View
187
Download
6
Category
Preview:
Citation preview
I. ECONOMIE MONDIALA
1. La baza aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale sta (stau):
a) forma capitalista a proprietatii private
2. Germenii pietei mondiale au aparut in secolul:
d) XVI
3. Economia inchisa a trebuit sa cedeze locul economiei deschise, orientata catre piata, in
momentul:
d) crearii marilor manufacturi
4. Adevaratul salt al vietii economice la nivel international s-a produs in perioada:
b) marii industrii maisniste
5. Explozia schimburilor de activitati la nivel international s-a produs datorita:
b) diviziunii internationale a muncii
6. In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin comert
exterior, se afla:
a) echilibrarea balantei comerciale
7. In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin
investitii straine, se afla:
b) echilibrarea balantei de plati externe
8. Economia mondiala se caracterizeaza prin:
d) unitate in diversitate
9. Echilibrul economic mondial are un caracter:
b) general
10.b) de tendinta
11.b) dinamic
12. b) de autoperfectionare
13. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numara:
b) economiile nationale
14.b) societatile transnationale
15.b) organizatiile economice interstatale
16. Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se
numara:
c) diviziunea mondiala a muncii
17. c) relatiile economice internationale
18.c) piata mondiala
1
19. Din punct de vedere macroeconomic, economia unei tari poate fi scructurata pe:
d) ramuri de activitate
20.d) sectoare de activitate
21. O societate transnationala este o firma care:
a) si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine
22. Premisa a integrarii economice interstatale:
b) vointa politica liber exprimata a tarilor candidate
23. Din punct de vedere istoric, diviziunea mondiala a muncii a aparut ca urmare a:
b) trecerii la marea industrie mecanizata.
24.Piata mondiala reprezinta:
d) ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe intreg globul.
25. Printre scopurile OCDE se numara:
c) mentinerea stabilitatii financiare a tarilor membre.
26. Printre trasaturile comune ale tarilor membre OCDE nu se numara faptul ca:
d) structura economiilor nationale se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului
primar
27.c) structura exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale materiilor prime.
28. Modul economic japonez se caracterizeaza prin:
a) rolul jucat de stat.
29. Refacerea si relansarea economiei japoneze, dupa cel de-al II-lea razboi mondial, s-a
realizat pe baza:
a) unei stranse cooperari intre stat si firme.
30. Tarile membre G8 sunt:
a) SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada, Rusia.
31. Scopul principal al construirii G7(8) a fost:
c) coordonarea politicilor macroeconomice ale tarilor membre.
32. Din anul 2002, G7 s-a transformat in G8, prin includerea in acest grup a:
b) Rusiei.
33. Grupul celor 20 (G-20) este un forum de dezbatere care promoveaza deschis si
constructiv discutiile intre:
d) tarile emergente-cheie.
34. Printre instrumentele utilizate de politica comerciala nu se numara:
d) mijloacele de control.
35. Tarifului vamal de import este considerat a fi:
a) principalul instrument de protectie a economiei nationale.
2
36. Taxa vamala reprezinta:
b) un impozit indirect perceput asupra marfurilor importate.
37. Taxa vamala efectiva indica:
b) gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii de folosinta a produsului finit
importat.
38. Din politica vamala nu fac parte:
c) taxele de scont.
39. Politica netarifara are ca scop principal:
d) descurajarea importurilor.
40. Printre mijloacele utilizate de politica netarifara nu se numara:
b) taxele vamale.
41. Printre mijloacele de promovare a exporturilor nu se numara:
d) restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export.
42. Mijloc fiscal de stimulare a exporturilor:
c) restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export.
43. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor:
c) subventiile directe.
44. c) subventiile directe.
45. d) devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele straine.
46. Efect al politicii comerciale favorabile liberului schimb:
a) obliga producatorii interni sa-si modernizeze si sa-si eficientizeze permanen productia.
47. Efect al politicii comerciale protectioniste:
b) creaza un mediu economic intern favorabil consolidarii ramurilor industriale noi.
48. Efect al politicii comerciale strategice:
d)micsoreaza cotele de piata interna detinute de pietele straine.
49. Investitiile internationale de portofoliu presupun:
c) achizitii de valori imobiliare straine.
50. Investitiile straine directe nu pot imbraca forma:
d) participatiilor minoritare la o firma straina, care nu dau drept de control.
51. Investitiile internationale de portofoliu se deosebesc de investitiile directe prin:
b) modul de exercitare a controlului
52. O societate transnationala se manifeste concomitent in trei spatii economice:
a)national, strain (respectiv tara gazda), international
3
53. Cresterea interna a unei societati transnationale este posibila si prin:
c) imprumuturi bancare
54. c) emisiunea de actiuni
55. Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin:
a) fuziune.
56. a)absorbtie.
57. a)participare.
58. Concentrarea internationala a societatilor transnationale pe orizontala se realizeaza
prin:
a)cresterea numarului de filiale in strainatate in aceeasi ramura de activitate ca si societatea-
mama.
59. Concentrarea internationala a societatilor trans nationale pe verticala se realizeaza
prin:
b)achizitionarea sau construirea de firme in alte tari, situate in amonte sau in aval de
activitatea societatii mama
60. Conglomerarea internationala a societatilor transnationale reprezinta:
c) uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologica
61. Tipul etnocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste
prin:
a) caracter centralizat, societatea-mama reprezinta centrul decizional
62. b) larga independenta acordata filialelor
63. Tipul geocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste
prin:
c) descentralizare extinsa la maximum
64. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la:
c) adancirea concurentei pe piata mondiala
65. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta:
a)concurenta dintre filialele firmelor straine si marile firme autohtone
66. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta
pe piata mondiala, cum ar fi:
c) concurenta dintre filialele diferitelor societati transnationale.
67. Structura transnationala introvertita presupune o:
b) activitate orientata prioritar spre interior
4
68. Structura extraverita pune accentul pe:
c) activitatea externa
69. Tarile in dezvoltare sunt deficitare in:
c) tehnologie avansata
70. China, tara cea mai puternica din randul tarilor in dezvoltare se caracteriseaza
printr-un:
b) regim politic comunist si o economie de piata.
71. In dezvoltarea economica a Chinei s-a pus un accent deosebit pe:
d)zonele economice speciale.
72. UNCTAD este organ specializat al:
c) ONU.
73 Sistemul Generaliza de Preferinte Tarifare (SGP) are un caracter:
a) unilateral al preferintelor.
74. d)reciproc al preferintelor
75. c) nediscriminatoriu al preferintelor
76. Asistenta financiara externa pentru dezvoltare a aparut ca o expresie a preocuparii
comunitatii internationale pentru:
a) lichidarea urmarilor subdezvoltarii
77. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de favoare catre tarile in dezvoltare,
se numara:
d) ajutorul public pentru dezvoltare
78. a)donatiile private
79. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul public, catre
tarile in dezvoltare, se numara:
d) creditele la export
80. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul privat, catre
tarile in dezvoltare, se numara:
d) investitiile directe si de portofoliu
81. d) imprumuturile bancare
82. "Clubul de la Paris" se compune din reprezentanti ai:
b) guvernelor tarilor creditoare
83. "Clubul de la Londra" reprezinta:
a) comitetul bancilor private
5
84. Sistemul buy back repreinta o modalitate de lichidare a datoriei externe a unei tari
in dezvoltare care consta in faptul ca:
a) tara datorae poate sa cumpere propria datorie la pretul de piata
85. Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare
se numara si metoda:
a) datorie contra actiuni
86. Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare
se numara si metoda:
d) datorie contra datorie
87. Tranzitia de la socialism la capitalism a avut la baza:
d) nici o teorie
88. Unul din obiectivele fundamentale ale perioadei de tranzitie a fost:
a) refacerea structurilor economiei de piata
89. In practica internationala utilizarea programelor de stabilizare macroeconomica a
fost introdusa de:
c) F.M.I.
90. Contrar asteptarilor, metoda de privatizare MEBO (Management and Employee
Buy-Outs), utilizata in tarile in tranzitie, a cunoscut o aplicare:
b) pe scara restransa.
91. Reforma bancara din tarile in tranzitie a vizat:
a) trecerea de la o alocare centralizata a resurselor bancare, la o relatie contractuala intre banci
si clientii acestora.
92. In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor centrale li s-au
atribuit ca functii principale:
c) emisiunea monetara si controlul politicii comerciale.
93.In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor comerciale li s-
au atribuit ca functii principale:
b) functiile de creditare.
94. Sistemul de preturi libere constituie:
a) conditie fundamentala a economiei de piata.
95. Prin liberalizarea comertului exterior, in tarile in tranzitie, s-a urmarit:
b) introducerea competitiei externe si readucerea interventiei statului in acest domeniu.
96. b) stabilirea unei legaturi directe intre preturile interne si preturile relative internationale.
6
97. La nivel mondial, procesul de globalizare marcheaza:
a) hegemonia capitalului transnational, in general si a societatilor transnationale in mod
special.
98. Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei
mondiale nu se numara cauzele de natura:
c) ecologica.
99. Procesele de regionalizare si globalizare a economiei mondiale sunt procese:
c) complementare.
100. Regionalismul trebuie privit ca fiind:
a) tranzitie la globalism
7
II. NEGOCIERE COMERCIALA INTERNATIONALA
101. Negocierea in afacerile comerciale internationale reprezinta un proces dinamic de:
a) ajustare si armonizare a diferitelor idei si argument ale partenerilor
102. Diplomatia comerciala reprezinta:
b) arta de a negocia intr-o forma elegant si convingatoare
103. Negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o serie de
conditii, printre care:
b) existenta unui conflict de interese intre parti
104.c) existenta dorintei si interesului partilor in obtinerea unui acord
105. d) lipsa unor reguli si proceduri prestabilite si obligatorii in domeniu
106. d) lipsa unei autoritati care sa impuna solutionarea conflictului de interese
107. a) existenta posibilitatii demararii unui proces de comunicare intre parti
108. Procesul de negociere are o structura:
c) duala
109. Din punct de vedere structural procesul de negociere poate sa aiba o:
a) structura pasiva
110. c) structura dinamica
111. Printre elementele relationate de structura pasiva a procesului de negociere se
numara:
d) domeniile de interes
112. b) obiectivele pe care si le-au propus si le urmaresc partile
113. c) obiectul supus negocierii
114. c) mediul de negociere
115. Printre elementele relationate de sctructura dinamica a procesului de negociere se
numara:
a) partile interesate
116.a) negociatorii
117. d) interesul partilor
118. b) obiectivul negocierii
119. b) mediul de negociere
120. a) limita finala a negocierii
121. b) spatiul de negociere
122. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus
negocierii poate fi:
c) negociabil
8
123. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus
negocierii poate fi:
a) non-negociabil
124.d) real
125. Negocierea este:
c) un fenomen social
126. a) un proces organizat
127. d) un proces competitiv
128. c) un proces de interactiune, ajustare si armonizare a intereselor
129. a) un proces orientat catre o finalitate precisa
130. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:
b) principiul reciprocitatii
131. c) principiul schimbului
132. d) principiul preemtiunii
133. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:
b) principiul acordului
134. b) principiul abilitarii
135. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara:
d) negocierea distributiva
136. b) negocierea integrativa
137. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara:
d) negocierea obiectiva
138. Printre caracteristicile specifice negocierii comerciale internationale se numara:
c) divesitatea considerabila a contextelor
139. c) multipolaritatea
140. a) importanta factorilor culturali
141.a) exigenta ridicata
142. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se
numara:
c) separarea negocierilor de activitatea comerciala generala
143. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se
numara:
a) cunoasterea uzantelor si normelor specifice comertului international
9
144. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se
numara:
b) respectarea avantajului comparativ
145. a) respectul si increderea reciproca
146. a) cooperarea in negociere
147. b) operativitatea decizionala
148. b) compensarea obligatiilor reciproce
149. Cerinta ce nu se inscrie printre cerintele necesare atingerii obiectivelor propuse in
procesul de comunicare:
a) sa asigure relationarea elementelor active
150. Printre obiectivele negocierii comerciale internationale nu se numara:
d) cucerirea unui segment cat mai larg din piata interna
151. Cerinte ce nu se inscrie printre cerintele neceare atingerii obiectivelor propuse in
procesul de comunicare:
d) sa asigure relationarea elementelor pasive
152. Negocierile comerciale internationale pot aborda:
a) negocierea instrumentelor juridice de politica comerciala guvernamentala
153. Negocierea contractelor comerciale internationale face obiectul negocierilor intre:
a) intreprinderi producatoare sau case de comert cu sediul in tari diferite
154. Cerinte a procesului de comunicare in vederea atingeri obiectivului propus:
c) sa formeze opinii in legatura cu subiectul discutiei
155. Cerinta a procesului de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse:
c) sa asigure informarea corecta si de actualitate
156. Unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este:
c) sa fim receptati
157. a) sa fim intelesi
158. d) sa fim acceptati
159. b) sa provocam o reactie
160. Printre functiile comunicarii nu se numara functia de:
a) ameliorare
161. b) constitutionalizare
162. c) consolidare
163. Comunicarea verbala reprezinta ceea ce se comunica prin:
a) cuvinte
10
164. Comunicarea nonverbala reprezintaceea ce se comunica prin:
c) gesturi, mimica, expresii
165. Comunicarea paraverbala reprezinta ceea ce se comunica prin:
b) voce
166. Din totalul actului de comunicare, limbajul verbal ocupa:
b) 7%
167. Din totalul actului de comunicare, limbajul nonverbal ocupa:
a) 55%
168. Din totalul actului de comunicare, limbajul paraverbal ocupa:
c) 38%
169. Stilul de comunicare emotiv este stilul in care:
a) dominanta si sociabilitatea sunt puternice
170. Stilul de comunicare director este stilul in care:
b) dominanta este puternica si sociabilitatea este scazuta
171. Stilul de comunicare reflexiv este stilul in care:
c) dominanta este slaba si sociabilitatea este scazuta
172. Stilul de comunicare indatoritor este stilul in care:
d) dominanta este puternica si sociabilitatea este scazuta
173. Inca din etapa pregatirii negocierilor comerciale internationale este necesara:
a) stabilirea obictivelor proprii si anticiparea obiectivelor partenerului
174. Printre criteriile de selectionare a membrilor echipei de negociatori nu se numara:
d) functiile manageriale
175. Varsta optima pentru a fi un bun negociator este cuprinsa intre:
b) 35-55 ani
176. Dosare care nu fac parte din materialul documentar intocmit in vederea negocierii
comerciale internationale:
b) dosarele cu monografie
177. Mandatul echipei de negociere reprezinta:
c) documentul care consfinteste sarcinile si obiectivele cu care pleaca o echipa de negociere
178. Planul de negociere mentioneaza:
a) strategiile si tacticile care vor fi utilizate in negociere
179. Organizarea corespunzatoare a sedintelor de negociere presupune:
a) sustinerea logistica a negocierilor
180. Obiectiv urmarit in deschiderea tratativelor comerciale internationale:
c) studierea partenerului pentru cunoasterea intereselor si motivatiilor sale reale
11
181. Metoda utilizata de negociatori in timpul negocierii comerciale internationale
pentru cunoasterea cerintelor partenerului:
d) tehnica ascultarii active
182. In procesul de negociere comerciala internationala, obiectiile reprezinta:
d) reactii negative ale partenerului, prezentate in mod direct sau sugerate
183. Scopul concesiei in procesul de negociere comerciala internationala il constituie:
a) crearea conditiilor pentru a ajunge la o intelegere
184. Unul dintre scopurile compromisului in procesul de negociere comerciala
internationala il constituie:
a) deblocarea tratativelor
185. Strategiile de negociere constau in:
a) modul de combinare si dirihare a unui ansamblu de dispozitii si tehnici comerciale, in
vederea realizarii obiectivului proiectat
186. Strategiile de negociere directe sunt folosite atunci cand:
a) raportul de forte este net favorabil negociatorului
187. Strategiile de negociere indirecte sunt folosite atunci cand:
b) raportul de forte si imprejurarile sunt favorabile partenerului
188. Strategiile de negociere conflictuale sunt folosite atunci cand:
c) se urmareste sa se obtina avantaje fara a se face concesii in schimbul lor
189. Strategiile de negociere cooperante sunt folosite atunci cand:
d) se urmareste sa se realizeze un echilibru intre avantaje si concesii
190. Strategie care conduce spre profitul maxim cu asumarea riscului maxim:
c) abtinerea
191. Strategie care urmareste sa exercite presiuni psihologice asupra partenerului:
a) limita de timp
192. Strategie care vizeaza majorarea/micsorarea pretului, la un moment al negocierilor
bine ales, prin impresionarea partenerului slab informat:
b) simulacrul
193. Strategie care isi propune sa complice negocierile imprimandu-le, la inceput, o
totala lipsa de flexibilitate:
d) abtinerea
12
194. Printre tacticile ofensive se numara:
c) suita de intrebari
195. c) iritarea partenerului
196. Printre tacticile defensive se numara:
a) pretinsa neintelegere
197. d) amanarea discutiilor
198. Negociatorii francezi:
c) discuta temeinic fiecare punct si adopta o pozitie clara in legatura cu fiecare subiect
199. Negociatorii din Egipt:
d) au o atitudine foarte relaxanta fata de timp si punctualitate
200. Negociatorii din SUA
b) privesc tratativele ca pe un proces competitiv si constructiv
13
III. COMERT INTERNATIONAL
201. Reprezinta o forma de legatura intre pietele nationala, intre producatorii de bunuri
si servicii din diferite tari:
b) comertul international
202. Afirmatia eronata este:
c) comertul international reprezinta baza legaturilor dintre economiile nationale
203. Afirmatia corecta este:
a) expansiunea corporatiilor transnationale a influentat piata mondiala a serviciilor
204. Diferentierea produselor reprezinta:
b) cauza ce a stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura
205. Intre cauzele ce au stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura nu se
numara:
b) specializarea international in productie
206. Adeptii protectionismului sustin:
a) intarirea puterii industiale nationale bazata pe o structura de inalta tehnologie si dobandirea
unei competitivitati nationale crescute
207. Afirmatia corecta este:
b) analiza soldurilor conturilor balantei de plati externe face posibila aprecierea competitivatii
externe a unei economii nationale
208. Scaderea gradului de prelucare a exporturilor:
d) reprezinta un factor endogen de destabilizare a balantei de plati externe
209. Deprecierea, ca modalitate de echilibrare a balantei in cazul unei tari dependente
de comertul exterior:
c) impiedica importurile de tehnologie cu efecte negative asupra proceselor de retehnologizare
nationale
210. Nu reprezinta un factor ce sta la aza procesului de specializare international si
implicit a fluxurilor comeciale international:
b) detinerea unui teritoriu national
211. Competitivitatea unei economii depinde de:
a) forma de specializare international adoptata sau impusa din exterior
212. In fazele dezvoltarii competitive:
d) economia bazate pe investitii este precedata de economia bazata pe factori
14
213. In economia bazata pe invesitii, avantajul competitive consta in:
c) capacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, cu salarii mai
reduse
214. Afirmatia negative este:
d) piata produselor de baza este luata ca reper in negocierea tranzactiilor de marfuri
215. O tara se poate specialize in domeniul in care detine cel mai mare avantaj sau cel
mai mic dezavantaj reprezinta:
c) teoria avantajului comparative
216. Afirmatia incorecta este:
c) interventia guverneor in sprijinul sectoarelor industrial nu poate contribui la crearea
tehnologiilor si diseminarea lor
217. Economiile emergente nu se caracterizeaza prin:
a) riscuri investitionale foarte reduse
218. Pentru evaluarea avantajelor si dezavantajelor schimburilor comericale ale unei
tari derulate cu tarile terte se utilizeaza:
c) balanta de plati externe
219. Afirmatia corecta este:
b) procesele descries de balanta de plati externe sunt statice
220. Deprecierea cursului de schimb genereaza:
d) cresterea preturilor produselor importate si accentuarea cresterii ratei inflatiei
221. Gradul de deschidere al unei economii se determina raportand:
b) valoarea exporturilor unei tari la PIB-ul acesteia
222. Afirmatia eronata este:
b) cu cat gradul de deschidere al unei economii este mai ricat, cu atat tara respective este mai
putin integrate in schimburile comerciale international
223. Raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse sau ramuri in totalul
schimburilor comerciale ale unei tari reprezinta:
c) indicele Bela Belassa
224. Specializarea inter-ramura presupun e realizarea de fluxuri comerciale intre
diferite tari cu produse apartinand:
a) unor ramuri diferite ale aceluiasi sector
225. Intre factorii de influenta asupra procesului de specializare international a
participantilor la comertul international nu se numara si:
c) avantajul comparative
15
226. In categoria factorilor endogeni de dezechilibrare a balantei de plati externe nu se
regaseste:
d) dereglarea preturilor mondiale
227. Care dintre urmatoarele solutii nu poate fi aplicata in echilibrarea balantei de plati
externe:
a) aprecierea cursului de schimb valutar
228. Implicatiile deprecierii monedei nationale asupra balantei comerciale se
concretizeaza in:
a) reorientarea spre produsele autohtone in conditiile scumpirii importurilor
229. Inregistrarea unei rate de acoperire a importurilor prin exporturi superioare
valorii de 100% semnifica:
c) existent unui excedent comercial
230. Ponderea produselor straine in totalul bunurilor consummate sau utilizate pe piata
interna a unei tari se exprima cu ajutorul indicatorului:
c) rata de penetrare pe piata interna
231. In setul de factori luati in calcul in determinarea diamantului competitive al lui
Michael Porter se include:
c) i, ii, iv, v
232. Conditionarea reciproca reprezinta o caracteristica a:
c) diferitelor segmente ale pietei mondiale
233. In perioada postbelica, acutizarea problemei lichiditatilor internationale la nivelul
unei tari in dezvoltare a generat:
a) adoptarea unor strategii de substituire a importurilor si de stimulare a exporturilor
234. Nu este o cauza a amplificarii fluxurilor comerciale internationale:
a) scaderea preturilor la produsele manufacutrate intens comercializate pe piata mondiala
235. In comerutl international al ultimelor decenii, un rol important l-a jucat:
c) dezvoltarea corporatiilor transnationale
236. In ultimele decenii, cresterea preturilor la produsele manufacturate intens
comercializate pe piata mondiala:
a) reprezinta una dintre cauzele amplificarii fluxurilor comerciale internationale
237. Intre factorii determinant ai tendintei de multilateralizare a relatiilor comerciale
dintre state nu se poate include:
b) tendinta de instabilitate pe care o induc relatiile interstatale
16
238. Afirmatia eronata este:
d) crestearea interdependentelor intre economiile nationale reprezinta cauza adancirii
tendintelor de specializare internationala, sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice
239.a) dupa 1960, tarile BRICS si-au sporit investitiile in cercetare-dezvoltare, fapt ce le-a
adus astazi pe pozitii de top in clasamentele internationale
240. a) SUA continua sa reprezinte cel mai important bloc comercial din lume
241. Acordul General pentru Tarife si Comert a reprezentat:
a) un trata multilateral interguvernamental care avea drept obiective principale functionarea
unui sistem comercial liberalizat si sprijinirea economiilor tarilor in dezvoltare semnatare
242. Intre obiectivele inscrise in Preambulul GATT 1947, nu se regaseste:
c) principiul nediscriminarii in relatiile comerciale reciproce dintre tarile membre GATT
243. Printre functiile OMC nu se numara:
d) administrarea in comun a instrumentelor juridice adaptate in cadrul FMI si Bancii
Mondiale
244. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:
b) prevederile acordurilor multilaterale OMC nu sunt obligatorii pentru partile contractante
245. Acordurile multilateral negociate la Runda Uruguay sunt:
b) obligatorii pentru toate tarile membre OMC
246. Nu este adevarata urmatoarea afirmatie:
d) unul dintre beneficiile principiului reciprocitatii este acela de a atenua presiunile exercitate
asupra mecanismelor de reglementare a diferendelor
247. Intre principiile fundamentale ale GATT nu se regaseste:
d) principiul convergentei
248. Principiul egalitatii de tratament se mai numeste:
a) clauza natiunii celei mai favorizate in forma neconditionata
249. Forma conditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate se mai numeste:
a) principiul compensatiei
250. Principiul nereciprocitatii concesiilor intre partile contractante GATT a fost
introdus:
a) in 1964, cu ocazia completarii textului Acordului GATT
251. Principiul reciprocitatii concesiilor:
a) presupune acordarea de concesii de valoare egala intre tarile dezvoltate semnatare ale
GATT
17
252. Nu este corecta urmatoarea afirmatie:
a) clauza natiunii celei mai favorizate este o prevedere inscrisa in tratate sau acorduri
comerciale potrivit careia semnatare se obliga sa-si acorde reciproc o parte din avantajele
comerciale pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte
253. Este falsa urmatoarea afirmatie:
c) clauza natiunii celeli mai favozitate in forma conditionata se mai numeste principiul
posibilitatilor egale
254. De-a lungul activitatii GATT, concesiile netarifare au imbracat urmatoarele forme:
c) inlaturarea sau atenuarea obstacolelor netarifare si instituirea unor coduri de conduit
privind conditiile in care pot fi folosite anumite obstacole in schimburile comerciale dintre
partile contractante
255. In domeniul tarifar, concesiile negociate in cadrul GATT au imbracat urmatoarele
forme:
b) eliminarea totala a taxelor vamale de import; reduceri directe de taxe vamale la import;
consolidarea taxelor vamale de import
256. Bimultilateralismul reprezinta:
c) o tehnica de negociere in cadrul GATT
257. Tehnica bimultilateralismului:
a) permite negociatorilor sa fie foarte exacti, facilitand evaluarea riguroasa a efectelor
concesiilor asupra schimburilor comerciale
258. Care dintre afirmatii de mai jos este falsa:
b) tehnica abordarii sectoriale consta in inlaturarea obstacolelor vamale pentru produsele
apartinan unui anumit sector
259. In sfera de cuprindere a Acordului TRIPS, nu este inclusa:
c) reglementarea plurilaterala a diferendelor comerciale privind drepturile de proprietate
intelectuala
260. Acordul cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert prevede:
c) obligatia de a notifica orice masura investitionala legata de comert care nu respecta
disciplinele si prevederile GATT/OMC
261. In cadrul GATS, clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea
progresiva a limitarilor privind:
c) numarul total al operatiunilor cu servicii efectuate de persoane fizice angajate
18
262. In cadrul Acordului GATS, clauza cu privire la tratamentul national:
d) obliga partile sa acorde acelasi tratament furnizorilor interni si externi, permitandu-le in
acelasi timp sa faca unele derogari, cu conditia ca acestea sa nu modifice conditiile de
concurenta in favoarea furnizorilor nationali
263. In cadrul GATS, clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea
progresiva a limitarilor privind:
c) calitatea entitatilor juridice care intermediaza furnizarea unor servicii
264. Acordul GATS impune o serie de obligatii pentru tarile membre, intre care nu se
regaseste:
d) publicarea criteriilor care trebuie luate in considerare pentru a determina incidenta
activitatii furnizorilor externi de servicii asupra pietei interne
265. Intre domeniile reglementate si cuprinse in anexele acordului GATS nu sunt
incluse:
b) serviciile de refinantare.
266. Procesele de negociere din cadrul GATT au dat nastere unor divergente intre?
c) guverne si marile companii nationale.
267. Derularea negocierilor din cadrul GATT a impiedicat adoptarea:
d) unor acorduri prin a caror punere in aplicare sa fie lezate interesele membrilor provizorii.
268. Pe parcursul desfasurarii negocierilor comerciale din cadrul GATT s-a evidentiat
faptul ca:
c) ajungerea la un acord depinde de efectele negative pe care le ar fi putut produce esuarea
tratativelor.
269. Secretariatul GATT nu a exercitat atributii in directia:
a) elaborarii de recomandari pt problemele inscrise pe ordinea de zi a organului executiv.
270. In cadrul mecanismului de reglementare a diferendelor, sanctiunea cea mai
drastica ce poate fi adoptata de membri este:
a) suspendarea de catre partea lezata a aplicarii concesiilor sau a altor obligatii fata de partea
contractanta ce incalca prevederile Acordului.
271. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:
d) in procesul reglementarii diferendelor, un membru OMC trebuie sa se angajeze in
consultari, in termen de 60 de zile de la data formularii de catre alt membru a unei cereri in
acest sens.
272. Nu este corecta urmatoarea afirmatie:
b) prin prevederile Partii a IV-a din GATT, tarile dezvoltate s-au angajat sa acorde ajutor
financiar si tehnic tarilor in dezvoltare.
19
273. SGP nu urmareste:
a) acordarea de preferinte vamale tarilor in dezvoltare pe baza negocierii acestora.
274. Runda Uruguay a avut drept obiectiv:
c) intarirea rolului GATT in imbunatatirea sistemului comercial multilateral bazat pe
principii, reguli si discipline eficiente.
275. Domeniile care nu au mai facut obiectul negocierilor comerciale multilaterale din
cadrul GATT pana la Runda Uruguay au fost:
a) comertul cu servicii, investitiile legate de comert, drepturile de proprietate intelectuala
legate de comert.
276. Motivatia reala a declansarii Rundei Uruguay a fost:
d) cresterea deficitului comercial al SUA si presiunile cercurilor de afaceri americane.
277. Pe parcursul desfasurarii Rundei Uruguay, scena internationala a fost marcata de:
d) acumularea unor importante datorii externe la nivelul tarilor membre GATT in dezvoltare.
278. Intre obiectivele Rundei Uruguay nu se regaseste:
b) adoptarea de masuri care sa extinda posibilitatile comerciale ale tarilor in dezvoltare.
279. Primul bilant al stadiului de desfasurare a negocierilor din cadrul Rundei Uruguay
a evidentiat:
b) reticenta tarilor dezvoltate in a se angaja in negocieri privind liberalizarea comertului
international si acordarea de avantaje tarilor in dezvoltare.
280. Intre rezultatele Rundei Uruguay pe linia liberalizarii si reglementarii comertului
international nu se poate inscrie:
b) reducerea transparentei si previzibilitatii accesului la piete.
281. Intre rezultatele Rundei Tokyo in domeniul netarifar nu figureaza:
b) clauza de abilitare.
282. Memorandumul de acord cu privire la notificari, consultari, reglementarea
diferendelor si supravegherea negociat la Runda Tokyo:
c) aduce elemente de noutate fata de prevederile initiale ale GATT in ceea ce priveste
notificarile, consultarile, reglementarea diferendelor si supravegherea.
283. Domeniile care s-au inscris pe ordinea de zi in cadrul tuturor rundelor de negocieri
din cadrul GATT sunt:
b) taxele vamale.
284. Cu ocazia Conferintei Ministeriale de la Singapore, in programul de lucru al OMC
s-a convenit includerea a o serie de subiecte noi intre care:
a) comertul electronic.
20
285. Declaratia privind lansarea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale a
fost aprobata la Conferinta Ministeriala de la:
a) Doha.
286. Grupul de lucru pt studierea interactiunii dintre comert si politica concurentiala a
fost creat cu ocazia:
d) Conferintei Ministeriale de la Geneva.
287. Organul de examinare al politicilor comerciale este subordonat:
b) Consiliului General.
288. Afirmatia eronata este:
c) Dereglementarea reprezinta unul dintre factorii favorizanti care au contribuit la
amplificarea globalizarii economice.
289. Investitiile straine directe sunt preferabile exportului atunci cand: i.economiile de
scara sunt reduse, ii.costurile de implementare sunt reduse, iii.piata viitoarei tari gazda
este de dimensiuni mari, iv.distanta dintre tara de origine si tara gazda este foarte
redusa, v.tara gazda este protejata de taxe vamale mari.
a) i, ii, iii, v.
290. Globalizarea pietelor de marfuri a fost posibila in contextul:
a) omogenizarii preferintelor consumatorilor pe anumite segmente de cerere.
291. Participarea statelor lumii la procesul de cooperare si integrare economica a fost
stimulata de: i. Promovarea tehnologiilor avansate, ii.cresterea rolului corporatiilor
transnationale in ansamblul activitatilor economice, iii.dereglementarea productiei la
nivel mondial, iv.cresterea importantei sectorului privat, v.liberalizarea fluxurilor
comerciale la nivel mondial si regional, vi.convergenta politicilor si a obiectivelor
nationale cu cele regionale.
b) i, ii, iv, v, vi.
292. Intre factorii care au contribuit la extinderea gruparilor de integrare economica
regionala nu se poate incadra:
b) interesele strategice ale corporatiilor transnationale.
293. Afirmatia eronata este:
c) procesele de integrare nu pot afecta in mod negativ domeniile de interes ale statelor
membre.
294. Sustinatorii regionalismului considera ca aranjamentele regionale:
b) conduc tarile membre si intreaga lume catre un comert mai liber.
21
295. Sustinatorii multilateralismului considera ca aranjamentele regionale:
a) reprezinta o piedica in calea unei liberalizari reale si fragmenteaza sistemul comercial
global.
296. In principiile fundamentale ce stau la baza politicii agricole comunitare nu se
numara:
c) cresterea productivitatii muncii si a progresului tehnic care sa asigure utilizarea optima a
factorilor de productie.
297. Obiectivul acordului privind constituirea Spatiului Economic European este:
a) crearea unui spatiu european dinamic, omogen, bazat pe reguli comune si conditii egale de
concurenta si cu mijloace specifice de respectare a acestor reguli.
298. Intre consecintele negative ale crearii zonelor de liber schimb nu se poate include:
a) reducerea competitivitatii unor companii in conditiile instituitii unor bariere de intrare pe
piata tarilor ce formeaza zona de liber schimb.
299. Intre obiectivele acordului NAFTA nu se numara:
b) simplificarea procedurilor pt solutionarea conflictelor.
300. Participarea la APEC a generat reorientarea politicilor guvernamentale ale tarilor
membre in directia i.liberalizarii, ii.demonopolizarii, iii.stimularii investitiilor straine,
iv.acordarii de facilitati in schimburile economice internationale.
d) i, ii, iii,iv.
22
IV. POLITICI COMERCIALE
301. Obiectivele fundamentale ale sistemului comercial international contemporan nu
se realizeaza prin:
d) extinderea grupului tarilor cu economie libera de piata
302. Prevenirea conflictelor comerciale dintre tari reprezinta:
c) un obiectiv implicit al sistemului comercial international contemporan
303. Intre criticile aduse Acordului General pentru Tarife si Comert(GATT) nu se
numara :
c) flexibilitatea acordata tarilor in dezvoltare in calitate de parti contractante GATT
304. Intre problemele cu se confrunta actualul sistem comercial international nu se
numara :
b) implicarea redusa a institutiilor financiare internationale in impunerea ideologiei pietei
libere in tarile in dezvoltare
305. Intre principiile comertului corect nu se numara:
a) corectitudinea este nedistorsionata,clauza natiunii celei mai favorizate trebuind sa fie
acordata tuturor celorlalte tari membre OMC
306. Politica comerciala :
b) este influentata de masurile de politica economica adoptate de alte tari
307. Prin utilizarea instrumentelor de politica comerciala, statele urmaresc o serie de
obiective pe termen scurt si mediu.Intre acestea nu se numara :
c) cresterea semnificativa a competitivitatii externe a bunurilor si serviciilor
308. Pe termen lung, politica comerciala urmareste :
b) stimularea dezvoltarii economiei nationale in conditiile intensificarii concurentei externe
309. Politica comerciala a oricarui stat indeplineste cumulativ urmatoarele functii :
b) functia de protejare a pietei producatorilor nationali,functia de promovare a relatiilor
economice externe,functia de realizare a unui echilibru dinamic in balata comerciala
310. Nu reprezinta o functie a politicii comerciale :
c) perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe
311. Este adevarata urmatoarea afirmatie:
d) scopul final al oricarei politici comerciale este de a spori contributia activitatii de comert
exterior la progresul economic general al tarii.
312. Nu reprezinta un tip de politica comerciala:
d) avantajul comparativ
23
313. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa :
c) experienta comerciala internationala a condus de crearea unui tip de politica comerciala
practicat de toate tarile lumii
314. Absenta barierelor in calea relatiilor economice internationale caracterizeaza :
c) liberul-schimb
315. Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata:
c) comertul liber evidentiaza pierderile de eficienta asociate productiei si consumului la nivel
national
316. Afirmatia eronata este :
d) in lista argumentelor economice in favoarea protectionismului nu poate fi inclusa ocuparea
fortei de munca
317. Intre obiectivele noului protectionism nu se include :
d) stabilirea unor standarde nu foarte restrictive si sustinerea categoriilor care vor sa atinga
conditiile acestora
318. Economiile de seara :
a) presupum reducerea costului mediu pe masura sporirii volumului productiei,ca urmare a
repartizarii costurilor fixe ridicate asupra unui numar mai mare de produse
319. Economiile de gama se obtin numai pentru produse din aceeasi gama sortimentala,
care :
d) i.,ii.,iii.,iv
320. Afirmatia eronata este :
a) politica comerciala autarhica reprezinta o stare de izolare economica fata de celelalte state
si de trecerea pe loc secund a avantajelor ce decurg din relatiile economice internationale
321. ‘’Laissez-faire’’ :
b) este o teorie economica liberala care sustine necesitatea neinterventiei statului sau a altor
instante de control in economie
322. Politica vamala reprezinta :
d) acea componenta a politicii comerciale a unui stat care vizeaza intrarile si iesirile
marfurilor in si din tara
323. Politica vamala nu poate asigura :
d) promovarea relatiilor comerciale externe ale unui stat
324. Politica vamala indeplineste urmatoarele functii :
c) functia de negociere,functia fiscala,functia de discriminare,functia protectionista
24
325. Este falsa urmatoarea afirmatie :
a) taxele vamale cu caracter protectionist au nivel foarte ridicat, fiind percepute in scopul
sporirii fortei concurentiale a marfurilo importante si protejarii pietei interne de concurenta
externa
326. Este corecta urmatoarea afirmatie :
d) taxele vamale specifiece sunt greu de practicat, deoarece presupun un tarif vamal detaliat.
327. Afirmatia corecta este :
c) ajustarile fiscale la frontiera se mai numesc masuri paratarifare
328. Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta :
d) taxele vamale autonome se stabilesc in baza negocierilor bi sau multilaterale cu partenerii
comerciali
329. Printre inconvenientele utilizarii taxelor vamale specifice nu se numara :
d) aplicarea acestora conduce la o serie de abuzuri constand in subfracturarea tranzactiilor
330. Avantajele taxelor vamale ad-valorem sunt legate de :
c) usurinta stabilirii si larga raspandire a acestora
331. Nu caracterizeaza taxele vamale de import:
c) urmaresc cresterea preturilor pe piata mondiala
332. In functie de modul de stabilire sau de fixare de catre stat, taxele vamale pot fi:
a) conventionale, preferentiale,de retorsiune,autonome
333. Reprezinta o taxa vamala specifica :
a) 230 euro/vagon
334. Care dintre taxele de mai jos reprezinta o taxa vamala ad-valorem:
c) 15% din valoarea marfurilor inscrisa in factura externa
335. Taxele vamale de retorsiune reprezinta:
c) taxe vamale suplimentare percepute peste nivelul taxelor vamale in vigoare
336. Taxele vamale de retorsiune:
b) iau forma marjei de dumping si a taxelor conventionale
337. Tariful vamal compus reprezinta :
d) un catalog ce curpinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si doua sau mai
multe coloane de taxe vamale percepute asupra fiecarui produs, stabilite in functie de tarile de
origine ale acestora
338. Printre avantajele Conventiei privind sistemul armonizat de descriere si codificare
a marfurilor nu se numara :
b) clasificarea marfurilor pe baza criteriului combinat al originii si gradului de prelucrarea
marfurilor
25
339. Printre caracteristicile Conventiei privind armonizat de descriere si codificare a
marfurilor nu se numara si :
d) faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la schimburile
comerciale externe ale statelor lumii
340. Restrangerea teritoriului vamal poate lua urmatoarele forme :
d) zonele libere si antrepozitele vamale
341. Zonele de liber schimb si uniunile vamale reprezinta :
b) exceptii de la principiile fundamentale ale GATT
342. Zonele economice specializate reprezinta :
b) o forma de restrangere a teritoriului vamla intalnita in China, create cu scopul de a atrage
capital strain
343. Marfurile introduse intr-o zona libera sunt :
b) scutite de la plata taxelor vamale pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor
344. Marfurile intrate intr-o zona libera sunt supuse impunerii vamale in cazul in care
acestea :
b) sunt orientate catre piata interna a statului respectiv
345. Zona de liber schimb imperfecta reprezinta :
a) forma secundara de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina
barierele comerciale doar pentru o parte din marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale
reciproce
346. Uniunea vamala perfecta reprezinta :
a) forma principala de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina
barierele comerciale pentru toate marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce si cu
tertii
347. Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de
dumping este de 3.500 USD/vagon ; costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt
de 3.770 USD/vagon ; pretul practicat de exportator pe piata sa interna este de 4.000
USD/vagon.Conform codului antidumping, marja maxima de dumping ce va putea fi
aplicata de catre tara importatoare este de :
d) 500 USD/vagon
26
348. Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de
dumping este de 1.200 USD/buc. ; costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt
de 1.350 USD/buc. ;pretul practicat de exportator pe o terta piata reprezentativa pentru
el este de 1.420 USD/buc..Marja maxima de dumping ce va putea fi aplicata de catre
tara importatoare este de :
c) 220 USD/buc
349. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa :
d) protectia efectiva este cu atat mai ridicata cu cat gradul de prelucrare al materiilor prime
incorporate este mai redus
350. Protectia nominala :
c) vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale
351. Rata protectiei efective variaza direct proportional cu :
a) dispersia tarifara
352. In conditiile in care pretul unui produs finit este de 1.000 euro, ponderea manoperei
incorporate este de 60%, taxa vamala ominala la produsul finit este de 20%,dispersia
tarifara este de 10 puncte procentuale,rata protectiei nominale si rata protectiei efective
sunt:
c) 20% si 26,67%
353. In conditiile in care pretul unu produs finit este de 1.000 euro,ponderea manoperei
incorporate este de 60%,taxa vamala nominala la produsul finit este de 20%,dispersia
tarifara este de 10 puncte procentuale,sa se determine rata protectiei nominale si rata
protectiei efective.
c) 20% si 26,67%
354. Se cunosc urmatoarele date : ponderea materiilor prime incorporate intr-un produs
este de 75% ;pretul total al produsului finit este de 200 euro ;taxa vamala nominala la
materiile prime este de 5% ;dispersia tarifara este de 20 puncte procentuale.Sa se
determine rata protectiei nominale si rata protectiei efective
c) 25% si 85%
355. Determinati nivelul protectiei nominale si efective cunoscand urmatoarele date:
valoarea un produs finit 500 euro ; valoarea materiilor prime incorporate reprezinta
60% din valoarea produsului finit ;dispersia tarifara 15 puncte procentuale ;taxa
vamala perceputa asupra materiilor prime incorporate este de 3%.
d) 18% si 40,5%
356. Fenomenele de creare si deturnare de comert reprezinta efecte ale :
a) aparitiei uniunilor vamale si partiale a zonelor de liber schimb
27
357. Identificati fenomenul de creare externa de comert cunoscand urmatoarele date:
produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si
pe piata tarii C cu 45 euro ;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de
20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniunii vamale.
b) cumparatorii din tara A prefera sa-si procure produsul X din tara B
358. Identificati fenomenul de deturnare de comert cunoscand urmatoarele date:
produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si
pe piata tarii C cu 45 euro ;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de
20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniuni vamale.
d) cumparatorii din tara A renunta sa-si procure produsul X din tara B in favoarea furnizorilor
din tara C
359. Identificatii fenomenul de creare interna de comert cunoscand urmatoarele date:
produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si
pe piata tarii C cu 45 euro;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de
20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniunii vamale.
b) cumparatorii din tara A prefera sa-si procure produsul X din tara C
360. Nu este corecta afirmatia :
b) regimul de draw-back este o masura de stimulare a exporturilor de natura valutara
361. Este corecta urmatoarea afirmatie :
c) politica netarifara sunt preferate de ramurile cele mai competitive, deoarece protejarea prin
taxele vamale evidentiaza mult mai pregnant lipsa lor de competitivitate
362. Restrictiile cantitative la import pot imbraca urmatoarele forme :
d) interdictiile la import, contingentele de import, licentele de import, autolimitarile voluntare
la import, acordurile de comercializare ordonata a produselor
363. Urmatoarea afirmatie este falsa:
a) interdictiile la import sunt aplicate sub forma limitarii directe sau indirecte a cantitatii
marfurilor permise la import
364. O particularitate a limitarilor voluntare la export este :
d) lasa cea mai mare responsabilitate in sarcina partii exportatoare
365. Taxele de prelevare nu sunt :
a) prelevari variabile la import care vizeaza produsele industriale din tarile terte
366. Preturile minime la import se practica atunci cand :
c) produsele indigene au costuri de productie ridicate comparativ cu cele ale concurentei
28
367. Din categoria barierelor care decurg din participarea statului la activitatile de
omert exterior nu fac parte:
a) comertul de stat ; faciliteaza acordate exportatorilor
368. Normele de securitate reprezinta:
b) bariere netarifare care vizeaza bunurile importate destinate consumului productiv
369. Dumpingul valutar poate fi contracarat prin:
b) masuri de retorsiune
370. Se considera a fi sub valoarea normala, un pret inferior:
b) pretului de vanzare pe piata interna a tarii exportatoare
371. In cadrul politicii de dumping, prin valoarea normala a unui prêt se intelege:
a) pretul practicat pe pietele de export terte
372. Sunt considerate bariere paratarifare:
d) taxele in cascada,taxele consulare,accizele
373. Din categoria masurilor promotionale la export nu poate face parteL
a) impulsionarea globala a exporturilor in functie de structura si orientarea geografica a
acestora
374. Intre prevederile acordurolor comerciale internationale nu se include:
c) luarea unor avantaje in domeniul tarifar sau netarifar
375. Acordurile comerciale internationale includ prevederi referitoare la:
b) conditiile in care pot fi folosite masurile de salvgardare
376. Agentiile comerciale din cadrul misiunilor diplomaticepot sprijini activitatile
comerciale externe prin:
i. pregatirea de culegeri de uzante si reglementari comerciale specifice tarilorin care isi
desfasoara activitatea; ii. Mijlocirea de contacte de afaceri cu potentiali parteneri pentru
firmele din tara de origine; iii. Informarea firmelor din tara de origine cu privire la
organizarea de licitatii cu participare internationala; iv. Sprijinirea delegatiilor firmelor din
tarile de origine aflate la negociere in strainatate; v. informarea partenerilor externi cu privire
la noile oportunitatide afaceri cu parteneri din tara din care provin.
d) i., ii., iii., iv., v.
377. In selectia ramurilor care beneficiaza de subventii de export nu intra:
d) ramurile ce genereaza efecte secundare in cadrul economiei
378. Rentabilitatea activitatilor de export reprezinta obiectivul:
a) antrenarea de noi tehnici de tranzactionare
379. In acordarea primelor directe de export nu este vizata :
b) eficientizarea activitatii de comert exterior
29
380. Pot fi considerate facilitati fiscale acordate exportatorilor urmatoarele :
c) stabilirea de fonduri neimpozabile
381. Intre masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala se regasesc :
c) reducerea bazei de impozitare pentru activitatile de export, regimul vamal de draw-back
382. Scutirea impozitelor pe circulatia marfurilor poate reprezenta :
c) o masura de stimulare a exporturilor de natura fiscala
383. Este adevarata urmatoarea afirmatie :
b) regimul vamal de draw-back presupune importul cu cutirea conditionata de plata taxelor
vamale
384. Deprecierea monedei nationale nu stimuleaza exporturile atunci cand :
a) ritmul deprecierii este mai lent decat cel al reducerii puterii de cumparare la intern
385. In conformitate cu prevederile codului antidumping, un prêt se considera a fi sub
valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand :
b) se situeaza sub costurile de productie plus o marja rezonabila de profit
386. Conform prevederilor codului antidumping, un prêt se considera a fi sub valoarea
normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand :
d) este inferior celui practicat de exportator pe piata sa interna
387. Potrivit prevederilor codului antidumping, un prêt se considera a fi sub valoarea
normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand :
a) se situeaza sub nivelul preturilor practicate de exportator pe o piata terta reprezentativa
pentru el
388. Pretul de dumping se defineste conform Codului antidumping negociat la Runda
Tokyo astfel :
d) un prêt mai mic decat costul de productie al produsului in tara de origine (la care se adauga
o marja rezonabila de profit)
389. Prin subventii prohibite, textul Acordului privind subventiile de export si taxele
compensatorii renegociat la Runda Uruguay intelege :
c) subventiile subordonate utilizarii de produse nationale in mod preferential in raport cu
produsele importate
390. In cadrul Rundei Uruguay, negocierile din domeniul agriculturii au avut ca
finalitate un ansamblu de reglementari care vizeaza :
d) concesii si angajamente ale membrilor cu privire la accesul la piete, sprijinul intern si
concurenta la export
30
391. Acordul privind inspectia inainte de expeditie
a) urmareste salvgardarea intereselor nationale financiare prin prevenirea iesirilor de capital,
fraudelor comerciale si sustragerii de la plata taxelor vamale
392. Intre principalele prevederi ale acordului proceduri in materie de licenta nu se
regaseste :
b) promovarea regulilor necesare depunerii cererilor
393. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa :
c) in lumea afacerilor internationale, investitorii investesc pentru a comercializa
394. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta :
d) in lumea afacerilor internationale, reglementarea investitiilor nu se intersecteaza cu cea a
schimburilor comerciale internationale
395. In acordul cu privire la agricultura negociat la Runda Uruguay, clauza de
salvgradare presupune :
d) adoptearea unor taxe vamale suplimentare in cazul unor preturi de export sub nivelurile de
referinta
396. In conformitate cu prevederile Acordului privind agricultura negociat la Runda
Uruguay, clauza de salvgardare presupune :
c) posibilitatea semnatarilor de a institui suprataxe vamale daca importurile se fac la preturi
situate sub o valoare normala
397. Tarificarea presupune :
d) inlaturarea restrictiilor cantitative si inlocuirea lor cu taxe vamale cu efect protectionist
considerat echivalent
398. Printre conditiile TRIMs nu se regaseste/ regasesc :
c) conditia compararii cu marfuri de origine indigena
399. Obiectivul Acordului cu privire la textile :
d) asigurarea eliminarii restrictiilor aplicate de tarile dezvoltate la importul de textile si
confectii
400. Noul Cod antidumping renegociat la Runda Uruguay aduce o serie de clarificari,
intre care nu se regaseste :
d) expedierea produselor considerate ca facand obiectul unei politici de dumping
31
V.ECONOMIA INTEGRARII EUROPENE
401. Este adevarata urmatoarea afirmatie:
b) piata unica se caracterizeaza prin tendinte.
402. Teoria avantajului absolut presupune:
b) o economie se specializeaza si exporta acele marfuri pt. care are un avantaj absolut in
raport cu concurentii sai si importa bunurile pt. a caror producere se afla in dezavantaj.
403. Teoria avantajului comparativ a fost dezvoltata de catre:
d) Ricardo
404. Spatiul industrial integrat nu reprezinta urmatorul avantaj:
d) existenta decalajelor dintre diferitele zone industriale ale pietei unice.
405. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:
a)se poate vorbi de piata libera atunci cand preturile nu sunt dependente de cantitati.
406.Cunoscutul economist care distinge cinci trepte pe scara evolutiei procesului de
integrare este:
c)B. Balassa.
407.Care din urmatoarele variante reprezinta forma a integrarii comerciale:
b)uniunea vamala.
408.Zona de liber schimb se caracterizeaza prin:
b) armonizarea regulilor si principiilor care guverneaza schimburile comerciale intre tarile
participante.
409.Uniunea vamala se diferentiaza de zona de liber schimb prin:
c) adoptarea unei politici comerciale comune si a unui tarif vamal comun.
410.Printre avantajele uniunii vamale se numara:
b)cresterea ponderii tarilor membre pe piata mondiala.
411.Alegeti varianta devarata:
c)taxa vamala optimala este acel nivel capabil sa aduca cel mai mare venit bugetar la un nivel
dat al importurilor.
412.Integrarea prin piata se refera:
d)la piata comuna si piata unica.
413.Piata comuna presupune:
a)liberalizarea schimburilor de factori de productie.
414.Alegeti varianta corecta:
c)migrarea fortei de munca duce la o descrestere a avutiei tarii de origine a fortei de munca.
415.In economiile tarilor membre pietei comune:
b)manifestarea somajului este diferita de la o tara la alta.
32
416.Libera circulatie a capitalurilor pe piata unica:
d)contribuie la diminuarea inegalitatilor regionale.
417.Libera circulatie a fortei de munca:
d)favorizeaza cu predilectie migrarea fortei de munca foarte calificata.
418.Care este etapa de integrare in care se asigura cele patru libertati economice:
b)piata comuna.
419.Piata unica se caracterizeaza prin:
c)eliminarea restrictiilor din calea liberei circulatii a factorilor si armonizarea politicilor
economice.
420.Procesul de unificare a sistemului fiscal nu vizeaza urmatorul aspect:
b)fixarea preturilor la produsele agricole.
421.Cresterea pietei unice nu are ca obiectiv:
d)eliminarea migratiei fortei de munca catre tari dezvoltate.
422.Introducerea sistemului pietei unice nu are ca rezultat:
d)cresterea preturilor de vanzare ale produselor.
423.Adancirea diviziunii muncii intre tarile membre pietei unice nu presupune:
c)scaderea competitivitatii internationale a produselor realizate in cooperare.
424.Fenomenul ”contaminarii” este specific:
c)pietei unice.
425.Costul de ajustare reprezinta:
b)cheltuielile necesitate de reorganizarea sau reconversia activitatilor.
426.Pericolul ”concurentei fiscale” se regaseste la:
c)piata unica.
427.Piata unica nu reprezinta urmatoarele riscuri:
d)nici una din variantele de mai sus.
428.Integrarea monetara reprezinta:
c)introducerea unui sistem monetar bazat pe o moneda unica intr -o economie unde pietele
bunurilor,serviciilor si ale factorilor de productie sunt integrate.
429.Teoria zonelor monetare optimale a fost definita de:
c)Mundell.
430.Teoria zonelor monetare optimale presupune o analiza:
a)a functiei cererii si ofertei agregat.
431.Alegeti afirmatia corecta:
b)cu cat economia este mai deschisa spre exterior cu atat scaderea nivelului ratei de schimb se
va repercuta supra cresterii nivelului preturilor pe piata interna.
33
432.Afirmatia: ”Mobilitatea fortei de munca si/sau flexibilitatea politicii salariale,in
interiorul tarilor membre,constituie conditiile principale ale crearii si functionarii
uniunii monetare” apartine:
c)Mundell.
433.Printre avantajele crearii uniunii monetare se afla:
a)eliminarea costurilor de tranzactie ca urmare a disparitiei operatiunilor de schimb valutar.
434.Efectul unor politici salariale si a unei politici monetare rigide este:
b)inflatie mai bine stapanita.
435.Care afirmatie nu este adevarata:
c)complementaritatea diminueaza posibilitatea aparitiei socurilor asimetrice ale ofertei.
436.Daca uniunea vamala se decide sa mareasca nivelul taxelor vamale la anumite
produse importate din restul lumii, atunci:
c)se reduce cererea la nivelul uniunii.
437.O crestere importanta a taxelor vamale are influenta pozitiva asupra:
b)veniturilor bugetare ale tarilor membre.
438.Teoria clasica a avantajelor liberului schimb a fost contrazisa de catre economistii?
b)J.Viner si B.Balassa.
439.Teoria ciclului de viata a produsului a fost dezvoltata de:
c)Vernon.
440.Alegeti varianta care nu reprezinta o etapa de dezvoltare a teoriei specializarii prin
diviziunea internationala a muncii:
b)teoria avantajului relativ.
441.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:
c)in planul pietei unice politica in domeniul concurentei are ca oniectiv eliminarea barierelor
tarifare.
442.Politica in domeniul concurentei conceputa de U.E.:
c)promoveaza principiul pietei cu concurenta pura si perfecta pt. cresterea bunastarii
populatiei.
443.Principiul interventiei la nivelul Uniunii in domeniul concurentei se regaseste in
lucrarea lui:
a)Hansen,Heinrich,Nielsen.
444.Teoria inovatiei a fost emisa de:
b)Schumpeter.
34
445.Teoria conform careia mecanismele pietei determina intreprinderile sa ocupe pozitii
dominante,in functie de gradul in care achizitioneaza si folosesc inovatiile tehnice
reprezinta:
c)teoria inovatiei.
446.Politicile in domeniul concurentei releva:
b)concentrarea productiei si a capitalurilor ceea ce determina deteriorarea climatului
concurential.
447.Se considera a fi actiuni, comportamente si masuri bazate pe pozitie dominanta:
c)refuzul de a vinde.
448.Ajutorul guvernamental acordat intreprinderilor:
d)a fost interzis cu unele exceptii.
449.Exceptia in ceea ce priveste ajutorul guvernamental:
a)se refera la rezolvarea unor probleme cu caracter social.
450.Termenul de fuziune la nivel european defineste:
d)procesul de fuziune prin care o intreprindere atinge cifra de afaceri de 2 miliarde de ECU pe
piata unica.
451.Dispozitiile privind politicile comunitare in domeniul concurentei sunt cuprinse in:
b)Tratatul de la Maastricht.
452.Ajutorul guvernamental poate fi acordat:
b)o singura data.
453.Care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza politica industriala:
c)masuri de stimulare si sprijin al domeniilor industriale dezvoltate.
454.Principiul colaborarii-cooperarii reprezinta fundamentul:
c)politici de cercetare-dezvoltare.
455.Care din urmatoarele nu reprezinta obiective ale PAC:
c)asigurarea unui venit fix agricultorilor.
456.Principiile PAC au fost fixate prin:
b)Tratatul Roma.
457.Principalul mecanism de interventie al PAC este:
a)sistemul de preturi garantate.
458.Pretul de sustinere:
a)are efectul de a mentine in UE un pret superior pretului mondial.
459.Acordul”Blair House”:
b)a facilitat accesul pe piata europeana a tarilor terte.
35
460.Politica Agricola Comuna este finantata de la bugetul UE prin:
c)FEOGA.
461.Fondul social european are scopul:
d)de a lupta impotriva somajului.
462.Ponderea cea mai mare in absorbtia fondurilor comunitare o are:
c)Politica Agricola Comuna.
463.Executarea bugetara este in responsabilitatea:
d)Comisiei Europene.
464.Repartizarea competentelor bugetare se face intre:
b)Parlament si Consiliul de Ministri.
465.Repartizarea competentelor bugetare se face pe baza distinctiei intre:
c)cheltuieli obligatorii si nonobligatorii.
466.Ultimile doua reforme bugetare au fost pregatite de:
d)Delors.
467.Sistemul Monetar European a intrat in vigoare in:
b)1979.
468.Sarpele monetar european presupune o fluctuatie a monedelor europene intr-o
marja de:
c)2,25%.
469.In definirea ratelor de schimb a ECU nu puteau interveni:
d)schimbarea indicatorilor de divergenta.
470.Nu a participat la mecanismul de schimb in perioada 1979-1989 datorita
instabilitatii sale economice:
c)Grecia.
471.Tratatul Uniunii Europene a fost pus in aplicare in anul:
b)1993.
472.Integrarea monetara a fost prevazuta in:
c)Tratatul UE.
473.Unificarea monetara era preconizata a se desfasura in:
d)trei etape.
474.In ce etapa a unificarii monetare a luat fiinta Institutul Monetar European:
b)in a doua etapa.
475.Alegeti varianta corecta:
c)politica monetara este comuna,in timp ce politicile bugetare sunt diferite de la o tara la alta
in interiorul UE.
36
476.Sistemul Monetar European a continuat sa functioneze pana in anul:
d)1998.
477.Principalele prerogative ale bancilor centrale nationale au fost transferate catre:
b)BCE.
478.In ce an a inceput sa circule efectiv euro:
a)2002.
479.Care afirmatie este adevarata:
c)BCE are ca misiunesa defineasca si sa aplice politica monetara a UE.
480.Sistemul European de Banci Centrale este format din:
d)BCE si bancile centrale nationale.
481.Membrii Directoratului BCE sunt:
a)numiti de Consiliul European.
482.Pentru ca o tara sa fie admisa in Uniunea Monetara trebuie:
c)sa indeplineasca criteriile de convergenta specificate in tratat.
483.Cate tari au fost selectionate la Bruxelles pentru a trece la euro:
b)11 tari.
484.Care tara nu a indeplinit conditiile de convergenta la Bruxelles:
d)Grecia.
485.Consiliul Guvernatorilor BCE este alcatuit din:
d)guvernatorii bancilor centrale ale tarilor participante la UM si membrii Directoratului BCE.
486.Uniunea vamala se caracterizeaza prin:
a)eliminarea taxelor vamale si adoptarea unei politici vamale comune fata de terti.
487.Fondul social european a fost instituit prin:
b)Tratatul de la Roma.
488.Summitul de la Bruxelles (1998) a avut ca scop:
b)lansarea uniunii monetare.
489.Organul conducator al BCE este:
c)Consiliul Guvernatorilor.
490.Moneda Euro a inlocuit ECU incepand cu:
b)1 ianuarie 1999.
491.Politica in domeniul concurentei are ca obiectiv:
b)limitarea,controlul si interzicerea actiunilor intreprinderilor care pot afecta climatul de
concurenta pura si perfecta.
492.Conceptul de ”climat de concurenta pura si perfecta” presupune:
c)interventia statului in economie atunci cand nu sunt respectate regulile liberei concurente.
37
493.Esecurile pietei pot aparea:
d)sub forma randamentelor crescatoare de scara si a efectelor de externalitate.
494.In politica din domeniul concurentei primele vizate sunt:
b)intreprinderile de talie mare.
495.Pentru a putea limita tendinta intreprinderilor de a incalca regulile concurentei
perfecte,trebuie actionat:
b)atat la nivel national cat si la nivelul UE.
496.Politica comunitara in domeniul concurentei presupune:
a)eliminarea tuturor barierelor din calea liberei circulatii a factorilor de productie.
497.Dispozitiile privind politica comunitara din domeniul concurentei vizeaza:
d)controlul si eliminarea pozitiilor dominante.
498.Potrivit Comisiei Europene,o intreprindere detine o pozitie dominanta daca:
b)detine 50% sau mai mult de 50% dintr-o piata specifica.
499.Fuziunile la nivel european:
a)beneficieaza de un acord prealabil al Comisiei Europene.
500.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a)costul reconversiei curente reprezinta un element de concurenta imperfecta.
38
VI.TRANZACTII INTERNATIONALE
501.Definitia tranzactiei comerciale internationale este:
c)totalitatea activitatilor economice care au ca scop realizarea de operatiuni comerciale
internationale privind circulatia marfurilor de la vanzator la cumparato.
502.Principalii actori ai tranzactiei economice internationale sunt:
c)exportatorul(vanzatorul) si importatorul(cumparatorul).
503.Definitia contractului de vanzare internationala este:
a)acordul de vointa intre doi parteneri, cu sediile in tari diferite, prin care exportatorul se
obliga sa transfere iportatorului proprietatea unui bun al sau contra platii unui pret.
504.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:
d)elementul de extraneitate consta in transferul de la vanzator la cumparator a dreptului de
proprietate a marfii care face obiectul contractului de vanzare internationala.
505.Printre elementele definitorii ale contractului de vanzare internationala nu se
numara:
b)caracterul cauzal.
506.Printre modalitatile de realizare a tranzactiilor economice internationale din
perspectiva exportatorului se numara:
c)exportul direct.
507.Exportul direct reprezinta:
a)forma prin care producatorul incheie si executa contractul de vanzare internationala prin
stabilirea unor relatii nemijlocite cu clientul extern.
508.Reprezinta o forma de realizare a exportului direct:
b)biroul comercial.
509.Reprezinta un avantaj in cazul operatiunii de export direct:
d)ofera producatorului posibilitatea de a promova produsele si marca sa de fabricatie.
510.Reprezinta un dezavantaj in cazul operatiunii de export direct:
c)cheltuielile ridicate de comercializare.
511.In cazul exportului indirect, casa de comert:
a)efectueaza exportul in nume si pe cont propriu.
512.Sucursala unei firme in strainatate,prin intermediul careia aceasta deruleaza
activitatea de export reprezinta:
b)un serviciu al firmei exportatoare,fara personalitate juridica,cu sediul in alta tara.
513.Filiala unei firme in strainatate,prin intermediul careia acesta deruleaza activitatea
de export reprezinta:
a)o societate,constituita in strainatate,cu personalitate juridica.
39
514.Dezavantaj al operatiunii de export direct prin filiale:
c)investitie mare.
515.Avantaj al operatiunii de export direct prin sucursale:
d)asigura informarea continua cu privire la situatia pietei de desfacere.
516.In cazul exportului indirect,atat riscul de pret,cat si riscul valutar,sunt asumate de
catre:
c)casa de comert.
517.Reprezinta un instrument de plata:
a)cecul.
518.Cambia reprezinta:
b)un inscris care contine ordinul neconditionat dat de o persoana-tragator-unei alte persoane-
tras-de a plati o anumita suma unei a treia persoane-beneficiar- la un anumit termen si la un
anumit loc.
519.Reprezinta un dezavantaj a platii prin cambie:
c)nuse elimina riscurile de neplata,de pierdere sau de furt.
520.Cecul poate fi definit astfel:
a)un inscris,prin care o persoana-tragator-da ordin unei banci-tras,sa plateasca o suma de bani
unei terte persoane-beneficiar.
521.Initial,cardul antreneaza in relatii:
b)3 persoane.
522.CEC-urile se clasifica dupa modul dupa cum este indicat beneficiarul,astfel:
d)nominative,la ordin si la purtator.
523.Acreditivul documentar reprezinta:
b)o modalitate de plata prin care importatorul-ordonator da dispozitie bancii sale de a tine la
dispozitie si de a plati ulterior printr o alta banca,banca platitoare,exportatorului-beneficiar
contravaloarea marfurilor pt. care acesta face dovada cu documente ca le a furnizat in
conditiile contractuale cuvenite.
524.Acreditivul documentar:
a)implica si o a treia parte-o banca,care se nagajeaza sa plateasca,independent de
solvabilitatea cumparatorului.
525.Nu reprezinta un acrededitiv documentar din punctul de vedere al clauzelor pe care
le contine:
b)acreditivul confirmat.
40
526.Incasso documentar reprezinta:
c)o modalitate de plata in care consta in faptul ca importatorul accepta plata documentelor
remise de catre exportator,remitere care se realizeaza prin intermediul bancilor celor doi
parteneri.
527.Reprezinta un avantaj al platii prin incasso documentar pt. exportator:
d)aceasta metoda este mai putin scumpa decat un acreditiv documentar.
528.Reprezinta un dezavantaj al platii prein incasso documentar pt. Importator:
a)nu exista nici o garantie ca marfurile vor fi primite asa cum s-a efectuat comanda sau la
timp.
529.Operatiunea de franciza internationala presupune:
c)un aranjament prin care o persoana-cedent,proprietarul unei marci de fabrica,de servicicii
sau de produs acorda unei alte persoane-cesionar,contra unui pret dreptul sau libertatea de a
exploata o afacere,un produs sau un serviciu.
530.Nu este corecta urmatoarea afirmatie:
d)franciza este o forma specifica a operatiunilor de prelucrare in contrapartida.
531.Reprezinta un dezavantaj pt. francizor:
d)dificultatile in exercitarea controlului.
532.Contractul de franciza reprezinta:
b)un contract prin care o parte se angajeaza sa puna la dispozitia unei alte parti marca de
fabrica,de comert,de serviciu pt. Distribuirea si fabricarea produselor sau serviciilor prevazute
in contract.
533.Nu reprezinta o obligatie a cedentului in cazul operatiunii de franciza:
c)comercializarea produselor sau serviciilor preluate,cu respectarea stricta a conditiilor
contractuale.
534.Licentierea internationala presupune:
a)operatiunea prin care o firma,dobandeste contra platii unui pret,dreptul de a utiliza
cunostiintele tehnice brevetate ale unei alte firme,in baza unui contract.
535.Nu reprezinta un dezavantaj al licentierii internationale:
b)costurile reduse.
536.Operatiunea de export de know-how reprezinta:
b)transferul catre o firma beneficiara a unui ansamblu de cunostinte tehnice
nebrevetabile,necesare pentru fabricarea unui produs.
41
537.Contractul de know-how reprezinta:
d)contractul prin care una dintre parti transmite celeilalte parti contra unei
redevente,cunostinte tehnice nebrevetate necesare pt. fabricarea,functionarea sau
comercializarea unor marfuri.
538.In clasificarea contractelor avand drept criterii ponderea pe care know how-ul o
detine in economia generala a contractului nu distingem:
c)contract de know-how simplu.
539.Consultanta inginereasca include:
a)proiectarea unui obiectiv.
540.Repreinta o forma de cooperare industriala:
b)coproductia.
541.Principalul motiv al subproductiei de capacitate este:
c)diferentialul de costuri.
542.Reprezinta un avantaj al subproductiei internationale pentru subcontractant:
d)accesul la tehnologie fara angajare de lichiditati internationale.
543.Printre obligatiile ordonatorului in cazul subproductiei de capacitate nu se numara?
a)asigurarea pe o perioada de timp convenita a pieselor de schimb pt. produsele livrate
partenerului.
544.Coproductia presupune:
b)o forma de cooperare intre state sau firme din tari diferite in cadrul careia partenerii convin
sa produca un produs in comun.
545.Nu reprezinta un avantaj al coproductiei:
c)coproductia este o forma stabila,durabila si de perspectiva.
546.Deosebirile dintre coproductie si subproductie tin, in principal, de:
a)mecanismul operatiunilor.
547.Care este principala obligatie a beneficiarului in cazul constituirii obiectivelor
industriale(la”cheie”):
a)plata pretului.
548.Leasing-ul reprezinta:
d)o operatiune comerciala prin care o parte transmite pt. o perioada determinata dreptul de
folosinta al unui bun al carui proprietar este catre alta parte.
549.Nu reprezinta un dezavantaj pt. client in cazul operatiunii de leasing faptul ca:
c)se poate conveni ca furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul mai modern.
550.Nu reprezinta un avantaj pt. Furnizor in cazul operatiunii de leasing faptul ca:”
b)este posibil ca dupa prima inchiriere utilajul sa nu isi mai gaseasca utilizatori.
42
551.Nu reprezinta o forma de leasing dupa procedurile de calcul al ratelor:
a)leasing direct.
552.Este incorecta urmatorea afirmatie:
d)dupa durata incheierii,leasing ul poate fi pe termen scurt sau pe termen mediu.
553.Bursele de marfuri sunt:
b)piete organizte,care asigura concentrarea cererii si ofertei pt. Produse si servicii,in scopul
efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala.
554.Brokerii sunt:
a)agenti bursieri.
555.Nu reprezinta o functie a burselor:
c)se desfasoara pe baza de regulamente proprii.
556.Licitatiile internationale sunt:
d)piete de marfuri cu caractersitici proprii,care functioneaza periodic sau ocazional,dupa un
ansamblu de norme si concentreaza in acelasi timp si loc cererea si oferta de marfuri.
557.Nu reprezinta o caracteristica a licitatiilor internationale:
b)au rol esential in formarea preturilor.
558.Dupa frecventa organizarii exista:
a)licitatii ocazionale.
559.Printre principalele activitati in ceea ce priveste livrarea internationala a marfurilor
nu se numara:
d)navlosirea.
560.Conform INCOTERMS,ambalajul este intotdeauna in sarcina:
a)exportatorului.
561.Nu reprezinta o functie a ambalajului:
c)promovarea marfurile.
562.Cum se poate defini certificatul de calitate:
b)un document eliberat de producatorul marfurilor exportate,el putand fi atestat de o institutie
specializata de control a calitatii.
563.Cum se poate defini certificatul de origine:
d)un document emis de un organism specializat din tara exportatorului(de regula,camera de
comert), la cererea acestuia din urma,care confirma natura, cantitatea, valoarea etc. Marfurilor
livrate.
564.In sarcina cui cade obtinerea licentei de export,cu exceptia conditiei INCOTERMS
EXW:
d)exportatorului.
43
565.Cum se poate defini factura externa:
a)un inscris intocmit de exportator prin care se arata conditiile in care are loc vanzarea de
bunuri si servicii.
566.Ce reprezinta factura consulara:
b)un document solicitat de catre organele vamale ale unei tari importatoare pt a servi la
stabilirea taxelor vamale la marfurile de import.
567.Factura proforma poate servi la:
c)obtinerea licentei de import.
568.Transportul multimodal presupune:
a)utilizarea a doua sau mai multe modalitati de transport.
569.Durata operatiunilor de logistica nu include:
d)durata fabricarii marfurilor.
570.Transportatorul se deosebeste de expeditor:
b)transportul realizeaza deplasarea efectiva a marfurilor in spatiu, cel mai frecvent la ordinul
expeditorului si pe cheltuiala exportatorului sau importatorului.
571.Navlosirea reprezinta:
c)operatiunea de prospectare a pietei navlurilor, de contactare a armatorilor potentialai si de
negociere a ofertelor de tonaj ale acestora.
572.Reprezinta un contract de navlosire:
a)contractul pe timp.
573.Conosamentul reprezinta:
d)un document scris prin care o persoana certifica sub semnatura preluarea marfii in vederea
transportului si a predarii acesteia catre destinatar.
574.Datorita functiilor pe care le indeplineste, conosamentul nu este:
b)un contract de calatorie.
575.Nu reprezinta o caracteristica a scrisorii de transport aerian faptul ca:
c)este un titlu de proprietate asupra marfii.
576.Ce reprezinta contractul de transport auto international:
a)acel contract prin care un caraus auto profesionist se obliga sa transporte unei persoane o
cantitate determinata de marfuri.
577.Nu reprezinta o tehnica de transport rutier:
d)transportul cu nave tramp.
578.In cazul transportului aerian politia de asigurare acopera:
a)avaria particulara,cheltuielile legate de avarie,furtul partial sau total si poate fi extinsa la
riscul de greva razboi etc.
44
579.Este corecta urmatoare afirmatie
b)avaria comuna este o notiune specifica transportului maritim si fluvial.
580.Contractu de asigurare reprezinta:
c)documentul care atesta acordul de vointa dintre asigurat,care se obliga sa plateasca o
anumita suma si asigurator,care in schimbul sumei, se obliga sa il despagubeasca pt. daunele
pe care le-ar suferi datorita producerii riscurilor asigurate.
581.Nu este un tip al politei cargo-polita de asigurare a marfurilor
d)polita particulara.
582.Valoarea in vama si serveste pentru:
a)stabilirea calitatii marfurilor.
583.Alegeti afirmatia corecta:
b)metoda deductiva este folosita daca valoarea in vama nu poate fi determinata.
584.Printre documentele anexate la declaratia vamala nu se numara:
c)polita de calatorie.
585.Nu reprezinta o etapa a vamuirii marfurilor:
d)completarea certificatului de origine.
586.Marfa de import nu poate fi supusa la:
c)controlul efectuarii platii de transport.
587.Odata inserate in contract prin acordul partilor, conditiile INCOTERMS au
caracter:
a)obligatoriu.
588.Nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul caluzei CIF (Cost, Insurance and
Freight):
b)sa receptioneze marfurile in portul de destinatie convenit si sa suporte toate cheltuielile.
589.Principala obligatie a cumparatorului in cazul clauzei CIP (Carriage and Insurance
Paid to):
d)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul predarii marfurilor primului
transportator.
590.Nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul clauzei CFR (Cost and Freight):
c)sa receptioneze marfurile in portul de destinatie convenit.
591.Se numara printre obligatiile cumparatorului in cazul clauzei CFR(Cost and
Freight):
b)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul trecerii marfurilor peste balustrada
vasului.
45
592.Nu reprezinta o obligatie pt. vanzator in cazul clauzei CPT(Carriage Paid To):
d)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul predarii marfurilor primului
transportator.
593.Conform clauzei DAP (Delivered At Place) cine acopera toate costurile pentru
livrarea si descarcarea marfurilor la terminalul stabilit:
a)vanzatorul.
594.Alegeti afirmatia corecta:
c)conform clauzei DDP(Delivered Duty Paid) vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile
si riscurile legate de aducerea marfii la locul convenit.
595.Care dintre urmatoarele conditii de livrare este cea mai comoda pentru exportator:
b)EXW.
596.Reprezinta o obligatie pt cumparator in cazul clauzei FCA(Free Carrier):
b)sa aleaga transportatorul si sa incheie contracte de transport.
597.Se numara printre obligatiile vanzatorului in cazul clauzei FAS(Free Along Ship):
d)sa vamuiasca marfa la export.
598.Conform clauzei FOB(Free On Board) vanzatorul isi indeplineste obligatie de
livrare:
a)in momentul in care marfurile au trecut peste balustrada vasului in portul de expediere.
599.Nu reprezinta o obligatie pt vanzator in cazul clauzei FOB(Free On Board):
c)sa livreze marfurile la bordul navei in portul de imbarcare.
600.Reprezinta o obligatie pt cumparator in cazul clauzei FOB(Free On Board):
c)sa aleaga carausul.
46
VII. DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL
601.Comisia Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International(UNCITRAL) a fost
infiintat de catre:
b)Organizatia Natiunilor Unite.
602.Una dintre cele mai cunoscute conventii ale UNCITRAL(Comisia Natiunilor Unite
pt. Drept Comercial International) este:
c)Conventia de la Viena referitoare la vanzarea internationala de marfuri(1980).
603.Organismul de Reglementare a Diferendelor solutioneaza litigiile in cadrul:
a)Organizatie Mondiale a Comertului.
604.Una dintre principalele functii ale UNCITRAL este:
d)elaborarea de conventii internationale si legi model.
605.In dreptul comertului international, insolventa comerciala internationala:
b)nu are aceasi semnificatie in statele care participa la comertul international.
606.In insolventa internationala, sitemul unitatii insolventei(falimentul) presupune:
c)hotararea judecatoreasca este pronuntata de o singura instanta, in general instanta de la
sediul debitorului.
607.In Statele Unite ale Americii,insolventa este reglementata:
d)la nivel federal.
608.In Spania,reglementarea referitoare la insolventa a fost influentata de:
a)Legea Model a UNCITRAL.
609.Primelel tratate cu vocatie internationala care vizau falimentul(insolventa)
transfrontalier(a) au fost:
b)Tratatele de la Montevideo(„Tratat privind dreptul international privat”).
610.Regulamentul Consiliului nr. 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa(in
Uniunea Europeana) nu se refera la:
c)societatile de asigurare.
611.Regulamentul Consiliului nr. 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa in
Uniunea Europeana nu se aplica:
a)atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice.
612.Cu privire la deschiderea unei proceduri de insolventa unice in Uniunea Europeana,
reglementarile prevad:
d)nu prevad principiul deschiderii unei proceduri unice si recunosc diversitatea sitemelor de
drept nationale.
47
613.„Centrul intereselor principale” trebuie sa corespunda locului in care:
a)debitorul isi conduce in mod obisnuit interesele si poate, prin urmare, sa fie verificat de
catre terti.
614.Dupa deschiderea procedurii principale de insolventa:
a)Regulamentul UE nu aduce atingere dreptului de a solicita deschiderea un proceduri de
insolventa intr-un stat membru in care debitorul are un sediu.
615.Legile model sunt acte normative:
d)sunt texte care pot fi preluate in reglementarile proprii de statele interesate.
616.Regulamentul Uniunii Europene este aplicabil daca:
b)centrul intereselor principale al debitorului este situat in Uniunea Europeana.
617.Regulamentul Cosniliului nr.1346 din 2000 privind procedurile de insolventa
reglementeaza:
c)procedura deschiderii procedurii insolventei la nivel international,instantele competente
nationale fiind desemnate potrivit legii statului membru.
618.Regulamentul Uniunii Europene in materia insolventei intentioneaza:
b)sa limiteze la maximum cazurile in care sunt deschise proceduri teritoriale independente.
619.Ghidul legislativ in privinta dreptului insolventei: tratamentul grupurilor de
intreprinderi in situatia insolventei a fost adoptat de catre:
b)UNCITRAL.
620.Regulile arbitrale ale UNCITRAL din 2010 sunt obligatorii:
c)sunt reguli facultative pt. arbitrajul comercial international.
621.Principiile aplicabile contractului de comert international au fost adoptate de:
c)Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat(UNIDROIT).
622.Conventia din 1988 asupra factoring-ului international(Ottawa) a fost adoptata de
catre:
b)Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat(UNIDROIT).
623.Conventia din 1988 asupra leasing-ului financiar international(Ottawa) a fost
adoptata de catre:
a)UNIDROIT.
624.Actul uniform din 17 aprilie 1997 referitor la societatile comerciale si grupul de
interes economic a fost adoptat de:
d)Organizatia pt. Armonizarea in Africa a Dreptului Afacerilor(OHADA).
48
625.Actul uniform OHADA din 10 aprilie 1998 asupra organizarii procedurilor colective
de stingere a pasivului prevede ca:
d)deciziile de deschidere si inchidere a procedurilor sunt recunoscute cu autoritate de lucru
judecat pe teritoriul altor state parti.
626.Conventia Statelor Nordice(1933) prevedea ca:
a)o procedura de faliment, deschisa intr-unul din statele contractante,isi extinde, de
asemenea,efectele asupra bunurilor apartinand falitului din alte state membre ale conventiei.
627.Principiile asupra Guvernarii Corporative au fost adoptate de:
d)Organizatia pt. Cooperare si Dezvoltare Economica(OECD).
628.Termenul general de prescriptie in materie de vanzare internationala de marfuri
este de:
b)4 ani.
629.Conventia asupra prescriptiei in materie de vanzare internationala de marfuri a fost
adoptata de:
c)UNCITRAL.
630.In vederea elaborarii de conventii internationale, legi tip si legi uniforme care sa
unifice reguli de drept ce se aplica in comertul international a fost constituita:
a)Comisia Ntiunilor Unite pt. Drept Comercial International.
631.Activitatea Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International s-a
evidentiat in domeniul:
b)arbitrajului comercial international.
632.Ghidul legislativ al UNCITRAL reprezinta:
c)un text care furnizeaza indicatii pt elaborarea actelor normative.
633.Romania a ratificat Conventia UNCITRAL referitoare la:
d)transportul de marfuri pe mare.
634.Principiile aplicabile contractelor comerciale internationale:
a)nu au forta juridica obligatorie.
635.In materia recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale, Romania:
a)a ratificat o Conventie internationala in materie, in 1961.
636.Sistemul unitatii falimentului(insolventei) presupune ca:
b)hotararea este pronuntata de instanta de la sediul societatii, poate fi executata in toate statele
implicate.
637.In Germania, insolventa poate fi declansata:
c)de debitor sau creditor.
49
638.Conventia de la Viena asupra contractelor de vanzare internationala de marfuri
promoveaza reguli compatibile cu diferitele sisteme:
a)sociale, economice si juridice.
639.Conventia de la Viena isi propune sa contribuie:
d)la eliminarea obstacolelor juridice in schimburile internationale.
640.Conventia se aplica contractelor de vanzare de marfuri intre parti care isi au sediul
in state diferite:
a)cand aceste state sunt state contractante.
641.Conventia de la Viena carmuieste vanzarile:
d)de marfuri perisabile.
642.Conventia de la Viena carmuieste:
c)contractele de furnizare de marfuri ce urmeaza a fi fabricate sau produse,in afara de cazul
in care partea care le comanda furnizeaza o parte esentiala din elementele materiale necesare
acestei fabricari sau produceri.
643.Conventia de la Viena de aplica:
c)formarii contractului de vanzare, drepturilor si obligatiilor la care un astfel de contract da
nastere intre vanzator si cumparator.
644.In ceea ce priveste uzantele, Conventia de la Viena:
d)partile sunt legate prin uzantele la care ele au consimtit si de obisnuintele care s-au stabilit
intre ele.
645.Potrivit Conventiei de la Viena:
a)contractul de vanzare nu trebuie sa fie incheiat,nici constatat in scris si nu este supus
niciunei alte conditii de forma.
646.Proba contractului de vanzare se poate face:
b)prin orice mijloace,inclusiv prin martori.
647.La interpretarea Conventiei se va tine seama de:
b)necesitatea de a promova aplicarea sa uniforma.
648.O propunere de incheiere a unui contract adresata uneia sau mai multor persoane
determinate constituie oferta, daca:
a)este suficient de precisa si denota vointa autorului ei de a se angaja in caz de acceptare.
649.O propunere adresata unor persoane nedeterminate este considerata:
c)o invitatie de a oferta,in afara de cazul in care persoana care a facut propunerea nu a indicat
in mod clar contrariul.
650.O oferta produce efecte:
d)cand ajunge la destinatar.
50
651.Oferta,daca este irevocabila:
a)poate fi retractata daca retractarea ajunge ajunge la destinatar inainte sau in acelasi timp cu
oferta.
652.Acceptarea se realizeaza prin:
a)declaratia destinatarului care exprima acordul sau la oferta.
653.Acceptarea unei oferte produce efecte:
d)in momentul in care indicatia de acceptare parvine ofertantului.
654.Contraoferta este un raspuns care tinde sa fie acceptarea unei oferte,dar care
contine:
c)elemente complementare sau diferite privind in deosebi pretul,plata,calitatea si cantitatea
marfurilor,locul si momentul predarii,intinderea responsabilitatii unei parti fata de cealalta sau
rezolvarea litigiilor.
655.Daca scrisoarea sau alt inscris continanad o acceptare tardiva denota ca a fost
expediata in astfel de conditii incat,daca transmiterea ar fi fost regulata,ar fi parvenit la
timp ofertantului,acceptarea tardiva produce:
b)efectele unei acceptari,in afara de cazul in care,fara intarziere,ofertantul il informeaza
verbal pe destinatarul ofertei ca el considera ca oferta sa a devenit caduca sau daca ui
adreseaza un aviz in acest scop.
656.Contraventia la contract savarsita de una din parti:
c)este interzisa cand ea cauzeaza celeilalte parti un prejudiciu prin care o priveaza in mod
substantial de ceea ce aceasta era in drept sa astepte de la contract,in afara de cazul in care
partea in culpa nu a prevazut un astfel de rezultatat,iar o persoana rezonabila, cu aceeasi
pregatire si aflata in aceeasi situatie, nu l-ar fi prevazut nici ea.
657.Declaratie de desfiintare a contractului:
c)nu are efect decat daca este facuta prin notificare catre cealalta parte.
658.Daca o notificare,cerere sau alta comunicare este facuta de o parte la contract prin
mijloace adecvate imprejurarilor,o intarziere sau o eroare in transmiterea comunicarii
sau faptul ca ea nu a ajuns la destinatie:
a)nu priveaza pe acea parte contractanta de dreptul de a se prevala de ea.
659.Un contract scris care contine o dispozitie ce stipuleaza ca orice modificare sau
reziliere amiabila trebuie facuta in scris,nu poate fi modificat sau reziliat in mod
amiabil:
b)numai in forma scrisa.
51
660.Vanzatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract si de conventie:
a)sa predea marfurile,sa transfere proprietatea acestora si, daca este cazul,sa remita
documentele referitoare la marfa.
661.Obligatia de predare se refera la:
a)punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care vanztorul avea sediul sau la
momentul incheoerii contractului.
662.Daca obiectul contractului il constituie marfuri care se gaseau sau trebuiau
fabricate ori produse intr un loc special,obligatia de predare este indeplinita prin:
c)punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul unde au fost produse sau fabricate.
663.Vanzatorul trebuie sa predea marfurile:
c)daca o data este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract, la aceasta
data.
664.Marfurile sunt conforme cu contractul daca:
b)sunt adecvate intrebuintarilor la care servesc in mod obisnuit marfuri de acelasi tip.
665.Cumparatorul trebuie sa examineze marfurile sau sa le supuna examinarii:
b)intr-un termen cat se poate mai scurt,tinand seama de imprejurari.
666.Vanzatorul trebuie sa predea marfurile libere de orice drept sau pretentie a unui
tert intemeiata pe proprietatea industriala sau alta proprietate intelectuala:
a)in temeiul legii statului unde marfurile trebuie sa fie vandute sau utilizate,daca partile au
avut in vedere, in momentul incheierii contractului,ca marfurile vor fi revandute sau utilizate
in acest stat.
667.Cumparatorul este obligat:
a)sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate.
668.Daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa fi fost
determinat in contract:
c)daca in mod expres sau implicit,sau printr-o dispozitie care permite sa fie determinat,se
considera ca partile s-au referit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii
contractului, in ramura comerciala respectiva, pentru aceleasi marfuri vandute in imprejurari
comparabile.
669.Daca a intervenit schimbarea sediului/domiciliului vanzatorului dupa incheierea
contractului:
b)vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii.
670.Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul:
a)cand vanzatorul pune la dispozitia sa, fie marfurile, fie documentele reprezentative ale
marfurilor.
52
671.O parte poate sa amane executarea obligatiilor sale cand rezulta,dupa incheierea
contractului, ca cealalta parte nu va executa o parte esentiala a obligatiilor sale din
cauza:
a)unei insuficiente a capacitatii de executare a acestei parti.
672.Cuantumul daunelor-interese pt o contraventie la contract savarsita de o parte sunt
definite de Conventia de la Viena:
c)egale cu pierderea suferita si castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei.
673.Daca o parte nu plateste pretul sau orice alta suma datorata, cealalta parte:
d)are dreptul la dobanzi asupra acestei sume fara a prejudicia asupra daunelor-interese pe care
ar fi indreptatita sa le ceara.
674.O parte este raspunzatoare de neexecutarea oricarei obligatii ale sale daca:
d)cand se dovedeste ca putea sa previna consecintele.
675.Rezolutiunea contractului produce urmatoarele efecte:
c)partea care a executat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea
ce i-a furnizat sau platit in executarea contractului.
676.Daca vanzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca:
a)dobanzi asupra valorii pretului, calculate din ziua platii.
677.Obligatia de conservare subzista:
c)cand cumparatorul intarzie sa preia marfurile predate sau nu plateste pretul.
678.Litigiile patrimoniale care intervin intre persoane care au capacitate deplina de
exercitiu pot fi solutionate pe calea arbitrajului:
a)daca asupra obiectul litigiului poate fi realizata o tranzactie.
679.Constituie un avantaj al solutionarii litigiului pe cale arbitrala:
c)confidentialitatea dezbaterii si a hotararii.
680.Solutionarea litigiului pe calea arbitrajului:
b)are atat avantaje cat si dezavantaje.
681.Incalcarea caracterului arbitral al litigiului:
c)este sanctionata prin anularea hotararii arbitrilor.
682.Recunoasterea hotararii(arbitrale) straine poate fi refuzata daca
d)incalca ordinea publica de drept international privat roman.
683.Atribuirea in competenta instantelor judecatoresti a unor litigii patrimoniale
a)nu exclude, in mod automat, posibilitatea solutionarii acestora pe calea arbitrajului.
684.Nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile care au drept obiect:
b)pensia de intretinere.
53
685.Nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile care au drept obiect:
c)deciziile de desfacere a contractului de munca.
686.Pot fi solutionate pe calea arbitrajului:
c)litigiile asupra carora legea permite sa se faca tranzactie.
687.Clauza compromisorie poate fi incheiata:
a)la orice forma de societate comerciala.
688.Societatile comercial cu capital de stat:
c)pot incheia conventii arbitrale.
689.Asociatiile profesionale:
c)nu pot impune societatilor dintr un anumit domeniu un anumit arbitraj institutional.
690.Este arbitrabil litigiul referitor la:
d)cesiunea de parti sociale sau de actiuni.
691.Arbitrajul poate fi incredintat:
c)unuia sau mai multor arbitri.
692.Arbitrii vor pronunta o hotarare:
a)definitiva si obligatorie pt parti.
693. Statul:
b)poate incheia conventii arbitrale numai pt litigii cu caracter international.
694. Proba compromisului se face:
b)numai cu inscrisuri.
695. Intelegerea de sine statatoare referitoare la solutionarea unui litigiu ivit intre parti:
b)este compromis.
696. Prin clauza compromisorie, partile convin ca sa solutioneze:
b)litigiile care au legatura cu contractul in care aceasta clauza este inserata.
697. In cadrul compromisului trebuie sa se indice:
d)obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
698. Validitatea clauzei compromisorii este:
b)este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.
699. Hotararea arbitrala poate fi desfiintata:
c)daca lipseste conventia arbitrala.
700. Hotararea arbitrala:
b)este definitiva si obligatorie.
54
VIII. MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNATIONALE
701. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o tendinta a mediului de afaceri
international:
c) aparitia unei tendinte dde regionalizare a afacerilor
702. Totalitatea conceptelor, metodelor si instrumentelor necesare identificarii unor
oportunitati de afaceri in mediul economic international a actiunilor de promovare,
negociere, contractari si derulare a afacerilor dintre parteneri ce apartin unor tari
diferite reprezinta:
b)managementul afacerilor international
703. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un obiectiv principal care
determina firma sa se angajeze in afaceri economice international:
d) maximizarea riscului concurential
704. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o caracteristica ce alcatuieste
specificul managementului international:
c) succesul rapid si necondtionat in afaceri
705. Printre elementele prin care cultura unei firme international poate afecta practicile
de management nu se regaseste:
b) competenta/incompetent
706. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o dimensiune care diferentiaza o
cultura nationala de alta:
c) corect/incorect
707. Managementul international reprezinta:
a) managementul firmei la scara international
708. Printre factorii care au contribuit la dezvoltarea fara precedent afacerilor
international nu se regaseste:
c) tendinta de regionalizare a afacerilor
709. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o caracteristica definitorie a afacerilor
economice internationale:
d) cresterea numarului de acorduri socio-politice intre statele lumii
710. Functia de planificare in managementul afacerilor internationale reprezinta functia
prin care:
a) se determina principalele obiective ale organizatiei precum si resursele si mijloacele
necesare realizarii lor
711. Planificarea strategica reprezinta un proces de planificare pe termen:
a) lung de cca. 15-20 de ani
55
712. Planificarea tactica reprezinta un proces de planificare pe termen:
b) mediu, cuprins intre 1-3 ani
713. Planificarea operativa reprezinta un proces de planificare pe termen:
c) scurt, de cel mult un an
714. Ansamblul coerent de obiective ce trebie atinse, pentru fiecare obiectiv prevazandu-
se actiunile ce contribuie la atingerea lui si resursele necesare (umane, materiale,
financiare, informationale, timp) reprezinta:
a) planul de afaceri
715. Punctul de vedere al conducerii despre ce trebuie sa faca organizatia internationala
si ce doreste sa devina pe termen lung reprezinta:
a) misiuna organizatiei
716. Pentru a fi eficienta, misiuna firmei internationale trebuie nu trebuie sa
indeplineasca una dintre urmatoarele cerinte:
b) sa contina si obiective la nivel national
717. Internationalizarea firmei se defineste ca fiind:
b) un proces obiectiv de crestere a implicarii firmei in operatiuni internationale
718. Conceptia, potrivit careia toate firmele urmeaza, cu necesitate, acelasi proces de
internationalizare dupa un model standard, apartine:
c) teoriei evolutiei uniliniare
719. Conceptia, potrivit careia internationalizarea firmei este un proces secvential, in
care perioadele de evolutie stabila alterneaza cu perioade de tranzitie, apartine:
d) teoriei evolutiei ciclice
720. Una dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie:
d) presiunea concurentei
721. d) scaderea vanzarilor pe piata interna
722. b) excesul de capacitate de productie
723. c) supraproductia
724. c) proximitatea geografica fata de clienti
725. b) accesul la resurse
726. b) reducerea costurilor de productie
727. c) avansul tehnologic
728. c) gradul de implicare manageriala
729. Printre obiectivele tactice ale internationalizarii firmei nu se numara:
b) crederea niveluluide dezvoltare economica a tarii de implantare
56
730. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o forma a analizei diagnostic:
b) diagnosticul implantarii
731. Modalitatea de selectie a pietelor internationale ce se bazeaza pe un proces formal
de luare a deciziilor in baza unor date statistice pentru evaluarea potentialului pietei
reprezinta:
a) abordarea sistemica
732. Modalitatea de selectie a pietelor internationale ce se bazeaza pe apelarea de catre
organzatie la criterii subiective reprezinta:
c) abordarea nesistemica
733. Modalitatea de selectie a pietelor international ce pune accentul pe selectarea
clientilor, apeland la un sistem de filtare a celor mai putini atractivi parteneri potentiali
de afaceri, reprezinta:
d) abordarea relationala
734. Modalitate de selectie a pietelor internationale ce pune accentul pe evidentierea
unor situatii favorabile aparute pentru organizatie oarecum intamplator, fara derularea
unui proces evaluativ din partea acesteia, reprezinta:
a) selectia oportunista
735. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta un scop al analizai oportunitatilor
existente pe piata externa:
c) de a previziona viitoarele rezulate ale firmei
736. Grupul de operatiuni in care importul este conditionat de efectuarea exportului sau
invers, reprezinta:
a) contrapartida
737. Vanzarea dreptului de folosinta a cunostintelor tehnice brevetate de un exportator
unui beneficiar strain, contra unui pret, ce urmeaza sa fie platit printr-o suma forfetara
(dinainte stabilita) sau redevente (plati periodice):
a) licentierea
738. Operatiunile comerciale de referinta ale unei firme internationale sunt reprezentate
de:
a) operatiuni de export-import
739. Care dintre urmatorii nu reprezinta un factor de influenta deosebita asupra
opriunilor strategice ale organizatiei pe termen lung:
d) politica guvernamentala in domeniul tarifelor vamale
57
740. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un criteriu in selectia partenerilor de afaceri
internationali:
c) proximitatea geografica fata de clienti
741. Serviciul al unei firme, implantat in straintatate, care deprinde in totalitate, din
punct d evedere financiar si administrativ de societatea care a creat-o, iar obiectivul sau
de activitate este identic cu cel al societatii –mama reprezinta:
b) sucursala
742. Filiala este:
a) o firma cu capital propriu consituita de societatea mama in strainatate potrivit legistatiei
tarilor de rezidenta
743. Componenta organizatorica a firmei, formata din totalitatea persoanelor care
desfasoara activitati omogen e si/sau complementare in vederea realizarii acelorasi
obiective derivate si subordonate nemijlocit unui manager reprezinta:
c) departamentul
744. Strcturile organizatorice internationale sunt specifice:
a) firmelor care se afla in fazele initiale ale dezvoltarii activitatii internationale
745. Dezavantaj al structurii organizatorice internationale cu departament de export
subordonat directiei de marketing:
c) lipsa unei relatii directe intre departamentul de export si departamentele de productie,
financiar, cercetare-dezvoltare
746. Crarea diviziei de realtii internationale separa:
a) activitateafirmei pe plan intern de activitatea pe plan extern, coodonarea de ansamblu fiin
realizata de catre directorul general al companiei
747. Avantaj al structurii organizatorice globale pe produs:
a) adoptarea rapida a masurii de extindere a liniilor de producite pentru un anumit produs, fara
afectarea activitatii altor sectoare ale firmei
748. Avantaj al structurii organizatorice globale geografice:
b) sistemul informational si cumunicational privind conditiile locale este extrem de rapid,
permitand luarea operativa a unor masuri corective
749. Avantaj al structurii organizatorice globale functionale:
d) activitatea firmei la nivel global poate fi condusa si controlata, in mod direct si centralizat,
de un numar redus de manageri
750. Dezavantaj al structurii organiztatorice globale pe produs:
a) multiplicarea modlelor functionale la nivelul companiei
58
751. Dezavantaj al structurii organizatorice globale geografice:
b) o relativa scadere a eficientei prin prisma cresterii costurilor
752. Departamentizarea reprezinta:
a) un principiu de baza in realizarea structurilor organizatorice ce consta in gruparea
activitatilor care au caracteristici si functii similare
753. Dezavantaj al structurii organizatorice globale functionale:
c) responsabilitatea in ceea ce priveste coordonarea activitatii deparatamentelor revine
aproape integral directorului general
754. Structurile organizatorice complexe reprezinta:
d)modalitati de adaptare dinamica a structurilor organizatorice la cresterea complexistatii
mediului de afaceri pe plan international
755. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un principiu de baza in organizarea
activitatii unei companii internationale:
d) crearea unei cuturi de sprijin pentru organizarea fimei
756. Componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex, desfasurat cu
scopul realizarii unui obiectiv individual, care, de regula, se atribuie unei singure
persoane reprezinta:
a) sarcina
757. Din categoria factorilor externi care influenteaza alegerea structurii organizatorice
in cazul companiilor multinationale nu face parte:
c) personalul organizatiei
758. Din categoria factorilor interni care influenteaza alegerea structurii organizatorice
in cazul companiilor multinationale nu face parte:
a) tipul consumatorilor
759. Elementul care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale este:
d) multimea coordonatorilor
760. Etape care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale:
d) corectarea rezultatelor
761. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o tehnica prin care se cauta o solutie
novatoare de catre un grup selectat cu atentie pentru a fi potrivit cu natura problemei
de rezolvat:
b) sinectica
762. Criteriul care nu face parte din criteriile de clasificare a deciziilro in afacerile
internationale este:
d) orientarea zonala
59
763. Dupa frecventa/periodicitatea luarii unor dcizii, acestea pot fi:
a) decizii unice, repetitive
764. Succesul unei companii multinationale depinde de:
a) raportul dintre gradul de centralizare si cel de descentralizare a deciziei
765. Punctele de vedere ale dcidentului, cu ajutorul carora este luata decizia reprezinta:
b) multimea criteriilor decizionale
766. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o cerinta de rationalitate a deciziei:
d) perioada
768. Deciziile in care probabilitatea de realizare a obiectivelor este mare, o parte a
variabilelor n pot fi cotrolate, evolutia lor fiind dificil de anticipat reprezinta decizii:
b) in conditii de risc
769. Deciziile ce vizeaza orizonturi de timp mai mari de un an si se refera la probleme
majore ale activitatii organizatiei, influentand intreaga activitate a acesteia reprezinta:
c) decizii strategice
770. In care etapa a procesului decizional se regaseste momentul luarii deciziei:
a) selectarea altenativelor
771. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o cerinta a comunicarii:
d) sa fie unidirectionala
772. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o caracteristica a organizatiei
comunicante:
c) sa fie evolutiva
773. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o forma a comunicarii externe:
d) comunicarea externa de adaptare
774. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o cerinta a comunicaraii:
d) sa fie dezvoltata
775. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta un elemental procesului de
comunicare:
d) managerul
776. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o metoda informala de recrutare:
d) recomandarile angajatilor
777. a) recomandarile angajatilor
778. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o metoda formala de recrutare:
d) recomandarile angajatilor
779. c) recrutarea dintre randurile angajatilor concurentei
60
780. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un criteriu de selectie a
managerilor internationali:
d) aspectul fizic
781. c) cunostintele tehnice
782. d) capacitatea de a se descurca singur
783. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un program de pregatire a
viitorilor manageri internationali:
b) programe de cunoastere a potentialului geografic a tarii gazda
784. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o etapa in pregatirea viitorilor
manageri internationali:
c) pregatirea pe parcurs
785. Care dintre urmatoarele nu face parte din metodele de pregatire culturala:
c) pregatire combinata
786. Efectul sistematic de stabilire a standardelor de performanta pentru obiectivele
planificate, de comparare a performantelor efective cu standardele predetermintate, de
determinare a abaterilor si de masurare a semnificatiei acestora, in vederea luarii
tuturor masurilor necesare asigurarii folosirii eficiente a resurselor firmei pentru
realizarea obiectivelor reprezinta:
a) activitatea de control
787. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o etapa fundamentala in realizarea unui
control eficient:
d) redefinirea standardelor
788. Dupa modul de efectuare, controlul poate fi:
b) direct, indirect
789. Dupa momentul efectuarii, controlul poate:
a) preventiv, curent, de verificare
790. Dupa obiectivul activitatilor de control poate fi:
d) al performantelor financiare, de calitate, profesionale
791. Printre elementele care asigura eficienta oricarui sistem de control se numara:
a) flexibilitatea
792. In cadrul managementului american stilul managerial este:
b) cu o tendinta puternic autoritara
793. Dintre particularitatile managementului american nu face parte:
d) cea mai puternica retea de comercializare a firmei Toyota
61
794. Sistemul Kanban reprezinta:
a) o programare riguroasa a fluxurilor de productie si un mod de livrare la timp a unor parti
componente necesare fabricarii produsului
795. Printre particularitatile managementului japonez nu se regaseste:
b)un management participativ si decizii de grup
796. Printre particularitatile managementului european nu se regaseste:
d) atunci cand isi promoveaza si comunica strategia, tind sa aiba o perspectiva mai redusa
797. Care dintre urmatoare variante este adevarata:
b) cuvantul “etica” este folosit pentru probleme de ordin teoretic, iar cuvantul “moralitate”
pentru aspectele de ordin practic ale eticii
798. Care dintre urmatoare variante este adevarata:
a) etica este perceputa ca studiu al moralitatii si al normelor de conduita
799. Etica in afaceri reprezinta:
a) set de principii sau arumente care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri
800. Etica aplicata se refera la:
a) studierea eticii ca disciplina practica
62
IX. Marketing international
801. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta unul dintre cei 3 “C” identificati
de Ojmae, care a dorit sa completeze mixul de marketing (cei 4 “P” ):
d) cash, adica plata cu “bani gheata”
802. Atributele tangibile ale produsului, din perspectiva marketingului international, se
refara la:
a) proprietatile fizico-chimice ale produsului
803. Atributele intangibile ale produsului, din perspectiva marketingului international,
se refara la:
d) utilitatea conferita de consumul produsului, recpectiv de satisfactia subiectiva simtita de
catre consumator data de actul de consum
804. Omogenitatea gamei de produse pe plan international, se refera la:
d) gradul de asociere existenta intre diferitele linii componente sub aspectul utilizarii finale,
cerintelor de fabricatie, canalelor de distributie
805. O linie de produs, in cadrul strategiei de produs pe plan international, reprezinta:
a) un grup omogen de produse sub aspectul materiilor prime sau tehnologiei de fabricatie
folosite, al caracteristicilor fizice sau utilizarii finale
806. Care dintre afirmatiile urmatoare, cu privire la momentul lansarii unui produsnu
este adevarata:
d) daca o companie lanseaza prima produsul, in cazul in care concurentul se grabeste cu
lansarea produsului, compania va trebui sa faca la fel, iar in cazul in care acesta amana
lansara, compani ao va amana si ea, profitand de timpul castigat, pentru a-si imbunatati
produsul
807. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta unul dintre avantajele lansarii
intarziate:
d) compania si concurentii pot suporta impreuna cheltuielile de promovare
808. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre conditiile
cumparatorului ideal in cazul lansarii unui nou produs:
b) sa utilizeze din cand in cand produsul
809. La ce se refara etapa 1, ca si componenta a ciclului de viata international al
produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon:
a) exporturile S.U.A. dominau piata internationala
810. La ce se refera etapa 2, ca si componenta a ciclului de viata international al
produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon:
b) producatorii din alte tari dezvoltate au devenit competitivi pe piata nationala
63
811. La ce se refera etapa 3, ca si componenta a ciclului de viata international al
produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon:
d) producatorii din alte tari dezvoltate au devenit comptetitori pe alte piete
812. La ce se refera etapa 4, ca si componenta a cislcului de viata international al
produselor (raportat la S.U.A.), propus de Vernon:
c) producatorii din tari dezvoltate au devenit competitivi pe piata S.U.A.
813. Avantajul tehnologic , ca si element cheie al strategiei de produs, se refera la:
b) avantajul competitiv creat de companie
814. Inovarea permanenta, ca si element cheie al strategiei de produs, se refera la:
a) livrarea in permanenta de produse superioare calitativ
815. Adaptarea la schimbarile de pe piata, ca si element cheie al strategiei de produs pe
plan international, se refera la:
c) majoritatea produselor noi sunt variante imbunatatite ale produselor deja existente
816. Constuirea unui nume de marca puternic, ca si element cheie al strategiei de
produs, se refera la:
d) intarirea loialitatii consumatorilor, fiind o promisiune a calitatii produsului
817. Care dintre urmatoarele elemente nu face parte din planul de actiune, ca element
cheie al strategiei de produs?
d) obtinerea unui profit cat mai mare
818. Dintre avantajele standardizarii produselor nu face parte:
b) patrunderea cu usurinta pe piete noi, cu puternice tenditii de consm
819. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la adaptarea locala a produselor nu
este corecta?
c) un alt avantaj il reprezitna faptul ca este mai ieftina decat standardizarea
820. Ce defineste Asociatia Americana de Marketing ca fiind “un nume, un termen, un
semn, un simbol sau design sau o combinatie intre acestea prin care se intentioneaza
identificarea bunurilor sau serviciilor oferite de catre un vanzator su un grup de
vanzatori si diferentierea acestora fata de cele oferite de catre concurenta”?
b) numele de marca
821. Dintre principalii factori care determina loialitatea consumatorilor fata de un
anumit nume de marca nu face parte:
c) numele de marca este ceva nou pentru consumatori
64
822. Loialitatea fata de numele de marca se defineste ca fiind:
a) un angajament sincer al consumatorului de a achizitiona din nou produsul respectiv, in
ciuda eforturilor de marketing, ale unor producatori competitori, ce au scopul modificarii
comportamentului de consum
823. Asocierile numelui de marca reprezinta:
b) orice asociere in memorie cu un anumit nume de marca
824. Valoarea intrinseca a numelui de marca se refera la:
c) utilitatea suplimentara sau valoarea adaugata oferite unui produs de catre numele sau de
marca
825. Numele de marca de tara este definit ca fiind:
d) identitate umbrela care incorporeaza si ofera inteles unor sub-nume de marca orientate
catre anumite obiective specifice, precum promovarea investitiilor straine directe, a
turismului, exporturilor si chiar influentei politice
826. Dintre principalele beneficii pentru o companie conferite eexistenta unui nume de
marca uternic nu face parte:
a) posibiltatea comercializarii produselor la preturi foarte scazute
827. Numele de marca monolitica, in marketingul international, reprezinta:
a) strategia de a utiliza numele companiei ca si nume de marca pnetru gamele de produse
desfacute
828. Numele de marca de casa, in maketingul international, reprezinta:
b) reprezinta strategia de a utiliza, pe langa numele de marca al companiei si nume de marca
specifice unor anumite categorii sau game de produse ralizate de catre companie, are permite
diferentierea intre produsele aceleiasi companii
829. Numele de marca de sustinere, in marketingul international, reprezinta:
c) strategia de a promova in mod proeminent numele de marca al produsului dar de a alautra
si numele de marca al companiei pentru a familiariza consumatorii cu noul nume de marca
830. Numele de marca separat, in marketingul international, reprezinta:
d) strategia prin care anumite produse sau game de produse ale companiei au capatat o
asemenea recunoastere, incat alaturarea numelui companiei producatoare nu mai este necesara
831. In cazul strategiei standard de pret pe plan international, compania:
b) percepe acelasi pret indiferent de piata pe care deface produsul sau
832. In cazul strategiei formulei standard de pret, pe plan international compania:
d) nu utilizeaza acelasi nivel absolut al pretului, ci o formula standard de stabilire a pretului pe
fiecare piata
65
833. In cazul strategiei adaptarii pretului, pe plan international, compania:
c) acorda managerilor locali o autonomie mare in ceea ce priveste stabilirea pretului de pe
fiecare piata
834. In cazul strategiei de stabilire strategica a pretului, pe plan international,
compania:
a) ia decizia de stabilire a preturilor pe fiecare piata in functie de pozitia sa competitiva pe
acestea, precum si de obiectivele strategice avute in vedere
835. In cazul strategiei pretului pentru atingerea unor obiective interne, in marketingul
international, compania:
a) decide cu privire la transferurile unor diferite resurse intre filiale de pe diferite piete, tinand
cont de diferentele de fiscalitate, profitabilitate, etc.
836. Care este cel mai urmarit obiectiv al unei companii multinationale?
d) profitul global
837. Indicatorul cifrei de afaceri, ca si componenta a strategiei de pret a oricarei
companii, se refera la:
a) totalul veniturilor (totalul vanzarilor)
838. Profitul brut al oricarei companii reprezinta
c) totalitatea veniturilor din care se scad cheltuielile
839. Care este principalul instrument prin care autoritatile pot influenta
comportamentul companiilor nationale, atat in ansamblul economiei nationale, cat si in
particular, in ceea ce priveste o ramura sau sector de activitate?
d) politica fiscala
840. La ce se refera concepul de concurenta fiscala?
c) multe state incearca printr-o politica fiscala relaxata sa atraga investitorii in detrimentul
altor state, in special in anumite sectoare de interes pentru guvern
841. Prin ce modalitate influenteaza guvernul in mod direct preturile practicare de
companiile multinationale?
c) stabileste nivelul maxim a preturilor
842. Functia de distributie a unei filiale, de mare importanta pentru politi ca de pret a
oricarei companii multinationale se refra la faptul ca:
a) filiala actioneaza ca simplu intermeidar atat local, cat si regional
843. Functia de producie a unei filiale, de mare importanta pentru politica de pret a
oricarei companii multinationale se refera la faptul ca:
b) filiala are o contributie la valoarea adaugata a produsului finit defacut la nivel global
66
844. Functia de prestare de servicii de suport a unei filiale, de mare importanta prentru
politica de pret a oricarei companii multinationale se refera la faptul ca:
c) filiala poate presta serviciile si asistenta legala, audit, cercetare & dezvoltare, finantare,
cercetari si formulare de marketing pentru intregul grup
845. Nu reprezinta una dintre principalele forme de transferuri financiare in cadrul
strategiei de pret pe plan international utilizata de companiile multinationale:
d) impozitele
846. Dintre fortele care au impact asupra preturilor (avand in vedere tendinta de
scadere aprofiturilor, datorata faptului ca toate companiile sunt fortate sa vanda la
preturi competitive), nu face parte urmatorul element:
a. redeventele
847. sensibilitatea crescanda la pretuir a consumatorilor, ca una dintre fortele cu impact
asupra acestora, se refera la:
c) faptul ca, dupa ultima recesiune, consumatorii nu mai sunt dispusi sa cheltuiasca sume mari
pentru produse scumpe, preferand produse de calitate la preturi avantajoase
848. Diferentiarea produselor unei companii, chiar in situatii dificile (produse greu de
diferentiat cu
Ar fi zaharul, otetul, etc.), ca parte a politicii de pret a companiei se refera la:
b) crearea unui avantaj competitiv
849. Strategia de smantanire rapida, ca una dintre formele de strategii rezultate ca
urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in:
a) o combinatie intre pret ridicat si promovare intensa
850. Strategia de smantanire lenta, ca una dintre formele de strategii rezultate ca
urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in:
b) o combinatie intre pret ridicat si promovare intensa
851. Strategia de intrare rapida pe piata, ca una dintre formele de strategii rezultate ca
urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in:
c) promovare puternica si preturi mici
852. Strategia de intrare lenta pe piata, ca una dintre formele de strategii rezultate ca
urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in:
d) un pret scazut combinat cu preturi mici
853. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre caracteristicile de piata
care permit lansarea produselor la un pret ridicat:
b) oferta in exces
67
854. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre caracteristicile de piata
care permite lansarea produselor la un pret scazut?
a) existenta unui avantaj competetitiv important
855. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la canalul de distributie nu este
adevarata?
c) creste distanta intre producatori si consumatori
856. Lungimea canalului de distributie se refera la:
d) numarul de tipuri de diferiti intermediari angajati in distributia efectiva a produsului
companiei
857. Adancimea canalului de distributie se refera la:
a) gradul de dispersare in spatiu a punctelor de vanzare, respectiv a aproprierii de punctele de
consum
858. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre cerintele necesare unui
sitem de distrbutie international:
b) sa furnizeze informatii cat mai sumre cu privire la produsul comercializat
859. Dintre factorii externi care determina strucutra canalului de distributie nu face
parte urmatorul element:
b) guvernul
860. Dintre factorii interni care determina strcutura canalului de distributie nu se
numara urmatorul element:
c) competitia
861. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la obiectivele companiei, ca si factori
interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata?
b) integrarea distributiei sub forma unui departament (de export) in cadrul companiei, desi
insemna control semnificativ, totusi costurile sunt mai ridicate cu 5-20% fata de distributia
prin intermediari specializati
862. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la capital, ca unul dintre factorii
interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata?
c)cu cat compania dispune de surse financiare mai bogate, cu atat are capacitatea de a aplea la
distribuitori independenti
863. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cost, ca unul dintre factorii interni
care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata?
b) costurile nu variaza in functie de perioada din ciclu de viata al produsului
68
864. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la acoperire, ca si factor intern care
determina sstructura canalului de distrbutie, nu este adevarata?
a) in prima faza de intrare pe o piata straina, compania opteaza in general pentru un
distribuitor international de talie mare pentru sa asigure cat mai bine succesul pe piata
respectiva
865. Nu reprezinta unul dintre avantajele optarii in prima faza a intrarii pe o piata
externa pentru un singur distribuitor urmatorul element:
d) impiedica o subapreciere a cererii
866. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la control, ca unul dintre factorii
interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata?
c) cu cat canalulul de distributie este mai scurt, cu atat compania producatoare pierde
controlul asupra pretului final, promovare, locatie aleasa de detailisti pentru a prezenta
produsul consumatorului
867. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la continuitate, ca factor intern care
determina structura canalului de distributie, este adevarata?
a) companiile multinationale trebuie sa acorde o atentie sporita deciziei cu privire la alegerea
structurii canalului de distributie deoarece implica un angajament de scurta durata
868. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la comunicare, ca factor intern care
determina sturctura canalui de distributie, nu este adevarata?
d) comunicarea se refera la schimbul unor informatii, nu si la interpretarea lor
869. Mediul social influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul
final prin:
a) volumul de informatii pe care il detin producatori si consumatorii unii despre altii
870. Mediul cultural influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul
final prin:
b) valorile sau metodele lucru cre difera in culturatarii de provenienta a companiei
producatoare si cutura tarii gazda a investitiei si anume in care are loc procesul de cumparare.
871. Tehnologia influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul final
prin:
c) diferenta intre gradul de tehnologie al produsului si capacitatea consumatorilor de a o
utiliza
872. Dimensiunea temporala influenteaza distanta perceputa intre producator si
consumatorul final prin:
d) difeerenta de timp intre manifestarea dorintei de a cumpara (respectiv plasarea unei
comenzi) si momentul in care produsul ajunge in posesia efectiva a consumatorului
69
873. Mediul geografic influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul
final prin:
d) distanta fizica intre locatiile distribuitorilor si cea a clientilor
874. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distrbutia integrata nu este
adevarata?
a) distributia integrata se refera la politica oricarei companii de a vinde clientilor de pe piata
domestica
875. Marimea companiei, ca unul dintre factorii care participa la integrarea sistemului
de distributie are in vedere urmatorul rationament:
a) o companie de talie mare este mai dispusa decat o companie de dimensiuni mici pentru
integrarea distributiei,in masura in care aceasta are fondurile necesare unei asemenea investitii
876. Marimea pietei, ca unul dintre facotii care participa la integrarea sistemului de
distributie are in vedere urmatorul rationament:
b) cu cat piata pe care compania doreste sa fie prezenta este mai mare, cu atat interesul
companiei pentru integrarea distributiei este mai ridicat
877. Activitatea de servicii post-vanzare, ca unul dintre factorii care participa la
integrarea sistemului de distrbutie, are in vedere urmatorul rationament:
c) cu cat interactiunea companiei cu clientii finali este mai frecventa dupa actul de vanzare-
cumparare, cu atat atat compania are o inclinatie mai mare catre integrarea distributiei
878. Complexitatea tehnologica a produsului, ca unul dintre factorii care participa la
integrarea sistemului de distrbutie are in vedere urmatorul rationament:
d) cu cat produsul desfacut de catre companie este mai complex din punct de vedere
tehnologic , cu atat mai probabil ca activitatea de distributie sa fie integrata de catre companie
879. Dintre factorii care participa la integrarea sistemului de distributie, nu se numara:
a) actionariatul companiei
880. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distrbutia independenta, in
marketingul international, nu este adevarata?
d) trebuie create noi sisteme de distributie
881. Dintre dezavantajele distrbutiei integrate fata de distrbutia independenta, in
marketingul international, nu face parte urmatoarea afirmatie:
d) loialitatea limitata a distribuitorului
882. Dintre dezavantajele distributiei independente fata de distributia integrata , in
marketingul international nu face parte urmatoarea afirmatie:
b) costuri fixe ridicate
70
883. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia exclusiva, in marketingul
international, nu este adevarata?
c) crearea unui sistem de distributie integrat sub forma unui departament in cadrul companiei
884. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia selectiva, in marketingul
international, nu este adevarata?
a) este utilizata in cazul unui numar foarte restrans de intermediari
885d) producatorii controleaza strict in acest caz preturile de revanzare practicate de catre
diferitii intermediari
886. Dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala nu face
parte urmatorul element:
d) casele de comert
887. Publicitatea, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare
internationala, reprezinta:
a) activitatea de comunicare platita a mesajelor companiei, realizata prin intermediul
mijloacelor impersonale
888. Dintre criteriile necesare a fi luate in considerare de catre specialistii in marketing,
pentru alegerea intre diferitele categorii de mijloace de publicitate nu face parte
urmatorul element:
b) canalul de distributie utilizat
889. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la publicitate nu este adevarata?
b) pentru a obtine un impact cat mai mare in randul consumatorilor nu trebuie utilizata o
combinatie de mijloace de publicitate, ci trebuie sa se opteze pentru unul singur
890.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea celebritatilor in publicitate
nu este adevarata?
b) este bine ca in cadrul reclamei sa se efectueze cat mai multe comparatii cu alte produse
891. Promovarea vanzarilor, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de
promovare internationala, reprezinta:
b) toate deciziile si activiatile de comunicare de marketing orientate pe termen scurt care
incearca sa capteze atentia, simuleze interesul si oferi motivatii potentialilor consumatori si
intermediari de a achizitiona produsele companiei
892. Dintre mijloacele de promovare a vanzarilor, nuf ace parte urmatorul element:
d) sponsorizari
71
893. Sponsorizarea, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare
internationala, reprezinta:
c) oferirea directa de resurse (financiare, personal, produse, etc.) de catre o organizatie pentru
un eveniment, cauza sau activitate cu conditia unei asocieri directe a propriului nume de
marca
894. Dintre conditiile necesare pentru ca sa existe un transfer de inteles intre
evenimentul , cauza sau activitatea sponsorizata si numele de marca al companiei, nu
face parte urmatoarea afirmatie:
c) impactul mediatic al evenimentului, cauzei sau activitatii sponsorizate, care este bine sa fie
cat mai redus
895. Marketingul direct, ca una dintrei caile de comunicare specifice strategiei de
promovare internationala, reprezinta:
d) fiecare cosumator primeste, cel putin in mod ideal o oferta personalizata
896. Dintre cele mai importante mijloace de comunicare directa nu face parte urmatorul
element:
a) publicitatea prin intermediul ziarelor
897. Relatiile publice, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de
promovare internationala, reprezinta:
b) activitatea planificata de construire si mentinere a relatiilor dintr-o companie si public cu
obiectivul de a stabili o pozitie evaluata pozitiv a companiei in perceptiile acestui public
898. Publicul investitor, ca una dintre categoriile de public vizate de catre activitatea de
relatii publice a unei companii, are in vedere:
a)investitorii care cumpara actiuni ale companiei trebuie sa aiba o perceptie realista si
obiectiva despre valorile si obiectivele companiei
899. Mass media, ca una dintre categoriile de public vizate de catre activitatea de relatii
publice a unei companii, are in vedere:
c)sub forma acelor relatii care depasesc publicitatea propriu-zisa, cum ar fi comunicatele de
presa, conferintele de presa sau ale evenimente publice
900. Principala provocare a relatiilor publice o reprezinta urmatoarea afirmatie:
a) orice companie care o demareaza nu are un control total, ca in cazul publicitatii platite,
asupra mesajelor care sunt generate de catre activitatea de relatii publice
72
X. EUROMARKETING
901. Careia dintre metodele – devenite deja traditionale in marketingul international –
la care se poate apela pentru selectia pietelor europene ii apartine “sistemul indicilor de
piata”?
a) abordarea sistemica
902. Abordarea relationala, metda mai recenta la care se poate apela pentru selectia
pietelor europene:
d) pune accentul pe selectia clientilor
903. In cadrul variantelor strategice vizand alegerea modalitatilor de intrare pe pietele
europene se inscrie si intrarea (patrunderea) indirecta, care semnifica:
b) intrarea de la distanta, fara investitii, pe piata selectionata
904. Cea mai simpla modalitate de intrare pe o piata externa este considerata a fi:
a) strategia de export
905. Care dintre urmatoarele metode la care se poate apela pentru selectia pietelor
europene utilizeaza “sistemul filtrelor”?
a) abordarea sistemica
906. Abordarea nesistemica, de natura descriptiva, la care se poate apela pentru selectia
pietelor europene este specifica indeosebi:
c) intreprinderilor mai mici
907. In ce ordine se apreciaza ca pot fi ierarhizate in prezent oportunitatile pentru
standardizare variabilelor mixului de marketing pe Piata unica europeana?
b) produsul, comunicarea promotionala, distributia, pretul
908. Dintre componentele mixului de marketing, cele mai reduse posibilitati de
standardizare – privite in perspectiva aplicarii pe ansamblul Pietei unice europene – le
are in prezent:
b) pretul
909. Standardizarea produselor la nivelul Pietei unice europene nu este conditionata de:
d)asigurarea standardizarii celorlalte componente ale mixului de marketing
910. Din categoria produselor reglementate, cuprinse in directivele Uniunii Europene,
nu fac parte:
b) mobila
73
911. “Diferentierea tardiva” semnifica:
a) un procedeu ce are in vedere stndardizarea componentelor structurale ale produsului si
adaptarea caracteristicilor sale exterioare la obieceiurile consumatorilor din fiecare tara
comunitara
912. Cum se intituleaza programul de sustinere a cercetarii pentru crearea de noi
produse pan-europene, lansat inca in urma cu doua decenii de catre Uniunea
Europeana?
b) EUREKA
913. Programul EUREKA, lansat de mai multa vreme de catre Uniunea Europeana,
urmareste:
a) sustinerea cercetarii pentru crearea de noi produse pan-europene
914. Dintre caracteristicile (atributele) fizice ale produselor, cea care tinde a se
standardiza cel mai puternic pe Piata unica europeana este:
d) designul produsului
915. In optica specifica marketingului european, obiectul central asupra caruia
actioneaza totalitatea fortelor motrice ale intreprinderii si ale mediului in cadrul caruia
acesta isi desfasoara activitatea il constituie:
a) produsul
916. “Cartea verde referitoare la dezvoltarea standardizarii europene” a fost elaborata
de catre:
d) Comisia Europeana
917. Schema de etichetare ecologica a produselor, menita a evidentia obtinerea marcii
europene de calitate ecologica, a fost reglementata prin:
b) o directica a C.E.E.
918. In legatura cu Regulamentul marcilor comerciale, aflate in prezent in vigoare in
spatiul comunitar, nu este exacta afirmatia potrivit careia:
c) asigura protejarea marcilor timp de cinci ani
919. Pentru care dintre urmatoarele categorii de produse, standardizarea la scara
europeana – favorizata de tendinta reala de apropiere a stilurilor de viata si a
modalitatilor de consum a locuitorilor tarilor comunitare – este mai greu de realizat?
a) produsele alimentare traditionale
920. In raport de vechimea relatica a produselor, posibilitati mai mari de standardizare
pe Piata unica europeana le au:
b) produsele noi
74
921. Care dintre urmatoarele precizari referitoare la cazul produsului CASSIS, al firmei
Dijon, nu este exacta?
d) s-a datorat concentratiei superioare de alcool a produsului respective fata de nivelul
prevazut in reglementarile tarii de destinatie
922. Nu este reala afirmatia potrivit careia produsele “ego-sensibile”:
a) vizeaza anumite produse care-I tenteaza pe consumatori in conditiile in care sunt oferite la
preturi atractive
923. Care dintre urmatoarele aspecte referitoare la “euopreturi” nu este real?
c) sunt preturile exprimate in moneda unica euro, pentru marfurile oferite pe Piata unica
europeana
924. Care dintre aspectele de mai jos nu se inscriu in categoria principalilor factori care
restrictioneaza posibilitatea utilizarii “europreturilor”?
d) introducerea in circulatie a monedei euro
925. Remarca specialistilor in marketingul european referitoare la “o bomba cu ceas a
preturilor” are in vedere:
a) factorul mare de risc pe care-l prezinta pentru producatori insemnatele diferente de pret
existente in cadrul Uniunii Europene
926. Coridorul european de preturi nu semnifica:
b) un “culoar” in cadrul spatiului comunitar de practicare a unor preturi similare la un produs
promovat
927. O concretizare a preocuparilor de armonizare a legislatiei comunitare in domeniul
distributiei marfurilor pe Piata unica europeana o constituie:
c) standardizarea intervalelor orare de sofat ale transportatorilor in spatiul comunitar
928. Un impact favorabil in directia standardizarii distributiei pe Piata unica europeana
il are:
a) tendinta armonizarii reglementarilor Uniunii Europene in domeniul transporturilor
929. Coridorul european de transport aflat in curs de realizare, cu cel mai amplu impact
pentru Romania in contextul integrarii sale economice, il reprezinta:
a) coridorul IV
930. Franciza, constituind una dintre formele speciale de asociere in procesul
distributiei, s-a bucurat de un deosebit succes mai ales in:
a) Franta
931. Care dintre urmatoarele firme de prestigiu apeleaza , in demersul lor de
internationalizare a distributiei, la strategia globala standardizata?
a) Ikea
75
932. Elementul central de referinta al demersului specific marketingului modern, la care
urmeaza a se raporta intreprinzatorii ce vor actiona pe Piata unica europeana, il
constituie:
d) consumatorii din cadrul acestui spatiu comunitar
933. Marimea amenzilor contraventionale pe care le poate aplica Consiliul Concurentei
pentru practicile anticoncurentiale la care apeleaza unele firme poate ajunge, raportata
la cifra de afaceri a agentilor economici implicati – in functie de gravitatea si durata
faptei, precum si a consecintelor sale asupra cocurentei – pana la:
b) 10%
934. Strategiile de diversificare circumscrise celor patru tipuri de viante strategice
pentru care poate opta o intreprindere in urma analizei SWOT, au in vedere:
b) utilizarea punctelor forte ale intreprinderii in scopul depasirii unor constrangeri ale
mediului extern
935. In actiunea intreprinsa in vederea internationalizarii distributiei a fost adoptata
strategia aliantelor si urmatorii mari distribuitori comunitari:
c) Carrefour si Metro
936. Strategia de adaptare, la care s-a apelatin scopul internationalizarii activitatii
proprii de distributie, este specifica, printre altele, firmelor:
c) Auchan si Carrefour
937. Evidentiindu-se in cadrul procesului contemporan de internationalizre a
distributiei, cel mai mare detailist vest-european prin prosma cifrei de afaceri, cu retele
notabile extinse in afara tarii de origine, este firma:
b) Carrefour
938. La nivelul Pietei unice europene, principala modalitate de transport a marfurilor o
constituie in prezent transportul:
a) auto
939. Relocalizarea activitatii de productie – determinata, intre altele, de profundele
schimari in sistemul de distributie ale intreprinzatorilor comunitari – semnifica:
c) reamplasarea unitatilor de productie in tari in care produsele vor putea fi obtinute mai
eficient
940. Dintre urmatoarele afirmatii este inexacta cea potrivit careia directiva cu privire la
ambalaje si deseurile de ambalaje:
a) a fost elaborata de Parlamentul European
76
941. Responsabilitatea reasigurarii recuperarii si reciclarii ambalajelor si a deseurilor
din ambalaje in cadrul spatiului comunitar revine – potrivit reglementarilor Uniunii
Europene – in principal:
a) industriasilor
942. Recuperarea si reciclarea ambalajelor, in vederea protejarii mediului inconjurator,
constituie o cerinta obligatory a producatorilor (ce ofera produse ambalate) in cadrul
Pietei unice europene, cota actual de recuperare de greutate totala a deseurilor de
ambalaje, precum si de reciclare din greutatea totala a deseurilor fiind de:
b) 65% respectiv 45%
943. Care dintre urmatorii factori nu se inscrie in randul celor care favorizeaza procesul
de standradizare a campaniilor promotionale la nivel European?
d) reglementarile specifice fiecarei tari comunitare
944. Elementul cel mai vulnerabil al mixului de marketing European, cel mai expus si
mai usor de distorsionat de diferentele cultural ale consumatorilor din cadrul spatiului
comunitar de actiune ale intreprinderilor, se evidentiaza a fi:
d) comunicarea promotional
945. Firma Renault pune accentual in cadrul mesajelor sale publicitare, directionate
catre cumparatorii potentiali din cadrul diferitelor tari din component Uniunii
Europene, pe:
d) adaptarea temelor publicitare si a executiei lor la specificul local
946. Ce mediu de difuzare a mesajelor promotionale ocupa primul loc in ansamblul
cheltuielilor publicitare din Uniunea Europeana?
c) presa
947. Reglementarile-cadru referitoare la modul de desfasurare a publicitatii in cadrul
Uniunii Europene fac obiectul:
b) Directivelor institutiilor de guvernare ale Uniunii Europene
948. “Televiziunea fara frontiere” semnifica:
c) o directive a CEE, urmarind sa asigure transmiterea libera a posturilor si programelor TV
dintr-o tara comunitara in alte tari membre ale Uniunii Europene
949. Sub incidenta prevederilor Directivei “Televiziunea fara frontiere” se afla:
c) volumul de publicitate ce se poate difuza pe fiecare post de televiziune din cadrul spatiului
comunitar
77
950. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la posibilitatea utilizarii de catre
intreprinderi a tehnicilor de promovare a vanzarilor in cadrul tarilor membre ale
Uniunii Europene nu este reala?
c) a fost reglementata pe baza unor directive ale Comisiei Europene
951. Inscriindu-se proeminent in cadrul evolutiei ascendente a euromarketingului, etapa
considerarii spatiului economic European se refera la:
c) cel de-al cincilea val de extindere a Uniunii Europene, insotit de progrese marcante in
domeniul armonizarii legislative
952. In urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, principala sansa de afaceri
pentru majoritatea investitorilor autohtoni o va reprezenta:
d) in continuare, propria piata interna
953. Formulata intr-o abordare prin prisma contextului specific Romaniei, in legatura
cu ajutoarele acordate de stat, menite a contribui la cresterea coeziunii economice si a
favoriza crearea unor noi locuri de munca, apare ca fiind inexacta afirmatia potrivit
careia acestea:
d) vor continua sa fie acordate – intr-o masura mai ampla - si dupa aderarea tarii la Uniunea
Europeana
954. Care dintre urmatoarele variante de raspuns este cea mai corecta in legatura cu
modul de reglementare a publicitatii la nivelul tarilor membre ale Uniunii Europene:
d) prin toate modalitatile de mai sus
955. Reglementarile- cadru referitoare la modul de desfarsurare a publicitatii in cadrul
Pietei unice europene fac obiectul:
c) directivelor emise de catre institutiile de guvernare ale Uniunii Europene
956. Nu este reala afirmatia potrivit careia tehnicile de promovare a vanzarilor, mijloc
de comunicare promotional nepersonala cu o larga utilizare in cadrul Pietei unice
europene:
c) se afla sub incidenta actualei legislatii comunitare
957. In cadrul careia dintre actualele tari membre ale Uniunii Europene este total
interzisa utilizarea telemarketingului, in cadrul tehnicilor specific marketingului direct:
d) Germania
958. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu posibilitatea utilizarii actuale a
fortelor de vanzare in cadrul Pietei unice europene o considerati a fi inexacta?
b) prezinta avantajul deosebit la posibilitatii “ajustarii” comunicarii promotionale
corespunzator specificului national si regional de ordin socio-economic si, mai ales, cultural
78
959. Pentru comunicarea promotionala, abordata in contextual tendintelor de
standardizare sau de adaptare a ansamblului componentelor mixului de marketing de
catre firmele ce actioneaza la nivelul Pietei Unice Europene, cea mai judicioasa cale
atuala de utilizare o reprezinta:
b) standarizarea adaptata
960. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in privinta impactului telefoniei
mobile asupra comunicarii promotionale pe Piata Unica Europeana?
a) se utilizeaza ca mediu de comunicare promotional in conformitate cu reglementarile
audiovizualului la nivel european
961. Ideea crearii Pietei unice europene, formulate in 1949 de catre francezul Jean
Monet, a fost pusa in aplicare de catre:
c) Robert Schuman
962. Pintre trasaturile definitorii ale euromarketingului nu se numara:
b) este o forma de marketing cu strategii si mijloace de actiune specific mediului de afaceri
international
963. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta politici menite sa asigure
functionarea Pietei unice, pe care Uniunea Europeana are la indemana:
d) circulatia controlata a capitalurilor
964. In 1957, prin Tratatul de la Roma, s-a fixat ca obiectiv major al comunitatii
europene:
a) abolirea obstacolelor dintre tarile membre
965. In cadrul programelor care faciliteaza miscarea libera a tinerilor lucratori,
studenti, profesori si oameni de stiinta in tarile membre, gasim:
b) Leonardo da Vinci, pentru formarea profesionala, continua, modernizarea pregatirii
profesionale a tinerilor, parteneriatul dintre universitati si industrie
966. Impactul economic al fundamentarii Pietei unice se regaseste in:
d) toate variantele de mai sus
967. Implicatii majore de marketing in activitatea intreprinzatorilor ce actioneaza pe
Piata unica europeana il are:
c) gradul de urbanizare
968. Un aspect praticulare al procesului de urbanizare, evidentiat si in cadrul spatiului
comunitar il constituie:
a) concentrarea populatiei in cadrul si in jurul unor mari metropole
79
969. Intre cei mai important indicatori macroeconomici la care se apeleaza pentru
asigurarea unei rapide si cuprinzatoare informatii asupra starii economice, si, in
general, a mediului economic al unor piete externe sunt:
d) toate variantele de mai sus
970. Intre beneficiile directe si immediate ale adoptarii monedei euro, nu se inscrie:
c) imbunatatirea nivelului de trai al consumatorilor
971. Indicatorul cel mai relevant pentru evidentierea amploarei tranzactiilor cu bunri de
consum in cadrul fiecarei tari comunitare Il reprezinta:
a) vanzarile cu amanuntul
972. In prezent, Uniunea Europeana, promovand cooperarea cultural intre statele
membre, sprijina actiunea acestora pe trei planuri:
a) ameliorarea cunoasterii si difuzarii culturii si istoriei popoarelor europene, precum si
conservarea patrimoniului cultural european; promovarea schimburilor cultural realizate in
scpuri necomerciale; incurajarea cratiilor artistice si literare, inclusive in sectorul audio-vizual
973. Cultura materiala, prin celel doua parti ale sale – tehnologia si economia:
d) afecteaza nivelul cererii, calitatea si tipul produsului cerut, proprietatile functionale ale
bunurilor solicitate, precum si distributia lor
974. Efectele concurentei, inregistrate la nivelul Pietei unice europene, sunt:
d) toate variantele de mai sus
975. Politicile concurentiale specific Pietei Unice europene:
b) se concentreaza pe: eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzurilor de
pozitie dominantal controlul fuziunii firmelorl liveralizarea sectoarelor economice;
monitorizarea subventiilor acordate de catre stat
976. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un avantaj major al controlul
ajutoarelor de stat:
c) denatureaza concurenta din cadrul Pietei interne
977. Din punct de vedere legal, intreprinzatorii care actioneaza in cadrul Pietei Unice
Europene trebuie sa se supuna, in general:
d) toate variantele sunt corecte
978. Legislatia de interes pentru activitatea de marketing – ce se regaseste la nivel de
directive, face parte din:
b) legislatia secundara
80
979. In cadrul “triunghiului institutional” al Uniunii Europene, institutia care are
calitatea de “gardian” al Tratatelor, supraveghind aplicarea dispozitiilor acestora si a
deciziilor luate in cadrul lor este:
c) Comisia Europeana
980. Printre obiectivele programului comun in domeniul sanatatii publice si a protectiei
consumatorilor, adoptat de catre Comisia Europeana in aprilie 2005 pentru perioada
2007-2013, nu se numara:
a) diminuarea rolului organizatiilor europene din domeniul sanatatii si al consumatorilor
981. Privita prin prisma fundamentarii politicii de marketing, cecetarea de marketing
european:
d) este utilizata atat pentru deciziile strategice (pentru selectarea pietelor, posibilitatile si
modul de patrundere pe acestea, facititati s.a.), cat si pentru cele tactice (referitoare la
mijloacele de actiune, specific e componentelor mixului de marketing, ce urmeaza a fi
utilizate pe piata respectiva)
982. Din sfera abordarilo sistemice, ca metoda de selectie a pietelor europene, fac parte:
b) sistemul filtrelor; sistemul indicilor de piata; sistemul multivariabilelor
983. La baza eleborarii strategiei de intrare pe Piata unica europeana stau elementele:
d) toate variantele de mai sus
984. In cadrul variantelor de patrundere pe Piata unica europeana, intrarea indirect se
face prin:
c) intermediul exportului prin Internet, a exportului indirect, a agentului commercial exclusiv,
a importatorului distbuitor, a distribuitorului exclusiv, a societatii de comert international
985. In cadrul strategiilor associate de intrare pe piata, sunt cuprinse:
a) angajamentele contracuale (licentierea, francisingul, contractile de management si
subcontractarea)
986. Printre fortele care determina intensitatea si efectele concurentei la nivelul Pietei
unice europene, nu se numara:
d) pozitionarea pe piata a companiei
987. Standardizarea produsului la nivelul Pietei unice europene este conditionata, in
mod deosebit, de:
b) existent unor segmente de consumatori omogene transfrontaliere, a unor segmente de piata
cu un puternic potential pentru a justifica standardizarea si a unor capacitate organizationale
de conducere si de control a produsului respective
81
988. Politica de produs specifica euromarketingului urmareste, in esenta:
c) crearea si asigurarea de catre intreprindere a unei oferte care sa acopere cat mai deplin
nevoile consumatorilor din cadrul Uniunii Europene
989. Potrivit lui Robert lynch, beneficiile produsului european sunt structurate in
urmatoarele categorii:
b) beneficii de baza, beneficii fizice si beneficii de servicii
990. Obiectivele urmarite in pilitica de produs specifica euromarketingului se refera la:
a) alegerea portofoliului de produse destinate Pietei unice europene, identificarea segmentelor
de consumatori carora le vor fi destinate produsele si alegerea strategiei de abordare a
cosumatorilor respectivi
991. In sfera barierelor de intrare pe Piata unica europeana, cele referitoare la controlul
vamal, oprirea la granite si intocmirea documentelor necesare, poarta denumirea de:
d) bariere fizice
992. Asupra formarii si evolutiei preturilor pe Piata unica europeana si-au pus
amprenta mai multe categorii de factor, din categoria celor specifici pietei facand parte:
b) consumatorii (marimea si structural or, nivelul veniturilor, cultura consumatorilor s.a.),
concurenta, costurile specifice pietei, taxele interne locale s.a.
993. Costurile de distributie in cadrul Pietei unice europene:
c) au un nivel ce depinde, in principal, de specificul produselor si al canalelor utilizate, de
costurile logistice si de amploarea si specificul tranzactiilor
994. In sfera masurilor adopate in vederea umbunatatirii circulatiei marfurilor in
cadrul spatiului comunitar se inscrie si:
a) sprijinirea crearii unor retele transeuropene de transport eficiente (adoptata prin Tratatul de
la Maastricht ca prioritate comunitara, impusa de mobilitatea sporita a marfurilor si
persoanelor)
995. In cadrul legilatiie privind desfasurarea comertului cu amanuntul se inscriu si sunt
de un deosebit interes pentru inrepriznatorii care vor sa-si desfasoare activitatea in
aceasta zona:
d) reglemetarile referitoare la programul zilnic si saptamanal de functionare a magazinelor,
precum si cele legate de darea in exploatare a aunor noi magazine
996. Din punct de vedere al formelor de organizare a intreprinderilor, comertul
comunitar reprezentat prin firme familialecare nu apartin vreunei alte organizatii,
poarta denumirea de:
c) comert independent
82
997. Printre factorii care influenteaza procesul de standardizare, aflat in curs de
desfasurare si reflectat cu pregnant in cadrul campaniilor promotionale la nivel
european, se numara:
c) dezvoltarea agentiilor de publicitate care actioneaza la scara europeana, reprezentand
interesele unor societai multinationale
998. O caracteristica a pietei europene a publicitatii o constituie:
a) prezenta unor mari companii de publicitate ce actioneaza la nivel international
999. In ultimii ani, la nivelul Pietei unice europene, eforturile fortelor de vanzare sunt,
intr-I tot mai mare masura suplinite prin:
b) utilizarea tegnicilor specific marketingului direct
1000. Fiind legat indisolubil de drumul parcurs pana in present de Uniunea europeana si
de perspectivele evolutiei acesteia, euromarketingul se afla in prezent in etapa:
a) continuarii extinderii spatiului Uniunii Europene
83
Recommended