View
2
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
0
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE LITERE ŞI ARTE
LITERATURA DETENłIEI ŞI A REZISTENłEI ANTICOMUNISTE
- REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT -
COORDONATOR ŞTIINłIFIC : PROF. UNIV. DR. Ovidiu MOCEANU
DOCTORAND : Crina Mihaela PALAS
SIBIU 2011
1
CUPRINS Argument .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
I.Spiritul vremii – rădăcina. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . II. Poezia detenŃiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1. Definire .................................................................................................. 2. Conceptul de poezie în detenŃie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Poezia credinŃei ................................................................................. 4. Literatura proletcultistă faŃă în faŃă cu poezia detenŃiei . . . . 5. Poezia suferinŃei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. Poezia dragostei de Ńară .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Poezia colindei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. PercepŃia morŃii în poezia de detenŃie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Moartea ca el iberare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Moartea ca favoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Moartea ca firesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Moartea ca o continuare a destinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Moartea ca viaŃă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Moartea ca jertfă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9. Cultul morŃilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
III. Poezia rezistenŃei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Prizonieratul în URSS ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Poezia rezistenŃei anticomuniste din munŃi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
IV. Autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Radu Gyr .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dincolo şi dincoace de moarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Jertfa pentru creaŃie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ConştiinŃa datoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dragostea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Respringerea socială .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Idealul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cetatea fără icoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Nichifor Crainic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Creştinism cosmic .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cântecul foamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Balade de închisoare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Autoportret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pe culmile deznădejdii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
MorŃi i vi i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pacea inimii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . LanŃ de coborâri şi ridicări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu) .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dragostea de Ńară .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2 6 14 14 17 23 27 32 37 40 43 43 46 48 50 51 53 58 62 62 67 76 76 105 108 111 114 117 119 122 126 131 135 137 144 145 147 149 154 157 159
2
Rostuirea suferinŃei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Comuniunea cu morŃii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SfinŃenie şi martiraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Blestemul deŃinutului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Învierea în temniŃă ..........................................................................
4.Virgil Maxim – de la poezie la rugăciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Metafora luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plânsul rugăciunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întâlnirea cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Între Naştere şi Înviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bucuria durerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Închinare ..........................................................................................
5. Eugenia Indreica Damian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Anotimpuri interioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Poezia-rugă .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Balada lui Grui Sânger ....................................................................
V. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VI. ADDENDA ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bibliografie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
162 165 167 169 172 174 176 178 181 186 190 192 201 203 207 209 211 214 237
REZUMAT
Argument (pp. 2-5)
Am surprins aici câteva dintre motivaŃiile care au dus la realizarea
lucrării de faŃă. Întâi de toate este vorba despre conul de umbră în care se
află o însemnată parte a literaturii române, cea realizată în temniŃele
comuniste între 1948 şi 1964, în condiŃii cu totul deosebite. Am subliniat
apoi faptul că poezia detenŃiei are caracter special, definindu-se întâi de
toate prin unicitatea fenomenului în cadrul literaturi i universale. Căci este
vorba despre a crea literatură în condiŃii de carceră cumplită, când chiar
numai pentru actul creator în sine scriitorii erau condamnaŃi la moarte sau
executau condamnări de zeci de ani de temniŃă grea. Am motivat demersul
analitic al lucrării prin aceea că ni se pare mai important, în condiŃ iile
date, fondul creaŃiei , dincolo de forma care poate lăsa de dori t uneori ,
datorită caracterului oral şi, câteodată, colectiv al versurilor, dar şi
3
faptului că nu exista posibili tatea revederii sau rescrierii versurilor, şi
nici măcar a vederi i sau scrierii lor. Am argumentat s tructura tezei şi
alegerea autorilor analizaŃi, explicând totodată că nu considerăm potrivită
includerea pieselor de teatru create de foşti deŃinuŃi poli tic după detenŃie
în demersul nostru (este vorba despre Valeriu Anania şi Radu
Mărculescu).
Poeziile rezistenŃei anticomuniste (în care am inclus prizonieratul
în URSS, ca primă formă de detenŃie survenită în urma rezistenŃei
împotriva comunismului, şi rezistenŃa armată din munŃi care, deşi aleasă
ca formă de l ibertate absolută, este, paradoxal, o prelungire a temniŃei)
respiră altfel decât cele din temniŃa strâmtă, au alt tonus, au şi privilegiul
cuvântului scris. Ele se încadrează, însă, în accepŃiunea noastră, tot în
literatura detenŃiei, chiar dacă, pentru a o deosebi oarecum, am numit-o
literatură a rezistenŃei anticomuniste.
Comunismul s-a impus în spaŃiul românesc ca regim de ocupaŃie,
vizând amputarea a două coordonate esenŃiale: cea naŃională şi cea
creşt ină. Arestările masive s-au făcut indiscutabil pe criterii politice întâi
de toate. Dar apoi s-a constatat că a fi român şi a-Ńi mărturisi credinŃa în
Hristos sunt vinile pe care comunismul, ca regim de ocupaŃie, nu le-a
putut ierta. Şi nu le iartă nici astăzi, de data aceasta nu prin condamnări la
moarte, ci prin omitere. Iată de ce considerăm necesar un proces de
recuperare a valorilor.
I. Spiritul vremii - rădăcina (pp. 6-13)
Capitolul I al tezei îşi propune să realizeze o radiografie culturală a
perioadei interbelice, perioadă „vinovată” de efervescenŃa culturală din
închisorile comuniste. Am considerat important să se cunoască faptul că
intelectualitatea românească a fost, în majoritate, anticomunistă din
considerente naŃionale şi creştine – cele două coordonate pe care
comunismul le dorea amputate. Am exemplificat întâi prin cele 12 eseuri
apărute în revista Cuvântul , semnate de Mircea Eliade şi adresate „primei
4
generaŃii româneşti necondiŃionate în prealabil de un obiectiv istoric de
realizat”1.
Printre animatorii acestei generaŃi i se află, alături de Mircea Eliade:
Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Petre łuŃea, Vasile
Băncilă, Haig şi Arşavir Acterian, Eugen Ionescu, Sandu Tudor etc.
Majoritatea acestora îşi făcuseră debutul în paginile revistei Cuvântul , al
cărei directorat era deŃinut de Nae Ionescu.
Noua generaŃie îşi stabilise o identitate bine conturată. Majoritatea
absolută a membrilor acestei grupări mergeau pe linia unei drepte
culturale, urmată, în cele mai multe cazuri, de aderenŃa la grupări sau
mişcări politice de dreapta. Eliade considera că generaŃia sa „poate fi
hărŃuită ş i ignorată, dar destinele ei nu pot fi anulate”2. Timpul avea să-i
dea dreptate, mulŃi dintre membrii acestei generaŃii devenind figuri
tutelare ale culturii române. Unii dintre ei au devenit martiri în închisorile
comuniste (Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor), al Ńii au ales calea exilului,
conservând o identi tate culturală, grav perverti tă în Ńară de “realismul
socialist. Cei rămaşi în Ńară, după ieşirea din închisoare, au încercat să
Ńină aprinsă flacăra spiritualităŃ ii româneşti, în diverse forme, de la
modelul socratic al lui Petre łuŃea, care nu a acceptat nicio colaborare cu
regimul comunist, până la o anumită formă de coabitare a lui Constantin
Noica, convins că promovarea culturi i autentice poate dărâma din interior
regimul comunist.
Am vorbit apoi despre „operaŃiunea de dezinfectare a sectorului
cuvântului tipărit din Ńara noastră”3, şi de „desfascizare a întregului sector
al publicaŃiilor de orice fel din Ńară”4, care au dus la interzicerea marilor
nume din cultura română. Indexul “fascişt ilor” cuprindea personali tăŃi
uriaşe ale culturii naŃionale: Mihai Eminescu, George Coşbuc, Vasile
Alecsandri, Titu Maiorescu, Alexandru VlahuŃă, dar şi Octavian Goga,
1 Mircea Eliade – Încercarea labirintului, Cluj Napoca, Editura Dacia 1990, p.11 2 Idem – Glosse pentru scriitorii tineri, în “Cuvântul”, VIII, nr.2502/11 iulie 1932 3 Ibidem, p11 4 Ibidem, p.15
5
Radu Gyr, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu şi alŃii , care alcătuiesc, în
cartea indicată, o l istă specială, o „listă neagră” care-i cuprindea pe
autorii interzişi din principiu , cum sună indicaŃii le formulate în cartea
mai sus menŃionată. „Fascist” era oricine îndrăznea să aibă o altă părere
decât ideologia oficială a s tatului comunist. Epurări le au loc în cultură,
literatură, artă, presă. Uniunile de creaŃie, ale scriitori lor în mod special ,
vor deveni instrumentele principale ale reeducării literaturii române.
O astfel de măsură viza ştergerea identităŃii noastre naŃionale, prin
anihilarea unui întreg curent de gândire şi spiritualitate românească, a
unui model cultural românesc. AcŃiunea era îndreptată împotriva
întregului popor, nu numai a elitei sale, pornindu-se de la eliminarea
operelor interzise din manualele şcolare.
Ce a însemnat comunismul ne spune filozoful Petre łuŃea, care î l
definea ca fiind o „crimă continuă”5. În lucrarea „Holocaustul roşu.
Crimele comunismului internaŃional în cifre”6, Florin Mătrescu estimează
că 2.451.400 de oameni au fost victime ale regimului comunist din
România, aproape 500.000 dintre aceşt ia găsindu-şi sfârşitul în lagăre şi
închisori. Cei care au avut cel mai mult de suferi t au fost t ineri i
intelectuali , arestaŃi , cei mai mulŃi dintre ei, de-a lungul anului 1948.
Însă nu doar suferinŃă a însemnat detenŃia comunistă, căci
memorialista închisorilor feminine, Aspazia OŃel Petrescu, vorbeşte
despre împrietenirea cu suferinŃa: „ne-am împrietenit cu ea, ne-am
însuşit-o ca pe bunul nostru zilnic. Am atins împăcarea cu destinul nostru
înŃeles ca o chemare, ca o ascultare, ca o părtăşie la jertfa de iubire
izbăvitoare a lui Iisus”7. Căci Dumnezeu „ne-a descoperit calitatea harică
a durerii , o treaptă mistică, sublimă, pe scara mântuirii: Răstignirea, fără
de care nu există Înviere”8.
5 Petre łuŃea – Între Dumnezeu şi neamul meu, Bucureşti, Editura Arta Grafică, 1992, p.108 6 Florin Mătrescu – Holocaustul roşu. Crimele comunismului internaŃional în cifre, Bucureşti, Editura Irecson, 2008 7 Aspazia OŃel Petrescu – A fost odată, Bucureşti, f.ed., 2011, p.30 8 Ibidem, p.601
6
II. Poezia detenŃiei (pp.14-60)
Capitolul al doilea este structurat în nouă subcapitole care
tratează poezia detenŃiei . Am pornit de la definirea conceptului de
literatură a detenŃiei şi a rezistenŃei anticomuniste, urmărind în mod
special tematica acesteia, făcând totodată şi o paralelă între ceea ce se
crea în temniŃele comuniste şi în afara acestora. Un spaŃiu amplu am
acordat temei morŃi i , cea mai des întâlnită şi având cele mai multe
conotaŃii .
II.1. Definire (pp.14-16)
Am definit literatura detenŃiei şi a rezistenŃei anticomuniste ca
fiind ceea ce a fost creat în timpul detenŃiei şi al rezistenŃei
anticomuniste de către cei care au trăit experienŃe personale în perimetrul
concentraŃionar. Prin urmare, am exclus de aici atât romanele lui Paul
Goma, cât şi piesele de teatru ale lui Valeriu Anania sau Radu
Mărculescu, acestea fiind create propriu-zis după detenŃie, având
avantajul elaborării textului în condiŃii oarecum fireşti de creaŃie.
II.2. Conceptul de poezie în detenŃie (pp.17-22)
Elita interbelică mărturisitoare a crezului său poli tic, cultural ,
naŃional sau religios, este aruncată după grati i . SpaŃiul carceral,
transformat astfel într-o adevărată universitate, găzduieşte aproape tot ce
a însemnat intelectual sau om de rând cu principii naŃionale. LanŃurile,
foamea, bezna, umilinŃa şi toate caznele diabolice ale bolşevismului nu au
împiedicat actul creaŃiei literare. Practic, literatura română s-a mutat în
catacombe, a fost îngropată sub pământ, unde a dat roade neaşteptate şi
neprevăzute de puterea bolşevică. În lipsa hârt iei, rămâneau varul,
tencuiala de pe pereŃi, vreo cojiŃă de săpun, talpa bocancului şi cine ştie
câte şi mai câte metode ivi te de mintea umană supusă reeducării. Prin
urmare, valoarea literară a acestor creaŃi i , de netăgăduit, este dublată de
valoarea lor spiri tuală, de încărcătura sufletească pe care o poartă. Fie că
este demascare a chinurilor, noian de amintiri, mărturisire de credinŃă,
rugăciune sau disperare, strigăt de durere, testament sau îndemn la luptă,
7
cea mai importantă calitate a poeziei de detenŃie este aceea a existenŃei
sale. Actul creaŃiei în puşcărie este descris şi rostuit şi de către Andrei
Ciurunga ca fiind un act de mărturisire a adevărului , de demascare a
ororilor comuniste:
„Pe file de pământ cât o moşie
am pus lopata – uriaş condei ,
având alături căl imara vie
a sângelui vărsat de fraŃii mei.” (Andrei Ciurunga, Aşa le-am scris)
Cuvintele capătă aici funcŃie cathart ică, eliberatoare, de descătuşare
a tuturor revoltelor adunate în ani şi ani de nedreptate. Ele nu mai
şoptesc, ci urlă, dau buzna, scapă, ies, evadează, s trivind în furia lor
lanŃuri , lacăte, zăbrele, căpestre, porŃi , blide goale, carceră, ajungând
până la cei care „au murit astă iarnă”. Ele dau glas unui blestem cumplit
aruncat asupra asupritorilor, blestem preluat din Doina eminesciană:
„Cine-au îndrăgit străinii
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia
Şi neamul nemernicia”.
În ceea ce priveşte rolul lui Eminescu în puşcăriile comuniste am
notat cuvintele Aspaziei OŃel Petrescu, deŃinută poli tic vreme de 14 ani:
„fratele nostru Mihai nu numai că a readus pe calea Domnului suflete
nefericite din temniŃele roşii , ci a şi salvat suflete căzute în cea mai
neagră deznădejde, datorită tocmai spiri tului său profund creşt in, al unora
dintre poeziile sale. (. . . )Universul său este spaŃiu infinit şi timp infinit,
dezmărginite dintr-o realitate autentic românească şi autentic creşt ină.” 9
Am concluzionat că tocmai aceste două coordonate, românească şi
creşt ină, stau la baza creaŃiei poetice a temniŃelor comuniste.
9 Aspazia OŃel Pet rescu , Răspuns unui f rate ma i tânăr , contraria t că î l cons ider pe
Mihai Eminescu creş t in , publ icat în revis ta „Veghea. Eminescu ş i or todoxia”, nr . 1 ,
2010, re luat în volumul „A fos t odată” , f .ed . , Bucureş t i , 2011, pp . 608-613
8
II.3. Poezia credinŃei (pp.23-26)
Mai presus de orice, poezia temniŃelor este o poezie a credinŃei.
Căci singurul reazem în multele momente de cumpănă, la graniŃa dintre
viaŃă şi moarte, a fost credinŃa în viaŃa de dincolo, în Hristos Mântuitorul ,
care coboară în celula mizeră, asumându-şi suferinŃa deŃinutului, pentru a
o rostui cu propria-I suferinŃă. Din această perspectivă am analizat
poemele lui Radu Gyr As´noapte Iisus , Îndemn, N-ai dezmierda , precum şi
Am 33 de ani al lui Andrei Ciurunga sau Balada anilor de închisoare a lui
Constantin Aurel Dragodan.
II.4. Literatura proletcultistă faŃă în faŃă cu literatura detenŃiei
(pp.27-31)
Acest subcapitol ş i-a propus să surprindă antagonismul valoric
dintre ceea ce se crea în bezna temniŃei şi literatura oficială, de
propagandă, propovăduită afară. Am folosit în mod deosebit lucrarea lui
Eugen Negrici, Literatura sub comunism , apărută în 2003 la Editura
FundaŃiei PRO, care subliniază faptul că omul nou ce se urmărea a fi creat
de ideologia bolşevică trebuia „supus unei operaŃiuni de spălare a
creierului şi de manipulare”10. În aceste condiŃii , poezia devine, în aşa-
zisul spaŃiu liber, „simplu instrument la dispoziŃia propagandei”11. Am
reproşat, însă, criticului punerea pe acelaşi plan a ideologiei satanice a
bolşevismului şi a credinŃei creştine, subliniind faptul că ideologia
bolşevică nu se asemăna cu creştinismul, ci se substi tuia acestuia,
răsturnând întregul s istem de valori morale. Este adevărat că se regăsesc
în formele poetice (dacă se pot numi astfel) termeni sau elemente
aparŃinând creştinismului, (de exemplu: crez, botez, osana, azimă ş.a.),
însă toate acestea sunt folosi te fie ironic, fie cu sens răsturnat, şi am
exemplificat cu Crezul lui A. Toma şi Cântecul de leagăn în noaptea de
după război al lui Eugen Frunză, opunându-le unui minunat Cântec de
leagăn scris în temniŃă de Eugenia Indreica Damian.
10 Eugen Negric i , op. c i t . , p . 19 11 Ib idem , p . 28
9
Nu am insistat asupra paralelismului dintre literatura creată în
catacombe şi cea din aşa-zisa libertate. Am dorit numai să ilustrăm faptul
că dezumanizarea, golirea de sentiment nu s-a produs nicidecum prin
tortura fizică aplicată în închisorile comuniste, ci dimpotrivă, ea a devenit
stindard arborat cu mândrie diabolică de către propagandiştii „omului
nou” comunist, animat de ură, de resentimente, de imboldul războinicei
„lupte pentru pace”.
II.5. Poezia suferinŃei (pp.32-36)
„Satan de-ar socoate că vechiul său vad
Ar fi să se cheme altfel decât iad,
i-ar spune sinistru cu glasul lui crud:
La Gherla e iadul şi-aici în Aiud!”12
Aceasta ni s-a părut a fi una dintre cele mai reprezentative înfăŃ işări
ale închisorii comuniste. În temniŃă, umilinŃa este cruntă, omul este
desconsiderat total, supus unor cazne inimaginabile. Dintre toate, foamea
şi frigul sunt cel mai greu de suportat. Prin urmare, cântecul lui este plin
de amar, de suferinŃă cruntă, şi agăŃat cu străşnicie în realitatea
întunecată, rece şi flămândă a celulei . I-am exemplificat aici pe Nichifor
Crainic, care surprinde cel mai bine chinul foamei, pe Radu Gyr, Andrei
Ciurunga, Dumitru Bacu, Sergiu Grossu, în versurile cărora am regăsit
taina Fericirilor13, cele atât de mângâietoare şi de aducătoare de speranŃă
pentru viaŃa veşnică. Căci toată suferinŃa nu este în zadar, ci este spre
mântuire.
II.6. Poezia dragostei de Ńară (pp.37-39)
„Cred într-Unul Dumnezeu,
Tatăl ziditorul ,
Dar mai cred şi-n neamul meu
12 Anonim, Aici e Aiudul , în Poezi i în închisor i , cu legere de Zahu Pană, Edi tura Cuvântu l Românesc, Canada, 1982 13 *** Bibl ia sau Sfânta Scr ip tură , Sfânta Evanghel i e după Matei , 5 , 3-12, Bucureş t i ,
Edi tura Ins t i tu tulu i Bibli c ş i de mis iune a l Biser ic i i Ortodoxe Române, 1991
10
ÎnfrăŃit cu dorul” ( Crez - Radu Gyr)
Acesta a fost crezul celor care au populat temniŃele comuniste.
Asemănându-se salcâmilor (Aurelian GuŃă) sau jnepilor (Radu Gyr),
focului, cavalerilor sau haiducilor, sentimentul acesta al apartenenŃei la
neam şi al datoriei faŃă de acesta este foarte puternic. Cu rădăcinile adânc
înfipte în pământ, în gl ia străbună, sfinŃ ită cu jertfele înaintaşilor, poporul
român, întemniŃat, mutilat, maltratat, t rebuia să spere în înviere, căci
„unde unul a căzut/o mie de vlăstari au răsărit”, motivaŃia fiind cât se
poate de simplă: „Suntem salcâmi şi creştem din Ńărână,/codri i de crez şi
datină română” (A. GuŃă), sau „totul ne-ntărâtă, nu ne-ndoaie/suntem
jnepii şi t răim din trântă” (Radu Gyr), căci „sus ne-aşteaptă vulturii , în
ciocuri/cu cununa spaŃiilor sfinte” (Radu Gyr).
Au luptat, au suferit , s-au jertfit , au murit pentru un crez înalt . Prin
urmare, nu doar lupta, ci şi jertfa şi-au pus-o în slujba neamului,
transformându-le în trepte şi în „punte de mărgean peste dezastre/s-o urce
paşii lumii care vine”, în „armuri pe piepturi vii toare”, în „spadă grea în
mâini ce nu sunt încă” şi în „pâine pentru foamea gloatei”, aşa cum apare
în Ofranda lui Radu Gyr.
II.7. Poezia colindei (pp.40-42)
Nu multe sunt momentele care au adus lumină, bucurie şi nădejde
sufletelor prigonite. Dar încărcătura acestora a fost copleşitoare. Fie că
era vorba despre Naşterea Domnului, despre Înviere, despre Adormirea
Maicii Domnului , acestea au răscolit profund pe trăitorii temniŃelor
comuniste. Iar cei cărora Dumnezeu le dăduse talantul creării de versuri
(fie că îl aveau dinainte şi tocmai acesta era pretextul arestări i , fie că l-au
primit dincolo de gratii), au deveni t purtători de cuvânt, sentimente,
dureri şi bucurii ai tuturor fraŃilor de suferinŃă.
II.8. PercepŃia morŃii în poezia de detenŃie (pp.43-56)
Este un capitol mai amplu, căci tema morŃii este una fundamentală
în poezia detenŃiei . CondiŃi ile inumane de detenŃie, anchetele animalice,
torturile de neimaginat , foamea, frigul , izolarea, denominarea, umilirea –
11
toate acestea au făcut ca moartea să fie iminentă şi aproape permanent
prezentă în celule, f ie ca ameninŃare a trupului chinuit , fie ca eliberare a
sufletului care se împărtăşise cu Hristos din potirul suferinŃei .
Am încercat să surprindem aici accepŃiunile dat morŃii de către
poeŃii temniŃelor. Astfel, am văzut moartea ca eliberare la Zahu Pană,
Aurel Dragodan, Radu Gyr, moartea ca favoare, ca avantaj al celui ce o
primeşte în faŃa celor ce încă o aşteaptă (la Gyr sau Ciurunga), moartea ca
firesc (din nou la Gyr şi Ciurunga, dar şi la Crainic), apoi moartea ca o
continuare a destinului, ca o prelungire a lui „acolo sus în văzduh” (la
Radu Gyr, Aurelian GuŃă sau Nichifor Crainic), moartea ca viaŃă (la
Crainic sau Zorica LaŃcu), moartea ca jertfă (la Radu Gyr sau Ionel
Zeană).
Desigur, există mai multe accepŃiuni ale morŃii . Ele depind în mare
măsură de forŃa sufletească a fiecărui creator de versuri . Există moartea
ca nuntă, inspirată din baladesc (în „Cântec de nuntă” al lui Radu Gyr sau
în „Ziua morŃilor” a lui Gheorghe Olteanu), moartea ca treaptă spre
mântuire (de asemenea la Radu Gyr, în „Ofrande”), sau ca deznădejde
(Radu Gyr – „Când voi muri ”), moartea ca izbăvire (la Dumitru Oniga –
„Toamna”) sau ca biruinŃă (Petre Baciu – „Voi aŃi căzut”), moartea ca şi
cunoaştere (Constantin Oprişan – „Să simt, să aud, să văd.. .”) etc. Toate
acestea duc, însă, fiecare în parte sau toate la un loc, către aceeaşi idee:
moartea nu este punct, ci virgulă14.
II.9. Cultul morŃilor (pp.57-60)
Am văzut că moartea era permanent prezentă în temniŃă, despărŃ ind
cu cruzime om de om, vis de vis, speranŃă de speranŃă. Şi de cele mai
multe ori este vorba despre moartea martirică, sfântă. Căci întunericul
temniŃei nu a fost numai spre luminarea minŃi i deŃinuŃi lor, care aveau
acum posibili tatea să culeagă informaŃii şi să împărtăşească totodată din
ştiinŃa lor celorlalŃi . Dar a fost mai ales spre luminarea sufletească, spre
14 Traian Tri fan în Mărtur isesc . Robul 1036 , se înt reba: „Ce es te moartea, punct sau
vi rgulă?”
12
dobândirea virtuŃ ilor creştine, spre mântuire, chiar şi cu preŃul unor
torturi inimaginabile care se puteau sfârşi în orice clipă cu moartea fizică.
Cultul morŃi lor în tradiŃia românească este materializat în mod
special în rugăciuni pentru morŃi. Astfel de rugăciuni au ridicat Nichifor
Crainic, Andrei Ciurunga, Eugenia Indreica Damian, Gheorghe Olteanu,
Ana Mara Marin, Radu Gyr şi mulŃ i alŃ ii , asupra cărora ne-am oprit în
acest capitol .
III. Poezia rezistenŃei anticomuniste (p.61-73)
III.1. Prizonieratul în URSS (pp.61-65)
Am considerat prizonieratul în URSS ca primă formă de detenŃie
survenită în urma rezistenŃei anticomuniste. Din memorialist ica privitoare
la acest subiect am extras două exemple de poeme, unul necunoscut, al lui
Maxim Golban, unul dintre mulŃii români deportaŃi în Siberia, şi un altul,
al lui Ştefan Tumurug, Colindul prizonierilor români din URSS, cunoscut
şi interpretat de toŃ i românii din lagărele sovietice. Deşi au forme şi
valori l iterare diferite, ambele poeme surprind aceleaşi sentimente:
dragoste de Ńară, dor, dorinŃa de libertate.
III.2. Poezia rezistenŃei anticomuniste din munŃi (pp.66-73)
Şi pentru ilustrarea acestei poezii am ales spre exemplificate tot
două poeme, încercând să surprindem vibraŃiile sufleteşti ale celor care
şi-au pus viaŃa în slujba unui ideal sfânt: „SpuneŃi , vă rog, oamenilor din
Ńară că mai există un colŃ din Regatul României, care nu şi-a plecat capul
înaintea comunişt i lor. Şi atâta timp cât ne vor sta capetele pe umeri , acest
colŃ de Ńară va fi liber. SpuneŃi-le să-şi păstreze încrederea că într-o zi
toată România va fi liberă. RugaŃi-vă să vă ajute şi să ne ajute
Dumnezeu”15.
Este vorba întâi despre Marşul luptători lor din munŃi , semnat de
Nicolae Mazilu şi pus în circulaŃie de Ion Gavrilă Ogoranu, un cântec de
revoltă şi totodată o chemare la luptă. Am urmărit apoi demersul poetic al
15 Ion Gavri l ă Ogoranu – Brazi i se f râng, dar nu se îndoiesc , vo l . I , Edi tura Mari s t ,
2009, pp .286-287
13
partizanului Vasile Motrescu, ale cărui versuri adunate în caietele-jurnal
din munŃi sunt stângace din punct de vedere artistic, dar sunt mărturie vie
a destinului tragic al omului frumos, al Ńăranului român inteligent, cult,
bun cunoscător al istoriei , patriot şi, printre toate acestea, iubitor de
poezie.
IV . Autori (p.74-209)
Capitolul IV surprinde particularităŃi ale creaŃiei poetice a unor
autori reprezentativi, considerăm noi, pentru literatura detenŃiei . Am
vorbit întâi despre poetul temniŃelor, Radu Gyr, apoi despre Nichifor
Crainic şi Andrei Ciurunga, autori consacraŃi încă înainte de a fi
întemniŃaŃi. Apoi, ne-am aplecat asupra a două nume aproape
necunoscute: Virgil Maxim şi Eugenia Indreica Damian, tocmai pentru a
sublinia faptul că există încă probleme serioase în ceea ce priveşte
obiectivitatea critici lor şi a istoricilor literari atunci când vine vorba
despre l iteratura anticomunistă.
IV.1. Radu Gyr (pp. 74-124)
Poeziile lui Radu Gyr au fost „Psaltirea închisorilor”16, în vreme ce
autorul lor este Apostol17 ce a întors atâtea suflete întemniŃate de pe calea
disperării , a deznădejdii . Atunci când durerea, fizică sau sufletească, e
împărtăşită cu ceilalŃ i , e mai uşor de suportat.
Nu am căutat aici a face o ierarhizare cronologică a poezii lor de
detenŃie ale lui Gyr, deşi ar fi interesant un studiu comparativ al creaŃiilor
din timpul detenŃiilor din cele trei regimuri . Cu siguranŃă tonalitatea,
tonusul, optimismul ori, dimpotrivă, deznădejdea şi alte asemenea
elemente ar trăda momentul conceperi i poeziei. Însă aceasta şi-ar avea
locul într-o monografie. În teza de faŃă am privit poezia de detenŃie a lui
Gyr ca un tot unitar, argumentându-ne demersul prin aceea că, dincolo de
16 România – resp ira Ń ia or todoxă d in Balcani , Revis ta At i tudini nr . 17 , an I I I , iun ie
2011, p . 34 - 41 17 Aspazia OŃel Pet rescu - Radu Gyr – Apostolu l poet a l închisor i lor româneş t i î n
Revis ta At i tudini nr . 17 , an I I I , iun ie 2011
14
gratii , pentru deŃinuŃi i care împărtăşeau aceeaşi suferinŃă, aceleaşi
prigoniri cu poetul, cuvântul său rimat depăşea orice barieră temporală
sau part inică, devenind hrană vie.
O atenŃie specială am acordat baladelor de detenŃie ale lui Gyr,
considerându-le partea cea mai importantă a poeticii sale, şi datorită
dimensiunilor uriaşe ale poemelor, Ńinând cont de condiŃi ile de creaŃie ş i
tranmsitere, dar şi datorită mesajului puternic cuprins în ele. Am subliniat
aici atitudinea în faŃa morŃii , jertfa pentru creaŃie, conşti inŃa datoriei,
dragostea, respingerea socială, idealul, rolul credinŃei ş.a.
Cuvântul lui Gyr din temniŃă a frânt lanŃuri şi cătuşe, a spart ziduri,
a rupt zăbrele, a frânt bezne şi a trecut dincolo de porŃi le ferecate, prin
sârma ghimpată şi printre gloanŃele gardienilor, şi, aşa cum a evadat, a şi
pătruns în alte funduri de lume, să mângâie şi să îmbărbăteze alte vieŃi cu
lanŃuri la mâini şi la picioare, dar cu suflete libere.
IV.2. Nichifor Crainic (pp.125-155)
Numele lui Crainic este rostit la fel de des ca al lui Gyr atunci când
vine vorba despre mărturii ale foşti lor deŃinuŃi politic din regimul
comunist . Deşi numărul creaŃiilor din detenŃie ale lui Crainic publicate
până în acest moment este relativ mic, valoarea acestora, dată indiscutabil
de talentul extraordinar experimentat cu mult înainte ca autorul să intre în
puşcărie şi continuat după el iberare, a făcut ca versurile să intre rapid în
memoria colectivă a deŃinuŃilor şi să răsune nu atât în urechile fraŃi lor de
suferinŃă, cât în sufletul lor. Nichifor Crainic este teolog – acest lucru
face ca versurile sale să murmure în glas de Psalt ire, mărturisind
adevăruri de credinŃă profunde.
La Crainic am remarcat creştinismul cosmic înfăŃişat în Cântecul
potirului , spre exemplu, apoi poezia foamei, spiritul de jertfă din
Baldovin şi Mădălina, lanŃul de coborâri şi ridicări, pacea inimii
dobândită prin credinŃă şi închinarea în faŃa morŃilor vii .
Vedem în creaŃi ile de detenŃie ale lui Nichifor Crainic o aglomerare
de senzaŃii dintre cele mai pregnante, de la frig şi foame, la angoase,
15
singurătate, zdruncinare. Sentimentul final care răzbate, din poemele de
detenŃie ale lui Crainic sunt acaparate, însă, de teologul Nichifor Crainic,
care ştie că Dumnezeu, dincolo de chinurile vieŃi i pământene, aşteaptă să
ofere omului căzut acea înălŃătoare ridicare. Este credinŃa care l-a salvat
pe Crainic – şi încă pe mulŃi dintre deŃinuŃi, care s-au adăpat din apa vie a
creaŃiei lui Crainic – din tenebrele temniŃei comuniste, redându-i
libertatea sufletească.
IV.3. Andrei Ciurunga (pp. 156-172)
Poezia lui Ciurunga este cutremurătoare. Ofensiv, dur, versul este
încărcat cu puteri nebănuite, şi atunci când îngenunchiează spre
rugăciune, dar mai ales când poartă stigmatul blestemului. Întâlnim aici
revolta firească a întemniŃatului nevinovat, dragostea faŃă de semenul
încătuşat alături, conştiinŃa responsabili tăŃii faŃă de morŃi, duioşia fiului
faŃă de mamă, a tatălui faŃă de copil , a soŃului faŃă de soŃie, dragostea de
neam, dorul de Basarabia natală răpită, rugăciune, suferinŃă, recunoştinŃă
şi atât de multe al te sentimente, încât putem spune că poezia de detenŃie a
lui Ciurunga este o radiografie completă a unui suflet complex. Versurile
nu sunt doar o înşiruire stilist ică de imagini, ci sunt reprezentări palpabile
ale unor trăiri puternice manifestate în cunoscutele condiŃii de detenŃie.
Poezia de detenŃie a lui Ciurunga este un cântec luptător cu tot ceea ce
presupune lupta: armură, zale, sabie. Este slovă scrisă cu condei de gând
şi cu cerneală de sânge, este ideal şi suferinŃă, este dragoste şi durere, e
viaŃă sufletească, este „inimă verde”, pururea vie, neînfrântă, biruitoare.
IV.4. Virgil Maxim (pp. 173-200)
Pentru istoriile literaturii române scrise până în acest moment,
Virgil Maxim este doar unul dintre mulŃii necunoscuŃi (prin urmare,
nedemni de a fi menŃionaŃi!) care au trecut prin calvarul temniŃelor
comuniste, îndulcindu-şi suferinŃa cu încercări versificate. Valoarea
poemelor lui Virgil Maxim, adunate în volumul Nuntaşul cerului (Is ihas) ,
este de netăgădui t. Aceste „poeme creştine cu teme isihaste”, cum le
numeşte autorul , sunt definite ca „sinteze sub formă de metaforă ale unor
16
stări şi stadii de viaŃă duhovnicească – un dar de lumină şi trăire făcut
sufletului meu - acolo unde nu se trăia numai pentru pâine (.. .)”18. Şi cum
„dar din dar se face Rai”, vorbă veche românească, Maxim dăruieşte
aceste creaŃii ale sale nu doar celor ce-i împărtăşiseră suferinŃa, ci nouă
tuturor, ca mărturie vie a luptei , a rezistenŃei româneşti împotriva
comunismului ateu chiar ş i dincolo de zidurile negre ale închisorilor.
Căci meditaŃ iile lui Maxim pendulează invariabil înt re poezie şi
rugăciune, ajungând la întâlnirea cu Dumnezeu văzut ca metaforă a
luminii , sunt plâns al rugăciunii, sunt bucurie a durerii , sunt plecăciune în
faŃa celor ce şi-au trăit şi şi-au murit viaŃa aducând slavă lui Dumnezeu.
IV.5.Eugenia Indreica Damian (pp. 201-211)
Numele Eugeniei Indreica Damian este cunoscut doar datorită
Aspaziei OŃel Petrescu, care şi-a oglindit mărturiile volumului In
memoriam. Spice cu poeme semnate de cea cu care a împărŃ it căderile şi
înălŃările din timpul detenŃiei .
Există, însă, un caiet de versuri pregătit pentru t ipar şi intitulat
simplu Poezii , care conŃine şi poeme care nu au văzut niciodată lumina
tiparului. Aici am regăsit , surprinsă magistral, toată sensibili tatea
feminină, începând de la sentimentul matern, dragostea faŃă de frumos,
gingăşia cuprinsă în fiinŃa sublimă a flori lor, până la dârzenie, asumare a
dest inului crud, şi mai ales multă rugăciune. Versurile sunt anotimpuri
interioare, sunt rugăciuni profunde, sunt jertfă de suflet şi gând.
V. Concluzii (pp.210-212)
La finalul demersului nostru analitic, am constatat că literatura
detenŃiei şi a rezistenŃei anticomuniste este un izvor nesfârşi t de
simboluri , de teme şi motive poetice venite dintr-un adânc sufletesc
răscolit tocmai de condiŃii le crâncene de vieŃuire în abisul temniŃei , în
pustia Siberiei sau în inima munŃi lor. Astfel, poezia a fost transfigurată în
rugăciune. Nu a înlocuit rugăciunea, ci a îmbogăŃit-o, oferindu-i forme
poetice uneori clasice, ca la Gyr, Crainic, Ciurunga, de multe ori
18 Ibidem
17
uimitoare, neaşteptate, cum este cazul reflecŃiilor filozofice versificate
ale lui Constantin Oprişan sau Virgil Maxim. Poezia se descoperă astfel
ca panaceu, al inând dureri, reiterând idealuri, menŃinând trează vigilenŃa
sufletului în faŃa încercării satanice de sufocare a tot ceea ce este veşnic
în fiinŃa umană; ca mărturisire de credinŃă, exerciŃ iu intelectual , mijloc de
exprimare şi de împărtăşire a durerilor, a doruri lor, a năzuinŃelor comune.
Şi, mai ales, ca scară spre cer.
Ne-a interesat cu precădere rolul pe care aceste creaŃi i l-au
îndeplinit – cu prisosinŃă, spunem noi la finalul acestui studiu - acolo
unde s-au născut ş i pentru cei cărora le-au fost dăruite.
Considerăm necesară şi stringentă recuperarea acestor valori
inestimabile ale literaturii detenŃiei, cu care li teratura română s-ar
îmbogăŃi substanŃial . Căci fenomenul li teraturi i detenŃiei este unic cel
puŃin în spaŃiul li terar răsăritean, nicăieri nefi ind interzis cu desăvârşire
nu numai cuvântul scris, ci şi cel rostit , interdicŃie a cărei încălcare să
ducă la condamnări la moarte sau la zeci de ani de detenŃie.
Literatura detenŃiei face parte din filonul viu al culturi i româneşti
autentice, fiind creată în catacombe, în timp ce literatura oficială era
dominată de proletcultismul care desfigura, în fapt, spiritualitatea
românească. Prin urmare, o considerăm o victorie a literaturii , în pofida
tuturor constrângerilor la care a fost supusă, iar întârzierea includerii ei
în istoriile l iterare actuale nu face decât să văduvească cultura română de
o faŃetă importantă cu care al te culturi cu siguranŃă s-ar mândri.
VI. Addenda
Addenda cuprinde, întâi de toate, textele inedite ale Eugeniei
Indreica Damian, transcrise din caietul pus la dispoziŃie de Aspazia OŃel
Petrescu. Am inclus aici o hartă a punctelor de detenŃie din perioada
comunistă, precum şi o cronologie a represiunii culturii . Ca inedite, am
inclus, de asemenea, fotografii care ilustrează grăitor modurile de
comunicare, de transmitere a poeziilor în detenŃie.
18
BIBLIOGRAFIE
Literatură
1. Anania, Valeriu - De dincolo de ape. Pagini de jurnal ş i alte
texte, Cluj, Editura Dacia, 2000
2. Anania, Valeriu - Greul pământului , Bucureşt i, Editura
Eminescu, 1982
3. Andronescu, Demostene – Peisaje lăuntrice , Sibiu, Editura
Puncte Cardinale, 1995
4. Baciu, Petru - „Cine?”, Bucureşti, Editura FundaŃiei Culturale
Buna Vestire, 2002
5. Idem - „Inimi zăvorâte”, Bucureşti , Editura FundaŃiei Culturale
Buna Vestire, 1999
6. Idem - Poeme, Madrid, 1964
7. Ciuceanu, Radu - Potcoava fără noroc, Bucureşti, Editura
Meridiane, 1994
8. Ciurunga, Andrei – Poeme cu umbre de gratii , Bucureşt i, Editura
Sagittarius, 1996
9. Cristea, Dumitru - łie, Doamne!, Cluj Napoca, Editura
Mediamira, 2004
10.Dragodan, Constantin Aurel – It inerare în lanŃuri , Bucureşti ,
Editura Ramira, 1992
11.Eminescu, Mihai – Opere , Bucureşti , Editura Univers
Enciclopedic, 1999
12.Gyr (Demetrescu), Radu - Sângele temniŃei - Balade , Timişoara,
Editura Marineasa, 1993
13.Idem - Sângele temniŃei – Stigmate, Bucureşti, Editura Vremea,
1998
14.Idem - Ultimele poeme , Bucureşti , Editura Vremea, 1994
15.Idem - Pragul de piatră , Bucureşti, Editura Vremea, 1998.
19
16.Idem - Anotimpul umbrelor, sonete şi rondeluri , ediŃie îngri jită şi
postfaŃă de Barbu Cioculescu, Bucureşt i, Editura Vremea, 1993.
17.Idem – Linişt i de schituri , Bucureşti , Editura Vremea, 2000
18.Idem – Cununi uscate. Stele pentru leagăn , Bucureşti, Editura
Vremea, 1998.
19.Idem - Balade , Bucureşti, Editura Lucman, 2006.
20.Mateiaş, Virgil – Cântece nescrise. Din închisoare. 1948-1964 ,
Timişoara, Editura Gordian, 1993
21.Idem – Nuntaşul cerului (Isihas) – poeme creştine pe teme
isihaste , Zalău, Editor S.C.Salajul SRL, 1992
22.Olariu, Despa - Lumini pe crucea mea din beznă. Însemnări în
gând din anii diabolicei opresiuni din închisorile comuniste
(1958-1964), Bucureşti, Editura FundaŃiei Profesor George Manu,
1995
23.Oniga, Dumitru – Lumină şi iubire , Suceava, Editura Cuvântul
nostru, 1997
24.Idem – Novissima Tristia , Suceava, Editura Cuvântul nostru, 1998
25.Idem – Iubiri; sonete , Suceava, Editura Muşatinii , 2004
26.Idem - Lumini, sublimele lumini; rondeluri , Suceava, Editura
Muşatinii , 2010
27.Idem – Cântece triste , Suceava, Editura NordPress, 1996
28.Idem – Fiorduri; poezii , Suceava, Editura Bucovina Viitoare,
2000 Anul Eminescu
29.Oprişan, Constantin – CărŃi le spiri tului şi alte poezii , Bucureşti,
Editura Christiana, 2009
30.Pană, Zahu – Poezii din închisori , Editura Cuvântul Românesc,
Canada, 1982
31. Vasiliu, Virgil D. - Mărturia poeziei, Paris, 1957
20
Antologii
1. *** As’ noapte Iisus mi-a intrat în celulă. PoeŃi după gratii ,
Bucureşti , Editura Elisavaros, 2005
2. Buzaşi , Ion – Poezia religioasă românească , Cluj-Napoca, Editura
Dacia XXI, 2011
3. *** Dreptul la memorie în lectura lui Iordan Chimet , vol. 1-4, Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 1995
4. *** PoeŃi după grati i, Mănăstirea Petru Vodă, 2010
5. *** Din poezia rezistenŃei româneşti , ediŃie îngriji tă de Victor
Buescu, Lisabona, 1952
6. *** Ofranda , ediŃie îngri jită de D. Bacu, Madrid, 1963
7. *** Poeme cu umbre de gratii , Bucureşti, Editura Sagittarius, 1996
8. *** Poeme din închisori , ediŃie îngrijită de V. Posteucă, N. Novac,
Nicu Dima, Madrid, 1970
9. *** Poezia în cătuşe , antologie de Aurelian Popescu, Craiova,
Editura Omniscop, 1995
10.*** Poezii din închisori , culegere de Zahu Pană, Editura Cuvântul
Românesc, 1982
11.*** Voi n-aŃi fost cu noi în celule, ediŃie îngrijită de Arhim. Roman
Braga, Sao Paolo Brazilia, 1972.
Mărturii, jurnale, memorii
1. Alui Gheorghe, Adrian – Cu Părintele Justin Pârvu despre moarte,
jertfă şi iubire, Piatra NeamŃ, Editura CONTA, 2006
2. Anania, Valeriu – Memorii, Bucureşti, Editura Polirom, 2008
3. Anastasie, Petre Grigore – Înfruntarea reeducărilor de la Gherla ,
Bucureşti , Editura Ramida, 1997
4. Anania, Valeriu - De dincolo de ape. Pagini de jurnal şi alte texte,
Cluj, Editura Dacia, 2000
5. Andreica, Gheorghe - Mărturii. . . Mărturii… din iadul temniŃelor
comuniste, consultant Dan Staicu, Bucureşti, Editura 2000, 2000
21
6. Idem - Omul din groapă. Povestiri din perioada cruntei terori
comuniste 1948-1964 , Ploieşti , Editura Printeuro, 2000
7. Idem - Târgşorul . Închisoarea minorilor, 1948-1950 , Ploieşti,
Editura Printeuro, 2000
8. AndreicuŃ, Andrei – Mărturisitori pentru Hristos , Alba Iulia,
Editura Reîntregirea, 2005
9. Baciu, Nicolae - Yalta şi crucificarea României , FundaŃia
europeană Drăgan, 1990
10.Idem - Agonia României , 1944- 1948 , Cluj-Napoca, Editura Dacia,
1990
11.Bacu, Dumitru - Piteşti , Bucureşti , Editura Atlantida, 1991
12.Idem - Aiud , Madrid, 1961
13.Baghiu, Aurel - Printre grati i , vol. I, Cluj-Napoca, Editura
Zamolxis, 1995; vol. II, Cluj Napoca, Editura Napoca Star, 2003
14.Baicu, Petre - Povestiri din închisori şi lagăre, Oradea, Biblioteca
revistei Familia, 1995
15.Idem – Ana, Jura şi pisica oarbă , Oradea, Biblioteca Revistei
Familia, 1997
16.Baicu, Petre; Salcă, Alexandru - RezistenŃa în munŃi şi oraşul
Braşov 1944-1948 , Braşov, Editura Transilvania Expres, 1997
17.Bejan, Dumitru - Amintiri din captivitate , Bucureşti, Editura
Tehnică, 1995
18.Bellu, Ştefan - Pădurea răzvrătită. Mărturii ale rezistenŃei
anticomuniste , Baia Mare, Editura Gutinul, 1993
19.Blănaru-Flamura, V . - Kazaciocul groazei din Valea Piersicilor.
804 zi le şi nopŃi în lanŃurile morŃii , Editura Sepco S.R.L., ColecŃia
Iconar în colaborare cu FundaŃia Bunavestire, 1996
20.Bordeianu, Dumitru Gh . - Mărturisiri din mlaştina disperării.
Cele văzute, trăite şi suferite la Piteşti şi Gherla , Bucureşti,
Editura Gama, 1995
22
21.Brătianu, Dan M . - Martor dintr-o Ńară încătuşată , Bucureşti,
Editura FundaŃia Academia Civică, 1996
22.Brânzaş, Liviu – Raza din catacombă , Bucureşt i , Editura Scara,
2001
23.Brusalinschi, Dumitru - DeportaŃi în Bărăgan , Călăraşi, 2001
24.Calciu Dumitreasa, Gheorghe - Mărturisitorul prigonit , Piatra
NeamŃ, Editura Crigarux, 2007
25.Idem - SuferinŃa ca binecuvântare, Bucureşti , Editura Cathisma,
2007
26.Caraza, Grigore - Aiud însângerat , Piatra NeamŃ, Editura Conta,
2007
27.Cârjă, Ion - Canalul morŃii , Bucureşti, Editura Cartea Românească,
1993
28.Călinescu, Nicolae - Preambul pentru camera de tortură ,
Timişoara, Editura Marineasa, 1994
29.Chioreanu, Nistor - Morminte vii , Iaşi, Institutul European, 1992
30.Ciuceanu, Radu - Intrarea în tunel, Bucureşti , Editura Meridiane,
1991
31.Constante, Lena - Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în
închisorile din România , Bucureşti, Editura Humanitas, 2002
32.Idem - Evadare imposibilă. Penitenciarul politic de femei
Miercurea Ciuc 1957-1961, Bucureşti , Editura FundaŃiei Culturale
Române, 1993
33.Coposu, Corneliu - Mărturisiri . Corneliu Coposu în dialog cu
Vartan Arachelian , Bucureşti , Editura Humanitas, 1996
34.Corpas, Iosif - SecvenŃe din fostele închisori politice , Bucureşti,
Editura Humanitas, 2003
35.Crainic, Nichifor - Memorii ( II) . Pribeag în Ńara mea. Mărturii din
închisoare. Memoriu - Răspuns la actul meu de acuzare , Bucureşti
Muzeul Literaturii Române,
23
36.Idem – Zile albe, zile negre, Bucureşti, Casa Editorială Gândirea,
1991
37.Cunescu Pfeirffer, Olga - O călătorie gratuită. Românii în gulagul
sovietic, Bucureşti, Editura Vremea, 2003
38.Davidescu, Ştefan Ioan I. - Călăuză prin infern , Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2002
39.Dumitrescu, Vladimir - Închisorile mele (Memorii), Bucureşti,
Editura Albatros, 1994
40.Fântână, Constantin - SentinŃa , Bucureşti, Editura FundaŃia
Academia Civică, 2002
41.Gavrilă Ogoranu, Ion – Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, 7
volume, 1995-2007
42.Gavrilă Ogoranu, Ion – Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc , vol I-
II, Baia Mare, Editura Marist , 2009
43.GheorghiŃă, Viorel – Et ego Sărata Piteşti-Gherla-Aiud. Scurtă
istorie a devenirii mele, Timişoara, Editura Marineasa, 1994
44.Giurescu, C. Constantin - Cinci ani şi două luni în penitenciarul
de la Sighet , Bucureşti, EdituraFundaŃiei Culturale Române, 1994
45.Goma, Paul - Culorile curcubeului '70 (Cutremurul oamenilor),
Bucureşti , Editura Humanitas, 1990
46.Idem - Gherla , Bucureşti, Editura Humanitas, 1990
47.Idem - Patimile după Piteşti , Bucureşti , Editura Cartea
Românească, 1990
48.Grebenea, Nicolae - Amintiri din întuneric , Bucureşti, Editura
Scara, 1997
49.Grossu, Sergiu - În adâncul abisului - Domnia urii sub comunism ,
Bucureşti , Editura FundaŃia Academia Civică, 2004
50.Idem - Calvarul României creştine , Bucureşti , Editura Vremea,
2006
51.Idem – Calendarul meu , ConstanŃa, Editura Ex Ponto, 1996
24
52.Horea, Vintilă - Mai bine mort, decât comunist , Editura Phoenix,
1990
53.Hrehor, Constantin - Muntele mărturisi tor. Anii rezistenŃei - anii
suferinŃei , Iaşi, Editura Timpul, 2002
54.Ianolide, Ioan – Întoarcerea la Hristos , Bucureşti, Editura
Christiana, 2006
55.Idem –DeŃinutul profet , Bucureşti, Editura Bonifaciu, 2009
56.Ilie, Tudor – De sub tăvălug , ConstanŃa, 2010
57.Istrati, Panait – Spovedania unui învins, Bucureşti, Editura
Gramar, 2006
58.Ioanid, Ion - Închisoarea noastră cea de toate zilele , 5 vol .,
Bucureşti , Editura Albatros, 1991-1996
59.Lungu Constantinescu, GraŃia – Părintele Iustin Pârvu. ViaŃa şi
învăŃăturile unui mărturisi tor , Iaşi , 2007
60.Manu, Emil - Infernurile noastre. Jurnal de detenŃie , Bucureşti ,
Editura Crater, 1993
61.Maxim, Virgil – Imn pentru crucea purtată , Bucureşti, Editura
Antim, 2002
62.Mija, Teofil – GeneraŃia neînfrântă , Braşov, f.ed., 2008
63.Monahul Moise – Sfântul închisorilor: mărturii despre Valeriu
Gafencu, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2007
64.Motrescu, Vasile; Dobre, Mircea – Jurnale din rezistenŃa
anticomunistă , Bucureşti, Editura Nemira, 2006
65.Nicodim, Dumitru - Poarta Albă , Bucureşti , Editura Humanitas,
2003
66.Nicolescu, Costion (coord) – Părintele Voicescu, un duhovnic al
cetăŃii , Bucureşti , Editura Bizantină, 2002
67.Oancea, Zosim – Închisorile unui preot ortodox , Bucureşt i , Editura
Christiana, 2004
68.OŃel Petrescu, Aspazia – Strigat-am către Tine, Doamne…,
Bucureşti ,Editura FundaŃiei Buna Vestire, 2000
25
69.Idem – Crucea de la Miercurea Ciuc şi Paraclisul Naşterea Maicii
Domnului , Bucureşti , Editura Scara, 2001
70.Idem - Adusu-mi-am aminte , Roman, Editura Rovimed Publishers,
2007
71.Idem – In memoriam. Spice , Bucureşti, Editura Elisavaros, 2008
72.Idem – A fost odată , Bucureşti, f.e. , 2011
73.Pandrea, Petre - Reeducarea de la Aiud , Editura Vremea, 2000
74.Pantazi, Ion - Am trecut prin iad , Sibiu, Editura Constant , 1992
75.Papacioc, Arsenie – Veşnicia ascunsă într-o clipă , ConstanŃa,
Editura Reîntregirea, 2004
76.Paven, Justin Ştefan - Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?,
Bucureşti , Editura Majadahonda, 1996
77.Părintele Marcu de la Sihăstria – Mărturisirea unui creştin ,
Petru- Vodă, 2007
78.Petrişor, Marcel - Fortul 13 - convorbiri din detenŃie , Bucureşti ,
Editura Meridiane, 1991
79.Pica, Ioan Victor - Libertatea are chipul lui Dumnezeu , Târgu
Mureş, Editura Arhipelag, 1993
80.Popa, Neculai - Represiune şi rezistenŃă în jud.NeamŃ , Bucureşti ,
ed. a II-a, Editura Vremea, 2001
81.Idem - Coborârea în Iad - Amintiri din închisorile României
comuniste, Bucureşti , Editura Vremea, 1999
82.Popescu, Traian - Experimentul Piteşti , Bucureşti, Editura Crater,
2000
83.Idem - File din procesul comunismului: teroarea şi diversiunea
politică de stat , Bucureşti , Editura Scara, 2004
84.Rădulescu, Mihai - Casa lacrimilor neplânse. Martor al acuzării în
procesul reeducatorilor , Bucureşti, Editura Ramida, 1993
85.Scrima, André – Ortodoxia şi încercarea comunismului , Bucureşti ,
Editura Humanitas, 2008
86.Idem – Timpul Rugului aprins, Bucureşt i , Editura Humanitas, 2000
26
87.State, Aurel – Drumul crucii , vol. 1-2, Bucureşti , Editura Litera,
1993
88.Stănescu, Bucur – Spicuiri dintr-o viaŃă chinuită , Bucureşti ,
Editura Ramida, 1999
89.Stănescu, Gabriel – Dumnezeu m-a salvat din iad , Bucureşti ,
EdituraCriterion Publishing, 2008
90.Steinhardt, Nicolae - Jurnalul fericirii , Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1991
91.Idem - Primejdia mărturisirii , Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993
92.Timaru, Mihai - Amintiri de la Gherla , Timişoara, Editura de Vest ,
1993
93.Trifan, Traian – Mărturisesc. Robul 1036 , Bucureşt i , Editura
Scara, 1998
94.Tudorică, Nae – Mărturisiri în duhul adevărului , GalaŃi , f .e.,1995
95.łepelea, Gabriel - Amintiri şi evocări , Bucureşti , Editura FundaŃiei
Culturale Române, 1994
96.łuŃea, Petre – Între Dumnezeu şi neamul meu , Bucureşti , Editura
Anastasia, 1992
97.Idem – 321 de vorbe memorabile ale lui Petre łuŃea , Bucureşti ,
Editura Humanitas, 1993
98.Valery-Grossu, Nicole - Binecuvântată f ii , închisoare…, Bucureşti ,
Editura Duh şi Adevăr, 1998.
99.Voicu-ArnăuŃoiu, Ioana-Raluca - Luptătorii din munŃi. Toma
ArnăuŃoiu. Grupul de la Nucşoara. Documente ale anchetei,
procesului, detenŃiei , Bucureşti, Editura Vremea, 1997
100. Voinea, Octavian - Masacrarea studenŃimii române în închisorile
Piteşti, Gherla, Rm.Sărat, Ji lava, Aiud , Bucureşti, Editura
Majadahonda, 1996
101. Vultur, Smaranda - Istorie trăită, istorie povestită. Deportarea
în Bărăgan 1951-1956 , Timisoara, Editura Amarcord, 1997
27
102. Wurmbrand, Richard - Cu Dumnezeu în subterană , Bucureşti ,
Editura Casa Şcoalelor, 1993
Studii, documente
1. Analele Sighet - Anul 1946 - Începutul s fârşitului , Bucureşti,
Editura FundaŃia Academia Civică, 1996
2. Idem - Anul 1946 - Scrisori şi al te texte , Bucureşti , Editura
FundaŃia Academia Civică, 1997
3. Idem - Anul 1947 - Căderea cortinei , Bucureşti , Editura FundaŃia
Academia Civică, 1997
4. Idem - Anul 1948 - InstituŃ ionalizarea comunismului , Bucureşti ,
Editura FundaŃia Academia Civică, 1998
5. Idem - Anii 1949 - 1953 - Mecanismele terorii , Bucureşti, Editura
FundaŃia Academia Civică, 1999
6. Idem - Anii 1954 în 1960 - Fluxurile ş i refluxurile stalinismului ,
Bucureşti , Editura FundaŃia Academia Civică, 2000
7. Idem – Anii 1961-1972 - łările Europei de Est între speranŃele
reformei şi realitatea stagnării , Bucureşti , Editura FundaŃia
Academia Civică, 2001
8. Idem - Anii 1973-1989 - Cronica unui sfârşit de sistem , Bucureşti ,
Editura FundaŃia Academia Civică, 2003
9. Aplebaum, Anne - Gulag: O istorie , Editura Daubleday, 2003
10.Arhiva AsociaŃiei foştilor deŃinuŃi politici din România - Din
documentele rezistenŃei , nr.1, nr.2, nr.3 - 1991, nr.4, nr.5, nr.6, nr.7
- 1992, nr.8 - 1993
11.Arhivele Totalitarismului , 1-2/2003, ISSN 1221-6917, Inst itutul
NaŃional pentru Studiul Totalitarismului
12.Arhivele Totalitarismului , 3-4/2003, ISSN 1221-6917, Inst itutul
NaŃional pentru Studiul Totalitarismului
13.Bălan, Ion - Regimul concentraŃionar din România în anii 1945-
1964 , Bucureşti , Editura FundaŃia Academia Civică, 2000
28
14.Bărcan, Doina; Sterpu, Bogdan - Regimul comunist în România:
(decembrie 1947-decembrie 1989) , Iaşi , Institutul European, 2003
15.Betea, Lavinia - Au făcut Jilava în pantofi de vară - convorbiri cu
Ioana Berindei , Bucureşti , Editura Compania, 2006
16.Boia, Lucian; Cioroianu, Adrian , Sandqvist, Tom - Arhiva
Durerii , Bucureşti , Editura FundaŃia Academia Civică, 2000
17.Boldur-Latescu, Gheorghe - Genocidul comunist în România ,
Bucureşti , Editura Albatros, vol. I, 1992, vol. II, 1994
18.Brişcă, Adrian - Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu şi
rezistenŃa armată din Bucovina , Bucureşti , Editura Institutul
NaŃional pentru Studierea Totalitarismului, 2005
19.Buzaşi , Ion – Valori creşt ine în poezia românească , Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2010
20.Caravia, Paul - Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate , Bucureşti ,
Editura Enciclopedică, 2000
21.Cernat, Paul; Manolescu, Ion; Mitchievici, Angelo; Stanomir,
Ioan - Explorări în comunismul românesc, 2 vol. , Iaşi , Editura
Polirom, 2004 - 2005
22.Cesereanu, Ruxandra - Gulagul în conştiinŃa românească ,
Bucureşti , Editura Polirom, 2005
23.ChiriŃoiu, Mircea - Agresiunea comunismului în România:
documente din arhivele secrete: 1944-1989 , 2 vol . Bucureşti ,
Editura Paideia , 1998
24.Ciuceanu, Radu – Mişcarea naŃională de rezistenŃă din Oltenia , 4
vol., Bucureşti, Inst itutul naŃional pentru studiul totali tarismului,
2007
25.Idem - Regimul penitenciar din România 1940-1962 , Bucureşti ,
Editura Insti tutul NaŃional pentru Studierea Totalitarismului, 2001
26.Ciuceanu, Radu; Lungu, Corneliu Mihail (coordonatori) –
Stenogramele şedintelor conducerii P.C.R., 23 septembrie 1944-26
29
martie 1945 , Bucureşti, Editura Inst itutul NaŃional pentru Studierea
Totali tarismului, 2003
27.Colectiv C.N.S.A.S . - Arhivele SecurităŃ ii , Bucureşti, Editura Pro-
Historia, 2002
28.Colectiv C.N.S.A.S - Trupele de securitate (1949-1989) , documente
CNSAS, Bucureşti , Editura Nemira, 2004
29.Colectiv C.N.S.A.S. - Nicu Steinhardt în dosarele SecurităŃi i 1959-
1989 , Bucureşti , Editura Nemira, 2005
30.Crainic, Nichifor – Mihail Eminescu , în Spiri tual itatea poeziei
româneşti , Bucureşti , Muzeul Literaturi i Române, 1998
31.Cosma, Neagu - Securitatea, Poli Ńia Politică, Dosare, Informatori ,
Bucureşti , Editura Globus, 1998
32.Cotoman, Gheorghe - Dosarele SecutităŃii . Dezvăluiri le unui
anchetator de la DirecŃia VI-a D.S.S, Craiova, Editura Obiectiv,
1999
33.Courtois, Stephane - Cartea neagră a comunismului: crime,
teroare, represiune , traducere de Busuioc Ileana, Ivănescu Maria,
Despois Doina Jela, note şi Addenda privind represiunea comunistă
în România întocmite de FundaŃia Academia Civică, Bucureşti,
Editura Humanitas, 1998
34.Deletant, Dennis - România sub regimul comunist , Bucureşti ,
Editura FundaŃia Academia Civică, 1997
35.Dobre, Florica (coord.) - Bande, bandiŃi şi eroi . Grupurile de
rezistenŃă şi Securitatea (1948-1968), Bucureşti , Editura
Enciclopedică, 2003
36.Dobreş, Andrea; Bârlea, Gheorhe Mihai; Furtos, Robert -
Colectivizarea în Maramureş, Bucureşti, Editura FundaŃia
Academia Civică, 2004
37.DuŃu, Alexandru; Dobre, Florica - Drama
38.generalilor români (1944-1964), Bucureşti, Editura Enciclopedică,
1997
30
39.Eliade, Mircea – Paradoxele primatului politic , în Cuvântul , 8
decembrie 1935
40.Idem – Încercarea labirintului , Cluj Napoca, Editura Dacia 1990
41.Idem – Profetism românesc, Bucureşti, 1990
42.Idem – Sensul Itinerariului spiritual , în „ViaŃa literară”, III, nr.86,
9 iunie 1928
43.Idem – Glosse pentru scriitorii tineri , în “Cuvântul”, VIII,
nr.2502/11 iulie 1932
44.Eşan, Ioan - Vulturii CarpaŃilor. RezistenŃa anticomunistă din
MunŃii Făgăraş.1948-1958 , Editura RAR, 1993
45.Frunză, Victor - Istoria stalinismului în România , Bucureşti ,
Editura Humanitas, 1990
46.Gabanyi Ute, Anneli - Cultul lui Ceauşescu , Bucureşti , Editura
Polirom, 2003
47.Giurescu, C. Constantin - Cade Cortina de Fier. România, 1947.
Documente Diplomatice, Bucureşt i, Editura Curtea Veche, 2002
48.Gyr, Radu - Baladă şi eroism, în revista „Gândirea”, an XVII, nr.4,
aprilie, 1938
49.Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului - Începuturile
Mişcării de RezistenŃă în România 2 vol., Bucureşti , 1998
50.Ionescu, GhiŃă - Comunismul în România , Bucureşti, Editura
Litera, 1994
51.Ionescu, Zicu; Cristea, Remus Petre – Martiri argeşeni şi
musceleni 1939-1989 , Piteşti, Editura Tiparg, 2006
52.IoniŃoiu, Cicerone - RezistenŃa armată anticomunistă din munŃi i
României 1946-1958, Editura Gândirea Românească, 1993
53.Idem - Cartea de aur a rezistenŃei româneşti împotriva
comunismului , Bucureşti, Editura Tipografia “Hrisovul", vol. I -
1995, vol. II - 1996
54.Institutul Român de Istorie Recentă - Despre Holocaust şi
comunism , vol. I, Bucureşti, Editura Polirom, 2002
31
55.Jela, Doina - Drumul Damascului . Spovedania unui fost torŃ ionar ,
Bucureşti , Editura Humanitas, 1999
56.Idem - Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste,
Bucureşti , Editura Humanitas, 2001
57.Liiceanu, Aurora - Rănile memoriei. Nucşoara şi rezistenŃa în
munŃi , Iaşi, Editura Polirom, 2003
58.Longin, Lucia Hossu - Memorialul durerii: O istorie care nu se
învaŃă la şcoală , Bucureşti, Editura Humanitas, 2007.
59.MăduŃa, Sabina – Vasile Voiculescu şi Rugul Aprins , Bucureşti ,
Editura Florile dalbe, 2001
60.Mătrescu, Florin - Holocaustul roşu sau crimele în cifre ale
comunismului internaŃional , Bucureşti, Editura Făt-Frumos, 1998
61.Pr. Mihălcescu, Ioan - Clasici tatea şi cultul sfinŃ i lor , în „Biserica
Ortodoxă Română”, XLII (1924), nr.3
62.Moceanu, Ovidiu – Cuvinte ş i cărŃi, Braşov, Editura Universi tăŃi i
Transilvania, 2006
63.Idem – Didactica literaturi i , Braşov, Editura Universi tăŃi i
Transilvania din, 2010
64.Mungiu-Pippidi, Alina; Gerard, Althabe - Secera si buldozerul .
Scorniceşti şi Nucşoara. mecanisme de aservire a Ńăranului român ,
Iaşi, Editura Polirom, 2002
65.Munteanu, Marian - Folclorul detenŃiei , Bucureşti, Editura
Valahia, 2007- 2008
66.Negrici , Eugen – Literatura sub comunism. Poezia I , Bucureşti,
Editura FundaŃiei PRO, 2003
67.Onişoru, Gheorghe - Mişcarea armată de rezistenŃă anticomunistă
din România. 1944-1962 , Studii C.N.S.A.S, Bucureşti , Editura
Kullusys, 2003
68.Onişoru, Gheorghe (coord.) - Totalitarism şi rezistenŃă, teroare şi
represiune în România comunistă , Bucureşti , Studii C.N.S.A.S,
2001
32
69.Pa p ad i m a , O vid iu – O v i z i u n e ro m ân e as că a l u mi i , c o l ec Ń i a
Mythos, Bucureşt i, Editura Saeculum I.O., 2009
70.Papuc, Ion - O teorie a libertăŃii , Bucureşti, Editura Crater, 1991.
71.Plămădeală, Antonie – Rugul Aprins , Sibiu, 2002
72.Postică, Elena – RezistenŃa antisovietică în Basarabia 1944-1950 ,
Chişinău, Intreprinderea Editorial-Poligrafică „ŞtiinŃa”, 1997
73.PublicaŃii interzise până la 1 Mai 1948 , Bucureşti , 1948, p. 10
74.Preda, Radu – Jurnal cu Petre łuŃea , Bucureşti , Editura
Humanitas, 1992
75.Radu, Ştefan - Dictaturi şi închisori , Cluj-Napoca, 1999
76.Rădulescu, Mihai - Rugul aprins. Duhovnicii ortodoxiei , sub
lespezi, în gherlele comuniste, Bucureşti, Editura Ramida, 1993
77.Idem – Istoria li teraturii române de detenŃie. Memorialistica
reeducărilor , Bucureşti, Editura Ramira, 1998
78.Roşca, NuŃu - Închisoarea elitei româneşti: compendiu , Baia Mare,
Editura Gutinul, 1998
79.Selejan, Ana - Trădarea intelectuali lor. Reeducare şi prigoană ,
Bucureşti , Editura Cartea Românească, 2005
80.Stănescu, Mircea - Organismele politice româneşti (1948-1965):
documente privind instituŃiile ş i practici le, Bucureşt i, Editura
Vremea, 2003
81.Pr. Prof. Stăniloae, Dumitru - Legătura interioară dintre moartea
şi învierea Domnului , în „Studii teologice”, an VIII, 1956, nr.5-6
82.Idem - Sfintele Paşti , 1937 , în „Ortodoxie şi românism”, Bucureşti ,
Editura Albatros, 1998
83.Idem - Poezia creştină a lui Nichifor Crainic, în „Şoim peste
prăpastie”, Bucureşti , Editura Roza Vânturilor, 1990
84.Tănase, Stelian - Eli te şi societate - Guvernarea Gheorghiu Dej,
1948 - 1965 , Bucureşti, Editura Humanitas, 1998
33
85.Tănăsescu, Florian; Costea, Dumitru - Ideologie si structuri
comuniste în România , Bucureşti, Institutul NaŃional Pentru Studiul
Totali tarismului, 1995
86.Tismăneanu, Vladimir - CondamnaŃi la fericire. Experimentul
comunist în România , Braşov, Editura ASTRA, 1991
87.Tismăneanu, Vladimir - Arheologia terorii , Editura All , Bucureşti,
1998
88.Troncotă, Cristian - Istoria securităŃ i i regimului comunist din
România , vol . I: 1948-1964, Bucureşti, Editura Inst itutul NaŃional
pentru Studierea Totali tarismului, 2003
89.Idem - TorŃionarii , Bucureşti , Editura Elion, 2006
90.Turcu, Nicolae I. - Demascarea comunismului din România ,
Bucureşti , 1941
91.Vizirescu , Pan M. - N. Crainic, creatorul gândiri i noastre, în
revista „Sfarmă-Piatră”, 16 iunie 1938
92.Zub, Alexandru - Orizont închis. Istoriografia română sub
dictatură, Iaşi, Institutul European, 2000
93.Zub, Alexandru; Antohi, Sorin - Oglinzi retrovizoare. Istorie,
memorie şi morală în România , Iaşi, Editura Polirom, 2001
94.Zugravu, Cezar - O istorie a rezistenŃei şi a represiunii: 1945-
1989 , Iaşi , Editura Tipo Moldova, 2002
Religie
1 . *** Biblia sau Sfânta Scriptură , Apocalipsa Sfântului Ioan
Teologul , 22.5, Bucureşti , Editura Institutului Biblic şi de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Române, 1991
2 . B ria n c ia n in ov , Ig na t i e – E xp er i e n Ń e a sc e t i c e , v o l . 1 ,
B u c u r e ş t i , E d i t u ra S of i a , 2 00 0
3. Caravia, Paul; Constantin, Virgiliu; Stănescu, Flori - Biserica
întemniŃată. România 1944-1989 , Bucureşti, INST, 1998
4. Kraiopoulos, Simeon – Taina suferinŃei , Bucureşti , Editura
Bizantină, 2007
34
5. Moldovan, Ilie - Cultul morŃilor în antichitatea creşt ină în
„Îndrumător pastoral”, Arhiepiscopia Bucureştilor, 1981
6. *** Psaltirea , Bucureşti , Editura Artemis, 2005
7. Rose, Serafim - Mai aproape de Dumnezeu , GalaŃi, Editura Cartea
ortodoxă şi Editura EgumeniŃa
8. Stăniloae, Dumitru – NaŃiune şi creştinism , Bucureşti , Editura
Elion, 2004
9. Idem – Ascetica şi mistica ortodoxă , 2 vol. , Bucureşti, Editura
Deisis, 1993, Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul, Alba Iulia
DicŃionare
1. Bulgăr, Gh , Constantinescu-Dobridor, Gh. – DicŃionar de
arhaisme şi regionalisme, Bucureşti, Editura Saeculum Vizual,
2002.
2. Bulgăr, Gh., DicŃionar de sinonime , ediŃia a XIV-a, Bucureşti,
Editura Palmyra, 1999.
3. Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain , DicŃionar de
simboluri , vol. 1-3, Bucureşti , Editura Aremis, 1994.
4. IoniŃoiu, Cicerone - Victimele terorii comuniste. ArestaŃi,
torturaŃi, întemniŃaŃi , ucişi . DicŃionar, Bucureşti , Editura Maşina de
scris, 7 vol. , 2000-2005
5. Idem - Album al martiri lor genocidului comunist , Sibiu, Editura
Casa de Presă şi Editura Tribuna SRL, 1999
6. DicŃionarul explicativ al l imbii române , ediŃia a III-a, Bucureşti ,
Academia Română, Insti tutul de Lingvistică „Iorgu Iordan -
Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, 2009
7. DicŃionarul general al literaturii române , coordonator general
Eugen Simion, Bucureşti , Editura Univers Enciclopedic, 2005.
Stilistică
35
1. Caracostea, Dumitru – Expresivitatea l imbii române, Iaşi, Editura
Polirom, 2000
2. Mancaş, Mihaela , Limbajul artistic românesc în secolul XX
(1900-1950), Bucureşti , Editura Şti inŃifică, 1991.
3. Todorov, Tzvetan , Teorii ale simbolului , traducerea Mihai Murgu,
Bucureşti , Editura Univers, 1983.
4. Vianu, Tudor , Despre stil şi arta literară , Bucureşti , Editura
Tineretului, 1964.
Recommended