View
241
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
2
CUPRINS
1. Context
1.1 Viziunea şi misiunea şcolii…………………………....…….…......……………………3
1.2 Profilul şcolii……………………………………………..……………………………..4
1.3 Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din 2013-2014………………………………..……..7
1.4 Contextul naţional ...........…………………………………………..………...…..…… 9
1.5 Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local…………………………..……......….. 14
2. Analiza nevoilor
2.1 Analiza mediului extern ……………………………………………..……………... 22
2.1.1 Analiza demografică .......................................................................................... 22
2.1.2 Analiza mediului economic ............................................................................... 23
2.1.3 Piaţa muncii ....................................................................................................... 25
2.1.4 Parteneriate şi colaborare .................................................................................. 29
2.1.5 Surse de finanţare .............................................................................................. 29
2.1.6 Concluzii din analiza ÎPT judeţean ................................................................... 29
2.2 Analiza mediului intern ………………………………...………………...……...… 35
2.2.1 Predarea şi învăţarea .......................................................................................... 35
2.2.2 Resurse umane ................................................................................................... 35
2.2.3 Resurse materiale şi financiare .......................................................................... 37
2.2.4 Rezultatele elevilor ............................................................................................ 38
2.2.5 Informarea, consilierea şi orientarea elevilor ..................................................... 39
2.2.6 Calificări şi curriculum ...................................................................................... 40
2.3 Analiza PEST .............................................................................................................. 41
2.3 Analiza SWOT …………………..…………………………………………..……… 42
2.4 Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare ……….……….…….. 60
3. Planul operaţional ......…………………………...….....................……….…………….. 46
4. Consultare, monitorizare şi evaluare …….……………..……….....................………… 60
Anexa 1 – Planul de şcolarizare
Anexa 2 – Centralizator opţionale 2014-2015
Anexa 3 – Harta parteneriatului social în anul şcolar 2014-2015
Anexa 4 - Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor din promoţia 2014
Anexa 5 – Plan de formare continua a resurselor umane în anul şcolar 2014-2015
Anexa 6 – Plan managerial 2014-2015
Anexa 7 – Plan managerial de dezvoltare profesională 2014-2015
3
PARTEA I - CONTEXTUL
1.1 VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII
VIZIUNEA ŞCOLII
MISIUNEA ŞCOLII
Şcoala noastră asigură un climat de siguranţă fizică şi psihică favorabil dezvoltării
personalităţii ca întreg. Vom încuraja fermitatea, disciplina susţinută care dă naştere minţilor
active şi bunei sănătăţi mentale şi fizice. Suntem reuniţi într-un parteneriat – elevi, profesori,
părinţi, agenţi economici, comunitate – pentru a forma absolvenţi competenţi, autonomi,
responsabili, în măsură să decidă asupra propriei cariere şi să devină cetăţeni activi.
Şcoala noastră este singurul ofertant viabil de formare profesională în domeniile
mecanic agricol, agroturism, industrie alimentară şi alimentaţie publică din zona Reghinului.
Absolvenţii şcolii noastre, viitorii tehnicieni şi lucrători, vor fi pregătiţi pentru mai multe
domenii, astfel încât să fie capabili să se integreze pe piaţa muncii, în concordanţă cu
cerinţele Uniunii Europene.
4
1.2 PROFILUL ŞCOLII
1.2.1 Scurt breviar istoric
Liceul Tehnologic “Ioan Bojor” se află pe strada Râului nr. 16, în zona centrală a
municipiului Reghin, judeţul Mureş.
Şcoala noastră s-a înfiinţat conform H.C.M. 91/1955 cu privire la organizarea şcolilor
profesionale şi de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor de maiştri. Şcoala şi-a precizat
profilul în anul 1961 când a devenit Şcoala Profesională de Mecanici Agricoli, funcţionând
în actuala clădire a Gimnaziului “Alexandru Ceuşianu” din municipiul Reghin. Actuala
clădire a şcolii a fost dată în folosinţă în anul 1963. Avea 8 clase, 2 ateliere, un laborator şi o
cantină. Prima promoţie avea 117 absolvenţi. În anul 1965 şcoala avea 486 elevi şi 28 cadre
didactice, în 1966 avea 309 elevi şi 19 cadre didactice. În 1974 şcoala se numeşte Şcoala
Profesională Agroindustrială, din 1990 primeşte denumirea de Grup Şcolar Agricol, în 2005
primeşte numele de Grup Şcolar “Ioan Bojor” iar din anul 2012 denumirea şcolii este de
Liceul Tehnologic “Ioan Bojor”.
Adoptarea numelui profesorului Ioan Bojor s-a făcut în scopul de a da un imbold
dezvoltării instituţionale şi de a stimula activitatea la nivelul marii personalităţi a profesorului,
care şi-a dedicat o mare parte a vieţii pentru activitatea didactică şi pentru cercetarea naturii.
Creşterea numărului de clase şi de elevi s-a datorat creşterii prestigiului şcolii în
comunitatea locală şi diversificării ofertei curriculare în funcţie de cerinţele de pe piaţa
muncii. Conducerea şcolii a găsit soluţii pentru a mări ofertele şcolii diversificând profilele şi
obţinând autorizaţia pentru organizarea cursurilor în vederea obţinerii permiselor de
conducere auto pentru categoriile B.
Liceul nostru a fost prima şcoală din judeţ selectată în vederea reabilitării şi dotării
prin fondurile PHARE TVET 2004-2006, care sprijină învăţământul profesional şi tehnic. În
anul 2004 echipa managerială a întocmit un proiect pentru finanţarea învăţământului
profesional şi tehnic prin care s-a aprobat o construcţie nouă cu parter şi etaj care va cuprinde
o brutărie, laborator de industrie alimentară, agroturism şi alimentaţie publică.
În anul 2007 s-a constituit asociaţia « Ioan Bojor » cu următoarele obiective:
promovarea şi sprijinirea intereselor profesionale, sociale, economice şi culturale ale elevilor,
absolvenţilor şi profesorilor; promovarea spiritului democratic, precum şi a tradiţiilor
româneşti pe plan intern şi internaţional; consiliere profesională şi educaţională; sprijinirea
iniţiativelor de dezvoltare materială ale unităţii de învăţământ, de formare continuă a cadrelor
didactice şi a schimburilor de experienţă; crearea şi dotarea unui centru de resurse şi formare
iniţială şi continuă pentru elevii, părinţii şi cadrele didactice în activitate şi pensionate din
zona Reghin ; alte obiective care duc la promovarea educaţiei şi dezvoltării durabile.
Tot în anul 2007 s-a implementat proiectul ”Agricultorul ecologic” prin programul de
Granturi pentru dezvoltare şcolară, proiect finanţat cu 10 000 Euro. În cadrul acestiu proiect
s-a construit o seră din policarbonat cu suprafaţa de 85 mp ca bază de practică pentru
domeniul agricultură şi pentru activităţile de la cercul elevilor « Agricultorul ecologic ».
Şcoala noastră este sprijinită de administraţia locală în ceea ce priveşte implementarea
proiectelor. În cadrul proiectului de coeziune economico-socială PHARE TVET 2004-2006
am primit spre folosinţă încă 4 hectare de pământ pe lângă hectarul existent.
În anul şcolar 2007-2008 s-a recepţionat clădirea construită prin fonduri Phare (cu o
suprafaţă de 525 mp) şi echipamentele necesare pregătirii de bază în domeniile: agricultură,
industrie alimentară şi alimentaţie publică. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a
dotat şcoala cu un autoturism Logan şi cu un cabinet de informatică performant.
5
În anul şcolar 2008-2009 s-au recepţionat echipamentele necesare pregătirii de
specialitate în domeniile sus amintite, s-a reabilitat clădirea principală a şcolii prin
montarea de geamuri termopan şi parchet laminat în sălile de clasă şi s-a asfaltat drumul
de incintă, cu fonduri de la administraţia locală.
În anul şcolar 2009-2010 a fost finalizată instalarea echipamentelor primite şi
instruirea persoanele pentru folosire, au fost realizate lucrări de igienizare în şcoală şi s-a
înlocuit gardul împrejmuitor, îmbunătăţindu-se condiţiile de studiu şi de siguranţă din şcoală.
În anul şcolar 2010-2011 au fost executate lucrări de reparaţii la clădirea Phare, atât
exteriorul cât şi în interior. De asemenea a crescut numărul proiectelor POS DRU în care au
fost implicate cadrele didactice (ReForm Transilvania, Şcoala pentru toţi!, Formarea continuă
a profesorilor de Ştiinţe tehnologice în societatea cunoaşterii, E-formare – Competenţe
integrate pentru societatea cunoaşterii, AIDD).
În anul şcolar 2011-2012 s-a îmbunătăţit siguranţa elevilor şi posibilitatea de
monitorizare a intrării şi ieşirii elevilor prin montarea unui videointerfon şi prin automatizarea
porţii de acces auto.
Începând cu 1 septembrie 2012 denumirea şcolii este Liceu Tehnologic „Ioan Bojor”,
conform OMECTS 3283 din 17.02.2012.
În anul şcolar 2012-2013 s-au igienizat 6 săli de clasă, s-a amenajat trotuarul din faţa
şcolii, s-a schimbat parchetul în 2 săli de clasă, s-a asfaltat trotuarul din faţa sălii CNP, s-a
obţinut proiectul de construcţie a mansardei pe clădirea Phare, s-a schimbat gardul exterior, s-
au perfecţionat 12 cadre didactice prin cursurile organizate de Universitatea Tehnică Cluj-
Napoca, două cadre didactice au primit titlul de doctor în ştiinţe agricole. A crescut procentul
de promovare la examenul national de bacalaureat (43% in 2013 fata de 27% in 2012).
În anul şcolar 2013 – 2014 a fost aprobat un proiect de construire a 4 săli de clasă prin
mansardarea clădirii Phare, trei cadre didactice au obţinut titlul ştiinţific de doctor şi au fost
implementate două proiecte prin programul YouthBank Mureş - „Paşi siguri spre succes” şi
„Festivalul dulciurilor”.
1.2.2 Profilul actual al şcolii
Planul de şcolarizare 2014-2015 cuprinde următoarele niveluri de învăţământ:
Învăţământ liceal IX – XII: 16 clase
Învăţământ profesional de 3 ani: 3 clase
Învăţământ profesional de 2 ani: 1 clase
Stagii de pregătire practică: 1 clasă
Învăţământ postliceal: 1 clasă
Clasa Nivel / Profil Domeniu Calificare profesională Nr.
elevi
IX A Liceal / Servicii Economic Tehnician în activităţi
economice
28
IX D Liceal / R.N.P.M. Industrie
alimentară
Tehnician în industria
alimentară
30
IX E Liceal / Servicii Turism şi
alimentaţie
Tehnician în gastronomie 32
X A Liceal / Servicii Economic Tehnician în activităţi
economice
25
X C Liceal / Tehnic Mecanică Tehnician mecanic pentru
întreţinere şi reparaţii
24
6
X D Liceal / R.N.P.M. Industrie
alimentară
Tehnician în industria
alimentară
30
X E Liceal / Servicii Turism şi
alimentaţie
Tehnician în gastronomie 32
XI A Liceal / Servicii Economic Tehnician în activităţi
economice
16
XI B Liceal / R.N.P.M. Agricultură Tehnician în agroturism
12
XI D Liceal / R.N.P.M. Industrie
alimentară
Tehnician în industria
alimentară
18
XI E Liceal / Servicii Turism şi
alimentaţie
Tehnician în gastronomie 22
XII A Liceal / Servicii Economic Tehnician în activităţi
economice
28
XII B Liceal / R.N.P.M. Agricultură Tehnician în agroturism
18
XII C Liceal / Tehnic Mecanică Tehnician mecanic pentru
întreţinere şi reparaţii
16
XII D Liceal / R.N.P.M. Industrie
alimentară
Tehnician în industria
alimentară
30
XII E Liceal / Servicii Turism şi
alimentaţie
Tehnician în gastronomie 29
IX B Înv. prof. 3 ani Agricultură Lucrător în agroturism
33
IX C Înv. prof. 3 ani Mecanică Mecanic agricol
29
IX F Înv. prof. 3 ani Agricultură Lucrător în agroturism
31
XI P Înv. prof. 2 ani Turism şi
alimentaţie
Ospătar (chelner), vânzător în
unităţi de alimentaţie
16
XI C Stagii de pregătire
practică
Mecanică Mecanic agricol 15
I PP Postliceal Agricol Tehnician protecţia plantelor
26
Numărul total de elevi este 540, cuprinşi în 22 clase.
7
1.3 ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN
ANUL ŞCOLAR 2013-2014
Resurse umane:
Personal calificat şi în continuă perfecţionare - 20 ore de formare / cadru didactic;
Obţinerea titlului ştiinţific de doctor de către trei cadre didactice: Dan Daniela,
Ardelean Laura, Atănăsoaie George;
Echivalarea doctoratului cu gradul didactic I în învăţământ pentru Dan Daniela şi
Ardelean Laura;
S-a realizat planul de şcolarizare (anexa 1);
La începutul anului şcolar 2013-2014 au fost înscrişi un număr de 499 elevi, la
sfârşitul anului au rămas 466 elevi, din care au promovat 429 elevi (92 %).
Resurse curriculare:
Procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat în prima sesiune a fost 39%,
iar pentru absolvenţii din promoţia curentă procentul a fost 54,41%;
La examenele de certificare a competenţelor profesionale nivel 3 procentul de
promovabilitate a fost 100%;
Rezultate obţinute la faza judeţeană a olimpiadelor şi concursurilor şcolare:
o Locul I – Industrie alimentară
o Locul II – Turism şi alimentaţie
o Locul III – Religie
o Locul III – Concursul de chimie „Petru Poni”
o Locul III – Concursul de protecţie a consumatorului „Alege, este dreptul tău!”
Rezultate obţinute la nivel naţional
o Locul II, III – Concursul Naţional de Ecologie „Ovidiu Bojor”
o Locul III , Menţiune – Concursul „Automobilul între Da şi Nu”
o Participare – Olimpiada de Industrie alimentară
S-au întocmit şi aprobat CDL-urile în concordanţă cu cerinţele agenţilor economici;
În săptămâna 7-11 aprilie 2014, sub denumirea „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii
mai bun!”, au fost organizate activităţi extracurriculare pe clase şi pe arii curriculare,
în care au fost implicate toate cadrele didactice şi toţi elevi: vizionări de filme, piese
de teatru, jocuri de şah, moară, remy, experimente diverse, demonstraţii „Sanitarii
pricepuţi”, concursuri etc.excursii la Braşov şi Cluj Napoca;
S-a organizat „Ziua porţilor deschise” pentru elevii din clasele a-VIII-a din Reghin si
zonele invecinate;
S-a organizat, în scopuri caritabile, târgul CHILIPIRIN, o expoziţie cu vânzare de
mărţişoare;
Organizarea concursurilor “Europa – casa noastră” şi “Lumea pe care o descoperi”;
Resurse materiale:
Realizarea şi aprobarea proiectului pentru construirea unei mansarde pe clădirea
Phare, unde vor fi amenajate 4 săli de clasă;
Reabilitarea sălii de sport;
Repararea scheletului la terasă şi înlocuirea copertinei;
S-au zugrăvit 7 săli de clasă: P2, P3, P4, E3, E4, E5, Sala de mese
S-a montat parchet la secretariat; s-au confecţionat 17 dulapuri în sălile de clasă şi s-a
amenajat spaţiul pentru depozitare de sub scările din clădirea PHARE;
S-au renovat grupurile sanitare din corpul A;
S-au montat echipamentele în staţia meteo;
S-au valorificat produsele de pe lotul şcolar.
8
Resurse comunitare şi parteneriate
Parteneriate de colaborare:cu Biblioteca Municipală Reghin, Casa de Cultură a
Tineretului “George Enescu”, Casa de Cultură “Eugen Nicoară”, Muzeul Etnografic
Reghin, Dispensarul medical şcolar, USAMV Cluj Napoca, Liceul Tehnologic
Dumbrăvioara, CJRAE Mureş;
Parteneriate cu agenţii economici în vederea organizării instruirii practice (conform cu
harta parteneriatului);
Parteneriat cu Liceul Tehnologic„Căpitan Nicolae Pleşoianu” Râmnicu Vâlcea;
Parteneriat cu Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară „Ţara Bârsei”
Prejmer;
Parteneriat cu Liceul Tehnologic „Ştefan Manciulea” Blaj;
Inscrierea liceului in cadrul programelor “YouthBank” si “Promovare Urbana”;
Participarea d-nei prof. Szekely Andrea la sesiunea de informare despre programul
Erasmus+ organizat de către ISJ Mureş la Colegiul Agricol “Traian Săvulescu” Tg.
Mureş;
Diseminarea proiectului Comenius – Cursul din Malta: prof. Szekely Andrea;
Parteneriat cu Asociaţia pentru Sănătate Educaţie şi Familie Tg. Mureş-prezentări
susţinute în săptămâna “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”;
Parteneriat cu SC Senia Studio SRL Reghin – obţinerea săpunului natural;
Parteneriat cu AJOFM Mureş;
Parteneriat cu Fundaţia C.R.E.D.E. – Implementarea programului Money Sense;
Parteneriat cu Liceul Tehnologic “Petru Maior” Reghin – derularea concursului “Apă
pentru viitor”;
Parteneriat de colaborare la proiectul „Şcoala de Vacanţă - Icoana colţ de rai” cu
Şcoala Gimnazială „Alexandru Ceuşianu” Reghin;
Parteneriat cu F.A.E.R. Reghin – activităţi ecologice şi sponsorizarea bibliotecii;
Parteneriat cu Şcoala Gimnazială Ibăneşti – participări la concursul multidisciplinar de
creaţie “Ion Creangă în şcolile noastre”;
Proiectul “Paşi siguri spre succes” finanţat de YouthBank Mureş– prin care s-a dotat
cabinetul de geografie cu atlase şi hărţi;
“Festivalul dulciurilor” – proiect finanţat de YouthBank, concurs la care au participat
şi elevi de la Liceul Tehnologic Dumbrăvioara.
Promovarea şcolii în mass-media:
o Participarea şcolii la Târgul educaţional organizat de ISJ Mureş pentru
promovarea şcolii profesionale;
o Ziua Recoltei, Balul Bobocilor – ştiri prezentate la TV şi Radio;
o Promovarea ofertei educaţionale la DAReghin TV în cadrul emisiunii “Da
pentru educaţie!” şi la Gliga TV în cadrul emisiunii “Tânăra generaţie”;
o Ştiri la DAReghin TV şi Gliga TV în legătură cu promovarea ofertei şcolare,
activităţile din săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”;
9
1.4 CONTEXTUL NAŢIONAL
Contextul european
In mai 2009, Consiliul pentru educatie a adoptat concluziile pentru definirea unei
agende politice pentru decada post-Lisabona – „Education and Training 2020" („ET
2020”). ET 2020 – cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi
formării profesionale in perspectiva anului 2020 – stabileste 4 obiective strategice si 5
benchmrark-uri.
Obiective strategice pentru cooperarea europeană în domeniul educţiei şi
formării pentru perioada până în 2020
1. Realizarea în practică a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii.
Vizează, printre altele: • Strategii de învăţare pe tot parcursul vieţii • Instrumente de
referinţă europene • Parcursuri educaţionale mai flexibile • Valorizarea educaţiei non-
formale şi informale • Calitatea sistemelor de orientare şi consiliere • Dezvoltarea unor noi
forme de învăţare şi utilizarea unor noi tehnologii de predare-învăţare • Mobilitate în scop
educaţional (cursanţi, profesori, formatori).
2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei educaţiei şi formării.
Vizează, printre altele: • Competenţele de bază (alfabetizare, matematică, ştiinţă şi
tehnologie, competenţe lingvistice) • Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, a
formatorilor şi a managerilor din educaţie • Asigurarea calităţii • Utilizarea eficientă şi
durabilă a resurselor
3. Promovarea echităţii, a coeziunii sociale şi a cetăţeniei active.
Vizează, printre altele: • Programe remediale, de prevenire şi recuperare părăsirii
timpurii a şcolii • Educaţia şi îngrijirea timpurie • Echitate şi diversitate
4. Stimularea creativităţii şi inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate
nivelurile de educaţie şi formare.
Vizează, printre altele: • Parteneriatele între mediul de afaceri, educaţie şi formare
profesională, cercetare • Competenţele transversale-cheie, educaţia antreprenorială,
alfabetizarea digitală • Medii de învăţare inovatoare.
Benchmark-uri pentru 2020, adoptate in cadrul ET 2020
1) Până în 2020, în medie cel puţin 15 % dintre adulţi ar trebui să participe la programele
de învăţare de-a lungul vieţii1.
2) Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competenţe scăzute de
citire, matematică şi ştiinţe exacte2 ar trebui să fie mai mic de 15 %.
3) Până în anul 2020, proporţia persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învăţământul
terţiar3, ar trebui să fie de cel puţin 40 %.
4) Până în 2020, proporţia abandonului şcolar timpuriu din sistemele de educaţie şi
formare ar trebui să fie sub 10 %.
5) Până în 2020, cel puţin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta pentru
înscrierea obligatorie la şcoala primară ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară.
10
Benchmark-urile 3 şi 4 de mai sus, adoptate în cadrul ET 2020, au primit apoi o şi mai
mare importanţă prin includerea lor între cele 5 obiective majore (headline targets) ale
strategiei care defineşte dezvoltarea economico-socială a Europei pentru anul 2020 (Strategia
Europa 2020 pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii).
Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a
Europei, care să ajute Uniunea, să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o
economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei
de muncă, productivitate şi coeziune socială.
Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:
creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Strategia UE-2020 este însoţită de şapte iniţiative emblematice (“Flagship
initiatives”), menite să stimuleze sinergia politicilor şi programelor în sprijinul realizării de
progrese în cadrul fiecăreia din cele trei teme prioritare, după cum urmează: „Agendă digitală
pentru Europa”, “O Uniune a inovării”, “Tineretul în mişcare”, “O Europă eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor”, “O politică industrială pentru era globalizării”,
“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”, “Platforma europeană de combatere a
sărăciei şi a excluziunii sociale”.
Dintre angajamentele şi măsurile propuse în cadrul iniţiativelor emblematice cele mai
relevante pentru piaţa muncii, educaţie şi formare profesională sunt: “O Uniune a inovării”,
“Tineretul în mişcare”, “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”.
Inţiativa emblematică „O Uniune a inovării”
Punctul de pornire al iniţiativei „O Uniune a inovării” este centrat pe crearea unui
sistem de educaţie şi formare modern, care să promoveze excelenţa şi dezvoltarea
competenţelor. Comisia va sprijini colaborările între întreprinderi si instituţiile prin crearea
unor „alianţe ale cunoaşterii” între sistemele de învăţământ si întreprinderi pentru
dezvoltarea unor noi programe care să acopere lacunele în ceea ce priveşte competenţele de
inovare.
Dintre măsurile iniţiativei la nivelul statelor membre se deprind:
- reformarea sistemelor de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru a promova excelenţa şi
specializarea inteligentă
- consolidarea cooperării între universităţi, mediul de cercetare şi întreprinderi
- asigurarea unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de ştiinţe, matematică şi
inginerie
- promovarea creativităţii, inovării şi spiritului antreprenorial;
- alocarea cu prioritate a cheltuielilor destinate cunoaşterii, inclusiv prin folosirea
stimulentelor fiscale şi a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii
private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.
Inţiativa emblematică “Tineretul în mişcare”
Linii de acţiune principale ale inţiativei emblematice “Tineretul în mişcare”:
Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare profesională moderne care să
asigure competenţe-cheie şi excelenţă:
- Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui
mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare;
- Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu;
- Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază
pentru planificarea carierei (informaţii ref. la parcursurile educaţionale şi de
11
formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi
profesiilor cu potenţial de angajare;
- Promovarea învăţării şi predării de calitate;
- Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe
cunoaştere, de ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele
antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii
(inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor.
- Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP: conform proiecţiilor, cca. 50 % din
totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate
din programe de educaţie şi formare profesională;
- Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru
facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi
stagii de practică de calitate;
- Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor
juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai
bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin
încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune
întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi
prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială
a întreprinderilor (RSI).
- Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre FP iniţială, învăţământul superior
şi FPC, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin
menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.
- Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi
validarea acestor tipuri de învăţare
Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe
cunoaştere: - Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau
echivalent;
- Îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului
superior;
- Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie
profesională
Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii
profesionale pentru tineri - Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020
toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o
parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de
muncă;
- Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor
Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: - Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere.
- Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt
încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe
baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi
pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.
- Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în
muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de
patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.
Sprijinirea tinerilor cu risc
Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente
12
Iniţiativa emblematică “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”
Dintre măsurile iniţiativei la nivelul statelor membre se deprind:
- Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului
social;
- Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin
implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare
profesională;
- Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al
Calificărilor corelat cu EQF;
- Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi
superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a
competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.
Priorităţile Agendei pentru noi competenţe şi locuri de muncă:
1. Flexicuritate: reducerea segmentării şi sprijinirea tranziţiilor
Cele patru componente ale flexicurităţii - acorduri contractuale flexibile şi sigure, politici
active pentru piaţa forţei de muncă, învăţare de-a lungul vieţii şi sisteme moderne de
securitate socială - trebuie consolidate pentru a se asigura că, în contextul post-criză,
ţările se concentrează pe reformele cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor, în
paralel cu furnizarea unei mai bune flexibilităţi şi securităţi.
1.1. Acorduri contractuale flexibile şi sigure
1.2. Învăţare cuprinzătoare de-a lungul vieţii:
- Îmbunătăţirea accesului la învăţarea de-a lungul vieţii
- Adoptarea de abordări orientate către lucrătorii mai vulnerabili, mai ales către
cei cu nivel scăzut de competenţe, şomeri, lucrători tineri şi în vârstă, persoane cu
handicap, persoane cu tulburări psihice sau grupuri minoritare precum migranţii şi
romii
- Îmbunătăţirea implicării părţilor interesate şi a dialogului social privind punerea
în aplicare a învăţării de-a lungul vieţii
- Aplicarea unor stimulente eficiente şi măsuri de partajare a costurilor, pentru
extinderea investiţiilor publice şi private în formarea continuă a forţei de muncă şi
pentru creşterea participării lucrătorilor la învăţarea de-a lungul vieţii.
1.3 Politici active în domeniul pieţei forţei de muncă (PADPFM):
Măsurile propuse vizează îmbunătăţirea PADPFM sub mai multe aspect cum ar fi:
consultanţă individuală privind locul de muncă, asistenţă în căutarea unui loc de
muncă, măsuri de îmbunătăţire a competenţelor şi a capacităţii de inserţie
profesională.
1.4 Sisteme moderne de securitate socială
2. Echiparea cetăţenilor cu competenţele corespunzătoare pentru ocuparea unui loc de
muncă
2.1. Dezvoltarea culegerii de informaţii de pe piaţa forţei de muncă şi a gestionării
competenţelor
2.2. Asigurarea gamei corespunzătoare de competenţe
2.3. Asigurarea concordanţei între competenţele potenţialilor angajaţi şi locurile de
muncă disponibile şi valorificarea locurilor de muncă potenţiale din Europa
2.4. Ameliorarea mobilităţii geografice pe teritoriul UE
2.5. Valorificarea potenţialului migraţiei
3. Ameliorarea calităţii muncii şi a condiţiilor de muncă
4. Sprijin pentru crearea de locuri de muncă
4.1. Consolidarea condiţiilor cadru pentru crearea de locuri de muncă
4.2. Promovarea spiritului antreprenorial, a activităţilor independente şi a inovării
13
Contextul naţional
În plan naţional, Programul Naţional de Reformă (PNR) 2011 – 2013, adoptat de
către Guvernul României la 29 aprilie 2011, constituie platforma-cadru pentru definirea şi
aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României în concordanţă cu politicile Uniunii
Europene şi reprezinta instrumentul de transpunere, la nivel national, a obiectivelor
Strategiei Europa 2020.
Ţintele pentru anul 2020, asumate de România prin PNR 2011-2013 sunt următoarele:
Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta 20-64 de ani: 70%
Investitíţiilor în cercetare-dezvoltare: 2% din PIB
Reducerea cu 19% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea la 24% a ponderii
energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 19% a eficienţei
energetice
Rata abandonului şcolar timpuriu: 11,3%; Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 de
ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară: 26,7%;
Reducerea cu 580.000 a numărului de persoane aflate în risc de săracie şi excluziune
socială
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 stabileşte o nouă viziune asupra învăţământului
şi în particular asupra IPT. Legea statuează rolul esenţial al documentelor strategice de
planificare de nivel regional, judeţean şi local în distribuţia teritorială şi pe calificări a ofertei
de formare profesională. Conform principiilor care guvernează învăţământul preuniversitar şi
superior menţionate în lege, structurile manageriale consultative au rol esenţial din
perspectiva asigurării principiului relevanţei în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de
dezvoltare personală şi social-economice şi a principiului fundamentării deciziilor pe dialog şi
consultare.
14
1.5 PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE LA NIVEL LOCAL
Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru
grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal
(15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, respectiv şcoala de arte şi meserii, care se
estimează că până în 2015, raportat la 2005, va scădea la nivel judeţean cu cca.31%. De aici, o
primă concluzie de interes general pentru orice strategie în domeniul resurselor umane
vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită
de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.
De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea
poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de
diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării
adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru
studii, cercetări şi consultanţă, etc.
În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă crearea
şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel regional
şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodic actualizate
şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională.
Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare)
obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile viitorului cadru
naţional al calificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes reciproc.
De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare
profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor
proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia
profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile
sistemului de educaţie şi formare profesională
Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PLAI destinate
pieţei muncii şi economiei judeţene, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului
TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din
judeţ. În acest scop, au fost utile unele repere oferite de informaţiile statistice oficiale şi
rezultatele din studiul previzional privind nevoile de formare profesională pe termen mediu şi
anchete în întreprinderi pentru nevoile de forţă de muncă pe termen scurt realizate prin
proiectul POSDRU „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu
cerinţele pieţei muncii”, concluziile din analiza comparativă şomaj-locuri de muncă pe baza
datelor puse la dipoziţie de AJOFM, combinate cu informaţiile parţiale obţinute din diverse
surse şi, nu în ultimul rând, opiniile formulate cu diverse ocazii în întâlnirile Consorţiului
Regional şi ale Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea
Profesională.
În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă
evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui
set de criterii şi indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în
zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile
elevilor.
Corelarea ofertei cu nevoile de calificare este abordată ca o primă prioritate în planul
de măsuri. Obiectivele, ţintele şi măsurile asociate priorităţii 1 privesc procedurile de
investigare a nevoilor de calificare, ajustarea şi optimizarea ofertei, creşterea nivelului de
calificare, diversificarea serviciilor oferite de şcolile din ÎPT şi nu în ultimul rând asigurarea
calităţii.
Deosebit de importantă este îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului
la educaţie şi ocupării unui loc de muncă - vizată prin măsurile asociate priorităţii 2, urmărind
creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere. Măsurile
15
specifice pentru accesul la educaţie, creşterea gradului de cuprindere şi reducerea abandonului
şcolar sunt sintetizate la prioritatea 6 şi au în vedere în primul rând:
- elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea
opţiunilor accesibile)
- minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea
opţiunilor)
- elevii cu nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare)
Condiţiile de învăţare. Constatările privind situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare
din ÎPT - din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor,
standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev - conduc la
necesitatea continuării programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de
curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator
şi instruire practică – v. măsurile asociate priorităţii 3.
Resursele umane. Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o
parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de
adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului
didactic, sintetizate în cadrul priorităţii 4 vizează atât competenţele metodice (prin stagii de
formare, activităţi metodice, scheme de mentorat, etc) cât şi actualizarea competenţelor de
specialitate ale profesorilor din ÎPT, cu accent pe noile tehnologii şi schimbările
organizaţionale din mediul economic (vizite de documentare / stagii de formare în
întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici / participare la târguri şi expoziţii, etc.).
Indicatorul număr de elevi/profesori (norme didactice) poate deveni critic din
perspectiva declinului demografic, presând în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în
şcoli viabile. Introducerea finanţării per elev va obliga şcolile să colaboreze pentru o utilizare
eficientă a resurselor umane. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în
educaţie şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la
identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului pentru această
categorie salarială importantă, cum ar fi:
- facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea
profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin
studii postuniversitare
- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea
mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului)
Legătura sistematică şi eficace a şcolii cu diversitatea lumii economice şi comunitatea
locală este o condiţie obligatorie pentru sistemul TVET. Parteneriatul social (prezenţă
transversală, de altfel, în planul de măsuri), este abordat prin obiective dedicate şi măsuri
specifice la prioritatea 5 vizând în principal: creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în
mecanismele decizionale; dezvoltarea, diversificarea şi eficientizarea relaţiilor de parteneriat
în cadrul unor reţele funcţionale de colaborare instituţională sistematică. Dintre acţiunile cu
impact strategic pentru progresul planului de măsuri se desprind cele care recomandă
consolidarea şi extinderea reţelelor de colaborare între şcoli (asociind şi reţele de parteneri
sociali) care împreună să-şi propună:
- investigarea nevoilor de calificare dintr-un sector de activitate sau arie teritorială de
interes comun;
- coordonare în reţea (sau chiar formarea de consorţii de şcoli) pentru planificarea
ofertei pe baza unei strategii comune pe termen lung (segmentarea ofertei prin
diferenţiere/eliminarea paralelismelor între şcoli teritorial apropiate, acoperirea
raţională a nevoilor de calificare, etc.);
- anticiparea şi asigurarea la nivelul reţelei a posibilităţilor de constituire a claselor
pentru continuarea studiilor în cadrul fiecărui traseu de pregătire planificat;
16
- operaţionalizarea creditelor transferabile şi colaborare între şcoli pentru pregătirea
elevilor pentru susţinerea examenelor de diferenţă, în cazul celor care vor să continue
studiile prin schimbarea domeniului/traseului de pregătire ;
- acţiuni comune de marketing şi promovare agresivă pe piaţa serviciilor educaţionale;
- formarea adulţilor, contractarea unor servicii pentru întreprinderi (studii, cercetări,
consultanţă), etc.;
- colaborare pentru calificările care presupun competenţe combinate, ex.: tehnice şi
comerciale/economice, tehnice-artistice-IT (design, grafică, publicitate, pagini web)
etc.;
- promovarea colaborării interdisciplinare pentru promovarea inovării şi formarea
competenţelor pentru noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare,
antreprenoriat, educaţia pentru mediu, etc.;
- colaborare pentru asigurarea calităţii prin benchmarking (raportare la un set comun de
indicatori de referinţa); schimb de bune practici în cadrul reţelei şi cu şcoli din UE în
special privind implementarea asigurării calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu
nevoi speciale, elaborarea de materiale de învăţare, etc.;
- utilizarea optimă (în comun) a unor resurse - materiale (pentru unele aplicaţii practice
şi de laborator) şi umane (schimb de profesori / utilizarea unor profesori pentru a
preda în mai multe şcoli), schimburi de elevi (pentru anumite teme/module) ;
- colaborare pentru elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu
de pregătire;
- colaborare în teritoriu pentru asistenţă specializată, consiliere şi sprijin în favoarea
familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii sociale sau etnice
defavorizate, familii de emigranţi, familii monoparentale, etc.).
Viziune << În anul 2020, judeţul Mureş va beneficia de un învăţământ profesional şi
tehnic consolidat, eficient, orientat către piaţă şi adaptat nevoilor în
schimbare ale comunităţii locale şi aspiraţiilor individuale >>
PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare
ŢINTE - INDICATORI DE IMPACT:
- Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 15% la
nivel regional (faţă de 30,2% în 2009, conf. INS, datele din AMIGO)
- Până în 2020, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri
înregistraţi în evidenţele AJOFM: max. 12% (faţă de 20,2% la 31 dec. 2011)
Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare
Ţinta 1.1: Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile
privind nevoile de calificare
Rezultate măsurabile:
Informaţii actualizate anual privind evoluţia pieţei muncii regionale şi locale
Studii de monitorizare a inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor ÎPT
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Monitorizarea pieţei muncii prin colectarea, actualizarea şi analiza informaţiilor
privind nevoile pietei muncii, disponibile din surse statistice oficiale şi administrative,
studii si prognoze etc.
2. Monitorizarea inserţiei absolvenţilor ÎPT prin promovarea de proiecte în acest scop
Resurse: Bugetul naţional, resurse din sistem, resurse atrase
Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de
calificare
Ţinta 1.2.1: Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe domenii de
pregătire şi calificări)
17
Rezultate măsurabile:
Planurile de şcolarizare anuale, avizate de CLD, în concordanţă cu PRAI şi PLAI
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Actualizarea anuală a PRAI pe baza informaţiilor privind nevoile de calificare şi a PLAI
pe baza informaţiilor din PRAI, cu particularizările specifice judeţului
2. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din PRAI şi
PLAI
3. Colaborarea şcolilor în reţea şi/sau consorţii şcolare pentru corelarea ofertei şi optimizarea
utilizării resurselor
4. Introducerea şi actualizarea în documentele de planificare strategică în ÎPT a unei secţiuni
distincte pentru problematica ruralului montan
Resurse: Resurse din sistem, resurse atrase pt. asistenţa tehnică - programe cofinanţate
Ţinta 1.2.2: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor
formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare
Rezultate măsurabile:
Indicatori de ieşire
- Până în anul 2020, rata de părăsire timpurie a şcolii: maximum 11,3%, iar proporţia
persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învăţământul terţiar: 26,7%
Indicatori de impact:
- Minim 50% dintre cei care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la
absolvire, măsurat pe fiecare nivel de calificare
- Gradul de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de absolvenţi
(indicator nedefinit în prezent) - măsurat prin satisfacţia angajatorilor în cel puţin 70%
din cazurile investigate
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. V. măsurile 2.2-2.5 (privind accesul şi continuarea studiilor) de la obiectivul 6.1
2. Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională
3. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi adaptarea curriculumului în
dezvoltare locală în parteneriat
4. Măsuri metodice şi colaborare interdisciplinară pentru consolidarea pregătirii de bază şi a
pregătirii tehnice generale
5. Măsuri conjugate pentru consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu
competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări,
marketing, etc.)
6. Integrarea unor elemente de competenţă pentru mediu, ca parte din pregătirea tehnică
generală, indiferent de specialitate
7. Colaborare interdisciplinară în cadrul fiecărei şcoli şi între şcolile din reţea pentru
promovarea inovării şi formarea competenţelor pentru noile tehnologii, calitate, design,
marketing, tehnici de vânzare, antreprenoriat.
8. Colaborare în reţea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate:
tehnice şi comerciale/economice, tehnice-artistice-IT (design, grafică, publicitate, pagini
web) etc.
Resurse: Resurse din sistem; resurse atrase din programe cofinanţate din fonduri UE
Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT
Ţinta 1.3: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi alte
servicii în folosul comunităţii
Rezultate măsurabile:
Cel puţin 50% din şcolile din reţeaua de ÎPT acreditate ca furnizori de formare pentru
adulţi până în 2013
Până în 2020, o medie de cel puţin 2 programe pentru adulţi derulate anual în medie de
fiecare şcoală acreditată
Până în 2020, cel puţin 500 persoane cuprinse anual la nivelul judeţului regional în
18
cursurile de formare pentru adulţi derulate de şcoli
Portofoliu diversificat de servicii promovat prin oferta şcolilor
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Derularea procedurilor de acreditare
2. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de
măsuri active de ocupare, în mod prioritar pentru tinerii care în 6 luni de la absolvire nu
se integrează pe piaţa muncii
3. Relaţia cu întreprinderile pentru formarea continuă a salariaţilor, în vederea adaptării la
schimbările tehnologice şi organizaţionale
4. Acţiuni de marketing şi promovare agresivă pe piaţa serviciilor educaţionale
5. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere,
pentru diverse categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale şi în
întâmpinarea unor nevoi diverse (competenţe parţiale, IT, diverse hobby-uri, educaţie
pentru tinerele mame sau pentru vârsta a treia, etc.)
6. Oferirea de programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru
mamele care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii
pe parcursul orelor de curs)
7. Identificarea şi valorificarea oportunităţilor de contractare a unor servicii de consultanţă,
cercetare, microproducţie, etc.
Resurse: Resurse din sistem; resurse atrase (taxe de curs, programe cofinanţate din fonduriUE
Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT
Ţinta 1.4: Imbunătăţirea asigurării calităţii şi implementarea recomandărilor EQAVET
pentru sistemulele de asigurare a calităţii în ÎPT
Rezultate măsurabile:
Implementarea recomandărilor EQAVET, la nivelul tuturor furnizorilor de educaţie şi
formare profesională iniţială
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Elaborarea şi implementarea unui plan de măsuri pentru implementarea recomandărilor
EQAVET
2. Activităţi de formare pentru implementarea recomandărilor EQAVET şi diseminare către
factorii interesaţi
3. Benchmarking (raportare la un set comun de indicatori de referinţa) şi schimb de bune
practici în cadrul reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE
Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase (programe cofinanţate din fonduri)
PRIORITATEA 2: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi
ocuparea unui loc de muncă
Ţinta 2.1: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere
Rezultate măsurabile:
Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual
pentru elevii din clasele terminale din învăţământul gimnazial şi din ÎPT
Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi
alternativele în cadrul sistemului de ÎPT
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Proiectarea şi implementarea unui plan de activităţi de informare şi consiliere pentru
elevii din anii terminali de gimnaziu şi ÎPT:
2. Organizarea de evenimente pentru prezentarea de oferte de locuri de muncă şi pentru
orientarea carierei cu implicarea angajatorilor
3. Colaborarea şcolilor în reţea pentru elaborarea de materiale de promovare a carierei pe
fiecare domeniu de pregătire
19
Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase
PRIORITATEA 3: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din
ÎPT
Obiectivul 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
Ţinta 3.1: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere,
infrastructura de utilităţi)
Ţinta 3.2: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire
Rezultate măsurabile:
Până în 2020, toate şcolile TVET din judeţ să corespundă normelor de siguranţă,
igienă şi confort pentru elevi
Până în 2020, toate şcolile TVET să din jueţ să beneficieze cel puţin de dotarea
prevăzută în standardele de dotare minim obligatorie
Până în 2020, cel puţin 50% din şcolile TVET din jueţ dotate la nivelul standardelor
moderne de pregătire profesională
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Inventarul necesarului de lucrări de reabilitare a infrastructurii, stabilirea priorităţilor la
nivel de şcoală şi reţea şcolară
2. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente si adoptarea unui plan de acţiune corelat
cu strategia ofertei pe termen lung
3. Evaluarea costurilor şi identificarea tuturor surselor de finanţare care pot fi accesate
4. Pregătirea documentaţiei tehnice necesare
5. Acţiuni de informare şi formare în vederea accesării surselor de finanţare (ex. pregătirea
pentru fondurile structurale europene)
6. Colaborarea şcolilor în reţea pentru utilizarea optimă a unor resurse disponibile
Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase
PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din
ÎPT
Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului
didactic din ÎPT
Ţinta 4.1: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de
specialitate
Rezultate măsurabile:
Toţi profesorii cuprinşi anual cel puţin în activităţile metodice organizate la nivelul
şcolii sau al reţelei şcolare
Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi, operaţionale în fiecare şcoală
Cel puţin 25% din profesori / an participanţi la un stagiu de formare organizat de
instituţii abilitate
Programe operaţionale anuale de actualizare a cunoştinţelor din domeniul de
specialitate, pentru toţi profesorii de specialitate şi maiştrii instructori, adoptate de
fiecare şcoală sau reţea de şcoli dintr-un domeniu
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Programe în colaborare cu agenţii economici, pentru actualizarea competenţelor de
specialitate ale profesorilor din ÎPT, cu accent pe noile tehnologii şi schimbările
organizaţionale din mediul economic (vizite de documentare/stagii de formare în
întreprinderi/întâlniri tematice cu agenţii economici/participare la târguri, expoziţii)
Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la
cerinţele reformei din ÎPT (stagii de formare prin instituţiile acreditate, întâlniri metodice,
lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)
2. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi
20
3. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli
din UE
4. Acţiuni de diseminare exemple de bune practici.
Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase
PRIORITATEA 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT
Obiectivul 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat,
pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT
Ţinta 5.1: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliile de administraţie ale
şcolilor
Ţinta 5.2: Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali
Rezultate măsurabile:
Cel puţin un agent economic reprezentat în Consiliul de administraţie din fiecare şcoală
din ÎPT
Reţele de colaborare funcţionale pe lângă fiecare şcoală, care reflectă diversitatea
mediului economic (diverse clase de mărime, domenii şi tipuri de activităţi
producătoare de bunuri şi servicii) şi demonstrează implicare efectivă a partenerilor în
toate activităţile cheie (identificarea cererii şi planificarea ofertei, elaborarea
curriculumului în dezvoltare locală, instruirea practică, examenele finale de evaluare,
orientarea carierei, formarea profesorilor, educaţia la cerere, etc.)
Locuri de practică şi condiţii de pregătire în întreprinderi asigurate pentru toţi elevii, în
conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe
elev
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1. Revizuirea componenţei Consiliilor de Administraţie din sistemul de ÎPT pentru
asigurarea reprezentării agenţilor economici în CA ale scolilor IPT
2. Diversificarea portofoliului de parteneriate al fiecărei şcoli prin încheierea de noi
convenţii, creşterea numărului de parteneri implicaţi, diversificarea obiectivelor şi
activităţilor comune
3. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul reţelei de ÎPT (baza de date/harta anuală
a parteneriatului) şi adoptarea de măsuri de ameliorare
4. Îmbunătăţirea organizării examenelor de absolvire, privind efectivitatea participării
partenerilor sociali în cadrul comisiilor
Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase
PRIORITATEA 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în
educaţie
Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea
abandonului şcolar
Grupuri ţintă prioritare: elevii din rural şi zone mai izolate, minorităţi etnice, elevii cu
nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare)
Ţinta 6.1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje
Ţinta 6.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu
Rezultate măsurabile:
Până în 2020, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu
cele din urban
Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de
sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT
Abandon şcolar în învăţământul profesional de maxim 5 % până în 2020
Plan de măsuri pentru integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES)
implementat prin PAS în toate şcolile din ÎPT
21
Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:
1 Investiţii în infrastructura şi dotarea şcolilor din localităţi care concentrează un număr
semnificativ de elevi dintr-o zona rurală limitrofă sau din zone cu mobilitate redusă din
condiţii obiective (zone izolate, cu infrastructură de acces deficitară, etc.) – campusuri
şcolare
2 Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat, burse, etc.)
3 Infrastructură adaptată pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi speciale (rampe de
acces, grupuri sanitare adaptate, etc.)
4 Colaborarea şcolilor din reţea în planificarea ofertei pentru asigurarea unei acoperiri
teritoriale optime din perspectiva cuprinderii în educaţie şi continuării studiilor la fiecare
nivel de calificare în cadrul traseelor de formare planificate
5 Programe de sprijin pentru elevii care vor să continue studiile prin schimbarea
domeniului/traseului de pregătire: programe de recuperare şi pregătire a elevilor pentru
examenele de diferenţă - colaborare între şcoli în acest scop
6 Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe
educaţionale speciale (CES) în fiecare şcoală din ÎPT
7 Oferirea de programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din
categorii defavorizate)
8 Colaborare cu autorităţile, instituţii specializate şi ONG pentru oferirea de asistenţă
specializată, consiliere şi sprijin familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii
sociale sau etnice defavorizate, familii de emigranţi, familii monoparentale, etc.)
9 Programe de şansa a doua pentru tinerii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu
au nici o calificare
Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase
22
PARTEA II – ANALIZA NEVOILOR
2.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN
2.1.1 Analiza demografică
a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără.
De aici, rezultă nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor
umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.
b) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia externă
(cu tendinţă de accentuare, în urma integrării în UE). Apare pericolul unui deficit de
forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc.) precum
şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii
(construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.). Se desprinde nevoia de:
Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a
participa la forţa de muncă regională.
Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare,
orientare şi consiliere
Se prognozează reduceri
semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005), îndeosebi în grupele:
15-18 ani: cu 31,3% până în 2015,
respectiv cu 31,1% până în 2025.
19-24 ani: cu 22,9% până în 2015,
respectiv cu 26,2% până în 2025
În cifre absolute, în intervalul de
timp 2005-2015 scăderea de efective în
grupa de vârstă 15-18 ani ar fi de cca. 25.000 persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de
cuprindere în învăţîmânt de cca. 60,2% din prezent pentru grupa 15-18 ani, ar conduce la
echivalentul dispariţiei la nivelul judeţului în învăţământul liceal şi profesional a unui
număr de cca. 20 de şcoli de mărime medie).
În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-
2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va
conduce la o nevoie crescândă de formare continuă – a adultilor - oportunitate în atenţia
şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară! Faţă de aceste constatări,
se recomandă:
Măsuri la nivelul reţelei şcolare:
Optimizarea alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în
paralel cu rezolvarea problemelor de acces
Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care
împreună să realizeze o ofertă cuprinzătoare şi diversificată, eliminarea
paralelismelor nejustificate, colaborare pentru acoperire teritorială optimă,
diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)
Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi
Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor
Jud. Mureş, 2003-2025
70
80
90
100
110
2003 2010 2015 2025
Mii p
ers
.
0-14
65 si peste
23
c) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de
ani cu 6,2 % până în 2025, faţă de 2005) conduce la:
o Nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală
o Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)
d) Ponderea semnificativă a populaţiei feminine (51 % la nivel regional în 2005),
reclamă:
Din partea ofertei de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină
Programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele
care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe
parcursul orelor de curs)
e) Populaţia rurală. Ponderea populaţiei rurale este semnificativă în judeţul Mureş,
47,2%. Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere
mai mică a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa
tinerilor de a părăsi ruralul. Faţă de aceste constatări, sistemul de educaţie şi formare
profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând:
Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni
Ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii
economiei rurale
Educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi
resurselor naturale din mediul rural
Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural
2.1.2 Analiza mediului economic
La nivel regional activitatea de cercetare-dezvoltare sunt concentrate în judeţele
Braşov, Sibiu şi Mureş care însumează cca. 92% din numărul de cercetători, respectiv
cca. 96% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional – situaţie
care trimite la cerinţele de asumare a unui rol sporit din perspectiva nevoilor de
dezvoltare regională.
Nevoia relansării activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a legăturii cu mediul
economic şi nevoile acestuia.
Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea
ponderii industriei în formarea PIB şi a VAB judeţene.
Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la nivel judeţean: În
paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de
angajaţi în firmele mari, a crescut numărul de firme şi personalul IMM; Creşterea din
ultimii ani la nivel judeţen a ratei antreprenoriale, exprimată prin numărul de IMM la
1000 locuitori şi a numărului mediu de angajaţi în sectorul IMM-urilor raportat la 100
de locuitori.
Diversitatea activităţilor economice Serviciile ocupă cea mai mare pondere în economia judeţeană, în creştere constantă
în ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA. În cadrul serviciilor se
detaşează:
Comerţul – cu potenţial mare de creştere în viitor. Se constată preponderenţa
întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături de o prezenţă în creştere a
marilor lanţuri de magazine;
24
Tranzacţiile imobiliare şi activităţile de servicii pentru firme (începând cu 2002,
cea mai mare pondere a VAB în cadrul serviciilor la nivel judeţean, în creştere
constantă în perioada 2001-2008)
Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: (locul 3 în cadrul serviciilor ca
pondere în VAB, în 2006) şi locul 3 după industrie şi comerţ în totalul investiţiilor
brute la nivel judeţean în 2006. Dezvoltarea industriei şi comerţului implică şi
nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică în cadrul altor sectoare
economice. Importanţa în creştere a telecomunicaţiilor: accentul pe noile
tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări în conţinutul unora
dintre calificările necesare în domeniu (ex. competenţele IT pentru transferul
integrat de date, voce şi imagine)
Industria: Deşi marcat în trecut de restructurări masive, judeţul Mureş îşi păstrează
un profil industrial semnificativ.
În prezent pilonii principali ai industriei judeţului Mureş sunt industria energetică,
industria chimică şi farmaceutică, industria alimentară, industria mobilei.
În ultimii ani, o serie de firme multinaţionale şi-au deschis filiale locale şi au
realizat un volum semnificativ de investiţii, contribuind astfel la revigorarea
industriei judeţului. Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea investiţiilor
străine sunt industria auto şi a componentelor auto, componente electrice şi
electrotehnice, industria uşoară.
Principalele ramuri industriale sunt: industria extractivă a gazului metan, industria
de exploatare şi prelucrare a lemnului, producţia de mobilier şi instrumente
muzicale, industria chimică şi producţia de medicamente, prelucrarea cauciucului
şi maselor plastice, industria alimentară, industria textilă şi a încălţămintei,
confecţii din textile, piele şi blană, industria altor produse din minerale nemetalice
(geamuri, sticlărie, cărămizi, ţigle, var, prefabricate pentru construcţii, alte
materiale de construcţii, sticlă decorativă, porţelan, faianţă), metalurgie, industria
de maşini, echipamente, aparate electrice.
Agricultura:
Ponderea în PIB judeţean peste media la nivel regional şi naţional
Judeţul Mureş are cea mai mare pondere în valoarea producţiei agricole regionale
(25% în 2010).
Agricultură variată, condiţii favorabile creşterii animalelor, potenţial ridicat de
dezvoltare pentru agricultura ecologică şi agroturism
Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE
Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-
economică şi de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor
ţărăneşti.
Silvicultura:
31% din suprafata judeţului este acoperita de păduri.
Judeţul Mureş detine 16,2 % din suprafaţa împădurită a regiuni.
Beneficiaza de importante resurse naturale
IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT:
Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu
nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor
industriale şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.
25
Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe
adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de
muncă. Se desprind două direcţii de acţiune la nivel local:
- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională
- Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)
Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile
specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse,
prin:
- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide
- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe
specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări,
marketing, etc.)
- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi
Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine
şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:
- Creşterea nivelului de calificare
- Importanţa competenţelor cheie
- Competenţe de comunicare în limbă străină
- Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,
marketing, tehnici de vânzare
- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate,
de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design,
grafică, publicitate, pagini web).
- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile
Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:
- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie
mediului pe baza standardelor de mediu ale UE
- Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică
generală, indiferent de specialitate.
Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să
reflecte diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de
capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii
2.1.3. Piaţa muncii
a) Analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru ÎPT
Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă: mecanică, comerţ,
construcţii, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn,
turism şi alimentaţie, electric , electromecanic, electronică automatizări, industrie
alimentară, materiale de construcţii, silvicultură ,estetică.
Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii:
comerţ, economic, turism şi alimentaţie, industrie alimentară – tendinţă generală de
creştere a locurilor de muncă vacante, numărul şomerilor în scădre sau cu evoluţie
fluctuantă, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau relativ echilibrată.
Mecanica este domeniul care înregistrează la nivel judeţean un număr semnificativ de
locuri de muncă vacante dar şi de şomeri. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne
deficitar, cu tendinţă de ameliorare faţă de începutul perioadei analizate (2006-2009).
Similar cu mecanica, domeniile electric şi electromecanic până în 2009 s-a înregistrat -
la nivel judeţean - o tendinţă de creştere a locurilor de muncă vacante şi de scădere a
26
numărului de şomeri, raportul locuri de muncă-şomeri rămâne însă deficitar (cu
tendinţă de ameliorare).
Industria textilă pare să se confrunte cu dificultăţi concretizate la nivel judeţean printr-
o o cerere de forţă de muncă neacoperită în cea mai mare parte a intervalului de timp
analizat la nivel judeţean, pentru ca la sfârşitul perioadei în judeţ locurile de muncă
vacante să scadă semnificati, în paralel cu o creştere a numărului de şomeri.
Fabricarea produselor din lemn cunoaşte evoluţii contradictorii la nivel judeţean, prin
creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului
Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi
asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică, instalaţii, arhitectură, sistematizare –
domenii cu dinamica pozitivă la nivel judeţean, tendinţă de creştere a locurilor de
muncă şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri. Dintre grupele de ocupaţii de
interes pentru şcoala postliceală, cu cerere în creştere şi balanţă locuri de muncă-
şomeri favorabilă la nivel judeţean sau cu tendinţă spre un echilibru relativ, se remarcă
mai ales:
o În domeniul economic: Funcţionari în serviciile de evidenţă contabilă şi
financiare.
o În domeniul comerţ: Agenţi în activitatea financiară şi comercială, Agenţi
comerciali şi mijlocitori de afaceri
o În domeniul servicii: Secretari şi operatori la maşini de scris şi de calcul,
Designeri, decoratori si alti tehnicieni in domeniul artei, Inspectori pentru
protecţia şi igiena muncii şi controlori de calitate
o În domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică: Asistenti medicali generalişti,
Infirmiere şi ingrijitoare in institutii de ocrotire sociala si sanitara, Personal
specializat pentru îngrijire si supraveghere la domiciliu, Infirmiere si
ingrijitoare in institutii de ocrotire sociala si sanitara, Asistenti farmacisti si
laboranti, Fizioterapeuti si asimilati
o În domeniul informatică: Tehnicieni operatori echipamente calcul,
Programatori ajutori
o În domeniul transporturi: Funcţionari în transporturi
b) Analiza cererii forţei de muncă
La nivel regional, cele mai dinamice firme la orizontul următoarelor 12 luni de la
momentul anchetei erau cele din Comerţ (cu o creştere estimată a numărului de salariaţi de
7,5%) şi Industrie prelucrătoare (cu o creştere estimată a numărului de salariaţi de 5,2%), în
timp ce pentru firmele din Hoteluri şi restaurante se estimau scăderi ale efectivelor de
personal.
La nivelul regiunii Centru, cele mai multe locuri de muncă pentru care firmele estimau
că vor creşte cererea la orizontul următoarelor 12 luni şi care necesită calificări relevante
pentru liceul tehnologic şi învăţământul profesional aparţin domeniilor industrie textilă şi
pielărie (32,6%), comerţ (20,5%), urmate de mecanică (13,2%), fabricarea produselor din
lemn (12,0%).
Tab. 2.1 Cererea potenţială de forţă de muncă
NAŢIONAL 2009 2011 2013 2015 2017 2020
Agricultura, silvicultura
si piscicultura 2.596.683 2.456.539 2.296.622 2.156.965 2.104.751 2.056.431
Industria extractiva 106.640 105.596 103.212 111.650 113.248 115.568
Industria prelucratoare 2.033.790 2.066.304 2.055.425 2.176.045 2.215.992 2.274.896
Energie electrica si
termica, gaze si apa 170.392 169.055 165.055 175.101 176.689 179.033
27
Constructii 646.708 629.588 639.096 663.272 676.872 696.756
Comert 1.084.111 1.132.885 1.174.337 1.181.751 1.224.847 1.289.364
Hoteluri si restaurante 140.694 136.915 135.347 144.352 145.428 146.841
Transport, depozitare si
comunicatii 511.056 505.038 502.483 525.423 529.654 535.465
Intermedieri financiare 100.425 105.948 110.707 110.817 115.384 122.234
Tranzactii imobiliare,
inchirieri si activitati de
servicii 205.857 201.690 198.556 212.674 214.494 216.919
Administratie publica si
aparare 488.100 484.852 476.943 450.153 442.563 431.177
Invatamant 482.666 482.168 489.018 498.967 505.826 515.443
Sanatate si asistenta
sociala 430.980 428.301 433.069 442.795 448.607 456.721
Celelalte activitati ale
economiei nationale 245.450 256.185 264.871 271.159 281.573 297.117
Total 9.243.551 9.161.064 9.044.743 9.121.124 9.195.928 9.333.965
Prognoza structurii cererii potenţiale, în ipotezele scenariului moderat, pe
domenii de formare profesională din IPT, la nivel naţional, regional şi local în
perspectiva 2017-2020 (%)
Tab. 2.2
Domenii de formare
%
Naţional
%
Centru
%
Mureş
Agricultură 3,9 1,4 6
Chimie industrială 1,3 1,7 2
Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,1 7
Comerţ 12,6 12,6 8
Economic 14,5 13,9 13
Electric 5,3 5,0 7
Electromecanică 3,6 3,8 2
Electronică automatizări 4,2 4,6 7
Fabricarea produselor din lemn 1,4 2,6 6
Industrie alimentară 0,8 0,9 4,5
Industrie textilă şi pielărie 9,0 10,8 5
Materiale de construcţii 0,9 1,5
Mecanică 24,1 22,9 20
Turism şi alimentaţie 7,8 8,5 10
Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9 1,9 2
Silvicultură 4
Tehnici poligrafice 0,2 0,2 1
TOTAL 100,0
28
c) Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă
(BFM) la nivelul judeţului
Rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de
muncă, mai mari la nivelul judeţului decât cele agregate la nivel regional şi
naţional.
Rata de ocupare a populaţiei este mai redusă în cazul femeilor decât al bărbaţilor.
Pondere ridicata a somerilor tineri: ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul
şomerilor înregistraţi la AJOFM Mureş la 31 decembrie 2011, mai mare decât la
nivel naţional
Ponderea ridicată a şomerilor de lungă durată la 31 decembrie 2011, în cazul
tinerilor mai mare decât la nivel naţional
d) Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile la nivelul judeţului:
Similar cu evoluţia PIB, se constată în ultimii ani tendinţa de scădere a
numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în industrie şi agricultură, în
paralel cu creşterea în servicii
Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă
civile în 2010: serviciile 39,7%, agricultura 30,1%, industria 24,5%,
e) Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de
muncă vacante înregistrate la AJOFM
Învăţământ profesional şi liceal tehnologic
Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă: mecanică,
comerţ, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn, turism
şi alimentaţie, electric, electromecanic, electronică automatizări, industrie alimentară,
materiale de construcţii, silvicultură, estetică;
Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: comerţ,
economic, turism şi alimentaţie, industrie alimentară – tendinţă generală de
creştere a locurilor de muncă vacante, numărul şomerilor în scădre sau cu evoluţie
fluctuantă, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau relativ echilibrată;
Mecanica este domeniul care înregistrează la nivel judeţean un număr semnificativ de
locuri de muncă vacante dar şi de şomeri. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne
deficitar, cu tendinţă de ameliorare faţă de începutul perioadei analizate (2006-2009).
Şcoala postliceală
Domeniile comerţ, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, economic, informatică,
instalaţii, arhitectură, sistematizare, agricultura – dinamica pozitivă la nivel judeţean:
tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi balanţă favorabilă locuri de muncă-
şomeri.
29
2.1.4 Parteneriate şi colaborare
Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor,
orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea
ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu
schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. -
reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.
Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad
diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii,
interesul agenţilor economici şi condiţiile locale.
În anul şcolar 2013-2014 au fost desfăşurate activităţi educative în baza parteneriatelor
încheiate cu reprezentanţii comunictăţii locale: Poliţie, Bibliotecă, Casa de cultură, ONG,
instituţii de învăţământ, agenţi economici.
Colaborarea cu părinţii are la bază acordul de parteneriat pentru educaţie, prin care
părinţii sunt antrenaţi în sprijinirea activităţii educative din şcoală.
Parteneriatele cu agenţii economici sunt realizate pe baza protocoalelor de colaborare
şi convenţiilor cadru. Obiectivul general îl constituie asigurarea efectuării instruirii practice de
către elevi.
Obiectivele parteneriatelor cu instituţiile de învăţământ sunt variate şi au ca numitor
comun schimbul de bune practici, consolodarea şi diseminarea achiziţiilor din diferite
programe şi proiecte în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev,
dezvoltarea partenriatului social, etc.
În anexa 3 este prezentată harta parteneriatului social pentru anul şcolar 2014-2015.
Recomandările la nivel de PLAI sunt:
- Creşterea implicării partenerilor sociali în activităţi de orientare profesională a elevilor
- Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru actualizarea competenţelor de
specialitate ale profesorilor şi maiştrilor instructori din ÎPT;
- Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru formarea adulţilor;
- Utilizarea oportunităţilor de finanţare a stagiilor de practică (POSDRU - DMI 2.1).
2.1.5 Surse de finanţare
Sursele de finanţare pentru şcoala noastră sunt din bugetul naţional, local şi veniturile
proprii (chirii, taxe, Asociaţia ”Ioan Bojor”, sponsorizări, valorificarea produselor de pe lotul
şcolar, seră, solar).
2.1.6. Concluzii din analiza ÎPT judeţean
Contextul demografic:
Se reţin implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în
paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în
planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.
Efectivele de elevi au cunoscut o scădere dramatică în învăţământul profesional în
mod deosebit în ultimii ani. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul profesional a ajuns
în 2011/2012 să reprezinte doar 5% comparativ cu numărul acestora în 2000/2001.
30
Creşterea cifrelor de şcolarizare în învăţământul profesional pentru acoperirea necesarului
de muncitori calificaţi trebuie să reprezinte o prioritate în planificarea ofertei ÎPT.
Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic
din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în
favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea
în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.
Resurele umane din ÎPT
Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun se constată
însă dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în
comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară, electronică şi automatizări etc.
– situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile
respective.
Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor
de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor
măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).
Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să
vizeze:
competenţele metodice (v. noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT)
actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările
organizaţionale din mediul economic.
Resursele materiale şi condiţiile de învăţare.
Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară,
din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor
de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev.
Se impune continuarea investiţiilor pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii
(spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi pentru dotarea cu
echipamente de laborator şi instruire practică.
Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET
În atenţia decidenţilor se reţin recomandările privind:
consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în
planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale
îmbunătăţirea mecanismelor de asigurare a calităţii
promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru
stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea
celor mai bune practici (benchmarking)
dezvoltarea în continuare a mecanismelor de planificare strategică în ÎPT la toate
nivelurile decizionale (PRAI-PLAI-PAS)
Serviciile de orientare şi consiliere
Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor
de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de
elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei,
respectiv a traseului de pregătire.
31
De asemenea se recomandă o implicare sporită a agenţilor economici în acţiuni de
orientare şi consiliere profesională .
Rata netă de cuprindere în educaţie este mai mică în judeţul Mureş decât la nivel
naţional şi regional în învăţământul gimnazial şi în clasele IX-X şi mai mare în învăţământul
secundar superior. Se constată decalajele mari prin rate de cuprindere în educaţie sensibil mai
mici în mediul rural şi/sau începerea şcolii mai târziu în mediul rural.
Gradul de cuprindere în educaţie în judeţul Mureş este mai mic decât la nivel
naţional şi regional pentru grupele de vârstă 15-18 ani şi 19-23 ani, precum şi pe ansamblul
populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani), explicabil în bună măsură prin ponderea mai mare a
populaţiei rurale în condiţiile în care datele statistice evidenţiază un grad de cuprindere mai
mic în rural decât în mediul urban.
Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la nevoia unor
măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural
Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional
În aria de competenţă a ÎPT se recomandă:
măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural, categorii
dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere etc.
Se recomandă creşterea ratelor de tranziţie în ciclul superior al liceului, inclusiv prin
ofertă de pregătire în învăţământul seral în sprijinul absolvenţilor de învăţământ
profesional care se angajează şi doresc să continue studile.
Abandonul şcolar:
Conform datelor INS, la nivelul judeţului se constată o tendinţă îngrijorătoare de
creştere a abandonului la toate nivelurile de educaţie mai ales în învăţământul profesional,
mai accentuat în mediul rural şi în cazul băieţilor. Se reţin valorile mari ale ratei abandonului
şcolar în învăţământul profesional (17,3% în 2010/2011). În consecinţă, se recomandă:
monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar)
eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit în mediul rural,
comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.
Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-
24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-
maxim ISCED 2 absolvit). Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel
judeţean. În ciuda tendinţei descrescătoare din ultimii ani şi a apropierii de media UE-27
(13,5% în 2011), valoarea indicatorului la nivel naţional (17,5% în 2011) este încă departe
de ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de
maxim 10% până în 2020 şi de ţinta de 11,3% asumată prin Programul Naţional de
Reformă (PNR).
Nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură ale elevilor evidenţiat prin
rezultatele României la testele PISA (penultimul loc în UE în 2009, de 2 ori mai mare decât
media UE-27) - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere:
învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual
programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii
defavorizate)
facilitarea unor trasee individualizate de formare etc.
32
Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani).
Implicarea şcolilor din ÎPT judeţean, în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora.
Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de
UE care prevede ca în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă
să fie de cel puţin 15% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).
Indicatori de impact
Se recomandă:
colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu
noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.
sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia
profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind
finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională:
sondaje proprii efectuate direct de către şcoli
studii de monitorizare a inserţiei absolvenţilor ÎPT
Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul
tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.
Concluzii din analiza ofertei TVET curente
Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia unor
măruri cu privire la:
creşterea cifrelor de şcolarizare în învăţământul profesional pentru acoperirea
necesarului de muncitori calificaţi (nivelul 2 de calificare) – implicarea sporită a
agenţilor economici în promovarea învăţământului profesional
coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în
vedere:
acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu
eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări
pentru care poate opta elevul în zonă
utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea
eficienţei şi calităţii serviciilor
soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării
studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces,
calitate, varietate de opţiuni)
Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea la nivel de judeţ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
♦ preocupare constantă pentru adaptarea ofertei
de pregătire la nevoile pieţei muncii;
♦ relansarea învăţământului profesional prin
introducerea din anul şcolar 2012-2013 a unui
traseu de pregătire profesională derivat din
liceul tehnologic (învăţământul profesional cu
♦ scăderea ponderii numărului de elevi
înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic
din totalul elevilor în clasa a IX-a
♦ numărul mic al elevilor înscrişi în
învăţământul profesional (nivelul 2 de
calificare) şi promovare deficitară a
33
durata de 2 ani după clasa a IX-a)
♦ grad ridicat de acoperire cu profesori şi
maiştrii instructori calificaţi;
♦ implementarea sistemului de asigurare a
calităţii în toate şcolile ÎPT;
♦ îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
(infrastructură şi echipamente) în şcolile
cuprinse în diferite programe de investiţii;
♦ proiectele derulate în judeţ în cadrul unor
programe cu finaţare externă;
♦ consolidarea structurilor consultative din
ÎPT;
♦ creşterea rolului partenerilor sociali în
planificarea ofertei şi antrenarea sporită a
acestora în procesele decizionale;
învăţământului profesional;
♦ tendinţa de creştere a abandonului şcolar în
special în învăţământul profesional
♦ rată semnificativă de părăsire timpurie a
sistemului de educaţie;
♦ nivel scăzut al competenţelor cheie;
♦ implicare insuficientă a şcolilor în formarea
adulţilor şi în programe de ”şansa a doua”;
♦ utilizare ineficientă a resurselor materiale şi
umane ( cu impact în calitatea serviciilor);
♦ lipsa unei monitorizări sistematice a
inserţiei profesionale a absolvenţilor;
♦ progres întârziat în realizarea unor
materiale de promovare a carierei şi în
asigurarea accesului la educaţie şi formare
profesională în condiţii egale de calitate în
mediul rural; limitarea mobilităţii elevilor din
rural( lipsa posibilităţii de transport/internat,
burse)
♦ infrastructura deficitară şi dotarea
insuficientă a şcolilor care nu au beneficiat
de investiţii
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
♦ oportunităţi de finanţare neramurabilă pentru
ÎPT;
♦ metodologie de investigare a inserţiei
absolvenţilor ÎPT aprobată prin Ordin de
ministru
♦ creşterea ponderii serviciilor în economie;
♦ dinamica construcţiilor;
♦ diversitatea activităţilor industriale;
♦ creşterea investiţiilor în industrie, transport,
depozitare, comunicaţii, comerţ;
♦ creşterea numărului de firme cu capital
străin;
♦ creşterea numărului angajaţilor din IMM-uri;
♦ creşterea ponderii populaţiei ocupate în
servicii (comerţ, hoteluri şi restaurante) şi
construcţii;
♦ creşterea cererii de forţă de muncă în
industria prelucrătoare, construcţii şi servicii(
comerţ, hoteluri şi restaurante, depozitare,
comunicaţii, tranzacţii imobiliare);
♦ deficit de forţă de muncă construcţii, comerţ,
transport, depozitare, hoteluri şi restaurante;
♦ declin demografic accentuat pentru grupele
tinere de vârstă( 15-18 ani);
♦ migraţia externă;
♦ Şomajul ridicat al tinerilor;
♦ Incertitudinile generate de impactul crizei
economice
♦ lipsa motivaţiei profesionale a cadrelor
didactice datorită salarizării din sistemul de
învăţământ;
♦ scăderea populaţiei ocupate ( în special în
mediul rural şi pentru femei);
♦ tendinţă de scădere a numărului şi a
ponderii populaţiei ocupate în industrie şi
agricultură;
♦ excedent de forţă de muncă în industrie şi
agricultură (necesită mai puţină forţă de
muncă dar mai calificată);
♦ dependenţa de industria textilă a unei
importante părţi a populaţiei ocupate,
ameninţată de restrângeri de activitate sub
presiunea concurenţială crescândă
♦ calitate redusă a ocupării în mediul rural (în
34
♦ domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial
mare de absorbţie a forţei de muncă;
♦ deficit de forţă de muncă înalt calificată( IT,
ştiinţe, tehnologii, medicină);
♦ consolidarea structurilor consultative din
ÎPT;
♦ Creşterea rolului partenerilor sociali în
planificarea ofertei şi antrenarea sporită a
acestora în procesele decizionale;
condiţiile unei ocupări paupere, de
subzistenţă,în agricultură);
35
2.2 ANALIZA MEDIULUI INTERN
2.2.1 Predarea şi învăţarea
Activitatea fiecărei comisii se desfăşoară pe baza obiectivelor bine stabilite la
începutul fiecărui an şcolar, cu scopul de a dezvolta un învăţământ de calitate prin care să
îmbunătăţească imaginea şcolii în comunitate.
Profesorii urmăresc ca întreaga activitate didcatică să se încadreze în cerinţele impuse
învăţământului actual, stabilind obiective clare în concordanţă cu obiectivele comisiilor
metodice şi cu cele din planul managerial.
În urma monitorizării procesului de predare-învăţare s-au constatat următoarele
aspecte pozitive:
bună pregătire a cadrelor didactice; experienţă didactică, profesionalism şi seriozitatea
cadrelor didactice;
cadrele didactice aplică la clasă strategii care pun accent pe învăţarea centrată pe elev;
majoritatea cadrelor didactice aplică tehnologii moderne de comunicare şi informare
(calculator, videoproiector, lecţii AeL, etc.);
adaptarea conţinuturilor şi strategiilor de predare la nevoile şi capacităţile elevilor;
Ca aspecte care necesită dezvoltare punctăm:
interesul elevilor pentru disciplinele care nu sunt obligatorii la examenul de bacalaureat;
implicarea elevilor în proiecte şi parteneriate educaţionale;
participarea elevilor în număr mai mare la concursuri şi olimpiade la disciplinele de
cultură generală.
2.2.2 Resurse umane
Şcolarizarea şi frecvenţa
La începutul anului şcolar 2013-2014 au fost înscrişi un număr de 499 elevi, la
sfârşitul anului au rămas 466 elevi, din care au promovat 427 elevi (92 %).
nr. elevi %
Total elevi înscrişi 499
Total elevi 499-9+9=499
Abandon 10 2%
Retraşi/exmatriculaţi 14 + 9 = 23 5%
Total elevi rămaşi 466 93%
Promovaţi 429 92%
Repetenţi 37 7%
Abandonul şcolar
Rata de abandon a fost de 2%, dar a crescut numărul elevilor retraşi şi exmatriculaţi
din cauza absenţelor nemotivate.
ABANDONUL ŞCOLAR
2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
32 31 40 35 22 10
4,9% 4,5% 6,3% 5,6% 3,92% 2%
Promovaţ
i
Abandon
Repetenţi
Retraşi/e
xmatricul
aţi 14/9
36
0,00%
1,00%
2,00%
3,00%
4,00%
5,00%
6,00%
7,00%
2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
ABANDONUL ŞCOLAR
Comparativ cu anii şcolari trecuţi situaţia absenţelor se prezintă astfel:
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
TOTAL ABSENŢE 64025 64550 47334 48694
MOTIVATE 53292 52472 38101 37097
NEMOTIVATE 10733 12078 9233 11597
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
TOTAL
ABSENŢE/elev
113,12 112,65 89,148 104,49
NEMOTIVATE/elev 18,96 21,07 17,45 24,89
Cauzele absenteismului
naveta, distanţa mare faţă de scoala; probleme financiare, familiale (lipsa de
interes a familiei)
lipsa motivatiei pentru învaţare şi formare profesională
probleme de sanatate şi uşurinţa acordării motivărilor medicale de către unele
cadre medicale
părinţi plecaţi în străinătate, copii în grija bunicilor sau a altor rude; lipsa
supravegherii şi controlului din partea părinţilor
Se constată o uşoară creştere a numărului de absenţe, a numărului de elevi repetenţi şi
a numărului de absenţe.
Absolvenţii şcolii noastre s-au orientat în proporţie de 16% spre continuarea studiilor,
iar restul elevilor s-au adaptat mediului socio-economic, s-au angajat la diferiţi agenţi
economici (Anexa 4).
Elevii beneficiază de sprijin moral şi material prin acordarea burselor profesionale,
programul guvernamental ”Bani de liceu”, EURO 200.
În anul şcolar 2013-2014 au fost 37 de cadre didactice, 31 cu normă întreagă în
şcoala noastră (23 titulari, 62%), 36 cadre didactice calificate şi doar un cadru didactic
necalificat (2,7 %, la industria alimentară).
Segregarea pe grade didactice se prezintă astfel :
- 14 cadre didactice cu gradul I;
- 10 cadre didactice cu gradul II;
37
- 9 cadre didactice cu definitivat în învăţământ;
- 3 cadre didactice debutante;
- 1 cadru didactic necalificat.
Cadrele didactice sunt preocupate de propria perfecţionare dovadă fiind numărul mare
de cadre didactice care s-au înscris la cursuri de perfecţionare organizate de universităţi, CCD.
(Anexa 5).
Personalul auxiliar funcţionează cu 1 secretar, 1 bibliotecar, 1 contabil, 1
administrator, 1 laborant, 1 informatician, iar personalul nedidactic cu 4 îngrijitoare, 3 paznici
şi 2 muncitori calificaţi, încadraţi conform normativelor şi legislaţiei în vigoare.
În anexa 5 este prezentat planul de formare continuă a resurselor umane pentru anul
şcolar 2014 – 2015.
2.2.3 Resurse materiale şi financiare
Baza materială a şcolii se prezintă astfel:
17 săli de clasă care sunt adaptate pentru funcţionarea diferitelor laboratoare şi cabinete:
biologie, chimie-fizică, geografie, istorie, limba română, limbi străine, matematică,
informatică, agroturism, industrie alimentară, circulaţie rutieră, cunoaşterea
autovehiculului. Spaţiile corespund cerinţelor igienico-sanitare, mobilierul este adecvat
procesului instructiv educativ, există dulapuri noi în fiecare clasă;
5 spaţii amenajate pentru desfăşurarea instruirii practice: atelier brutărie, bucătărie şi sală
de mese, atelier de lăcătuşerie şi motoare - tractoare;
Parcul auto este dotat cu două autoturisme Logan, (autorizate pentru cursurile şcolii de
şoferi), două tractoare (primite prin fonduri Phare), remorcă, pluguri, grape, cositoare,
semănători şi alte maşini agricole;
Şcoala dispune de conectare la internet, 8 imprimante, 75 de calculatoare (7 laptop-uri),
copiatoare, video, televizor, casetofon, 5 videoproiectoare, 2 table electronice;
Au fost achiziţionate 30 calculatoare noi, iar un cabinet de informatică este dotat cu
program AeL;
biblioteca cuprinde 7570 volume, este dotată cu 1 calculator şi o imprimantă puse la
dispoziţia elevilor pentru realizarea de referate, proiecte, lucrări pentru examenul de
absolvire;
elevii au la dispoziţie manuale şcolare atât pentru cultura generală căt şi pentru
disciplinele de specialitate (învăţământul obligatoriu), precum şi auxiliare curriculare
pentru unele module de specialitate ;
baza sportivă este serios revigorată şi cuprinde sala de sport, teren de fotbal, tenis,
baschet, volei;
pentru irigarea lotului şcolar este amenajată o fântână;
pe lângă bugetul local şcoala dispune şi de venituri proprii realizate din: valorificarea
culturilor de pe lotul şcolar, seră şi solar, din închirieri de spaţii.
Este înfiinţată Asociaţia „Ioan Bojor” la care este dirijat procentul de 2% din impozitul pe
venit.
Aspecte care necesită dezvoltare la acest domeniu:
Extinderea spaţiilor de învăţământ, astfel încât procesul de învăţământ să se
desfăşoare într-un singur schimb şi posibilitatea de a desfăura orele
Atelierele de mecanică funcţionează în spaţii închiriate, mici şi necesită
reabilitare.
Amenajarea unui cabinet de religie;
38
2.2.4 Rezultatele elevilor
Promovabilitatea
2009-
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
2013-
2014
Total elevi
IX-XII
521 570 623 561 499
Abandon 22 35 35 22 10
Repetenţi 6 18 17 35 37
Promovaţi 495 495 556 492 429
5 - 6,99 185 216 239 249 247
7 - 8,99 300 267 298 214 171
9 – 10,00 15 12 18 16 11
Promovaţi pe medii
0
50
100
150
200
250
300
350
2009-2010 2010- 2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
5 - 6,99
7 - 8,99
9 – 10,00
Rezultatele obţinute de elevi la examene
Competenţe profesionale nivel 3
La examenul de certificare a competenţelor profesionale promovabilitatea în cele două
sesiuni a fost de 100%, dar nu au fost toţi interesaţi în elaborarea proiectele de specialitate şi
în obţinerea certificatului de calificare nivel 3.
Probele scrise ale examenului de bacalaureat
Absolvenţi Prezenţi BAC Promovaţi % promovaţi
2010-2011 123 123 24 19,51
2011-2012 120 98 27 27,55
2012-2013 157 112 48 42,85
2013-2014 109 68 37 54,41
Promovabilitate BAC
%
0
10
20
30
40
50
60
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Promovaţi 2013-2014
0
50
100
150
200
250
5 -
5,99
6 -
6,99
7 -
7,99
8 -
8,99
9 - 10
39
Lb. română Matematică Biologie Geografie
2010-2011 69,91 32,52 79,34 100
2011-2012 76,53 33,98 77,55 100
2012-2013 61,86 55,17 79,68 91,3
2013-2014 78,26 76,47 78,57 97,56
Promovabilitate pe discipline %
0
20
40
60
80
100
120
Lb. română Matematică Biologie Geografie
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Aspecte care necesită dezvoltare la acest domeniu:
Creşterea procentului de promovabilitate anuală
Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat
2.2.5 Informarea, consilierea şi orientarea elevilor
Se realizează de către diriginţi, cadrele didactice în cadrul orelor de specialitate
precum şi în cadrul cabinetului de asistenţă psihopedagogică.
Diriginţii realizează consilierea în cadrul orelor de orientare şi consiliere cu scopul
dobândirii abilităţilor antreprenoriale, a abilităţilor cheie şi a abilităţilor de a fi buni cetăţeni.
Acest lucru se face prin parcurgerea conţinuturilor unităţii de competenţă “Dezvoltare
personală în scopul obţinerii performanţei”.
Consilierea psihopedagogică constă în acţiuni de:
consiliere individuală şi de grup pe probleme ca: autocunoaştere şi dezvoltare
personală, eşec şcolar / abandon şcolar, tehnici de învăţare eficientă, dezvoltarea
abilităţilor de comunicare, managementul emoţiilor, consum de droguri, violenţă;
Testare psihologica (teste de interese, aptitudini, personalitate);
Derularea unor programe educative: ,,Emoţii şi comportamente”, ,,Invaţarea
eficientă", ,,Cine sunt eu?", ,,Cariera mea", ,,Să călcăm pe iarbă", ,,Invitaţie la
sănătate",”Prevenirea abandonului”, “Stop violenţa”.
Aspecte care necesită îmbunătăţire:
Intensificarea activităţii de prevenire a absenteismului - sunt elevi cu un număr
mare de absenţe;
Elevii lipsesc de la ora de consiliere şi orientare dacă se desfasoara ultima ora;
Pentru o interrelaţionare asertivă în relaţia elev-elev, elev-profesor , este necesar
alocarea unui număr mai mare de ore la consiliere şi orientare
40
2.2.6 Calificări şi curriculum
Planul de şcolarizare propus a fost realizat în fiecare an, mai mult în anul şcolar 2014-
2015 a fost realizată în plus o clasă de învăţământ profesional de 3 ani.
Oferta de pregătire profesională este adaptată la schimbările structurale marcate în
principal de industria în proces de restructurare, în paralel cu creşterea ponderilor serviciilor,
industriei alimentare şi agriculturii. Calificările pentru care şcoala noastră oferă pregătire sunt
în domenii în care acoperirea este insuficientă faţă de nevoile comunităţii.
Şcoala noastră este singurul ofertant viabil de pregătire profesională din zonă în
domeniile agricultură, industrie alimentară, mecanică şi alimentaţie publică.
Forma /
Nivel
Profil Domeniul Calificare
profesională
Observaţii
Zi / Liceal
/ Nivel 4
Servicii
Economic Tehnician în activităţi
economice
Acreditat
Legea 87/2006
Turism şi
alimentaţie
Tehnician în
gastronomie
Acreditat
OMEC 3925/3.05.2012
R.N.P.M
.
Agricultură Tehnician în agroturism Autorizat
OMECI 5713/19.10.2009
Industrie
alimentară
Tehnician în industrie
alimentară
Acreditat
OMEC 3925/3.05.2012
Tehnic Mecanică Tehnician mecanic
pentru întreţinere şi
reparaţii
Acreditat
OMEC 3925/3.05.2012
Zi / Învăţământ
profesional de 2 ani
Turism şi
alimentaţie
Ospătar (chelner),
vânzător în unităţi de
alimentaţie
Acreditat
OMECT
3279/24.02.2010
Zi / Stagii de
pregătire practică
Mecanică Mecanic agricol Autorizare
OMEN 4567/10.09.2014
Zi / Învăşământ
profesional de 3 ani
Mecanică Mecanic agricol Autorizare
OMEN 4567/10.09.2014
Agricultură Lucrător în agroturism Acreditat
Legea 87/2006
Învăţământ postliceal Agricol Tehnician protecţia
plantelor
Autorizare
OMEN 4567/10.09.2014
În scopul lărgirii domeniului ocupaţional şi aprofundării competenţelor cheie alături
de cele personale şi sociale şcoala oferă o gamă largă de opţionale în cadrul CDL. Curriculum
de dezvoltare locală este elaborat în conformitate cu metodologia în vigoare, este actualizat
anual în funcţie de nevoile agenţilor economici, nevoile elevilor şi posibilităţile şcolii. Pentru
anul şcolar 2014 – 2015 oferta de CDL este prezentată în Anexa 2.
Promovarea ofertei educaţionale:
Organizarea unui stand de prezentare a şcolii la Târgul educaţional organizat de
ISJ Mureş, stand care a fost vizitat de elevii din clasele a VIII-a de la şcolile
gimnaziale din judeţ;
Cadrele didactice s-au deplasat la şcolile generale din Reghin şi comunele
învecinate, unde au discutat cu elevii şi părinţii;
Porţile şcolii au fost deschise în săptămâna „Şcoala altfel! Să ştii mai multe să fii
mai bun!”, tuturor elevilor din clasa a VIII-a, care au avut ocazia să viziteze şcoala
şi să participe la activităţile organizate;
Oferta a fost promovată la posturile locale de televiziune în emisiunile „Da pentru
educaţie” de la DaReghin TV şi „Tânăra generaţie” de la Gliga TV.
41
2.3 ANALIZA PEST
P (Context politic)
Politica educaţională la nivel naţional, începe să fie considerată ca fiind prioritară,
crescând volumul resurselor financiare alocate;
Integrarea în U.E. sporeşte exigenţele în privinţa calităţii educaţiei dar oferă
posibilităţi sporite de integrare socială elevi şi cadre didactice;
Şcoala urmează principiile Reformei învăţământului şi principiile descentralizării
conform legislaţiei în vigoare;
La nivelul şcolii funcţionează Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii;
Este înfiinţată Asociaţia ”Ioan Bojor” pentru atragerea de fonduri pentru şcoală;
Sunt încheiate contracte de parteneriat între şcoală şi agenţii economici din Reghin şi
zonele învecinatepunct
E (Context economic)
Componenta privată în sfera financiară şi organizaţională este în continuă creştere
favorizînd autonomia scolii;
Există o tendinţă de creştere a IMM-urilor;
Calificările prioritare la nivelui Regiunii Centru sunt: mecanică, comerţ, economic,
turism şi alimentaţie, agricultură, industrie alimentară, prelucrarea lemnului.
S (Context social)
Exista programe de reconversie si forme materiale de sprijin pentru incadrarea
absolventilor;
Rata şomajului la nivelul judeţului Mureş este 5,51%, mai mare decât la nivel
regional (5,27%) şi naţional (5,11%), predomină populaţia cu câştiguri minime;
După ultimele rapoarte ale poliţiei din Municipiul Reghin se constată o scădere a
delicvenţei. Poliţia de Proximitate este prezentă mereu în şcoală, la consiliile de
disciplină, se implică în rezolvarea problemelor (absenteism, abandon, plecări din
timpul programului).
T (Context tehnologic)
Asigurarea elevilor cu elementele constitutive ale tehnologiei informationale
(calculatoare, programe, internet, consiliere si informare) este in crestere continua
sporind sansele acestora de succes;
În şcoală există acces la internet în clădirea principală prin reţea şi prin wireless;
Spaţiile de informare sunt insuficiente, biblioteca este găzduită într-un spaţiu mic,
are doar 10 locuri pentru lectură;
La nivelul Municipiului Reghin există televiziune prin cablu, două posturi TV locale
(DaReghin TV şi Gliga TV) şi un post local de radio.
42
2.4 ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1. Management şcolar
Realizarea documentelor proiective
Recunoaşterea şcolii ca furnizor de
servicii educaţionale de calitate: evaluare
ARACIP 2007, 2008, 2012, 2013, 2014
pentru autorizare, acreditare şi evaluare
periodică
Management proactiv: coerenţă şi
consecvenţă în atingerea ţintelor strategice
şi realizarea obiectivelor, documente de
proiectare de calitate, organizarea,
monitorizarea, controlul şi evaluarea
activităţilor
2. Resurse umane
Nr.mare de cadre didactice care au
absolvit cursuri de formare continuă ;
Interes şi preocupare pentru dezvoltarea
profesională la un număr mare de cadre
didactice din şcoală concretizat prin
finalizare de Doctorat, Master, Grade
didactice, Cursuri Postuniversitare, altă
specializare.
Recunoaşterea calităţii deosibiete a
personalului: 1 metodist ISJ, 3 Formatori
ARACIP, 7 Formatori adulţi, 2
responsabili de cerc pedagogic, membrii
în comisiile de lucru ISJ, 2 experţi
ARACIP, 3 experţi în management
educaţional, evaluatori, asistenţi şi
membrii în comisiile de examen de
Bacalaureat şi Titularizare
Personal didactic auxiliar şi nedidactic
calificat, bine pregătit, prompt, serios,
responsabil
Rezultatele bune obţinute de elevi la
instruire practică, concursuri şi olimpiade,
mai ales la disciplinele de specialitate
3. Curriculum
Încurajarea elevilor în demersul lor spre
cunoaştere şi dezvoltare a abilităţilor,
consilierea lor şi a părinţilor asupre
rolurilor care le revin
Consilierea psihopedagogică a elevilor
aflaţi în dificultate: probleme de
comportament, părinţi plecaţi în
străinătate, elevi mai puţin susţinuţi şi
motivaţi de către familie
Elaborarea ofertei şcolii, prezentarea în
1. Management şcolar
Serviciul pe şcoală realizat de unele cadre
didactice sporadic şi ineficient
Învoirea elevilor în timpul orelor de
informatică
2. Resurse umane
Dezinteres la unele cadre privind formarea
continuă
Număr mare de elevi retraşi şi exmatriculaţi
din cauza absenţelor
Număr mare de elevi cu părinţi plecaţi în
străinătate şi rămaşi în grija rudelor
Mulţi elevi navetişti şi cu posibilităţi
limitate de navetă
Personal de pază insuficient
3. Curriculum
Număr mare de elevi repetenţi
4. Resurse materiale şi financiare
Stoparea lucrărilor de investiţie la
construcţia mansardei
Uzura calculatoarelor şi a echipamentelor IT
Spaţii insuficiente pentru desfăşurarea
activităţii într-un singur schimb
Lipsa spaţiului pentru atelierele de mecanică
Spaţiu neamenajat pentru teren de sport
5. Resurse comunitare şi de parteneriat
Nu este cazul
43
mass-media, oferta şcolară este atractivă şi
în acord cu PRAI şi PLAI
Obţinerea autorizaţie pentru Şcoala de
conducători auto categoria B
4. Resurse materiale şi financiare
Climat de siguranţă fizică şi psihică pentru
elevi şi personal
Dotarea laboratoarelor prin proiectul
Phare
Reabilitarea sălii de sport
Existenţa şi funcţionarea Asociaţiei „Ioan
Bojor”
5. Resurse comunitare şi de parteneriat
Climat de cooperare şi colaborare prin
derularea proiectelor educaţionale în care
sunt încurajaţi să participe toţi elevii şcolii
Crearea şi întreţinerea legăturilor cu
autoritatea şi comunitatea locală, regională
şi naţională prin încheierea unor
parteneriate constructive
Vizibilitatea şcolii în comunitate prin site-
ul şcolii şi mass-media
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
1. Management şcolar
Posibilitatea realizării serviciilor
educaţionale de înaltă ţinută
2. Resurse umane
Deschidere spre nou din partea cadrelor
didactice din şcoală;
Pe baza pregătirii teoretice şi practice se
realizează o bună inserţie profesională a
absolvenţilor pe piaţa muncii
3. Curriculum
Modificări în oferta şcolară (CDL) în
concordanţă cu cerinţele pieţei muncii
4. Resurse materiale şi financiare
Decontarea abonamentelor
Posibilitatea obţinerii ajutoarelor
financiare prin programul Bani de liceu şi
Bursa profesională
Venituri obţinute de pe lotul şcolar,
închirieri, sponsorizări
5. Resurse comunitare şi de parteneriat
Dezvoltarea şcolii prin proiecte şi
parteneriate
Colaborare bună cu Primăria, Consiliul
local şi comunitatea locală (instituţii
şcolare, de cultură, agenţi economici)
1. Management şcolar
Volum imens de muncă: aceleaşi situaţii
statistice solicitate de autorităţi diferite în
moduri diferite
Discontinuitatea politicilor educaţionale
Avalanşa schimbărilor legislative
2. Resurse umane
Reducerea entuziasmului şi scăderea
interesului pentru profesia didactică ca
urmare a subfinanţării cronice
Scăderea populaţiei şcolare
3. Curriculum
Scăderea interesului elevilor pentru studiu
Creşterea efectivului de elevi pe clase
îngreunează aplicarea metodelor interactice
şi lucrul pe grupe
4. Resurse materiale şi financiare
Decontarea parţială a abonamentelor
Criza economico-financiară
Subfinanţarea cronică a sistemului de
învăţământ
5. Resurse comunitare şi de parteneriat
Risc social ca urmare a plecării părinţilor la
muncă în străinătate
44
2.5 REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE
NECESITĂ DEZVOLTARE
În urma analizei mediului intern şi extern, a analizei PEST şi SWOT se identifică
următoarele direcţii de acţiune:
Asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ;
Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă;
Consilierea şi orientarea în scopul prevenirii absenteismului şi abandonului şcolar;
Asigurarea marketingului educaţional pentru promovarea în comunitate a
rezultatelor şi valorilor şcolii;
Diversificarea metodelor de evaluare/autoevaluare în procesul de predare-învăţare;
Dezvoltarea bazei materiale; Extinderea spaţiilor de învţământ; Modernizarea
bazei IT;
Revitalizarea relaţiilor dintre şcoală şi comunitate, atragerea de noi fonduri
financiare.
Priorităţi, obiective şi ţinte ale şcolii pentru perioada 2014 - 2020
P1 Corelarea ofertei şcolii cu nevoile de calificare
O1.1 Adaptarea ofertei pentru formare iniţială la nevoile de calificare
Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile
privind nevoile de calificare
Păstrarea în planul de şcolarizare, până în 2020, a cel puţin unei clase/nivel la
domeniile: economic sau comerţ, mecanică, agricultură, turism şi alimentaţie şi
industrie alimentară
O1.2 Diversificarea serviciilor oferite de şcoală
Implicarea şcolii în programe de formare a adulţilor. Până în 2020 se va derula
cel puţin un program de formare anual
O1.3 Asigurarea calităţii serviciilor oferite de şcoală
Creşterea nivelului calităţii educaţiei oferite de unitatea de învăţământ şi
obţinerea calificativului FB pentru 15 indicatori la următoarea evaluare
periodică
P2 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
O2.1 Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea
unui loc de muncă
Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere
Accesul fiecărui elev la consiliere
P3 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolii
O3.1 Identificarea proiectelor de finanţare extrabugetară
O3.2 Asigurarea resurselor financiare proprii extrabugetare
O3.3 Crearea condiţiilor materiale necesare procesului educaţional
O3.4 Extinderea şi modernizarea bazei materiale conform cerinţelor curriculum-ului
Participarea şcolii la proiecte finanţate
Amenajarea noilor săli de clasă de la mansarda clădirii Phare
Restructurarea spaţiilor şcolare şi continuarea amenajării cabinetelor şi
laboratoarelor
45
P4 Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane
O4.1 Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic
Toţi profesorii participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de
specialitate
P5 Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social
O5.1 Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru
asistarea şi furnizarea unor servicii de calitate
Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii
sociali
P6 Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie
O6.1 Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului
Diminuarea abandonului şcolar (ciclul inferior), maxim 2 % până în 2020;
Reducerea numărului de elevi retraşi şi exmatriculaţi din cauza absenţelor
nemotivate la 2% până în 2020.
46
PARTEA III - PLAN OPERAŢIONAL
47
PRIORITATEA 1:
Corelarea ofertei şcolii cu nevoile de calificare
Obiectivul 1.1:
Adaptarea ofertei pentru formare iniţială la nevoile de calificare
Ţinta:
Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare
Menţinerea în planul de şcolarizare a cel puţin unei clase pe nivel la domeniile: economic sau comerţ, industrie alimentară, turism şi
alimentaţie, mecanică şi agricultură.
Context: Adaptarea ofertei pentru formarea iniţială la nevoile de calificare este necesară în scopul analizării posibilităţilor şcolii şi adaptării ofertei la cerinţele
elevilor, părinţilor şi comunităţii locale, în special a agenţilor economici.
Domeniile Comerţ, Economic, Turism şi alimentaţie, Industrie alimentară sunt domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe
piaţa muncii, au tendinţă generală de creştere a locurilor de muncă vacante, numărul şomerilor în scădre sau cu evoluţie fluctuantă, balanţă locuri de
muncă-şomeri pozitivă sau relativ echilibrată. Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de
şomeri. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne deficitar, cu tendinţă de ameliorare. La nivelul opţiunilor elevilor de clasa a VIII-a s-a înregistrat în
ultimii ani un plus faţă de numărul de locuri.
Se impune de asemenea creşterea gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare.
Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost: Sursa de
finanţare
Monitorizarea pieţei muncii:
consultarea agenţilor economici,
AJOFM
Informaţii privind evoluţia pieţei
muncii
Noiembrie
2014
Directori
Responsabil
CEAC
AJOFM
Agenţi
economici
Conf
orm
BVC
Buget local
Venituri
proprii
Monitorizarea inserţiei
absolvenţilor
Studii privind inserţia absolvenţilor
pe piaţa muncii
Octombrie
2014
Directori
Responsabil
CEAC
Agenţii
economici
Diriginţi
Actualizarea PAS pe baza
informaţiilor din PRAI şi PLAI
Planul de acţiune al şcolii Martie
2015
Directori
Responsabili
arii curriculare
Proiectarea planurilor de
şcolarizare în concordanţă cu PAS,
PLAI şi PRAI
Planuri de şcolarizare aprobate şi
realizate
Decembrie
2014
Directori ISJ
CLD
Aplicarea riguroasă a Standardelor
de Pregătire Profesională
Gradul de utilizare a competenţelor la
locul de muncă în proporţie de 70%
Permanent Responsabili
arii curriculare
Agenţi
economici
Elaborarea CDL în concordanţă cu
cerinţele agenţilor economici
Curriculum de dezvoltare locală
aprobat
Aprilie
2015
RAC
Tehnologii
Agenţi
economici
48
PRIORITATEA 1:
Corelarea ofertei şcolii cu nevoile de calificare
Obiectivul 1.2:
Diversificarea serviciilor oferite de şcoală
Ţinta:
Implicarea activă a şcolii în programe de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul comunităţii.
Până în 2020 se vor derula cel puţin un program de formare anual.
Context: În zonă există o gamă largă de agenţi economici cu domenii de activitate care se regăsesc în oferta educaţională a şcolii. O mare parte a persoanelor
angajate în aceste unităţi nu dispun de pregătirea profesională necesară desfăşurării acestor activităţi, ceea ce impune implicarea crescută a şcolii în
formarea adulţilor pentru aceste sectoare.
Pentru o bună inserţie profesională a elevilor este necesară o corelare între competenţele cerute pe piaţă şi cele dobândite în şcoală. De asemenea prin
implicarea activă a şcolii în desfăşurarea de alte servicii în folosul comunităţii caracterul activ al şcolii în societate va creşte.
Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost: Sursa de
finanţare
Consultarea angajatorilor în
vederea identificării nevoilor de
reconversie profesională
Studii privind nevoile de calificare
sau reconversie profesională
Decembrie
2014 –
Martie 2015
Directori
AJOFM
Agenţi
economici
Conf
orm
BVC
Buget local
Venituri
proprii Efectuarea demersurilor pentru
autorizarea programelor de
formare adulţi
Autorizarea programelor de formare Martie
2015
Directori CNFP
AJOFM
Marketing şi promovare agresivă
pe piaţa serviciilor educaţionale
Număr de persoane cuprinse în
programe
Permanent Directori
Profesori de
specialitate
Agentii
economici
Derularea programelor de formare
adulţi
Număr de persoane certificate Ianuarie –
iunie 2015
Directori
Profesori de
specialitate
Agenţii
economici
AJOFM
Prestări servicii în domeniul
agricol
Contracte de servicii Oct. 2014 –
Mai 2015 Director
RAC Tehnologii
Agenţi
economici
Desfăşurarea de activităţi
ecologice cu elevii în folosul
comunităţii
Rapoarte de activitate Conform
grafic de
activităţi
Diriginţi
Responsabil aria
Tehnologii
Primăria
Sera oraşului
Microproducţie în domeniile
Agricultură şi Industrie alimentară
Venituri proprii Permanent Administrator
Cadre didactice
de specialitate
Agenţi
economici
49
PRIORITATEA 1:
Corelarea ofertei şcolii cu nevoile de calificare
Obiectivul 1.3:
Asigurarea calităţii serviciilor oferite de şcoală
Ţinta:
Creşterea nivelului calităţii educaţiei oferite de unitatea de învăţământ şi obţinerea calificativului FB pentru 15 indicatori la
următoarea evaluare periodică
Context: La evaluarea periodică efectuată în anul şcolar 2012-2013 s-a obţinut un punctaj de 53 puncte, calificativul FB pentru 5 indicatori şi calificativul B
pentru 19 indicatori.
Observarea permanentă a modului de aplicare a instrumentelor de asigurare a calităţii este importantă pentru stimularea spiritului critic şi pentru
autoperfecţionare.
Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost: Sursa de
finanţare
Prelucrarea reglementărilor
interne (ROI, procedurilor) la
personalul angajat
Cunoaşterea reglementărilor interne
de către întreg personalul şcolii
Octombrie Directori
Responsabil
CEAC
RAC
Conf
orm
BVC
Buget local
Venituri
proprii Prelucrarea reglementărilor
interne (ROI, procedurilor) la
elevi şi la părinţi
Cunoaşterea reglementărilor interne
de către elevi şi părinţi
Octombrie Responsabil
CEAC
Diriginţi
RAC
Consiliul
părinţilor
Lectorate cu părinţii Implicarea părinţilor în activităţile
şcolii
Semestrial Directori
Consilier şcolar
Consiliul
părinţilor
Acţiuni de diseminare a
rezultatelor cercetărilor ştiinţifice
şi participării la programe de
dezvoltare profesională
Valorificarea rezultatelor cercetărilor
ştiinţifice şi a participării la
programe de dezvoltare profesională
în activitatea educaţională
Lunar la
comisiile
metodice
Responsabili
arii curriculare
Cadre
didactice
Elevii
Aplicarea chestionarelor pentru
elevi, părinţi, agenţi economici
Evaluarea satisfacţiei elevilor,
părinţilor, agenţi economici
Semestrial Responsabil
CEAC
Părinţii
Elevii
Ag. economici
Aplicarea chestionarelor pentru
personalul angajat
Evaluarea satisfacţiei personalului Martie Responsabil
CEAC
RAC
Revizuirea procedurilor Optimizarea aplicării procedurilor de Noiembrie Responsabil RAC
50
evaluare a calităţii CEAC
Benchmarking şi schimb de bune
practici cu şcoli similare
Optimizarea ofertei educaţionale Directori Unităţi de
învăţământ
Conf
orm
BVC
Buget local
Venituri
proprii
Aplicarea metodelor de învăţare
centrate pe elev
Creşterea procentului de
promovabilitate
Permanent RAC Cadre
didactice
Elaborarea şi implementarea unui
plan remedial permanent pentru
pregătirea examenului de
bacalaureat
Creşterea procentului de
promovabilitate la bacalaureat
Octombrie Directori
RAC
Cadre
didactice
Organizarea de activităţi
extraşcolare la care să participe şi
părinţii
Implicarea părinţilor în activităţile
şcolii
Semestrial CPPESE
Diriginţii
Consiliul
reprezentativ
al părinţilor
Aplicarea şi analiza testelor
iniţiale. Stabilirea unui plan de
măsuri
Cunoaşterea nevoilor elevilor şi
stabilirea unui plan adecvat de
învăţare
Septembri
e
Responsabil
CEAC
RAC
Elevii
Cadrele
didactice
51
PRIORITATEA 2:
Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
Obiectiv:
Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă
Ţinta:
Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere
Accesul fiecărui elev la consiliere
Context:
Orientarea în carieră este dependentă de progresul teoretic în domeniul psihologiei vocaţionale şi de contextul socio-economic în care se desfăşoară.
O carieră profesională va presupune deseori fenomene precum: reorientări profesionale, reveniri în sistemul de formare profesională, retrageri
voluntare sau involuntare de pe piaţa forţei de muncă pentru perfecţionare, actualizarea cunoştinţelor, fapt care subliniază rolul învăţării permanente
şi este un proces continuu de dezvoltare a abilităţilor necesare pentru construirea propriei cariere
Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost: Sursa de
finanţare
Planificarea activităţii de
consiliere
Cunoaşterea de către cadrele
didactice, diriginţi, părinţi a ofertei
psihopedagogice
La început
de
semestru
Consilier şcolar CJAPP
Confo
rm
BVC
Buget local
Venituri
proprii Orientare şcolară şi profesională Autocunoaştere de către elevi a
aptitudinilor, abilităţilor, raportat la
cerinţele pe piaţa muncii.
Sfârşit de
an şcolar
Consilier şcolar
Diriginţi
CJAPP
AJOFM
Reghin
Implicarea diriginţilor în
sprijinirea activităţi şi consiliere
de calitate
Participarea consilierului la orele de
consiliere pe diverse teme ( la
solicitarea diriginţilor)
Lunar Consilier şcolar
Diriginţi
Părinţi
Identificarea stilurilor de învăţare Creşterea calităţii actului didactic Septembri
e
Consilier şcolar Diriginţii
Consilierea elevilor cu dificultăţi
de adaptare
Optimizare şi dezvoltare personală
Îmbunătăţirea capacităţilor de
integrarea în grup.
Creştere relaţionării asertive 10%
Conform
programăr
ii
Consilier şcolar
Diriginţi
CJAPP
Consilierea părinţilor Comunicarea pe diverse teme în
cadrul şedinţelor şi lectoratelor cu
La cerere,
şedinţe cu
Diriginţi
Consilier şcolar
CJAPP
52
părinţii părinţii
Autoevaluarea SWOT Creşterea numărului de chestionare
aplicate pe diferite teme
Analiza SWOT
La sfârşit
de
semestru
Consilier şcolar
Diriginţi
CJAPP
Confo
rm
BVC
Buget local
Venituri
proprii Organizarea unor evenimente
pentru prezentarea ofertei
locurilor de muncă şi pentru
orientarea carierei
Insrţia socio-profesională a
absolvenţilor în domeniul de
pregătire
Mai Consilier şcolar AJOFM
Agenţi
economici
Monitorizarea inserţiei socio-
profesionale a absolvenţilor
Studii actualizate privin gradul de
inserţie socio-profesională
Octombrie Director
Diriginţi
Absolvenţi
Ag. economici
53
PRIORITATEA 3 :
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolii
Obiective:
Identificarea proiectelor de finanţare extrabugetară
Asigurarea resurselor financiare proprii extrabugetare
Crearea condiţiilor materiale necesare procesului educaţional
Extinderea şi modernizarea bazei materiale conform cerinţelor curriculum-ului
Ţinte:
participarea şcolii la proiecte finanţate
amenajarea noilor săli de clasă de la mansarda PHARE
restructurarea spaţiilor şcolare şi continuarea amenajării cabinetelor şi laboratoarelor
Context:
Pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ într-un singur schimb este nevoie de extinderea spaţiilor şcolare (4 săli noi)
Pentru a asigura climatul de siguranţă fizică este necesară modernizarea şi întreţinerea cabinetelor şi laboratoarelorpunct
Calculatoarele din cabinetul de informatică sunt depăşite şi nu corespund din punct de vedere al configuraţiei cu ceea ce se cere la examenul de
Bacalaureat - competenţe digitale.
Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost: Sursa de
finanţare
Identificarea resurselor
financiare: bugetare,
extrabugetare, sponsorizări,
proiecte europene
Identificarea fondurilor ţinând
cont de nevoile materiale şi de
posibilităţile financiare.
Realizarea unor bune corelări între
nevoi şi resurse materiale
Ianuarie
2015
Directori
Consiliul de
Administraţie
Administrator
financiar
Primăria,
Consiliul local,
Agenţi
economici
Conf
orm
BVC
Buget local
Venituri
proprii
Întocmirea bugetului de venituri şi
cheltuieli
Întocmirea rectificării bugetare
Utilizarea fondurilor
extrabugetare în funcţie de
priorităţi şi conform planificării
BVC (buget venituri şi cheltuieli)
Obţinerea de cât mai multe fonduri
pentru modernizarea bazei materiale
Planificarea amenajării spaţiului
verde, lot didactic, solar şi sera,
ferma didactică, curtea şcolii, teren
Conform
planificării
Directori
Consiliul de
Administraţie
Comisia de
proiecte
Administrator
Primăria,
Consiliul local,
Agenţi
economici
54
realizate
Construcţia mansardei
de sport
financiar
Evaluarea realizării planului de
atragere de fonduri
Evaluarea utilizării resurselor
financiare
Execuţia bugetară
Realizarea unei evaluări corecte,
realiste
Semestrial
Anual
Directori
Consiliul de
Administraţie
Administrator
financiar
Primăria,
Consiliul local,
Agenţi
economici
Conf
orm
BVC
Buget local
Venituri
proprii
Implicarea personalului didactic şi
didactic auxiliar, a părinţilor în
acţiuni de autodotare
Stabilirea corectă a modului de
utilizare ţinând cont de priorităţi.
Participarea comunităţii la
îndeplinirea obiectivelor stabilite
Semestrial
Anual
Directori
Consiliul de
Administraţie
Primăria,
Consiliul local,
Agenţi
economici
Achiziţionarea a 30 calculatoare
în cabinetul de informatică 2
echipate cu soft corespunzător
Desfăşurarea în condiţii optime a
orelor de TIC şi a examenului de
bacalaureat
Decembrie
2014
Administrator
financiar
Informatician
Primăria,
Consiliul local,
Agenţi
economici
55
PRIORITATEA 4 :
Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane
Obiective:
Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic
Ţinta:
Toţi profesorii din şcoală participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate
Context
Existenţa unor profesori care se află în primii ani de activitate în învăţământ.
Participarea cadrelor didactice la programe acreditate de perfecţionare pentru acumularea într-o perioadă de 5 ani a 90 de CPT.
Aplicarea noilor strategii didactice şi pedagogice în cadrul învăţământului centrat pe elev.
Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost: Sursa de
finanţare
Programe de mentorat pentru
profesorii debutanţi
Creşterea calităţii actului didactic Oct. 2014
Responsabil
CEAC, RAC
Cadrele
didactice
Conf
orm
BVC
Buget local
Venituri
proprii
Înscrierea şi participarea la
examene pentru grade didactice
Certificate de absolvire Oct. 2014 RFC
ISJ
Universităţi
Identificarea nevoilor de formare
profesională
Analiza de nevoi
Octombrie
2014
RFC Cadre
didactice
Chestionarea ofertei de cursuri de
formare continuă
Oferta de cursuri
Decembrie
2014
RFC ISJ, CCD
Universităţi
Dezvoltarea unor parteneriate cu
furnizorii acreditaţi deprograme
de formare
Oferte de formare
Parteneriate instituţionale
Permanent Director
RFC
ISJ, CCD
Universităţi
Şcoli similare
Înscrierea şi participarea la
programe de formare continuă
Certificate de absolvire a
programelor
Conform
program
RFC Cadre didactice
Furnizori de
programe
Participare la târguri şi expoziţii,
vizite de documentare la agenţii
economici
Actualizarea competenţelor de
specialitate ale cadrelor didactice cu
accent pe noile tehnologii
Conform
agendei
RFC
RAC
Tehnologii
Agenţi
economici
Participarea la activităţile
comisiilor metodice
Creşterea calităţii activităţii
instructiv educative
Lunar RAC Cadre
didactice
56
PRIORITATEA 5 :
Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social
Obiectiv:
Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea şi furnizarea unor servicii de calitate
Ţinta:
Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali
Context:
Urmând principiile unui management educaţional de calitate, ne propunem atragerea cât mai multor parteneri în exercitarea actului didactic.
Ca atare unitatea noastră şcolară îşi propune cointeresarea următorilor participanţi: parintii, agenti economici, autorităţi locale, parteneri. Şcoala se
implica in desfăşurarea unui proiect JOBS cu beneficii reale pentru şcoală, elevi şi profesori.
Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost: Sursa de
finanţare
Încheierea acordurilor de
parteneriat cu părinţii
Implicarea părinţilor în activităţile
şcolii
Octombrie Directori
Diriginţi
Consiliul
părinţilor
Confo
rm
BVC
Buget local
Venituri
proprii
Încheierea unui parteneriat cu
Poliţia de Proximitate
Siguranţa elevilor şi prevenirea
delincvenţei juvenile
Septembrie Directori Poliţia de
Proximitate
Implicarea agenţilor economici în
elaborarea planului de şcolarizare
şi a CDL
Aprobarea şi realizarea planului de
şcolarizare
Oferta de CDL aprobată
Noiembrie
Aprilie
Directori
RAC Tehnologii
Agenti
economici
ISJ
Încheierea parteneriatelor cu
agenţii economici
Desfăşurarea stagiilor de pregătire
practică la agenţii economici
Septembrie Director
Responsabili
practică
Agenţii
economici
Organizarea de activităţi comune
cu participarea agenţilor
economici
Identificarea modalităţilor prin care
agenţii economici se pot implica în
activităţile şcolii
Semestrial Directori
RAC Tehnologii
Agenţi
economici
Profesori
Participarea reprezentanţilor
agentilor economici la examenele
de certificare profesională
Creşterea rolului angajatorilor în
evaluarea competenţelor profesionale
Conform
grafic
Director
RAC Tehnologii
Ag. economici
ISJ
Acţiuni de promovare şi
marketing educaţional
Realizarea planului de şcolarizare
Creşterea numărului de elevi care
optează pentru şcoala noastră
Mai Directori
RAC
Şcoli
gimnaziale
57
Promovarea imaginii şcolii în
mass media: interviuri, emisiuni
de specialitate la TV locale
Cresterea prestigiului scolii, pune in
valoare munca si stadania elevilor si
a cadrelor didactice.
Permanent Directorii,
profesorii
coordonatori,
DaReghin TV
GligaTV
Ziare locale
Confo
rm
BVC
Buget local
Venituri
proprii Realizarea unor parteneriate cu
unităţi de învăţământ din judeţ sau
din ţară
Schimb de bune practici
Activităţi extracurriculare în comun
Pe tot
parcursul
anului
Directori Unităţi de
învăţământ
58
PRIORITATEA 6:
Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie
Obiectiv:
Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului
Ţinta:
Diminuarea abandonului şcolar (ciclul inferior), maxim 2 % până în 2020
Reducerea numărului de elevi retraşi şi exmatriculaţi din cauza absenţelor nemotivate la 2% până în 2020
Context:
Problema abandonului şcolar este o problemă cu care se confruntă sistemul de învăţământ românesc. Liceul Tehnologic Ioan Bojor s- a confruntat
cu acest fenomen al abandonul şcolar, motiv pentru care se impun în continuare acţiuni de prevenire şi diminuare a absenteismului
De asemenea a crescut numărul de absenţe şi tot mai mulţi elevi se retrag sau sunt exmatriculaţi din cauza absenţelor nemotivate. Câteva cauze
frecvente ale absenteismului în rândul elevilor: naveta, probleme financiare ale părinţilor, lipsa motivaţiei pentru învăţare şi formare profesională,
părinţi plecaţi în străinătate, copii lăsaţi în grija bunicilor sau altor rude, lipsa supravegherii şi controlului din partea părinţilor.
Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost: Sursa de
finanţare
Identificarea elevilor cu CES
Întocmirea unei baze de date a
elevilor cu CES
Octombrie Consilier şcolar
Diriginţi
CJRAE
Părinţi
Confo
rm
BVC
Buget local
Venituri
proprii
Identificarea elevilor cu risc de
abandon
Lista nominală Noiembrie Consilier şcolar
Diriginţi
Poliţia de
proximitate
Identificarea elevilor a căror
părinţi sunt plecaţi în străinătate
Liste nominale Noiembrie Consilier şcolar
Diriginţi
Părinţii
Centralizarea elevilor care se
confruntă cu situaţii problemă
Cunoaşterea procentului de elevi
care se confruntă cu diverse
probleme
lunar Consilier şcolar
Diriginţi
Poliţia de
proximitate
Monitorizarea prezenţei elevilor la
programul şcolar (centralizare
absenţe)
Întocmirea unui grafic cu frecvenţa
elevilor
lunar Diriginţi Părinţii
Consilierea elevilor Prevenirea eşecului şi dezadaptării
şcolare
lunar Consilier şcolar
CJAPP
Organizarea lectoratelor cu
părinţii
Cunoaşterea de către părinţii a
caracteristicilor de vârstă a
La cerere Diriginţi
Consilier şcolar
CJAPP
59
adolescenţilor şi comunicarea
asertivă în relaţia cu elevul
Consilierea elevilor cu părinţi
plecaţi în străinătate sau divorţaţi
Dezvoltarea controlului emoţional şi
comportamental şi a abilităţilor de
rezolvare de probleme
lunar Consilier şcolar
Diriginţi
Poliţia de
Proximitate
Protecţia copilului
Biserica
Confo
rm
BVC
Buget local
Venituri
proprii Colaborarea cu Poliţia de
Proximitate, familiile elevilor,
centrul de Protecţie a copilului,
Biserica
Prevenirea eşecului şi dezadaptării
şcolare
La cerere Consilier şcolar
Diriginţi
Poliţia de
Proximitate
Protecţia copilului
Biserica
PARTEA IV – CONSULTARE, MONITORIZARE,
REVIZUIRE
4.1 Procesul de elaborare şi consultările implicate
În vederea elaborării Planului de Acţiune al Şcolii au fost consultate Strategia
Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar, PRAI din Regiunea Centru şi PLAI - Mureş pentru
a stabilii contextul naţional, regional şi local.
În vederea implicării active şi responsabile a întregului personal al şcolii au fost
constituite echipe de lucru cuprinzând un număr mare de profesori şi personal administrativ.
Activitatea acestor echipe a vizat următoarele componente: contextul local, regional şi
naţional, curriculum, resurse umane, parteneriate, predarea-învăţarea, consiliere şi orientare
privind cariera, baza materială.
În prima fază activităţile s-au desfăşurat pe echipe după care au avut loc întâlniri în
plen în care s-a analizat stadiul de lucru la care s-a ajuns şi s-au stabilit următorii paşi în
elaborarea Planului de Acţiune al Şcolii. Responsabilitatea sintetizării materialelor şi
întocmirii variantei finale a planului a revenit membrilor Consiliului de Administraţie.
Prin această modalitate de lucru fiecare catedră şi departament din şcoală a realizat o
autoevaluare a activităţilor desfăşurate până la momentul actual şi au fost încurajaţi să-şi
monitorizeze şi să-şi evalueze propria performanţă şi să identifice domenii ce necesită
îmbunătăţire şi să stabilească strategiile viitoare care să satisfacă aspiraţiile profesionale şi
personale ale elevilor, cerinţele angajatorilor şi ale comunităţii.
În urma analizei situaţiei actuale şi a tendinţelor viitoare s-au constatat următoarele
aspecte care reprezintă priorităţi majore pentru şcoala noastră: corelarea ofertei şcolii cu
nevoile de calificare, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolii, dezvoltarea
competenţelor profesionale ale personalului didactic, dezvoltarea serviciilor de orientare şi
consiliere, dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social, creşterea gradului de
cuprindere în educaţie.
Surse de informaţii:
Documente proiective (PAS 2008-2014, planuri operaţionale, planuri
manageriale, documentele comisiilor metodice, planuri de şcolarizare);
Documente de analiză (rapoarte ale comisiilor şi compartimentelor, ale echipei
manageriale);
Documente de prezentare şi promovare a şcolii;
PRAI Centru;
PLAI Mureş 2013-2020;
Date statistice;
Chestionare, discuţii, interviuri;
Rapoarte scrise ale ISJ, ARACIP întocmite în urma inspecţiilor efectuate în
şcoală
4.2 Monitorizare, evaluare şi revizuire
Pentru implementarea şi evaluarea a planului de acţiune al şcolii, este constituită
comisia de evaluare şi asigurare a calităţii, care va fi responsabilă cu monitorizarea procesului
de implementare şi care va organiza întâlniri periodice cu tot personalul şcolii în care se vor
prezenta rapoarte privind stadiul realizării obiectivelor şi vor propune măsuri ameliorative.
Fiecare arie curriculară şi comisie care îşi desfăşoară activitatea în şcoala noastră a
elaborat un plan managerial în care se regăsesc obiectivele planului de acţiune al şcolii.
Coordonarea generală a procesului de implementare va fi asigurată de Consiliul de
Administraţie, Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii şi responsabilii ariilor curriculare
şi a comisiilor din şcoală.
Evaluarea se va realiza pe baza ţintelor şi a rezultatelor aşteptate pentru fiecare
obiectiv. Ca instrumente de evaluare ne propunem următoarele:
Realizarea anuală a unui studiu şi reactualizarea planului de acţiune în caz de nevoie
Rapoarte de activitate semestriale
Sondaje la nivelul profesorilor şi al elevilor
Numărul de participanţi la activităţile organizate şi sondarea opiniilor persoanelor
implicate, prin aplicarea unor chestionare
Numărul şi relevanţa partenerilor implicaţi – aplicarea unor chestionare agenţilor
economici
Programul activităţilor de monitorizare şi revizuire
Tipul activităţii Responsabilitatea
monitorizării
Frecvenţa
monitorizării
Data întâlnirilor
de analiză
Prezentarea PAS personalului şcolii Responsabil CEAC Anual Octombrie
2014
Întocmirea seturilor de date care să
sprijine monitorizarea ţintelor
Responsabil CEAC
RAC Tehnologii
Lunar Decembrie
2014
Martie 2015
Monitorizarea periodică a
implementării acţiunilor individuale
Responsabil CEAC Semestrial Decembrie
2014
Martie 2015
Stabilirea şi comunicarea acţiunilor
corective
Responsabil CEAC Semestrial Decembrie
2014
Martie 2015
Analiza informaţiilor privind progresul
realizat în atingerea ţintelor
Responsabil CEAC Anual Iunie 2015
Evaluarea progresului realizat în
atingerea ţintelor
Consiliul de
administraţie
Anual Iunie 2015
Revizuirea acţiunilor din PAS Consiliul de
administraţie
Anual Octombrie
2015
ABREVIERI
AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
BVC – Bugetul de venituri şi cheltuieli
CCD – Casa Corpului Didactic
CDL – Curriculum de dezvoltare locală
CDS – Curriculum la decizia şcolii
CEAC – Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii
CJAPP – Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică
CJRAE – Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
CNFPA – Centrul naţional de formare profesională a adulţilor
CPT – Credite Profesionale Transferabile
ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean
ÎPT – Învăţământul profesional şi tehnic
MECI – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
MECTS – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
ONG – Organizaţie neguvernamentală
PAS – Plan de Acţiune al Şcolii
PDA – Personal didactic auxiliar
PLAI – Plan Local de Acţiune în Învăţământ
PND – Personal nedidactic
PRAI – Plan Regional de Acţiune în Invăţământ
RAC – Responsabil arie curriculară
RFC – Responsabil formare continuă
RNPM – Resurse Naturale şi Protecţia Mediului
SPP – Standarde de Pregătire Profesională
Anexa 1 – Planul de şcolarizare
Nivel de
calificare
Domeniu /
Profil
Calificare Clasa 2013 - 2014
realizat
2014 - 2015
realizat
2015 - 2016
proiecţie
Nr.clase Nr.elevi Nr.clase Nr.elevi Nr.clase Nr.elevi
Liceu / zi Economic/
Servicii
Tehnician în activităţi economice IX A 1 29 1 28 1 28
X A 1 18 1 25 1 28
XI A 1 29 1 16 1 25
XII A 1 29 1 28 1 16
Agricultură/
RNPM
Tehnician în agroturism IX B 1 24
X B 1 14
XI B 1 21 1 12
XII B 1 15 1 18 1 10
Mecanică /
Tehnic
Tehnician mecanic pentru
întreţinere şi reparaţii
IX C 1 30
X C 1 17 1 24
XI C 1 19 1 23
XII C 1 15 1 16
Industrie
alimentară /
RNPM
Tehnician în industria alimentară IX D 1 32 1 30 1 28
X D 1 17 1 30 1 30
XI D 1 31 1 18 1 30
XII D 1 18 1 30 1 18
Turism şi
alimentaţie /
Servicii
Tehnician în gastronomie IX E 1 32 1 32 1 28
X E 1 21 1 32 1 32
XI E 1 32 1 22 1 30
XII E 1 26 1 29 1 20
Liceu / seral Agricultură/
RNPM
Tehnician în agricultură XII S 1 28
XIII S
XIV S 1 15
Înv.profesional
2 ani
Turism şi
alimentaţie
Ospătar (chelner), vânzător în
unităţi de alimentaţie
X P 1 15
XI P 1 16
SPP Mecanică Mecanic agricol XI C 1 15
Înv.profesional
3 ani
Mecanică Mecanic agricol IX C 1 29 1 28
X C 1 30
XI C
Agricultură Lucrător în agroturism IX 2 64 1 28
X 2 46
XI
Turism şi
alimentaţie
Ospătar (chelner), vânzător în
unităţi de alimentaţie
IX 1 28
X
XI
Postliceal Agricol Tehnician protecţia plantelor I PP 1 26 1 28
II PP 1 25
TOTAL 22 499 22 540 23 587
Anexa 2 – Centralizator opţionale CDL-an şcolar 2014-2015
Nr.
crt.
Denumire opţional Clasa Nr
ore
1 Bazele activităţii economice IX A- Tehnician în activităţi economice
90/an
2 Organizarea activităţii de
producţie
IX D- Tehnician în industria alimentară 90/an
3 Bazele alimentaţiei IX E- Tehnician în gastronomie
90/an
4 Integrarea pe piaţa muncii X A- Tehnician în activităţi economice
90/an
5 Tranziţia de la şcoală la viaţa
activă
X C - Tehnician mecanic pentru
întreţinere şi reparaţii
90/an
6 Performanţă pe piaţa muncii X D- Tehnician în industria alimentară
90/an
7 Alcătuirea şi servirea
meniurilor
X E- Tehnician în gastronomie
90/an
8 Organizarea activităţii în
gospodăria agroturistică
IX B, F – Lucrător în agroturism 150/an
9 Prelucrări mecanice IX C- Tehnician mecanic pentru
întreţinere şi reparaţii
150/an
Anexa 3 – Harta parteneriatului social în anul şcolar 2014-2015
Nr.
crt.
PARTENERI SOCIALI Obiectul colaborării Informaţii privind
instruirea practică
Denumirea organizaţiei partenere
Inst
ruir
ea p
ract
ică
a e
lev
ilo
r
Rep
reze
nta
nt
în c
on
sili
ul
de
Ad
min
istr
aţi
e
Cu
rric
ulu
m î
n d
ezv
olt
are
loca
lă
Ori
enta
rea
ca
rier
ei
Act
ivit
ăţi
extr
acu
rric
ula
re
Sp
riji
n p
en
tru
ele
vi
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r
Do
tare
a ş
coli
i
Fo
rma
rea
ad
ulţ
ilo
r
Pa
rten
eria
t în
pro
iect
e U
E
Altele
Domeniul /
Calificarea
profesională
Nr.
elev
i în
pra
ctic
ă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 15 16
1. Palatul Copiilor Bistriţa X proiecte educaţionale
2. Poliţia Municipiului Reghin X X
siguranţa elevilor; prevenirea
delicvenţei juvenile
3. Comitetul Reprezentativ Al Părinţilor X
Sprijinirea procesului instructiv-
educativ
4.
Biblioteca Municipală "Petru Maior
"Reghin X proiect Universul cărţilor
5. Fundaţia Mater Tg. Mureş X X acţiuni de promovare a sănătăţii
6. Liceul Tehnologic Dumbrăvioară X
activităţi specifice ariei curriculare
Tehnolohii
7. Liceul Tehnologic "Petru Maior "Reghin X Proiect Apă pentru viitor
8.
Asociaţia Pentru Sănătate, Educaţie Şi
Familie X
promovarea educaţiei pentru
sănătate;
9. Licul Tehnologic "Ştefan Manciulea "Blaj X
realizarea de proiecte educaţionale
10.
Colegiul Pentru Agricultură şi Industrie
Alimentară "Ţara Bârsei" Prejmer X
realizarea de proiecte educaţionale
11.
Liceul Tehnologic "Căpitan Nicolae
Pleşoianu" Râmnicu Vâlcea X realizarea de proiecte educaţionale
12.
Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei
De Muncă x x orientare şcolară şi profesională
13.
Asociaţia "Exploratori Pentru Viitor"
Voluntari X realizarea de proiecte educaţionale
14.
Asociaţia Pentru Sănătate, Educaţie Şi
Familie, Tg Mureş X realizarea de proiecte educaţionale
15. I.S.J. Mureş x realizarea de proiecte educaţionale
16 Brutăria Dona x Industria alimentară 2
17 Bozon Com S.R.L.- Brutărie x Industria alimentară 1
18 S.C. MIRDATOD S.R.L.- Ind. Laptelui x Industria alimentară 1
19 S.C. Cazadela S.R.L. - Carmangerie x Industria alimentară 1
20 I.F. "Chirteş Viorel Valentin" x Industria alimentară 1
21 S.C. Varneli Com Prod S.R.L.- Restaurant x Industria alimentară 3
22 SC Tod Martyn SRL x Industria alimentară 5
23
SC " Valsergpizza" SRL Pizzeria
Mamamia x Industria alimentară 3
24
SC " Valsergpizza" SRL Pizzeria
Mamamia x Alimentatie publică 3
25
II Nicoară Antonela Laura - Pizzeria
Sevilla x Industria alimentară 2
26
SC "BRUTCOM-TRANSP"- Brutăria
Caraiman x Industria alimentară 2
27 SC "Panigel" SRL x Industria alimentară 10
28 SC Romenedgrup SRL- Restaurant Parc x Industria alimentară 2
29 SC Romenedgrup SRL- Restaurant Parc Alimentatie publică 1
30
SC Solo Adicris SRL - Pizzeria Quatro
Amicii Alimentatie publică 1
31
SC Solo Adicris SRL - Pizzeria Quatro
Amicii x Industria alimentară 5
32 S.C. Ciprialex S.R.L. - Brutăria Vera x Industria alimentară 1
33 S.C Gliga Companies SA- Cantină x Alimentaţie publică 6
34 S.C.Casablanca S.R.L.- Restaurant x Alimentaţie publică 4
35 S.C.Nira Prodreg Srl- Restaurant x
36 SC Mov Servcom SRL- Restaurant x Alimentaţie publică 4
37
"S.C.Dacia S.A Restaurant INTIM-
Restaurant x Alimentaţie publică 2
38 S.C.Pepe Com SRL- Restaurant Blanca x Alimentaţie publică 2
39 S.C.Gizella SRL- Restaurant x Alimentaţie publică 4
40 SC Prosind SRL- Cantină x Alimentaţie publică 4
41 SC Gliga Cominpex- Restaurant Central x Alimentaţie publică 2
42 SC Heliantus Prod SRL- Cantină x Alimentaţie publică 2
43
"S.C.Precup 2 SRL
Pensiunea Marianne, Ideciu Băi" x Alimentaţie publică 1
44 S.C.San&Cri Cominpex SRL- Cafe bar x Alimentaţie publică 1
45
S.C.Caffe Crinul Restaurant SRL-
Restaurant x Alimentaţie publică 1
46 S.C. IRUM S.A. x Mecanică 12
47 S.C. DACIA S.A. x Mecanică 1
48 S.C. MEŞTERA S.R.L. x Mecanică 2
49 P.F. VALER x Mecanică 1
Anexa 4 - Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor din promoţia 2013 – 2014
Nivelul de
calificare
Profil Calificarea Nr.absovenţi
(distinct pe
fiecare nivel,
domeniu/profil
şi calificare)
Continuă
studiile
Angajaţi Propria afacere
(inclusiv ca
persoană fizică
autorizată sau
ca producător
agricol)
Înregistraţi
în şomaj
(AJOFM)
În situaţie de şomaj,
neînregistraţi în
evidenţele AJOFM (dar
care nu sunt angajaţi,
nu au venituri şi se află
în căutarea unui loc de
muncă)
Alte
situaţii Observaţii
(precizări
suplimentare
cu privire la
alte situaţii,
etc.)
Liceu
tehnologic
(niv.3)
Resurse
naturale şi
protecţia
mediului
Tehnician în
agroturism
14 4 2 2 6 3-plecaţi în
stăinătate
Tehnician în
industrie
alimentară
15 2 2 6 3 2 Plecaţi în
stăinătate
Tehnic Tehnician
mecanic
pentru
întreţinere şi
reparaţii
14 3 9 1 1 plecaţi în
stăinătate
Sevicii Tehnician în
activităţi
economice
27 8 8 6 5 2-plecaţi în
stăinătate
Tehnician în
gastronomie
25 2 5 8 1 9 2-plecaţi în
stăinătate
TOTAL pentru nivelul 3 95 16 20 0 25 11 23
Situaţia în procente Nivelul de
calificare
Profil Calificarea Nr.absovenţi
(distinct pe
fiecare nivel,
domeniu/profil
şi calificare)
Continuă
studiile
Angajaţi Propria afacere
(inclusiv ca
persoană fizică
autorizată sau
ca producător
agricol)
Înregistraţi
în şomaj
(AJOFM)
În situaţie de şomaj,
neînregistraţi în
evidenţele AJOFM (dar
care nu sunt angajaţi,
nu au venituri şi se află
în căutarea unui loc de
muncă)
Alte
situaţii Observaţii
(precizări
suplimentare
cu privire la
alte situaţii,
etc.)
Liceu
tehnologic
(niv.3)
Resurse
naturale şi
protecţia
mediului
Tehnician în
agroturism
14 28,57 14,29 0,00 14,29 0,00 42,86
Tehnician în
industrie
alimentară
15 13,33 13,33 0,00 40,00 20,00 13,33
Tehnic Tehnician
mecanic
pentru
întreţinere şi
reparaţii
14 0,00 21,43 0,00 64,29 7,14 7,14
Sevicii Tehnician în
activităţi
economice
27 29,63 29,63 0,00 0,00 22,22 18,52
Tehnician în
gastronomie
25 8,00 20,00 0,00 32,00 4,00 36,00
TOTAL pentru nivelul 3 95 16,84 21,05 0,00 26,32 11,58 24,21
Anexa 5 – Plan de formare continuă a resurselor umane pentru anul şcolar 2014 – 2015
Nr.
crt.
Numele şi prenumele Studii Încadrare /
Spec. post.
Anul obţ. DEF
Ultimul
grad
didactic
Ultimii cinci ani Nr. credite până la
01.09.2014
Planificare
2014- 2015
1 Farcaş Ioan Română-franceză T / română 2000 II 2010 – 2015 25 GR. I
2 Tothi Maksay Melba Română-engleză T / română - - - 25 DEF
3 Nagy-Gyorgy Erika Română - engleză T-engleză 2004 DEF 2014– 2019 GR.II
4 Frandeş Aurelia Română-franceză T / franceză 2005 II 2010 – 2015 25+60 GR. I / 2016
5 Oprea Roxana Franceza-Spaniola SC - - - 45 DEF
6 Cordea Aurel Matematică T / matematică 1981 I 2011 – 2016 25+50
7 Visovan Andreea Matematică T / matematică 1997 I 2014 – 2019
8 Staier I. Ioana –Elena Fizica T/Fizica 2002 I 2012 – 2017 25+25+25+25+10
9 Toncean Nicoleta Chimie-fizică T / chimie 2002 I 2012 – 2017 60
10 Lupescu Alexandrina Biologie / Manag. T / biologie 1992 I 2012 – 2017 60+25+25=115
11 Bazsa Elod Educaţie fizică T / ed. fizică 1999 II 2014 – 2019 GR. I
12 Ciobanu Vasile Istorie-geografie T / istorie 2006 II 2011 – 2016 25+90 GR. I / 2016
13 Szekely Andrea Geografie T / geografie 2006 II 2011 – 2016 25+90+15+15 GR. I / 2016
14 Chiorean Ana Maria Religie-engleză T / religie-engleză 2011 DEF 2011 – 2016 25 GR. II / 2015
15 Farcaş Emilia psihologie T / psiholog şcolar 2004 I 2014– 2019
16 Cira Liviu informatică T / T.I.C. 2007 II 2012 – 2017 90 GR. I / 2016
17 Atănăsoaie George Marketing T / servicii 2006 II 2011 – 2016 90 GR.I / 2015
18 Tîrnăveanu Claudia Economic T / servicii 2006 II 2011 – 2016 160 GR. I / 2015
19 Dan Daniela Horticultură T / agricultură 2002 II 2012 – 2017 25+90+50
20 Ardelean Laura Agricultură T / agricultură 2010 DEF 2010 – 2015 75+90
21 Pintican Nicoleta Mec.agricolă T / mecanică 1996 I 2011 – 2016 75+25+25+60
22 Tompa Liliana TCM SC / mecanică 1994 I 2014 – 2019
23 Bârsan Ioan Maistru mec.agric T/ practică/mecanică 1991 II 2011 – 2016 115
24 Oltean Sorin TCM Detaşare / cond. Auto 2011 DEF 2011 – 2016 75+90 GR.II / 2015
25 Băbălău Ioan T.C.C.P.A. T / ind. alimentară 2003 I 2013 – 2018 15+60
26 Buzduga Ioana Cristina IMSP SC/Economic
27 Floare Adela Biologie SC/ Biologie
28 Nirăştean Camelia C.E.P.A. SC/ ind. alimentară 2010 DEF 2010-2015 25 Doctorat / 2019
29 Vlasa Floricica C.E.P.A. T/practică/alim.publ. 1996 DEF 2011 – 2016 60 GR.II / 2016
30 Olariu Liana IMAPA T / alim. publică 2014 - - 25
31 Nagy Levente Superioare Contabil şef
32 Preda Terezia Medii Secretar şef CCD
33 Todoran Eugenia Medii Bibliotecar CCD
34 Cotârlă Erika Superioare Laborant Master – 90
35 Bloj Eugenia Superioare Informatician 60+20+30
36 Pintea Daniel Medii Administrator
Abrevieri:
T.C.C.P.A. – Tehnologia şi controlul calităţii produselor alimentare
C.E.P.A. – Controlul şi expertiza produselor alimentare
I.M.A.P.A. – Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism
T.C.M. – Tehnologia construcţiilor de maşini
Responsabil formarea continuă,
dr. ing. Dan Daniela
Recommended