View
1
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Cultură şi Educaţie
RO
GHID PRACTIC
PARLAMENTUL EUROPEAN
DEPARTAMENTUL TEMATICPOLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B
DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE
RO_906695_cover.indd 1RO_906695_cover.indd 1 18/09/09 12:49:3818/09/09 12:49:38
Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa
(http://europa.eu).
O fi șă bibliografi că fi gurează la sfârșitul prezentei publicaţii.
Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii Ofi ciale ale Comunităţilor Europene, 2009
ISBN 978-92-823-2732-6
Doi: 10.2861/3292
Printed in Belgium
TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR
Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri
la întrebările pe care vi le puneţi despre Uniunea Europeană
Un număr unic gratuit (*):
00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800
sau pot factura aceste apeluri.
RO_906695_cover.indd 2RO_906695_cover.indd 2 18/09/09 12:49:3918/09/09 12:49:39
GHID PRACTIC
Cultură şi Educaţie
PARLAMENTUL EUROPEAN
DEPARTAMENTUL TEMATICPOLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B
DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE
RO_906695_Inside.indd 1RO_906695_Inside.indd 1 18/09/09 13:10:1218/09/09 13:10:12
AUTOR
Gonçalo Macedo, Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune, Parlamentul European
VERSIUNI LINGVISTICE
Original: EN
Traduceri: toate limbile ofi ciale ale Comunităţii Europene
CREDITE FOTO
Shutterstock, iStockphoto, Parlamentul European
DESPRE EDITOR
Pentru a contacta departamentul tematic sau pentru a vă abona la buletinul informativ lunar,
vă rugăm să contactaţi: poldep-cohesion@europarl.europa.eu
Manuscris defi nitivat în aprilie 2009.
Bruxelles, © Parlamentul European, 2009.
CLAUZĂ DE EXCLUDERE A RESPONSABILITĂŢII
Opiniile exprimate în acest document sunt responsabilitatea autorului și nu reprezintă
în mod necesar poziţia ofi cială a Parlamentului European.
Reproducerea și traducerea în scopuri necomerciale sunt autorizate, cu condiţia ca sursa
să fi e citată și să se trimită editorului o înștiinţare prealabilă și o copie.
RO_906695_Inside.indd 2RO_906695_Inside.indd 2 18/09/09 13:10:1218/09/09 13:10:12
CUPRINS •
CUPRINS
CUVÂNTÎNAINTE ...................................................................................................................... 7
CONTEXT ...................................................................................................................................... 9
TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI ...............................................13
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ ...........25
O PRIMĂ PRIVIRE ASUPRA MANDATULUI PARLAMENTAR 20092014 ...............37
DESPRE DEPARTAMENTELE TEMATICE ...........................................................................43
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ ...................................................................................................45
INFORMAŢII ȘI CIFRE UTILE .................................................................................................47
SURSE DE INFORMAŢIE SUPLIMENTARE ........................................................................53
RO_906695_Inside.indd 3RO_906695_Inside.indd 3 18/09/09 13:10:1218/09/09 13:10:12
RO_906695_Inside.indd 4RO_906695_Inside.indd 4 18/09/09 13:10:1318/09/09 13:10:13
Educaţia este singurul lucru care îmi încurcă procesul de învăţare.
Albert Einstein
Precum solul, oricât de bogat ar fi , nu poate să producă nimic fără
a fi cultivat, așa și mintea: fără cultură, nu poate produce un fruct bun.
Seneca
RO_906695_Inside.indd 5RO_906695_Inside.indd 5 18/09/09 13:10:1418/09/09 13:10:14
RO_906695_Inside.indd 6RO_906695_Inside.indd 6 18/09/09 13:10:1418/09/09 13:10:14
CUVÂNTÎNAINTE•
CUVÂNTÎNAINTE
Stimate membru,
Aș dori să profi t de această ocazie pentru a vă ura bun venit în Parlamentul European și pentru
a vă oferi câteva informaţii în legătură cu resursele interne în materie de consultare a experţilor.
O activitate parlamentară efi cientă se bazează pe informaţii specializate, obiective, actualizate
și de bună calitate. În acest scop, au fost create cinci unităţi însărcinate cu cercetarea, cunoscute
sub denumirea de „Departamente tematice”. Activităţile acestora acoperă toate domeniile de
competenţă ale Parlamentului European. Acestea produc studii independente de înaltă cali-
tate, realizate fi e de experţi interni, fi e de experţi externi.
Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune se ocupă în mod special de cinci
domenii de politică: agricultură și dezvoltare rurală, cultură și educaţie, pescuit, dezvoltare regi-
onală și transport și turism. Departamentul furnizează o gamă variată de instrumente, de la
analiza aprofundată a aspectelor legislative complexe la scurte note informative și chiar la ate-
liere în care experţii sunt invitaţi să facă prezentări directe. Aceste instrumente sunt menite să
susţină activitatea organelor parlamentare, de exemplu contribuind în mod direct la activitatea
legislativă a unei comisii anume sau oferind informaţii generale pentru vizitele în delegaţie ale
deputaţilor în Parlamentul European. Exceptând câteva documente confi denţiale, toate textele
elaborate de Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune sunt publicate pe site-
ul Parlamentului, în folosul tuturor deputaţilor în Parlamentul European și al publicului larg.
În această publicaţie veţi găsi informaţii privind evoluţiile majore ale domeniilor de competenţă
ale Comisiei parlamentare pentru cultură și educaţie din ultima legislatură. Este abordat, de
asemenea, modul în care acestea vor evolua în viitor. În cele din urmă, vă oferim o prezentare
a opţiunilor care vă stau la dispoziţie în ceea ce privește expertiza internă și externă oferită de
Departamentul tematic B.
Lectură plăcută!
Ismael Olivares Martinez
Director
Direcția B: Politici structurale și de coeziune Direcția Generală
Politici Interne ale Uniunii
7
RO_906695_Inside.indd 7RO_906695_Inside.indd 7 18/09/09 13:10:1818/09/09 13:10:18
8
RO_906695_Inside.indd 8RO_906695_Inside.indd 8 18/09/09 13:10:1818/09/09 13:10:18
CONTEXT•
CONTEXT
Acest ghid se concentrează pe domeniile de competenţă ale Comisiei pentru cultură și
educaţie (CULT) a Parlamentului European (PE), astfel cum au fost stabilite în anexa VI la
Regulamentul de procedură al instituţiei �1.Pe scurt, acestea acoperă următoarele politici:
politica culturală;•
politica educaţională și „formarea pe tot parcursul vieţii”;•
multilingvismul;•
politica în domeniul audiovizualului;•
politica în domeniul tineretului;•
politica în domeniul sportului:•
politica de comunicare;•
cooperarea cu statele nemembre și organizaţiile internaţionale relevante în •
domeniile menţionate anterior.
În secţiunea următoare vom analiza temeiul juridic al acestor politici și caracteristicile lor
specifi ce.
1 A se vedea anexa VI la Regulamentul de procedură al Parlamentului European.
9
RO_906695_Inside.indd 9RO_906695_Inside.indd 9 18/09/09 13:10:2118/09/09 13:10:21
10
Ca o introducere generală, merită amintit că:
1. În cele mai multe cazuri, guvernele naţionale deţin încă rolul principal în formularea și
implementarea politicilor. Rolul Uniunii Europene (UE) este de a le sprijini în acţiunile lor
și de a încuraja o cooperare mai strânsă în întreaga Comunitate. În special în domeniile
cultural și educaţional, tratatul exclude în mod explicit armonizarea, de exemplu în cazul
conţinutului curriculei școlare (a se vedea articolul 149).
2. Dintr-o perspectivă istorică, Comunitatea a dobândit doar recent competenţe specifi ce în dome-
niile amintite mai sus – în cele mai multe cazuri, nu înainte de anii ‘90. Programele corespunzătoare
au fost lansate în marea lor majoritate în a doua jumătate a anilor ‘80 sau în anii ‘90.
3. Cheltuielile UE în aceste domenii sunt încă relativ scăzute comparativ cu cele ale statelor
membre, dar cu toate acestea pot avea un impact considerabil.
4. Infl uenţa UE în aceste domenii este exprimată, în primul rând, prin diferitele programe
multianuale. Astfel, de multe ori este vorba despre o infl uenţă bugetară. În unele cazuri,
UE și-a asumat un rol de coordonare a politicii generale prin „metoda deschisă de coordo-
nare (MDC)” și prin alte iniţiative similare, cum ar fi crearea de „valori de referinţă”. Metoda
deschisă de coordonare înseamnă cooperare și schimburi de idei între guverne, în scopul
realizării obiectivelor stabilite de comun acord. Cu unele excepţii, cum ar fi sectorul audiovi-
zualului, UE nu adoptă o legislaţie cu caracter obligatoriu în domeniile enunţate mai sus.
5. După cum sperăm că reiese din acest ghid, cea mai mare contribuţie a Comunităţii în
aceste domenii este promovarea contactelor dintre oameni din diferite ţări și, în cooperare
cu guvernele naţionale, facilitarea deplasării în străinătate pentru artiști, pentru a studia,
a preda sau a lucra.
6. Activitatea Comisiei pentru cultură este adesea afectată de acţiunea Comunităţii în dome-
nii în care aceasta are puteri mai mari – de exemplu, comerţul internaţional sau dreptul de
a munci oriunde în UE (libera circulaţie a lucrătorilor).
10
RO_906695_Inside.indd 10RO_906695_Inside.indd 10 18/09/09 13:10:2118/09/09 13:10:21
CONTEXT•
11
RO_906695_Inside.indd 11RO_906695_Inside.indd 11 18/09/09 13:10:2118/09/09 13:10:21
12
RO_906695_Inside.indd 12RO_906695_Inside.indd 12 18/09/09 13:10:2118/09/09 13:10:21
TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI •
TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI
POLITICA ÎN DOMENIILE EDUCAŢIEI, CULTURII,
TINERETULUI Ș I AUDIOVIZUALULUI
Tratatul de la Roma include doar o referinţă generală la educaţie și cultură în articolul 3, care
specifi că totuși că activităţile Uniunii trebuie să includă „o contribuţie la o educaţie și o for-
mare de calitate, precum și la înfl orirea culturilor statelor membre”.
În conformitate cu Tratatul de la Maastricht din 1993, actualele articole 149 (educaţie, tine-
ret), 150 (formare vocaţională) și 151 (cultură) au fost adăugate în ordinea juridică comu-
nitară. Rezultatul nu a fost doar detalierea formulării vagi din tratat, dar și, mai important,
clarifi carea cu privire la instrumentele juridice pe care CE le-ar putea folosi pentru realizarea
obiectivelor sale (a se vedea în continuare).
În ceea ce privește educaţia, aceste obiective, defi nite la articolul 149, „contribuie la dez-
voltarea unei educaţii de calitate”, prin încurajarea cooperării între statele membre și, dacă
este necesar, prin sprijinirea și completarea acţiunilor lor. Articolul 149 trasează o limită clară
a acţiunii Comunităţii, întrucât aceasta trebuie să respecte pe deplin „responsabilitatea state-
lor membre faţă de conţinutul învăţământului și organizarea sistemului educativ, precum și
diversitatea lor culturală și lingvistică”.
13
RO_906695_Inside.indd 13RO_906695_Inside.indd 13 18/09/09 13:10:2218/09/09 13:10:22
Ce face UE în domeniul educaţiei? Următoarele:
CASETA 1
articolul 149 alineatul (2) din tratat
Responsabilităţile Comunităţii cu privire la educaţie includ:
dezvoltarea dimensiunii europene în educaţie, în special prin învăţarea și răspândirea limbilor statelor membre;•
încurajarea mobilităţii studenţilor și a profesorilor prin încurajarea recunoașterii academice a diplomelor și a peri-•
oadelor de studiu;
promovarea cooperării dintre instituţiile de învăţământ;•
dezvoltarea schimburilor de informaţii și de experienţă privind probleme comune sistemelor de învăţământ din •
statele membre;
încurajarea dezvoltării învăţământului la distanţă.•
În ceea ce privește instrumentele juridice, în articolul 149 se afi rmă că prin procedura de codecizie Comunitatea poate adopta
măsuri de încurajare în aceste domenii, excluzând armonizarea. Există două instrumente principale: (i) o decizie obligatorie din
punct de vedere juridic, de a crea, de exemplu, un nou program de schimb; sau (ii) o recomandare către statele membre, de
exemplu pentru a încerca să reducă obstacolele în ceea ce privește studiul sau formarea profesională în străinătate.
Pentru a avea o imagine completă, trebuie menţionat faptul că articolul 150 acordă Comunităţii competenţe similare în dome-
niul formării profesionale. În cadrul PE, comisia care în mod normal își asumă rolul principal în probleme de formare profesio-
nală este Comisia pentru ocuparea forţei de muncă și afaceri sociale (EMPL). Totuși, odată cu dezvoltarea ideii de „formare pe tot
parcursul vieţii”, distincţia între educaţie și formare profesională a devenit mai puţin clară în ultimii ani și, în practică, comisiile
CULT și EMPL colaborează strâns în acest domeniu.
În ceea ce privește politica în domeniul tineretului, obiectivele Comunităţii constau în principal în încurajarea schimburilor între
tineri și lucrători tineri, precum și a contactelor între ONG-urile pentru tineret.
În ceea ce privește cultura, instrumentele prevăzute prin tratat sunt cele menţionate anterior. Totuși, spre deosebire de educaţie,
procedura de codecizie necesită unanimitate în cadrul Consiliului – cerinţă impusă ca o măsură de protecţie suplimentară
împotriva unei potenţiale intervenţii excesive a UE într-un domeniu sensibil pentru suveranitatea naţională.
14
RO_906695_Inside.indd 14RO_906695_Inside.indd 14 18/09/09 13:10:2218/09/09 13:10:22
TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI •
Încă o dată, tratatul circumscrie cu prudenţă sfera de acţiune a Comunităţii, afi rmând că aceasta „contribuie la înfl orirea cultu-
rilor statelor membre, respectând diversitatea lor naţională și regională și punând în evidenţă moștenirea culturală comună”. În
tratat se subliniază că rolul Comunităţii ar trebui să fi e mai curând unul de stimulent, decât de iniţiator.
Iată ce spune tratatul despre politica UE în domeniul cultural:
CASETA 2
articolul 151 alineatul (2) din tratat
Comunitatea sprijină și completează politicile naţionale cu privire la:
îmbunătăţirea cunoașterii și a răspândirii culturii și a istoriei popoarelor europene;•
păstrarea și protejarea patrimoniului cultural de importanţă europeană;•
schimburile culturale necomerciale;•
creaţia literară și artistică, inclusiv în sectorul audiovizualului;•
favorizarea cooperării cu ţările terţe și cu organizaţiile internaţionale.•
Articolul 151 alineatul (4) subliniază, de asemenea, că aspectele culturale trebuie să fi e luate în considerare de Comunitate în
acţiunile întreprinse în alte domenii de politică, precum și, mai ales, nevoia „de a respecta și promova diversitatea culturilor sale”.
Această clauză este importantă pentru că politicile UE în alte domenii afectează sectorul cultural. Pentru a lua două exemple,
DG Piaţa Internă (MARKT) din cadrul Comisiei este responsabilă pentru legislaţia privind drepturile de autor, în timp ce DG
Concurenţă aplică normele privind ajutoarele de stat acordate pentru subvenţii în sectorul cinematografi ei. În cadrul Parla-
mentului European se întâmplă adesea ca o comisie, alta decât CULT, să joace rolul principal în aceste domenii. În ultimii ani
s-a susţinut ideea că UE trebuie să aplice articolul 151 alineatul (4) cu mai multă stricteţe și să acorde o atenţie sporită efectelor
celorlalte politici asupra culturii.
Cel mai important text legislativ realizat de CULT în domeniul audiovizualului – Directiva Televiziune fără frontiere (a se vedea
în continuare) – se întemeiază pe articolele 47 alineatul (2) și 55 din tratat, care privesc libertatea de stabilire și, respectiv, furni-
zarea de servicii. Programul Media 2007 se bazează pe articolele 150 și 157 (politica industrială).
15
RO_906695_Inside.indd 15RO_906695_Inside.indd 15 18/09/09 13:10:2218/09/09 13:10:22
SPORTUL
În prezent nu există niciun articol per se referitor la sport în tratat
(pentru schimbările aduse de Tratatul de la Lisabona, a se vedea
în continuare) și, prin urmare, nu există niciun temei juridic pentru
o politică explicită a UE în domeniul sportului. Totuși, multe arti-
cole din tratat au un impact asupra aspectelor economice legate
de sport, cu alte cuvinte asupra sportului profesionist. Interpreta-
rea dată de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europeană (CJCE)
dispoziţiilor prevăzute prin tratat cu privire la libera circulaţie
a lucrătorilor, de exemplu, în special în deja celebrul caz Bosman,
a avut efecte majore în lumea fotbalului profesionist și a altor
sporturi de echipă. Tratatul de la Nisa a încercat să contrabalan-
seze efectele UE asupra sportului profesionist prin includerea unei
declaraţii privind „caracteristicile specifi ce ale sportului”, prin care
se recunoștea importanţa socială și educaţională a acestuia, pre-
cum și funcţiile sale culturale. Însă normele UE aplicabile sportului
sunt încă dominate de perceperea acestuia ca o activitate econo-
mică, celelalte aspecte fi ind foarte puţin luate în considerare.
COMUNICAREA
Tratatul nu conţine un temei juridic specifi c pentru o politică
europeană de „comunicare”. Cu toate acestea, Uniunea trebuie
să își explice politicile și să le dezbată. Cu alte cuvinte, necesitatea
comunicării decurge natural din celelalte activităţi. Fapt care, de
altfel, a devenit tot mai important ca urmare a amplifi cării sen-
timentelor antiUE din ultimii ani. Pentru că tratatul nu conţine
niciun temei juridic distinct în acest domeniu, în momentul de
faţă cele trei instituţii principale (Parlamentul, Consiliul și Comisia)
pun bazele premiselor unei politici de comunicare a UE printr-o
declaraţie comună, semnată în octombrie 2008.
16
RO_906695_Inside.indd 16RO_906695_Inside.indd 16 18/09/09 13:10:2218/09/09 13:10:22
TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI •
MULTILINGVISMUL
În defi nirea responsabilităţilor CULT, Regulamentul de pro-
cedură al Parlamentului nu menţionează multilingvismul ca
atare, dar se precizează faptul că PE trebuie să protejeze diver-
sitatea culturală și lingvistică. Totuși – așa cum am văzut mai
sus – articolul 149 din tratat menţionează învăţarea limbilor
străine în cadrul politicii educaţionale.
Multilingvismul este un termen ambiguu care semnifi că două
lucruri în același timp. Pe de o parte, este vorba de nevoia prac-
tică ca oamenii să înveţe limbi străine pentru a consolida con-
tactele și prosperitatea în UE. Pe de altă parte, această politică
subliniază drepturile culturale și drepturile omului, cum ar fi
dreptul fi ecăruia de a se exprima în propria limbă. În cele din
urmă, se poate referi și la practicile interne ale instituţiilor UE.
Numirea unui comisar european pentru multilingvism în ianu-
arie 2007 a contribuit la defi nirea multilingvismului ca domeniu
politic distinct. În ultimii ani, Comisia a încercat să sublinieze
importanţa multilingvismului ca parte a Strategiei de la Lisa-
bona pentru consolidarea competitivităţii economice a UE.
CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE
Una dintre schimbările majore aduse prin Tratatul de la Lisa-
bona este faptul că, astfel, Carta Drepturilor Fundamentale
devine obligatorie 2, deși textul ei integral nu este efectiv inte-
grat în tratat. Multe dintre dispoziţiile cuprinse în cartă intră în
sfera responsabilităţilor CULT:
2 Tratatul de la Lisabona ar modifi ca textul articolului 6 din Tratatul privind Uniunea Euro-
peană, postulând că această Cartă „va avea aceeași valoare juridică ca și tratatele”.
17
RO_906695_Inside.indd 17RO_906695_Inside.indd 17 18/09/09 13:10:2418/09/09 13:10:24
Educaţie: prevede că „Orice persoană are dreptul la educaţie,
precum și la accesul la formare profesională și formare conti-
nuă” (articolul 14).
Cultură și limbă: „Artele și cercetarea știinţifi că sunt libere”
(articolul 13) și „Uniunea respectă diversitatea culturală, reli-
gioasă și lingvistică” (articolul 22).
Audiovizual, comunicare: „Libertatea și pluralismul mijloace-
lor de informare în masă sunt respectate” și „Orice persoană are
dreptul la libertatea de exprimare” (ambele în articolul 11).
Tineret: Interzice munca copiilor și afi rmă că tinerii trebuie
protejaţi împotriva exploatării economice și „a oricărei activităţi
care ar putea pune în pericol securitatea, sănătatea, dezvoltarea
lor [...] sau care le-ar putea compromite educaţia” (articolul 32).
Aceste dispoziţii nu oferă, desigur, noi drepturi semnifi cative
cetăţenilor UE. CJCE garantează deja respectul drepturilor fun-
damentale consacrate în ordinea constituţională din statele
membre și tratatul prevede deja în articolul 6 că drepturile
înscrise în Convenţia europeană a Consiliului Europei pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale tre-
buie să fi e respectate de Comunitate. Cu toate acestea, carta
este importantă din punct de vedere politic, pentru că repre-
zintă efortul Uniunii de a-și redacta propria listă de drepturi.
18
RO_906695_Inside.indd 18RO_906695_Inside.indd 18 18/09/09 13:10:2518/09/09 13:10:25
TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI •
TABELUL 1
Structura cadrului fi nanciar al UE pentru 2007-2013
Rubricile și subrubricile principale Ponderea cheltuielilor totale
1. Dezvoltare durabilă 44,2 %
1a. Competitivitate în domeniul creșterii și al ocupării forţei de muncă 8,6 %
1b. Coeziune pentru creștere și ocuparea forţei de muncă 35,6 %
2. Conservarea și managementul resurselor naturale 43,0 %
3. Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie 1,2 %
3a. Libertate, securitate și justiţie 0,8 %
3b. Cetăţenie 0,5 %
4. Uniunea Europeană ca actor global 5,7 %
5. Administraţie 5,8 %
Sursa: Adaptare după fi șele tehnice ale Uniunii Europene (Parlamentul European).
BUGETUL
Cadrul fi nanciar multianual total al UE, adică bugetul pe o peri-
oadă de șapte ani, respectiv 2007-2013 (inclusiv), se ridică la
aproximativ 975 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă
aproximativ 1 % din venitul naţional brut (VNB) al UE.
După cum rezultă din tabelul 1, care arată structura bugetului
multianual, agricultura/dezvoltarea rurală și politica regională
(de coeziune) au în continuare partea leului din bugetul UE
(rubricile 2 și, respectiv, 1b).
Principalele programe în domeniul educaţiei și al culturii au
un buget de aproximativ 10 170 de milioane, ceea ce repre-
zintă puţin peste 1 % din cadrul fi nanciar multianual 3.
Cel mai important program care intră în responsabilitatea
CULT – programul pentru învăţare pe tot parcursul vieţii –
este fi nanţat în cadrul rubricii 1a; celelalte însă, de exemplu,
Tineret în acţiune, Cultura 2007, MEDIA 2007, Europa pentru
cetăţeni – sunt fi nanţate în cadrul rubricii 3b. Erasmus Mundus
este fi nanţat parţial în cadrul rubricii 4, pentru că are legături cu
politica externă a UE.
3 Acestea sunt estimările autorului, care se doresc a fi doar un ghid orientativ.
19
RO_906695_Inside.indd 19RO_906695_Inside.indd 19 18/09/09 13:10:2618/09/09 13:10:26
CONTRIBUŢIA COMISIEI LA
PROCEDURA BUGETARĂ ANUALĂ
Cadrul fi nanciar multianual este, în esenţă, un acord politic
între cele două braţe ale autorităţii bugetare – Parlamentul și
Consiliul. Dar cheltuielile efective sunt stabilite în fi ecare an prin
procedura bugetară anuală. Responsabilă este Comisia pentru
buget, dar – la fel ca fi ecare dintre celelalte comisii – în fi ecare
an, în luna septembrie, CULT contribuie la procedură prin elabo-
rarea unui aviz prin care își exprimă opiniile cu privire la dome-
niile bugetare pentru care este responsabilă. Acesta cuprinde
(i) o expunere a priorităţilor politice ale comisiei și (ii) amenda-
mente la proiectul de buget adoptat de Consiliu în iulie. Fie-
care linie bugetară conţine cifre cărora le corespund diferite
observaţii: oricare dintre ele sau ambele pot fi modifi cate.
Ca regulă generală, implementarea oricărei poziţii din buget
trebuie să se întemeieze pe un act juridic de bază (adică un
regulament, o directivă sau o decizie). Programele multia-
nuale în domeniul culturii, al mass-media și al educaţiei sunt
decizii și, prin urmare, conţin indicaţii bugetare clare.
Având în vedere că bugetele maxime de la diferitele rubrici sunt
fi xate pentru șapte ani și că bugetele multianuale pentru pro-
gramele individuale fac parte din legea prin care sunt stabilite,
comisia CULT poate infl uenţa foarte puţin procedura bugetară
anuală. În mare măsură, CULT și Parlamentul în ansamblul său
își folosesc puterile bugetare pentru a propune noi acţiuni pre-
gătitoare sau pentru a aduce mici modifi cări bugetelor pentru
anumite politici. De exemplu, în legislatura 2004-2009, PE și-a
folosit puterile bugetare pentru a crea o acţiune pregătitoare
care acum va deveni noul program Media Mundus. A sprijinit,
de asemenea, o acţiune pregătitoare în sectorul sportului, care
poate fi transformată într-un program propriu-zis dacă Tratatul
de la Lisabona va intra în vigoare.
20
RO_906695_Inside.indd 20RO_906695_Inside.indd 20 18/09/09 13:10:2718/09/09 13:10:27
TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI •
CE SCHIMBĂRI AR ADUCE TRATATUL DE LA LISABONA?
În cazul în care Tratatul de la Lisabona ar intra în vigoare, consecinţa cea mai importantă pentru activitatea Comisiei pentru
cultură ar fi faptul că sportul ar deveni o competenţă explicită a UE, chiar dacă una complementară.
CASETA 3
articolul privind sportul din Tratatul de la Lisabona
Versiunea modifi cată a prezentului articol 149 ar prevedea că „Uniunea contribuie la promovarea obiectivelor •
europene ale sportului, având în vedere totodată caracterul specifi c, structurile bazate pe voluntariat, precum și
funcţia socială și educativă a sportului”.
Obiectivele politicii în materie de sport ar fi : (i) promovarea echităţii și a deschiderii în competiţiile sportive și coo-•
perarea între organismele competente în domeniul sportului și (ii) protejarea integrităţii fi zice și morale a sporti-
vilor, în special a celor mai tineri dintre aceștia.
Instrumentele folosite în politica în domeniul sportului ar fi aceleași ca cele valabile pentru celelalte politici cuprinse în actualul
articol 149 (a se vedea mai sus).
CASETA 4
alte schimbări aduse prin Tratatul de la Lisabona
Politica pentru tineret: UE dobândește o competenţă specifi că pentru sprijinirea „participării tinerilor la viaţa •
democratică a Europei”.
Cultură: votul cu majoritate califi cată (VMC) în cadrul Consiliului, mai curând decât unanimitatea, se aplică în •
procedura de codecizie.
În general, puterea PE în politica comercială a UE, până acum foarte redusă, ar fi consolidată prin introducerea •
procedurii de codecizie în unele domenii.
În cele din urmă, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona ar schimba și procedura bugetară anuală: ar exista o singură
lectură a bugetului și nu două, ca în prezent.
21
RO_906695_Inside.indd 21RO_906695_Inside.indd 21 18/09/09 13:10:2718/09/09 13:10:27
METODA DESCHISĂ DE COORDONARE
MDC
Metoda deschisă de coordonare (MDC), introdusă în contex-
tul Strategiei de la Lisabona în 2000, este un instrument politic
utilizat în acele domenii în care nu există o legislaţie adecvată
pentru a soluţiona problemele și/sau atunci când statele
membre doresc să colaboreze în ceea ce privește politicile la
nivelul UE într-o manieră mai suplă. Este o metoda tipică de
lucru în domeniile în care mai curând statele membre, și nu
Comunitatea, stabilesc politicile.
În practică, implică schimbul de idei și informaţii între autorităţile
naţionale care colaborează în vederea realizării obiectivelor
comune. Guvernele se evaluează reciproc (evaluare inter pares):
Comisia facilitează schimburile de cele mai bune practici și
furnizează periodic o privire de ansamblu asupra progreselor.
Mecanismele MDC se aplică în prezent în domeniile educaţiei și
formării, al politicii pentru tineret și al culturii.
Întrucât nu avem de-a face cu o formă de legislaţie, Parlamen-
tul (sau Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene) nu are
nicio autoritate în cadrul MDC. PE își poate face auzită vocea
prin adoptarea de rapoarte nelegislative, prin adresarea de
întrebări cu solicitare de răspuns scris Comisiei și prin chesti-
onarea comisarilor responsabili cu aceste portofolii în timpul
reuniunilor ordinare ale comisiei.
22
RO_906695_Inside.indd 22RO_906695_Inside.indd 22 18/09/09 13:10:2718/09/09 13:10:27
TEMEIUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI •
23
RO_906695_Inside.indd 23RO_906695_Inside.indd 23 18/09/09 13:10:2818/09/09 13:10:28
24
RO_906695_Inside.indd 24RO_906695_Inside.indd 24 18/09/09 13:10:2818/09/09 13:10:28
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ•
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ
PROGRAMELE
În prima jumătate a celei de a șasea legislaturi (2004-2009), sarcina principală a PE a fost supravegherea adoptării legislaţiei în
cadrul procedurii de codecizie, pentru a permite următoarelor programe comunitare să intre în vigoare în ianuarie 2007.
Totuși, la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie 2005, liderii UE au decis să reducă semnifi cativ propunerea Comisiei
pentru cadrul bugetar 2007-2013. Pachetul bugetar total al Uniunii pentru actuala perioadă de șapte ani a fost stabilit la aproxi-
mativ 864 de miliarde de euro, comparativ cu propunerea iniţială de aproximativ 929 de miliarde de euro. În domeniul educaţiei
și al culturii, precum și în alte domenii, Parlamentul s-a luptat să menţină sau să mărească bugetul propus pentru fi ecare pro-
gram individual, dar fără prea mult succes. Sumele fi nale sunt prezentate în continuare.
TABELUL 2
Programele principale și bugetele lor pentru perioada 2007-2013
Numele programului Buget (milioane EUR)
Învăţarea pe tot parcursul vieţii 6 970
Erasmus Mundus 930 (indicativ, doar pentru 2009-2013)
Tineret în acţiune 885
Media 2007 755
Cultura 2007 400
Europa pentru cetăţeni 215
Media Mundus 15 (indicativ, doar pentru 2011-2013)
Sursa: Comisia Europeană.
25
RO_906695_Inside.indd 25RO_906695_Inside.indd 25 18/09/09 13:10:2918/09/09 13:10:29
Cel mai amplu dintre noile programe a fost noul program inte-
grat pentru învăţare pe tot parcursul vieţii (LLL), care a cuprins
patru programe care anterior făceau parte din programul Socra-
tes: Comenius (învăţământ școlar); Erasmus (învăţământ supe-
rior și formare profesională); Leonardo da Vinci (învăţământ și
formare vocaţională) și Grundtvig (învăţământ pentru adulţi).
Dintre acestea, Erasmus are cea mai importantă pondere, apro-
ximativ 40 % din cheltuielile LLL.
Prin activitatea sa legislativă, Parlamentul a reușit să mărească
bursa lunară acordată în cadrul Erasmus. În ianuarie 2007
aceasta a ajuns la 200 de euro pe lună, adică o creștere de
50 de euro. PE a încercat, de asemenea, să încurajeze coope-
rarea transfrontalieră dintre ţările vecine prin crearea partene-
riatului Comenius-Regio în cadrul subprogramului Comenius.
În ceea ce privește programul Tineretul în acţiune, deputaţii în
Parlamentul European au fost preocupaţi de stimularea partici-
pării tinerilor la dezbaterile privind politica pentru tineret a UE
și alte chestiuni politice. Au reușit astfel să obţină fi nanţarea
Săptămânii europene a tinerilor în cadrul programului. Această
iniţiativă are loc aproximativ o dată la 18 luni și presupune orga-
nizarea de întâlniri și dezbateri cu mii de tineri în Bruxelles și în
statele membre. Acţiunea face parte din „dialogul structurat”
dintre instituţiile UE și reprezentanţii tinerilor.
Programul Media 2007 reprezintă o contribuţie importantă
a UE la încurajarea competitivităţii în sectorul cinematografi ei
și la circulaţia fi lmelor europene pe piaţa internă. În ultimii ani,
prin acest program au fost fi nanţate multe fi lme europene
foarte vizionate (de exemplu, Slumdog Millionaire); a deve-
nit fi resc să vedem fi lme susţinute prin programul Media la
selecţia ofi cială a festivalului de fi lm de la Cannes, de pildă.
Parlamentul a considerat că propunerea iniţială a Comisiei pen-
tru programul Cultura 2007 nu a acordat sufi cientă atenţie
prezervării patrimoniului cultural european, așa cum se pre-
vede la articolul 151 din tratat. De aceea, în timpul procedurii
legislative, PE a insistat ca programul să sublinieze aspectul
patrimoniului: ideea unei mărci de patrimoniu european (a se
vedea în continuare) refl ectă această preocupare.
26
RO_906695_Inside.indd 26RO_906695_Inside.indd 26 18/09/09 13:10:2918/09/09 13:10:29
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ •
PE a sprijinit mereu dezvoltarea contactelor transfrontaliere
directe, de la persoană la persoană. Exact acest lucru îl reali-
zează programele Erasmus și Comenius. Prin urmare, nu este
deloc surprinzător faptul că PE a acordat un sprijin solid progra-
mului Europa pentru cetăţeni, care are scopul de facilita con-
tactele prin fi nanţarea înfrăţirilor dintre orașe, precum și altor
acţiuni care aduc împreună oameni de diferite naţionalităţi.
În 2008, Parlamentul a aprobat prelungirea programului Eras-
mus Mundus până în 2013. Scopul programului este de a pro-
mova învăţământul superior european prin acordarea de sprijin
fi nanciar studenţilor din state nemembre pentru a efectua stu-
dii de master sau doctorat în universităţi europene. PE a încer-
cat să amelioreze funcţionarea programului făcând presiuni
asupra guvernelor naţionale pentru a facilita acordarea de vize
participanţilor. A insistat, de asemenea, ca programul să devină
mai reprezentativ din punct de vedere geografi c.
În cele din urmă, Parlamentul este în curs de a aproba noul
program Media Mundus (2011-2013), inspirat de Media
2007. Acesta este conceput pentru a face industria audiovizu-
ală a UE mai competitivă pe plan mondial, prin fi nanţarea de
proiecte comune cu state nemembre, de exemplu în materie
de formare, marketing și distribuţie.
EDUCAŢIE
Nu întâmplător, programul LLL este fi nanţat din plafonul
1a al cadrului fi nanciar multianual („Competitivitate pentru
creștere economică și ocuparea forţei de muncă”). În ultimii
ani, acţiunea Comunităţii în domeniul educaţiei și al formării
profesionale a accentuat necesitatea modernizării sisteme-
lor educaţionale ca parte a Strategiei de la Lisabona, forţa
motrice anunţată la Consiliul European din 2000 pentru a face
economia Europei mai competitivă. Conceptul de învăţare pe
tot parcursul vieţii se afl ă în centrul eforturilor UE. Învăţarea
pe tot parcursul vieţii înseamnă oferirea de posibilităţi de
învăţare pentru oameni de diferite vârste și cu diferite aptitu-
dini și ridicarea barierelor dintre învăţarea formală și cea non-
formală.
27
RO_906695_Inside.indd 27RO_906695_Inside.indd 27 18/09/09 13:10:3018/09/09 13:10:30
ACTIVITATEA LEGISLATIVĂ
În ultimul deceniu, UE a elaborat o serie de idei pentru a îmbunătăţi
studiile transfrontaliere, universitare sau vocaţionale, precum
și mobilitatea forţei de muncă. Un exemplu în acest sens a fost
crearea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS),
care descompune cursurile în „credite” și „rezultate ale învăţării”,
ceea ce le oferă studenţilor posibilitatea de a schimba cursuri, iar
instituţiilor de învăţământ superior posibilitatea de a-și compara
și recunoaște reciproc programele.
În legislatura 2004-2009, în același spirit, Parlamentul a aprobat
recomandarea Comisiei pentru compararea califi cărilor, cunos-
cută sub numele de Europass. Este vorba despre un portofoliu
de cinci documente, prezentate într-un format standard, care
include un CV și un certifi cat de mobilitate (care descrie peri-
oadele petrecute în străinătate pentru educaţie sau formare
profesională). Parlamentul a insistat pentru includerea în certifi -
catul de mobilitate a aptitudinilor informale, cum ar fi abilitatea
de a comunica cu oameni din culturi diferite.
O altă propunere, prezentată de Comisie în 2005, a încercat să
defi nească un set de competenţe de bază importante pentru
toţi cetăţenii UE, care să fi e folosite ca instrument de referinţă
de către statele membre. Această recomandare referitoare la
„competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii”
defi nește opt tipuri de competenţe, de la cele mai speci-
fi ce, cum ar fi capacitatea de comunicare în limba maternă și
limbi străine, de pildă, până la competenţe generale, cum ar fi
„a învăţa cum să înveţi” și „sensibilizarea și expresia culturală”. În
activitatea sa legată de propunerea în chestiune, PE a insistat ca
aceasta să ia în considerare nevoile persoanelor dezavantajate.
28
RO_906695_Inside.indd 28RO_906695_Inside.indd 28 18/09/09 13:10:3218/09/09 13:10:32
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ •
În 2008, UE a adoptat un sistem care facilitează compararea
califi cărilor obţinute în diferite ţări. Acest lucru ar permite, de
exemplu, unui angajator, să compare califi cările candidaţilor
la un post din diferite ţări, în raport cu un standard comun –
cunoscut sub numele de „cadrul european al califi cărilor”
(European qualifi cations framework, EQF). Partea practică este
în curs de desfășurare și statele membre trebuie să își rapor-
teze califi cările naţionale la EQF până în 2010. Comisiile CULT
și EMPL ale PE au supravegheat împreună adoptarea noii
recomandări în 2007.
O altă iniţiativă importantă pentru care CULT a colaborat cu
o altă comisie 4 a fost crearea Institutului European de Tehno-
logie (IET). Obiectivul IET este promovarea inovaţiei prin cola-
borarea între echipe de cercetători și întreprinderi. PE a aprobat
crearea IET, dar a ţinut să se asigure că acest nou organism nu se
suprapune peste structurile deja existente ale UE în domeniul
cercetării și că nu subminează activitatea acestora.
ACTIVITATEA NELEGISLATIVĂ
Prin adoptarea de rezoluţii bazate pe rapoarte din proprie
iniţiativă, Parlamentul poate lua poziţie cu privire la ches-
tiuni care nu fac obiectul unor propuneri legislative noi sau
care nu se afl ă neapărat pe agenda de discuţii a Comisiei sau
a UE. Un exemplu este raportul din 2008 privind procesul de
la Bologna, adoptat în 2008, prin care s-a făcut apel la efor-
turi mai mari pentru a stimula mobilitatea studenţilor după
2010. Procesul de la Bologna, o iniţiativă interguvernamentală
la care iau parte 46 de ţări și al cărei scop este crearea unui
4 Acestea sunt estimările autorului, care se doresc a fi doar un ghid orientativ.
„spaţiu european al învăţământului superior”, ar fi trebuit să
stimuleze mobilitatea studenţească încă de la lansarea sa în
1999. Este motivul pentru care a fost introdusă o structură
standard pe trei niveluri pentru învăţământul universitar din
Europa (licenţă, master și doctorat). Raportul Parlamentului
a atras atenţia asupra faptului că încă există obstacole majore
în calea mobilităţii.
În cele din urmă, în decembrie 2008, Parlamentul și-a făcut
cunoscut punctul de vedere cu privire la realizarea obiecti-
velor Comunităţii în domeniul învăţământului și al formării
profesionale 5, astfel cum au fost enunţate în „programul de
lucru Educaţie și formare 2010”. Raportul PE a subliniat faptul
că femeile sunt încă slab reprezentate în anumite domenii de
studii și a încurajat acţiuni practice pentru remedierea acestei
situaţii.
5 În acest caz, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).
29
RO_906695_Inside.indd 29RO_906695_Inside.indd 29 18/09/09 13:10:3318/09/09 13:10:33
OBIECTIVE COMUNE ALE UE ÎN MATERIE DE EDUCAŢIE ȘI FORMARE
În 2003, în contextul Strategiei de la Lisabona, Consiliul European a propus un număr de obiective comune ale UE în ceea ce
privește sistemele de învăţământ și de formare, care trebuie realizate până în 2010, cum ar fi :
CASETA 5
obiectivele UE în materie de educaţie și formare
Abandonul școlar timpuriu: • proporţia medie a tinerilor care abandonează școala timpuriu nu trebuie să
depășească 10 %.
Absolvenţii de matematică, știinţă și tehnologie (MST): • creșterea cu cel puţin 15 % a numărului de absolvenţi
MST și reducerea, în același timp, a dezechilibrului de gen.
Învăţământul superior:• să se asigure că cel puţin 85 % din categoria tinerilor de 22 de ani termină primul ciclu
de învăţământ superior.
Performanţe scăzute la lectură:• diminuarea cu cel puţin 20 %, comparativ cu 2000, a procentului de persoane
de 15 ani cu rezultate scăzute la lectură.
Învăţarea pe tot parcursul vieţii:• să se asigure că cel puţin 12,5 % din populaţia adultă cu vârstă de muncă (gru-
pul de vârstă 25-64 de ani) a participat la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Pentru a vedea în ce măsură statele membre realizează aceste obiective, a se consulta tabelul 5.
30
RO_906695_Inside.indd 30RO_906695_Inside.indd 30 18/09/09 13:10:3318/09/09 13:10:33
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ •
POLITICA ÎN DOMENIUL
AUDIVIZUALULUI
Activitatea legislativă
În decembrie 2005, Comisia a propus o revizuire a normelor apli-
cate pe piaţa internă pentru televiziune, astfel cum sunt enunţate
în Directiva „Televiziune fără frontiere”. Anterior, Parlamentul,
asemenea altora, subliniase nevoia de a actualiza aceste norme,
întrucât, în era convergenţei tehnologice, distincţiile tradiţionale
dintre telecomunicaţii și radiodifuziune sunt tot mai relative. Un
canal de televiziune, de exemplu, poate fi furnizat consumatoru-
lui de o companie de telecomunicaţii sau via internet. PE a apro-
bat noile norme, respectiv ceea ce a devenit cunoscut sub numele
de directiva „Serviciile media audiovizuale” (AVMS), în noiembrie
2007. Toate serviciile, inclusiv serviciile la cerere sau „non-lineare”
sunt acoperite acum de un regim de reglementare comun, indi-
ferent de tehnologia utilizată pentru difuzarea sau receptarea lor.
Statele membre trebuie să transpună directiva AVMS în legislaţia
naţională până în noiembrie 2009.
S-a ajuns relativ ușor la un acord în ceea ce privește norme
oarecum mai fl exibile pentru publicitate. Imaginea de ansam-
blu nu a suferit schimbări majore: spaţiul acordat publicităţii
nu poate depăși 15 % din timpul de transmisie zilnic și nici
mai mult de 12 minute într-o oră.
O problemă mai controversată în activitatea PE în cadrul proce-
durii de codecizie a fost rezolvarea problemei „plasării produ-
sului” (PP) – respectiv practica companiilor private care plătesc
pentru ca produsele lor să fi e incluse în programe ca parte din
acestea. În cadrul negocierilor cu Consiliul, PE a insistat cu suc-
ces ca noile norme să interzică PP în cadrul programelor de știri,
de actualităţi și pentru copii. Parlamentul a susţinut ideea că PP
trebuie însoţite întotdeauna de un avertisment vizual pentru
telespectator, dar nu a avut succes în întregime. Prin urmare,
în viitorul apropiat, un număr mare de produse vor fi probabil
plasate pe ecranele noastre fără niciun avertisment 6.
Directiva AVMS, la fel ca predecesoarea sa, stipulează că „serviciile
lineare”, cum ar fi canalele care transmit conform unui program
predefi nit, trebuie să includă în timpul lor de transmisie producţii
majoritar europene. Aceste norme nu se aplică însă pentru ser-
6 A se vedea dosarul Oeil privind raportul din proprie iniţiativă referitor la programul
de lucru Educaţie și formare 2010.
31
RO_906695_Inside.indd 31RO_906695_Inside.indd 31 18/09/09 13:10:3418/09/09 13:10:34
premiul fraţilor Dardenne, de origine belgiană, pentru fi lmul
Le Silence de Lorna.
De asemenea, Parlamentul a desfășurat o campanie pentru
apărarea pluralismului media, solicitând, de exemplu, ca mij-
loacelor de comunicare în masă care deservesc comunităţile
(organizaţii media conduse de voluntari, fără scop lucrativ) să
se bucure de o mai mare recunoaștere.
CULTURA
Activitatea legislativă
În actuala legislatură, Parlamentul a aprobat o nouă legislaţie
care actualizează normele aplicabile pentru acordarea titlului
de „Capitală europeană a culturii”. O parte a fi nanţării acestei
iniţiative provine din programul Cultura 2007. Deputaţii au
subliniat necesitatea de a accentua „dimensiunea europeană”
a iniţiativei: câștigătorii titlului vor trebui, prin urmare, să dedice
o parte din programe unor teme de anvergură europeană.
viciile non-lineare, în cazul cărora utilizatorii pot alege când să
vizioneze un anumit program. Prin defi niţie, este foarte difi cil să
fi e impuse cote serviciilor la cerere. Dar acestea devin din ce în ce
mai importante ca pondere din timpul de vizionare.
În directiva AVMS, precum și cu alte ocazii, PE a subliniat nece-
sitatea protejării copiilor de conţinuturile dăunătoare. În lucră-
rile lor pentru recomandarea privind „protejarea minorilor și
a demnităţii umane”, deputaţii PE au inclus un text prin care
încurajează statele membre să introducă programe de formare
pentru utilizarea internetului pentru elevi și părinţii acestora.
Activitatea nelegislativă
În 2007, Parlamentul a decis să își exprime sprijinul pen-
tru cinematografi a europeană prin crearea Premiului anual
LUX, acordat unui fi lm care abordează probleme sociale sau
evidenţiază cultura europeană. Premiul fi nanţează subtitra-
rea în toate cele 23 de limbi ofi ciale ale UE, inclusiv o versiune
pentru persoanele cu handicap auditiv. În 2008, PE a acordat
TABELUL 3
Viitoarele orașe-gazdă ale manifestării „Capitala europeană a culturii”
Anul Orașele și ţările
2009 Linz (Austria), Vilnius (Lituania)
2010 Essen (Germania), Istanbul (Turcia), Pécs (Ungaria)
2011 Tallinn (Estonia), Turku (Finlanda)
2012 Guimarães (Portugalia), Maribor (Slovenia)
2013 Kosice (Slovacia), Marsilia (Franţa)
din 2014 Sunt cunoscute doar ţările (nu și orașele) (a se vedea decizia)
32
RO_906695_Inside.indd 32RO_906695_Inside.indd 32 18/09/09 13:10:3918/09/09 13:10:39
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ •
Comunitatea este, de asemenea, parte la Convenţia UNESCO
asupra protecţiei și promovării diversităţii expresiilor culturale
din 2005, care a intrat în vigoare în martie 2007. În prezent este
prematur să se anticipeze efectele practice ale Convenţiei 7,
deși Comisia a indicat că aceasta a infl uenţat deja elabora-
rea acordurilor comerciale și de cooperare cu ţările terţe. PE
a fost un susţinător entuziast al Convenţiei care, în opinia
deputaţilor, reafi rmă așa-numita „excepţie culturală”: aceasta
înseamnă că regulile pieţei și principiile liberului schimb nu
pot fi aplicate sistematic și pe deplin sectorului cultural. Astfel,
Parlamentul a susţinut cu tărie Convenţia în raportul său din
cadrul procedurii de cooperare aprobat în aprilie 2006.
Activitatea nelegislativă
Legislatura 2004-2009 a fost marcată de publicarea primei
comunicări a Comisiei cu privire la politica culturală a UE –
cunoscută sub numele de „Agenda pentru cultură”. Importanţa
acestei comunicări a fost mai ales una simbolică, întrucât docu-
mentul în sine nu conţinea numeroase noutăţi, deși a propus
aplicarea metodei deschise de coordonare (MDC) în domeniul
cultural, propunere care a fost acceptată de Consiliu.
În rezoluţia sa privind Agenda pentru cultură, PE a solicitat
Comisiei să propună programe specifi ce pentru prezervarea
patrimoniului cultural al Europei, în conformitate cu obiecti-
vele prevăzute prin tratat (a se vedea caseta 2).
În cadrul unui raport din proprie iniţiativă adoptat în 2007,
PE și-a exprimat sprijinul pentru proiectul bibliotecii digi-
tale europene, care urmărește să pună la dispoziţia tuturor
7 CULT a solicitat o cercetare referitoare la acest subiect care ar trebui să fi e defi nitiva-
tă în 2010.
cetăţenilor europeni cărţi, fotografi i și fi lme într-un mediu
multilingv. Proiectul se bazează pe un efort comun al bibliote-
cilor naţionale participante.
Parlamentul a încercat, de asemenea, să atragă atenţia asupra
problemelor existente prin aprobarea de rapoarte din proprie
iniţiativă independente de iniţiativele UE. Un exemplu eloc-
vent sunt problemele legate de fi scalitate și asigurări sociale cu
care se confruntă artiștii care lucrează în străinătate. De exem-
plu, artiștii care lucrează în general pentru perioade scurte în
mai multe state membre se confruntă adesea cu difi cultăţi în
demersurile necesare pentru a benefi cia de o pensie adec-
vată la sfârșitul carierei. În iunie 2007, Parlamentul a aprobat
33
RO_906695_Inside.indd 33RO_906695_Inside.indd 33 18/09/09 13:10:4018/09/09 13:10:40
2008 a fost Anul European al Dialogului Intercultural. Contribuţia
PE a constat în mare măsură în lansrea de invitaţii și organizarea
de dezbateri cu lideri culturali și religioși proeminenţi.
MULTILINGVISMUL
Activitatea nelegislativă
În domeniul multilingvismului, la fel ca în alte sectoare ale poli-
ticii educaţionale, Comisia Europeană a încercat în ultimii ani să
stabilească „valori de referinţă” pentru a facilita comparaţia între
statele membre. PE a susţinut astfel de eforturi, în special prin
raportul din proprie iniţiativă referitor la crearea unui „indicator
european al competenţelor lingvistice”. Acest indicator a fost
solicitat de Consiliul European de la Barcelona din 2002 pen-
tru a oferi o imagine mai obiectivă asupra competenţelor ling-
vistice ale cetăţenilor UE printr-un sistem comun de testare. În
raportul din aprilie 2006, Parlamentul a solicitat ca la sistem să
fi e adăugate mai multe limbi, acesta cuprinzând la început cele
cinci limbi din UE care sunt cel mai frecvent predate (engleza,
franceza, germana, spaniola și italiana).
În acest raport nelegislativ, precum și în altele, PE și-a exprimat
sprijinul pentru principalele elemente ale politicii Uniunii Euro-
pene în materie de multilingvism, inclusiv pentru principiul
„limba maternă plus alte două limbi”, care indică faptul că elevii
trebuie să înveţe două limbi străine. Acest principiu este aplicat
în prezent în majoritatea statelor membre, dar nu în toate.
un raport prin care se solicita un răspuns adecvat la aceste
probleme din partea UE, Consiliul fi ind de acord ulterior cu un
plan de lucru pentru cultură, care să includă și obiectivul ame-
liorării condiţiilor de reglementare aplicabile artiștilor care se
deplasează în interiorul Comunităţii. PE a sprijinit și un pro-
iect-pilot privind mobilitatea artiștilor prin alocarea a 1,5 mili-
oane de euro din bugetul UE pentru studii, acţiuni comune și
schimburi de cele mai bune practici cu privire la cadrul legal
aplicabil artiștilor care lucrează în străinătate.
Într-un alt raport din proprie iniţiativă, PE a susţinut, de ase-
menea, ideea acordării unui sprijin mai puternic industriilor
culturale, solicitând, printre alte măsuri, crearea unui pro-
gram specifi c în favoarea acestora, precum și aplicarea unei
rate reduse a TVA pentru activităţile lor. Pentru o privire de
ansamblu asupra importanţei sectorului cultural în ocuparea
globală a forţei de muncă în UE, a se vedea tabelul 6.
34
RO_906695_Inside.indd 34RO_906695_Inside.indd 34 18/09/09 13:10:4018/09/09 13:10:40
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN A ȘASEA LEGISLATURĂ •
POLITICA ÎN DOMENIUL COMUNICĂRII
Activitatea nelegislativă
În raportul său referitor la Cartea albă a Comisiei privind politica
europeană în domeniul comunicării, aprobată în noiembrie
2006, PE a solicitat eforturi mai mari pentru descentraliza-
rea activităţilor prin investirea în contacte cu publicul la nivel
naţional, regional și local, precum și simplifi carea accesului la
programele și iniţiativele europene. Această cerinţă a fost în
concordanţă cu propria intenţie a Comisiei de a pune accentul
pe nivelul local.
Cele două instituţii au convenit, de asemenea, cu privire la
necesitatea de a adopta o abordare comună a politicii de
comunicare, care prezintă o deosebită importanţă, având în
vedere faptul că majoritatea cetăţenilor percep UE ca o sin-
gură entitate, fără să facă distincţie între instituţii.
În octombrie 2008, această convergenţă de opinii a fost ofi -
cializată sub forma unui acord pentru un „Parteneriat pentru
comunicarea privind Europa”, semnat de Parlament, Consiliu
și Comisie. În acest document, cele trei instituţii principale ale
UE au hotărât să identifi ce anual un număr limitat de priorităţi
comune în materie de comunicare.
SPORTUL
Activitatea nelegislativă
În mai 2008, Parlamentul a examinat prima Carte albă a Comi-
siei referitoare la sport și planul de acţiune aferent acesteia,
intitulat „Baronul de Coubertin”. Raportul din proprie iniţiativă
al PE a fost în general favorabil conţinutului acestor docu-
mente, inclusiv în ceea ce privește accentul pus pe inten-
sifi carea luptei împotriva dopajului (consumul de droguri),
distribuirea echitabilă a profi turilor din loterie și sprijinirea
normei UEFA privind numărul minim de jucători formaţi pe
plan local. Cu toate acestea, Parlamentul a solicitat Comisiei
formularea de linii directoare mai clare referitoare la modul de
aplicare a normelor UE în domeniul sportului.
Într-un alt raport din proprie iniţiativă, deputaţii și-au exprimat
preocuparea cu privire la scăderea rolului pe care îl are sportul
în educaţie. Raportul a recomandat ca toţi elevii să aibă cel puţin
trei ore de educaţie fi zică pe săptămână, în scopul pregătirii
pentru un stil de viaţă sănătos și pentru a contracara amploarea
crescândă a fenomenului obezităţii în rândul tinerilor.
Parlamentul și-a exprimat, de asemenea, preocuparea cu pri-
vire la starea fotbalului profesionist într-un raport din proprie
iniţiativă aprobat în 2007, care subliniază necesitatea unui
efort comun din partea organismelor de conducere din fotbal
și a autorităţilor politice pentru a contracara evoluţiile nega-
tive, cum ar fi „comercializarea excesivă și competiţia neloială”,
care au devenit defi nitorii în prezent pentru acest sport.
35
RO_906695_Inside.indd 35RO_906695_Inside.indd 35 18/09/09 13:10:4118/09/09 13:10:41
36
RO_906695_Inside.indd 36RO_906695_Inside.indd 36 18/09/09 13:10:4118/09/09 13:10:41
O PRIMĂ PRIVIRE ASUPRA MANDATULUI PARLAMENTAR 20092014•
O PRIMĂ PRIVIRE ASUPRA MANDATULUI PARLAMENTAR 20092014
Ce poate fi spus în acest stadiu despre activitatea Comisiei pentru cultură în legislatura
2009-2014?
PROGRAMELE
La fel ca în legislatura 2004-2009, statele membre și cele trei principale instituţii ale Comunităţii
vor trebui să negocieze un nou cadru bugetar multianual. Aceste negocieri vor atinge punc-
tul culminant probabil la sfârșitul lui 2011 sau la începutul lui 2012.
După aceasta, Comisia CULT va fi evident invitată să analizeze, în cadrul procedurii de code-
cizie, succesorii unora sau ai tuturor programelor menţionate în acest ghid. PE continuă să
acorde o importanţă majoră acestor programe, care benefi ciază de o mare vizibilitate.
Mobilitatea și programele
Tema orizontală a „mobilităţii” persoanelor, în special a tinerilor, căreia i se acordă deja
importanţă în programele și politicile Uniunii Europene, ar putea deveni și mai importantă în
anii următori. Studiile recente au arătat că mobilitatea la nivelul UE fi nanţată direct din buge-
tul Comunităţii rămâne modestă. De exemplu, doar aproximativ 4 % din studenţi participă la
programul Erasmus 8. Este important ca și alte persoane, nu doar studenţii, să fi e ajutate să
studieze, să se formeze și să lucreze în străinătate.
Totuși, având în vedere bugetul modest alocat de UE pentru cultură și educaţie, este greu
de spus cum pot fi îmbunătăţiţi acești indicatori statistici dacă nu se majorează fi nanţarea la
nivel naţional și regional.
În acest context, trebuie menţionat planul Comisiei de a publica o Carte verde privind „noile
abordări pentru promovarea mobilităţii transfrontaliere a tinerilor” în iunie 2009.
8 Potrivit publicaţiei Le Courrier International, martie 2009.
37
RO_906695_Inside.indd 37RO_906695_Inside.indd 37 18/09/09 13:10:4218/09/09 13:10:42
Inovarea
O altă temă transversală faţă de care Comisia CULT și-a mani-
festat interesul este inovarea, care este de actualitate din
moment ce 2009 a fost declarat Anul European al Creativităţii
și Inovării. În consecinţă, în luna iunie, Comisia va publica
o comunicare privind politica în materie de inovare în contex-
tul Strategiei de la Lisabona reînnoite.
EDUCAŢIA
Un subiect de interes imediat – strâns legat de dezbaterea pri-
vind inovarea – va fi Comunicarea privind „cooperarea între
universităţi și întreprinderi”, pe care Comisia a publicat-o la
1 aprilie 2009. Accentul cade pe modalitatea în care universităţile
și sectorul privat își pot consolida relaţiile pentru a ameliora
calitatea educaţiei, pentru a stimula întreprinderile și pentru
a realiza benefi cii economice pentru întreaga societate.
În prezent, UE evaluează și reorganizează cooperarea în dome-
niul educaţiei. Acest proces evoluează în paralel cu procesul
general de revizuire a Strategiei de la Lisabona, inclusiv în
ceea ce privește componenta educaţională, la 10 ani de la lan-
sarea acesteia. Publicarea de către Comisie în decembrie 2008
a unei comunicări referitoare la „Un cadru strategic actualizat
pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei și al for-
mării profesionale”, care aduce idei noi, a lansat o dezbatere în
cadrul căreia Parlamentul va fi invitat să își aducă contribuţia.
În noiembrie 2009, Consiliul și Comisia vor adopta un proiect
de raport comun de activitate privind implementarea progra-
mului de lucru „Educaţie și formare 2010”.
După cum s-a menţionat anterior, problematica amplă
a mobilităţii și în special a funcţionării „valorilor de referinţă”
europene pot intra în discuţie. Iniţiativele de genul EQF sunt
recente și vor mai trece câţiva ani până când acestea vor da
rezultate. Împlinirea, în 2009, a zece ani de la lansarea Procesu-
lui de la Bologna alimentează deja eforturile necesare pentru
a evalua impactul acestuia și se înscriu în aceeași dezbatere.
Aceste acţiuni se înscriu în contextul eforturilor menite să pro-
moveze mecanisme comune de garantare a calităţii, capabile
să sporească încrederea reciprocă a statelor membre în pro-
gramele de învăţământ.
38
RO_906695_Inside.indd 38RO_906695_Inside.indd 38 18/09/09 13:10:4318/09/09 13:10:43
O PRIMĂ PRIVIRE ASUPRA MANDATULUI PARLAMENTAR 20092014•
TINERETUL
Odată cu publicarea unei comunicări referitoare la o strategie
europeană reînnoită intitulată „Investiţia în tineret”, anunţată
pentru sfârșitul lui aprilie 2009, va începe o revizuire a politicii
de tineret a UE, inclusiv a metodelor deschise de coordonare
din acest domeniu. Parlamentul va fi invitat să își facă cunos-
cute opiniile în această dezbatere. Departamentul tematic va
supraveghea elaborarea unui studiu extern referitor la acest
subiect, care are la bază o notă de cercetare publicată deja.
Instituţiile UE au subliniat recent necesitatea de a oferi tineri-
lor mai multe posibilităţi de a efectua muncă voluntară în afara
graniţelor ţărilor lor. În noiembrie 2008, Consiliul a adoptat o
recomandare referitoare la mobilitatea transfrontalieră a tine-
rilor voluntari.
POLITICA ÎN DOMENIUL AUDIVIZUALULUI
Comisia CULT nu va primi solicitarea de a revizui Directiva pri-
vind serviciile media audiovizuale (Directiva AVMS) în următoa-
rea legislatură. Totuși, este foarte probabil ca aplicarea efectivă
a noilor norme să rămână un subiect de actualitate la nivel poli-
tic, având în vedere în special obligaţia Comisiei de a publica un
raport cu privire la punerea în aplicare până în decembrie 2011.
Un alt text important este și recomandarea privind „competenţa
mediatică în mediul digital”, pe care Comisia o va publica în iunie
2009. Într-un raport din proprie iniţiativă aprobat în decembrie
2008, Parlamentul a indicat deja faptul că acordă o importanţă
deosebită posibilităţii de a ameliora capacitatea cetăţenilor de
a înţelege și a interacţiona cu mijloacele media, mai ales pe
durata școlarizării.
În locul recomandării prevăzute iniţial, Comisia va elabora cel
mai probabil o a doua comunicare, ce va conţine idei privind
difuzarea „conţinuturilor creative online” în UE, mai ales pe
internet, în special pentru abordarea problemelor spinoase
legate de gestionarea drepturilor digitale, de acordarea
licenţelor pentru drepturile comunitare sau multiteritoriale
și de mecanismele de compensare pentru copiile private. În
această problematică, Comisia CULT nu va putea juca un rol
de lider.
39
RO_906695_Inside.indd 39RO_906695_Inside.indd 39 18/09/09 13:10:4318/09/09 13:10:43
Același lucru este valabil în ceea ce privește revizuirea „Comu-
nicării privind audiovizualul”, care evidenţiază modul în care
Comisia intenţionează să gestioneze ajutoarele de stat pentru
serviciile publice de radiodifuziune (PSB) în următorii ani. În
noiembrie 2008, Comisia a publicat un proiect al versiunii revi-
zuite a Comunicării privind radiodifuziunea din 2001. Ulterior,
la începutul lui martie 2009, CULT a organizat o audiere pri-
vind viitorul rol al serviciilor publice de radiodifuziune. Comi-
sia ar urma să publice versiunea fi nală a comunicării revizuite
privind radiodifuziunea în a doua jumătate a lui 2009. Această
comunicare nu reprezintă, desigur, o nouă lege, ci un ghid
destinat tuturor celor interesaţi să înţeleagă modul în care
Comisia intenţionează să își exercite competenţele în materie
de ajutoare de stat acordate PSB, în special pentru investiţiile
în noile mijloace de comunicare în masă.
CULTURA
În noiembrie 2008, Consiliul a solicitat Comisiei elaborarea unei
propuneri care să transforme „marca patrimoniului european”
într-o iniţiativă a UE. Această iniţiativă, lansată sub forma unui
program interguvernamental în 2007, are ca scop dezvoltarea
unei percepţii comune a istoriei Europei în anumite situri spe-
cifi ce. Astfel, propunerea vine în completarea binecunoscutei
clasifi cări UNESCO a siturilor de interes universal. Potrivit Comi-
siei, marca europeană de patrimoniu a fost deja acordată unui
număr de 60 de situri.
Comisia desfășoară în prezent o consultare online referitoare la
această iniţiativă, care va dura până la 15 mai 2009. Va efectua,
de asemenea, o evaluare de impact. Prin urmare, ne putem
aștepta la o propunere legislativă în primăvara lui 2010.
După cum s-a menţionat anterior, Convenţia Unesco va rămâne
de actualitate în următorii ani, având în vedere că efectele sale
se fac simţite treptat. Membrii Comisiei CULT vor fi invitaţi să
supravegheze aplicarea articolului 151 alineatul (4), aceasta
fi ind o sarcină permanentă.
SPORTUL
După cum am văzut, UE a adoptat deja un „plan de acţiune”
pentru sport, care include chestiuni cum ar fi eforturile pane-
uropene pentru combaterea dopajului. În viitorul apropiat,
Comisia va trebui să dezvolte această politică afl ată încă
într-un stadiu embrionar propunând un program complet în
domeniul sportului. Comisia nu va efectua acest demers decât
dacă Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare.
40
RO_906695_Inside.indd 40RO_906695_Inside.indd 40 18/09/09 13:10:4418/09/09 13:10:44
O PRIMĂ PRIVIRE ASUPRA MANDATULUI PARLAMENTAR 20092014•
41
RO_906695_Inside.indd 41RO_906695_Inside.indd 41 18/09/09 13:10:4618/09/09 13:10:46
42
RO_906695_Inside.indd 42RO_906695_Inside.indd 42 18/09/09 13:10:4618/09/09 13:10:46
DESPRE DEPARTAMENTELE TEMATICEI
DESPRE DEPARTAMENTELE TEMATICE
CE ESTE UN DEPARTAMENT TEMATIC?
Departamentele tematice sunt unităţi de cercetare care furnizează expertiză efectuată fi e
intern, fi e extern (prin licitaţii). În prezent există 5 departamente tematice (DT) care acoperă
toate domeniile de responsabilitate ale comisiilor și ale altor organisme ale PE. Acestea sunt
împărţite după cum urmează: Politici știinţifi ce și tehnologice (DT A), politica structurală și de
coeziune (DT B), drepturile cetăţenilor și afaceri interne (DT C), afaceri bugetare (DT Buget),
politică externă (DT Expo).
EXPERTIZĂ INTERNĂ SAU EXTERNĂ: CARE ESTE DIFERENŢA?
Expertiza poate fi efectuată intern sau extern. În momentul în care o comisie parlamentară
înaintează o solicitare, departamentul tematic analizează dacă aceasta poate fi efectuată
intern. Unele dintre cercetările furnizate sunt realizate, prin urmare, de personalul departa-
mentului tematic. Dacă acest lucru nu este posibil, sunt lansate licitaţii. Procedurile variază
în ceea ce privește durata și complexitatea, în funcţie de natura subiectului solicitat și de
bugetul alocat.
CE FEL DE PRODUSE FURNIZEAZĂ DEPARTAMENTELE
TEMATICE?
Note (interne sau externe)•
Studii (externe)•
Analize ale evaluărilor de impact ale CE (intern și extern)•
Atelier de lucru (extern)•
Fișe tehnice (intern)•
43
RO_906695_Inside.indd 43RO_906695_Inside.indd 43 18/09/09 13:10:5218/09/09 13:10:52
UNDE POT FI GĂSITE DOCUMENTELE
DEPARTAMENTELOR TEMATICE?
Toate documentele departamentelor tematice, cu excepţia
acelora care sunt confi denţiale, sunt disponibile pentru con-
sultare online sau la bibliotecă.
Internet: www.europarl.europa.eu/studies
Intranet: http://www.europarl.ep.ec
IPOLnet → Directorate B → Policy Department B
Fișele tehnice: http://www.europarl.europa.eu/factsheets
Versiunile imprimate ale studiilor și notelor pot fi trimise
deputaţilor și personalului lor, în urma unei solicitări.
CUM POATE FI CONTACTAT
DEPARTAMENTUL TEMATIC B?
Pentru orice solicitare de informaţii sau pentru a vă abona la
buletinul nostru informativ, vă rugăm să ne contactati prin
e-mail la adresa: poldep-cohesion@europarl.europa.eu.
Pentru întrebări privind cercetările legate de Comisia pentru
cultură și educaţie, vă rugăm să contactaţi:
Gonçalo Macedo
E-mail: goncalo.macedo@europarl.europa.eu
Telefon: +32 2841361
CUM SE ÎNAINTEAZĂ O SOLICITARE?
Pe baza priorităţilor politice, organismul parlamentar formu-
lează o solicitare în scris către departamentul tematic compe-
tent. În special pentru expertiza externă, solicitarea trebuie să
aibă la bază o decizie a coordonatorilor comisiei.
CARE ESTE BUGETUL DISPONIBIL?
Un buget anual, care variază în funcţie de numărul deputaţilor
care alcătuiesc comisia, este alocat tuturor comisiilor perma-
nente, subcomisiilor, comisiilor de anchetă și comisiilor tempo-
rare. Acestea au dreptul de a-l folosi pentru cercetările externe
ale comisiei.
CARE SUNT ÎN MEDIE TERMENELELIMITĂ?
Termenele-limită pentru note depind de dimensiunea și com-
plexitatea lor. Termenul-limită obișnuit este de la trei până
la șase săptămâni. Termenele-limită pentru studii depind de
complexitatea cercetării solicitate și de buget, din moment ce
acesta din urmă determină procedura. Un termen-limită rezo-
nabil pentru expertiza externă ar varia între șase și douăspre-
zece luni. Pentru o estimare exactă a unei solicitări specifi ce,
vă rugăm să contactaţi departamentul tematic.
44
RO_906695_Inside.indd 44RO_906695_Inside.indd 44 18/09/09 13:10:5318/09/09 13:10:53
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ•
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ
Departamentul tematic B a furnizat un număr de studii și note menite să contribuie la
activitatea comisiei.
O selecţie a acestor documente poate fi consultată mai jos. Lista completă este dispo-
nibilă pe intranet.
Notă privind politica de tineret și participarea tinerilor în UE ‘Youth Policy and
Participation in the EU’
Gonçalo Macedo, Parlamentul European, 2009. Disponibil în DE, EN, FR.
Studiu privind mobilitatea profesorilor de liceu în Uniunea Europeană ‘Mobility of School
Teachers in the European Union’
London Economics, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.
Studiu privind multilingvismul: între obiective politice și implementare
‘Multilingualism: between Policy Objectives and Implementation
Menon Network EEIG, 2008. Disponibil în DE, EN, FR, IT.
Studiu privind cinematografi a europeană online: trecut și prezent ‘European Cinema
Online: Past and Present’
Kern European Aff airs, 2008. Disponibil în DE, EN, FR, IT.
Notă privind Procesul de la Bologna: realizările statelor membre ‘The Bologna
Process: Member States’ Achievements to Date’
Jackie Brown și Victoria Joukovskaia, Parlamentul European, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.
Studiu privind Educaţia interculturală în UE ‘Intercultural Education in the EU’
Cristina Allemann-Ghionda, Universitatea din Köln, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.
Notă privind o privire de ansamblu asupra competenţelor în domeniul media
‘An Overview of Media Literacy’
Gonçalo Macedo, Parlamentul European, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.
Studiu privind conţinutul și calitatea învăţământului profesoral în Uniunea
Europeană ‘Content and Quality of Teacher Education across the European Union’
Institute of Education, University of London, 2008. Disponibil în DE, EN, FR.
45
RO_906695_Inside.indd 45RO_906695_Inside.indd 45 18/09/09 13:10:5518/09/09 13:10:55
ÎN CURÂND
Următoarele tematici vor constitui obiectul unor cercetări interne și externe în următoarele
luni:
Mobilitatea lucrărilor de artă în UE (mai 2009)•
Normele de publicitate și efectele acestora în contextul noii Directive privind serviciile •
audiovizuale (mai 2009)
Societăţile de gestiune colectivă și diversitatea culturală în sectorul muzical (iunie 2009)•
Ajutorul de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune și comunicarea privind •
serviciile de radiodifuziune (iulie 2009)
Politica comunitară pentru tineret, revizuită (toamna 2009)•
Dialogul universităţi-întreprinderi (toamna 2009)•
Mediul social din care provin studenţii Erasmus (2010)•
Punerea în aplicare a Convenţiei UNESCO (2010)•
46
RO_906695_Inside.indd 46RO_906695_Inside.indd 46 18/09/09 13:10:5518/09/09 13:10:55
INFORMAŢII ȘI CIFRE UTILE•
INFORMAŢII ȘI CIFRE UTILE
EDUCAŢIA
TABELUL 4
Cheltuieli publice pentru educaţie exprimate în % din PIB
1996 1998 2000 2002 2003 2004 2005
UE-27 4,68 * 5,06 * 5,14 * 5,06 * 5,04 *Belgia 6,11 6,05 5,99 5,95Bulgaria 2,60 4,28 4,19 4,03 4,23 4,51 4,51Republica Cehă 4,71 3,95 4,04 4,32 4,51 4,37 4,25Danemarca 8,08 8,30 8,28 8,44 8,33 8,43 8,28Germania 4,45 4,70 4,70 4,59 4,53Estonia 6,05 5,71 5,57 5,48 5,31 4,98 4,87Irlanda 5,30 4,82 4,29 4,29 4,39 4,72 4,77Grecia 3,09 3,48 3,71 3,55 3,58 3,84 3,98Spania 4,62 4,42 4,28 4,25 4,28 4,25 4,23Franţa 6,01 5,95 6,03 5,57 5,88 5,79 5,65Italia 4,78 4,65 4,47 4,62 4,74 4,58 4,43Cipru 4,89 5,61 5,44 6,55 7,29 6,70 6,92Letonia 5,14 5,85 5,64 5,71 5,32 5,07 5,06Lituania 5,18 5,99 5,63 5,85 5,18 5,20 4,95Luxemburg 4,03 3,79 3,78 3,87 3,81Ungaria 4,51 4,59 4,50 5,37 5,85 5,43 5,45Malta 4,82 4,52 4,38 4,70 4,85 6,82Ţările de Jos 5,03 4,82 4,86 4,90 5,12 5,16 5,19Austria 5,94 5,80 5,66 5,67 5,50 5,44 5,44Polonia 4,67 5,02 4,87 5,41 5,35 5,41 5,47Portugalia 5,32 5,36 5,42 5,54 5,57 5,29 5,40România 2,88 3,52 3,44 3,29 3,48Slovenia 5,87 5,91 5,85 5,83Slovacia 4,53 4,53 4,15 4,31 4,30 4,19 3,85Finlanda 6,99 6,26 6,08 6,21 6,41 6,42 6,31Suedia 7,36 7,69 7,31 7,43 7,30 7,18 6,97Regatul Unit 5,10 4,77 4,64 5,20 5,34 5,25 5,45
* Estimare Eurostat.Sursa: Indicatorii Eurostat privind fi nanţarea educaţiei.
47
RO_906695_Inside.indd 47RO_906695_Inside.indd 47 18/09/09 13:10:5618/09/09 13:10:56
TABELUL 5
Performanţa pe ţară și progresele realizate în fi ecare domeniu de referinţă
Abandonul școlar timpuriu
Învăţarea continuăÎnvăţământ secundar
superiorAbsolvenţi MST Nivel scăzut la lectură
UE-27
Belgia
Bulgaria
Republica Cehă
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franţa
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Ţările de Jos
Austria
Polonia
Portugalia
România
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Regatul Unit
48
RO_906695_Inside.indd 48RO_906695_Inside.indd 48 18/09/09 13:10:5618/09/09 13:10:56
INFORMAŢII ȘI CIFRE UTILE•
GHID DE CITIRE A TABELULUI
Peste standardele UE Sub standardele UE
Performanţă în creștereZÍSKÁVÁ NÁSKOK
DOHÁNÍ
Performanţă în scăderePROGRES
STAGNARE
APROPIERE
REGRES
Toate ţările au puncte tari și puncte slabe în cele cinci domenii de referinţă și nicio ţară •
nu rămâne în urmă în toate domeniile. Nicio ţară nu se situează deasupra standardului
de performanţă și nu progresează în absolut toate domeniile.
Nivelul de performanţă al Poloniei se situează peste standardul UE și evoluează pozitiv •
în patru dintre cele cinci domenii, iar Austria, Danemarca, Finlanda, Slovenia și Suedia
prezintă acest nivel de performanţă și progres în trei domenii.
49
RO_906695_Inside.indd 49RO_906695_Inside.indd 49 18/09/09 13:10:5618/09/09 13:10:56
CULTURA
TABELUL 6
Procentul de ocupare a forţei de muncă în domeniul culturii din totalul ocupării forţei de muncă în 2005 (în mii)
Ocuparea
Sectorul cultural Total% în sectorul cultural din totalul
ocupării forţei de muncă
UE-27 4 940,3 208 945 2,4
Belgia 88,4 4 212 2,1
Bulgaria 53,4 3 008 1,8
Republica Cehă 93,7 4 739 2,0
Danemarca 82,4 2 737 3,0
Germania 1 003,9 36 179 2,8
Estonia 19,2 609 3,2
Irlanda 47,9 1 929 2,5
Grecia 92,4 4 382 2,1
Spania 389,8 18 893 2,1
Franţa 487,9 24 312 2,0
Italia 464,4 22 650 2,1
Cipru 7,8 348 2,2
Letonia 27,5 1 028 2,7
Lituania 36,3 1 453 2,5
Luxemburg 3,5 193 1,8
Ungaria 79,8 3 891 2,1
Malta 3,4 148 2,3
Ţările de Jos 305,8 8 112 3,8
Austria 88,6 3 754 2,4
Polonia 231,3 13 947 1,7
Portugalia 69,8 5 132 1,4
România 97,8 9 298 1,1
Slovenia 22,2 947 2,3
Slovacia 40,3 2 196 1,8
Finlanda 79,3 2 418 3,3
Suedia 153,5 4 357 3,5
Regatul Unit 870,0 28 072 3,1
Date din martie 2007.Sursa: Eurostat, Sondaj UE privind ocuparea forţei de muncă.
50
RO_906695_Inside.indd 50RO_906695_Inside.indd 50 18/09/09 13:10:5618/09/09 13:10:56
INFORMAŢII ȘI CIFRE UTILE•
MULTILINGVISMULTABELUL 7
Procentajul elevilor care studiază două limbi străine, în funcţie de nivelul ISCED
% elevi care învaţă două limbi străine, nivelul ISCED 2 (GEN),
2006
% elevi care învaţă două limbi străine, nivelul ISCED 3 (GEN),
2006
% elevi care învaţă două limbi străine, nivelul ISCED 3 (prevocaţional și vocaţional),
2006
UE-27 52,3 50,1 27,8Belgia 28,6 59,9 41,5Comunitatea franceză 0,5 73,4 19,7Comunitatea fl amandă 247,9 45,6 55,8Bulgaria 27,6 77,4 47,5Republica Cehă 9,6 96,9 28,6Danemarca 97,2 74,6 -Germania : : :Estonia 67,1 * 34,1 * 83,9 *Irlanda 11,3 7,6 2,8Grecia 95,0 6,9 1,0Spania 40,4 27,3 2,7Franţa 50,7 83,2 10,2Italia 71,9 18,5 34,7Cipru : : :Letonia 62,1 63,7 * :Lituania 78,8 52,0 12,2Luxemburg 47,2 9,1 19,3Ungaria : : :Malta 77,5 18,5 -Ţările de Jos 32,7 43,7 :Austria 9,1 * 63,7 * 25,1 *Polonia : : :Portugalia 95,4 9,2 17,1România 96,0 88,3 37,0Slovenia 34,1 92,5 35,3Slovacia 15,7 97,3 32,5Finlanda 76,0 40,1 :Suedia 71,0 71,8 9,9Marea Britanie 6,2 1,6 :Croaţia : 84,1 15,8Norvegia : : :
* Calcule Eurostat.Sursa: Eurostat.
51
RO_906695_Inside.indd 51RO_906695_Inside.indd 51 18/09/09 13:10:5618/09/09 13:10:56
52
RO_906695_Inside.indd 52RO_906695_Inside.indd 52 18/09/09 13:10:5718/09/09 13:10:57
SURSE DE INFORMAŢIE SUPLIMENTARE•
SURSE DE INFORMAŢIE SUPLIMENTARE
În continuare veţi găsi o listă a surselor de informaţie relevante:
PARLAMENTUL EUROPEAN
Comisia pentru cultură și educaţie:
http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.do?language=EN&body=CULT
Observatorul Legislativ:
http://www.europarl.europa.eu/oeil/
Bibliotecă:
http://www.library.ep.ec/library-app/services/home.action?pid=01
Fișe tehnice privind Uniunea Europeană:
http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/displayFtu.do?language=RO&ftuId=
theme.html&id=73
INSTITUŢIILE EUROPENE
Consiliul Uniunii Europene:
http://consilium.europa.eu/
Comisia Europeană: DG Educaţie și Cultură:
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/index_en.html
Comisia Europeană: DG Societatea Informaţională și Media:
http://ec.europa.eu/dgs/information_society/index_en.htm
Comitetul Regiunilor:
www.cor.europa.eu/pages/HomeTemplate.aspx
Comitetul Economic și Social European:
http://www.eesc.europa.eu/index_en.asp
53
RO_906695_Inside.indd 53RO_906695_Inside.indd 53 18/09/09 13:10:5818/09/09 13:10:58
RO_906695_Inside.indd 54RO_906695_Inside.indd 54 18/09/09 13:10:5818/09/09 13:10:58
NOTE
RO_906695_Inside.indd 55RO_906695_Inside.indd 55 18/09/09 13:10:5818/09/09 13:10:58
RO_906695_Inside.indd 56RO_906695_Inside.indd 56 18/09/09 13:10:5818/09/09 13:10:58
Parlamentul European
Ghid practic — Cultură şi Educaţie
Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii Ofi ciale ale Comunităţilor Europene
2009 — 53 p. — 21 x 21 cm
ISBN 978-92-823-2732-6
Doi: 10.2861/3292
Cum vă puteţi procura publicaţiile Uniunii Europene?
Publicaţii de vânzare:
prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• de la librăria pe care o frecventaţi, menţionând titlul, editura și/sau numărul ISBN;• contactând direct unul dintre agenţii noștri de vânzări. Puteţi obţine datele de contact ale acestora vizitând • http://bookshop.europa.eu sau trimiţând un fax la +352 2929-42758.
Publicaţii gratuite:
prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• la reprezentanţele sau delegaţiile Comisiei Europene. Puteţi obţine datele de contact ale acestora vizitând • http://ec.europa.eu/ sau trimiţând un fax la +352 2929-42758.
RO_906695_cover.indd 3RO_906695_cover.indd 3 18/09/09 12:49:3918/09/09 12:49:39
BA
-80-09-673-RO
-C
ISBN 978-92-823-2732-6
SURSE FOTO: iStock International Inc., Photodisk, Phovoir
Rol
Departamentele pentru Politică sunt unităţi de cercetare care asigură consultanţă de
specialitate pentru comisii, delegaţii interparlamentare şi alte organisme parlamentare.
Domenii politice
Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Cultură şi Educaţie
Pescuit
Dezvoltare Regională
Transport şi Turism
Documente
Vizitaţi site-ul web al Parlamentului European:
http://www.europarl.europa.eu/studies
PARLAMENTUL EUROPEANDEPARTAMENTUL TEMATIC
POLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE
RO_906695_cover.indd 4RO_906695_cover.indd 4 18/09/09 12:49:3918/09/09 12:49:39
Recommended