Fitoterapia în afecţiuni respiratorii - fares.ro · muguri de pin (Pini turiones), piper (Piperis...

Dr. Carmen Nonn

Fitoterapia

în

afecţiunile respiratorii

Fitoterapia în afecţiuni respiratorii

Plante medicinale, produse vegetale

utilizare internă:

• plante medicinale cu acţiune:

• diaforetică, antifebrilă

• demulcentă

• expectorantă

• spasmolitică

• antibacteriană, antivirală

utilizare externă:

• uleiuri volatile

DIAFORETICE

reducerea simptomelor primare în infecţii ale tractului

superior (dureri de gât, rău general)

ceaiuri calde, băi calde ale picioarelor

→ favorizează diaforeza

→ reduc vâscozitatea secreţiilor bronşice

→ protejează mucoasele de uscare

• Tei -Tilia platyphyllos

• Salcie -Salix alba

• Creţuşcă -Filipendula ulmaria

• Soc -Sambucus nigra

DIAFORETICE

TILIA SPECIES

flori de tei -Tiliae flos

Tilia platyphyllos = T. grandifolia (tei mare)

Tilia cordata (tei roşu, pădureţ)

Tilia tomentosa = T. argentea (tei alb, argintiu)

Tiliaceae

Tilia platyphyllos Tilia cordata

Tilia tomentosa

TILIAE FLOS

Compoziţie chimică:

mucilagii, ulei volatil cu farnesol

tanin, flavonoide, saponine, cumarine

Acţiuni:

diaforetică (farnesol, flavonoide)

demulcentă (mucilagii)

imunostimulentă (polizaharide)

antispastică (flavonoide)

expectorantă (saponine)

sedativă SNC (ulei volatil)

Utilizări:

în răceli, bronşite, tuse, faringo-laringo-traheite

Salix alba -salcie albă

scoarţă de salcie

Salicis cortex

Salicis cortex

Compoziţie chimică

- heterozide ale saligenolului: salicozida, populozida

- flavonoide, taninuri

Acţiuni -febrifugă, diaforetică

-antiinflamatoare, analgezică (inhibă COX-2)

Utilizări

- avantaje faţă de aspirina de sinteză

- efect retard, metabolizare lentă, biodisponibilitate

prelungită

- efecte adverse reduse la nivel gastric (generare de metaboliți

activi doar în intestin, trecând astfel prin stomac sub formă de glicozidă intactă. Nu

inhibă ciclooxigenază la nivelul peretelui gastric, astfel se pot forma prostaglandinele

citoprotectoare gastrice (PGE1).

FILIPENDULA ULMARIA

creţuşcă

Ulmariae flos, Ulmariae herba

flori şi partea aeriană de creţuşcă

Ulmariae herba

Compoziţie chimică

- derivaţi de acid salicilic: monotropitozidă, spireină

- flavonoide, ulei volatil, tanin

Acţiuni

- antipiretică, analgezică, antiinflamatoare

- diaforetică

- antiulceroasă

Utilizări

- răceli, febră

PLANTE CU PROPRIETĂŢI

DEMULCENTE

◦ indicate în afecţiuni acute ale căilor respiratorii

◦ calmează mucoasele iritate

◦ ameliorează simptomele bolii

Mucilagii

◦ efecte calmante pe mucoasele iritate de la nivelul

faringelui → peliculă protectoare → reducerea

tusei

Specii medicinale cu mucilagii

Nalbă mare-ALTHAEA OFFICINALIS

Nalbă de pădure-MALVA SILVESTRIS

Lumânărică-VERBASCUM SP.

Pătlagină-PLANTAGO LANCEOLATA

Lichen de piatră-CETRARIA ISLANDICA

ALTHAEA OFFICINALIS

nalba mare

spontană şi cultivată

◦ Althaeae radix

◦ Althaeae folium

compoziţie: 20-35% mucilagii

acţiune demulcentă

Preparate:

Althaeae radix:

◦ macerat la rece (pentru extragerea mucilagiilor)

◦ administrare – gargară

◦ asociere cu sirop de pătlagină

MALVA SILVESTRIS

nalba de pădure

Malvae flos

Malvae folium

aceleaşi principii active (1/4)

extern – gargară, comprese calmante

în inflamaţii acute

VERBASCUM SP

lumânărică

◦ Verbascum densiflorum

syn. V. thapsiforme

◦ V. phlomoides

◦ V. thapsus

◦ V. speciosum

Verbasci flos – corola+staminele

desprinse din receptacul

V. densiflorum

VERBASCUM SP.

Compoziţie:

mucilagii

saponine acide

flavonoide, carotenoide, iridoide

Acţiuni

demulcentă, expectorantă (mucilagii, saponine)

mai eficient în faza subacută a bolii şi în

bronşita cronică cu tuse persistentă, decât în

inflamaţii acute ale mucoaselor

PLANTAGO LANCEOLATA pătlagina îngustă

Plantago major, P. media

nu sunt off.

efecte inferioare

se folosesc topic în răni, arsuri,

muşcături de insecte

Plantago lanceolata

Plantaginis lanceolatae folium

din culturi şi flora spontană

Compoziţie:

mucilagii, glicozide iridoidice (catalpol, aucubină),

tanin

Acţiuni: - nu este demulcent de primă alegere

-proprietăţi antibacteriene, imunostimulente,

antiinflamatoare

Indicaţii: infecţii respiratorii acute, bronşite acute, tuse

uscată asociată cu infecţii respiratorii

Plantaginis lanceolatae folium

Preparate:

Suc de pătlagină - prin presarea materialului

vegetal proaspăt, mărunţit

◦ cca 25% suc, combinat cu miere de albine, la

cald

Siropul de pătlagină – copii

Plantaginis lanceolatae folium

studii clinice – la pacienţi cu afecţiuni respiratorii acute:

3x1 l-ri sirop cu extract de pătlagină/zi, 3-14 zile

• 61% - scăderea simptomelor

• 64% - scăderea intensităţii şi frecvenţei tusei

• 66% - ameliorare a stării de sănătate după 3 zile

• eficacitate mai mare în calmarea tusei uscate

• efect antiinflamator local (nu inhibă centrul tusei)

• completarea tratamentului cu expectorante

CETRARIA ISLANDICUS

LICHEN ISLANDICUS

lichen de piatră – creşte în

zonele muntoase, golaşe, pe

soluri pietroase, în păduri

Conţine

- mucilagii 50% (lichenina)

- principii amare (tonice)

remediu pentru tuse

LICHEN ISLANDICUS

Indicaţii: catar bronşic cronic, cu atac acut de tuse

(vârstnici, astenici, cu tuse prelungită)

Preparate:

macerat la rece

infuzie 1-2 l-ţe/150ml;

2-3 căni/zi, câteva luni

PLANTE CU PROPRIETĂŢI

EXPECTORANTE

remedii ale tusei:

◦ ajută la fluidificarea secreţiilor

◦ favorizează eliminarea secreţiilor

Saponine, uleiuri volatile

ajută la drenarea mucusului din plămâni,

bronhii şi trahee

PLANTE CU PROPRIETĂŢI

EXPECTORANTE

mucoliticele - fluidifică mucusul prin

hidroliza glicozamino-glicanilor

(vâscozitatea secreţiilor în plămâni

depinde de concentraţia de mucoproteine)

expectorantele cresc secreţiile bronşice şi

ajută la fluidificarea şi eliminarea lor prin

tuse

PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE

Saponine - proprietăţi expectorante:

• mecanism parasimpatic (stimulare reflexă a

glandelor producătoare de mucus din bronhii)

• fluidificante ale secreţiilor bronşice (tensioactive)

• Uleiuri volatile:

• acţionează la nivelul epiteliului ciliat al mucoasei

bronşice:

• stimulează mişcarea ciliară

• favorizează eliminarea mucusului

Click to edit the

outline text format

Second Outline

Level

Third Outline

Level

Fourth

Outline

Level

Fifth

Outline

Level

PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE

Specia Principii active

Ciuboţica cucului-Primula officinalis saponine

Iederă-Hedera helix saponine

Scai vânăt- Eryngium planum saponine

Lemn dulce- Glycyrrhiza glabra saponine

Plămânărică- Pulmonaria officinalis saponine, mucilagii

Iarbă mare-Inula helenium ulei volatil

Cimbru- Thymus vulgaris ulei volatil

Cimbrişor- Thymus serpyllum ulei volatil

Anason- Pimpinella anisum ulei volatil

Fenicul- Foeniculum vulgare ulei volatil

Isop- Hyssopus officinalis ulei volatil

Muguri de pin- Pinus silvestris ulei volatil

Primula officinalis (= P. veris), P. elatior

ciuboţica cucului

Primulae rhizoma cum radicibus

Primula elatior Primula officinalis

Compoziţie chimică

5-10% saponine triterpenice – acid primulic, acid

elatioric

glicozide ale acidului salicilic

Acţiuni, utilizări

expectorantă – mecanism parasimpatic

fluidificantă a secreţiilor bronşice – saponine cu

proprietăţi tensioactive

derivaţii de ac. salicilic – efect antiflogistic

decoct, infuzie

Primulae radix

Indicaţii

- expectorant în bronşite cronice cu tuse simplă,

persistentă

◦ asociere cu Thymi herba şi specii cu uleiuri volatile

Preparate:

Ceai simplu (Primulae radix)

– ¼ l-ţă pulbere / 1cană apă – decoct

- adm. 1 cană la 2-3 ore

Ceai combinat (species) (+Anisi fructus, Foeniculi

fructus)

Tinctura Primulae - 20 pic. de 4x/zi

Extract fluid de Primula - 20 pic. de m.m. x / zi

Eryngium planum –Scai vânăt

conţine saponine triterpenice, pectine, flavonoide

acţiune expectorantă

Glycyrrhiza glabra

lemn dulce

Liquiritiae radix

conţine - saponine: glicirizina

- flavonoide

acţiune expectorantă - prin alt mecanism decât alte

saponine (glicirizina nu este iritant gastric)

antiinflamatoare, antispastică

intră în compoziţia unor preparate recomandate în

afecţiuni respiratorii

Pulmonaria officinalis

plămânărică Pulmonariae herba

specie ierboasă, perenă, cu rizom, cu frunze cu pete

albicioase, flori roşii → albastre violet

Compoziţie : saponine, mucilagii

Proprietăţi:

antiseptice, antiinflamatoare

emoliente, expectorante

INULA HELENIUM

iarbă mare

Inulae radix

plantă perenă, cu rădăcini tuberizate,

mari, frunze mari oval-lanceolate;

capitule cu flori ligulate portocalii şi

flori tubuloase galben-deschis

Produsul se obţine din culturi

Inulae radix

Compoziţie:

ulei volatil - solid (1-3%)

cu alantolactonă, izoalantolactonă

substanţe amare

inulină

Acţiuni, utilizări:

expectorant – în tusea cronică, bronşite emfizematoase,

catar bronşic persistent, tuse cronică la vârstnici, astm

bronşic

activ pe bacilul Koch

Plante cu proprietăţi antispastice

Tusea spastică – strategie specifică!

◦ asociată cu infecţii virale, uscarea mucoaselor

(fumat, aer uscat, aer condiţionat, poluare)

◦ se recomandă consum crescut de lichide

Tusea convulsivă (Bordetella pertussis)

Principii active antispastice: flavonoide polimetoxilate

Origanum vulgare şovârv

Origani herba

conţine ulei volatil cu timol şi carvacrol (≤5%)

acţiune antiseptică, spasmolitică, în infecţii respiratorii

Pimpinella anisum sin. Anisum vulgare

anason

Anisi fructus

Compoziţie chimică:

ulei volatil 1,2-3% – Anisi aetheroleum:

- trans - anetol (80-90%), metil-cavicol (estragol)

Acţiuni:

◦ antispastică, expectorantă, antiseptică

Indicaţii: bronşite, traheo-bronşite

infuzie (1 l-ţă pulbere la 1 cană apă)

ulei volatil (3pic. cu miere)

ALLIUM CEPA -ceapa

Alii bulbus

extract de bulbi liofilizat

conţine principii active antiastmatice

în medicina populară – sucul presat →remediu

pentru bronşite, tuse, astm

Ceai de ceapă – şi în infecţii, furuncule, răni

Comisia E: indicaţii în anorexie şi prevenirea bolilor

asociate vârstei

Alii bulbus

Tiosulfonaţii (desc. 1987) – ar putea fi consideraţi

ca antiastmatice:

- inhibă eliberarea histaminei

- inhibă biosinteza leucotrienelor în granulocite

extractul liofilizat administrat oral inhibă obstrucţia

bronşică experimentală indusă la cobai

-troscot (Polygonii avicularis herba)

-frunze de plămânărică (Pulmonariae folium)

-frunze de paltagină (Paltaginis folium)

-urzică moartă albă (Lamii albi herba)

-fructe de fenicul ( Foeniculii fructus)

REȚETE

Rp1/

MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.

REȚETE

Rp2/ -şovârv (Origani herba)

-scai vânat (Eryngii plani herba)

-cimbru (Thymi herba)

-muguri de pin (Pini turiones)

-muguri de plop (Populi gemmae)

-frunze de pătlagină (Plantaginis folium)

-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma)

-flori de tei (Tiliae flos)

-flori de ciuboţica cucului (Primulae flos)

-cuişoare (Caryophylli flos)

MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.

-frunze de patlagină (Plantaginis folium)

-frunze de eucalipt (Folium Eucalypti)

-fructe de fenicul (Foeniculi fructus)

-radacină de iarbă mare (Inulae radix)

-radacină de lemn dulce (Liquiritiae radix)

-isop (Herba Hyssopi)

-rostopască (Chelidonii herba)

-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma)

-cimbru (Thymi herba)

MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.

REȚETE

Rp3/

extracte apoase de:

-muguri de pin (Pini turiones)

-scai vânăt (Eryngii plani herba)

-frunze de pătlagină (Plantaginis folium)

-flori de tei (Tiliae flos)

-cimbrişor (Serpylli herba) – min. 35%, în

proporţie variabilă

REȚETE

Rp4/

MF sirop cu zahăr invertit Se administrează: Copii 1-5 ani: 2-3 linguriţe pe zi. Copii 6-12 ani: 4-5 linguriţe pe zi. Copii peste 12 ani şi adulti: 3-4 linguri pe zi.

extracte de:rădăcină de ridiche neagră (Raphanus sativus

nigra), rădăcină de hrean (Armoracia radix), rizomi de

ghimbir (Zingiberis rhizoma), lichen de piatră (Lichen

Islandicus), echinacea (Echinaceea herba), rădăcină de

iarbă mare (Inulae radix), rădăcină de lemn dulce

(Liquiritiae radix), muguri de plop (Populi gemmae), scai

vânăt (Eryngii plani herba), cimbrişor (Serpylli herba),

muguri de pin (Pini turiones), piper (Piperis nigri fructus),

extract de unghia găinii (Astragalus membranaceous)

uleiuri esenţiale de: scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum),

lămâie (Citri aetheroleum), ti-tree (Melaleuca alternifolia

aetheroleum), brad (Abieti aetheroleum), fenicul (Foeniculi

aetheroleum), cimbru (Thymi aetheroleum);

REȚETE

Rp5/

MF sirop cu zahăr invertit. Se administrează: -Copii 1-5 ani: 2-3 linguriţe pe zi, înainte de masă. -Copii 6-12 ani: 4-5 linguriţe pe zi, înainte de masă Copii peste 12 ani şi adulţi: 3-4 linguri pe zi, înainte de masă.

extracte de: echinacea (Echinaceea herba), sovârv

(Origani herba), cimbrişor (Serpylli herba), lichen de

piatră (Lichen Islandicus), rizomi de ghimbir

(Zingiberis rhizoma), scorţişoară (Cinnamomi cortex),

frunze de măslin (Olivae folium), cuişoare

(Caryophyllorum flos), extract standardizat în min.

10% andrographolide de Andrographis paniculata –

tinctură de propolis 1,2%;

uleiuri esenţiale de: lămâie (Citri aetheroleum), geraniu

(Pelargoni aetheroleum), scorţişoară (Cinnamomi

aetheroleum), Ravensara aromatic aetheroleum;

REȚETE

Rp6/

MF sirop cu zahăr invertit Se administrează: -Copii 1-4 ani: 1-3 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă -Copii 5-12 ani : 4-5 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă -Copii peste 12 ani şi adulţi : 3 linguri pe zi, cu 30 minute înainte de masă.

-extract de rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix)

43,4 mg

-tinctură de propolis 44 mg

-amestec volatil: ulei esenţial de mentă (Menthae

aetheroleum), mentol, eucaliptol, anetol, ulei

esenţial de cimbru (Thymi aetheroleum), ulei

esenţial de coada şoricelului (Millefolli aetheroleum)

12 mg

-zahăr

10.09.2012

REȚETE

Rp7/

MF comprimate masticabile Se administrează 1-2 comprimate de 3 ori pe zi între mese. După administrare, timp de 30 minute nu se consumă alimente sau lichide.

-extracte de muguri de plop (Populi gemma)

-isop (Hyssopi herba)

-hrean (Armoracia radix)

-cuișoare (Caryophyllorum flos) 2%

-iarba mare (Inulae radix)

-ulei esential de ti-tree (Melaleuca alternifolia

aetheroleum) 0,5%,

-ulei esential de fenicul (Foeniculi aetheroleum)

-ulei esential de cimbru (Thymi aetheroleum)

MF tinctură cu alcool etilic min. 50% m/m. Se administrează 20-40 picături de 3 ori pe zi, diluate în 150 ml apă sau ceai, înainte de masă.

REȚETE

Rp8/

ANTIBACTRIENE, ANTIVIRALE

Principii vegetale care conţin:

Uleiuri esenţiale (volatile)

Iridoide monoterpenice

oOleuropeine-frunze de măslin

Propolis vegetal-muguri de plop

Flavonoide-seminţe de grapefruit

Acţiunea antibacteriană şi antivirală

a uleiurilor esenţiale

se bazează pe capacitatea unor constituenţi ai uleiurilor

volatile de a distruge bacteriile şi virusurile, sau de a

opri proliferarea lor (bacteriostatice, virustatice)

datorită caracterului lipofil, uleiurile volatile penetrează

membrana bacteriilor, alterând structurile intracelulare.

unele uleiuri volatile au şi acţiune antifungică şi

antiparazitară

acţiunea antimicrobiană – proporţională cu

liposolubilitatea componentelor volatile

Calsificarea activităţii antibacteriene a uleiurilor volatile

(dupa Franchomme, Jollis, Mars si Penoel)

• uleiuri esenţiale care conţin fenoli: carvacrol, timol, eugenol – au cel mai mare potenţial antibacterian

• uleiuri esenţiale care conţin aldehida cinamica, alcooli monoterpenici (geraniol, linalol, tuianol, mircenol, mentol)

• uleiuri esenţiale care conţin aldehide monoterpenice (neral, geranial, citronelal, cuminal)- acţionează asupra bacteriilor sporulate

• uleiuri esenţiale care conţin cetone monoterpenice (tuionă, verbenonă, camforă, fenconă)– sunt active in infecţii mucopurulente

• uleiuri esenţiale care conţin hidrocarburi mononesaturate (alfa şi beta-pinen, gama-terpinen, limonen, sabinen)-au proprietăţi bactericide şi virulicide, dezinfectante ale aerului, se folosesc pentru aerosoli, şi dezinfecţia aerului in locuri publice.

timol citral geraniol linalool

20 5,2 7,1 5x > fenolul

Acţiunea antivirală

alcoolii şi aldehidele monoterpenice: linalool,

geraniol, citronelol, citronelal, citral, geranial

(Melissae aetheroleum, Citri aetheroleum)

asocieri care cresc efectul AV:

◦ 1,8-cineol + alcool monoterpenic :

◦ 1,8-cineol + terpineol (Laurus nobilis, Melaleuca sp.)

◦ 1,8-cineol + linalool (Myrtus communis)

◦ 1,8-cineol + borneol (Rosmarinus officinalis var.

cineoleiferum)

Acţiunea antifungică

alcooli sesquiterpenici

◦ Hyssopus officinalis, Lippia citriodora

lactone sesquiterpenice (alantolactona)

◦ Inula helenium

fenil-metil-eteri (estragol)

◦ Ocimum basilicum, Artemisia dracunculus

unele cetone (verbenona)

◦ Rosmarinus officinalis

Aromatograma

aromatograma - metodă de măsurare “in vitro” a

puterii antibacteriene a uleiurilor volatile

indicele aromatic - permite stabilirea puterii

antibacteriene a unui ulei volatil pentru o colonie

microbiană

Aromatograma

Citirea şi exprimarea rezultatelor

-măsurarea cu ajutorul unei rigle a

diametrului zonei de inhibiţie

-interpretarea :

10.09.2012

Diametrul zonei de inhibiţie

sub 10 mm 10-15mm 16-25mm Peste 25mm

Interpretarea rezultatelor R + + + + + +

Cajeputi aeth.

Cinnamomi aeth.

Carvi aeth

Citri aeth.

Eucalypti aeth.

Foeniculi aeth.

Juniperi aeth.

Caryophylli aeth

Hyssopi aeth.

Lavandulae aeth.

Menthae aeth.

Origani aeth.

Pini aeth.

Rosmarini aeth.

Saturejae aeth.

Serpylli aeth.

Thymi aeth

Citronellae aeth.

Diagrama indicilor aromatici medii

ai unor uleiuri volatile

Aromatograma

Uleiuri volatile cu acţiune antimicrobiană

Eucalypti aetheroleum

Menthae aetheroleum

Rosmarini aetheroleum

Lavandulae aetheroleum

Caryophylli aetheroleum

Cinnamomi aetheroleum

Foeniculi aetheroleum

Thymi aetheroleum

Origani aetheroleum

Pini aetheroleum

Juniperi aetheroleum

Melaleuca aetheroleum

EUCALYPTI AETHEROLEUM

Eucalyptus globulus (Myrtaceae)

Compoziţie chimică

ulei volatil: eucaliptol (1-8 cineol)

Acţiuni şi utilizări

antibacterian- inhiba creșterea in vitro de Staphylococcus

aureus, Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis,

Enterococcus faecalis și Escherichia coli

expectorant, decongestionant

antiinflamator- uleiul esențial inhiba biosinteza

prostaglandinelor in vitro, la o concentrație de 37μmol / l

MENTHAE AETHEROLEUM

Mentha piperita (Lamiaceae)

Compoziţie chimică

ulei volatil: mentol

Acţiuni şi utilizări

bactericid, antiviral, antifungic ◦ Aetheroleum Menthae Piperitae inhiba in vitro cresterea Staphylococcus aureus,

Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Enterococcus faecalis and Escherichia coli,

Trichophyton equinum , T. Rubrum (la o concentratie de 0.4 µg/ml), Aspergillus flavus,

A. fumigatus , A. niger .

tonic general

mucolitic, expectorant, decongestionant

Menthae aetheroleum

indicat în catarul nasului, laringelui, bronchiilor

pentru mucoase inflamate şi iritate

→ Inhalaţii

rezultate:

- tuse redusă

- drenarea sinusurilor

- eliminarea mucusului

Menthae aetheroleum

Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop

ROSMARINI AETHEROLEUM

Rosmarinus officinalis (Lamiaceae)

Compoziţie chimică

ulei volatil: cineol, pinen

flavonoide

acid rosmarinic

Acţiuni şi utilizări

antimicrobiană

expectorantă

antioxidantă

tonică generală

ROSMARINI AETHEROLEUM

Rosmarinus officinalis (Lamiaceae)

Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop

CINNAMOMI AETHEROLEUM

Cinnamomum sp.(Lauraceae)

Cinnamomi cortex

Compoziţie chimică

•ulei volatil: aldehidă cinamică

Acţiuni şi utilizări

antibacteriană puternică, cu spectru larg

(coci G+, bacili G-), antivirală, antifungică

stimulentă la nivel respirator şi nervos

infecţii respiratorii: bronşite, gripe

FOENICULI AETHEROLEUM

Foeniculum vulgare (Apiaceae)

Foeniculi fructus:

Compoziţie chimică

ulei volatil: anetol, estragol,

aldehidă anisică

Acţiuni şi utilizări

bactericidă, spasmolitică

catarul tractului respirator superior

LAVANDULAE AETHEROLEUM

Lavandula sp. (Lamiaceae)

Compoziţie chimică

ulei volatil: acetat de linalil, linalool

Acţiuni şi utilizări

antibacteriană, antifungică, sedativă, cicatrizantă, expectorantă, antispastică

infecţii respiratorii

afectiuni ale sistemului nervos: insomnie, agitatie, tensiuni nervoase, stres, cefalee, depresie, nevralgii.

afectiuni ale pielii: herpes, acnee, arsuri, rani, micoze, eczeme, ingrijirea tuturor tipurilor de ten, intepaturi de insecte

LAVANDULAE AETHEROLEUM

Vacuolele cu ulei volatil pe frunze de lavandă

văzute la microscop

THYMI AETHEROLEUM

Vacuolă cu ulei volatil pe frunze văzută la microscop

THYMI AETHEROLEUM

Thymus vulgaris L. (Lamiaceae)

Thymi herba

Compoziţie chimică

ulei volatil: timol, carvacrol

Acţiuni şi utilizări

bactericidă, antifungică, antispastică, expectorantă, antihelmintică

(Staphylococcus aureus, Clostridium botulinum, Eschericcia coli, Shigella sonnei, Bacillus subtilis, Salmonella enteridis, Campylobacter jejuni, Lysteria moncytogenes.)

57 studii in Pub Med care documentează acţiunea antiinfecţioasă

• Conform studiilor, compuşii uleiului volatil de cimbru acţionează sinergic cu uleiul volatil de cuișoare. Timolul și carvacrolul dezintegrează membrana externă a E coli, facilitând penetrarea eugenolului în citoplasma unde se combină cu proteine. (Pei et al, 2009).

studii foarte recente arata ca uleiul de cimbru potenteaza activitatea unor antibiotice. In multe cazuri de infectii bacteriene, o corelare a tratamentului alopat cu cel natural, cu cimbru, va face sa fie evitate cazurile de rezistenta a bacteriilor la tratament sau de recidiva a infectiei.

THYMI AETHEROLEUM

Vacuolă cu ulei volatil pe frunze văzută la microscop

CARYOPHYLLI FLORIS

AETHEROLEUM

Eugenia caryophyllata (Myrtaceae)

Caryophylli flos

Compoziţie chimică

ulei volatil (15-20%): eugenol

Acţiuni şi utilizări

antibacteriană cu spectru larg

(Escherichia Coli, Staphylococcus aureus, Pseudomonas

aeruginosa, Listeria monocytogenes, Salmonella enterica, S.typhi,

Helicobacter pylori

Acţionează şi asupra unor bacterii

periodontopatogenice: Fusobacterium nucleatum,

Porphylomonas intermedia, P.gingivalis )

CARYOPHYLLI FLORIS

AETHEROLEUM

Eugenia caryophyllata (Myrtaceae)

Caryophylli flos

Acţiuni şi utilizări:

antivirală (herpes simplex), antifungică (Candida

albicans)

analgezică, antiinflamatoare, stimulentă generală

afecţiuni ale căilor respiratorii şi ORL: sinuzită,

bronşită, gripă

45 studii in Pub Med care documentează acţiunea

antiinfecţioasă

MELALEUCA ALTERNIFOLIA

Compoziţie chimică

ulei volatil: terpinen-4-ol

Acţiuni şi utilizări

antibacterian cu spectru larg (Staphylococcus aureus meticillin-rezistent (MRSA), Enterococcus faecalis, Escherichia coli, Streptococcus viridans, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa) antiviral (varicela, herpes-zoster, are efect inhibitor asupra replicarii virusului gripal A) antifungic (candida in special) antiinflamator imunostimulator antipruriginos.

122 studii in Pub Med care documentează acţiunea antiinfecţioasă Indicatii:

afectiuni ale aparatului respirator: viroze, otite, sinuzite

Acţiuni terapeutice

Uleiurile esențiale potențează acțiunea antimicrobiană a antibioticelor pe culturi de E. coli izolate din specimene de urină la pacienți cu ITU. Dintre ele, adăugarea u.e. de cuișoare a redus cel mai mult CMI la chinolonele active pe E. coli (ciprofloxacina, levofloxacina), manifestând un efect sinergic cu acestea. (Ayat et al., 2010) Terpenoizii și compușii fenolici din uleiurile esențiale sunt lipofili și au mare afinitate pentru membranele celulare și pot pătrunde prin peretele celular facilitând penetrarea antibioticului. Această interacțiune sinergică a fost dovedită pentru eugenolul din uleiul esențial de cuișoare și chimioterapice active pe germeni Gram negativi. (Hemaiswarya S, 2009) Nahed M. Ayat, M. F. Ghaly, Zahira, M. Fathy, M.M., Amer and Yosra. Proceeding of fifth scientific environmental conference, 2010, Zagazig uni., 143 – 151. Antibacterial activities of plant extracts combined with antibiotic drugs on clinical escherichia coli isolated from urinary tract infection. Hemaiswarya S, Doble MSynergistic interaction of eugenol with antibiotics against Gram negative bacteria.Phytomedicine. 2009 Nov; 16(11):997-1005

Uleiurile esenţiale nu produc rezistenţă, deoarece au mai multe moduri de acţiune pe celula bacteriană: -inhibiția betalactamazelor (Si H, Hu J, Liu Z, Zeng ZL, 2008) -inhibiția pompelor de eflux - membranare care reduc concentrația intrabacteriană de antibiotic, (Oluwatuyi M, Kaatz GW, Gibbons S, 2004) -inhibiția funcției de quorum sensing (uleiul de cuișoare este inhibitor de QS pe culturi de E. coli ATTC 31298 și Pseudomonas aeruginosa PAO1) (Khan MS et all., 2009) QS este responsabilă de formarea biofilmului bacterian, de motilitatea și rezistența bacteriană la stres - lipofilia compușilor fenolici care au mare afinitate pentru membranele celulare și pot pătrunde prin peretele celular ducând la distrugerea celulei. Este mecanismul prin care uleiul volatil de ti-tree permeabilizează membrana celulară cu pierderea controlului chimioosmotic al bacteriilor Gram + și –. (Cox et al, 2000)

Ținte ale ale uleiurilor volatile la nivelul membranelor celulare (Polly Soo Xi Yap et al, 2014): 1.morfologia celulară: alterarea formei celulei și a suprafeței celulare: cuișoare, ti-tree; 2.altearea integrității și permeabilității membranei celulare: ti tree, acid ferulic (cimbru); 3.peretele celular: cimbru, cuișoare; 4.alterarea potențialului electric de suprafață a celulei: cimbru, cuișoare.

ORIGANI AETHEROLEUM

Origanum vulgare (Lamiaceae)

Compoziţie chimică

ulei volatil: carvacrol, timol

Acţiuni şi utilizări

Bactericidă- Escherichia Coli, Klebsiella

pneumoniae, Salmonella enterica, Staphylococcus

aureus.

antivirală

antifungică-Candida albicans

antiparazitară- Giardia duodenalis

imunostimulatoare

PINI AETHEROLEUM

Pinus silvestris

P.montana (Pinaceae)

Pini turio (Pini gemmae):

Compoziţie chimică

ulei volatil:

α-, β-pinen

Pinus silvestris

P.montana

PINI AETHEROLEUM

Acţiuni

muguri: acţiune antibacteriană, antiinflamatoare,

fluidificantă a secreţiilor bronşice

ulei volatil: antimicrobian

Indicaţii: infecţii ale căilor respiratorii

sirop, infuzie, tinctură

JUNIPERI AETHEROLEUM

Juniperus comunis

Compoziţie chimică

ulei volatil: α-pinen

Acţiuni şi utilizări

bactericid, antifungic, antiinflamator, antispastic

• Indicatii :

infecţii respiratorii: rino-bronsite, orofaringite

• Precauţii şi contraindicaţii : în caz de afectiuni severe

ale aparatului renal poate produce hematurie.

Mod de întrebuinţare:

Uz intern:

• 3-5 picături se amestecă cu o linguriţă de miere. Se administrează

de 3 ori pe zi, între mese.

Uz extern:

Inhalaţii: 3-4 picături de ulei esenţial se pun într-un vas cu apă

fierbinte. Se inspiră timp de 10-15 minute stând aplecat peste vas

cu capul acoperit cu un prosop.

Candela de aromaterapie: 5-6 picături

Baie: 5-10 picături de ulei esenţial se pun în apa din cadă.

Masaj: 4-5 picături de ulei esențial se amestecă cu 10 ml. ulei

gras (măsline, sâmburi de struguri, etc.). După masaj uleiul nu

trebuie îndepărtat prin spălare timp de 6-8 ore. Se va evita

expunerea la soare timp de 12 ore după aplicarea pe piele datorită

efectului fotosensibilizant (în cazul uleiurilor de citrice).

Uleiurile esenţiale nu se vor folosi pe cale internă de către:

femeile gravide şi mamele care alăptează

copii sub 1 an

la copiii sub 12 ani se va folosi jumătate din doza adultilor

nu se aplică pe răni deschise şi fracturi

trebuie evitată supradozarea şi abuzul deoarece pot apare efecte secundare

Atenţionări

Bibliografie

1. International Organisation for Standardisation: Oil of Melaleuca, terpinen-4-ol type (tea

tree oil). International Organisation for Standardisation, Geneva, Switzerland, 2004.

2. Harkenthal M., Reichling J., Geiss H-K et al.,: Comparative study on the in vitro

antibacterial activity of Australian tea tree oil, cajuput oil, niaouli oil, manuka oil, kanuka oil

and eucalyptus oil. Pharmazie, 54(6): 460-463, 1999.

3. Pattnaik S., Subramanyam VR&Kole C.,: Antibacterial and antifungal activity of ten

essential oils in vitro. Microbios, 86(349):195-199, 1995.

4. Hart P., Brand C.,et al: Terpinen-4-ol, the main component of the essential oil of

Melaleuca alternifolia (tea tree oil), suppresses inflammatory mediator production by

activated human monocytes. Inflamm. Res, 49:619-626, 2000.

5. Bassett I., Pannowitz D., Barnetson R.,: A comparative study of tea-tree oil versus

benzoylperoxide in the treatment of acne. Medical Journal of Australia 153, 455–89, 1990.

6. Garozzo A., Timpanaro R., et al: In vitro antiviral activity of Melaleuca alternifolia

essential oil, 2009

7. Chaieb K., Hajlaoui H., et al: The chemical composition and biological activity of clove

essential oil, 2007

8. Grieve, Maud (Mrs.) :Thyme. A Modern Herbal, 2008

Vă mulţumesc pentru

atenţie!