Preparare Canalului Radicular. Hidroxid de Calciu

TEHNICI DE PREPARARE

A CANALULUI

RADICULAR

Evoluţia tehnicilor de

preparare a canalului

radicular

• 1. Tehnica standardizată Ingle 1962

• 2. Tehnica instrumentaţiei

seriate Schilder 1974

• 3. Tehnica step-back Mullaney 1979

• 4. Tehnica crown-down Marshall 1980

• 5. Tehnica step-down Goerig 1982

• 6. Tehnica forţelor balansate ROANE 1985

- prepararea şi curăţirea

spaţiului endodontic (cleaning

and shaping of root canal) şi

obturarea tridimensională

(replicarea microstructurală)

Menţinerea sănătăţii

aparatului de susţinere al

dintelui, acesta fiind

adevăratul organ vital.

Tratarea dintelui şi menţinerea sa pe arcadă

într-un status funcţional în cadrul ansamblului dento

- maxilar până la sfârşitul vieţii individului.

H.

Schilder

TRADIŢIONAL

• Curăţire, preparare, obturare (cleaning,

shaping, filling) - Herbert Schilder

CORECT

• Preparare pentru a facilita curăţirea şi

obturarea (shaping to facilitate cleaning

and filling)

PREPARARE

CURĂŢIRE OBTURARE

RESTAURARE

• 3 ELEMENTE MAJORE :

– Cunoaştere

– Îndemânare

– Dorinţă

TRATAMENT ENDODONTIC

DIAGNOSTIC

INSTRUMENTARE

OBTURARE

ACCES

A VEDEA

MARIRE

IZOLARE

ERGONOMIE

Obiectivele biologice ale

preparării canalului radicular

• limitează instrumentarea în interiorul canalului radicular

Excepţie: patency files

• nu forţa material necrotic dincolo de apex

• îndepărtează în totalitate debriurile tisulare

• finalizează cleaning-shaping pentru fiecare canal într-o singură şedinţă

• prin lărgirea canalului radicular, crează un spaţiu suficient care să poată conţine exudatul care se poate forma

Eliminarea infecţiei

• Curăţire (cleaning)

• Preparare (shaping)

Prevenirea reinfectării

• Obturaţie

• Restaurare coronară

Dezinfecţia canalului radicular

PREPARARE

CHEMOMECANICĂ

PREPARAŢIE

MECANICĂ

1. IRIGARE

2. Medicaţie

intracanalară

Pulpa

Foramen

apical

Cement

JCD

Dentina

Apex

anatomic

Apex radiografic

Diametrul

apical minim

ZONA DE CONTROL APICALĂ

Cohen & Burns, Pathways to the Pulp, 7th Edition, Pag. 282

Apex

Foramen

Apical

Constricţie

Apicală

Lungime de lucru ideală

Distanţa dintre

foramen şi constricţie

este de 0.5 - 1.0 mm Când foramen-locatorul indică

“Apex” acul este între constricţia

apicală şi foramen

Evoluţia tehnicilor de preparare a

canalului radicular

• 1. Tehnica standardizată Ingle 1962

• 2. Tehnica instrumentaţiei

seriate Schilder 1974

• 3. Tehnica step-back Mullaney 1979

• 4. Tehnica crown-down Marshall 1980

• 5. Tehnica step-down Goerig 1982

• 6. Tehnica forţelor balansate ROANE 1985

Dificultatea preparării (shaping) canalului

radicular

• variabilitatea crescută a anatomiei sale

• inabilitatea relativă a operatorului de a

vizualiza această anatomie pe radiografii

O cunoaştere exactă a morfologiei radiculare

“Poţi vedea numai ceea ce

cunoşti.”

Charcot

Superiori

(mm)

Inferiori

(mm)

Centrali 22 20,5

Laterali 23 21

Canini 26,5 25,5

Premolarul 1 20,5 20,5

Premolarul 2 21,5 22

Molarul 1 20,5 21

Molarul 2 20 20

Treime coronară

Treime medie

Treime apicală

Fiecare 3-5 mm

Obiectivele mecanice ale

preparaţiei endodontice (Schilder)

• Formă conică continuă (corespunde

celei a CR)

• Diametrul cel mai mic la nivelul foramenului apical

• Urmează curburile în multiple planuri ale CR şi respectă anatomia sa iniţială

• Păstrează poziţia foramenului apical

• Menţine cât mai mic diametrul foramenului apical

CRITERII pentru o preparaţie

satisfăcătoare

• 1. Conicitate continuă

• 2. Menţinerea anatomiei originale

• 3. Respectă curburile multiplanare

• 4. Poziţia foramenului apical păstrată

• 5. Diametrul foraminal minim practic

Ruddle CJ. Chapter 8: Cleaning and Shaping the Root Canal System.

Pathways of the Pulp, 7th edn. St Louis: Cohen and Burns, 2002: 231–291.

PREPARAŢIE CONICĂ

• Debridare mai bună

• Irigare optimă

• Penetrare a materialelor şi

instrumentelor de obturare

cât mai aproape de apex

• Condensare mai eficientă

• Sigilare optimă a întregii

anatomii endodontice

• irigare şi curăţire mai eficientă

• controlul îmbunătăţit al instrumentării

la nivel apical

• rezistenţă apicală sporită, siguranţă

crescută a conului master

• optimă pentru orice tehnică de

obturare

Avantajele preparaţiei conice

Zona de control apicală (Apical

Control Zone)

• Zona de control apicală este o regiune

asemănătoare unei matrici, creată de clinician în 1/3

apicală a spaţiului endodontic.

• Caracteristica principală a preparaţiei în

această regiune a canalului radicular este

reprezentată de o rată de creştere exagerată a

conicităţii pornind de la limita apicală a preparaţiei

stabilită de clinician.

• Conicitatea crescută a zonei de control apical

oferă o formă de rezistenţă contra presiunilor de

compactare din timpul efectuării obturaţiei de canal

şi previne extruzia materialului de obturaţie în

periapex.

Canale curbe +

Instrumente rigide =

Transportare

Rădăcini mici

Incisivii mandibulari

Premolarii cu 2 şi 3 canale

Rădăcina mezială a M inferiori

Rădăcina vestibulară a M superiori

Rădăcini medii

Rădăcinile distale ale molarilor

inferiori

Rădăcinile palatinale ale molarilor

superiori

Rădăcini mari

Caninii inferiori

Frontalii superiori

Premolarii cu un singur canal

Identificarea mărimii rădăcinilor

Rădăcini mici Incisivii mandibulari

Premolarii cu 2 şi 3 canale

Rădăcina mezială a M inferiori

Rădăcina vestibulară a M

superiori

Rădăcini medii

Rădăcinile distale ale molarilor inferiori

Rădăcinile palatinale ale molarilor

superiori

Rădăcini mari

Caninii inferiori

Frontalii superiori

Premolarii cu un singur canal

Selecţia conicităţii de preparare SOF

Suggested Maxillary Apical Preparation (ISO) Sizes

Compendium

1991

LightSpeed

1997

OS, OM,

OP 2000

J Endodon

1977

Central &

Lateral 80 60 – 70 50 – 60 60 – 90

Canine 80 60 60 50 – 70

Premolar 45 – 80 50 – 60 40 – 65 35 – 90

Molar MB 45 45 35 – 50 35 – 60

DB 45 40 35 40 – 60

P 60 50 40 80 – 100

JOE 10 / 99

Molars

MB: 40–55 DB: 40 –

55

P: 55 - 80

Suggested Mandibular Apical Preparation (ISO) Sizes

Compendium

1991

LightSpeed

1997

OS, OM,

OP 2000

J Endodon

1977

Incisors 60 60 55 45 - 70

Canine 80 55 45 50 – 70

Premolar 45 – 80 55 40 50 – 70

Molar MB 45 40 - 45 45 35 – 45

ML 45 40 - 45 45 35 – 45

D 60 50 50 60 - 80

• Filing

• Reaming

• Turn-and-pull

• Watch-winding

• Watch-winding and pull

• Balanced force technique

1. Pushing into

2. Pulling straight back

PILIRE : împingere şi

retragere axială (push-

pull): ac K-file

• Dezavantaje

• apariţia pragurilor în canale chiar şi foarte puţin curbe, dacă acul nu este îndoit la vârf

• Împingere pasivă a instrumentului şi retragerea activă, cu instrumentul aplicat în forţă pe peretele canalar

• Tehnică eficientă cu H-file deoarece sunt inactive în

mişcarea de avans, fiind active doar la retragere.

• Risc de perforare în rădăcinile curbe, în treimea medie - stripping

Mişcare de răsucire sau rotaţie spre dreapta (în sensul acelor ceasornicului)

RĂSUCIRE SAU ROTAŢIE :

mişcare în jurul axului în sens

orar nelimitată

Risc de fractură a instrumentului

(mai crescut pentru acele pilă şi H)

RĂSUCIRE ŞI RETRAGERE : -

- acul pilă se introduce axial în sens apical cu

presiune modeartă şi se roteşte un sfert de

tură ( 90°); apoi retras activ cu o mişcare de

tip filing:

- secţionarea şi îndepărtarea fragmentelor de

dentină

- Combină mişcarea de reaming şi filing

ROTAŢIE - CONTRAROTAŢIE rotaţie în

sens orar de 30 - 60°, contrarotaţie în

sens antiorar 30 - 60°.

- nu foloseşte ace H, ci doar tipul K –

pilă sau burghiu

ROTAŢIE (30-60 °) ,

CONTRAROTAŢIE ŞI RETRAGERE

ACTIVĂ

TEHNICA FORŢELOR BALANSATE SAU

COMPENSATE

- cel mai eficient mod de secţionare a dentinei,

- instrumentul introdus cu uşoară presiune în sens apical

execută o mişcare de oscilaţie: rotaţie de 90° în sens

orar, apoi contrarotaţie 270 °

- Acul se retrage prin rotaţie în sens orar.

introducere pasivă, rotaţie în sens orar (jumătate de

tură), până ce acul se blochează

dezangajare prin rotaţie antiorară 45-90° (treisferturi

de tură)

rotaţia în sens orar şi retragerea simultană antrenează

debriurile în exterior

mişcările se repetă până se ajunge la lungimea de

lucru

• Negocierea până la capăt a

canalelor radiculare

(permeabilizare, cateterizare)

• Stabilirea lungimii de lucru

Obiectivele negocierii

Crearea unei căi de alunecare

,,glide path” până la, respectiv

dincolo de terminus

Îndepărtarea pulpei din canalul

principal

Determinarea lungimii de lucru

Facilita unui instrument # 15-20 să

ajungă la lungimea de lucru,

anterior oricărei tehnici de

preparare

• Cavitate de acces suficient extinsă

• Instrumente ISO pilă SS #

08,10,15,20,25

• Lubrefiant chelator vâscos- Glyde,

FileCare

• Apex locator

Camera pulpară plină de irigant

Camera pulpară plină de irigant

• Facilitează instrumentarea

• Reduce fricţiunea (lubrefiant)

• Curăţă şi menţine în suspensie

debriurile

! Canalele nu prezintă calcificări apicale, ele pot fi

doar blocate

Glyde Agent chelator vâscos

EDTA 15%

Peroxid de uree 10% - antiagregarea colagenică prin efect proteolitic şi afinitate lipidică

Bază glicolică

facilitează negocierea şi instrumentarea

previne impactarea ţesuturilor

emulsionează pulpa vitală

înmoaie dentina

menţine debriurile dentinare şi resturile pulpare în suspensie, facilitând îndepărtarea lor de către NaClO

NaOCl

- Instrumente fine din SS (0,08;0,10;0,15;0,20…)

- Pot fi precurbate

- Oferă informaţii despre curbura şi diametrul

canalului

Permeabilizarea

(negocierea)

•Instrumente subţiri (0.08,

0.10, 0.15)

•Confirmă că foramenul este

permeabil

•Curăţă NU lărgesc

•Previn blocajele, pragurile

PATENCY (permeabilizarea foramenului)

Refolosirea unei serii de instrumente utilizate anterior

Evitaţi folosirea exagerată

a unui singur instrument

Utilizaţi 1-2 instrumente cu

diametru crescător atunci

când pila iniţială întâmpină

rezistenţă apicală

Recapitulaţi cu pile mici

Începeţi negocierea

cu pile mici # 08 şi

lubrefiant

Determinarea lungimii de lucru

• Radiografic

• Electronic (foramen-

locator)

• Tactil

• Conul de hârtie

Metode electronice

Folosirea apex - locator

Metoda tactilă

- Depistarea

constricţiei

- ac Kerr 10-15

- lg. dintelui pe Rx preoperatorie – 1mm

- nouă Rx – distanţa faţă de JCD

- se ajustează lungimea pe ac

- nouă Rx

Metode radiografice

1.ac Kerr

RX

Metode radiografice

2. metoda lui Dick

D = A×d / a

D – lg. reală a dintelui

A – lg. reală a acului

d – lg. dintelui pe Rx

a – lg. acului pe Rx

Metode radiografice

3. cu sonde gradate Zipperer, Kuralt

RX

Metoda conului de hârtie

Machtou and Ruddle‘ s Alpha Omega Article 94(4) Dec.2004

• Instrumente ISO cu scopul de a realiza

preparaţii cu conicitate variabilă

• Instrumente K-burghiu îndoite în

partea activă aproape în semicerc

complet

• Mânerul ţinut vertical, conicitatea se obţine

prin rotirea instrumentului precurbat

• Cu cât instrumentul e mai îndoit, cu

atât anvelopa mişcării e mai mare

• Instrumentul precurbat se

introduce

pasiv în canal până aproape de

blocare (binding), mai scurt

decât lungimea de lucru

• Instrumentul ia contact cu

pereţii canalului în două puncte:

aproape de vârf şi în zona

maximă a curburii (belly)

• Retragere activă în rotaţie

completă 360°

Machtou and Ruddle‘ s Alpha Omega Article 94(4) Dec.2004

Machtou and Ruddle‘ s Alpha Omega Article 94(4) Dec.2004

Machtou and Ruddle‘ s Alpha Omega Article 94(4) Dec.2004

• Se verifică frecvent permeabilitatea

foramenului şi se irigă din abundenţă

• Recapitulare (Schilder)- reinstrumentarea cu

seria de instrumente folosite anterior

• Recapitularea mută pântecul instrumentului

plasat anterior mai jos în canalul

radicular,odată cu forma şi conicitatea

preparării

• Treimea apicală se prepară cu instrumente

K-file precurbate

D16=D1+16×0,02 D16=D1+0,32

Pregătirea instrumentelor de lucru

Acces în linie dreaptă

Instrumentaţie step-back

Preparare apicală

TEHNICA STEP-BACK

• Etapa 1 - Tehnica standard = dimensiunea 0,06 mm – 0,25 mm, la lungimea de

lucru

TEHNICA STEP-BACK

• Etapa 2

- Tehnica Step-back = dimensiunea 0,30mm – 0,80 mm

- Procedura step-back din mm în mm

( Johnson WT, Color Atlas of Endodontics, 70-71 )

Determinarea diametrului foramenului

(Gauging)

În endodonţie, diametrul foramenului

este dimensiunea uitată Dr. Carl Hawrish

• Instrumente tip pilă de NiTi

• Irigant soluţie (EDTA)

#BEAC11#D:\PHOTO_CD\IMAGES\IMG0016.PCD732932223085892540598892540598PB400038325501 mm de apex

Diametrul

foramenului

este critic

Subpreparat

şi transportat

Ţesut

necrotic

Gutaperecă

#BEAC11#D:\PHOTO_CD\IMAGES\IMG0074.PCD732932223085892540598892540598PB40003832550Înainte

Canal oval Debriuri

necrotice

Ac nr. 25

#BEAC11#D:\PHOTO_CD\IMAGES\IMG0088.PCD732932223085892540598892540598PB40003832550După

Canal

rotund

Curat şi

gata de

obturare

Ac nr. 50

Determinarea diametrului foramenului GAUGING

# Gates

1 50

2 70

3 90

4 110

5 130

6 150

• Caracteristic, prepararea începe coronar cu

instrumentar cu diametru mare de mână sau rotativ pentru cele 2/3 coronare, instrumentaţie manuală cu ace de diametru redus progresiv până se atinge lg. de lucru

elimină constricţiile din regiunea coronară

curăţă 1/3 coronară şi 1/3 medie înainte de a prepara 1/3

apicală

reduce curbura

simţ tactil mai fin la finisarea 1/3 apicală

permite pătrunderea unui volum mai mare de irigant

previne iatrogeniile

scade cantitatea de iritanţi împinşi în periapex

accentuează conicitatea

facilitează introducerea medicaţiei şi a OR

Dezinfecţia canalului radicular

PREPARARE

CHEMOMECANICĂ

PREPARAŢIE

MECANICĂ

1. IRIGARE

2. Medicaţie

intracanalară

Arii dincolo de instrumentare

Pashley & Walton. In: Ingle,

Bakland. Endodontics, 1994

#BEAC11#D:\PHOTO_CD\IMAGES\IMG0045.PCD732932223085892540598892540598PB41213832550Canal lateral

Canal

Principal

Chiar şi după

30 min în CRP,

NaOCl nu a

fost eficient

Basrani et al. 2003

• Respectarea unui

protocol corect de

irigare/ condiţionare a

sistemului endodontic

• La inceput, soluţiile de hipoclorit de sodiu

au fost folosite ca agenţi de înalbire.

•

• Pe baza studiilor de laborator efectuate

de Koch şi Pasteur, hipocloritul de sodiu

câştiga la sfârşitul secolului XIX o largă

acceptare ca dezinfectant

• În Primul Război Mondial, chimistul Henry

Drysdale Dakin şi chirurgul Alexis Carrel

au extins utilizarea hipocloritului de sodiu,

in concentraţie de 0,5%, pentru irigarea si

tamponarea plăgilor infectate

Due to a request for a chemist by Alexis Carrel to the Rockefeller Institute,

Dakin joined Carrel in 1916 at a temporary hospital in Compiègne. There

they developed the Carrel-Dakin method of wound treatments. This

consisted of intermittently irrigating the wound with Dakin's solution. This

solution is a highly diluted antiseptic, consisting of sodium

hypochlorite (0.4% to 0.5%) and boric acid (4%). It is unstable and

deteriorates within a few days, and must be made as needed. Since 1982 a

modified, more stable Dakin's Solution has been commercially available

from Century Pharmaceuticals, Inc.

• Incepand din 1920 hipocloritul de sodiu

este utilizat in endodontie ca solutie

Dakin (0.5% NaClO)

NaOCl

SOLUŢIE:

NaClO, H2O2,

EDTA, Ac

citric, CHX,

alcool

VÂSCOŞI:

Lubrefianţi,

Chelatori

Proprietăţile irigantului ideal

• Acţiune antibacteriană

• Acţiune de lubrefiant, facilitând

instrumentarea

• Îndepărteze debriurile

• Dizolvă structurile devitale,

patologice, organice şi anorganice

(smear layer)

Irigantul ideal

• Rapiditate şi substantivitate

• Biocompatibilitate

• Difuzeze şi să penetreze în dentină

• Promoveze stimularea reparării

• Reduce durerea

Harty 1982, Ingle & Bakland 1994

În cazurile vitale

irigaţia preliminară

Glyde

Agent chelator vâscos

EDTA 15%

Peroxid de uree 10% - antiagregarea colagenică prin efect proteolitic şi afinitate lipidică

Bază glicolică

facilitează negocierea şi instrumentarea

previne impactarea ţesuturilor

emulsionează pulpa vitală

înmoaie dentina

menţine debriurile dentinare şi resturile pulpare în suspensie, facilitând îndepărtarea lor de către NaClO

NaOCl

Hipocloritul de sodiu

• Irigantul curent de elecţie

• Agent antimicrobian eficient (Kuruvilla &

Kamath 1998, Leonardo et al. 1999): bacterii, spori,

virusuri

• Excelent solvent al ţesuturilor organice

(O’Hara et al. 1993): pulpă vitală şi necrotică

• Lubrefiază

• Efectivitate rapidă

Concentraţii: 0.5% şi 5.25%

• Concentraţiile mici şi mari sunt egal eficiente

în distrucţia florei microbiene din CR • Spangberg et al 1973

• Cveck et al 1976b

• Bystrom and Sundqvist 1985

• Siqueira et al 2000

• Efectul de dizolvare a ţesuturilor este direct

dependent de concentraţie • Spangberg et al 1973

• Hand et al 1978

A. Castellucci

Timp 45 min. Împrospătare 5min.

NaOCl → Na+ + OCl-

OCl- + H+ → HOCl (pH< 7)

OCl- + 2e- +2H+ → Cl- + H2O

(pH > 9)

Volumul

• Este considerat mai critic pentru dezinfecţie decât concentraţia irigantului

• Baker et al 1988

• Lima et al 2001

• Împrospătare frecventă şi utilizarea unui volum mai mare de irigant compensează concentraţia mai scăzută

• Siqueira et al 2000

Temperatura

• Creşte capacitatea irigantului de a

dizolva ţesuturile pulpare

Timp de acţiune

NaCIO 5,25%

Timp 30 min.- devital

Împrospătare 5min.

Timp 45min. –

vital

Împrospătare

5min.

Agitaţia

NaCIO 5,25%

Irigare în CR Nu numai la nivelul

orificiului coronar al CR

Limite

• Toxic (Kuruvilla & Kamath. 1998, Leonardo et al. 1999,

Jeansonne & White 1994)

• Inactiv asupra E. faecalis

• Ineficient la concentraţii mici (Leonardo et al. 1999).

• Nu are substantivitate (White et al. 1997)

• Decolorează (Jeansonne & White 1994), corodează,

miros neplăcut (White et al. 1997).

• Ineficient în îndepărtarea smear layer

Eficacitatea iriganţilor:

Volum

Concentraţie

Temperatură

Agitaţie

funcţie de crown down

schimbare frecventă

creşte timpul de contact

sonicaţie/cavitaţie

CHX

Clorhexidina

NH C NH C NH (CH2)6 NH C NH C

NH

NH NH NH NH

Cl Cl

• Bisguanidă cationică

• Antimicrobian cu spectru larg

• pH între 5.5 şi 7 (American Association of Health- System Pharmacists, 2003)

-

Davis 1973

• Proprietăţile sale cationice îi permit să se lege electrostatic de suprafaţa celulelor (anion), determinând creşterea permeabilităţii membranei celulare

• … membrana devine permeabilă

-

Hugo and Longworth 1964

Hugo and Longworth 1966

Hennessey 1977

• microleakage intracelular şi moartea bacteriilor

Davis 1973

Loe 1973

Hennessey 1977

• Bacteriile sunt astfel eliminate gradual din

dinte, pe măsură ce concentraţia de

Clorhexidină din spaţiul endodontic scade

-

Rolla et al 1970

Emilson et al 1973

Dinte

Citotoxicitate CHX

• Se utilizează în concentraţii ce variază între 0.12 şi 2.0%

• Eficientă asupra speciilor microbiene rezistente

White et al.1997

Basrani et al. 2003

• La aceste concentraţii toxicitatea tisulară este extrem de scăzută

Loe 1973

• Reacţiile alergice la clorhexidină sunt rare Okano et al. 1989

Garvey et al 2001

Limite

• Inabilitatea CHX de a dizolva structurile

organice

• Nu acţionează asupra smear layer

Enterococcus faecalis

• Asociat cu persistenţa infecţiilor după

tratamentul endodontic Molander et al. 1998

Sundqvist et al. 1998

Peciuliene et al. 2000

Hancock et al. 2001

Combinaţia:

CHX + NaOCl

(1) White et al.: Combinaţia lor nu reduce proprietăţile

nici unuia dintre cei doi iriganţi

(2) Kuruvilla and Kamath: Combinaţia (2.5% NaOCl + 0.2% CHX) a arătat cea mai crescută activitate antibacteriană

(3) Zamany et al: Dezinfecţie sporită atunci când este utilizată ca spălătură finală CHX după preparare chemomechanică cu NaOCl

Precipitare NaOCl + CHX

Basrani B., MacDonald K., Lee S. 2004

Smear layer

Prezenţa sau absenţa sa poate influenţa adaptarea

,,obturaţiei,, de canal

Trebuie îndepărtat anterior umplerii tridimensionale

a spaţiului endodontic

White et al 1984:

• Îndepărtarea SL a permis ca ZOE să

penetreze în tubulii dentinari

• Poate îmbunătăţi calitatea sigilării

Safavi et al. 1989:

• Deschiderea tubulilor dentinari poate

elibera microorganismele acoperite de SL

Behrend et al. IEJ 1996

• Îndepărtarea smear layer: reduce microinfiltraţia

Agenţii chelatori-soluţie

MD Cleanser

Agent chelator

EDTA 17%

Soluţie apoasă

Facilitează îndepărtarea

smear layer (1 min)

Se foloseşte ca irigaţie finală

NaOCL (5.25%) EDTA (17%)

REDTA (17%) MTAD

• 10 min

• Elimină ţesutul de granulaţie (resorbţie

internă)

• Netezeşte pereţii dentinari →

îmbunătăţeşte adaptarea obturaţiei

• Eliminat cu NaClO şi apă distilată

BioPure-MTAD

(Torabinejad)

• Irigant nou

• Omoară E. faecalis

• Îndepărtează smear layer

• Biocompatibil

• Sistem uşor de plasare cu ajutorul unei seringi

de unică folosinţă

• Irigaţie finală

BioPure-MTAD

• o mixtură de izomeri ai tetraciclinei [doxiciclina]

• acid [citric acid]

• detergent [Tween 80]

• Irigarea finală pentru dezinfecţia sistemului canalului radicular şi îndepărtarea smear layer

Instrumentaţia cu 5.25% NaOCl ca irigant şi tratamentul 5 min cu MTAD ca

spălătură finală au avut ca rezultat îndepărtarea completă a SL de pe

pereţii canalului radicular

• Dinţi cu pulpă vitală

– Irigare preliminară

• Chelator vâscos

– Alternanţă NaClO –

EDTA sol

– Apă distilată

Etanol (96%) – USCARE

• Dinţi cu pulpă devitală

– Alternanţă NaClO –

EDTA sol

– Apă distilată

– Clorhexidină

Etanol (96%) – USCARE

Protocolul de irigare

NaOCl (5.25%) – încălzit între 60-70°- ORGANIC

17% EDTA – ANORGANIC

NaOCL– EDTA – NaOCL – EDTA – etc

Etanol (96%) – USCARE

Clorhexidina 2% gel – oscilaţie sonică

– HEALOZONE

BioPURE MTAD

Etanol – nu poate fi utilizat cu sealeri pe bază de răşini

Irigarea cu presiune apicala

negativa (EndoVac)

Safety Irigator

(Vista Dental)

Accidentele irigarii

- distruge microorganismele din

zonele neafectate de tratamentul

mecano-chimic şi de a facilita

procesele de reparare de la nivel

periapical

Antiseptice- fenol, formol

Antibiotice- Ledermix

TERAPIA MODERNĂ: Ca(OH)2

Hermann 1920

• Hermann – 1920 – introducerea

hidroxidului de calciu în endodonţie

Calxyl

• Hidroxid de calciu 1,5 g,

• Clorură de calciu 1,5 g,

• Clorură de sodiu 2,0g,

• Clorură de potasiu 3,5 g,

• Bicarbonat de sodiu 1,5 g,

• Apa distilată.

Adausul de sulfat de bariu îl face radioopac

• Pulbere albă, fină, granulară, amorfă, solubilă în apă

şi insolubilă în alcool

• Se obţine prin calcinarea carbonatului de calciu:

CaCO3→CaO + CO2

CaO+H2O→ Ca(OH)2

• Posedă marcate proprietăţi bazice prin pH-ul

alcalin, pH=12,4 , ceea ce explică proprietăţile sale

bactericide

Odontoterapie

• Agent inductor al dentinei de reparaţie în

procesele de coafaj pulpar indirect

• Agent inductor al punţii dentinare în

procesele de coafaj pulpar direct

• Apă distilată

• Ser fiziologic ( Soluţie

Ringer)

• Metilceluloză

• Glicerină

• Anestezice dentare (de

preferinţă fără VC)

Endodonţie

• Folosirea hidroxidului de calciu ca

medicaţie interimară a canalului radicular

s-a dovedit a îmbunătăţi dezinfecţia după

utilizarea ca irigant a NaClO.

• Mai mult, această asociere sinergică se

pare că are efecte benefice pentru

prepararea chemo-mecanică a canalului

radicular.

• Agent bacteriostatic şi bactericid (controlul microorganismelor)

• Acţionează ca agent catalizator în modificarea pH-ului ţesuturilor periapicale favorizînd procesele de cicatrizare

• Excelent agent higroscopic în controlul exudatului din canalul radicular al dinţilor cu leziuni periapicale mari, a căror umiditate persistă

• În procesele ce necesită formarea unei punţi calcificate, cum sunt perforaţiile şi fracturile, se indică frecvent utilizarea sa datorită potenţialului său osteogenic şi osteoinductor

• În procesele resorbtive hidroxidul de calciu este un medicament modulator al activităţii clastice, acţionând în prevenţia sau limitarea sa

• Este inclus în compoziţia unor cimenturi de obturaţie definitivă a canalelor radiculare (sealeri): Sealapex (Kerr), Apexit (Ivoclar-Vivadent, Lichtenstein), CRCS (Hygenic Corp.)

HIDROXIDUL DE CALCIU

asigură endodonţiului patru certitudini:

• catabolismul pulpar şi proliferarea microbiană sunt oprite, din acid mediul devinind alcalin (pH: 11-13);

• activitatea enzimatică este anulată,

când pH-ul trece de 8.5 ea devine imposibilă;

• capacitatea de apărare devine maximă prin leucocitoză;

• refacerea osoasă este accelerată prin îndepărtarea obstacolelor care se opun acţiunii fosfatazei alcaline.

Prin reacţie cu CO2 din aer se carbonatează, de

aceea se păstrează în recipiente ermetic închise

• Ca(OH)2+ CO2→CaCO3+H2O

Prin combinarea acestor factori oferiţi de un pH optim, se obţine o acţiune terapeutică eficientă

(Descordes, 1976).

• Materialul are capacitatea de a expansiona din canalul radicular principal în canalele laterale şi tubulii dentinari

• Acţiunea litică asupra resturilor necrotico-gangrenoase

• Acţiunea de stimulare a proceselor de reparaţie tisulară

Expansiunea hidroxidului de calciu de la nivelul

canalului radicular principal

Pentru a fi eficient, se menţine în CR 14-28 zile

Mecanism de acţiune

CaOH2 → Ca 2+ + 2 OH -

• Ionii de calciu Ca 2+ determină reducerea excitabilităţii nervoase deoarece cresc pragul pentru iniţierea răspunsului nervos

• Nivelurile crescute de ioni de Ca2+ pot produce diferenţierea celulară, care poate conlucra la procesul de mineralizare

• Deoarece ionii de calciu îmbunãtãţesc circulaţia sangvinã la nivelul capilarelor, se obţine o reducere a exudatului inflamator, şi astfel hidroxidul de calciu poate fi considerat şi un sedativ al durerii minore

Mecanism de acţiune

CaOH2 → Ca 2+ + 2 OH -

• Ionii OH – determină liza substanţelor

organice necrozate de la nivelul canalului

radicular, respectând materia organică vie

• Crează un mediu bazic (pH≥11,5),

incompatibil cu viaţa microorganismelor ce

compun flora endodontică→acţiune de

sterilizare. Acest pH creşte lent, dar

constant în timp 11-12,5

• Limitat asupra E. faecalis şi Candida

Stevens and Grossman 1983

Bystrom et al. 1985

Haapasalo and Orstavik 1987

Waltimo et al. 1999

• Utilizarea CHX

Efect antibacterian al Ca(OH)2

• mai activă decât Ca(OH)2

• mai puţin eficientă decât CHX

• efectul asupra E. faecalis depinde de CHX Basrani et al.2003

Combinaţia CHX + Ca(OH)2

Materiale pe bază de oxid şi hidroxid de calciu

• 1. Materiale pentru tratamentul plăgii pulpo-dentinare

1.1.Lineri-suspensii pe bază de hidroxid de calciu

1.2.Cimenturi pe bază de hidroxid de calciu

1.3.Materiale fotopolimerizabile

• 2. Materiale pentru obturarea canalelor radiculare

2.1. Paste resorbabile pe bază de hidroxid de calciu

2.2. Sealeri pe bază de hidroxid de calciu

2.3. Conurile Hidroxid de calciu Plus (ROEKO)

• 3. Mineral Trioxide Aggregate-Pro ROOT MTA (Dentsply)

• 4. Materiale pe bază de oxid de calciu greu – Biocalex

medicatie