View
4
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
EEVVAALLUUAARREEAA PPRROOIIEECCTTUULLUUII SSTTRRAATTEEGGIIEEII NNAAȚȚIIOONNAALLEE
AANNTTIICCOORRUUPPȚȚIIEE ȘȘII ÎÎNNAAIINNTTAARREEAA PPRROOPPUUNNEERRIILLOORR DDEE
MMOODDIIFFIICCAARREE ȘȘII CCOOMMPPLLEETTAARREE PPAARRVVEENNIITTEE DDIINN PPAARRTTEEAA
MMEEMMBBRRIILLOORR AALLIIAANNȚȚEEII AANNTTIICCOORRUUPPȚȚIIEE
Alianța
Anticorupție
Fundația Est
Europeană Guvernul
Suediei
Guvernul
Danemarcei
2
Studiul a fost realizat de Tatiana Busuncian, consultant în cadrul
Proiectului „Evaluarea proiectului Strategiei Naționale Anticorupție și
înaintarea propunerilor de modificare și completare parvenite din
partea membrilor Alianței Anticorupție”, finanțat de Fundația Est-
Europeană, Guvernul Suediei și Guvernul Danemarcei.
Opiniile exprimate reflectă poziția autorului și nu reprezintă în mod
neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
3
CUPRINS
I. Introducere
II. Considerații generale
2.1. Importanța proiectului Strategiei Naționale Anticorupție
2.2. Scopul și structura studiului de evaluare
III. Evaluarea datelor cantitative și calitative în vederea
implementării actualei Strategii Naționale Anticorupție
3.1. Politici naționale și instituții de combatere a corupției.
Mecanisme formale și informale de acțiune și de participare.
3.2. Transparența serviciului public și prevenirea corupției.
Eficacitatea instrumentelor anticorupție
IV. Evaluarea propunerilor pentru îmbunătățirea SNA și a
Planului de acțiuni.
4.1. Sinteza propunerilor membrilor AAC pentru SNA expuse în
cadrul ședinței Alianței Anticorupție din 22.12.2015.
4.2. Sinteza propunerilor pe marginea recomandărilor Conferinței
Naționale Anticorupție, ediția XI, 9 decembrie 2015.
V. Referințe bibliografice și note
4
ABREVIERI
AAC – Alianţa Anticorupţie (uniune benevolă de organizaţii
neguvernamentale din Republica Moldova)
APC – autorutate publică centrală
CAPC – Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
CNA – Centrul Naţional Anticorupţie
CNI – Comisia Națională de Integritate
CNPF – Comisia Naţională a Pieţei Financiare
CSNAOP – Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică
CoE – Consiliul Europei
EAG – Grupul Eurasiatic pentru combaterea legalizării veniturilor
provenite din activitatea ilicită
Europol – organizație de combatere a criminalității la nivel european,
având sediul la Haga (Olanda)
FMI – Fondul Monetar Internaţional
Grupul EGMONT – organizaţie internaţională care asigură schimbul
securizat de date și informații între unitățile de informații financiare
GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei
IPC – indice de percepere a corupţiei
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
MAIA – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
MC – Ministerul Culturii
MFM – Migraţia forţei de muncă
SIS – Serviciul de Informaţii şi Securitate
SV – Serviciul Vamal
TI – Transparency International
UE – Uniunea Europeană
UNODC – Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi
Criminalităţii
5
INTRODUCERE
1. INTRODUCERE
Începutul secolului XXI este caracterizat prin transformări
profunde ale mediului de securitate şi prin apariţia unor provocări şi
riscuri noi la adresa statelor şi a societăţilor. Fenomenul corupţiei este
perceput ca un obstacol pentru dezvoltarea țărilor din Europa de Sud-
Est în ultimii 24 de ani, pe motiv că slăbește legitimitatea și eficiența
guvernării, subminează creşterea economică, amenință investițiile
străine directe, este o amenințare la adresa democrației, subminează
bunăstarea populației.
Evoluția în procesul prevenirii şi combaterii corupţiei în Republica
Moldova trebuie privită prin prisma influenței şi rezultatelor pe care o
au mecanismele constituite la nivelul statului naţional, care trece printr-
o perioadă de reconstrucție economică şi politică, pentru a fi primit în
rândul democrațiilor europene. Din punct de vedere economic şi social,
corupția în Republica Moldova prezintă multe caracteristici ale
corupţiei statelor din blocul sovietic, fiind lipsită de un puternic sector
privat, cu resurse insuficiente şi un management birocratic. Nepotismul
şi relațiile personale reprezintă mecanismele primare care influențează
negativ procesul de integrare în instituții a persoanelor calificate și
competente în fiecare domeniu. Astfel, oamenii cu influență au reușit să
câștige proiecte în colaborare cu statul, în așa fel încât s-a eliminat
concurența și au fost privatizate la prețuri mici sectoare întregi din
economia țării. Puterea economica pe care au dobândit-o în acest fel le-
a dat unor persoane posibilitatea influentei în rândul partidelor politice,
afectând astfel procesul democratizării în Republica Moldova.
Republica Moldova rămâne a fi în continuare o țară coruptă. Un
indicator relevant pentru perceperea corupţiei în Moldova este Indicele
de Percepere a Corupţiei (IPC), calculat anual de Transparency
International (TI). În ultimii 12 ani, valoarea acestui indice pentru ţara
6
noastră, pe scara de la 0 la 10, în care valorile mai mici indică o
răspândire mai mare a corupţiei, a înregistrat niveluri cuprinse între 2,1
şi 2,9, în anii 2010/2011 fiind estimat cu 2,9 puncte, iar în anul 2012 –
cu 36 de puncte din 100, IPC fiind calculat după o nouă metodologie. În
2013, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 35 de puncte,
plasându-se pe locul 102 din 177 de ţări incluse în clasament. Pentru
comparaţie, în 2012, Moldova a fost plasată pe locul 94 din 178 de ţări
incluse în clasament, cu scorul de 36 de puncte, astfel înregistrîndu-se o
uşoară diminuare (cu 0,1 puncte) a IPC.
În opinia experţilor Transparency International, în 2013, în
Republica Moldova au fost puse pe rol mai multe dosare de rezonanţă
pe fapte de corupţie împotriva unor demnitari, însă întrucât acestea au
rămas încă fără finalitate, societatea nu le-a perceput ca o îmbunătăţire
în combaterea corupţiei1. Republica Moldova se plasează, ca şi în 2013,
pe locul 103 din 175 de ţări în clasamentul 2014 al celor mai corupte
state din lume, realizat de Transparency International, cu un indice al
corupţiei de 35 din 100. În 2013, Moldova a avut același indice al
corupţiei2.
În 2015, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 33
puncte, cu 2 puncte mai puţin decât în anul 2014, rămânând pe locul
103 din 168 ţări incluse în clasament (în 2014 clasamentul a inclus 175
ţări). Căderea în cascadă a trei guvernări, multiplele carenţe în
realizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, Strategiei de reformare a
sectorului justiţiei şi Acordului de Asociere Republica Moldova – UE
1 Raportul naţional Progrese şi perspective în reprimarea corupţiei (anul 2013).
http://cna.md/sites/default/files/decizia_adoptata/raportnational2013.pdf 2 Transparency International: Moldova printre cele mai corupte țări din lume.
http://anticoruptie.md/stiri/transparency-international-moldova-printre-cele-mai-
corupte-tari-din-lume/
7
au diminuat încrederea populaţiei în capacitatea guvernanţilor de a face
faţă corupţiei3.
În ciuda faptului că în ultimii ani Republica Moldova a înregistrat
mai multe succese prin acțiuni și măsuri bune în combaterea corupției,
situația actuală și problemele de guvernare din domeniul economico-
financiar, sectorul bancar, reducerea activității economice a
principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova au diminuat
aceste eforturi. Una dintre cele mai grave probleme care au dus la
această cădere au fost lacunele din legislația națională. Și mai grav a
fost faptul că în privinţa problemelor grave din sectorul financiar-
bancar guvernarea nu a luat o atitudine adecvată, ca urmare aceasta a
trezit un șir de suspiciuni din partea populației.
3 Transparency International: lansarea Indicelui Percepţiei Corupţiei 2015. Comunicat
de presă. http://www.transparency.md/files/docs/Indicele%20Perceptiei%20Coruptiei%202015.
8
Astfel, corupția a constituit și constituie în continuare o preocupare
permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităților publice
centrale și locale, diverselor grupuri sociale active promovarea
proceselor şi mecanismelor de prevenire şi de combatere a fenomenului
corupției. Tematica anticorupţie s-a aflat pe agenda permanentă a
relațiilor externe ale Republicii Moldova, fiind abordată aparte în cadrul
proceselor de promovare şi de evaluare a reformelor. Importanţa
acordată domeniului a fost pusă în evidentă prin mențiuni exprese în
acordurile bilaterale încheiate cu Uniunea Europeană, precum şi în
documentele de cooperare cu Consiliul Europei, ONU, NATO şi cu alte
organizații internaționale, majoritatea evaluărilor externe privind
implementarea reformelor democratice în Republica Moldova
conținând recomandări ce vizează necesitatea sporirii şi eficientizării
eforturilor anticorupţie.
II. Considerații generale
2.1. Importanța proiectului Strategiei Naționale Anticorupție
2.2. Scopul și structura studiului de evaluare
Proiectul Strategiei Naţionale Anticorupție (în continuare „SNA”),
versiunea din 07.12.2015.
2.1. Importanţa Proiectului Strategiei Naţionale Antirupţie
Proiectul noii SNA reprezintă un important instrument de politici
publice care are misiunea de a sistematiza şi eficientiza eforturile
autorităţilor publice în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.
Lupta împotriva corupiei este declarată drept una din obiectivele
majore ale guvernării actuale, prin propunerea unor soluții cantitative,
calitative şi eficiente a Planurilor de acţiuni a noii SNA prin care poate
fi atrasă nu numai susţinerea societăţii civile pentru politicile publice
9
aplicate la momentul actual, dar şi prin suportul organismelor europene
în tendința/dorința Republicii Moldova spre integrarea europeană.
2.2. Scopul şi structura Studiului de evaluare
Scopul prezentului studiu este de a evalua proiectul SNA și de a
înainta propuneri de modificare și completare parvenite din partea
membrilor Alianței Anticorupție care urmează a fi înaintate și propuse
întru realizarea acestora integral sau parțial pentru a îmbunătăți noua
SNA.
În același timp, vor fi expuse comentarii, propuneri pe marginea
deficienţelor de ordin conceptual și vor fi înaintate recomandări care ar
contribui la îmbunătățirea SNA și Planului de acțiuni.
Scopul și obiectivele noii Strategi Naționale Anticorupție
Scopul: Consolidarea sistemului național de integritate al Republicii
Moldova.
Obiective:
1. Crearea și cultivarea climatului integrității politice și instituționale,
prin promovarea acțiunilor de toleranță zero la corupție în mediul
politic și al autorităților publice.
2. Sancționarea eficientă a manifestărilor de corupție.
3. Lipsirea persoanelor corupte de profiturile/avantajele/produsele
obținute din activitățile de corupție.
4. Descurajarea practicilor lipsite de integritate în sectorul privat.
Noul proiect al SNA 2016-2018 constituie 10 piloni
Pilonul I – Justiția
Pilonul II – Instituțiile anticorupţie și de aplicare a legii
Pilonul III – Guvernul
Pilonul IV – Sectorul Public
Pilonul V – Comisia Electorală Centrală
Pilonul VI – Partidele Politice
10
Pilonul VII – Parlamentul
Pilonul VIII – Avocatul Poporului (Ombudsman)
Pilonul IX – Curtea de Conturi
Pilonul X – Sectorul Privat.
În urma mai multor cercetari, analize, rapoarte, s-a constatat că
noua SNA ar trebui să conțină4:
o structura mai eficientă, un obiectiv mai clar pentru fiecare pilon
în parte, o descriere amănunțită a direcției de intervenție;
un mecanism eficient de implementare;
un control real din partea Parlamentului ce ține de implementarea
fiecărei secțiuni al planului de acțiuni;
o responsabilitate managerială pentru implementarea SNA;
un Plan de acțiuni pentru întreaga perioadă de acțiune a SNA.
Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului Republicii Moldova
pe anii 2015-2018 prezenta 60 de iniţiative care derivă din Raportul de
autoevaluare anticorupţie pentru Parlamentul Republicii Moldova
(RAEAC)5. Scopul urmărit de prezentul Plan de acţiuni consta în
asigurarea orientării practice privind iniţiativele care necesită acţiune,
identifică factorii interesaţi şi perioada de timp în acest scop. Planul de
acţiuni a fost conceput pentru o perioadă care începea să curgă din
noiembrie 2015 şi până în decembrie 2018. Un cadru temporal ce
4 Designing and Implementing Anti-corruption Policies Handbook, 2013.
http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/economiccrime/corruption/projects/snac/pdf/tp/
2524-EaP-AC%20Handbook%2011%2003%2013%20plus%20footnote%20EN.pdf 5 Franklin De Vrieze. Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului Republicii
Moldova pe anii 2015-2018. Anexat la: Raportul de autoevaluare anticorupţie pentru
Parlamentul Republicii Moldova. Raport elaborat în cadrul proiectului PNUD
“Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar și electoral”.
Chișinău, 2015.
11
măsoară puţin peste 3 ani pare să fie real şi realizabil pentru toate cele
60 de iniţiative cuprinse în acest document.
În cadrul ședinței Comisiei Parlamentare securitate națională,
apărare și ordine publică a fost prezentat „Raportul privind
autoevaluarea activităţii Parlamentului Republicii Moldova în
prevenirea şi combaterea corupţiei”, Planul de acţiuni anticorupţie al
Parlamentului Republicii Moldova pe anii 2015-2018, precum și un
proiect al Codului de conduită şi etică al deputaţilor în Parlamentul
Republicii Moldova, elaborate de consultantul internațional al
Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Franklin De
Vrieze6.
Conţinutul Planului de acţiuni se bazează pe constatările şi
recomandările RAEAC, Strategia Naţională Anticorupţie pe anii 2011-
2015 (SNA) în vigoare, rapoartele de evaluare în conformitate cu
GRECO, Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova şi alte acte
legislative aplicabile ale Republicii Moldova.
Planul de acţiuni urma structura RAEAC şi cuprindea următoarele
8 secţiuni dedicate acestor aspecte:
Secţiunea 1. Cadrul instituţional care abordează rolul Strategiei
Naţionale Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie, Comisiei
Naţionale de Integritate şi al Parlamentului în implementarea politicilor
anticorupţie;
Secţiunea 2. Rolul de legislator al Parlamentului, care abordează
"expertizarea" proiectelor legislative, a Legii privind partidele politice
şi a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei prin prisma anticorupţie;
6 Comunicat de presă.
http://www.parliament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/2346/P
age/0/language/ro-RO/Default.aspx
12
Secţiunea 3. Rolul de supraveghetor al Parlamentului, care
abordează instrumentele aplicate în vederea supravegherii punerii în
aplicare a legislaţiei şi rapoartelor autorităţilor publice;
Secţiunea 4. Rolul Parlamentului în procesul bugetar, care
abordează acest proces şi cooperarea dintre Curtea de Conturi (CC) şi
Parlament;
Secţiunea 5. Aspecte de transparenţă şi comunicare în cadrul
Parlamentului, care abordează disponibilitatea informaţiilor despre
Parlamentul Republicii Moldova şi politicile privind mijloacele de
comunicare sociale ale acestuia;
Secţiunea 6. Cadrul de etică care abordează Codul de conduită şi
etică pentru deputaţii din Parlament (DP), precum şi Codul de conduită
şi etică pentru angajaţii Parlamentului;
Secţiunea 7. Cadrul internaţional anticorupţie care abordează rolul
Parlamentului Republicii Moldova în raport cu UNCAC, Consiliul
Europei, GRECO şi PACE, precum şi aspectele anticorupţie din
Agenda de Asociere cu UE;
Secţiunea 8. Capitolul GOPAC pentru Republica Moldova, care
abordează instituirea unui astfel de capitol.
Planul de acţiuni cuprinde rubrici privind termenul-
limită/frecvenţei acţiunilor, factorii interesaţi responsabili pentru
punerea în aplicare, indicatori de progres şi rezultatele
scontate/preconizate. (În documentul respectiv este inclusă o rubrică
pentru documentele de referinţă. În acest mod, informaţiile incluse în
Planul de acţiuni vor permite efectuarea unei monitorizări şi evaluări
mai eficiente a realizării Planului.)7
7 Franklin De Vrieze. Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului Republicii
Moldova pe anii 2015-2018. Anexat la: Raportul de autoevaluare anticorupţie pentru
Parlamentul Republicii Moldova. Raport elaborat în cadrul proiectului PNUD
13
Este de menţionat faptul că, acest Plan de acţiuni este parte a
propunerilor anticorupţie elaborate în cadrul Proiectului de asistenţă
PNUD acordată Parlamentului Republicii Moldova.
III. Evaluarea datelor cantitative și calitative în vederea
implementării actualei Strategii Naționale Anticorupție
În vederea îmbunătățirii proiectului noii SNA și soluționării
problemei legate de elaborarea și supravegherea politicilor în domeniul
prevenirii și combaterii corupției în Republica Moldova au fost
elaborate un șir de proiecte, cercetări, analize pentru estimarea nivelului
de realizare a Strategiei Naționale Anticorupție 2011 – 2015.
Realizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupţie prin
intermediul planurilor de acțiuni pentru realizarea acesteia (2011-2015)
a fost supusă unui șir de evaluări şi abordări de complexitate diferită.
Astfel, implementarea planurilor de acțiuni a fost expusă evaluărilor
periodice din partea Guvernului8.
Prin analiza relevantă a politicilor, legilor, planurilor, programelor
și strategiilor privind nivelul de implementare a acestora și în
conformitate cu indicatorii stipulați în Hotărârea Parlamentului 154 și
769, scopul urmărit de strategie fiind scăderea nivelului corupției în
sectorul public și cel privat din Republica Moldova, au fost revizuite
“Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar și electoral”.
Chișinău, 2015. 8 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în
perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborat în cadrul
proiectului PNUD “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar și
electoral”. Chișinău, 2015. 9 Hotărârea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale
anticorupţie pe anii 2011-2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-
169 din 07.10.2011.
14
măsuri luate de Guvern în ceea ce ține de lupta împotriva corupției și
gradului de implementare a legislației anticorupție.
Un aspect important a constituit faptul că Planul de acțiuni 2014-
2015 a fost ultimul care a avut drept scop punerea în aplicare a
Strategiei Naționale Anticorupție (2011-2015). La elaborarea SNA,
intervalul preconizat al acțiunilor a fost de 5 ani, însă acesta a fost
acoperit de planuri de acțiune aplicabile şi eficiente într-un interval de
doar 3,5 ani, din cauza întârzierii adoptării planurilor de acțiune și a
însăşi SNA.
Actualmente, Parlamentul declară prevenirea şi combaterea
corupţiei ca prioritate de bază. Centrul Național Anticorupție deţine un
rol important în prevenirea și combaterea corupției. Lipsa unui control
parlamentar în domeniul respectiv urmează a fi considerată o
democraţie incompletă.
Responsabili de supravegherea externă a implementării SNA 2011-
2015 şi a realizării Planului de acţiuni au fost Comisia Parlamentară
securitate naţională, apărare şi ordine publică şi Grupul de monitorizare,
constituit conform prevederilor pct. 6.2 din SNA10.
Reprezentativitatea, transparenţa, accesibilitatea, responsabilitatea
şi eficienţa sunt valori-cheie, asupra cărora trebuie să vegheze
Parlamentul. Importanţa acestor valori este determinată de rolul unic al
legislativului într-o democraţie – a-şi reprezenta electoratul şi a se ghida
în activitatea sa de necesităţile, interesele şi aspiraţiile cetăţenilor. Un
parlament este credibil, dacă este reprezentativ, transparent, accesibil,
responsabil şi eficient. Menţinerea credibilităţii devine o provocare
pentru Parlamentul Republicii Moldova11.
10 Ibidem 11 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în
perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborate în cadrul
15
În conformitate cu Constituţia şi cu cadrul legislativ existent,
Parlamentul Republici Moldova se plasează la nivelul superior în
ierarhia puterilor de stat şi are un şir de atribuţii–cheie, care îi permit să
influenţeze în mod determinant combaterea corupției. Astfel, în
conformitate cu Constituţia, legislativul, de rând cu adoptarea legilor,
hotărârilor şi moţiunilor, aprobă direcţiile principale ale politicii interne
şi externe a statului şi exercită controlul parlamentar asupra puterii
executive12.
Parlamentul, pornind de la prevederile legale, are instrumente de a
asigura o supraveghere eficientă a Guvernului. Totuşi, aceste
instrumente se utilizează ineficient şi selectiv. Acest exerciţiu al
parlamentarilor este unul izolat, axat mai mult asupra sporirii imaginii
de partid şi mai puţin asupra examinării fundamentale a problemelor şi
soluţionării efective a acestora13.
Parlamentul poate influenţa calitatea Guvernului prin rolul pe care
îl are în formarea Guvernului, precum şi prin modul în care sunt
reglementate raporturile cu acesta. Deși executivul este autoritatea care
elaborează şi prezintă Parlamentului proiectele de legi în probleme
anticorupție, membrii Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine
publică au un rol deosebit de important, chiar decisiv, în promovarea și
revizuirea documentelor de politici și a proiectelor de legi prezentate
spre aprobare Parlamentului. Deputații pot să înainteze amendamente
proiectului PNUD: “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar
și electoral”. Chișinău, 2015. 12 Constituţia Republicii Moldova. Art. 66. Atribuţiile de bază ale Parlamentului.
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731 13 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în
perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborate în cadrul
proiectului PNUD: “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar
și electoral”. Chișinău, 2015.
16
prin care să asigure ca propunerile legislative să reflecte pe deplin noile
obiective ale domeniului anticorupție14.
Dacă ne referim la practicile internaţionale, atunci când este vorba
despre împuternicirea membrilor Parlamentului cu instrumente şi
mecanisme pentru exercitarea funcţiei de control asupra sectorului
anticorupție, am putea enumera următoarele atribuţii care, de obicei,
sunt utilizate drept repere pentru analiza performanţei obţinute în
realizarea funcţiei de control15:
- Parlamentul este împuternicit să monitorizeze impactul legilor
adoptate şi să evalueze problemele asociate cu implementarea legilor.
- Organizarea de audieri sau anchete. Miniştrii şi alţi funcţionari din
cadrul executivului vor fi prezenţi la sesiunea plenară sau şedinţa
comisiei, atunci când prezenţa lor este solicitată, oferind Parlamentului
informaţia cerută.
- Şedinţe pentru întrebări şi interpelări.
- Solicitarea documentelor din partea Executivului.
Dacă analizăm instrumentele de control enumerate şi cele cuprinse în
Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, vedem că funcţia de
control într-adevăr este în conformitate cu cele mai bune practici
internaţionale. Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova oferă,
în principiu, toate instrumentele şi mecanismele necesare pentru un
control eficient, în general, şi pentru un control eficient în sectorul
anticorupție, în special. Aceste instrumente şi mecanisme sunt în
conformitate cu standardele şi cele mai bune practici internaţionale16.
14 Ibidem 15 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în
perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborate în cadrul
proiectului PNUD: “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar
și electoral”. Chișinău, 2015. 16 Ibidem
17
Totodată, în perioada analizată, în ordinea de zi a Parlamentului nu
au figurat subiecte ce ţin de respectarea articolului 111 „Efectuarea
controalelor şi prezentarea rapoartelor privind executarea legilor”. Cu
alte cuvinte, „controlul asupra executării legii”, precum şi
„determinarea eficienţei acţiunii legii”, ce revine „comisiei permanente
de profil asistate de Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului” nu
se realizează17.
Rolul controlului parlamentar asupra sectorului anticorupție este
indicat şi de faptul că membrii Comisiei parlamentare dețin pârghiile de
control al executivului privind dezvoltarea, aplicarea şi revizuirea
politicii anticorupție.
Ca urmare a proiectului PNUD “Îmbunătățirea democrației în
Moldova prin support parlamentar și electoral” au avut loc audieri
publice organizate la propunerea Comisiei securitate națională, apărare
și ordine publică. În cadrul audierilor a fost discutat Planul de acțiuni
pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2011-2015 și
anume acțiunile întreprinse în perioada ianuarie 2014 – primul semestru
2015. La audieri au participat reprezentanți ai Centrului Național
Anticorupție, Procuraturii Generale, Ministerului Justiției, Comisiei
Naționale de Integritate, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului
Economiei, Serviciului de Informații și Securitate și Serviciului
Vamal18.
17 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în
perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborate în cadrul
proiectului PNUD: “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar
și electoral”. Chișinău, 2015. 18 Comunicate de presă. Acțiunile anticorupție discutate în cadrul unor audieri publice
organizate de Parlament.
http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/2322/Pa
ge/0/language/ro-RO/Default.aspx
18
3.1. Politici naționale și instituții de combatere a corupției.
Mecanisme formale și informale de acțiune și de participare.
Corupţia politică, în multe dintre faţetele sale, este cea mai gravă
provocare cu care se confruntă Republica Moldova. Un sistem de
recompense funcţionează pentru politicienii care ajută anumite grupuri
sau persoane fizice să beneficieze de avantajele contractelor cu statul
sau ale deciziilor de privatizare, aşa cum se întâmplă oriunde în lume,
inclusiv în democraţiile stabile. În presă apar foarte des scandaluri
legate de corupţia politică. Mai multe cazuri au fost parţial investigate şi
raportate de către autorităţi, dar nici unul dintre acestea nu a avut o
finalitate care să demonstreze o suficientă rigoare metodologică pentru
a constata faptele de dincolo de orice îndoială. Mecanismele de
funcţionare a corupţiei la nivel naţional, în special în ceea ce priveşte
acapararea executivului, combinată cu influenţa partidelor politice, se
regăsesc chiar intensificate la nivel local.
Colаborаreа stаtelor în domeniul prevenirii şi combаterii corupţiei
este condiţionаtă de modificarea cаlitаtivă а аcesteiа, în speciаl în
tendinţele internаţionаle. Instrumentele internаţionаle de cooperаre
împotrivа corupţiei devin o determinаntă indispensаbilă în аctivitаteа
аgenţiilor specаilizаte аnticorupţie.
Recunoscând аspirаţiile europene аle Republicii Moldovа,
determinаte de identitаteа sа europeаnă, Аcordul de Аsociere reprezintă
pentru Moldovа o аgendă de reforme, inclusiv pentru domeniul
аnticorupţie, reаlizаreа cărorа vа promovа obiectivul său de integrаre
europeаnă. În cursul procesului de semnаre а Аcordului de Аsociere
dintre Republicа Moldovа şi Uniuneа Europeаnă, cаre cuprinde şi
Аcordul de Liber Schimb Аprofundаt şi Comprehensiv RM – UE,
19
corupţiа а fost citаtă аdeseа drept principаlа provocаre pentru Guvernul
Republicii Moldovа19.
Agenda de asociere între Uniunea Europeană și Republica
Moldova prevedea, la prioritatea 2.1 (Dialogul politic și reforma),
domeniul (II), ”asigurarea deplinei funcționări și independenței
Centrului Național Anticorupție (…)”. În vederea aprecierii nivelului de
realizare a Strategiei de consolidare instituţională a CNA, un tablou
relevant îl denotă studiul realizat de CReDO Analiza independenţei
instituţionale a unor autorităţi şi instituţii publice responsabile de
implementarea politicilor din domeniul dreptului20. Cu referire la CNA
în acest clasament, concluziile au fost formulate ţinând cont de
modificările operate la Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul Naţional
Anticorupţie21 prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative22 (plasarea CNA sub control parlamentar) şi, ulterior, prin
19 Legeа nr. 112 din 02.07.2014 pentru rаtificаreа Аcordului de Аsociere între
Republicа Moldovа, pe de o pаrte, şi Uniuneа Europeаnă şi Comunitаteа Europeаnă а
Energiei Аtomice şi stаtele-membre аle аcestorа, pe de аltă pаrte. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 185-199 din 18.07.2014. http://infoeuropa.md/rm-privind-
ue/acord-de-asociere-intre-republica-moldova-pe-de-o-parte-si-uniunea-europeana-si-
comunitatea-europeana-a-energiei-atomice-si-statele-membre-ale-acestora-pe-de-alta-
parte/ 20 Analiza independenţei instituţionale a unor autorităţi şi instituţii publice
responsabile de implementarea politicilor din domeniul dreptului.
http://www.credo.md/pageview?id=270 21 Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 91-94 din 27.06.2002.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312733 22 Legea Nr. 120 din 25.05.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103 din 29.05.2012.
http://lex.justice.md/md/343359/
20
Legea nr. 106 din 2013 (revenirea CNA sub controlul executivului)23.
Reieșind din punctajul acumulat, ca urmare a modificărilor operate la
Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi
Corupţiei cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie24 prin Legea nr.
106 din 201325, CNA a revenit sub controlul executivului. Totodată,
studiul determină că, în cazul în care se menținea cursul de reformă
stabilit în contextul documentului de politici, aprobat prin Hotărârea
Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei de
consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie,26 nivelul de
corespundere celor mai bune practici internaţionale urma a fi mult mai
înalt. Din aceste considerente, se constată realizat parţial obiectivul nr.
1: „Asigurarea independenţei CNA faţă de presiuni şi influențe
necorespunzătoare”27.
23 Notă privitor la rezultate atinse urmare a implementării Strategiei de consolidare
instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie.
http://www.cna.md/sites/default/files/sna_activitati/rezultate_scontate_a_strat._de_con
solidare_a_cna.pdf 24 Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie. Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 91-94 din 27.06.2002.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312733 25 Notă privitor la rezultate atinse urmare a implementării Strategiei de consolidare
instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie.
http://www.cna.md/sites/default/files/sna_activitati/rezultate_scontate_a_strat._de_con
solidare_a_cna.pdf 26 Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 232 din 25.10.2012 pentru
aprobarea Strategiei de consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie.
http://cna.md/en/node/2551 27 Analiza independenţei instituţionale a unor autorităţi şi instituţii publice
responsabile de implementarea politicilor din domeniul dreptului.
http://www.credo.md/pageview?id=270
21
Așadar, deși la 25 mai 2012 Parlamentul a adoptat Legea privind
modificarea şi completarea unor acte legislative28, prin care a fost
reformat CCCEC, devenind de la 1 octombrie 2012 Centrul Naţional
Anticorupţie (CNA), în perioada februarie–aprilie 2013, imediat după
reorganizare, CNA a făcut publice o serie de acţiuni întreprinse în
cadrul mai multor dosare penale, în care erau vizaţi Prim-ministrul,
Prim viceprim-ministrul, Ministrul Finanţelor, Ministrul Culturii,
Ministrul Sănătăţii, Secretarul general adjunct al Guvernului, şeful
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi unii judecători. În cadrul
investigaţiilor, CNA a efectuat percheziţii în clădirea Guvernului şi a
confiscat banii găsiţi în birourile demnitarilor.
În pofida faptului că dosarele vizau oficiali din diferite partide, într-
o perioadă de tulburări, acestea au fost asociate cu un factor de adâncire
a crizei politice, CNA fiind acuzat de „justiție selectivă”. Per ansamblu,
Centrul a fost lăudat şi criticat în egală măsura pentru pornirea
dosarelor penale în privința oficialilor de rang înalt, situație fără
precedent pentru CCCEC, predecesorul CNA, în 10 ani de activitate,
timp în care nu a gestionat cazuri similare, sau dacă a făcut-o, a fost
criticat pentru „hârțuirea opoziției”.
În rezultatul investigațiilor Centrului, în dosarul Vicol, în februarie
2013, alianţa de guvernare s-a destrămat, ca ulterior, în martie 2013,
Parlamentul să demită Guvernul pentru corupţie. După eşecul numirii
unui nou Guvern, Parlamentul a luat o altă decizie cu referire la CNA,
şi anume, la 3 mai 2013, acesta a votat transferul Centrului înapoi sub
controlul Executivului, a anulat criteriile de demitere a directorului
CNA şi a stabilit ca acesta să fie numit de Preşedinte, la propunerea
Primului ministru. Cu toate acestea, prevederile cu privire la obligaţia
28 Legea Nr. 120 din 25.05.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103 din 29.05.2012.
http://lex.justice.md/md/343359/
22
Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului de a
efectua un concurs pentru a selecta candidatul pentru funcţia de director
au rămas, lăsând neclar rolul Prim-ministrului în identificarea
candidatului care urmează a fi propus Preşedintelui.29
Prin urmare, din mai 2013, cursul proceselor de reformă a CNA a
fost schimbat radical în favoarea existenței unei agenții sub controlul
Guvernului, la fel ca în primii 10 ani de activitate. Cu toate acestea,
partea pozitivă este că CNA are competența exclusivă de investigare a
corupţiei, de introducere a măsurilor de integritate, precum şi de
majorare a salariilor angajaților Centrului.
Ajustarea Strategiei Naţionale Anticorupţie constituie o prerogativă
impusă şi de Planul Național de Implementare a Acordului de Asociere
(aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Planului
naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere
Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-201630), la
măsura de implementare nr. 29 din titlul II. Dialogul politic şi
reformele, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate,
care presupune elaborarea şi promovarea unui proiect de lege privind
ajustarea SNA pe anii 2011-2015 la noile prevederi ale cadrului
normativ naţional31..
În vederea implementării Strategiei pe anii 2011-2015, au fost
elaborate rapoarte trimestriale şi anuale de monitorizare a implementării
Planului de acțiuni pe anii 2012-2013 şi 2014-2015, precum şi cele de
29 Raport de activitate al CNA, ianuarie-iunie 2014. Chişinău, iulie 2014. 30 Hotărârea Guvernului Nr. 808 din 07.10.2014 cu privire la aprobarea Planului
naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova –
Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 297-309 din 10.10.2014.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=354939 31 Notă informativă la proiectul Hotărârii Parlamentului privind modificarea şi
completarea Hotărârii Parlamentului Nr. 154 din 21.07.2011 pentru aprobarea
Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015.
23
evaluare anuală. Aceste rapoarte sunt publice și sunt publicate pe
pagina oficială a Centrului Național Anticorupție32.
Un rol important pentru îmbunătățirea proiectului SNA ar fi
implicarea societății civile și informarea cetățenilor despre corupție.
Sunt foarte utile mecanismele formale și informale de acțiune și de
participare.
În anul 2005 a fost stabilit mecanismul instituționalizat pentru
participarea ONG-urilor în politica publică. O cerință importantă a
acestui concept a fost o mențiune de integrare europeană ca direcție
strategică de dezvoltare a țării și menționarea democrației participative.
Cooperarea dintre ONG-uri și Parlamentul a fost destul de activă, dar a
fost suspendată după protestele din 2009. În ciuda contactelor bilaterale
permanente, în special cu Consiliul Național al ONG-urilor, care
întrunește mai mult de 800 organizații, eficiența cooperării a scăzut33.
Implicarea ONG-urilor, cetăţenilor şi a mediului de afaceri în
aplicarea şi monitorizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2018
ar viza creşterea în perioada menționată a numărului de proiecte
comune anticorupţie între autorităţile publice şi ONG-uri, inclusiv
mediul de afaceri, şi implicarea anticorupţie a cetăţenilor dar şi
monitorizarea independentă a implementării SNA 2016-2018.
Atât autoritățile naționale responsabile de prevenirea și combaterea
corupției, cât și reprezentanții societăţii civile, pe parcursul anului 2014
– 201534, au efectuat anumite studii privind fenomenul corupţiei şi
32 Planuri de acțiuni pentru implementarea strategiei. http://cna.md/ro/strategia-
nationala-anticoruptie 33 Hotărârea Parlamentului Nr. 373 din 29.12.2005 pentru aprobarea Concepţiei
privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 5-8 din 3.01.2006. 34 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în
perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul
proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și
electoral”, Chișinău, 2015.
24
manifestarea acestuia în diferite domenii. Astfel, CNA a realizat 187 de
studii analitice operaţionale, care au servit drept suport în
instrumentarea cauzelor penale şi în efectuarea investigaţiilor speciale,
şi 32 analize strategice şi note analitice pe tematicile: „Particularităţile
fenomenului corupţiei în autorităţile publice centrale”, „Corectitudinea
gestionării Fondului Ecologic Naţional”, „Achitarea titlurilor executorii
din contul bugetului de stat în perioada 01.01.2009-14.03.2014”,
„Evaluarea activităţii factorilor implicaţi în procesul de sancţionare a
cazurilor de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate”,
„Activitatea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură”, „Privind
activitatea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare Energetică la
formarea preţurilor produselor petroliere”, „Privind sentinţele pe
corupţie adoptate de instanţele judecătoreşti în 2014”35.
În cadrul Programului Buna Guvernare, Transparency Internaţional
– Moldova şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), au
implementat proiectul „Monitorizarea implementării politicilor
anticorupţie în autorităţile publice centrale în 2013”36. În consecinţă, au
fost elucidate rezultatele aplicării a şapte politici anticorupţie și s-a
constatat că autorităţile monitorizate au depus eforturi pentru a asigura
implementarea politicilor anticorupţie în 2013.
Comparativ cu anul precedent, autorităţile au avansat în aplicarea
politicilor: declararea veniturilor şi proprietăţii, tratarea conflictelor de
interese şi promovarea normelor etice, calitatea paginilor web,
35 Raport de monitorizare al Centrului Naţional Anticorupţie 2014. 36 Proiectul „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în autorităţile
publice centrale în 2013”
http://transparency.md/files/docs/Raport%20monitorizare%20politici%20APC%20ro
m.pdf
25
funcţionarea liniilor fierbinţi. Privitor la aplicarea altor politici, nu au
fost constatate progrese37.
Cele mai bune realizări în aplicarea politicilor anticorupţie le-au
avut MEc, CNA, MJ, SV, cele mai slabe – MAIA şi MC. Probleme au
fost remarcate în abordarea subiectelor referitoare la politicile
anticorupţie, fiind constatată o atitudine formalistă a unor autorităţi şi
lipsa extinderii instrumentarului de politici anticorupţie asupra
instituţiilor subordonate, deşi acestea exercită activităţi vulnerabile la
corupţie38.
La aceeaşi prioritate de acţiune este relevantă consolidarea
potenţialului operaţional de acţiune al Serviciului de Informaţii şi
Securitate în zonele de interes strategic pentru economia naţională,
precum şi în autorităţile publice, în vederea contracarării activităţilor
ilegale manifestate prin acte de corupţie şi de protecţionism. Autoritatea
a analizat evoluţia situaţiei riscului de coruptibilitate în sectorul pieţei
financiare şi bancare a Republicii Moldova şi a prezentat produsul
analitic final beneficiarilor legali de informaţii.
Concluziile studiului privind „Gradul de transpunere în legislaţia
Republicii Moldova a Convenţiei civile a Consiliului Europei privind
corupţia”39, efectuat cu scopul de a crea premisele legislative necesare
pentru implementarea efectivă a instrumentelor şi măsurilor din
Convenţia civilă a Consiliului Europei împotriva corupţiei, ratificată de
37 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în
perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul
proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și
electoral”, Chișinău, 2015. 38 Ibidem 39 Studiu privind gradul de transpunere în legislația Republicii Moldova a Convenției
Civile a Consiliului Europei privind corupția. Noi soluții şi abordări pentru
combaterea corupţiei. Chișinău, 2014.
http://www.soros.md/files/publications/documents/STUDIU_Conventia%20Civila%2
0a%20CE%20privind%20coruptia.pdf
26
Republica Moldova în decembrie 2003, relevă că în mare parte
legislaţia Republicii Moldova este conformă prevederilor Convenţiei şi
acoperă de o manieră satisfăcătoare măsurile impuse de aceasta.
Totodată, au fost atestate unele carenţe în Legea cu privire la prevenirea
şi combaterea corupţiei40; lipsa unor norme precise care ar asigura
dreptul persoanelor ce au suferit o daună rezultând dintr-un act de
corupţie, comis de unul din agenţii publici în exerciţiul funcţiunilor
sale, să ceară să fie compensate de către stat; neasigurarea protecţiei
corespunzătoare avertizorilor de integritate; ponderea neesenţială a
cauzelor pe infracţiuni de corupţie în cadrul cărora sunt înaintate
pretenţii, acestea fiind doar de natură materială.
O concluzie importantă ce vizează combaterea corupţiei în
implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei a fost făcută în
cadrul Studiului „Succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din
Republica Moldova: 2012 – iulie 2014”41. O concluzie a autorilor
accentuează că implementarea eficientă a politicilor anticorupţie în
domeniul justiţiei este imperios necesară, pentru ca până în anul 2016
angajamentele asumate să fie realizate, iar ţara să-şi păstreze
credibilitatea, inclusiv în faţa donatorilor străini.
În solicitarea Secretariatului Grupului de monitorizare a Strategiei
Naţionale Anticorupţie, Transparency International-Moldova a
prezentat propunerile la Planul de acţiuni 2014-2015 de implementare a
Strategiei naţionale anticorupţie care au la bază rezultatele monitorizării
politicilor anticorupţie (proiect finanţat de Fundaţia Soros-Moldova) şi
evaluării pilonilor Comisiei Electorale Centrale şi Curții de Conturi din
40 Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Nr. 90-XVI din 25.04.2008.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103-105 din 13.06.2008.
http://www.utm.md/acte_normative/externe/legeaCoruptie.pdf 41 Succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din Republica Moldova: 2012 - iulie
2014 http://www.justice.gov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu-
_succesele_si_insuccesle_in_reforma_justitiei-_CRJM-_2014.pdf
27
cercetarea Sistemul Naţional de Integritate (proiect finanţat de Comisia
Europeană)42.
La capitolul: Îmbunătăţirea politicilor anticorupţie: politica
declarării veniturilor şi proprietăţii; politica de tratare a conflictelor
de interese; sporirea calităţii paginilor web; promovarea transparenţei
şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice; eficientizarea
sistemului de petiţionare; aplicarea mecanismului intern de prevenire a
corupţiei; sporirea calităţii liniilor fierbinţi; amendarea cadrului legal
electoral și Consolidarea activităţii Curţii de Conturi, ameliorarea
situaţiei privind implementarea hotărârilor acesteia, TI-Moldova a
monitorizat aplicarea politicilor anticorupţie în patru autorităţi publice
centrale (APC), venind cu propuneri de modificare a cadrului legal şi de
îmbunătăţire a aplicării politicilor în cadrul autorităţilor43.
Ce ține de legislația și incriminarea faptelor de corupție,
confiscarea extinsă, a fost introdusă în 2013 în proiectul de lege
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, art. 9844 și art.
106-1 din Codul penal al Republicii Moldova în vigoare la data de
02/25/1445 ca o prelungire a măsurilor este condiționată de reținerea
garanției și altele decât cele menționate la articolul 106, proprietatea,
adică, pot fi aplicate împreună cu confiscarea specială, atunci când o
persoană este condamnată pentru infracțiuni în temeiul articolelor 158,
165, 206, 2081, 2082, 217–2174, 218–220, 236–240, 243, 248–253,
256, 2603, 2604, 279, 280, 283, 284, 290, 292, 302, 324–329, 3302,
42 Scrisoarea nr. 31 sin 26.09.2013. TI-Moldova către Secretariatul Grupului de
monitorizare a Strategiei naţionale anticorupţie. 43 Ibidem 44 Legea Nr. 326 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47-48 din 25.02.2014.
http://lex.justice.md/md/351753/ 45 Cod Nr. 985 din 18.04.2002. Codul Penal al Republicii Moldova. Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 72-74 din 14.04.2009.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268
28
332–3351, iar dacă fapta este comisă pentru motive de mercenari,
confiscarea extinsă se aplică în cazul disponibilității totale a listei de
condiții.
În acest context au fost propuse modificări şi completări în Codul
Penal al Republicii Moldova, în special art.: 158 - Traficul de organe,
ţesuturi şi celule umane; 165 - Traficul de fiinţe umane; 206 -Traficul
de copii; 208¹ - Pornografia infantilă; 2082 - Recurgerea la prostituţia
practicată de un copil; 217–2174 - Circulaţia ilegală a substanţelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare.
Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor
lor fără scop de înstrăinare. Circulaţia ilegală a precursorilor în scopul
producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor. Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate
producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor. Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice
sau psihotrope; 218–220 - Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de
circulaţie a substanţelor narcotice sau psihotrope. Organizarea ori
întreţinerea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau
psihotrope. Proxenetismul. 236-240 - Fabricarea sau punerea în
circulaţie semnelor băneşti false sau a titlurilor de valoare false.
Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente
de plată false. Dobîndirea creditului, împrumutului
sau despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare prin înşelăciune. Încălcarea
regulilor de creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau
regulilor de acordare a despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare.
Gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii. Obstrucţionarea
supravegherii bancare. Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din
împrumuturile interne sau externe garantate de stat.; 243 - Spălarea
banilor; 248–253 - Contrabanda. Eschivarea de la achitarea plăţilor
vamale. Transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse
29
accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz.
Fabricarea ilegală a semnelor de marcare de stat, punerea în circulaţie şi
utilizarea acestora. Însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege,
tăinuirea bunurilor gajate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate.
Insolvabilitatea intenţionată. Insolvabilitatea fictivă; 256 - Primirea unei
remuneraţii ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea
populaţiei; 2603 - Perturbarea funcţionării sistemului informatic; 2604 -
Producerea, importul, comerciali zarea sau punerea ilegală la dispoziţie
a parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare; 279 - Finanţarea
terorismului; 280 - Luarea de ostatici; 283 - Banditismul; 284 - Crearea
sau conducerea unei organizaţii criminale; 290 - Purtarea, păstrarea,
procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor
şi muniţiilor, sustragerea lor; 292 - Fabricarea, procurarea, prelucrarea,
păstrarea, transportarea, folosirea sau neutralizarea substanţelor
explozive ori a materialelor radioactive; 302 - Organizarea cerşetoriei;
324 - Corupere pasivă; 329 - Neglijenţa în serviciu; 3302 - Îmbogăţirea
ilicită; 332–3351 - Falsul în acte publice; 333 - Luarea de mită; 334 -
Darea de mită; 335 - Abuzul de serviciu. Falsul în documente
contabile46.
3.2. Transparența serviciului public și prevenirea corupției.
Eficacitatea instrumentelor anticorupție
Evoluţia în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în Republica
Moldova trebuie privită prin prisma influenţei şi rezultatelor pe care o
au mecanismele constituite la nivelul statului naţional, care trece printr-
o perioadă de reconstrucţie economică şi politică, pentru a fi primit în
46 Cod Nr. 985 din 18.04.2002. Codul Penal al Republicii Moldova. Monitorul Oficial
al Republicii Moldova al Republicii Moldova nr. 72-74 din 14.04.2009. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=331268&lang=1
30
rândul democraţiilor europene. Din punct de vedere economic şi social,
corupţia în Republica Moldova prezintă multe caracteristici ale
corupţiei statelor din blocul sovietic, fiind lipsită de un puternic sector
privat, cu resurse insuficiente şi un management birocratic. Nepotismul
şi relaţiile personale au fost mecanismele principale pentru a obţine
locuri de muncă sau servicii de mai bună calitate. Multe persoane cu
interese de afaceri s-au străduit a se legitima şi a-şi proteja bogăţia lor
prin investiţii în economie, inclusiv prin participarea la procesele de
privatizare, precum şi prin acordarea de sprijin partidelor politice47.
În anul 2015, Indicele de Libertаte Economică, emis de Fundаțiа
Heritаge, clаseаză Moldovа pe locul 117 din 178 țări. Scorul libertății
economice а Moldovei, cаre de аsemeneа include componentа
„libertаte de lа corupție”, este de 57,5% . Astfel, scorul țării а crescut cu
2,0 puncte în perioada 2011-2015, fiind înregistrate progrese pe
parcursul a trei ani. În analiza indicatorilor este specificat că
îmbunătățirile modeste ale scorului evidențiază un efort continuu
orientat spre transformarea economiei de stat într-o economie de piață
liberă. Statul de drept neconsolidat și lipsa progresului în
implementarea politicilor de piață continuă să împiedice dezvoltarea
economică mai largă și mai dinamică. Performanța economică este mult
sub potențial, iar intervenția persistentă a statului în sectorul privat
creşte riscul economic într-un mediu politic volatil. Instabilitatea
politică a determinat crearea unei politici fiscale fragmentate și
existenţa corupției în cele mai multe domenii ale prestării serviciilor
administrative.48
47 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în
perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul
proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și
electoral”, Chișinău, 2015. 48 Moldova. Economic Freedom Snapshot
http://www.heritage.org/index/country/moldova
31
În componentа de corupție а Rаportului „Naţiuni în trаnziție”
efectuat de Freedom House în anul 2015, Republicа Moldovа păstreаză
аcelаși rаting cа și în anul 2014 – cu 5,7549 puncte – și deține locul 2
printre stаtele eurаsiаtice după Georgiа.
Noile instrumente instituţionale promovate în cadrul exerciţiului de
influenţă pozitivă a UE, şi anume adoptarea în decembrie 2013 a aşa-
numitului „Pachet de legi anticorupţie”, a marcat anul respectiv. Cu
toate acestea, componentele au intrat în vigoare abia în 2014 și nu au
fost înregistrate îmbunătățiri concrete ale indicatorilor de corupție pe
49 Naţiuni în trаnziție 2015. https://freedomhouse.org/report/nations-
transit/2015/moldova
32
parcursul anului. Publicul a continuat să perceapă un grad înalt al
corupției în rândul funcționarilor guvernamentali și au existat câteva
urmăriri penale de succes ale unor figuri proeminente, deși mai multe
acuzaţii de corupţie au fost lansate din motive partizane în timpul crizei
politice în anul 2013.
Grupului de state împotriva corupției (GRECO) îi revine rolul
important de supraveghere a aplicării instrumentelor juridice
internaționale la nivel regional. Runda a treia de evaluare GRECO a
remarcat o lipsă de claritate și interpretarea unora dintre termenii
Codului Penal, în conformitate cu art. 2 și 3 din UNCAC (United
Nations Convention against Corruption). Precum și revizuirea unora
dintre articole, în special, art. 324 și 325 al Codului Penal al Republicii
Moldova, cu privire la incriminarea funcționarilor cu privire la
coruperea pasivă și activă, inclusiv acceptarea avantajelor materiale și
nemateriale prin intermediul părților terțe sau pentru părți terțe, cu
restricția de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 până la
5 ani.
Conform recomadărilor, autoritățile Republicii Moldovei, au
întrodus termenul de “persoană publică”, care conform art. 32 și 325 al
Codului Penal poate fi urmărită penal și înclude orice persoană cu statut
de „agentului public”, indiferent dacă este vorba de un medic, ministru,
judecător sau deputat etc. Totodată, conform Legii privind modificarea
şi completarea unor acte legislative, în art. 324 și 325 al Codului Penal a
fost întrodus termenul de „persoana publică străină”50.
50 Legea Nr. 245 din 02.12.2011 privind modificarea şi completarea unor acte
legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 25-28 din 03.02.2012
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=342041&lang=1
33
În conformitate cu Legea pentru modificarea şi completarea
Codului penal al Republicii Moldova51 au fost incriminate infracţiuni de
corupţie activă și pasivă în sectorul privat, inclusiv prin părțile terțe,
pentru soluționarea litigiilor au fost incluse arbitrii naționali și
internaționali, art. 333 și 334 al Codului Penal.
În vederea punerii în aplicare a recomandărilor GRECO la capitolul
“Transparenţa în finanţarea partidelor politice”, adresate Republicii
Moldova în urma rundei a III-a de evaluare, în cadrul acţiunii nr. 22 din
Planul de acţiuni pe anii 2014-2015, care presupune definitivarea,
examinarea şi aprobarea proiectului de lege privind modificarea şi
completarea cadrului legislativ naţional, Parlamentul a votat proiectul
de lege care prevede finanţarea partidelor politice, elaborat în cadrul
grupului de lucru interdepartamental, creat de Comisia Electorală
Centrală. La 19 martie 2015, Parlamentul a adoptat proiectul de lege
privind finanţarea partidelor politice, elaborat de către Ministerul
Justiției în colaborare cu Comisia Electorală Centrală52.
Noua lege prevede o serie de modificări la mai multe acte
legislative ce reglementează finanţarea partidelor politice, în special al
Codului electoral şi al Codului penal. Stabilirea surselor și condițiilor
de finanțare al partidelor politice și a campaniilor electorale,
modalitățile de raportare constituie scopul proiectului de lege. Totodată,
se pune accent pe mecanismul de supraveghere și control asupra
finanțării partidelor politice și campaniilor electorale și măsurile de
51 Legea Nr. 78 din 12.04.2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al
Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 99-102 din
25.05.2012.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=343283&lang=1 52 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în
perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul
proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și
electoral”, Chișinău, 2015.
34
sancționare a încălcărilor legislației din domeniu. O modificare
importantă care se regăsește în noua lege prevede că partidele politice
nu vor mai putea fi finanţate din bani proveniţi de peste hotarele ţării,
iar în campaniile electorale concurenţii nu-și vor putea face publicitate
utilizând imaginile unor autorităţi sau persoane oficiale străine53.
Ultima recomandarea GRECO se referea la limitarea automată și
obligatorie lipsei de răspundere a autorilor de corupție activă în sectorul
privat și public, care "sincer regretă pentru ceea ce a făcut". Până în
prezent, această recomandare nu a fost pusă în aplicare pe deplin, dar
este limitată în jurisprudența instanțelor superioare.
În general, Moldova a îndeplinit recomandările într-o formă
satisfăcătoare. Cu toate că, de exemplu, decizia explicativă a instanței
superioare din 22 decembrie 2014 nr. 11 sau liniile directoare ale
Procuraturii Generale, GRECO consideră încă inadecvate și invită
autoritățile să ia măsurile necesare54.
Într-un studiu din 2013 au fost intentate 198 dosare penale din
eșantion în privința a 246 persoane, cărora li s-a incriminat săvârșirea a
229 fapte prevăzute de Codul Penal. După cum în unele dosare
făptuitorilor li s-a incriminat săvârșirea și a altor infracțiuni
concomitent cu cele prevăzute în articolele din eșantionul de bază,
studiul s-a extins și la ele, în măsura în care a fost corelarea lor55.
53 Ibidem 54 Runda trei de evaluare. Raportul de evaluare a Moldovei. Transparenţa în
finanţarea partidelor politice Pentru adoptare de GRECO la cea de a 50 Reuniune
Plenară (Strasburg, 28 martie -1 aprilie 2011)
https://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/GrecoEval3(2010)8_
Moldova_Two_MD.pdf 55 Studiu privind dosarele de corupție arhivate în instanțele de judecată în perioada
01.01.2010 – 30.06.2012
http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon4/Studiul_p
rivind_dosarele_de_coruptie_-CNA-2013.pdf
35
În 95% din cazuri, subiectul pasiv al infracțiunilor de corupție
urmărește obținerea banilor, în 3% din cazuri – obținerea bunurilor și în
alte 2% - obținerea altor avantaje și privilegii. În cadrul studierii
dosarelor din eșantion, suma totală pretinsă în 169 de dosare a fost de
peste 2 mln. lei, valoarea medie a sumei pretinse fiind de 12.245 lei56.
In conformitate cu cercetările recente, cauzele penale de corupție
tratate în instanțele de judecată, aproape în jumătate din cazuri,
constituie abuz de putere (17%), corupția pasivă și primirea remunerării
ilegale a funcționarilor publici (16%). Cazuri foarte rare, în cazul
examinării formelor de corupție activă și luare de mită (4,5%).
Doar 3 din cei 246 de inculpați, au primit o pedeapsă reală, amenzi
penale, în foarte multe cazuri, nu au depășit suma de mită.
Rezultatele acestui studiu au fost publicate în toate organele de stat
și au avut un efect foarte puternic și pozitiv asupra creării precedentelor
reale cu lupta împotriva corupției și apariția unei foarte diferite
statistici, din anul 2014 încoace57.
În ceea ce privește statisticile în anii 2014-2015, CNA au depistat
următoarele categorii de infracţiuni de corupţie58:
coruperea pasivă/luarea de mită – 250 (2014 - 143, 2015- 107);
excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 204 (2014-
81, 2015- 123);
trafic de influenţă – 200 (2014- 106, 2015- 94);
abuzul de putere sau abuzul de serviciu – 148 (2014- 56, 2015- 92);
corupere activă/darea de mită – 92 (2014- 45, 2015- 47);
56 Studiu privind dosarele de corupție arhivate în instanțele de judecată în perioada
01.01.2010 – 30.06.2012
http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon4/Studiul_p
rivind_dosarele_de_coruptie_-CNA-2013.pdf 57 Raport de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie. Perioada: 2014 – 2015.
http://cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf 58 Ibidem
36
confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor
oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false – 74 (2014- 47,
2015- 27);
fals în actele publice – 59 (2014- 28, 2015- 31);
neglijenţă în serviciu – 48 (2014- 26, 2015- 22);
însuşirea averii străine cu folosirea situaţiei de serviciu – 28 (2014-
12, 2015- 16);
însuşirea prin abuz de încredere sau înşelăciune a bunurilor – 46
(2014- 20, 2015- 26);
gestionarea frauduloasă a băncii – 3 (2015 - 3 );
îmbogăţire ilicită – 2 (2014 -1, 2015- 1) etc.
Schematic, așa arată statistica anului 2014-2015
37
În perioada 2014-2015, CNA a aplicat sechestru pe mijloace
financiare şi bunuri în valoare de 465.877.035 lei. Odată cu intrarea în
vigoare a sentinţelor pe aceste dosare, bunurile sechestrate vor fi
confiscate, iar în rezultatul realizării lor în cadrul licitaţiilor, acestea vor
fi înstrăinate la preţ de piaţă, şi nu la cel de bilanţ/cadastral, după cum
au fost apreciate la momentul aplicării sechestrului.
Instanţele judecătoreşti, în perioada 2014 –2015, au examinat în
fond 595 cazuri instrumentate de Procuratura Anticorupţie şi CNA,
dintre care 258 – în anul 2014 şi 266 – în anul 2015. (La acestea se
referă infracţiuni contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică
(coruperea pasivă, coruperea activă, traficul de influenţă, abuzul de
serviciu etc.), infracţiuni de corupţie în sectorul privat (darea de mită,
luarea de mită etc.), infracţiuni economice (spălarea banilor, evaziune
fiscală, contrabandă etc.), infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor,
infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infracţiunii etc.) etc.)
Conform estimărilor CNA mita promisă şi pretinsă în cauzele de
corupţie, pe care a fost stabilită vinovăţia inculpaţilor, a atins cifra de
11,1 mln lei sau în mediu pe caz 23.233 lei în anul 2014 şi 55.032 lei în
2015.
38
Conform datelor Centrului Național Anticorupție cele mai
frecvente cazuri soluţionate în instanţele de judecată sunt infracţiunile
de trafic de influenţă (43% în 2014, 43% în 2015). Rare sunt cazurile de
corupere activă (6% în 2014, 11% în 2015 sau de 3-4 ori mai puţin
decât cele de corupere pasivă), fapt ce confirmă lipsa de predispunere a
funcţionarilor publici de a denunţa coruperea lor de către subiecţii
activi.
Soluţiile adoptate pe dosarele de corupţie examinate în instanţe
39
Indicii statistici privind activitatea de depistare a infracţiunilor de CNA
în perioada 2014 - 2015
Denumirea indicilor 2014 2015 Dinamica %,
2015 faţă de 2014
Art.324. Corupere pasivă 139 101 -27%
Art.325. Coruperea activă 45 41 -9%
Art.326. Traficul de influenţă 06 94 -11%
Art.327. Abuzul de putere sau abuzul de
serviciu 6 61 69%
Art.328. Excesul de putere sau
depăşirea atribuţiilor de serviciu 81 123 52%
Art.329. Neglijenţa în serviciu 26 22 -15%
Art.330/1. Încălcarea regimului de
confidenţialitate a informaţiilor din
declaraţiile cu privire la venituri 0 0 -
Art.330/2. Îmbogăţirea ilicită 1 1 0%
Art.332. Falsul în acte publice 28 31 55%
Art.333. Luarea de mită 4 6 50%
Art.334. Darea de mită 0 6 600%
Art.335. Abuzul de serviciu 29 31 55%
Art.335/1. Falsul în documente
contabile 0 0 -
Art.191. Delapidarea averii străine (cu
folosirea situaţiei de serviciu) 12 16 33%
Art.243. Spălarea banilor 45 41 -9%
Art.239¹. Gestionarea defectuoasă,
frauduloasă a băncii 0 3 300%
Art.190. Escrocheria (cu folosirea
situaţiei de serviciu) 20 26 30%
Art.361. Confecţionarea, deţinerea,
vînzarea sau folosirea documentelor
oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau
sigiliilor false
47 27 -43%
40
Declarații de avere și interese în Moldova. Comisia Națională
Anticorupție.
În anul 2002, funcționarii erau obligați oficial să prezinte declarații
cu privire la venituri și proprietăți. Practic până la anul 2013, înainte de
apariția Comisiei Naționale Anticorupție, aceasta obligațiunea a fost o
formalitate, deoarece aceste declarații erau verificate din lipsa unei
entități cu atribuții în domeniu.
Comisia are drept obiectiv implementarea mecanismului de
verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi
proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, ale
judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane cu
funcţie de conducere şi al declaraţiilor de interese personale, precum şi
a mecanismului de soluţionare a conflictelor de interese, acţionînd
conform principiilor legalităţii, imparţialităţii, independenţei, celerităţii,
ale dreptului la apărare şi ale bunei administrări59.
Conform cap. III, art. 5 și 6, Comisia Naționale Anticorupție este
un organ colegial, format din 5 membri, egali în drepturi, care se
numesc în funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor
aleşi, pentru un mandat de 5 ani. Membrul Comisiei poate exercita doar
un singur mandat.
Nominalizări politice s-au dovedit a fi un obstacol major în
înființarea unei agenții independente și puternice. Pentru funcţia de
membru al Comisiei se propun: 3 candidaturi din partea majorităţii
parlamentare, o candidatură din partea opoziţiei parlamentare şi o
candidatură din partea societăţii civile, selectată în mod deschis şi
59 Legea Nr. 180 din 19.12.2011 cu privire la Comisia Naţională de Integritate
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6 din 06.01.2012. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=341741&lang=1
41
transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a
Parlamentului din lista de candidaţi propuşi de asociaţiile obşteşti. În
cazul în care Parlamentul nu a votat candidatul propus la funcţia de
membru al Comisiei, subiectul care l-a propus, în termen de 15 zile
lucrătoare, va desemna un alt candidat. Conducerea Comisiei este
exercitată de preşedintele acesteia, numit de Parlament din rândul
membrilor Comisiei care nu au deţinut o înaltă funcţie de răspundere, la
propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor
aleşi. Preşedintele Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de
preşedinte al Comisiei după consultarea obligatorie a fracţiunilor
parlamentare. Principalul obstacol în activitatea sa, fiind imediat
depistată în formulări normative și de reglementare.
Comisia Națională de Integritate (CNI) a prezentat următorii
indicatori, mai degrabă procesul de verificare decât rezultate concrete
pentru cele 11 luni ale anului 2015: Comisia a inițiat 318 controale,
inclusiv110 – din oficiu.
Drept temei pentru iniţiere au servit:
29 informaţii din mass-media;
81 autosesizări;
140 sesizări parvenite de la diverse instituţii și organițaţii;
60 sesizări ale cetăţenilor și 8 interpelări înaintate de deputaţi.
Controalele iniţiate au fost axate pe:
182 eventuale cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării
veniturilor și proprietăţii, ceea ce constituie 57,2 % din numărul total de
controale;
101eventuale cazuri de încălcare a regimului juridic al conflictului
de interese sau 31,8 % din numărul total de controale initiate;
42
34 eventuale cazuri de încălcare a regimului juridic al
incompatibilităţilor și restricţiilor, adică 10, 7 % din numărul total de
controale60.
Astfel, în această perioadă atenția CNI a fost îndreptată către 16
deputați, 3 miniștri sau viceminiștri, 11 judecători, 4 procurori, 140 de
șefi ai organelor administrativ-centrale, 24 funcționari publici, 14
funcționari civili, 6 membri ai organelor colegiale, un înalt funcționar
public, 20 funcționari publici cu statut special .
182101
34
Controalele iniţiate au fost axate
încălcare a
regimului juridic al
declarării veniturilor
și proprietăţii
încălcare a
regimului juridic al
conflictului de
interese
încălcare a
regimului juridic al
incompatibilităţilor
și restricţiilor
60 Annual Activity Report 2013 http://cni.md/wp-content/uploads/2014/07/Raport-
CNI-2013-englez.pdf
43
În aceeași perioadă, Comisia Națională de Integritate a finalizat
371 de dosare, inclusiv 159 inițiate în 2014 și 212 inițiate în 2015.
Cauzele clasate au vizat 174 pretinse încălcări a regimului juridic al
declarării veniturilor și proprietății, 55 presupuse încălcări ale regimului
juridic al conflictului de interese și 21 eventuale încălcări ale regimului
juridic al incompatibilităților. Din numărul total 79 au fost inițiate în
2014 și 33 în 201561.
Percepția cetățenilor asupra corupţiei și a sectoarelor
vulnerabile la venituri și proprietăţi nejustificate, conflict de
interese și incompatibilităţi (Rezumat al studiului sociologic) 2015.
Percepţia populaţiei privind eficienţa Comisiei Naţionale de
Integritate din domeniul corupţiei, %
- 19,1% - foarte eficientă şi 30% - oarecum eficientă 49,1%
- 18,8% - puţin eficiente; 18,6% - deloc eficiente 37,4%
- 13,5% - nu știu/refuz 13,5%
În acelaşi timp, doar 15,5% dintre respondenţi cred că CNI este o
instituţie independentă, iar o treime din cei care au dubii în această
privinţă (45,4% din persoanele intervievate) presupun că aceasta este
subordonată partidelor politice.
Imaginea oferită de sondaj arată că CNI este puţin eficientă şi nu
corespunde aşteptărilor. O inadvertenţă în acest sens, conform
rezultatelor, este incapacitatea CNI de a verifica toate declaraţiile de
venit ale funcţionarilor publici, iar o modalitate de soluţionare propusă
de respondenţi ar fi implementarea unui sistem informațional
61 CNI a inițiat în 2015 peste trei sute de controale. Printre cei vizați se numără
deputați, miniștri și judecători (DOC).
http://www.realitatea.md/cni-a-initiat-in-2015-peste-trei-sute-de-controale--printre-
cei-vizati-se-numara-deputati--ministri-si-judecatori--doc-_31603.html
44
automatizat ce ar exclude în multe aspecte factorul uman, în special
alegerea selectivă a declaraţiilor la discreţia unor membri62.
Caracteristicile activităţii Comisiei Naţionale de Integritate, %
62 Percepția cetățenilor asupra corupţiei și a sectoarelor vulnerabile la venituri și
proprietăţi nejustificate, conflict de interese și incompatibilităţi (Rezumat al studiului
sociologic), 2015.
http://cni.md/wp-content/uploads/2015/12/Rezumat_FINAL.pdf
30.7% 25.7%39.1%
32.4% 32.2%38.1%
45
Declararea veniturilor şi a proprietăţilor de persoanele oficiale
supreme.
În anul 2012 a fost modificată şi completată Legea privind
declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii
de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici
şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Prin care se stabilește
obligatoriu și procedura pentru declararea și controlul veniturilor și al
proprietății persoanelor fizice, numiți pe criterii politice, judecători,
05
1015
20
25
30
35
4036.1%
34.2%31.9%
30.4%27.7%
18.9%
46
procurori, funcționari publici și a unor persoane cu funcţie de
conducere63.
Declarație de avere și de interese ale judecătorilor.
O problemă importantă este problema de declarare a averii
judecătorilor. Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a
declarat pentru anii 2014-2015 cel puțin un obiect de bunuri imobile sau
o sumă de bani care a primit ca "un cadou". In cele mai multe cazuri
este vorba despre case, mașini și terenuri. Cu toate că experții susțin că
sub astfel de oferte pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne
în afara atenției Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Comisiei
Naționale de Integritate și Procuraturii Anticorupție64.
Conform unui studiu realizat de Centrul de Analiză și Prevenire a
Corupției, de la înființarea Comisiei Naționale de Integritate a fost
inițiate un total de 64 de proceduri de control în ceea ce privește
judecătorii, dintre care doar 55 de cazuri au fost finalizate. 46 dintre ele
au fost întrerupte și doar în opt cazuri s-au constatat încălcări cu
transferul ulterior al cazurilor Procuraturii Generale. La rândul său,
Procuratura Anticorupție a examinat 9 astfel de apeluri, în 8 cazuri a
fost emis un ordin de a ne iniția urmărirea penală. În același timp, nu a
fost inițiat nici un dosar penal cu privire la bunurile materiale donate,
care figurează în declarația de proprietate a magistraților65.
63 Legea Nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al
proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor,
procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-75 din 13.04.2012.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=342780&lang=1 64 Judecători cu lipici la donații.
http://anticoruptie.md/ro/investigatii/justitie/judecatori-cu-lipici-la-donatii 65 Legea Nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului
public. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 230-232 din 23.12.2008.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=330050
47
Expertiza anticorupție a actelor legislative în Republica Moldova și
eficacitatea ecesteia.
La momentul actual, examinarea calitativă a actelor juridice, într-
adevăr are capacitatea de a contracara riscurile de corupție, mecanismul
perfect de implementare este unul dintre semnele distinctive ale
Moldovei. Expertiza anticorupție a actelor normative și proiectelor de
lege este obligatorie. Mai mult decât atât, în Republica Moldova se
efectuează examinarea proiectelor privind modificarea și completarea
actelor legislative sau considerate abrogate66.
În anul 2007, Centrul Național Anticorupție a introdus expertiza
anticorupție pentru a preveni promovarea intereselor private în procesul
de elaborare a legislației, adoptând instrumentele și experiența
organizațiilor neguvernamentale.
În perioada 2014-2015 CNA a examinat 1.783 de proiecte de acte
normative (în 2014 - 909, în 2015 - 874). în privința a 1.329 proiecte au
fost supuse expertizei anticorupţie (în 2014 - 612, în 2015 - 684), fiind
întocmite rapoarte de expertiză. Din numărul total de 1.329 de proiecte
expertizate, 696 au fost proiecte de legi, 585 proiecte de hotărâri ale
Guvernului şi 48 proiecte de acte departamentale. Analizînd proiectele
supuse expertizării s-a stabilit că:
a). 0% din proiecte nu au fost justificate suficient pentru a fi promovate;
b). 0% nu corespund normelor de transparenţă în procesul de luare a
deciziilor;
c). 8% din proiectele implementarea cărora a implicat costuri financiare
nu au fost însoțite de justificarea financiară și indicarea sursei de
66 Сравнительно-правовой анализ законодательства стран по вопросам
проведения антикоррупционной экспертизы нормативных актов и их проектов
2013, Семенова Екатерина, НИИ Российской правовой академии Минюста
России
http://cyberleninka.ru/article/n/sravnitelno-pravovoy-analiz-zakonodatelstva-stran-
sng-po-voprosam-provedeniya-antikorruptsionnoy-ekspertizy-normativnyh-pravovyh
48
finanţare, ceea ce deseori duce la punerea în vigoare a legislaţiei
inaplicabile din motive financiare;
d). 5% din proiectele care reglementau activități de întreprinzător nu au
fost însoțite de analiza impactului de reglementare;
e). 8% din proiecte promovează anumite interese private, dintre care trei
pătrimi – cu nerespectarea interesului public;
Eficiența recomandărilor formulate de către experții CNA în
vederea înlăturării riscurilor identificate, a fost calculată prin verificarea
volumului de recomandări pe care le-au formulat în rapoartele de
expertiză anticorupție de care s-a ținut seama la adoptarea proiectului.
Eficiența recomandărilor a fost de 51% în anul 2014 şi 54% în anul
201567.
Cu toate acestea, expertii menționeză ca expertiza anticorupție
poate fi îmbunătățită dacă va fi posibil ca CNA să aibă dreptul la
suspendarea adoptării actelor legislative și totodată la monotorizarea
circulației tuturor proiectelor de lege de la început și până la elaborarea
și modificarea acestora.
Perfecţionarea legislaţiei anticorupţie şi îmbunătăţirea mecanismelor
ei de funcţionare, inclusiv prin exercitarea controlului parlamentar ar
constitui un mare pas spre direcția corectă.
În vederea perfecţionării, elaborării şi aprobării unor mecanisme de
funcţionare a legislaţiei anticorupţie, în anul 2014 a fost adoptată
Hotărârea Guvernului pentru implementarea Legii privind testarea
integrităţii profesionale68, care cuprinde Regulamentul cu privire la
67 Raport de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie, perioada 2014-2015.
http://cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf 68 Hotărârea Guvernului nr. 767 din 19.09.2014 pentru implementarea Legii nr. 325
din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 325-332/945 din 31.10.2014.
http://cna.md/sites/default/files/decizia_adoptata/hg767implementarelegeatest.integrit.
profes.pdf
49
evidenţa cazurilor de influenţă necorespunzătoare şi Regulamentul
privind înfiinţarea Cazierului testării integrităţii profesionale a agenţilor
publici. Totodată, Centrul Naţional Anticorupţie a iniţiat, începând cu
data de 28 mai 2014, consultarea publică a proiectului de lege privind
modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea Nr. 325 din
23.12.2013, Legea Nr. 320 din 27.12.2012, Legea Nr. 25 din din
22.02.2008, Legea Nr. 16 din 15.02.2008, Legea Nr. 90 din 25.04.2008
ş.a), prin care propune la art. VI (Cod contravenţional) modificarea art.
30 din Codul Contravenţional care face imposibilă tragerea la
răspundere contravenţională în baza art. 3131, 3132, 314, 3141 şi 315 din
Cod şi constă în termenul general de prescripţie stabilit pentru
contravenţiile respective, care este foarte restrâns. În proiect se fac
modificări în vederea tragerii la răspundere contravenţională a
persoanelor vinovate, inclusiv a celor vinovate de încălcarea
prevederilor referitoare la declararea anuală a conflictelor de interese, se
face o delimitare strictă a sancţiunii pentru nedeclararea conflictului de
interese, în termenii prevăzuţi de Legea cu privire la conflictul de
interese69, dar a fost prevăzută şi sancţiunea pentru funcţionarii publici
care nu declară şi iau decizii fiind în conflict de interese în exercitarea
atribuţiilor lor.
De asemenea, sunt stabilite sancţiuni pentru încălcarea regimului
incompatibilităţilor şi restricţiilor ce rezultă din Legea cu privire la
conflictul de interese70, Legea privind funcţia publică şi statutul
funcţionarului public71. Astfel, la iniţiativa Alianţei Anticorupţie s-au
69 Legea nr. 16 din din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 94-96 din 0.05.2008.
http://lex.justice.md/md/%20327989/ 70 Ibidem. 71 Legea nr. 158 din 04.07.2008 privind funcţia publică şi statutul funcţionarului
public. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 230-232 din 23.12.2008.
http://lex.justice.md/md/330050/
50
desfăşurat 2 dezbateri publice pe marginea proiectului legii de ajustare a
cadrului legislativ la prevederile Legii privind testarea integrităţii
profesionale72. Iar la masa rotundă cu genericul ”Pachetul de legi
anticorupţie: între aşteptări şi realizări”, s-a pus în discuție pachetul de
legi anticorupţie privind testarea integrităţii profesionale, confiscarea
extinsă şi îmbogăţirea ilicită, elaborat cu suportul experţilor Consiliului
Europei şi adoptat în anul 2013, unde au fost evaluate aşteptările ce au
însoţit promovarea proiectelor respective cu realizările obţinute în
primul an de implementare, precum şi dificultăţile întâmpinate.
La acțiunea nr. 26 din Planul de acţiuni 2014-2015, rapoartele
Secretariatului Grupului de monitorizare pentru implementarea
Strategiei Naționale Anticorupție atestă că, în vederea exercitării
controlului parlamentar asupra implementării legislaţiei anticorupţie,
precum şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie pe anii 2011-2015,
mecanismele de control parlamentar nu au fost funcționale. Prin
urmare, CNA a informat Comisia Parlamentară securitate naţională,
apărare şi ordine publică cu privire la controlul asupra monitorizării
efectuate de Grupul de monitorizare a implementării Strategiei
Naţionale Anticorupţie, la actele cu caracter normativ ce urmează a fi
adoptate, modificate sau completate, precum şi acţiunile ce urmează a fi
întreprinse de către CNA în vederea realizării Planului naţional de
acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016, cu referire la
acţiunile care urmează a fi întreprinse de CNA în vederea realizării
Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pe anii
2015-2018. La capitolul implementarea instrumentelor internaţionale
anticorupţie şi perfecţionarea cadrului legislativ ce vizează instrumente
72 Legea 325 din 25.04.2008 privind testarea integrității profesionale. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 35-41 din 14.02.2014.
http://lex.justice.md/md/351535/
51
importante administrative de prevenire a corupţiei, au fost prezentate
actele normative adoptate în ultimii ani73.
Controlul cheltuielilor publice.
În anul 1994 a fost aprobată Legea cu privire la Curtea de
Conturi74, care a fost modificată de 10 ori. Ulterior, în anul 2008, a fost
aprobată legea nouă, care este modificată deja de 8 ori75.
Conform legii, Curtea de Conturi (CC) este unica autoritate publică
a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi
întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului
public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de
instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din
partea organelor de drept sau cu funcţii de control.
Conform noii legi CC are un grad semnificativ de independență
față de guvern, de exemplu, conform legii precedente, Parlamentul
putea solicita efectuarea controlului obligatoriu (Hotărârile
Parlamentului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor
controale, în limitele competenţei sale, sunt obligatorii), acum
Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi
efectuarea unor acţiuni de audit. Acţiunile de audit pot fi solicitate fără
decizia Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, odată
în semestru.
73 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în
perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul
proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și
electoral”, Chișinău, 2015. 74 Legea nr. 312-XIII din 08.12.94 privind Curtea de Conturi. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.7/77 din 02.02.1995.
http://www.ccrm.md/file/Acte_leg/L%20E%20G%20E_312.pdf 75 Legea Nr. 261 din 05.12.2008 Curţii de Conturi. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 237-240 din 31.12.2008.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=330168
52
În scopul realizării atribuţiilor sale, Curtea de Conturi este în drept
să solicite materialele întocmite de către organele de drept, de control şi
de alte autorităţi publice, iar acestea sunt obligate să le prezinte la prima
solicitare.
Cu toate acestea, o nouă legislație care reglementează activitatea
CC, conține, de asemenea, o serie de neajunsuri. În special, art. 36 (2)
“În cazul în care entitatea auditată nu va îndeplini hotărârea Curţii de
Conturi, precum şi obligaţia menţionată la alin. (1), şi dacă prin aceasta
se încalcă legislaţia, Curtea de Conturi va sesiza organele ierarhic
superioare şi alte organe competente”, nu sunt reglementări clare în
ceea ce privește măsurile luate de CC în raport cu agențiile
guvernamentale care nu au îndeplinit cerințele sale, care afectează în
mod negativ performanța recomandărilor CC.
Expert-Grup, o organizație neguvernamentală specializată în
cercetări economice și de politici publice, a identificat 3 aspecte cheie
ale CC: cerințe formale de reglementare, majoritatea agențiilor nu au o
funcție de audit intern, nerespectarea recomandărilor CC, care este o
practică obișnuită.
Astfel, putem spune că, după adoptarea noii legi, în 2009,
independența CC a crescut ușor, cu toate acestea, deficiențele legislației
în vigoare nu-i dă o șansă de a deveni o forță reală în luptă împotriva
corupției.
Aspectele legate de achizițiile publice în Moldova sunt
reglementate prin Legea privind achiziţiile publice76.
Potrivit Curții de Conturi, achizițiile publice, sunt un sector cu un
risc ridicat de utilizare ineficientă a fondurilor publice. Sistemul
76 Legea Nr. 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 197-205 din 31.07.2015. http://lex.justice.md/md/360122/
53
național de achiziții se caracterizează printr-o serie de practici negative
care rezultă în eficiența scăzută a controlului procesului.
Conform raportului anual al Curții de Conturi pentru anul 2014, au
fost identificate iregularități ce țin de neplenitudinea cadrului legal în
domeniul achizițiilor publice, lipsa unor proceduri și controale interne
care să asigure respectarea prevederilor legale în domeniul dat,
planificarea deficientă a achiziţiilor, evaluarea incorectă a necesităţilor,
lipsa cunoștințelor pentru elaborarea caietului de sarcini și evaluarea
ofertelor, aprobarea întîrziată a alocaţiilor bugetare, neresponsabilizarea
funcţionarilor publici implicați în acest proces și promovarea intereselor
personale.
Potrivit cercetării Transparency International - Moldova, pentru a
câștiga licitațiile, circa 10% din contracte sunt propuse ca plăți
informale pentru funcționari publici.
Conform studiului: „Achizițiile publice în Republica Moldova:
probleme și soluții” realizat de Centrul Analitic Independent Expert-
Grup, se constată că: “achizițiile publice sunt un domeniu cu riscuri
mari de utilizare ineficientă a banilor publici. Cadrul legal și de
procedură privind achizițiile publice, chiar dacă nu este perfect, nu este
cauza care generează cele mai multe riscuri de pierderi în achiziții.
În Studiul realizat de Centrul Pro Marshall din Republica Moldova
în cadrul proiectului: “Inițiative de contracarare a spălării banilor
publici”, finanțat de Fondul Națiunilor Unite pentru Democrație prin
intermediul Fundației Est-Europene, se menționează că una dintre
problemele stringente cu care se confruntă Republica Moldova este că
procesul de planificare a achizițiilor publice nu este transparent în
jumătate din autoritățile publice centrale. De asemenea, sunt
transparente parțial şi rezultatele atribuirii contractelor de achiziții
publice, care se publică de obicei cu abateri şi întârzieri de la termenul
stabilit de lege. De asemenea, în baza evaluării cadrului
54
normativ/legislativ și instituțional în procesul de colaborare între
instituțiile componente ale sistemului autohton de prevenire și
combatere a spălării banilor și finanțării terorismului se atestă
necesitatea perfecționării și armonizării cadrului legislativ/normativ.
În pofida reformelor din cadrul CNA, persistă încă
imperfecțiunea şi blocajul legislativ, care nu permite întreprinderea
spectrului multilateral de acțiuni de urmărire penală şi de măsuri
speciale de investigații, în scopul realizării procesului penal calitativ şi
în timp restrâns.
Prin urmare, este nevoie de mai multă transparență, insistență și
presiune în procesul decizional din partea societății civile și
organizațiilor internaționale, pentru sporirea eficacității procesului
bugetar și utilizării banilor publici. Respectarea legii, monitorizarea și
asigurarea transparenței procesului bugetar și utilizării banilor publici,
care ar include diverse activități de informare activă a contribuabililor
este indicată. De asemenea, este necesară raportarea transparentă şi
corectă a banilor şi achizițiilor publice, inclusiv a proiectelor la nivel
naţional şi internațional, monitorizarea continuă din partea societății
civile a sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălări banilor
şi finanţării terorismului, constituit din: Ministerul Finanțelor,
Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene, Procuratura Generală, Serviciul
Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului Naţional
Anticorupţie, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate,
Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi
Camera de Licenţiere, ceea ce ar duce la îmbunătățirea cadrului legal
național, la impulsionarea activității acestuia și la sporirea eficacității
utilizării banilor publici. Astfel, monitorizarea din partea societății
civile ar duce la sporirea randamentului dosarelor de corupție și ar
55
scoate în evidență persoanele care contribuie la tergiversarea proceselor
în instanța de judecată, la îmbunătăţirea bazei de date şi a modelelor
analitice de evaluare şi planificare a banilor publici. Toate aceste măsuri
ar conduce la eficientizarea managementului supravegherii veniturilor
publice, la îmbunătăţirea disciplinei financiare prin implementarea
controlului financiar public intern şi asigurarea principiului
transparenţei, la organizarea audierilor executorilor primari de buget
privind evidența și utilizarea banilor publici în condiţii de bună
guvernare.
Principalele cauze sunt mai curând legate de controlul slab al
rezultatelor achizițiilor și managementului inadecvat al riscurilor.
Autoritățile contractante acordă puțină atenție analizei factorilor și
constrângerilor existente cu scopul de a elabora măsurile necesare
pentru îmbunătățirea situației. Totodată, este necesar de menționat că, în
condițiile actuale ale Republicii Moldovei, măsurile aplicate doar la
nivelul responsabilității Guvernului nu vor produce rezultatele dorite.
Sistemul achizițiilor publice este puternic afectat de starea în justiție,
activitatea sau mai curând inactivitatea organelor de drept, opacitatea
competiției politice, tradiții, calitatea mediului de afaceri și alți factori.
Din cei menționați, cruciali sunt opacitatea competiției politice și
justiția. Este ilustrativ faptul că practic nu se cunosc cazuri de
investigații sau condamnări pentru fraudarea achizițiilor publice,
infracţiunile de corupţie, neglijenţă în serviciu, abuz de putere ori
serviciu, precum şi nedeclararea conflictului de interese”77.
77 Achizițiile Publice în Republica Moldova: Probleme și Soluții, 2014.
http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/969-achizitii-publice-moldova
56
Reglementarea de stat a afacerilor
În 1992 a fost adoptată Legea cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderi. Legea, care care a justificat tranziția către o economie de
piață și care a beneficiat de 58 modificări78.
Până în 2012, procedura de înregistrare a afacerilor a fost foarte
complicată. De exemplu, pentru a înregistra o afacere, era necesar să
vizitezi, cel puțin, 5 departamente: Banca de Economii, Serviciul Fiscal,
Biroul Teritorial de Statistică, Compania Națională de Asigurări în
Medicină, Casa Națională de Asigurări Sociale.
În vederea realizării Programului de activitate a Guvernului
„Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru
perioada 2011-2014, 26.10.2012 a fost adoptată Legea pentru
modificarea și completarea unor acte legislative79), care a fost
îndreptată pentru a îmbunătăți procedurile de înregistrare a persoanelor
juridice și a întreprinzătorilor individuali, reducerea sarcinii
administrative asupra întreprinderilor, reducerea numărului de
documente necesare și dezvoltarea serviciului "ghișeul unic" (care, de
fapt, a existat încă din 2010, dar nu era pe deplin operațional).
Cu noua lege au fost puse în aplicare următoarele modificări care
au simplificat procedurile de înregistrare: a fost anulat certificatul de
înregistrare și introdusă forma electronică; noul termin - „Buletinul
electronic al Camerei Înregistrării de Stat (denumit în continuare
Buletin electronic) – sumar de date şi informaţii oficiale extrase din
Registrul de stat şi publicate pe pagina web oficială a Î.S. „Camera
Înregistrării de Stat”;” fără participarea întreprinzătorilor; a stabilit
78 Legea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Monitorul
Parlamentului Republicii Moldova nr. 2 din 28.02.1994
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311735&lang=1 79 Legea Nr.235 din 26.10.2012 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-251 din 07.12.201.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=345717&lang=1
57
interdicții emise de instanţa judecătorească sau de executorul
judecătoresc; completat cu infomația cu pivire la statutul licenţelor
eliberate, suspendate, retrase sau anulate – conform informaţiei
prezentate de autorităţile de licenţiere etc.
Astăzi înregistrarea afacerilor se desfășoară în timp de 5 zile, cu
suportul serviciului "ghișeu unic", închiderea afacerilor poate dura până
la 6 luni.
Conform prevederilor Hotărârii Guvernului privind punerea în
aplicare80 a Legii privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător81 a fost creat Registrul de Stat al Controalelor, sistemul
informaţional automatizat, care va interacţiona cu Registrul de stat al
unităţilor de drept şi alte registre de stat relevante şi va permite
automatizarea evidenţei controalelor efectuate şi furnizarea tuturor
informaţiilor ce ţin de realizarea controalelor.
IV. Evaluarea propunerilor pentru îmbunătățirea SNA și a
Planului de acțiuni.
Pe lângă descrierea de bază a mandatului consultantului în cadrul
proiectului Evaluarea proiectului SNA și înaintarea propunerilor de
modificare și completare parvenite din partea membrilor Alianței
Anticorupție, o atenție deosebită a fost acordată identificării
propunerilor care pot îmbunătăți prin funcționarea procesului legislativ,
80 Hotărârea Guvernului Nr. 147 din 25.02.2013 pentru punerea în aplicare a
prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii
de întreprinzător. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 41 din 27.02.2013.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346877 81 Legea Nr. 131 din 08.6 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 181-184 din 31.08.2012.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=344613&lang=1
58
capacitatea instituțională de armonizare a legislației naționale cu
legislația internațională anticorupție, implementarea instrumentelor
internaționale anticorupție și perfecționarea cadrului legislativ cu
privire la prevenirea și combaterea corupției și, nu în ultimul rând,
evaluarea capacităților și instrumentelor existente ale Comisiei
Parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP)
privind implementarea noii Strategii naționale anticorupție și Planului
de acțiuni. Este foarte importantă creșterea transparenței decizionale,
siguranței și eficienței conlucrării Parlamentului Republicii Moldova cu
Guvernul, cu autoritățile publice centrale și locale și cu societatea
civilă82.
1. Schimbarea sistemului de administrare a statului Republica Moldova
prin instituirea unui mecanism de monitorizare și control din afară
(străin) – este unica posibilitate de schimbare a lucrurilor în țară, nici o
strategie în domeniul anticorupției, securității sau apărării, oricât de
amplă și bună ar fi, nu este în stare să schimbe sistemul corupt, care are
o strategie foarte bine pusă la punct, cu rădăcini adânci.
2. În procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova, este
nevoie de o monitorizare continuă reală din partea societății civile și
organizațiilor neguvernamentale a sistemului autohton de prevenire şi
combatere a corupției, ceea ce va contribui la crearea mecanismelor de
cooperare și dialog între Parlament, Guvern și societatea civilă în
exercitarea supravegherii sistemului autohton de prevenire şi combatere
a corupției.
82 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în
perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul
proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și
electoral”, Chișinău, 2015.
59
3. Implementarea unei noi strategii naționale anticorupție va avea un
impact real cuantificabil, în condițiile în care prevenirea şi combaterea
corupției va avea un impact pozitiv asupra planurilor de acțiuni întru
realizarea acestora, dacă ele vor conține o descriere reală a fiecărei
acțiuni și a rezultatelor scontate, va avea indicatori de performanță în
obținerea rezultatelor și indicatori de verificare incluși de instituția care
le promovează și le transmite spre realizare în planul de acțiuni,
rezultate analizate de experți independenți în domeniu.
4. Îmbunătățirea mecanismelor de implementare a legislației va
contribui la înlăturarea lacunelor cadrului legislativ și va exclude un șir
de impedimente în aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale,
inclusiv a SNA și a planului de acțiuni, în vederea expunerii mai clare a
rezultatelor acțiunilor, a indicatorilor de progres și atingerii rezultatelor
finale.
5. Instituirea sancțiunilor pentru nerespectarea normelor de etică și
codurilor de conduită adoptate pe parcursul anilor 2014-2015,
mediatizarea acestora, introducerea responsabilității manageriale pentru
nerespectarea regulilor de bază, a legislației, astfel excluzând diferite
interpretări și argumentări, problemele ce țin de "conflicte de interese";
cerințe stricte în exercitarea rolului profesional vizavi de propriile
interese, manifestarea responsabilității în modul în care cheltuie banii
publici, alte aspecte de comportament, cum ar fi relațiile cu
reprezentanții grupurilor de interese, atitudinea, limbajul, egalitatea de
gen și standarde de prezență la ședințe, altfel spus – alinierea la
standardele internaționale.
6. Ameliorarea colaborării Parlamentului cu instituțiile naționale,
internaționale și cu societatea civilă în prevenirea şi combaterea
corupției va avea un impact pozitiv prin elaborarea unor mecanisme de
cooperare lucrative, prin completarea și modificarea cadrului normativ
privind transparenţa în procesul decizional, identificarea resurselor
60
necesare și îmbunătățirea capacităților operaționale pentru punerea în
aplicare a acestora.
7. Asigurarea unei independențe reale și eliminarea influenței
administrative și politice în cadrul investigațiilor desfășurate de Centrul
Național Anticorupție și Procuratura anticorupție, în investigările
efectuate de acestea va duce la obținerea unor rezultate durabile și
eficiente, fapt ce va spori încrederea societății, va îmbunătăți
colaborarea interdepartamentală și va conduce la consolidarea
instituțională.
8. Funcționarea independentă și eficientă a autorităților publice
centrale, precum și a autorităților administrației publice locale, libere de
influențe politice, și în conformitate cu scopul autentic de combatere a
corupției, va spori gradul de implementare a noii SNA și a planurilor de
acțiune.
9. Menținerea ritmului eforturilor de combatere a corupției din
perioadele preelectorale în perioadele postelectorale va avea un impact
pozitiv și veridic pentru a nu dezamăgi cetățenii, dacă va avea loc
prezentarea publică și periodică a statisticilor privind infracțiunile de
corupție și conexe acestora, condamnările și pedepsele aplicate în cauze
de corupție, statisticile privind infracțiunile de corupție înregistrate,
descoperite și transmise în instanță, pentru a sesiza finele procesului
judiciar în cazuri de corupție. Aceasta va constitui un prim pas în
promovarea unei imagini oneste a autorităților publice.
10. Pentru promovarea unei imagini oneste a autorităților publice,
demne de încrederea și susținerea populației, va fi necesar ca
autoritățile publice să recunoască insuccesele din acest domeniu prin
lipsa abordării strategice de cooperare mutuală și să pună în valoare o
bună colaborare și conlucrare cu societatea civilă în domeniul
combaterii corupției, în consolidarea unor parteneriate constructive între
instituțiile publice și societatea civilă.
61
11. Asumarea angajamentelor de către autoritățile publice centrale și
autoritățile administrației publice locale responsabile de executarea
măsurilor din planurile de acțiuni va simplifica mult din munca grea a
secretariatului în completarea planului de acțiune și implementarea la
timp și conform cerințelor a angajamentelor din plan, dacă va avea o
atitudine serioasă și nu va mima raportarea superficială a acțiunilor
instituției.
12. Participarea membrilor Comisiei Parlamentare securitate națională
apărare și ordine publică la evenimentele aferente anticorupției, pentru a
se familiariza cu principalele probleme din acest sector.
13. Reevaluarea permanentă a capacităților CSNAOP, în vederea
identificării oportunităţilor şi ameninţărilor la adresa intereselor
naţionale pe segmental anticorupție.
14. Evaluarea şi prognozarea evoluţiei situaţiei operative în domeniul
combaterii corupției; formularea, ca propunere, a unor măsuri adecvate
de cunoaştere, de prevenire şi de contracarare a factorilor de risc şi a
ameninţărilor; sprijinirea procesului decizional.
15. Efectuarea mai activă a anchetelor parlamentare, fapt ce ar elucida
neregulile în combaterea corupției și ar exercita un control parlamentar
mai vast în domeniu.
62
4.1. Sinteza propunerilor membrilor AAC pentru SNA
În cadrul ședințelor Alianței Anticorupție au fost expuse și selectate
un șir de propuneri pentru îmbunătățirea noii SNA și a Planului de
acțiuni:83
Elaborarea și promovarea unui Cod deontologic unificat obligatoriu,
aplicat pentru toți agenții publici, cu o ulterioară specificare pe
categorii;
Instituirea în cadrul entităţilor publice a unui consilier pe probleme
de etică și integritate;
Consolidarea integrității cadrelor didactice și lucrătorilor medicali
prin promovarea comportamentului etic, profesional și rezultativ
(adoptarea Codului de etică);
Revizuirea parțială sau totală a Codului Muncii, în vederea
facilitării suspendării, sancționării disciplinare, a demiterii
persoanelor neintegre și corupte, concilierea cu prezervarea
exigenței protecției angajaților;
Sancțiuni anticorupţie: financiare, economice, fiscale, în urma
efectuării analizelor și studiilor, să fie financiar proporționale cu
volumul încălcării, conform formulei: A x la 5 ori/sau B x la 10 ori:
Introducerea proporționalității fixării cuantumului amenzii84;
83 Propunerilor membrilor AAC pentru SNA expuse în cadrul ședinței Alianței
Anticorupție din 22.12.2015. http://www.alianta.md/?go=news&n=367;
http://www.alianta.md/?go=news&n=251 84 Justificare: În baza studiului CNA « Finalitatea dosarelor de corupție, Analiza
sentințelor » şi a Recomandării CSJ nr. 61 cu privire la unele chestiuni ce vizează
individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupție, întru respectarea art. 75, 61
CP şi a criteriului proporționalității, recomandăm dublarea eforturilor întru
individualizării pedepsei şi fixării sale proporționale acțiunii sau inacțiunii ilegale
comise.
Practici internaționale:
ex. 1. Tranzacții imobiliare: În caz de nerespectare a limitării achitării în lichid pentru
tranzacțiile imobiliare, legea prevede o amendă administrativă de la 250 euro până la
63
Limitarea circulației banilor în lichid, instituirea plafonului pentru
suma maximă permisă de achitare în lichid, de exemplu 30.000 lei;
Elaborarea și implementarea reglementării și instrumentelor privind
protecția denunțătorilor și martorilor;
Elaborarea legii și instrumentelor de control pentru efectuarea unui
lobby legal, etic și corect din partea tuturor actorilor implicați;
Primordialitatea prevenirii și combaterii corupției în domeniile de
interes public: educație, medicină, finanțe, justiție;
Educarea și promovarea culturii anti-corupție;
Elaborarea și promovarea politicii de declarare a averilor
angajaților din entitățile publice;
Plasarea accentului pe măsurile preventive ale corupției (CNA);
Promovarea în instituții a sistemelor de E-guvernare și E-
administrare pentru a reduce birocrația și corupția din instituții;
Intensificarea cooperării între instituțiile publice și instituțiile
specializate anticorupție (Acorduri de colaborare, proiecte comune,
etc);
Dezvoltarea serviciilor unui Ghișeu unic veritabil;
Elaborarea unor platforme electronice calitative, transparente și
funcționale în domeniul achizițiilor publice, licitațiilor, privatizărilor,
ș.a.;
Dezvoltarea independenței agențiilor anticorupție și fortificării
instituționale și garantarea independenței procedurale necesare și
protecției fiecărui angajat al agențiilor anticorupție;
Instituirea indicatorilor de eficiență al agențiilor anticorupţie:
1.250.000 euro. În privința nerespectării limitării pentru alte tipuri de tranzacție,
amenda e de la 250 până la 225.000 euro, fără a putea depăși 10 % din sumele incorect
achitate în lichid.
ex. 2. Tranzacții financiare, în special cu hârtii de valoare: Suma amenzii poate atinge
de 10 ori mai mare decât suma tranzacției financiare, dar fără a o depăși.
64
a). Introducerea indicatorilor care ar fixa eficiența activității instituțiilor
de drept, în special a celor de forță din domeniul anti-corupției;
b). Implimentarea indicatorilor utilizați de către OLAF85;
Completarea raportării CNA, PA, PG cu următorii indicatori: cât
costă instituția bugetul/ infracțiunile și cele conexe domeniului
corupției; cât aduce instituția bugetului/ infracțiunile și cele conexe
din domeniul corupției; durata medie a investigațiilor, urmăririi
penale până la trimiterea în judecată a dosarelor, a infracțiunilor și
celor conexe din domeniul corupției; durata medie a dosarelor, adică
a tuturor investigațiilor, urmăririi penale și a examinării în judecată
a infracțiunilor și celor conexe din domeniul corupției86.
Grupul de monitorizare SNA să constituie cel puțin jumătate din
numărul total de membri din cadrul societăţii civile, practica
membru-președinte al grupului, sa nu fie excluse ședințele în locuri
neutre87;
Crearea Agenției de Recuperare a Activelor, prezentarea soluțiilor
pentru localizarea sa optimală;
Transparentizarea și sporirea gradului de informare a populației
privind fenomenele de corupție, metode de implicare în procesul
combaterii etc.
Intensificarea cooperării între instituțiile publice și instituțiile
specializate anticorupție (acorduri de colaborare, proiecte comune, etc);
85 European anti-fraud Office. Fraud in figures http://ec.europa.eu/anti-
fraud/investigations/fraud-figures_en 86 Acești indicatori sunt așteptați de opinia publică și constituie niște stimulanți pentru
ameliorarea activității, de asemenea justifică și ilustrează mai bine activitatea CNA,
PA și PG. Aceștia sunt și în concordanță cu linia aspirațiilor autofinanțării agențiilor
anticorupție 87 Justificare: Consiliul Anticorupție din Georgia, care până la momentul actual este
constituit din 40 de membri, 17 dintre aceștia sunt reprezentanți ai ONG-urilor. In
situația actuală societatea civila e în minoritate absolută și opinia acestora nu contează
la alegerea opțiunilor.
65
Promovarea democrației participative88;
Definirea legalizată a interesului public;
Instituirea și dezvoltarea filtrelor privind resurselor umane ce vin în
serviciul public pe linia partidului;
Angajarea și încurajarea unor tehnocrați cu ambiții sănătoase, cu
studii;
Promovarea integrității vieții publice;
Sporirea transparenței în procesul de administrare a întreprinderilor
de stat și în actiivtatea de reprezentare a statului în societățile
comerciale, asigurarea transparenței utilizării asistenței de peste hotare;
platforme electronice transparente și prietenoase utilizatorilor;
Colectarea informației, analiza și fapte reale privind coruptia,
conflictul de interese, clientelismul;
Semnarea de către demnitar (valabil și pentru funcționari publici) a
unei declarații de intenție de a rămâne integru pentru perioada
exercitării mandatului/exercitării atribuțiilor de serviciu și asumarea
consecințelor pentru eventuala încălcare a regimului juridic al
incompatibilităților, restricțiilor, conflictelor de interese;
Limitarea acordării concediului medical al funcționarului public
suspectat/ prins în flagrant în cazul inițierii unui dosar pe acte de
corupție, conexe corupției și pe fapte de comportament corecțional sau
instituirea unei comisii medicale speciale care să confirme din start
diagnoza;
Introducerea în Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții
de demnitate publică89 a clauzei de absența nemotivată de la locul de
88 Ex.: Consultări publice direct și veritabil organizate, ex. 300 pers. direct, fizic,
rezultate. 89 Legea Nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de
demnitate publică. Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 194-196 din
05.10.2010. http://lex.justice.md/md/336193/
66
lucru pentru o perioada mai mare de 4 ore consecutiv, clauză valabilă și
pentru Legea privind statutul alesului local90;
Revizuirea art. 129, 130 și 131 al Legii nr.797 pentru adoptarea
Regulamentului Parlamentului91 prin înăsprirea sancțiunilor pentru
demnitarii care lipsesc nemotivat de la ședințele Parlamentului92;
specificarea în art.129 alin (2) lit. b) a motivelor personale din care
deputatul poate lipsi de la ședință;
Reducerea maximală a imunității deputaților și alte măsuri de
diminuare a corupţiei politice;
Crearea unei entități publice autonome responsabile de procedurile
disciplinare aplicate funcționarilor publici și demnitarilor;
Elaborarea unei legi speciale privind incompatibilitățile și
restricțiile la funcția publică, funcția publică cu statut special, și cea de
demnitate publică;
Transparentizarea salariilor funcționarilor publici de conducere, de
conducere de nivel superior, al demnitarilor cu includerea deplasărilor,
primelor, indemnizațiilor și altor avantaje în natură etc;
Reducerea costurilor pentru combatere și mărirea costurilor alocate
pentru prevenire;
SNA să fie exhaustivă și să cuprindă toate domeniile: corupția
parlamentară, corupția electorală, corupția în mediul de afaceri etc.;
Promovarea transparentizării și accesului la Registrul funcționarilor
publici.
90 Legea Nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 34 din 24.03.2000. http://lex.justice.md/md/311725/ 91 |Legea Nr. 797 din 02.04.1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 50 din 07.04.2007.
http://lex.justice.md/md/322831/ 92 Ex. aplicarea unor amenzi în mărimea unui salariu de deputat, iar în cazul a 3
absențe nemotivate pe parcursul sesiunii, inițierea procedurii de ridicare a mandatului
de deputat.
67
4.2. Sinteza propunerilor pe marginea recomandărilor Conferinței
Naționale Anticorupție, ediția XI, 9 decembrie 2015.
La nivel central. Chișinău93
Recomandări:
Prelungirea termenului de implementare a Strategiei Naţionale
Anticorupţie 2011-2015 până în anul 2016, în legătură cu adoptarea cu
întîrzierea de 7 luni a Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-
2015 prin Hotărârea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011, întârzierea
cu 2 luni a adoptării Planului de acţiuni pe anii 2012-2013 pentru
implementarea SNA prin Hotărârea Parlamentului nr. 12 din
17.02.2012 şi întârzierea cu 5 luni a adoptării Planului de acţiuni pe anii
2014-2015 pentru implementarea SNA prin Hotărârea Parlamentului nr.
76 din 16.05.2014. Promovarea proiectului Hotărârii Parlamentului
privind modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr. 154 din
21.07.2011 pentru aprobarea SNA 2011-2015 în vederea extinderii
termenului de implementare a SNA şi elaborarea Planului de acţiuni
pentru anul 2016.
În scopul creării unui mecanism de evaluare financiară a Strategiei,
se propune ca în planurile de acţiuni pentru implementarea Strategiei să
fie inclus costul estimativ al fiecărei acţiuni, fapt ce va permite şi
partenerilor de dezvoltare să evalueze necesităţile de finanţare a
Strategiei.
Promovarea SNA pentru 2017-2019 trebuie precedată de evaluarea
complexă a Strategiei curente.
93 Concluziile și recomandările celei de-a XI-a ediţii a Conferinței Naționale
Anticorupție “rupe lanțul corupției!”, 09 decembrie 2015, Chişinău.
68
Promovarea proiectului Strategiei Naţionale Anticorupţie 2017-
2019 şi a planului de acţiuni pentru implementarea acesteia.
Adoptarea Codului de conduită şi etică pentru deputaţii în
Parlamentul Republicii Moldova.
Deoarece populaţia nu are încredere în sistemul de eradicare a
corupţiei şi consideră măsurile punitive cele mai eficiente de prevenire
a acestui fenomen, instituţiile abilitate în acest sens ar trebui să îşi axeze
campaniile de sensibilizare a opiniei publice pe ideea că este aplicată
sancţiunea pe fiecare neregulă depistată.
Orice campanie funcţională ar trebui să includă indicatorii de
performanţă a instituţiilor abilitate, ce ar oglindi eficienţa acestora în
constatarea încălcărilor şi monitorizarea parcursului spre sancţionarea
uniformă şi omogenă conform legii.
Excluderea posibilităţilor tehnice de blocare a anumitor judecători
pe o perioadă de timp limitată (ex. pe câteva ore). Procesul de blocare
să fie minim pe o zi lucrătoare, cu obligativitatea ataşării documentului
de confirmare în arhiva PIGD. Ataşarea în arhiva PIGD a
documentelor/deciziilor de argumentare a incompatibilităţii
judecătorilor excluşi de la repartizarea aleatorie a unor dosare în
instanţe. Introducerea setărilor tehnice privind repartizarea aleatorie a
dosarelor, obligatoriu dintru-un anumit număr limită de judecători
activi, în instanţele de judecată unde activează mai mult de 4-5
judecători. (ex. repartizarea unui dosar doar atunci când sunt minimul
2-3 judecători activi în PIGD). Excluderea posibilităţilor tehnice de
modificare a rolurilor angajaţilor instanţelor judecătoreşti. Funcţia dată,
trebuie să fie exercitată doar de către Centrul de Telecomunicaţii
Speciale/Departamentul de Administrare Judecătorească a Ministerului
Justiţiei, în baza demersurilor preşedintelui Instanţei de Judecată,
datorită faptului că fluctuaţia personalului nu este atât de mare în
instituţii. Limitarea posibilităţilor tehnice de repartizare multiplă a
69
dosarelor, fără ataşarea documentului de confirmare/motivare în arhiva
PIGD de înregistrare a dosarelor cu acelaşi nume.
Studiul privind capacităţile investigative ale Direcţiei Naţionale
Anticorupţie din România şi cele actuale şi viitoare ale Procuraturii
Anticorupţie din Republica Moldova formulează recomandările de:
continuare a colaborării profesionale pe aceleaşi coordonate între
Procuratura Anticorupţie şi CNA şi menţinerea capacităţilor CNA să
asigure procurorilor PA toate condiţiile şi mijloacele necesare
desfăşurării unei activităţi performante; detaşarea de ofiţeri de
urmărire penală ai CNA la PA, dar şi de la alte organe de urmărire
penală, în conformitate cu prevederile legale; revizuirea modului de
organizare şi funcţionare a CNA, precum şi a competenţei materiale a
CNA în domeniul de combatere a corupţiei, având în vedere
schimbările care vor interveni în sistemul judiciar, potrivit proiectului
de lege a procuraturii; recunoaşterea de către legiuitor a corupţiei ca
şi ameninţare la adresa siguranţei naţionale, cu consecinţa punerii la
dispoziţia SIS a instrumentului reprezentat de mandatul de siguranţă
naţională.
A se asigura controlul de către Curtea Supremă de Justiţie a punerii
în aplicare de către instanţele judecătoreşti a Recomandării, nr.61 din
14.12.2013, „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea
pedepsei penale în cauzele de corupţie”.
A se unifica practica judiciară, de către Curtea Supremă de Justiţie,
în privinţa aplicării mărimii amenzilor penale pe cauzele de corupţie în
corespundere cu mărimea mitei şi prejudiciului stabilit pe aceste
infracţiuni.
La nivel local. Cahul, Bălți94.
94 Ibidem
70
Recomandări:
Implicarea proactivă a autorităţilor publice locale prin aprobarea şi
implementarea Planurilor locale de acţiuni anticorupţie şi raportarea
implementării acţiunilor din Plan.
Promovarea în cadrul instituţiilor de învăţământ a măsurilor de
instruire anticorupţie, pentru promovarea valorilor şi atitudinii civice şi
ridicarea integrităţii elevilor şi studenţilor.
Este necesară consolidarea mecanismelor de colaborare ale
Centrului cu mass-media şi cu societatea civilă, în vederea sporirii
eforturilor comune depuse împotriva corupţiei.
Revizuirea statutului alesului local, prin aplicarea asupra acestuia a
restricţiilor şi obligaţiilor prevăzute de Legea privind declararea
veniturilor şi proprietăţilor şi a Legii privind conflictul de interese.
Modificarea cadrului normativ privind efectuarea achiziţiilor
publice şi interzicerea finanţării de către agenţii economici sau a
angajaţilor acestora care au relaţii economice cu instituţiile de stat, a
partidelor politice pentru a preveni ”lobarea” anumitor grupuri de agenţi
economici.
V. Referințe bibliografice și note
1. Achizițiile Publice în Republica Moldova: Probleme și Soluții,
2014. http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/969-achizitii-
publice-moldova
2. Analiza independenţei instituţionale a unor autorităţi şi instituţii
publice responsabile de implementarea politicilor din domeniul
dreptului. http://www.credo.md/pageview?id=270
3. Annual Activity Report 2013 http://cni.md/wp-
content/uploads/2014/07/Raport-CNI-2013-englez.pdf
71
4. Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și
legislației anticorupţie în perioada anului 2014-primul semestru al
anului 2015, raport elaborat în cadrul proiectului PNUD “Îmbunătățirea
democrației în Moldova prin support parlamentar și electoral”.
Chișinău, 2015.
5. CNI a inițiat în 2015 peste trei sute de controale. Printre cei
vizați se numără deputați, miniștri și judecători (DOC).
http://www.realitatea.md/cni-a-initiat-in-2015-peste-trei-sute-de-
controale--printre-cei-vizati-se-numara-deputati--ministri-si-judecatori--
doc-_31603.html
6. Concluziile și recomandările celei de-a XI-a ediţii a Conferinței
Naționale Anticorupție “rupe lanțul corupției!”, 09 decembrie 2015,
Chişinău.
7. Comunicat de presă.
http://www.parliament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/Con
tentId/2346/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx
8. Cod Nr. 985 din 18.04.2002. Codul Penal al Republicii
Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-74 din
14.04.2009.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268
9. Constituţia Republicii Moldova. Art. 66. Atribuţiile de bază ale
Parlamentului.
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731
10. Comunicate de presă. Acțiunile anticorupție discutate în cadrul
unor audieri publice organizate de Parlament.
http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/Cont
entId/2322/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx
11. Designing and Implementing Anti-corruption Policies
Handbook, 2013.
http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/economiccrime/corruption/projec
ts/snac/pdf/tp/2524-EaP-
AC%20Handbook%2011%2003%2013%20plus%20footnote%20EN.p
df
72
12. Hotărârea Guvernului Nr. 147 din 25.02.2013 pentru punerea în
aplicare a prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul
de stat asupra activităţii de întreprinzător. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 41 din 27.02.2013.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3
46877
13. Hotărârea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011 pentru
aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-169 din 07.10.2011.
14. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 232 din
25.10.2012 pentru aprobarea Strategiei de consolidare instituţională a
Centrului Naţional Anticorupţie. http://cna.md/en/node/2551
15. Hotărârea Guvernului Nr. 808 din 07.10.2014 cu privire la
aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului
de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada
2014-2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 297-309
din 10.10.2014.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3
54939
16. Hotărârea Parlamentului Nr. 373 din 29.12.2005 pentru
aprobarea Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea
civilă. Publicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 5-8 din
3.01.2006.
17. Hotărârea Guvernului nr. 767 din 19.09.2014 pentru
implementarea Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea
integrităţii profesionale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
325-332/945 din 31.10.2014.
http://cna.md/sites/default/files/decizia_adoptata/hg767implementareleg
eatest.integrit.profes.pdf
18. Judecători cu lipici la donații.
http://anticoruptie.md/ro/investigatii/justitie/judecatori-cu-lipici-la-
donatii
19. Franklin De Vrieze. Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului
Republicii Moldova pe anii 2015-2018. Anexat la: Raportul de
73
autoevaluare anticorupţie pentru Parlamentul Republicii Moldova.
Raport elaborat în cadrul proiectului PNUD “Îmbunătățirea democrației
în Moldova prin support parlamentar și electoral”. Chișinău, 2015.
20. Legeа nr. 112 din 02.07.2014 pentru rаtificаreа Аcordului de
Аsociere între Republicа Moldovа, pe de o pаrte, şi Uniuneа Europeаnă
şi Comunitаteа Europeаnă а Energiei Аtomice şi stаtele-membre аle
аcestorа, pe de аltă pаrte. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
185-199 din 18.07.2014. http://infoeuropa.md/rm-privind-ue/acord-de-
asociere-intre-republica-moldova-pe-de-o-parte-si-uniunea-europeana-
si-comunitatea-europeana-a-energiei-atomice-si-statele-membre-ale-
acestora-pe-de-alta-parte/
21. Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul
Naţional Anticorupţie. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
91-94 din 27.06.2002.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3
12733
22. Legea Nr. 120 din 25.05.2012 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
103 din 29.05.2012. http://lex.justice.md/md/343359/
23. Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul
Naţional Anticorupţie. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
91-94 din 27.06.2002.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3
12733
24. Legea Nr. 120 din 25.05.2012 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
103 din 29.05.2012. http://lex.justice.md/md/343359/
25. Legea Nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 94-96 din 0.05.2008.
http://lex.justice.md/md/%20327989/
74
26. Legea nr. 158 din 04.07.2008 privind funcţia publică şi statutul
funcţionarului public. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 230-
232 din 23.12.2008. http://lex.justice.md/md/330050/
27. Legea 325 din 25.04.2008 privind testarea integrității
profesionale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35-41 din
14.02.2014. http://lex.justice.md/md/351535/
28. Legea nr. 312-XIII din 08.12.94 privind Curtea de Conturi.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.7/77 din 02.02.1995
http://www.ccrm.md/file/Acte_leg/L%20E%20G%20E_312.pdf
29. Legea Nr. 261 din 05.12.2008 Curţii de Conturi. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 237-240 din 31.12.2008.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3
30168
30. Legea Nr. 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 197-205 din 31.07.2015.
http://lex.justice.md/md/360122/
31. Legea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderi. Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr. 2 din
28.02.1994.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311735
&lang=1
32. Legea Nr.235 din 26.10.2012 pentru modificarea și completarea
unor acte legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-
251 din 07.12.201.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=345717
&lang=1
33. Legea Nr. 131 din 08.6 2012 privind controlul de stat asupra
activităţii de întreprinzător. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
181-184 din 31.08.2012.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=344613
&lang=1
34. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Nr. 90-
XVI din 25.04.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
103-105 din 13.06.2008.
http://www.utm.md/acte_normative/externe/legeaCoruptie.pdf
75
35. Legea Nr. 326 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47-48
din 25.02.2014. http://lex.justice.md/md/351753/
36. Legea Nr. 245 din 02.12.2011 privind modificarea şi
completarea unor acte legislative. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 25-28 din 03.02.2012.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=342041
&lang=1
37. Legea Nr. 78 din 12.04.2012 pentru modificarea şi completarea
Codului penal al Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 99-102 din 25.05.2012.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=343283
&lang=1
38. Legea Nr. 180 din 19.12.2011 cu privire la Comisia Naţională
de Integritate Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6 din
06.01.2012.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=341741
&lang=1
39. Legea Nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul
veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică,
judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu
funcţie de conducere. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-
75 din 13.04.2012.
a. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=
342780&lang=1
40. Legea Nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public. Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 230-232 din 23.12.2008.
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=330050
41. Moldova. Economic Freedom Snapshot
http://www.heritage.org/index/country/moldova
42. Naţiuni în trаnziție 2015.
https://freedomhouse.org/report/nations-transit/2015/moldova
43. Notă privitor la rezultate atinse urmare a implementării
Strategiei de consolidare instituţională a Centrului Naţional
76
Anticorupţie.
http://www.cna.md/sites/default/files/sna_activitati/rezultate_scontate_a
_strat._de_consolidare_a_cna.pdf
44. Notă informativă la proiectul Hotărârii Parlamentului privind
modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului Nr. 154 din
21.07.2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii
2011-2015.
45. Percepția cetățenilor asupra corupţiei și a sectoarelor vulnerabile
la venituri și proprietăţi nejustificate, conflict de interese și
incompatibilităţi (Rezumat al studiului sociologic), 2015.
http://cni.md/wp-content/uploads/2015/12/Rezumat_FINAL.pdf
46. Planuri de acțiuni pentru implementarea strategiei.
http://cna.md/ro/strategia-nationala-anticoruptie
Propunerilor membrilor AAC pentru SNA expuse în cadrul ședinței
Alianței Anticorupție din 22.12.2015 și făcute publice pe site-ul AAC:
Propuneri pentru Planul de Acțiuni ale Programului de Guvernare.
http://www.alianta.md/?go=news&n=367;
http://www.alianta.md/?go=news&n=251
47. Proiectul „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie
în autorităţile publice centrale în 2013”
http://transparency.md/files/docs/Raport%20monitorizare%20politici%
20APC%20rom.pdf
48. Raport de activitate al CNA, ianuarie-iunie 2014. Chişinău, iulie
2014.
49. Raport de monitorizare 2014.
50. Raport de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie.
Perioada: 2014 – 2015.
http://cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf
51. Raport de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie, perioada
2014-2015.
http://cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf
52. Runda trei de evaluare. Raportul de evaluare a Moldovei.
Transparenţa în finanţarea partidelor politice Pentru adoptare de
GRECO la cea de a 50 Reuniune Plenară (Strasburg, 28 martie -1
aprilie 2011)
77
https://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/Greco
Eval3(2010)8_Moldova_Two_MD.pdf
53. Scrisoarea nr. 31 sin 26.09.2013. TI-Moldova către Secretariatul
Grupului de monitorizare a Strategiei naţionale anticorupţie.
54. Studiu privind dosarele de corupție arhivate în instanțele de
judecată în perioada 01.01.2010 – 30.06.2012
http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pi
lon4/Studiul_privind_dosarele_de_coruptie_-CNA-2013.pdf
55. Studiul privind monitorizarea politicilor anticorupţie în
autorităţile publice centrale. Chişinău, 2013.
http://www.soros.md/files/publications/documents/Monitorizarea%20p
oliticilor%20anticorup%C5%A3ie%20%C3%AEn%20autorit%C4%83
%C5%A3ile%20publice%20centrale.pdf
56. Studiu privind gradul de transpunere în legislația Republicii
Moldova a Convenției Civile a Consiliului Europei privind corupția.
Noi soluții şi abordări pentru combaterea corupţiei. Chișinău, 2014.
http://www.soros.md/files/publications/documents/STUDIU_Conventia
%20Civila%20a%20CE%20privind%20coruptia.pdf
57. Succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din Republica
Moldova: 2012 - iulie 2014
http://www.soros.md/files/publications/documents/STUDIU_Conventia
%20Civila%20a%20CE%20privind%20coruptia.pdf
58. Succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din Republica
Moldova: 2012 - iulie 2014
http://www.justice.gov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu-
_succesele_si_insuccesle_in_reforma_justitiei-_CRJM-_2014.pdf
59. Transparency International: lansarea Indicelui Percepţiei Corupţiei
2015. Comunicat de presă.
http://www.transparency.md/files/docs/Indicele%20Perceptiei%20Coru
ptiei%202015.pdf
60. Сравнительно-правовой анализ законодательства стран по
вопросам проведения антикоррупционной экспертизы
78
нормативных актов и их проектов 2013, Семенова Екатерина, НИИ
Российской правовой академии Минюста России
http://cyberleninka.ru/article/n/sravnitelno-pravovoy-analiz-
zakonodatelstva-stran-sng-po-voprosam-provedeniya-
antikorruptsionnoy-ekspertizy-normativnyh-pravovyh
61. Бытка Ольга. Становление антикорупционного
законодательства и институционной основы в Молдове, 1995 –
2015.
Recommended