View
8
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
BIO L O G fra n ce z Jean R ostand, f i u l c e le b ru lu i d ra m a tu rg
E d m on d R ostand, a f irm ă în baza u n o r e xp e rie n ţe în
d e lu n g a te că în ce l m u lt 1000 de a n i p ă m â n tu l a r p u
tea să f ie p o p u la t n um a i cu femei*V o m re la ta în ce le ce urm ează p as ion an te le e xp e rie n ţe de
la b o ra to r pe care îş i în tem e iază s a va n tu l fra n ce z ipo teza sa
în d ră zn e a ţă ş i de s ig u r dezo lan tă p e n tru p e rsp e c tive le de
v i i t o r ale s e x u lu i ta re .I n la b o ra to ru l său dela V i l la - d ’A v ra y , la câteva m in u te
d ep ă rta re de P a ris , Jean R ostand îş i c o n tin u ă în p l in răz
b o iu c e rc e tă r ile sale b io lo g ic e .L a b o ra to ru l l u i este p l in de a m in t ire a i lu s t r u lu i p ă r in te
a l fa im oase i c re a ţ i i d ra m a tice „C y ra n o de B e rg e ra c “ . I n toa te c o lţu r i le se p o t vedea b u s tu r i de ale lu i E d m on d , pe
p e re ţ i su n t agăţate ta b lo u r i sem nate de marea poetesă fra n
ceză A n n a de N o a ille s , ia r pe b ir o u l im ens care dom ină în
căperea s tră ju e ş te fo to g ra f ia lu i E d m on d R ostand, in s p ira tu l
p oe t a l scenei. L a p r im a în fă ţ iş a re s’a r părea că te -a i a fla
în b iro u l u n u i l i te ra t , a u n u i poet.
Casa aceasta n u este însă să laşu l u n u i p o e t c i a l u n u i om
de ş t i in ţă . A u n u i om care p ra c tic ă o ş t i in ţă to t a tâ t de
p o e tică ş i de evocatoare ca ş i poezia.în a in te de războ iu , b io lo g u l Jean R ostand a fă c u t in te re
sante e xp e rie n ţe cu d ro s o fila , această u im ito a re m uscă care
se d esvo ltă în p re a jm a va se lo r cu o ţe t ş i care se în m u lţe ş te
a tâ t de repede în c â t b io lo g ia m odernă a p u tu t s tu d ia cu
u ş u r in ţă m i i de g e n e ra ţii. D a to r ită l ip s e i de c ă rb u n i p ro v o
ca tă de c o n d iţ i i le s p e c if ic e a le ră z b o iu lu i, Jean R os tand n u -ş i
poa te în c ă lz i la b o ra to ru l la 20 de grade, te m p e ra tu ra la care
se d e svo ltă d ro s o fi la . A ce laş lu c ru se în tâ m p lă cu a n u m ite
s p e c ii de şoarec i ca re nu s u p o rtă te m p e ra tu r i le joase. B io lo
g u l a fo s t d ec i n e v o it să u t i l iz e z e d re p t coba i p e n tru e x
p e r ie n ţe le sale, a n im a le de fa m il ia b a tra c ia n e lo r . U na d in
. . . , Frumoasa casă a biologului Jean Ros-Jean Rostand iş. p e trece cea m ai m are fan d (q y . ||a d -A ,ângâ P aris . C lă-
p a rte a tim pului m b ib lio teca sa d ¡rea es|e ¡ncon¡ura#5 de un p a rc ¡me„ s
c ă r ţ i le sale cele m ai p o p u la re este o
„ V ia ţă a b ro a ş te lo r “ .
Aşa d jir c o b a iu l ce l m a i im p o r ta n t a l
lu i Jean R os tan d sete broasca pe care
o cu lege s in g u r sau a ju ta t de m e m b r ii
fa m i l ie i sale.
Cu b roaş te le a is b u t i t b io lo g u l să rea
lize ze una d in ce le m a i in te re s a n te ex
p e r ie n ţe b io lo g ic e : un p u i de broască
fă ră ta tă .
m ică , m a i m işcă toa re , m a i n e l in iş t i tă
p a r ’că, n u m ită „s p e rm a to z o id “ . De m u ltă
vrem e se ş tie că d in în tâ ln ire a d in tre
o v u l şi sp e rm a to z o id se naşte v ia ţa . In -
t r ’o z i, s a v a n ţi i s’au ap leca t m a i a te n ţ i
asupra a d â n c u lu i m is te r a l v ie ţ i i p e n tru a deslega p ro b le m a n e l in iş t i to a re a ere
d i t ă ţ i i . I n m i j lo c u l n u c le u lu i c e lu la r s’au
g ă s it aşezate în ce rc , ca m e m b r ii ace
leaşi f a m i l i i în j u r u l u n e i,m e s e , un ş ir
Acest pui de broască a f la t in p lină m etam orfoză a obtinut fă ră concursul ta tă lu i.
fost
. . i • « n_. ___ i P o rtre tu l lui Edmond Rostand în costumS e t * * - « — îm podobeşte b i r . . .
sau.
D in v re m u r i le cele m a i în d e p ă rta te ,
n a tu ra l iş t i i v isează să creeze o f i in ţ ă
v ie fo lo s in d e lem ente le c h im ic e ce stau
la baza fe n o m e n u lu i v ie ţ i i . D a r n a tu ra
îş i are le g i le ei. Ea p re t in d e două f i in ţ e
de sex opus p e n tru în m u lţ ire a spec ie i.
B io lo g ia m odernă a is b u t i t după în
d e lu n g a te e x p e rie n ţe să se d ispenseze
de u n u l d in cele două e lem ente nece
sare c re a ţ ie i u n e i f i in ţ e v i i . Ş i anum e
de re p re z e n ta n tu l s e x u lu i ta re . O v u lu l
această c e lu lă ro tu n d ă , re p re z in tă con
t r ib u ţ ia m am ei la a c tu l re p ro d u c ţ ie i. P a r t ic ip a re a m a s c u lu lu i la a c tu l re p ro
d u c ţ ie i este în fă ţ iş a t p r i n t r ’o c e lu lă m a i
de f i la m e n te v io le n t co lo ra te . L a în ce p u t
s’a d a t acestor f i la m e n te num e le de cro-
m osom i. A p o i b io ïïS& ii au în c e p u t să le
num ere ş i au co n s ta ta t că n u m ă ru l lo r
v a r ia de la o specie la a lta . C e lu la umană
num ără 32 de p e re c h i de f i la m e n te ; ce
lu la d ro s o f i le î , f i in ţ ă fo a r te s im p l if ic a tă ,
num ără n u m a i p a tru p e re c h i de c rom o-
som i.C e lu la g e n ita lă care p a r t ic ip ă d ire c t
la re p ro d u c ţie posedă ju m ă ta te d in n u
m ă ru l de c rom oso m i c o n ţ in u ţ i în ce lu la
o b iş n u ită . C e lu la g e n ita lă a o m u lu i are
16 p e re c h i de c rom oso m i ia r aceea a
d ro s o f i le i 2.
m ăiitiU cu fem eii
la tă chipul nobil al lui Jean Rostand, care a scris numeroase c ă r ţ i de popularizare a o bserva ţiilo r şi c e rc e tă r i lo r b iolo
gice.
c ie i fă ră fa c to ru l m a s c u lin c u p r in d e în s fe ra re a liz ă r i lo r
p o s ib ile ş i fa m il ia um ană.
U n c o p il fă ră ta tă n u poate f i decâ de sex fe m e n in căci
c ro m o so m ii c e lu le i fe m e n in e nu p ro d u c decâ t c e lu le fem e-
n ine în t im p ce c e lu le le m a scu lin e c o n ţ in c rom oso m i de
ambe sexe.
Câte fem e i nu au v is a t această m a te rn ita te p u ră şi s o l i
ta ră care d e v in e p o s ib ilă în ş t i in ţa m o d e rn ă !
Y ve s D elage a u to ru l u n e i in te re sa n te lu c r ă r i despre fe
cundarea a r t i f ic ia lă , a p r im i t num eroase s c r is o r i d in partea
fe m e ilo r ca re -i m u lţu m e au [p e n tru fa p tu l că a e lib e ra t fe -
meea de ruş inoasa subo rdonare ce o o b lig a să re c u rg ă la
bă rba t p e n tru re p ro d u c ţie .
In z iua în care partenogeneza um ană va f i o re a lita te ,
s’a r pu tea ca ea să f ie p ra c tic a tă pe o scară in te n să şi
a s tfe l om en irea a r deve n i u n is e x u a tă ceea ce a r duce la
e lim in a re a s e x u lu i ta re de pe g lob.
P ă m â n tu l va p u te a f i a tu n c i p o p u la t cu amazoane, ia r
b ă rb a ţii v o r avea în a d m in is tra re a p la n e te i un r o l d e c o ra t iv
şi u n u l de la b o ra to r .
S’a r pu te a ca î n t r ’o m ie de an i, fe m e ile să c o n s t itu e ma-
m a jo r ita te a p o p u la ţ ie i p ă m â n te ş ti. E s te s ig u r însă că această
e v e n tu a lita te nu c o n v in e n ic i b ă rb a ţ i lo r ş i n ic i c e lo r m a i
m u lte d in t r e fe m e i.
Frig ideru l foloseşte savantului în experienţe le sale cu deosebirea în cazul când se impune e lim inarea fa c to r i lo r e re d ita r i în celulă
D u p ă ce au n u m ă ra t c ro m o s o m ii, sa
v a n ţ i i s ’au în tre b a t care le este ro s tu l.
A s tă z i jse c rede a se f i a f la t ta in a c ro -
m o s o m ilo r . M ic i le f i la m e n te n u su n t
a ltce va decât a g e n ţ i i de tra s m is ie a i
fa c to ru lu i e re d ita r . F a c to ru l e re d ita r
apare ca o c o n s e c in ţă a a m e s te c u lu i c ro -
m o s o m ilo r c u p r in ş i în o v u lu l fe m e le i şi
în s p e rm a to z o id u l b ă rb a tu lu i. D in acest
amestec se iveş te c a ra c te ru l noue i f i in ţ e
R o lu l său este d ec i fo a r te l im i t a t ca
acela a l u n e i m â in i care a im p r im a t u n u i
vagonaş im p u ls u l necesar p e n tru cobo
rârea u n e i pan te . S p e rm a to z o id u l n ’a
tra n s m is n im ic . E l n ’a depus n im ic în
o v u l. N ’a fo s t decâ t u n agen t e x te r io r .
P u iu l de broască născu t d in această
e x p e rie n ţă m e r ită cu adevăra t num e le de
„ p u i fă ră ta tă “ deoarece el nu p o a rtă în
s ine n im ic d in f ire a ta tă lu i. E l a p a rţ in e
Poţi Rostanzii f igurează in Larousse. Dintre ei face p a r te şi M aurice , f ra te le lui Jean, a u to r de romane, de piese de te a tru şi de poeme.
care în to td e a u n a este un com pus re p re
ze n ta t de a p o r tu l ta tă lu i ş i de acela a l
m am ei. O r ic e f i in ţ ă v ie , co n c e p u tă în
m od n o rm a l este u n h ib r id , o p o z iţ ie
de e c h i l ib ru în t re fo r ţe le care au c re a t-o .
Jean R os ta n d a a v u t c u ra ju l de a
anu la a p o r tu l ta tă lu i. Ia tă în câteva cu
v in te p ro c e d e u l fo lo s i t de e l. S a van tu l
ia un o v u l de b roască ş i s p e rm a to z o id u l
u ne i b roaşte d in a ltă specie. C ro m o s o m ii
d in sp e rm a to zo id au fo s t u c iş i p r in e x
punere la te m p e ra tu ră fo a r te joasă. A p o i
cele două c e lu le g e n ita le s u n t puse în
con tac t. S p e rm a to z o id u l dă o v u lu lu i „ ş o
cu l necesar“ p e n tru re p ro d u c ţ ie .
!în m od e x c lu s iv m am ei. I n a n u m ite
c a z u r i b io lo g ia a p u tu t su p r im a în m od
to ta l r o lu l s p e rm a to z o id u lu i dec lanşând
m e ca n ism u l re p ro d u c ţ ie i p r i n t r ’un p ro
cedeu c h im ic . O vu le v irg in e de stea de
m are au fo s t fe cu n d a te cu a ju to ru l une i
s o lu ţ i i a lc a lin e . E le s’au d e s v o lta t exact
ca şi cum a r f i fo s t fe c u n d a te în mod
norm a l. U n b io lo g a m e rica n , G reg o ry
P in c u s a is b u t i t pa rtenogeneza a r t i f i
c ia lă a ie p u ro a ic e i, a d ică a o b ţ in u t ie p u r i
fă ră fo lo s ire a m a s c u lu i.
S a ltu l a fo s t im ens. Ie p u re le f i in d un
m a m ife r , dec i un a n im a l cu o o rg a n iz a
ţ ie b io lo g ic ă co m p le tă , în m u lţ i re a spe-
' :?.yt'**V i«U>v>ip<T ÎWBÎK.W TlSjif'i
i f e j- • - : ;" : c ...¿; - '*
• ' ■ ' ": 'y . - ' '. ‘ C”°- -‘fi. ■ ifm r r" : ' '-’âf' n&rfrT*!» iS.-t gaffc .ii-jtu....—
f f e
-■ ¿ttî :::»*« -&'.•■ • •• -’••i * j
.5 -
EW A L D Baiser, apreciatul actor german, a fost remarcat de publicul
nostru în filmul „Rembrandt" unul din marele succese a sezonului
trecut. Cunoscut actor de teatru, el a fost acaparat de cinematograf
în urma unei sume fabuloase, oferite de marea casă de filme Ufa.
Succesul — după cum îl şi prevedeau producătorii — a fost colosal şi
astăzi marele actor de teatru se numără printre cele mai bine cotate
vedete a ecranului.»
Noul său film se întitulează „Gabriele Dambrone", în ca're are o
crea fie desăvârşită alături de talentata vieneză Guşti Huber, care ne-a
uimit recent cu creaţia ei din „Margarete; 3" după celebra- piesă de
teatru jucată şî la noi la Teatrul Municipal. Este dealtfel primul rol de
dramă din carieră, Guşti Huber fiind până mai ieri una din cele mai
cotate comediene. Ewald Baiser şi-a ales însă cu mult tac t partenera
şi noua realizare Universum înseamnă un mare succes, a tâ t pentru
Baiser, cât şi pentru partenera sa.
Ewald Baiser realizează astfel un nou succes de ecran, care dacă
nu-i oferă un prilej personajul lui
Rembrandt, îi dă totuşi posibili
tatea unei reuşite reapariţii într'un
cadru modern şi un scenariu ori-
G abriele Dam- brone ; ^ B i t l
Huber
A I N T R ' U N N O U ROL
■
C ând s’a c re ia t acest in s t i t u t , sa van tu l care-1 conducea îm p re un ă cu a s is te n ţ i i săi erau p r i v i ţ i ca n iş te a ve n tu
r ie r i a i ş t i in ţe i . A s tă z i num e le d o c to ru lu i F is c h e l este
cu no scu t In în trea ga lum e d a to r ită in te re s a n te lo r re z u lta te
a le c e rc e tă r i lo r fă cu te în d o m e n iu l p s ih o lo g ie i a n im a le lo r.
I n s t i t u t u l de p s ih o lo g ie a n im a lă se a f lă la M ü n s te r în
reg iu ne a w e s tfa lic ă .E le m e n te le care au fo s t s tu d ia te au fo s t fu rn iz a te de
g ră d in a zo o lo g ică a aces tu i oraş.U na d in t r e ce le m a i e x tra o rd in a re e x p e rie n ţe a fo s t fă
cu tă cu o v i d r ă .
D o c to ru l F i s c h e l
v o ia să ş tie de ce
v id ra îş i spa lă m âncarea în a in te de a o
consuma. I n t r ’adevăr
Vidra Iţi «pală în to t d e a u n a m â n c a re a îna inte
de a o consuma
de in s t in c t . D o c to ru l F is c h e l n u cercetează însă in s t in c tu l a n im a le lo r c i pe e l î l in teresează in te l ig e n ţa lo r . De aceea e l a în c h is î n t r ’o lă d iţă cu p e re ţ i de s t ic lă
h rana o b iş n u ită a v id re i.V id ra s’a a p ro p ia t de lă d iţă , a s tu d ia t-o a m ă n u n ţit ş i
apo i cu laba a desch is-o a ju n g â n d a s tfe l la m âncare.
E x p e r ie n ţa este c o n c lu d e n tă : a n im a lu l posedă ceea ce
părea să f ie u n apana j a l n o b le ţe i o m e n e ş tii ad ică fa
cu lta te a in te le c tu a lă .P e n tru a v e r i f ic a p o s ib il i ta te a de o r ie n ta re a şoare
c e lu i, d o c to ru l F is c h e l a c o n s tru it u n fe l de la b ir in t
s i tu a t la 30 de c e n t im e tr i de-asupra s o lu lu i.
l a t ă o scana d* d ragos t» d u ioa sa In t ra do na malin a fe. Ea co ns t i tue d o v a d a c ă a c o s ta animal* au p* lângă In te ligenţă
ţi sen t im ent
FIE C A R E d in tre
n o i a vă zu t c â in i
p o l i ţ i ş t i , c â in i
c u r ie r i , ia r în războ
i u l a c tua l, aceste a n i
m ale au fo s t u t i l iz a te
pe o scară în t in s ă pe
f r o n t , având m is iu nea de a s ta b i l i leg ă
tu ra în tre u n i tă ţ i ş i
com andam ente .
I n t im p de pace,
pe s tră z ile a g lom e
ra te a le m a r i lo r o-
raşe am v ă z u t c â in i
că lă uz in d m e rs u l d i-
Ş o r ice lu l a g ă s i t d rum ul spre ca să f ă r ă să fo lo s e a s c ă a l t f i r
c o n d u c ă to r d e c â t m e m o r ia
E x p e r ie n ţa c o n s tân d d in în c h i d e r e a m â n c ă r e i în t r 'o l ă d i ţ ă a d o v e d i t c ă V id r a e i n t e l ig e n t ă
b u i to r a l c e lo r l ip s i ţ i de vedere . A n i
m a le le se a c h ita u de fu n c ţ ia lo r cu un
in s t in c t s ig u r , conducând p a ş ii s tăpâ
n i lo r p r in p u n c te le ce le m a i a g lo
m era te .
I n c i r c u r i le de o d in io a ră se pu tea
a d m ira fa im o s u l n u m ă r a l c â in e lu i
c a lc u la to r sau c o n ta b il, care deslega
p ro b le m e le de a r itm e t ic ă ş i de c o n ta
b i l i ta te ce p roduceau d u re re de cap
c lo w n u lu i . *
D e f ie c a re dacă p r iv e liş te a o fe r i tă
de aceste a n im a le a t r e z i t u im ire a , căc i
o m u l este m ir a t o ride câ te co ns ta tă
fe n o m e n u l in te l ig e n ţe i la an im a le le d in
p re a jm a sa.
D esp re c a ii s a v a n ţi d re s a ţi în loca
l i ta te a germ ană E lb e r fe ld s’au s c r is c ă r ţ i ş i b ro ş u r i.
S ’a c ă u ta t să se e x p lic e u ş u r in ţa a-
n u m ito r an im a le de a se adapta la d i
fe r i te s i tu a ţ i i p r in ceeace n u m im cu
u n te rm e n g e n e ric in s t in c tu l.
D a r in s t in c tu l in te rv in e a tu n c i când
este vo rb a de p ro cu ra rea h ra n e i ş i n u
a tu n c i când este vo rb a de a aduna 3
ş i cu t re i .
Ş t i in ţa s’a o cup a t de chestiunea de
a ş t i dacă la a nu m ite a n im a le e x is tă
- sau n u fa c u lta te a de a ra ţio n a , p o s ib i
l ita te a de a în ţe le g e şi de a re a c ţio n a în
fa ţa s i tu a ţ i i lo r c re ia te de îm p re ju ră r i .I n G erm ania e x is tă c h ia r u n I n s t i t u t
care se ocupă cu c e rc e tă r i p s ih o lo g ic e
având ca o b ie c t de s tu d iu in te lig e n ţa
a n im a le lo r .
Principiul de desch id e re al lâzii o fo s t d e sco p e r i t . « Vidra a a juas la m â n ca re
acest a n im a l p ra c tică h ig ien a , căci de înda tă
ce căpăta ceva de m âncare e l spală cu g r i jă
a lim e n tu l, î l în g h iţe a apo i după care bea d in
apa ce i-a s e rv it la spă la t.
E x p l ic a ţ ia d o c to ru lu i F is c h e l este u rm ă
to a re a : v id ra se h răneşte a tu n c i când trăeş te
în s ta re n a tu ra lă cu b roaşte ş i cu p e ş ti pe care
în a in te de a le î n g h i ţ i le s trângea în t re labe
p e n tru a le u c id e . A tu n c i când a n im a lu l îş i
spală m âncarea căpă ta tă , e l face acest lu c ru
p e n tru a da a lim e n tu lu i o a n u m ită u m id ita te
cu care s’a o b iş n u it . E s te dec i o ches tiune
Labirintul fo lo s i t la ex p e r ie n ţa cu fo a re ce l*
U n şoarece a fo s t aşezat la in t ra re a în la b ir in t . D upă
câteva c e rc e tă r i, a n im a lu l s’a p u tu t o r ie n ta p r in com
p l ic a tu l la b ir in t , găs ind d ru m u l de în to a rce re sp re gaura
lu i . A doua z i e x p e rie n ţa a fo s t rep e ta tă cu acelaş a n i
m a l ş i de astădată şoarecele s’a o r ie n ta t cu p re c iz ia u n u i
c i ta d in ca re -ş i cunoaşte o raşu l.D espre in te l ig e n ţa m a im u ţe lo r se ş t iu s u f ic ie n te lu
c r u r i p e n tru a n u m a i f i nevoe să in s is tă m . De a l t fe l
după te o r ia e v o lu ţ io n is tă o m u l n ’a r f i decâ t e x e m p la ru l
m o d if ic a t ş i e v o lu a t a l u n e i m a im u ţe p r im it iv e .D a r păsă rile m ig ra to a re ca re -ş i regăsesc c u ib u r i le cu o
m are s ig u ra n ţă după ce au s tră b ă tu t m i i de k i lo m e tr i
peste m ă r i ş i ţ ă r i !I n s t i t u t u l de p s ih o lo g ie a n im a lă a a ju ns la co nc luz ia
că a n im a le le posedă î n t r ’un g ra d m a i m u l t sau m ai
p u ţ in d e s v o lta t, fa c u lta te a in te le c tu a lă pe care om u l
credea că o d e ţin e în e x c lu s iv ita te .
T O A T A L l l f t & iDefunctul ministru al I n f o r m a ţ i i l o r din guvernul m areşalului Pétain , rostindu-şi ultim a cuvântare a d re sată m uncitorilor francezi din G e r m ania. P h i l i p p e H enrio t, se ştie, a fost asasinat de un grup de aderen ţi a i lui de
G aulle
Prinţul moştenitor
a l Danemarcei în
drum spre c a te
d ra la din Copen
haga unde a avut
loc botezul nou-
n ă s c u t e i p rin c i
pese Benedicta
Prinţul C aro l de
Suedia (ce l mai
vârs tn ic ) care a
fost t im p de 40
de ani preşedin
te le C ruc ii Roşii Suedeze, a cedat postul său contelui
Folke- Bernadotte, £sf
In re tra g e re a din Rusia tru
pele germane evacuează, cu
to a te g re u tă ţile uriaşe întâm
pinate , m ateria lu l lor greu şi
supra greu. N im ic nu rămâne
inamicului. Doar spaţiul
în tors d in tr ’a 500-a misiune,
cpt, A lex. Şerbănescu x un as
al v â n ă to a re i noastre, este
p r im it cu că ldură de sburătorii
grupului său
t
O cazem ata din Vest
săpată in stâncă. Ea
constitue un adăpost
pentru bombele cele
m ai m ari
C elebru l com pozitor ţ i
d ir i jo r germ an H a n s
Pfitzner a îm p lin it anul
acesta v â rs ta de 75 de
ani. P fitzn er este au
toru l c â n ta te i „Sufletu l
G erm an"
To ate c ă i l e de
acces spre in te
rio ru l F ranţe i sunt
m inate . La ap ro
p ie rea inamicului
p la ca rd e le indi
c a to are a le p r i
mejdiei sunt în lă
tu ra te
un grup de prizon ieri anglo-
americani de pe fro n tu l inva
ziei. Ei p a r fe r ic i ţ i că au scăpat
IN z ile le când tru p e le a lia te făceau deb a rcă ri pe coasta N o rm a n d ie i, te le g ra m e le t r im is e de pe f r o n t a nu n ţa u că
b a te r i i le germ ane au s c u fu n d a t p r in t re a lte vase şi câteva c o ră b ii cu pânze.E s te de s ig u r s u rp r iz ă to a re fo lo s ire a
va se lo r cu pânze î n t r ’u n veac de to ta lă m ecan izare a ră z b o iu lu i. Ş i to tu ş i, se pare că ră z b o iu l a re a c tu a liz a t s ilu e ta sve ltă a vase lo r cu pânze, care p a r t ic ip ă după cum am v ă z u t la m a r i a c ţ iu n i răzb o in ice cum a fo s t debarcarea.
In t r e coasta fin la n d e z ă ş i coasta suedeză, în c e n tru l a rh ip e la g u lu i A la n d , m en ţ io n a t în co m un ica te le m il i ta re f in la n d e ze , se a f lă p o r tu l M ariaham m .
Casa cea m a i im pozan tă d in p o r t este o c lă d ire m are de lem n a l că re i p ro p r ie ta r este un bărba t de o vâ rs tă p a t r ia r ha lă . N um e le său este G ustav E r ik s e n . O m u l acesta în a lt ş i a t le t ic a a tras a ten ţ ia p ic to r i lo r n o rd ic i care l-au p ic ta t în v e c h i v e s tm in te de ale V ic h in g i lo r le g en da ri.
M e rsu l său m ajestuos, la n ţu l de a u r care a tâ rnă so lem n peste o vestă neagră, in d ic ă în acest bă rba t u n persona j im p o r ta n t ş i p l in de d e m n ita tç , cum se găsesc adesea iz o la te , d ep a rte de v ia ţa m ar i l o r ce n tre ag lom era te .
G ustav E r ik s e n aste o p e rs o n a lita te cu no scu tă în ţă r i le no rd ice . O bună p a rte d in m a r in a r i i f in la n d e z i ş i suedezi dep in d de c a p r ic i i le lu i .
E r ik s e n este p ro p r ie ta ru l a numeroase vase care p o t f i văzu te ancora te în p o r tu l M ariaham m .
Vasul şcoală german „G O R C H FOCK" construit din oţel cu t re i ca targ e
F lo ta lu i E r ik s e n este c o n s tru iă d in o ţe l, f ie c a re vas este p re vă zu t cu in s ta la ţ i i de te le g ra f ie fă ră f i r ş i cu cele m a i m oderne a m e n jă r i p e n tru e c h ip a j, dar lu c ru c iu d a t, n ic iu n u l d in aceste vase nu scoate fu m pe coş.
N u sco t fu m aceste vase d a r to tu ş i c irc u lă pe ape. E x p l i ca ţia este s im p lă : vasele lu i E r ik s e n su n t c o ră b ii cu pânze c o n s tru ite după p r in c ip i i le cele m a i m oderne ş i cu fo lo s ire a m a te r ia le lo r ce lo r m a i so lide .
E r ik s e n este u n pas iona t m a r in a r d in vechea ş i p ito reasca m a r in ă cu pânze. O m u l acesta tâ n je ş te după v re m u r ile de o d in io a ră când a r f i m a r in a r era o a rtă , o a rtă m are, care consta în a ş t i să fo lo s e ş ti v â n tu l c h ia r a tu n c i când î ţ i bătea d in t r ’o d ire c ţ ie n e fa vo ra b ilă .
D e -a lu n g u l v ie ţ i i sale, acest m a r in a r conv ins , a lu p ta t pen t r u m en ţine rea vase lo r cu pânze. De a lt fe l , d a to r ită lu i F in landa posedă o f lo tă de vase cu pânză, to ta liz â n d 30.000 de tone.
Această c i f r ă re p re z in tă fo a rte p u ţ in în com para ţie cu S ta te le U n ite a le A m e ric e i care posedă un to n a j cu pânze 368.000 de tone.
A rg u m e n tu l ce l m a i p u te rn ic a l l u i E r ik s e n în favoarea vase lo r cu pânze este că acestea su n t s in g u re le vase capab ile să fo rm eze m a r in a r i adevă ra ţi.
A f i r m a ţ ia de m ai sus este corespună toare r e a l i tă ţ i i . Ia tă e x p lic a ţ ia p e n tru care aproape toa te ş c o li le nava le d in lu m e fo losesc vase cu pânze p e n tru in s tru ire a t in e r i lo r m a r in a r i.
U n exem plu d in t r ’o m ie este „ B r ic u l M irc e a “ a l că ru i r o l în desvo ltarea m a r in e i n a ţio na le rom âne, a fo s t c o vâ rş ito r.
N ava şcoală „Bricul M irc e a " pe bordul c ă re ia t 'a u fo rm a t g en eraţii de
m arin ari rom âni
e o n s tru c ţia acesto r vase pe care le fo loseşte ca m iloace de le g ă tu ră în tre in su le le d in s u d u l P a c if id É lu i ocupate în t im p u l o fe n s iv e i sale fu lg e ră to a re .
D a to r ită fu n d u lu i jos , vasele cu pânze p o t p ă tru n d e în m ic i le p o r tu r i d in Pac i f i c aducând a s tfe l m a r i s e rv ic i i a p ro v iz io n ă r i i japoneze.
D a r care este a d e vă ra tu l m o t iv a l re n a ş te r ii n a v ig a ţie i cu pânze?
A p a r i ţ ia va se lo r cu pânze este semn if ic a t iv ă p e n tru m area c r iz ă de ca rbu ra n ţ i re s im ţ ită de toa te n a ţ iu n ile b e l i geran te .
Ţ ă r i n e u tre ca Suedia au fo s t n evo ite în u rm a is b u c n ir i i ră z b o iu lu i, să con- s tr iască vase de pânze p e n tru a putea face fa ţă n e c e s ită ţ i lo r de tra n s p o r t, cu toa tă lip sa de c a rb u ra n ţi fa ta lă une i ţă r i fă ră p e r im e tre p e tro life re , dar m ai ales iz o la tă de m a r ile p u te r i e x p o rta toa re de p e tro l.
Aşa dar, ia tă că ră z b o iu l care a consum at şi m a i consum ă încă imense c a n t i ţă ţ i de ca rb u ra n ţi, a re a c tua liza t pe su p ra fa ţa m işcă toare a ape lo r, s ilu e te le e legante ş i h im e r ic e ale vase lor cu pânze.
Ce se va în tâ m p la cu aceste f lo te în ceasul p ă c ii ?
V o r f i fo lo s ite în e x c u rs ii de p lă cere sau v o r c o n tin u a să m e n ţin ă anu m ite le g ă tu r i m a r it im e până în c lip a r e s ta b i l i r i i d e f in it iv e a r e la ţ i i lo r şi s c h im b u r i lo r econom ice?
Pe apele Pacificului de Sud, japonezii fo losesc pentru transporturi, vase cv pânze
s e lo r cu pânze în sco pu ri pedagog ice , aceste v e h ic u le de apă m a i su n t fo lo s ite la ceea ce în t im p de pace se num ea „y a c h t in g “ şi cu deosebire în m a r ile ca m p an ii de pescu it.
Ia tă însă că ră z b o iu l a reac tua l iz a t m a r ile f lo te de vase cu pânze.
I n S ta te le U n ite g u v e rn u l a a c o rd a t o su bve n ţie de zece m ilio a ne de d o la r i p e n tru c o n s tru irea u ne i f lo te de o su tă de vase cu pânze, f lo tă care va face t ra n s p o r tu r i în M area C a ra ib ilo r.
Ja p o n ia încu ra jează ş i ea
Vase cu pânze in portu l f in landez M ariaham m
Recommended