podisul moldovei

PODISUL MOLDOVEI

Student:Lector dr.

Universitatea: ValahiaSpecializarea: Pedagogia invatamantului primar si prescolar

Anul: III

CUPRINS:

o Pozitie geografica si limiteo Relieful: caracteristici, subdiviziunio Climao Reteaua hidrograficao Biodiversitateao Turismo Bibliografie

POZITIA GEOGRAFICA A PODISULUI MOLDOVEI PE TERITORIUL ROMANIEI

LIMITELE GEOGRAFICE ALE PODISULUI MOLDOVEI:

Nord: Prutul si granita cu UcrainaEst: Valea Prutului (Republica Moldova)Sud: Campia RomanaVest: Carpatii Orientali (Maramuresului si Bucovinei) si Subcarpatii Moldovei

RELIEFUL SI SUBDIVIZIUNILE SALE

Relieful Podisului Moldovei reprezinta un ansamblu de interfluvii intinse cu aspect de poduri, dealuri si coline separate de vai largi, sculptate in cuvertura sedimentara monoclinala.

Suprafata generala a reliefului coboara domol spre sud—sud-est, in acelasi sens cu orientarea vailor mai importante, reflectand o evidenta adaptare la structura.

RELIEFUL SI SUBDIVIZIUNILE SALE

Subdiviziuni si diviziuni:Podişul

Sucevei: este subdiviziunea cea mai inalta (688m) si este situat în partea de nord-vest, între hotarul cu Ucraina şi Valea Moldovei.

Câmpia Moldovei (Jijiei) ocupă partea de nord-est între Prut (la est) şi culmea Bour-Dealul Mare (la vest). Este cea mai joasa subdiviziune (250m).

Podişul Bârladului. Acesta cuprinde: - Dealuri: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Podişul Covurlui

CONDITIILE CLIMATICE

Podisului Moldovei ii corespunde un climat temperat continental de tranzitie, spre climatul muntilor.

CONDITIILE CLIMATICE

Datorita interactiunilor dintre procesele advective si cele de circulatie locala, generate de bilantul caloric al suprafetei active, temperatura aerului poate urca in timpul verii la peste 35 grade Celsius, cu totul exceptional, ajungand la peste 40 de grade Celsius, in timp ce iarna coboara in toate subunitatile podisului sub -25 de grade Celsius, chiar sub – 35 de grade Celsius.

CONDITIILE CLIMATICE

Ca urmare a pozitiei sale in regiunea extracarpatica, departe de influienta maselor de aer atlantic, teritoriul Podisului Moldovei primeste cantitati anuale de precipitatii moderate (intre 600 de mm in Podisul Sucevei si in Podisul Covurluiului intre 450-500 mm).

RETEAUA HIDROGRAFICA

La suprafata, Podisul Moldovei este drenat de rauri prinse in sistemele hidrografice ale Siretului si Prutului. Raurile din cea mai mare parte a Podisului Moldovei au ape bicarbonate. Pe unele rauri din Podisul Sucevei apele sunt bogate in cloruri sau sulfati (Sucevita, Solonet, Solca).

RETEAUA HIDROGRAFICA

Lacurile de baraj: in Bazinul Hatnutei, pe raul Dragomirna;

Bazinul Hatnutei…

LACURI DE ALBIE MAJORA (BALTILE): BALTA POPII, BLATA LATA, BALTA PROBODA, BALTA GOLAESTI;

Balta Golaesti…

ELESTEE: IN DEPRESIUNEA RADAUTI

LACURI DE BARAJ NATURAL: IAZUL LUI DUMNEZEU DIN VALEA MILETINULUI;

VEGETATIA; FAUNA; SOLURILE

Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foiaose, asociatii de silvostepa si de stepa, dispuse in zone ce se succed, aproximativ in aceasta ordine de la nord-vest la sud-est, ca o consecinta a coborarii reliefului si a modificarii climatului in aceeasi directie.

 REZERVATIE PALEONTOLOGICA: DEALUL REPEDEA

      REZERVATIA BOTANICA: PONOARE

REZERVATIA FORESTIERADRAGOMIRNA

VEGETATIA; FAUNA; SOLURILE

Fauna : cervide (caprioara, cerbul carpatin); suide (porcul mistret,); canide (lupul, vulpea, cainele enot); mustelide (nevastuica); felide (pisica salbatica)

Cainele enot

nevastuica

lupul

VEGETATIA; FAUNA; SOLURILE

Solurile : Trasatura esentiala a invelisului pedologic din Podisul Moldovei o constituie dispozitia zonal-etajata a principalelor tipuri si subtipuri de sol, incepand cu cele mai putin evoluate din est si sud-est (soluri cernoziomice) spre cele mai evoluate din vest si nord-vest (soluri argilo- iluviale).

Turismul cuprinde obiective de interes national si international in partea nordica in jurul orasului Targu Neamt, Cetatea Neamtului, manastirile Neamt, Agapia, Varatec, Secu, Statiunile Oglinzi si Baltatesti.

CETATEA NEAMTULUI

MANASTIREA NEAMT

MANASTIREA PETRU VODA

MANASTIREA SECU

MANASTIREA CAMARZANI, JUDETUL SUCEAVA

MANASTIREA SIHASTRIA

MASTIREA SF. IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA

In zona podisului Moldovei se contureaza doua zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare Suceava si Iasi, in rest sunt centre turistice cu o mai mica importanta (Barlad, Vaslui, Husi).

BIBLIOGRAFIE

o Petru Gasteru, Ana Popova, “Tratatul de geografie” vol. IV, ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1992

o Marius Lungu, „România – Atlas geografic”, ed. Steaua Nordului,Constana, 2003

o Mihai Ielenicz, „Dealurile si Podisurile Romaniei”, ed.  Fundaiei„Romania de Maine”, Bucureti, 1999

o http://www.luncaprut.roo http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_M

oldovei