GENUL DRAMATIC

DEFINIŢIE, CARACTERISTICI

Naratorul Se află în spatele personajului,

identificându-se în indicaţiile scenice pentru a regiza gestica, mimica, comportamentul personajelor -

succinte caracterizări ale personajelor

Structura textului dramatic :Conflictul – interior, exterior

Actul, cântul : scene , tablouriReplica – conflictul dramatic

Indicaţiile scenice ( didascalii) Subiectul dramatic :

Actul – unitatea compoziţională specifică operei dramatice, diviziune principală reprezentând etape logice în desfăşurarea acţiunii scenice

Scena – sevcenţă a textului dramatic, determinată de modificarea prezenţei personajelor în spaţiul scenic (intrarea sau ieşirea din scenă). Este o subdiviziune a actelor piesei de teatru. De asemenea, este spaţiul destinat jocului actorilor.

Tabloul – Diviziune a textului dramatic care este marcată de schimbarea decorului. În perioada contemporană, termenul tablou tinde să îl înlocuiască pe cel de act (sugerând astfel absenţa unei acţiuni scenice propriu-zise).Replică - enunţ de întindere variabilă, rostit de un personaj pentru altul, în general în cursul unui schimb verbal; textul dramatic este, de obicei, construit sub forma schimbului de replici.

SUBIECTUL se constituie prin schimbul de replici şi prin acţiunea scenică. Aceasta este alcătuită din succesiunea de evenimente prezentate sau relatate scenic.

Intriga

Expoziţiune Desfăşurarea

acţiunii

Punctul Culminant

Deznodământ

Dialogul dramatic este principalul mod de expunere, element esenţial în conturarea personajelor, a acţiunii şi a mesajului operei.

Funcţii ale dialogului în teatru:

1. Cititorul acceptă statutul de martor clandestin al dialogului;

2. Dialogul are doi emiţători (dramaturgul şi personajul) şi doi receptori (personajul şi spectatorul/ cititorul).

Monologul dramatic este o formă a discursului teatral care constă într-o replică amplă, rostită de către unul dintre personaje, în prezenţa sau în absenţa altori personaje.

Solilocviul este forma monologului dramatic rostită de un personaj răsmas singur pe scenă.

Aparteul este tot o formă a discursului dramatic în care se face abstracţie de personajele aflate pe scenă.

Prologul este o introducere explicativă şi înlocuieşte frecvent expoziţiunea. El

are rolul de a capta interesul, de a indica o situaţie iniţială sau de a

comunica mesajul operei.

COMEDIATRAGEDIA

TRAGICOMEDIADRAMA

VODEVILULANTITEATRUL

FARSAFEERIA