View
58
Download
7
Category
Preview:
Citation preview
Cred că nimic in lumea asta nu poate să te
răsplătească mai deplin decât un « mulţumesc » spus de un
om în suferinţă, pentru care ai făcut ceva folositor şi util »
Vasile Pârvan
2
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
CUPRINS
Argument……………………..…………………………………...……………4
Capitolul 1 – Noţiuni de anatomie şi fiziologie a ficatului……………….…………..….……5
1.1 Definiţie………………………………….…………………..………...………5
1.2. Greutate şi dimensiuni…………………………………………………………5
1.3. Aşezare şi formă……………………………………………………………….5
1.4. Vascularizaţia şi inervaţia ficatului………...…………………………………..5
1.9. Structura lobulară a ficatului…………………………………………………..6
1.10. Fiziologia ficatului……...………………………………………………..…...7
1.11. Funcţiile ficatului………………...………………………………………..….7
Capitolul 2.- Hepatita ………………………..……………………………………………..…9
A. Hepatita acută…………………………………………………………………...9
2.1 Definiţie……………………………………………………...………………..9
2.2 Anatomie patologică…………………………………………………………14
2.3 Simptomatologie……………………………………………………………..15
2.4 Tratament…………………………………………………………………….15
B. Hepatita cronică…………………………………………………...……………17
2.5. Definiţie………………………………………...…………………………….17
2.6. Etiopatogenie……….…………………………………………………………17
2.7. Simptomatologie………………………………………………………………18
2.8. Tratament…..………………………………………………………………….19
2.9. Profilaxie şi educaţie pentru sănătate………………………………..………...20
2.10. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni hepatice…….20
Capitolul 3.- Cazuri practice…………………………………………………………………24
Cazul A………………………………………………..………………………24
Cazul B………………………………………………….…………….………35
Cazul C………………………………………………….……………….……49
Bibliografie………………………..……………….………………………………………...63
Agenda medicală……………………………………..………………………………………64
3
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
ARGUMENT
Am ales această temă deoarece făcând practică într-o secţie de boli infecţioase am stat
mereu în preajma pacienţilor cu hepatită şi alte afecţiuni ce necesită spitalizare în această
secţie. Am văzut cum bolnavi sosiţi în stare gravă şi cărora iniţial nu li se dădeau prea multe
şanse de supravieţuire îşi reveneau spectaculos datorită devotamentului cu care erau îngrijiţi
de către echipa medicală, fapt care mi-a îndreptat paşii spre această profesie.
Hepatitele virale constituie un grup de boli ale ficatului, caracterizate prin leziuni
predominant inflamatorii, difuze, în ficat şi având cauze unele virusuri care atacă ficatul şi
au evoluţii diferite.
La îngrijirea bolnavilor cu hepatită virală trebuie avut în vedere faptul că
simptomatologia hepato-biliară adesea ascunde o boala infecţioasă de etiologie virală sau
consecinţele acesteia care păstrează încă un oarecare grad de contagiozitate mult timp după
vindecarea aparentă sau reală a bolii iniţiale.
Rolul asistentului medical este, în primul rând, de a preveni transmiterea virusului la
pacienţii necontaminaţi. Pentru aceasta trebuie să cunoască şi să aplice toate măsurile
necesare, de asepsie şi antisepsie şi să educe atât pacienţii sănătoşi cât şi pe cei bolnavi cu
privire la măsurile de profilaxie ce se impun pentru evitarea transmiterii virusurilor.
Când afecţiunea s-a instalat asistentului medical îi revine sarcina de a îngriji pe cel
aflat în suferinţă, alături de întreaga echipă medicală, un rol complex pe care l-am descris pe
larg în capitolul doi al acestei lucrări.
4
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
CAPITOLUL I
1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
A FICATULUI
1. DEFINIŢIE
Ficatul este cea mai voluminoasă glandă a aparatului digestiv, de culoare roşie-
cărămizie, situat în loja subdiafragmatică (hepatic), în hipocondrul drept.
1.2. GREUTATE ŞI DIMENSIUNI
Organ plin, de consistenţă fermă, ficatul cântăreşte la adult 1400-1500g cu vasele
golite şi circa 2.000g cu vasele sale umplute cu sânge. Prin volumul şi greutatea sa, ficatul
reprezintă cea mai mare glandă secretoare din organism.
Dimensiunile ficatului variază după starea funcţională. În faza secretorie, ziua, ficatul
este mai mic şi creşte în dimensiuni noaptea, în faza de asimilaţie, când poate câştigă în
greutate pana la 500g şi chiar mai mult. Aceste fapte explică predilecţia nocturnă a unor
dureri hepatice.
1.3. AŞEZARE ŞI FORMĂ
Ficatul este aşezat în loja subfrenică dreaptă, înapoia ultimelor coaste drepte ; el
ocupă hipocondrul drept, partea superioară a epigastrului şi partea internă a hipocondrului
stâng. Forma ficatului este asemănătoare cu a unui ovoid tăiat în jumătate, în lungul axului
mare.
1.4. VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA FICATULUI
Vascularizaţia este dublă : nutritivă şi funcţională. Vasele arteriale ale ficatului
provin din artera hepatică, ramură a trunchiului celiac, iar venele ficatului rezultă din
5
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
ramificaţiile venei porte şi ale venelor suprahepatice. Primele aduc sânge venos funcţional,
iar ultimele – venele suprahepatice, colectează tot sângele din ficat şi îl varsă în vena cavă
inferioară.
Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasă, care ajunge la ganglionii sternali,
mediastinali anteriori şi pancreatico-lienali, cu limfa colectată de pe faţa superioară şi la
ganglionii hilului hepatic cu limfa colectată de pe faţa inferioară şi din limfaticele septurilor
intrahepatice.
Nervii ficatului provin din plexul hepatic, format din fibre simpatice ce ies din
ganglionul celiac şi din fibre parasimpatice, ce se desprind din ambii nervi vagi. Sinapsa
fibrelor simpatice este în ganglionul celiac.
În interiorul ficatului, unele fibre nervoase pătrund în tunicile vasculare, alte fibre
nervoase se pot urmări până în imediata apropiere a celulelor hepatice sau chiar în interiorul
lor. Inervaţia hepatică are rol vasomotor, secretor şi trofic.
1.5. STRUCTURA LOBULARĂ A FICATULUI
Organizarea ficatului oglindeşte necesităţile funcţionale ale acestei glande cu dublă
secreţie – internă şi externă.
Unitatea anatomică şi funcţională o reprezintă lobulii hepatici, din a căror
juxtapunere rezultă întreaga glandă. Lobulii hepatici au o formă prismatică trunchiată spre
vârf si dimensiuni ce variază între 0,5 – 5 mm. La baza lor, lobulii nu prezintă o demarcaţie
netă de lobulii vecini. Pe măsură ce lobulii se îngustează spre vârf, apar între ei benzi de ţesut
conjunctiv, formând în locurile de unire a mai multor lobuli coloane conjunctive, stelate la
secţiune, denumite spaţiile porto-biliare sau spaţiile Kiernan. Aceste spaţii conjunctive
marchează periferia lobulilor şi în ele sunt aşezate vasele sanguine şi limfatice, canalele
biliare şi nervii. Unele cercetări arată însă ca unitatea morfofuncţională a ficatului este acinul
hepatic, alcătuit dintr-o masă informă de hepatocite, dispuse în jurul unei venule porte (vena
axială).
Lobulii hepatici sunt constituiţi dintr-o bogată reţea vasculară, în ochiurile căreia se
găsesc celule hepatice şi dintr-un fin schelet conjunctiv pericelular. Vasele sanguine pătrund
prin poarta ficatului în interiorul organului, unde se divid în ramuri din ce în ce mai mici.
6
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
1.6. FIZIOLOGIA FICATULUI
Prin aşezarea sa în calea sângelui provenit din tubul digestiv, pancreas şi splină, prin
transformările chimice numeroase şi variate ce au loc la nivelul lui şi prin volumul mare al
irigaţiei sale sanguine, ficatul ocupă un loc central, indispensabil în menţinerea vieţii.
Înlăturarea sa nu este compatibilă cu supravieţuirea. Ficatul ia parte la digestia şi absorbţia
intestinală prin secreţia biliară; joacă rol important de glanda digestivă.
Ficatul are rol important în ;
- menţinerea compoziţiei plasmatice (homeostazei), oferind proteine nou-formate;
- menţine nivelul glicemiei;
- transformă grăsimile în forme mai uşor oxidabile.
- sintetizează numeroşi fermenţi necesari activităţilor proprii, ca şi altor ţesuturi ;
- degradează hormonii circulanţi în exces;
- prin bogata irigaţiei sale sanguine, ficatul reprezintă o staţie importantă în reglarea
metabolismului apei şi a circulaţiei de întoarcere, controlând debitul sanguin şi cruţând astfel
inima de un aport rapid şi important de lichide;
- prin acelaşi mecanism, de control al debitului sanguin şi de reglare a metabolismului
ficatul, opreşte pătrunderea de substanţe toxice în organism;
- În perioada embrionară, ficatul reprezintă un organ al hematopoezei.
1.7. FUNCŢIILE FICATULUI
Funcţia biliară (biligeneza) – secreţia biliară rezultă din activităţile celulelor Kupffer şi
celulelor hepatice. Bila se varsă în intestin în cantităţi de 600-1000ml/24 ore.
Sărurile biliare reprezintă cel mai important component al bilei. Ele indeplinesc mai multe
activităţi:
- participă la emulsionarea grăsimilor în intestin şi la stabilirea acestor emulsii;
prin aceasta se măreşte enorm suprafaţa particulelor grase, intensificându-se atacul enzimatic.
Însăşi acţiunea lipazei pancreatice este activată de sărurile biliare.
- au rol important în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), absorbţia
fierului şi calciului alimentar;
7
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
- stimulează secreţia biliară prin acţiunea lor coleretică, rol important în stimularea
peristaltismului intestinal şi rol de menţinere a echilibrului microbismului intestinal.
Funcţia metabolică – se referă la toate substanţele nutritive:
- glicogenetică – sintetizează glicogenul din glucoză, scindează glicogenul în
glucoză, formează glicogen din grăsimi şi acizi
aminaţi;
- adipogenetică – în ficat se depozitează grăsimi. El antrenează grăsimile de
rezervă din organism în caz de inaniţie.
Sintetizează grăsimi din acizi graşi, transformă glucidele în exces în grăsimi şi
invers.
Joacă rol in esterificarea colesterolului.
- funcţia proteinoformatoare – sintetizează albumine şi globuline, contribuind la
menţinerea echilibrului proteinemiei ; sintetizeaza fibrinogenul şi protrombina cu rol în
coagulare;
- funcţia ureogenă a ficatului – constă în a fabrica uree din acizi aminaţi în
exces, uzaţi sau nefolosiţi în sinteze;
- intervine în metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe, (este depozit de fier);
- rol în metabolismul apei, reglând diureza prin neutralizarea unor hormoni
(suprarenali, estrogeni, antidiuretice);
- este depozit de vitamine liposolubile şi hidrosolubile. Ficatul reprezintă cel mai
bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%;
- sintetizează fermenţii – arginaza, ureaza, care intervin în procesele urogene din
ficat; tributiraza, care intervine în arderile acizilor graşi; fosfatazele şi fosforilazele cu rol
în fosforilarea grăsimilor şi glucidelor; transaminaza care favorizează reacţiile dintre
metionină şi colină.
Funcţia hematopoietică – ficatul formează hematii în perioada intrauterină a fătului,
fiind în acelaşi timp şi loc de distrugere a hematiilor îmbătrânite la adult. Ficatul are rol în
reglarea echilibrului acido-bazic intervenind în transformarea acidului lactic în glucoza,
formarea amoniacului din acizi aminaţi;
Funcţia antitoxică – neutralizează substanţele toxice endogene si exogene;
Funcţia de termoreglare – ficatul generează căldură în stare de repaus.
8
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
CAPITOLUL II
HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ
2.1 DEFINIŢIE
Hepatita virală acută este o boala infecţioasă transmisibilă, apărând sub formă de
epidemii sau chiar pandemii. Este provocată de un virus filtrabil specific, care - introdus în
organism pe cale digestivă sau accidental, pe cale parenterală - provoacă o îmbolnăvire a
intregului organism şi în mod deosebit a parenchimului hepatic. Boala se manifestă prin
semne de infecţie generală şi prin simptome digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.
Istoric şi terminologie: încă din secolul al XVIII-lea şi al XlX-lea au fost observate
ictere febrile cu caracter epidemic în timpul razboaielor, denumite „boala militară" sau „icter
soldatesc". Apoi afecţiunea a fost observata şi între perioadele de epidemii, fiind cunoscută
sub numele de „icter infecţios benign". La sfarsitul secolului trecut, Botkin i-a recunoscut
caracterul infecţios şi a descris boala, de unde şi denumirea de „boala Botkin".
Hepatita virală a fost izolată ca entitate nosologică de circa 30 de ani, cu ocazia
ultimului razboi mondial, cand a cunoscut o mare raspandire. Boala figurează sub mai multe
denumiri: „hepatita infecţioasă", pentru hepatita cu virus A, şi „hepatita serică", pentru
hepatita cu virus B. Sub denumirea de „hepatita virotică sau virală" sunt cuprinse atat
hepatitele cu virus A şi virus B, cât şi cele provocate de alte virusuri decât cel hepatic. în
legatura cu calea de transmitere parenterală se vorbeste de „hepatita de inoculare", „hepatita
de seringă" sau „posttransfuzională", care nu trebuie confundată cu hepatita serică, deoarece
pe cale parenterală se poate transmite oricare dintre virusurile hepatice, nu numai virusul B.
Etiologie şi epidemiologie: hepatita virală acută este provocată de un virus specific,
cercetarile bacteriologice şi imunologice ducând la admiterea a doua virusuri, cu caractere
epidemiologice diferite.
Virusul A patrunde în organism în mod obisnuit pe cale orala, insa poate fi inoculat şi
parenteral. Perioada de incubatie dureaza intre 2 şi 6 săptămâni. în cursul bolii, virusul A a
fost gasit în sange, în sucul duodenal şi în materiile fecale. A putut fi decelat în materii fecale
şi la 18 luni după boala. Contaminarea facandu-se cel mai frecvent pe cale digestiva, vectorul
obisnuit este apa. Boala poate să apara sporadic, dar deseori în focare epidemice, care
9
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
intereseaza colectivitati cu sursa de apa comuna: familie, internate, camine, scoli, cazărmi. În
timpul razboaielor sau al calamitatilor naturale, cand se produc aglomerari de populatie cu
conditii de igiena deficitara, izbucnirile epidemice, ale bolii cuprind mari mese de oameni.
Infecţia cu virus A confera o imunitate homoloagă.
Virusul B pătrunde în organism numai pe cale parenterală. Sursa de virus este
reprezentata de serul de om contaminat (aflat în faza de incubaţie, în perioada manifestată a
bolii, în convalescenţă, un fost bolnav sau un purtător sănătos), care ramane contagios timp
îndelungat, până la ani de zile. Incubaţia cu virus B variază între 6 săptămâni şi 6 luni.
Virusul nu a fost găsit nici în sucul duodenal, nici în materiile facale. Vectorul obisnuit al
virusului sunt instrumentele care vin în contact cu serul contaminat şi insuficient sterilizate:
ace de seringă, seringi, instrumentar stomatologic sau obstetrical, lantete, bisturie, foarfece
etc. O altă cale de transmitere o constituie transfuziile de sânge sau de plasmă în care au
pătruns şi virusurile odată cu colectarea sângelui de la un purtător (fost bolnav de hepatită
virală acută). Materialul infectat poate fi în cantităţi extrem de mici, ceea ce pune şi problema
rolului de vector al insectelor. Extinderea bolii provocate de virusul B va fi deci în funcţie de
insuficienta sterilizare a instrumentarului medical şi de atenţia data recoltărilor de sânge în
vederea transfuziilor. Trebuie să mentionam ca virusul B este distrus prin încalzire uscată la
160°, timp de o oră. Infecţia cu virus B nu conferă imunitate pentru infecţia cu virus A. S-a
mai încercat să se aducă argumente pentru variabilitatea virusurilor sau pentru multiplicitatea
lor (Nicolau). Descoperirea antigenului Australia a adus noi dovezi de persistenţa pe timp
indelungat a virusului hepatitic în organismul uman. Este prezent antigenul Australia (Ag
HBs).în aparitia bolii, şi mai ales, în modul ei de evolutie intervin şi unii factori favorizanti:
varsta, starea fiziologica (pubertate, climacteriu, sarcina), unele boli (tuberculoza, diabetul,
infectiile biliare, boli digestive, colagenoze), agresiunile medicamentoase, carentele
alimentare şi vitaminice, oboseală.
2.2 ANATOMIE PATOLOGICĂ
Leziunile anatomopatologice din hepatita virală acută au fost cunoscute mai bine
după practicarea pe scara larga a noilor metode de cercetare: laparoscopie, punctie-biopsie
hepatica şi microscopie electronica.La examenul macroscopic al formelor obisnuite, ficatul
este putin modificat, uneori de culoare ceva mai inchisa. în formele severe, ficatul este
10
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
micsorat, cu capsula zbârcită, de culoare deschisă, cenusie-rosiatică sau galbuie (distrofie
hepatică acută); în alte situatii suprafaţa ficatului prezintă înfundări, alternând cu ridicături
mai deschise la culoare (distrofie hepatică subacută). La examenul microscopic apar
modificari atat în parenchim cât şi în mezenchim. Celulele hepatice (hepatocitele) pot
prezenta tumefieri şi leziuni de tip degenerativ ori de tip necrotic; apar infiltraţii celulare în
spaţiile porte şi perilobulare, leziuni de vascuarită, trombi biliari, proliferare kapfferiana.
Reticulul de sustinere este păstrat. Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate şi semne
de regenerare hepatocelulara. Arhtiectonica hepatica este pastrata. În formele severe
(distrofie hepatica acută), leziunile de necroza sunt foarte extinse; apar zone de regenerare
nodulara cu tesut conjunctiv, multe celule prezintă leziuni de degenerescenta grasă, reticulul
de sustinere este pe alocuri distrus, arhitectonică nu mai este pastrata în intregime.
Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate de tip
edematos şi cu caracter reversibil. Sunt interesate în mod deosebit caile biliare, duodenul şi
pancreasul, dar şi stomacul şi restul tubului digestiv pot fi cuprinse de procesul inflamator.
2.3 SIMPTOME
Ddebutul este variabil. De cele mai multe ori, boala începe cu tulburări dispeptice,
uneori atribuite unor mese mai grele, care în fond nu fac decât să accentueze o stare
dispeptică existentă de câteva zile. Bolnavul se plânge de inapetenţă, greţuri, uneori vărsături,
balonari postprandiale, modificări de scaun (constipatie sau diaree), de multe ori dureri
epigastrice cu aspect de colică biliară. Alteori, boala are un debut cu aspect „gripal": cefalee,
curbatură, fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare. în alte cazuri, debutul se
manifestă prin artralgii, mialgii, lombalgii, uneori tumefieri articulare, febră, îmbracand un
aspect „reumatismal". Dar toate aceste aspecte pot să lipsească, primul simptom care atrage
atenţia bolnavului fiind icterul. Hepatita virală acută evoluează de obicei în trei faze:
preicterică, icterică şi de rezolutie.
Faza preicterică are o durată de 3 - 4 zile până la 2 săptămâni, rar până la 4
săptămâni şi se manifestă cu unele din semnele arătate mai sus, uneori cu intricarea lor. Ele
apar pe un fond de stare generală alterată: astenie, insomnie, cefalee, tulburări dispeptice,
stare subfebrilă (37,2 - 37,5°). Pot exista dureri în hipocondrul drept sau fosa iliacă dreaptă.
În această fază sunt descrise şi alte manifestări, urticarie, herpes zoster, iritaţii meningiene.La
11
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
examenul obiectiv se poate constata o hepatomegalie moderată, cu ficatul uşor sensibil,
eventual şi o splenomegalie discretă. Examenele de laborator arată urobilinogenurie,
creşterea transaminazelor, reacţii pozitive la sulfat de zinc şi cefalina-colesterol. în unele
cazuri boala se opreşte în aceasta fază, fara a mai urma aparitia icterului.
Faza icterică durează în mod obişnuit 2-3 săptămâni, uneori o perioadă mai scurtă;
alteori se poate prelungi până la 6 - 8 săptămâni. în aceasta faza, simptomele obiective din
faza preicterică se atenuează sau dispar, apetitul revine, starea subfebrilă dispare. Icterul se
instalează repede, atingând maximul de intensitate în 3 - 4 zile. Coloraţia este galbena-
roşcată. Urina este hipercromă (colurică), iar scaunele uşor decolorate (hipocolice). Diureza
scade sub 1 000 ml, putând ajunge la 500 ml. Pruritul şi bradicardia - semnele de creştere a
sarurilor biliare în sange - sunt moderate, şi ele persită doar dacă este vorba de o forma de
icter prelungit, colangiolitic. La examenul obiecitv, în afară de coloraţia caracteristică, se mai
poate constata o sensibilitate a ficatului. Examenele de laborator pun în evidenţă o
bilirubinemie crescută 10-30 mg% (raportul bilirubina indirecta/bilirubina totala este 10 -
25%); în urina există bilirubină şi saruri biliare; reacţia cu timol se pozitivează; cresc g-
globulinele: transaminazele sunt crescute; stereobilinogenul scade moderat.
Faza de rezolutie se caracterizează, în primul rand, prin dispariţia icterului. Starea
generală se îmbunătăţeşte şi astenia dispare. Tulburarile dispeptice sunt atenuate, însă pot
persista mai multe luni. La examenul clinic, ficatul apare normal. Laboratorul indică
normalizarea bilirubinemiei şi a urobilinogenuriei. Reacţia cu timol poate ramane pozitivă
timp indelungat (spatamani, luni). Probele indicatoare de hepatocitoliză se normalizează.
Bolnavul este considerat vindecat în urmatoarele condiţii: dispariţia semnelor subiective (cu
excepţia unui sindrom dispeptic bilioduodenal), normalizarea morfologică a ficatului şi
dispariţia hepatolgiei de efort, normalizarea bilirubinemiei şi dispariţia urobilinogenuriei, cu
revenirea capacităţii de muncă.
Evolutie: hepatita virală acută evolueaza spre vindecare completa în 4/5 din cazuri
intr-un interval de 3 - 4 săptămâni. Formele care trec de 3 - 4 luni au tendinta la
permanentizare. O parte din bolnavi ramane cu suferinte extrahepatice, iar altii i trec spre
hepatita cronica, ca urmare directa a hepatitei acute. Este important să aratam ca aproximativ
10% dintre bolnavii de hepatita epidemica raman în stadiul preicteric, cazuri desemnate sub
denumirea de hepatita anicterică. Ulterior, acesti bolnavi pot suferi aceleasi consecinte, ca şi
12
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
cei care au prezentat o forma comuna. în situatiile în care faza icterica se prelungeste la 6
săptămâni şi mai mult, vorbim de forme prelungite, cu ficat mai mare, adesea cu
splenomegalie şi cu revenirea unor perioade subfebrile; în aceste forme pot surveni şi
recaderi icterice, la intervale de cateva zile sau săptămâni. Daca icterul revine după trei luni
de la disparitie, se considera ca este vorba de o noua îmbolnăvire.
O parte dintre bolnavi ramane cu o suferinta asociata a duodenului sau a cailor biliare,
suferinta care nu trebuie interpretata ca o hepatita cronica. Alti bolnavi, cu un teren
neuropsihic mai labil, pot prezenta în continuare tulburări de tip obsesiv-anxios, preocupţi
fiind de grija de vindecare. O proporţie de 10% din bolnavi nu se vindecă, ci trec spre
hepatita cronică - fie direct, fie după o perioadă de latenţă, mai rar după o formă severă a
distrofiei hepatice.
Distrofia hepatica este o posibilitate evolutivă foarte gravă a hepatitelor acute, care se
instaleaza rapid, fara prodroame, indiferent de cum a evoluat hepatita până atunci; exista
doua aspecte clinice: distrofia acută şi subacută.
Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute lunga (2-4 luni) şi necesita
respectarea regulilor igieno-dietetice.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe tabloul clinic şi pe datele de laborator, este
important ca diagnosticul să fie pus încă din stadiul preicteric, cand trebuie să ne gandim la
hepatita epidemica şi să efectuam examenele necesare. Hepatita tip A este mult mai
frecventa. Incidenţa maximă este în copilărie şi adolescenţă. Infectţile inaparente sunt de 20 -
30 ori mai frecvente decât cele manifeste (60 - 80% din populaţia de peste 50 ani, are
anticorpi specifici). Nu prezintă antigen Australia (Ag HBs). Incubaţia este în medie 4
săptămâni. Debuteaza relativ brusc cu sindrom infecţios general şi manifestari digestive, mai
rar pseudogripare sau tip boala serului (eruptie urticariana, poliartralgii, caracteristice formei
B). Evolueaza aproape totdeauna spre vindecare chiar în formele prelungite. Recrudescentele
şi recaderile sunt rare. Prognosticul este bun. în concluzie bolnavul este un copil sau tânăr, cu
sindrom hepatitic clinic icteric sau anicteric şi cu sindrom de laborator, cu lipsa antigenului
Australia, cu prezenta eventuala a focarului şi cu evolutie benigna. Hepatita tip B (serica, de
seringa, posttransfuzionala etc.) este transmisa paren-teral sau neparanteral, cu tendinta la
persistenţa infectiei şi cronicizarea bolii. 20 -40% din populatia adultă, a trecut prin infecţie
ori prin forma subclinică, care este de 10 ori mai frecventă. Izvorul de infecţie este bolnavul
13
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
acut sau cronic şi purtatorul. De obicei transmiterea este parenterală. Aceasta forma prezintă
antigen Australia. Are o incubatie de 40 - 80 zile, cu o medie de 60 de zile. Afecteaza cu
predilectie adultii şi varstnici. Faza preicterica este mai lunga, tulburarile digestive mai
reduse, uneori sunt prezente semne de boala serului (urticarie, poliartralgii, edeme, artrite,
pleurezie, purpura vasculara, sau glomerulonefrita cu sindrom nefrotic trecator). Evolutia
este severa şi prelungita. Cronicizarea apare 10% din cazuri, cu evoluţie catre hepatită
cronică progresivă şi ciroză hepatică, uneori chiar carcinomul hepatic.
Diagnosticul diferential va fi făcut atat în perioada preicterică, cât şi în perioada
icterică şi în aceea de rezolutie. În faza preicterica va trebui să deosebim hepatita virală
acută de dispepsiile febrile, de gripa, reumatism, debutul altor boli infecţioase. Ne vor fi de
ajutor hepatomegalia, urobilinogenuria, transaminazele crescute şi, eventual,
limfomonocitoza sanguina. În perioada icterica, diagnosticul va fi facut, cu celelalte
afectiuni insotite de icter: mononucleoza infecţioasă, hepatita toxică, icterul produs de colica
biliară, icterele hemolitice. Mai anevoios este diagnosticul cu icterele episodice din procesele
evolutive ale hepatitelor cronice şi ale cirozelor; numai o anamneza atenta şi un examen
obiectiv complet pot stabili diagnosticul.
Prognosticul hepatitei virale acute: bun în general, este mai rezervat cand se insoteste
de fenomene nervoase (somnolenta, neliniste, delir), cand varsarutile sunt persistente şi
icterul se prelungeste peste masura ori este recidivant şi insotit de puseuri febrile.
Prognosticul distrofiei acute este grav, iar cel al distrofiei subacute, foarte rezervat.
Profilaxia hepatitei virale acute reprezinta o problema de importanta majora în toate tarile, ea
constituind un capital important în tratatele de epidemiologie. Profilaxia hepatitei cu virus A
necesită măsuri igieno-sanitare privind apa potabila, alimentele, W.C.-urile şi igiena
personală. Nu trebuie omisă nici posibilitatea transmiterii prin muşte. Izolarea este
obligatorie. Profilaxia hepatitei cu virus B impune controlul unei sterilizări perfecte a
instrumentarului medical (ace, seringi, sonde, instrumentar chirurgical, obstetrical,
stomatologie etc). Alcoolul sau alte materiale dezinfectante nu sunt eficiente împotriva
virusului. Instrumentarul va fi degresat; sterilizarea se va face prin fierbere în apa fenicata 1
% cel putin 30 de minute sau în aparatura speciala din spitale. în centrele de recoltare a
sangelui trebuie acordata cea mai mare atentie selectionarii şi examinarii donatorilor. Nu se
14
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
va abuza de aplicarea transfuziilor cu plasma şi sange, indicatia lor fiind limitata la cazurile
care necesita acest Tratament. Până în prezent nu este cunoscut vreun vaccin antihepatitic.
2.4 TRATAMENT
Tratamentul este igieno-dietetic şi medicamentos. Repausul fizic şi intelectual este
obligatoriu. De la debutul bolii şi până la dispariţia icterului, repausul va fi la pat, apoi, în
perioada de convalescenta, va fi relativ (10 - 12 ore culcat), timp de 2 - 3 luni. Bolnavul de
hepatită, o dată considerat vindecat, va putea sa-si reia activitatea abia după 2-3 luni, cu
program de munca redus. Se recomandă să fie dispensarizat timp de cel putin 2 ani,
controlandu-i-se starea de sanatate la intervale de 2 - 3 luni. Dieta va tine seama de faptul ca
la hepatita virală acută exista o hipofermentie gastrica, biliara şi pancreatica şi deci să nu
ceara uri efort digestiv prea mare. Alimentatia trebuie să fie suficienta caloric, să contina
material plastic şi, pe cât posibil, să fie variata şi adaptata gustului bolnavului. în regimul
alimentar, baza va fi constituita de glucide usor digerabile, cu proteine şi vitamine suficiente
şi cu o cantitate moderata de grasimi. Regimul va fi alcatuit şi în raport cu perioada evolutiva
a bolii. În prima saptamana se vor da: compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de
legume cu fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci
proaspata, paine prajita. Din a doua săptămână se vor adauga: ouă moi sau ochiuri în apă, unt
proaspat, carne slabă (pui, vitel, vacă) sau peste slab (stiucă, salau), pregatite rasol, cu adaos
de ulei şi lămâie (la masă), soteuri de legume, morcov ras.
în săptămâna a treia se trece catre un regim alimentar complet, rămânând excluse:
conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul,
legumele bogate în celuloza.
Medicamente: pentru tulburările dispeptice se preferă fermentii pancreatici
(Tratament substitutiv), alcaline usoare şi colagoge uşoare (de exemplu, prafurile Bourget).
Pentru insomnii şi stări de nelinişte este preferabil să prescriem cloralhidrat.
Tratamentul medicamentos. Greturile şi vărsăturile se tratează cu metoclopramidă (Reglan),
iar la nevoie cu Emetiral sau Torecan. Corticoterapia este indicată doar în formele severe,
prelungite. Se administreaza prednison 1 mg/kg corp, în doza unica la ora 9 sau 10 dimineata,
o data la doua zile, 7-10 zile cu intrerupere brusca. Glucoza, vitaminele, aminoacizii,
medicatia hepatotropa, cianidanolul (Catergen) nu influenţează evolutia, dar sunt utile mai
15
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
ales în formele grave. Se indică o dietă hidro-glucido-lipidică, prin sonda nazo-gastrică,
picatură cu picatură, cu suficiente calorii, vitamine şi săruri minerale (în formele grave). În
caz de varsaturi, se fac perfuzii intravenoase cu solutii glucozate sau saline, nu cu acizi
aminati. Se combate hiperamoniemia prin clisme evacuatorii, neomicina per os, 4 - 6 g în 24
ore, perfuzii cu multiglutin, arginina-sorbitol, sau Aspatofort. Se corectează acidoza şi se
administreaza oxigen cu sonda, intermitent. Se combate anemia şi se controlează, repetat,
analizele. În caz de semne de coagulare intravasculară diseminată, se administrează heparină,
iar în complicatii infectioase antibiotice (peniciline, Cefalosporine, Gentamicina).
Corticoterapia este inutilă, iar în doze mari periculoasă. Tabloul terapeutic descris mai sus se
administrează în formele grave, fulminante. În hepatita tip B, Tratamentul este similar celui
descris mai sus. Pentru prevenirea evolutiei spre hepatita cronică agresivă, se practică
corticoterapia, pentru blocarea mecanismelor imunologice. În formele colestatice,
corticoterapia va fi administrată discontinuu. În general corticoizii, înainte de 10 săptămâni
de evoluţie, nu au efect sau sunt nocivi. Se discută şi despre utilitatea penicilaminei,
vidarabinei şi interferonului.
Tratamentul patogenic urmareşte ameliorarea funcţiilor ficatului şi refacerea lui
morfofunctională. Vitamina C şi complexul vitaminei B sunt necesare şi dau rezultate bune.
Medicamentele lipotrope şi extractele hepatice bine purificate sunt utile în formele cu
evolutie prelungită sau severe. Corticoterapia va fi indicată în aceleaşi situaţii (forme severe
sau prelungite), avand efecte bune: scade bilirubinemia, scurtează durata icterului, combate
procesele inflamatorii intrahepatice, creşte diureza şi stimulează apetitul. Se dă prednison (40
- 60 mg/zi, timp de 4 - 5 săptămâni, apoi cate 10 - 20 mg încă 4-5 săptămâni). Se va avea
grijă ca regimul să fie desodat şi să aibă un adaos de clorura de potasiu; bineînţeles, se va ţine
seama de contraindicaţiile corticoterapiei.
16
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
B. HEPATITA CRONICĂ
2. 5 DEFINIŢIE
Hepatita cronică reprezintă o stare inflamatorie a ficatului, localizată predominant
portal sau periportal, fără dezorganizarea arhitectonicii lobulilor hepatici, fără regenerarea
nodulară, cu manifestări clinice variate şi alterarea testelor biologice hepatice, care durează
cel puţin un an. Hepatita cronică se situează între hepatita acută şi ciroza hepatică.
Pe baza criteriilor morfopatologice se deosebesc două forme principale de hepatită cronică:
- hepatita persistentă;
- hepatita agresivă ( activă sau evolutivă ).
Hepatita cronică agresivă reprezintă modalitatea evolutivă cea mai frecventă a
hepatitelor cronice.
În raport cu gradul de activitate a procesului inflamator şi cu posibilităţile evolutive se
deosebesc doua tipuri de hepatită cronică agresivă: tipul A şi tipul B.
Tipul A -se caracterizează printr-o activitate moderată a procesului inflamator şi cu
posibilitatea de vindecare sau trecere în hepatită cronică.
Tipul B - se caracterizează printr-o activitate moderată a procesului inflamator si cu
posibilitatea de vindecare sau trecere în hepatită cronică persistentă dar care păstrează încă
potenţialul de evoluţie spre ciroză.
Degradarea condiţiilor de igienă şi de alimentaţie ca şi favorizarea mişcărilor şi
contractelor unor mase mari de oameni au favorizat apariţia epidemiilor de hepatită.
Alte condiţii favorabile: condiţiile economico-sociale defavorabile, subnutriţia, consumul
mare de alcool.
2.6 ETIOPATOGENIE
Infecţia cu virusuri hepatice şi în special cu virusuri B şi no A şi non B,virusul C se
situează pe primul plan în etiologia hepatitei cronice precum şi alcoolul şi alţi factori toxici.
Boala poate să apară la orice vârstă, atât la copii cat şi la indivizii trecuţi de 50 ani. Boala
este mai frecventă la bărbaţi decât la femei.
17
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
În sprijinul prepoderenţei infecţiei cu virusuri hepatice, ca factor etiologic în hepatita cronică
agresivă exista mai multe argumente printre care persistenţa antigenului Hbs în ser la peste
50 % din bolnavii cu hepatită cronică agresivă.
În general şi în evoluţia hepatitelor cronice intervin doi factori principali, în strânsă
intrer-relatie:
factorul exogen, declanşant al bolii reprezentat de variaţi agenţi patogeni din mediul
ambiant:
- infecţioşi: - virusuri hepatotrope; bacterii ce produc luesul şi TBC;
- toxici – alcoolici, medicamentoşi (tuberculostatice, antimalarice)
- parazitari – giardia, toxoplasmoza
- nutriţionali.
b) factorul endogen, terenul reactiv la agenţi externi care condiţionează în special
evoluţia bolii şi care este reprezentat de variate stări constituţionale transmise genetic sau
dobândite de ordin trofic, neurovegetativ, enzimatic, endocrin,imunologic.
S-au emis ipoteze variate cu privire la mecanismul producerii hepatitelor cronice.
Exemple: severitatea leziunilor iniţiale ce nu au permis o regenerare suficientă a
ficatului; în alte cazuri se pune în evidenţă existenţa antigenului Australia (în ser şi în ficat);
se ştie ca aceasta este o substanţă strâns legată de virusul sau chiar o parte din însuşi virusul
respectiv, iar persistenţa poate produce cronicizarea leziunilor, există şi posibilitatea unui
mecanism imuno-toxic în care ficatul şi organismul bolnavului nu se mai pot apăra corect de
produşii de dezintegrare hepatică, întreţinând procese care atacă propriile ţesuturi.
2.7 SIMPTOMATOLOGIE
Debutul: în aproximativ 50-60 % din cazuri debutul este insidios latent, iar în 30-40
% din cazuri el este acut, hepatita cronică agresivă dezvoltându-se, de cele mai multe ori în
continuarea unei hepatite acute sau virus B nevindecată la care persistă antigenul Hbs în ser
timp de 13 săptămâni şi la care după câteva luni apar simptome şi semne improprii hepatitei
acute.
Dintre sindroamele care marchează debutul bolii, cele mai importante sunt: sindromul
neurastenic, dispeptic, icteric,hepatosplenomegalic şi cutaneomucus.
18
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
2.8 DIAGNOSTIC
a) Diagnosticul pozitiv de hepatita cronică se sprijină pe:
- prezenţa în antecedentele bolnavului, a episodului acut de hepatita virală ( îndeosebi
hepatita cu virusul B).
- sindromul clinic subiectiv ( dureri în hipocondrul drept, exagerate de efort, mese indigeste
şi palparea ficatului, tulburări dispeptice variate şi îndeosebi apetitul diminuat şi balonările
postpradiale);
- tulburări neuropsihice şi îndeosebi, astenia fizică şi intelectuală;
- sindromul clinic obiectiv ( tenta bronzată sau teroasa tegumentelor, icterul sau subicterul,
steluţele vasculare, eritermul palmar, hepatomegalia moderată cu suprafaţa ficatului regulată
sau neregulată, consistenţa scăzută a acestuia şi sensibilitatea crescută la palpare,
splenomegalia moderată cu sau fără hipersplenism).
Testele de laborator pe care se sprijină diagnosticul clinic de hepatită cronică sunt:
- bilirubinemia crescută;
- transaminazele serice crescute cu prepoderenţa GTP şi valoarea subunitară a raportului
GOT/GPT;
- creşterea timpului de protrombină;
- creşterea electroforezei
- valoarea subunitară a raportului albumine-globuline.
b) Diagnosticul diferenţial se face cu hepatita acută virală, ciroza hepatică şi hepatita cronică
persistentă.
2.9 TRATAMENT
Obiectivele principale sunt:
- suprimarea sau atenuarea factorilor etiopatogenici;
- oprirea sau retrocedarea procesului inflamator;
- ameliorarea funcţională şi regenerarea parenchimului hepatic;
- evitarea sau tratarea complicaţiilor;
Obiectivele de mai sus pot fi realizate prin tratamente complexe, igieno-dietetice şi
medicamentoase îndelung aplicate şi în unele cazuri prin intervenţii chirurgicale.
19
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Tratamentul medical:
- Tratamentele etiologice vizează cauzele încă active ale bolii.
- Tratamentele patogenetice au aplicaţii mai largi.
Tratamentul igieno-dietetic- consta în repaos fizic prelungit şi dietă.
2.10 PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Tratamentul profilactic - constă în primul rând în aplicarea masurilor de profilaxie
privind infecţia cu virusurile hepatice( factorul etiologic cel mai frecvent al hepatitei cronice)
şi anume:
1 diagnostic precoce şi izolare cât mai precoce a bolnavilor;
2 administrarea de gamaglobuline la contacţii bolnavilor de hepatite cu virus A;
3 selectarea donatorilor de sânge prin determinarea antigenului Hbs şi a
transaminazelor;
4 folosirea sângelui sau a preparatelor de sânge numai în situaţii de necesitate absolută;
5 sterilizarea eficace a seringilor;
6 respectarea regulilor de asepsie şi antisepsie la tratamentele parenterale;
7 explorări tubare;
8 prelevări pentru analize;
9 tratamente stomatologice;
10 combaterea alcoolismului;
11 evitarea abuzului de medicamente hepatotoxice;
12 măsuri de protecţie a muncii la persoanele care vin în contact cu toxice industriale
hepatotrope;
13 alimentaţia raţională.
Profilaxia secundară este inclusă în tratamentul raţional şi adecvat al hepatitei cronice
agresive.
2.11 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR
CU AFECŢIUNI HEPATICE
Îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni hepatice prezintă particularităţi deosebite faţă de cei
cu afecţiuni biliare.
20
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Etiopatogenia, adesea comună celor două grupe de afecţiuni, ca şi inter-relaţiile
funcţionale ale ficatului cu căile biliare fac ca îngrijirea lor să se facă adesea împreună, având
numeroase elemente comune de explorare şi de tehnică terapeutică, care interesează direct
munca asistentei medicale.
La îngrijirea acestor bolnavi trebuie avut în vedere faptul că simptomatologia hepato-
biliară adesea ascunde o boala infecţioasă de etiologie virală sau consecinţele acesteia care
păstrează încă un oarecare grad de contagiozitate mult timp după vindecarea aparentă sau
reală a bolii iniţiale. Majoritatea afecţiunilor hepatice, neîngrijite în mod corespunzător
evoluează spre insuficienţa hepatică, care poate merge pană la pierderea pacientului.
Tulburările de metabolism din cursul stărilor de insuficienţă hepatică favorizează invadarea
organismului cu substanţe toxice, care au o acţiune importanta si asupra creierului.
Afecţiunile hepato-biliare sunt însoţite de modificări psihice importante, ca tulburări
de somn, scăderea afectivităţii etc. Dacă insuficienţa hepatică nu este tratată corespunzător şi
se agravează în timp, atunci tabloul clinic se modifică completându-se cu somnolenţă,
obnubilare şi chiar coma hepatică.
La internare, bolnavii cu probleme hepatice vor fi repartizaţi în saloane mici ( 2-3
paturi) pentru a li se putea asigura liniştea necesară. Pentru a se evita infecţiile, bolnavii nu
vor fi internaţi la un loc cu bolnavii cu angine, cu stafilococi sau infecţii pulmonare. În
perioada acută a bolilor hepatice, bolnavii trebuie sa respecte repaosul fizic si psihic. De
aceea, asistenta medicală trebuie sa-i înveţe pe pacienţii cum să facă acest lucru.
Trebuie sa le interzică orice efort fizic şi intelectual ( lecturi grele, studierea unor
materiale etc.)
Asistenta medicală urmează întocmai dispoziţiile date de către medic cu privire la
mişcările ce le poate efectua un bolnav cu hepatită, timpul zilnic de părăsire a patului.
Activitatea psihică sau fizică precoce poate provoca recidive sau agravări nerecuperabile. Tot
asistenta este cea care trebuie sa cunoască foarte bine care sunt poziţiile cele mai odihnitoare
pentru bolnavii hepatici. Ea aşează bolnavul cu hepatită în decubit dorsal, poziţie ce sigura o
buna irigare a ficatului.
În timpul crizelor hepatice, bolnavii iau anumite poziţii bizare, lucru ce le dă impresia
ca îşi uşurează situaţia. De aceea asistenta medicala trebuie să cunoască şi să-l înveţe pe
pacient ce poziţii sa adopte. Bolnavul hepatic este ajutat de asistentă şi la efectuarea toaletei
21
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
corporale. În perioada icterică, datorită pruritului, pacienţii se scarpină şi apare gratajul care
poate deveni poartă de intrare a infecţiei. De aceea, asistenta medicală trebuie să-l înveţe, să-l
ajute şi dacă pacientul nu poate fi independent faţă de această problemă, ei ii revine misiunea
şi obligaţia de a-i tăia unghiile cât mai scurt, de a pili colţurile pentru a le rotunji, să păstreze
unghiile curate. Datorită gustului amar de care se plâng pacienţii hepatici, toaleta bucală
trebuie făcută cu deosebită atenţie de pacient, dacă este capabil sau de asistenta medicală.
Alimentaţia bolnavilor hepatici trebuie să fie fracţionată în doze mici şi dese pentru a
favoriza drenajul biliar permanent şi pentru aportul de calorii. În perioada acută a hepatitelor,
bolnavii primesc un regim de cruţare a ficatului prin evitarea grăsimilor şi a alimentelor
meteorizante, asigurându-se un aport bogat în hidranţi de carbon şi vitamine. Proteinele se
vor da în cantităţi progresive, pe măsură ce dispare inapetenţa, asigurând un aport bogat prin
brânză de vaci, carne fiartă de pasare, vită, grătar. Pe măsura ce starea bolnavului se
ameliorează se admit şi grăsimile vegetale si untul. Se interzic cu desăvârşire băuturile
alcoolice, alimentele prăjite şi condimentele. În timpul şi după colici este de preferat dieta
lichidă. Pentru o alimentaţie adecvată acestei situaţii, între asistenta medicală şi pacient
trebuie să existe o strânsă colaborare.
În cadrul pacienţilor cu afecţiuni hepatice, asistentei medicale ii revine sarcina de a
supraveghea şi urmări:
- culoarea sclerelor şi tegumentelor (icterizarea şi dezicterizarea );
- pruritul;
- culoarea scaunelor;
- aportul de lichide;
- culoarea si cantitatea urinei;
- greutatea corporala;
- formarea şi dispariţia edemelor;
- eventualele modificări de comportament.
Tot asistenta medicală este cea care efectuează ( la indicaţia medicului ) recoltările de
sânge, urină, fecale, sucuri digestive şi le trimite la laborator pentru efectuarea probelor
funcţionale ale ficatului, pancreasului şi vezicii biliare.
Ea efectuează sondajele exploratoare şi terapeutice, pregăteşte bolnavul pentru
examenul radiologic şi la indicaţia specială a medicului, pentru puncţia abdominală,
22
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
laparoscopia sau puncţie biopsică a ficatului. Îngrijirile trebuie efectuate în cunoaşterea
complicaţiilor posibile pe care asistenta are obligaţia să le revadă şi să le cunoască. Cele mai
frecvente sunt: colica biliara, icterul, hemoragia si semnele prevestitoare ale comei hepatice.
Medicaţia bolnavilor hepatici trebuie făcută numai la indicaţia medicului. Asistenta
are obligaţia ca la cea mai mică suspiciune să anunţe medicul. Corticoterapia si antibioterapia
se vor face cu precauţiile şi controalele obişnuite. Extracţiile de ficat, vitaminele,
medicamentele imunosupresive şi diureticele nu necesita tehnici deosebit. Pentru corectarea
deficitului proteic se fac perfuzii cu plasmă.
Ca rol autonom, asistenta medicală poate utiliza aplicaţiile calde, care au rol în
îmbunătăţirea circulaţiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra vezicii si cailor
biliare.
La externare bolnavii trebuie pregătiţi printr-o muncă susţinută de educaţie sanitară
privind respectarea odihnei, a regimului dietetic, precum si a abstinentei de alcool.
Bolnavii sau aparţinătorii vor fi instruiţi de către asistenta medicală asupra modului
de preparare a alimentelor.
Deoarece bolile hepatice pot fi de natura infecţioasă sau reprezintă consecinţele unor
astfel de boli al căror potenţial de contagiozitate nu s-a stins, asistenta medicală trebuie să
ţină cont de normele de securitate şi protecţia muncii pentru prevenirea infecţiilor
nosocomiale. Prin respectarea şi aplicarea tuturor celor arătate mai sus, asistenta medicală
care lucrează într-o secţie cu bolnavi ce au afecţiuni hepatice este răsplătită prin bucuria de a
vedea bolnavul ameliorat sau chiar vindecat.
23
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
CAPITOLUL IIICAZURI PRACTICE
CAZUL A
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI C. D.
Culegerea datelor
- Nume: C.
- Prenume: D.
- Data naşterii: 14 03 1947
- Domiciliu stabil: Vatra Dornei
- Ocupatia: pensionară
- Starea civilă: văduvă
- Stare materială: venit material modest. Locuieşte singură la bloc şi are doar o pensie
de 400 lei.
- Religie: ortodoxă
- Observaţii: Pacienta declară că nu fumează, nu consumă băuturi alcoolice. Consumă
mai mult alimente vegetale dar câteodată face excese de grăsimi şi condimente. Face mişcare
zilnic şi câteodată face eforturi fizice moderate.
- Data internării: 19. 01. 2010
- Data externării: 26. 01. 2010
Diagnostic de internare:
- Hepatită cronică cu virus B, puseu acut
Motivele internării:
- Durere în hipocondrul drept
- Greaţă
24
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
- Vărsături
- Cefalee
- Balonare
- Febră
- Astenie
- Somnolenţă
- Icter
- Inapetenţă
Antecedente heredo-colaterale:
- Nu se cunosc
Antecedente personale:
- Hepatită cronică B
- Dischinezie biliară
Istoricul bolii
Pacientă cunoscută cu hepatita cronică B, se prezintă la unitatea spitalicească acuzând
dureri în hipocondrul drept, cefalee, greţuri, vărsături, febră, inapetenţă, somnolenţă, astenie
şi prezintă icter tegumentar discret. Aceste simptome au apărut în urma unor excese
alimentare repetate.
25
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ
NR. CRT.
NEVOIA PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
SURSE DE DIFICULTATE
OBIECTIVE
1. A respira -------------- --------------- ------------ ------------2. A bea şi a
mâncaInapetenţăNutriţie inadecvată prin nerespectarea regimului
Exces de grăsimi şi condimenteMese neregulate
Lipsa cunostinţelor, ignoranţa
Pacienta să aibă o alimentaţie adecvată, să accepte regimul
3. A elimina Tranzit intestinal modificat
ConstipaţieDiaree Vărsături
BoalaAport alimentar inadecvat
Pacienta să prezinte tranzit intestinal normal.
4. A se mişca şi a avea o bună postură
Postură inadecvată
Poziţie vicioasă Durere, dispnee, frica de a nu cădea din cauza ameţelii
Pacienta să aibă o postură adecvată
5. A dormi şi a se odihni
Insomnii, disconfort, oboseală
Ore insuficiente de somn.
Afecţiuni organice, anxietate, tulburări de gândire
Pacienta să doarmă suficient, cantitativ şi calitativ
6. A se îmbrăca şi dezbrăca
Dificultate de miscare
Dificultate de a se îmbrăca
Durerea şi slăbiciunea
Pacientul să se poată îmbrăca ţi dezbrăca
7. A menţine temperatura corpului
Hipertermie Cresterea temperaturii corpului peste limitele normale
Afecţiunea curentă
Pacienta să aibă temperatura corpului în limite normale
8. A fi curat Carenţe de igienăIcter
Halenă fetidă Lipsa de cunoştinţe
Pacienta să aibă o igienă bucală corespunzătoare
9. A evita pericolele
Predispozitie la accidente
Fatigabilitate, surmenaj, neatenţie
Durere, slăbiciune, pierderea conştienţei
Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă
10. A comunica Perturbarea comunicării
Aparenţă tristă. Expresia
Absenţa copiilor de
Să comunice cu alte persoane, să
26
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
familiale, singurătatea
sentimentelor de singurătate
lângă ea Soţ decedat
Se întâlnească cu copii cât mai des cu putinţă
11. A acţiona conform propriilor convingeri, a practica religia
Dificultatea de a acţiona după credinţele şi valorile sale
Incapacitatea de a participa la activităţile religioase
Boala Distanţa mare dintre locuinţă şi biserică
Pacienta să poată acţiona conform credinţelor şi valorilor sale
12. A fi preocupat în vederea realizării
---------- ---------- -------------- ------------
13. A se recrea -------- --------- -------- --------14. A învăţa
cum să-şi păstreze sănătatea
Cunoştinţe insuficiente
Deprinderi greşite
Educaţie greşită. Ignoranţă
Pacienta să dobândească cunoştintele necesare şi să le aplice
EXAMENE DE LABORATORALE PACIENTEI C. D.
27
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
DATA ANALIZE SOLICITATE
VALORILE ANALIZELOR PACIENTEI
VALORILE DE REFERINŢĂ
19.01. 2010
Hematii
Hemoglobină
HematocritGlicemie Colesterol totalTriglicerideTGPTGOUreeCreatinină VSH
Bilirubina DBilirubina T
5 milioane/mm³
12,8 gr%
0,40l/l90 mg%188 mg%52 mg%144 U.K210 U.K.28 mg%1,1 mg%
7 - 1 h18 -2 h
5 mg%6,5 mg%
b= 4,5-5,5 milioane/mm³ f= 4-5 milioane/mm³b= 14-16 gr%f=12-15 gr%0,40-0,45 l/l80-120 mg%150-250 mg%50 mg%7,5 -24 U.K.9-34 U.K.20-40 mg%0,6-1,3 mg%
5-10 la 1 h10-20 la 2 h
Max. 0,3mg%Max 1mg%
Examen de urină pHdensitateureeacid uriccorpi cetoniciUrobilinogenBilirubină urinară
6,51030389 mmol/l99 mmol/l17mg/24h CrescutPozitivă
4,8 – 6,81015 – 1025166 -582,7 mmol/l30 -120 mmol/l10 -20 mg/24hNormalnormal
PLAN DE NURSING AL PACIENTEI C.D.
28
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
DATA DIAGNOSTIC DE NURSING
OBIECTIVE INTERVENTIIAUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
19.01.2010
Durere
Anorexie
Hipertermie
Eliminare
inadecvată(vă
rsătu
ri, tranzit
intestinal
modificat)
Alterarea
tegumentelor
(icter)
Dificultate de
a de mişca din
cauza durerii
şi ameţelii
Dificultatea
de a se
îmbrăca şi
dezbrăca
Dificultate de
a-şi face
toaleta
Odihnă
ineficientă
Anxietate
Depresie
Risc de
Reducerea
durerii
Pacienta :
-să poată
mânca
- să aibă o
temperatură
normală
-să aibă o
eliminate
adecvată
- să se poată
îmbrăca
dezbrăca şi
să-şi facă
toaleta
- să aibă un
somn
odihnitor
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
accidentelor
Evitarea
complicaţiilor
Aerisesc salonul
Instalez pacienta în
pat în poziţie
antalgică
Monitorizez:
TA: 14/8 cmHg
Puls:84 b/min
T˚:38,8°C
Resp:22b/min
Înălţime:165cm
Greutate: 64kg
Ajut pacienta să se
îmbrace să se
dezbrace şi să-şi facă
toaleta
O însoţesc la toaletă
Administrez pacientei
ceai hepatic, discut cu
ea despre boală şi o
încurajez cu privire la
evoluţia ei
Seara monitorizez:
TA: 14/8 cmHg
Puls:84 b/min
T˚:37,5°C
Resp:22b/min
Recoltez sânge
urină şi fecale
pentru analize.
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin im 1
fiolă im/zi
Aspatofort 1 fiolă
iv,
Arginină perfuzie
500ml
Metoclopramid 1
fiolă im/zi
Fenobarbital 1
cp/zi seara
Ampicilină 1g./
12 h. iv
După
instituirea
tratamentului
pacienta se
simte mai
bine, se
linişteşte, se
odihneşte, dar
persistă o jenă
în
hipocondrul
drept şi o
stare de
astenie
moderata,
inapetenţa şi
unele
fenomene
dispeptice
precum şi
icter discret
Temperatura
scade la
37,5°C dar nu
se înscrie în
limite
normale
29
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
accident
Risc de
complicaţii
20.01.2010
Durere
atenuată
Alterarea
nutriţiei(anore
xie, greaţa)
Hipertermie
Eliminare
inadecvată
(tranzit
intestinal
modificat)
Alterarea
tegumentelor
(icter)
Dificultate de
a de mişca din
cauza durerii
slăbiciunii şi
ameţelii
Dificultatea
de a se
îmbrăca şi
dezbrăca
Dificultate de
a-şi face
toaleta
Anxietate
Reducerea
durerii
Pacienta :
-să poată
mânca
- să aibă o
temperatură
normală
-să aibă o
eliminate
adecvată
- să se poată
îmbrăca
dezbrăca şi
să-şi facă
toaleta
- să aibă un
somn
odihnitor
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
accidentelor şi
complicaţiilor
Aerisesc salonul
Asigur un climat de
linişte
Măsor funcţiile vitale
TA: 14/8 cmHg
Puls:82 b/min
T˚:38,3°C
Resp:22b/min
Ajut pacienta să se
îmbrace să se
dezbrace şi să-şi facă
toaleta
O însoţesc la toaletă
Pregătesc pacienta
psihic şi fizic pentru
investigaţii, o
liniştesc cu privire la
evoluţia bolii.
Seara monitorizez:
TA: 14/8 cmHg
Puls:84 b/min
T˚:37,7°C
Resp:22b/min
Informez medicul
despre starea
pacientei.
Însoţesc pacienta
la ecografie
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin 1
fiolă im/zi,
Aspatofort 1 fiolă
iv,
Arginină perfuzie
500ml
Metoclopramid 1
fiolă im/zi
Fenobarbital 1 cp.
seara
Ampicilină 1g la
12 h iv.
Stare generală
uşor alterată.
Durerea
dispare,pacien
ta mai simte o
uşoară jenă
din cauza
hepatomegalie
i
Pacienta
mănâncă
puţin, se
odihneşte,
scaunul se
normalizează,
temperatura
scade după
administrare
de antipiretice
dar revine
după câteva
ore. Persistă
icterul
Fenomenele
dispeptice s-
30
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Depresie
Risc de
accident
Risc de complicaţii
au mai redus .
21.01.2010
Alterarea
nutriţiei(inape
tenţă)
Hipertermie
Dificultate de
a de mişca din
cauza
slăbiciunii şi
ameţelii
Dificultate de
a-şi face
toaleta
Anxietate
Depresie
Risc de
accident
Risc de complicaţii
Pacienta :
-să poată
mânca
- să aibă o
temperatură
normală
- să-şi poată
face toaleta
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
accidentelor şi
complicaţiilor
Aerisesc salonul
Asigur un climat de
linişte, măsor
funcţiile vitale:
TA: 13/8 cmHg
Puls:80 b/min
T˚:37,4°C
Resp:20b/min
Ajut pacienta să-şi
facă toaleta
O însoţesc la toaletă
Pregătesc pacienta
psihic şi fizic pentru
investigaţii
regimul stabilit de
medic
Seara monitorizez:
TA: 14/8 cmHg
Puls:82 b/min
T˚:36,7°C
Resp:22b/min
Informez medicul
despre starea
pacientei.
Însoţesc pacienta
la radiografie
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin 1
fiolă im/zi
Aspatofort 1 fiolă
iv, Esenţiale forte
3 cp/zi
Arginină perfuzie
500ml
Metoclopramid 1
fiolă im/zi
Fenobarbital 1 cp.
seara
Ampicilină 1g /
12 h iv.
Stare generală
uşor alterată.
Persistă o
uşoară jenă
Pacienta
mănâncă
puţin, se
odihneşte,
temperatura
scade pană la
limite
normale
Fenomenele
dispeptice s-
au mai redus.
Culoarea
sclerelor este
aproape
normală,
tegumentele
sunt palide.
Se menţine
astenia .
22.01.2010
Alterarea
nutriţiei(inape
Pacienta :
- să poată
Aerisesc salonul
Asigur un climat de
linişte, măsor
Informez medicul
despre starea
Stare generală
uşor alterată.
Persistă o
31
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
tenţă)
Dificultate de
a de mişca din
cauza
slăbiciunii şi
ameţelii
Depresie
Dificultate de
a practica
religia
Risc de
accident
Risc de complicaţii
mânca
- să se poată
mişca bine
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
- să-şi poată
practica
religia
Evitarea
accidentelor şi
complicaţiilor
funcţiile vitale:
TA: 13/7cmHg
Puls:80 b/min
T˚:36,8°C
Resp:19b/min
O însoţesc la toaletă
Pregătesc pacienta
psihic şi fizic pentru
instalarea unei sonde
nazo-gastrice
Îi înmânez o carte de
rugăciuni la cerea
acesteia
Seara monitorizez:
TA: 14/8 cmHg
Puls:80 b/min
T˚:36,9°C
Resp:20b/min
pacientei.
Instalez o sondă
pentru recoltarea
bilei şi o
monitorizez pe
toată durata
investigaţiei
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin im 1
fiolă/zi,
Aspatofort 1 fiolă
Arginină perfuzie
500mg
Metocroplamid 1
fiolă im/zi,
Esenţiale forte 3
cp/zi
Fenobarbital o
cp./zi
Ampicilină
1g /12 h iv.
uşoară jenă în
hipocondrul
drept
Pacienta
mănâncă mai
bine, dar
spune că nu
are poftă de
mâncare
Fenomenele
dispeptice s-
au mai redus.
Se menţine
astenia .
23.01.2010
Alterarea
nutriţiei(inape
tenţă)
Disconfort
cauzat
ameţeală
Astenie fizică
Pacienta :
- să poată
mânca
- să se poată
mişca bine
- să prezinte
confort psihic
Aerisesc salonul
Asigur un climat de
linişte
Monitorizez funcţiile
vitale scaun şi
diureză:
TA: 13/7 cmHg
Informez medicul
despre starea
pacientei.
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin im 1
fiolă/zi,
Stare generală
uşor alterată.
Persistă o
uşoară
hepatomegalie
Pacienta
mănâncă mai
bine. Se poate
32
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
şi nervoasă
Depresie
Risc de
accident
Risc de complicaţii
şi fizic
Evitarea
accidentelor şi
complicaţiilor
Puls:78 b/min
T˚:36,7°C
Resp:18b/min
Supraveghez pacienta
când merge la toaleta
sau în sala de mese,
am grijă să nu cadă
Urmăresc dacă
pacienta respectă
regimul alimentar
Discut cu pacienta
despre boala sa.
Seara monitorizez:
TA: 14/8 cmHg
Puls:80 b/min
T˚:36,9°C
Resp:20b/min
Aspatofort
1 fiola iv
Arginină perfuzie
500ml
Metocroplamid 1
fiolă im/zi
Esenţiale forte 3
cp/zi
Fenobarbital 1
cp/zi seara.
Ampicilină 1g /12
h iv.
deplasa
singură, dar
necesită
supraveghere
deoarece
prezintă
ameţeală
Fenomenele
dispeptice s-
au redus. Se
mai plânge
uneori de
greaţă şi
balonări
postprandiale
Se menţine
astenia .
24.01.2010
Disconfort
cauzat
ameţeală
Astenie fizică
şi nervoasă
Odihnă
ineficientă(pa
cienta a
dormit puţin
şi a avut un
somn agitat)
Pacienta :
- să se poată
mişca bine
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
accidentelor şi
complicaţiilor
Aerisesc salonul
Asigur un climat de
linişte
Monitorizez funcţiile
vitale scaun şi
diureza
TA: 13/8 cmHg
Puls:78 b/min
T˚:36,6°C
Resp:18b/min
Supraveghez pacienta
Informez medicul
despre starea
pacientei.
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin im 1
fiolă/zi,
Aspatofort 1 fiolă
iv,
Arginină perfuzie
Stare generală
bună
Pacienta
mănâncă mai
bine. Se poate
deplasa
singură, dar
necesită
supraveghere
deoarece
prezintă
33
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Risc de
accident
Risc de complicaţii
când merge la toaleta
sau în sala de
mese,am grijă să nu
cadă
Urmăresc dacă
pacienta respectă
regimul alimentar
Seara monitorizez:
TA: 13/8 cmHg
Puls:76 b/min
T˚:36,8°C
Resp:19b/min
500ml
Metoclopramid 1
fiolă im/zi,
Esenţiale forte 3
cp/zi
Fenobarbital o
cp.seara
Alprazolam 25mg
1cp/zi
Ampicilină 1g /12
h iv.
ameţeală
Se mai
plânge uneori
de balonări
postprandiale
Stare psihică
este bună,
pacienta este
optimistă.
25.01.2010
Astenie fizică
şi nervoasă
Somnolenţă
diurnă
Inapetenţă din
cauza oboselii
Pacienta :
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
- să se poată
odihni
Să poată
mânca
Aerisesc salonul
Asigur un climat de
linişte
Monitorizez funcţiile
vitale scaun şi
diureză
TA: 12/8 cmHg
Puls:74 b/min
T˚:36,7°C
Resp:17b/min
Am grijă ca pacienta
să mănânce, să se
odihnească apoi o
încurajez să iasă la
plimbare în curte
pentru a se putea
odihni bine în
Informez medicul
despre starea
pacientei.
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin im 1
fiolă/zi
Aspatofort 1 fiolă
iv
Arginină perfuzie
500ml
Metoclopramid 1
fiolă im/zi
Esenţiale forte
3 cp/zi
Fenobarbital 1
Stare generală
uşor alterată
După ce se
odihneşte
pacienta
mănâncă se
plimbă apoi se
simte mai
bine Se mai
plânge uneori
de balonări
postprandiale
Stare psihică
este bună,
pacienta este
optimistă.
34
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
noaptea următoare
Seara monitorizez:
TA: 13/8 cmHg
Puls:76 b/min
T˚:36,8°C
Resp:19b/min
cp. seara
Alprazolam 1
cp/zi.
Ampicilină 1g /
12 h iv.
26.01.2010
Astenie
Comunicare
inadecvată(ten
dinţă de
izolare)
Agitaţie
cauzată de
iminenta
plecare acasă
Pacienta :
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Să comunice
cu alţi
pacienţi şi cu
cadrele
medicale
Aerisesc salonul
Asigur un climat de
linişte
Monitorizez funcţiile
vitale scaun şi
diureza
TA: 14/8 cmHg
Puls:74 b/min
T˚:36,8°C
Resp:18b/min
Am grijă ca pacienta
să mănânce
Îi înlesnesc
întrevederea cu alţi
pacienţi cu aceeaşi
boală şi cu evoluţie
favorabilă
Seara monitorizez:
TA: 13/8 cmHg
Puls:76 b/min
T˚:36,8°C
Resp:19b/min
Informez medicul
despre starea
pacientei.
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin im 1
fiolă, Aspatofort
1 fiolă iv,
Arginină perfuzie
500ml
Metoclopramid o
fiolă
Fenobarbital o
caps.
Ampicilină 1g la
12 h iv.
Stare generală
bună
Pacienta se
întâlneşte şi
discută cu alţi
pacienţi
Persistă o
uşoară astenie
Pacienta este
nerăbdătoare
să plece acasă
fapt ce-i
crează o stare
de agitaţie
35
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
27.01.2010
Astenie
Agitaţie
cauzată de
iminenta
plecare acasă
Cunoştinţe
insuficiente
despre boală
şi despre cum
să-şi păstreze
sănătatea
Pacienta :
- să prezinte
confort psihic
şi fizic şi să
plece acasă cu
un bagaj
optim de
cunoştinţe
despre cum
să-şi păstreze
sănătatea
Aerisesc salonul
Asigur un climat de
linişte
Monitorizez funcţiile
vitale scaun şi
diureza
TA: 14/8 cmHg
Puls:76 b/min
T˚:36,9°C
Resp:20b/min
Discut cu pacienta
despre regimul de
viaţă pe care trebuie
să-l adopte după
întoarcerea acasă.
Îi înmânez biletul de
externare şi îi spun
cum să-şi ia
tratamentul în
ambulatoriu
Informez medicul
despre starea
pacientei.
Administrez
tratamentul
prescris de medic:
Algocalmin im 1
fiolă/zi,
Aspatofort 1 fiolă
iv,
Arginină perfuzie
500mg
Metoclopramid 1
fiolă im/zi
Alprazolam 1
cp/zi.
Esenţiale forte
3 cp/zi
Fenobarbital 1
cp. seara
Ampicilină 1g la
12 h iv.
Pacienta se
externează cu
o stare
generală bună
Rezultatele
analizelor
sunt normale
Nu mai
prezintă
hepatomegalie
Are doar o
uşoară astenie
care se va
reduce în timp
dacă pacienta
va respecta
tratamentul şi
regimul de
viată
recomandat
de medic
EVOLUŢIE ŞI RECOMANDĂRI
36
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Pacienta C.D., 63 ani, cunoscută cu hepatita cronică B, se prezintă la unitatea
spitalicească acuzând dureri în hipocondrul drept, cefalee, greţuri, vărsături, febră,
inapetenţă, somnolenţă, astenie şi prezintă icter tegumentar discret. Se instituie tratament cu
Algocalmin im 1 fiolă/zi, Aspatofort 1 fiolă iv, Arginină perfuzie 500mg, Metoclopramid 1
fiolă im/zi, Alprazolam 1 cp/zi., Esenţiale forte 3 cp/zi, Fenobarbital 1 cp. seara, Ampicilină
1g la 12 h iv.
Se externează cu următoarele recomandări:
- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.
- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar
- Evitarea eforturilor fizice
- Evitarea situaţiilor stresante
- Pacientul va reveni la trei luni în unitatea spitalicească i pentru monitorizare.
Starea bolii la externare: ameliorat
CAZUL B
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI M. A.
37
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Culegerea datelor
- Nume: M.
- Prenume: A.
- Data naşterii: 15 07 1952
- Domiciliu stabil: Vatra Dornei
- Ocupaţia: administrator de firmă
- Starea civilă: căsătorit
- Stare materială: venit material mediu, având un bar pe care îl gestionează, venit
completat de salariul soţiei.
- Religie: ortodoxă
- Are doi copii majori
- Observaţii: Pacientul declară că fumează cam un pachet de ţigări pe zi, consumă
băuturi alcoolice ocazional, în cantitate moderată, consumă frecvent carne şi alimente ce
conţin grăsimi animale.
- Data internării: 07. 01. 2011
Diagnostic de internare:
- Hepatită acută cu virus A
- Dislipidemie
- Obezitate gradul II
- Discopatie lombară
Motivele internării:
Antecedente heredo-colaterale:
- mama hipertensivă
- tata decedat în urma unui infarct miocardic
38
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Antecedente personale:
- dislipidemie
- dischinezie biliară
- obezitate gradul II
- dischinezie biliară
Istoricul bolii
De aproximativ o săptămână bolnavul acuză oboseala marcata cu
inapetenţă ,balonare postprandiala, greţuri, cefalee ,greutate în hipocondrul
drept,mialgii,artralgii, fapt pentru care se prezintă la camera de gardă a Spitalului Vatra
Dornei, unde este internat pentru investigaţii şi tratament.
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALEŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ
PENTRU PACIENTUL M. A.39
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
NR CRT
NEVOIA PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
SURSE DE DIFICULTATE
OBIECTIVE
1 A respira si a avea o bună circulaţie
Dispnee Respiraţie tahipneică şi superficială
Durerea, Anxietatea. Obezitatea.
Pacientul să respire bine, să scadă în greutate
2 A bea şi a mânca
Dificultate de a urma dieta
Anorexie
Mese neregulate, consum de alimente interzise, abuz de sare
Lipsa cunostinţelor, ignoranţa
Greaţa
Pacientul să aibă o alimentaţie adecvată, să accepte regimul
3 A elimina Urină insuficientă.
Eliminare dificilă a scaunelor
Urină puţină şi densă cu miros şi culoare modificată
Defecare dureroasă şi lentă
Consum insuficient de lichide Disbioză Afecţiuni organice
Pacientul să consume cel puţin 2l.de lichide pe zi. Să consume alimente bogate în fibre
4 A se mişca şi a avea o bună postură
Postură inadecvată Dificultate de a se mişca Refuzul de a face mişcare
Poziţie vicioasă, pacientul petrece mult timp la volan,mişcări greoaie,limitarea amplitudinii mişcărilor
Astenie, adinamie. Parestezii ale extremităţilor membrelor, dureri la nivelul coloanei vertebrale
Pacientul să aibă o postură adecvată şi o poziţie care să favorizeze circulaţia şi respiraţia
5 A dormi şi a se odihni
Insomnii, disconfort, oboseală
Ore insuficiente de somn, tensiune psihică continuă, epuizare fizică şi nervoasă
Afecţiuni organice, anxietate, tulburări de gândire
Pacientul să doarmă suficient, cantitativ şi calitativ
6 A se îmbrăca şi dezbrăca
----
------
---------- ---------- ----------
7 A menţine
dificultate Hipertermie Hepatita virală Pacientul să prezinte
40
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
temperatu-ra
temperatura corpului în limite normale
8 A fi curat Igiena bucală necorespunză-toare
Dinţi galbeni, halena de fum de ţigară
Fumatul Pacietul să se spele mai des pe dinţi, să renunţe la fumat
9 A evita pericolele
Predispoziţie la accidente
Fatigabilitate, surmenaj, neatenţie
Durere, slăbiciune, ameţeală
Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă
10 A comunica
------------- ------------ ------------- --------------
11 A acţiona conform propriilor convingeri
----------- ------------- ------------ --------------
12 A fi preocupat în vederea realizării
Devalorizare Incertitudine în ceea ce priveşte propria valoare
Gândire deformată despre efectele afecţiunii sale
Pacientul să înţeleagă că va putea duce o viaţă normală dacă respectă tratamentul
13 A se recrea
------------- ------------- ---------- --------
14 A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
Cunoştinţe insuficiente
Deprinderi greşite Educaţie greşită. Ignoranţă
Pacientul să dobândească cunoştinţele necesare şi să le aplice
EXAMENE DE LABORATORALE PACIENTULUI M. A.
41
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
DATA ANALIZE SOLICITATE
VALORILE ANALIZELOR PACIENTULUI
VALORILE DE REFERINŢĂ
07.01. 2011
Hematii
Hemoglobină
HematocritTrombocite Glicemie Colesterol totalTriglicerideTGPTGOVSH
Bilirubina DBilirubina T
Timp de coagulare
3,8 milioane/mm³
12 gr%
0,35l/l
121 mg%302 mg%67 mg% 760 U.K1124 U.K.54 - 1 h96 - 2 h
7,13 mg%9,10 mg%
15 minute
b= 4,5-5,5 milioane/mm³ f= 4-5 milioane/mm³b= 14-16 gr%f=12-15 gr%0,40-0,45 l/l
80-120 mg%150-250 mg%50 mg%7,5 -24 U.K.9-34 U.K.5-10 la 1 h10-20 la 2 h
Max. 0,3mg%Max 1mg%
8-10 minuteExamen de urină pHdensitateureeacid uriccorpi cetonicibilirubina urinarăurobilinogen
5,81030280 mmol/l104 mmol/l16mg/24hPozitivăCrescut
4,8 – 6,81015 – 1025166 -582,7 mmol/l30 -120 mmol/l10 -20 mg/24hNegativăNormal
PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI M.A.
DATA DIAGNOSTIC DE NURSING
OBIECTIVE INTERVENTIIAUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
42
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
07.01.
2011
Durere
Anorexie
Dispnee
Circulaţie
inadecvată
Eliminare
inadecvată(ede
me
Hipertermie
Eliminare
inadecvată(văr
sături, tranzit
intestinal
modificat)
Tegumente
icterice
Intoleranţă la
mişcare
Dificultatea de
a se îmbrăca şi
dezbrăca şi de
a-şi face
toaleta
Insomnie
Anxietate
Depresie
Risc de
complicaţii
Risc de
transmitere a
Reducerea
durerii
Pacientul :
- să poată
mânca
- să respire
bine
- să aibă o
circulaţie
adecvată
- să aibă o
temperatură
normală
- să aibă o
eliminate
adecvată
- să se poată
îmbrăca,
dezbrăca şi
să-şi facă
toaleta
- să aibă un
somn
odihnitor
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
accidentelor
Evitarea
Aerisesc salonul
Instalez pacientul în pat
în poziţie antalgică, îl
izolez de pacienţii cu
alte afecţiuni.
Măsor:
TA: 14/8 cmHg
Puls:88 b/min
T˚:39,3°C
Resp: 22 r/min
Înălţime:175cm
Greutate: 110kg
Ajut pacientul să se
îmbrace să se dezbrace
şi să-şi facă toaleta
Îl însoţesc la toaletă
Administrez
pacientului ceai
hepatic, discut cu el
despre boală şi îl
încurajez cu privire la
evoluţia ei. Îl învăţ ce
măsuri trebuie să ia
pentru a împiedica
răspândirea bolii. Îl
informez asupra listei
alimentelor
premise(dieta
desodată,cu evitarea
alimentelor ce alterează
Recoltez sânge
urină şi fecale
pentru analize.
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Algocalmin im
2 fiole/zi,
soluţie
Glugoză 5 ٪
500ml perfuzie
Arginina
500ml. iv.,
Multiglutin iv.,
Aspatofort
1 fiolă/zi
în perfuzie
Metoclopramid
2 fiole/zi
Esenţiale forte
3 cp/zi
Tirferment
3tb/zi
Colebil 3cp/zi
Fenobarbital 1
cp. seara
După
instituirea
tratamentu-
lui pacientul
se simte
puţin mai
bine, se
linişteşte, se
odihneşte,
dar persistă o
jenă în
hipocondrul
drept şi o
astenie
marcată ce-l
face
intolerant la
mişcare.
Prezintă
fenomene
dispeptice,
anorexie,
icter, diaree,
oligurie
43
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
bolii complicaţiilor
Evitarea
transmiterii
bolii
funcţia gastrică,biliară
si pancreatică). Am
pregătit: o tăviţă renală,
apă călduţă si prosop,
iar când pacientul varsă
îi dau să-şi clătească
gura, îl şterg cu
prosopul iar produsul îl
păstrez pentru
examinare
Seara măsor:
TA: 13/8 cmHg
Puls:84 b/min
T˚:38,3°C
Resp: 20 r/min
08.01.
2011
Durere
Anorexie
Dispnee
Circulaţie
inadecvată(ede
me)
Hipertermie
Eliminare
inadecvată(văr
sături, tranzit
intestinal
modificat)
Tegumente
icterice
Reducerea
durerii
Pacientul :
- să poată
mânca
- să respire
bine
- să aibă o
circulaţie
adecvată
- să aibă o
temperatură
normală
- să aibă o
Aerisesc salonul
Ajut pacientul să se
îmbrace să se dezbrace
şi să-şi facă toaleta.
Monitorizez funcţiile
vitale
TA: 13/8 cmHg
Puls:78 b/min
T˚:37,8°C
Resp:20r/nin
Îl ajut să mănânce.
Îl însoţesc la toaletă, îl
pregătesc pentru
examenul ecografic, îl
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Algocalmin im
2 fiole/zi,
soluţie
Glugoză 5 ٪
500ml perfuzie
Arginina
500ml. iv.,
Aspatofort
1 fiolă/zi
în perfuzie
Stare
generală
uşor
îmbunătăţită.
Are o
diureză
normală dar
urina este
închisă la
culoare. A
mâncat puţin
deşi este
anorexic.
Persistă o
44
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Intoleranţă la
mişcare
Dificultatea de
a se îmbrăca şi
dezbrăca şi de
a-şi face
toaleta
Hipersomnie
Anxietate
Depresie
Risc de
complicaţii
eliminate
adecvată
- să se poată
îmbrăca,
dezbrăca şi
să-şi facă
toaleta
- să aibă un
somn
odihnitor
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
complicaţiilor
însoţesc în sala de
ecografie şi apoi înapoi
în salon.
Îi susţin moralul
purtând discuţii cu el.
urmăresc dacă respectă
măsurile de igienă
pentru a împiedica
răspândirea virusului
Seara măsor:
TA: 14/8 cmHg
Puls:78 b/min
T˚:37°C
Resp: 20 r/min
Metoclopramid
2 fiole/zi
Esenţiale forte
3 cp/zi
Triferment
3tb/zi
Colebil 3cp/zi
Fenobarbital 1
cp. seara
jenă în
hipocondrul
drept şi o
astenie
marcată.
Prezintă
fenomene
dispeptice,
icter,
subfebrilitate
somnolenţă,
depresie.
09.01.
2011
Durere
Inapetenţă
Hipertermie
Eliminare
inadecvată(văr
sături, tranzit
intestinal
modificat)
Tegumente
icterice
Intoleranţă la
mişcare
Hipertermie
Anxietate
Depresie
Reducerea
durerii
Pacientul :
- să poată
mânca
- să respire
bine
- să aibă o
circulaţie
adecvată
- să aibă o
temperatură
normală
- să aibă o
eliminate
Aerisesc salonul
Monitorizez funcţiile
vitale
TA: 13/8 cmHg
Puls:70 b/min
T˚:36,7°C
Resp:18r/min
Ajut pacientul să se
îmbrace să se dezbrace
şi să-şi facă toaleta.
Îl ajut să mănânce.
Îl însoţesc la toaletă, îl
pregătesc pentru
examenul ecografic, îl
însoţesc în sala de
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Algocalmin im
2 fiole/zi,
soluţie
Glucoză 5 ٪
500ml perfuzie
Multiglutin iv.,
Aspatofort
1 fiolă/zi
în perfuzie
Metoclopramid
2 fiole/zi
Stare
generală
îmbunătăţită.
Pacientul
are o diureză
normală dar
urina este
închisă la
culoare. A
mâncat puţin
deşi este
inapetent.
Prezintă
fenomene
dispeptice,
45
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Risc de
complicaţii
Risc de
transmitere a
virusului
adecvată
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
complicaţiilor
Evitarea
transniterii a
virusului
ecografie şi apoi înapoi
în salon.
Îi susţin moralul
purtând discuţii cu el.
Seara măsor:
TA: 14/8 cmHg
Puls:78 b/min
T˚:37,8°C
Resp: 20 r/min
Esenţiale forte
3 cp/zi
Triferment
3tb/zi
Colebil 3cp/zi
Fenobarbital 1
tb. seara
icter,
subfebrilita-
te,
somnolenţă,
depresie.
10.01.
2011
Jenă în
hipocondrul
drept
Anorexie
Tegumente
icterice
Subfebrilitate
Intoleranţă la
activitate
Anxietate
Astenie
Adinamie
Risc de
complicaţii
Risc de
transmitere a
virusului
Reducerea
durerii
Pacientul :
- să poată
mânca
- să aibă o
temperatură
normală
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
complicaţiilor
Evitarea
transmiterii
virusului
Aerisesc salonul
Monitorizez funcţiile
vitale
TA: 13/7 cmHg
Puls:78 b/min
T˚:36,8°C
Resp:18r/min
Ajut pacientul să se
îmbrace să se dezbrace
şi să-şi facă toaleta.
Îl ajut să mănânce.
Îl însoţesc la toaletă, îl
încurajez să-şi exprime
gândurile,
nemulţumirile,
frustrările apoi îl
liniştesc şi-i insuflu
încredere în echipa
medicală
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Algocalmin im
2 fiole/zi,
soluţie
Glucoză 5 ٪
500ml perfuzie
Multiglutin iv.,
Arginina
500ml. iv.,
Aspatofort
1 fiolă/zi
în perfuzie
Metoclopramid
2 fiole/zi
Esenţiale forte
3 cp/zi
Triferment
Stare
generală
îmbunătăţită.
Pacientul
are o diureză
normală,
urina tinde
să se
normalizeze
la culoare. A
mâncat mai
bine.
Temperatura
tinde să se
normalizeze,
există o
subfebrilitate
după amiază.
Icterul s-a
discretizat.
46
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Urmăresc dacă
pacientul respectă
regimul alimentar şi
mijloacele de asepsie.
Seara măsor:
TA: 14/8 cmHg
Puls:80 b/min
T˚:37,5°C
Resp: 19 r/min
3tb/zi
Colebil 3cp/zi
Fenobarbital 1
tb. seara
Prezintă
fenomene
dispeptice,
mai discrete
şi stare
psihică
îmbunătăţită.
11. 01.
2011
Inapetenţă
Tegumente
discret icterice
Astenie
Adinamie
Risc de
complicaţii
diminuat
Risc de
transmitere a
virusului
Reducerea
durerii
Pacientul :
- să poată
mânca
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
Evitarea
complicaţiilor
Evitarea
transmiterii
virusului
Aerisesc salonul
Monitorizez funcţiile
vitale
TA: 13/7 cmHg
Puls:70 b/min
T˚:36,7°C
Resp:20r/min
Ajut pacientul în
satisfacerea nevoilor
sale doar atunci când
este cazul deoarece se
simte mai bine şi se
descurcă singur .
Îi facilitez întâlnirea cu
membrii familiei şi cu
alţi pacienţi cu aceeaşi
afecţiune şi evoluţie
favorabilă. Instruiesc
aparţinătorii cu privire
la mijloacele de
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Algocalmin im
2 fiole/zi,
soluţie
Glucoză 5 ٪
500ml perfuzie
Aspatofort
1 fiolă/zi
în perfuzie
Multiglutin iv.,
Metoclopramid
2 fiole/zi
Esenţiale forte
3 cp/zi
Triferment
3tb/zi
Colebil 3cp/zi
Stare
generală
bună.
Pacientul a
mâncat mai
bine. Urina
are aspect
normal
Temperatura
este în limite
normale.
Prezintă
fenomene
dispeptice
discrete,
icter discret
la nivelul
sclerelor,
stare psihică
îmbunătăţită.
47
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
prevenire ale infectării
şi transmiterii bolii.
Seara măsor:
TA: 14/8 cmHg
Puls:80 b/min
T˚:36,8°C
Resp: 19 r/min
Fenobarbital
1 tb. seara
12.01
2011
Disconfort
cauzat de
astenie şi
fenomene
dispeptice
pasagere
Risc de
complicaţii
mult diminuat
Risc de
transmitere a
virusului mult
diminuat
Reducerea
durerii
Pacientul :
- să prezinte
confort psihic
şi fizic
- să fie evitate
complicaţiile
Evitarea
transmiterii
virusului
Aerisesc salonul
Monitorizez funcţiile
vitale TA: 13/7 cmHg
Puls:70 b/min
T˚:36,8°C
Resp:18r/min
Am grijă să respecte
regimul alimentar, să se
hidrateze.
Îl încurajez să facă
mişcare, dar să evite
eforturile fizice, discut
cu el despre regimul de
viaţă pe care trebuie
să-l adopte după
externare
Seara măsor:
TA: 14/8 cmHg
Puls:76 b/min
T˚:36,8°C
Resp: 18 r/min
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Algocalmin im
2 fiole/zi,
soluţie
Glucoză 5 ٪
500ml perfuzie
Multiglutin iv.,
Aspatofort
1 fiolă/zi
în perfuzie
Metoclopramid
2 fiole/zi
Esenţiale forte
3 cp/zi
Colebil 3cp/zi
Triferment
3tb/zi
Fenobarbital
1 tb. seara
Stare
generală
bună.
Funcţiile
vitale sunt în
limite
normale şi
vegetative.
Pacientul
prezintă
fenomene
dispeptice
discrete,
pasagere,
care vor
dispărea cu
timpul şi
astenie
diminuată.
Toate
acestea vor
dispărea în
48
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
timp dacă
pacientul va
respecta
regimul şi
recomandări-
le medicale.
13.01
2011
Cunoştinţe
insuficiente
despre cum să-
şi menţină
starea de
sănătate
Disconfort
atenuat cauzat
de astenie şi
fenomene
dispeptice
pasagere
Risc de
complicaţii şi
de transmitere
a virusului
mult diminuat
Pacientul :
- să plece cu
un bagaj
optim de
cunoştinţe
despre cum
să-şi păstreze
sănătatea şi
cum să evite
răspândirea
virusului
Pregătesc pacientul
pentru externare
Monitorizez funcţiile
vitale
TA: 13/7 cmHg
Puls:74 b/min
T˚:36,7°C
Resp:18r/min
Îi înmânez biletul de
externare şi îl informez
cu privire la
tratamentul şi modul de
viaţă recomandate în
ambulatoriu:
-am conştientizat
pacientul de necesitatea
izolării şi instituirea
repausului fizic si
intelectual, precum si a
dietei specifice
afecţiunii
-am recomandat
menţinerea igienei
alimentare:spălatul pe
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Algocalmin im
2 fiole/zi,
soluţie
Glucoză 5 ٪
500ml perfuzie
Aspatofort
1 fiolă/zi
în perfuzie
Metoclopramid
2 fiole/zi
Esenţiale forte
3 cp/zi
Colebil 3cp/zi
Triferment
3tb/zi
Fenobarbital
1 tb. seara
Pacientul se
externează
cu stare
ameliorată.
49
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
mâini înaintea servirii
mesei precum si a
alimentelor ce urmează
a fi gătite sau
consumate proaspete
-am pus la dispoziţia
bolnavului broşuri cu
informaţii despre
HVA(care sa cuprindă
informaţii despre
investigaţiile specifice
bolii,tratament si
evoluţie)
-am explicat
pacientului ca este
necesar sa se prezinte
la medicul de familie
pentru
dispensarizare pe o
perioada cuprinsă între
6-24 uni şi controale
clinice si de
laborator
-am implicat familia în
susţinerea pacientului
privind dieta şi modul
de viaţă al
acestuia şi am explicat
ca reintegrarea socio-
profesională se va face
treptat ştiind
50
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
faptul ca refacerea
ficatului necesită timp
mai îndelungat (2-3
luni)
EVOLUŢIE ŞI RECOMANDĂRI
51
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Bolnavul M.A., în vârstă de 58 ani, acuză oboseala marcata cu inapetenţă ,balonare
postprandiala, greţuri, cefalee, greutate în hipocondrul drept,mialgii,artralgii, fapt pentru care
se prezintă la camera de gardă a Spitalului Vatra Dornei, unde este internat pentru investigaţii
şi tratament. Este diagnosticat cu hepatită virală A. Se instituie tratament cu: Algocalmin im
2 fiole/zi, soluţie Glucoză 5% , Aspatofort, Metoclopramid, Esenţiale forte, Triferment ,
Fenobarbital.
Se externează cu următoarele recomandări:
- Izolare la domiciliu încă 14 zile,
- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.,
- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar,
- Evitarea eforturilor fizice,
- Evitarea situaţiilor stresante,
- Dispensarizare prin cabinetul medicului de familie.
Starea bolii la externare: ameliorată.
CAZUL C
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI E.B.
52
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Culegerea datelor
- Nume: E
- Prenume: B
- Data naşterii: 17 02 1967
- Domiciliu stabil: Vatra Dornei
- Ocupaţia: contabil
- Starea civilă: căsătorit
- Stare materială: venit material mediu, completat de salariul soţiei şi de venituri
provenind din agricultură. Cresc animale şi cultivă legume.
- Religie: ortodoxă
- Observaţii: Pacientul cu hepatită virală A în antecedente, declară că nu fumează,
consumă băuturi alcoolice ocazional, în cantitate moderată, consumă frecvent carne şi
alimente ce conţin grăsimi animale, prăjeli, place mâncarea condimentată. Nu prea face
mişcare pentru că exercită o muncă de birou unde îşi petrece 8-10 ore pe zi apoi se urcă în
maşină şi se duce acasă. Doar la sfârsit de săptămână se ocupă de treburile casei. Recunoaşte
că problemele de la servici îl sresează adesea.
- Data internării: 12. 01. 2011
- Data externării: 17. 01 2011
Diagnostic de internare:
- Hepatopatită cronică cu virus C, puseu acut
Motivele internării:
- cefalee
- astenie
- tulburări dispeptice
- durere în hipocondrul drept
53
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
- hepatomegalie moderată
Antecedente personale:
- Hepatită virală C, cu doi ani în urmă
Istoricul bolii
După mai multe mese copioase consumate cu ocazia sărbătorilor de iarnă pacientul
începe să acuze fenomene dispeptice ca: greaţa, balonare, meteorism, eructaţii;
inapetenţă,cefalee frontală, durere în hipocondrul drept precum şi astenie moderată fapt care
l-a făcut să se prezinte la medic.
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALEŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ
PENTRU PACIENTUL E.B.
54
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
NR. CRT.
NEVOIA PROBLEME DE
DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
SURSE DE DIFICULTATE
OBIECTIVE
1. A respira si a avea o bună circulaţie
Dispnee Respiraţie tahipneică şi superficială
Durerea, anxietatea
Pacientul să respire bine
2. A bea şi a mânca
Dificultate de a urma dieta
Inapetenţa
Mese neregulate, consum de alimente interzise, abuz de sare
Lipsa cunostinţelor, ignoranţa
Pacientul să aibă o alimentaţie adecvată, să accepte regimul
3. A elimina ---------- -------------- ---------------- ------------
4. A se mişca şi a avea o bună postură
----------- ----------------- ------------- ------------
5. A dormi şi a se odihni
Insomnii, disconfort, oboseală
Ore insuficiente de somn.
Afecţiuni organice, anxietate
Pacientul să doarmă suficient, cantitativ şi calitativ
6. A se îmbrăca ---- ---------- ---------- ----------
55
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
şi dezbrăca
------
7. A menţine temperatura corpului
--------- ---------- --------- ------------
8. A fi curat ------------ ----------- ------------ ------------
9. A evita pericolele
10. A comunica ------------- ------------ ------------- --------------
11. A acţiona conform propriilor convingeri, a practica religia
----------- ------------- ------------ --------------
12. A fi preocupat în vederea realizării
Devalorizare Incapacitate de a răspunde aşteptărilor altora
Afecţiunea curentă Volum mare de muncă
Pacientul să se poată întoarce în scurt timp la serviciu
13. A se recrea Dificultatea de a îndeplini activităţi recreative
Absenta timpului destinat recreării
Munca de rutină Pacientul să introducă timp de recreare în programul zilnic
14. A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
Cunoştinţe insuficiente
Deprinderi greşite Educaţie greşită. Ignoranţă
Pacientul să dobândească cunoştinţele necesare şi să le aplice
EXAMENE DE LABORATOR56
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
ALE PACIENTULUI E.B.
DATA ANALIZE SOLICITATE
VALORILE ANALIZELOR PACIENTULUI
VALORILE DE REFERINŢĂ
12.01. 2009
Hematii
Hemoglobină
HematocritGlicemie Colesterol totalTriglicerideTGPTGOUreeCreatininăVSH
Ionograma serică:NaKCaMgBilirubina DBilirubina T
5 milioane/mm³
15 gr%
0,42l/l96 mg%202 mg%48 mg%170 U.K240 U.K.28 mg%1,1 mg%7 - 1 h18 -2 h
302 mg%14 mg%8,85 mg%1,7 mEq/l1,5 mg%2,25 mg%
b= 4,5-5,5 milioane/mm³ f= 4-5 milioane/mm³b= 14-16 gr%f=12-15 gr%0,40-0,45 l/l80-120 mg%150-250 mg%50 mg%7,5 -24 U.K.9-34 U.K.20-40 mg%0,6-1,3 mg% 5-10 la 1 h10-20 la 2 h
300-305 mg%15-21 mg%9-11 mg%1,5-3 mEq/lMax. 0,3mg%Max 1mg%
Examen de urinăpHdensitateureeacid uriccorpi cetoniciUrobilinogenBilirubină urinară
5,51020380 mmol/l94 mmol/l14mg/24hCrescutPozitivă
4,8 – 6,81015 – 1025166 -582,7 mmol/l30 -120 mmol/l10 -20 mg/24hNormalNormal
PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI E.B.
DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
57
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
DE NURSING AUTONOME DELEGATE
12.01.2011
Nutriţie
inadecvată –
inapetenţă,
fenomene
dispeptice
Durere
Odihnă
insuficientă
Anxietate
Disconfort
Risc de
complicaţii
Pacientul să
prezinte o
nutriţie
adecvată
Atenuarea
durerii
Pacientul să
aibă odihnă
suficientă
cantitativ şi
calitativ
Pacientul să
prezinte
confort fizic
şi psihic
Evitarea
complicaţii
lor
Aerisesc salonul
Pregătesc patul
Instalez pacientul comod
în pat. Măsor:
TA: 14/8 cmHg
Puls:78 b/min
Temp:36,8°C
Resp: 22r/min
Înălţime:165cm
Greutate: 84kg
Ajut pacientul să-şi facă
toaleta
Îi tai unghiile cât mai
scurt şi-i pilesc colturile
pentru a nu se răni
Discut cu el despre boală
şi despre regimul său, îl
încurajez şi îl liniştesc cu
privire la evoluţia bolii.
Seara măsor:
TA: 14/8 cmHg
Puls:76 b/min
Temp:36,9°C
Resp: 20r/min
Recoltez sânge,
urină şi fecale
pentru analize
Aduc la
cunoştinţa
pacientului
regimul stabilit
de medic pe
care trebuie să-l
urmeze.
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Algocalmin
1 fiolă im/zi,
soluţie Arginină
500ml
cu Aspatofort 1
fiolă iv.
Metocroplamid
1fiolă im/zi
Fenobarbital 1
cp seara.
După
instituirea
tratamentului
pacientul se
simte mai
bine, se
linişteşte, se
odihneşte,
acceptă
regimul dar
persistă o
jenă în
hipocondrul
drept şi o
stare de
astenie
moderată,
inapetenţa şi
persistenţa
unor
fenomene
dispeptice
13.01.2011
Jenă în
hipocondrul
drept
Eliminarea
durerii
Aerisesc salonul
Aşez pacientul în decubit
dorsal
Instalez o sondă
nazo-gastrică în
vederea
Stare
generală uşor
58
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Greaţă
Inapetenţă
Astenie
moderată
Anxietate
Risc de
complicaţii
Pacientul să
dobândeas-
că poftă de
mâncare
Pacientul să
prezinte
confort fizic
şi psihic
Evitarea
complicaţii
lor
Monitorizez funcţiile
vitale diureza, scaunul
TA: 13/8 cmHg
Puls:76 b/min
Temp:36,5°C
Resp: 18r/min
Analizez bila recoltată
(cantitate aspect) şi notez
în foaia de temperatură
Discut permanent cu
pacientul, îl pregătesc
psihic şi fizic pentru
toate investigaţiile ce
urmează a fi efectuate
Seara măsor:
TA: 13/8 cmHg
Puls:74 b/min
Temp:36,9°C
Resp: 19r/min
recoltării bilei
pentru analize
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Arginină 500ml
Aspatofort
1 fiolă
Metocroplamid
1 fiolă im.
Lagosa
3 caps/zi,
Liv 52 3
cp/zi,
Scobutil 2cp/zi
Fenobarbital 1
cp seara.
alterată.
Valorile
tensionale se
menţin în
limite
normale.
Persistă
oboseala si
se instalează
o stare de
apatie,
Adinamie.
14.01.2011
Jenă în
hipocondrul
drept
Inapetenţă
Astenie
moderată
Anxietate
Risc de
Eliminarea
durerii
Pacientul să
dobândeasc
ă poftă de
mâncare
Pacientul să
prezinte
confort fizic
şi psihic
Aerisesc salonul
Aşez pacientul în decubit
dorsal
Monitorizez funcţiile
vitale diureza, scaunul.
TA: 13/7 cmHg
Puls:70 b/min
Temp:36,4°C
Resp: 18r/min
Discut permanent cu
pacientul, îl pregătesc
psihic şi fizic pentru
Informez
medicul despre
starea
pacientului.
Însoţesc
pacientul la
ecografie apoi
înapoi în salon
Administrez
tratamentul
prescris de
Pacientul se
simte mai
bine.
Nu mai
prezintă
greaţă,
mănâncă mai
bine.
59
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
complicaţii
Evitarea complicaţiilor
toate investigaţiile ce
urmează a fi efectuate, îl
pregătesc psihic şi fizic
pentru acestea
Urmăresc ca pacientul să
respecte regimul
alimentar. Seara măsor:
TA: 13/8 cmHg
Puls:76 b/min
Temp:36,7°C
Resp: 19r/min
medic:
Arginină 500ml
Aspatofort
1 fiolă iv.
Metocroplamid
1 fiolă im,
Lagosa 3 cp/zi,
Liv 52 3 cp/zi,
Scobutil 1cp/zi
Fenobarbital 1 cp seara
15.01.
2011
Astenie
moderată
Anxietate
Risc de
complicaţii
Pacientul să
prezinte
confort fizic
şi psihic
Evitarea complicaţii lor
Aerisesc salonul
şi creez o atmosferă cât
mai liniştită.
Monitorizez funcţiile
vitale diureza, scaunul.
TA: 12/8 cmHg
Puls:74 b/min
Temp:36,8°C
Resp: 18r/min
Îl însoţesc la toaletă.
Discut cu pacientul şi
aflu că atmosfera de
spital îl nelinişteşte, îl
anunţ că evoluţia sa este
bună şi în curând va
pleca acasă.
Seara măsor:
TA: 13/8 cmHg
Puls:76 b/min
Informez
medicul despre
starea
bolnavului.
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Arginină 500ml
Aspatofort 1
fiolă
Metocroplamid
1 fiolă im/zi
, Lagosa 2caps,
Liv 52 3caps pe
zi,
Scobutil 1 cp/zi
Fenobarbital o cp.
Pacientul se
simte mai
bine, are
poftă de
mâncare, nu
mai prezintă
jenă- n
hipocondrul
drept,hepato
megalia s-a
redus,
fenomenele
dispeptice
sunt rare şi
reduse ca
intensitate
dar se
menţine
starea de
60
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Temp:36,9°C
Resp: 18r/min
adinamie şi
anxietatea
16.01.
2011
Astenie
Anxietate
Insomnie
Risc de
complicaţii
Pacientul să
prezinte
confort fizic
şi psihic
Evitarea
complicaţii
lor
Dimineaţa:
Aerisesc salonul, asigur o
ambianţă plăcută.
Monitorizez funcţiile
vitale diureza, scaunul.
TA: 12/8 cmHg
Puls:76 b/min
Temp:36,7°C
Resp: 17r/min
Discut cu pacientul şi
aflu că nu a putut dormi
deoarece a dormit ziua
Încurajez pacientul să
facă mişcare şi-l însoţesc
Seara măsor:
TA: 13/8 cmHg
Puls:78 b/min
Temp:36,8°C
Resp: 18r/min
Informez
medicul despre
starea
bolnavului.
Administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Arginină 500ml
Aspatofort 1
fiolă iv.
Metocroplamid
1 fiolă/zi,
Lagosa 2cp/zi,
Liv 52 3 cp/zi,
Scobutil 1cp/zi
Fenobarbital 1 cp seara
Pacientul se
simte obosit
în urma
insomniei
din seara
precedentă
dar în raport
cu boala
starea sa se
menţine
bună.
17.01.
2011
Deficit de
cunoştinţe
despre cum
să-şi păstreze
sănătatea
Uşoară
astenie
Pacientul să
părăsească
spitalul cu
un bagaj
optim de
cunoştinţe,
care să-l
ajute în
Aerisesc salonul, asigur o
ambianţă plăcută.
Monitorizez :
T.A.-13/8cmHg
Puls:72b/min,
Respiraţie:16r/min,
Temperatură: 36,5°C.
Educ pacientul cu privire
Pregătesc
pacientul pentru
externare:
Administrez
medicaţia
prescrisă de
medic.
Aspatofort 1
Pacientul se
externează
cu stare
generală
ameliorată.
61
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Risc de
complicaţii
păstrarea
sănătăţii.
Pacientul să
prezinte o
stare de
bine.
Evitarea
complicaţii
lor
la regimul de viaţă pe
care va trebui să-l adopte
după externare.
Se va prezenta
săptămânal pentru
administrare de perfuzii
şi monitorizare
fiolă iv/zi
Metocroplamid
1 fiolă im/zi
Lagosa
1 cp/zi,
Liv 52
1 cp/zi,
Scobutil 1cp/zi
Fenobarbital 1
cp seara.
Îi înmânez
biletul de
externare şi
scrisoarea
medicală.
Îi înmânez
reţeta şi îi spun
cum să-şi ia
medicamentele
EVOLUŢIE ŞI RECOMANDĂRI
62
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
Pacientul E.B., de 41 de ani, cunoscut cu hepatită cronică cu virus C, se prezintă la
medic acuzând fenomene dispeptice ca: greaţa, balonare, meteorism, eructaţii; inapetenţă,
cefalee frontală, durere în hipocondrul drept precum şi astenie moderată fapt care l-a făcut să
se prezinte la medic. Se instituie tratament cu Arginină 500mgl , Aspatofort 1 fiolă în
perfuzie, Metocroplamid 1 fiolă im, Lagosa 3 cp/ zi, Liv 52 3 cp/zi, Scobutil 2cp/zi,
Fenobarbital 1 cp/zi, seara.
Se externează cu următoarele recomandări:
- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.
- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar
- Evitarea eforturilor fizice
- Evitarea situaţiilor stresante
- Pacientul va reveni la trei luni în unitatea spitalicească i pentru monitorizare.
Starea bolii la externare: ameliorată
BIBLIOGRAFIE
63
Îngrijirea pacientului cu hepatită virală
1. Lucreţia Titircă - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare
nevoilor fundamentale, Editura ,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2007.
2. Lucreţia Titircă - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,
Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2006.
3. Lucreţia Titircă – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului, Editura ,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2007
4. Lucreţia Titircă – Urgenţele medico chirurgicale, Editura Medicală, Bucureşti, 2007
5. Lucreţia Titircă – Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali,
Editura
,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2008
6. Lucreţia Titircă – Dicţionar de termini pentru asistenţii medicali, Editura ,,Viaţa
Medicală Românească”, Bucureşti, 2006.
7. Corneliu Borundel – Medicină internă pentru cadre medii, Editura BIC ALL, 2007.
8. Emil Rădulescu – Ai grijă de inima ta, Editura ,,Viaţă şi Sănătate” Bucureşti, 2007
9. C. Mozeş – Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 1978.
10. Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, Copenhaga-
Danemarca,1991.
11. I. Mincu – Alimentaţia raţională a omului sănătos şi bolnav, Editura Medicală,
Bucureşti, 1978.
12. Dumitru Dobrescu, Emanoil Manolescu, Victoria Subţirică, Simona Negreş – Memo
Med, Editura Minesan, Bucureşti, 2006.
64
Recommended