View
25
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
P.U.G. REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA PUIEȘTI, JUDEȚ BUZĂU
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI PUIEȘTI JUDEȚ BUZĂU
PROIECTANT GENERAL:
S.C. PROFESIONAL PRED DESIGN S.R.L. STR. GRUIA, NR. 48, SECTOR 5, BUCUREȘTI
2016
1
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA PUIEŞTI JUDEȚUL BUZĂU
COLECTIV DE ELABORARE
ȘEF PROIECT Arh. NICOLETA TOMESCU
PROIECTANȚI URBANISM Urb. MARIA ALINA RĂDULESCU
Urb. TEODORA PAULA CEACÎRU
PROIECTANȚI REȚELE EDILITARE Ing. GRAȚIELA PETRE
PROIECTANȚI CĂI DE COMUNICAȚIE Ing. MIHAI PISTOL
2
BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE
PIESE SCRISE:
VOLUMUL I: MEMORIU GENERAL
VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PIESE DESENATE:
P 1 ÎNCADRARE ÎN TERITORIU sc. 1:25000
P2.1.
SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI
SAT PUIEȘTII DE JOS, NICOLEȘTI, DĂSCĂLEȘTI
sc. 1:5000
P2.2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI
SAT PUIEȘTII DE SUS, MĂCRINA, LUNCA
sc. 1:5000
P3.1.
REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE
SAT PUIEȘTII DE JOS, NICOLEȘTI, DĂSCĂLEȘTI
sc. 1:5000
P3.2.
REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE
SAT PUIEȘTII DE SUS, MĂCRINA, LUNCA
sc. 1:5000
P4.1.
REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ
SAT PUIEȘTII DE JOS, NICOLEȘTI, DĂSCĂLEȘTI
sc. 1:5000
P4.2. REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ
SAT PUIEȘTII DE SUS, MĂCRINA, LUNCA
sc. 1:5000
P5.1.
PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
SAT PUIEȘTII DE JOS, NICOLEȘTI, DĂSCĂLEȘTI
sc. 1:5000
P5.2.
PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
SAT PUIEȘTII DE SUS, MĂCRINA, LUNCA
sc. 1:5000
3
P 6 A REGLEMENTĂRI CĂI DE COMUNICAȚIE sc. 1:5000
P 6 B REGLEMENTĂRI CĂI DE COMUNICAȚIE sc. 1:5000
P 6 C REGLEMENTĂRI CĂI DE COMUNICAȚIE sc. 1:5000
P 6 D REGLEMENTĂRI CĂI DE COMUNICAȚIE sc. 1:5000
P6.1. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DN 22 sc. 1:100
P6.2. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 216 sc. 1:100
P6.3. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 216 sc. 1:100
P6.4. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 202 sc. 1:100
P6.5. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 202 sc. 1:100
P6.6. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 202C sc. 1:100
P6.7. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 202C sc. 1:100
P6.8. PROFILE TRANSVERSALE TIP – DJ 202F sc. 1:100
P6.9. PROFILE TRANSVERSALE TIP – Drumuri
comunale - extravilan
sc. 1:100
P6.10 PROFILE TRANSVERSALE TIP – Drumuri
comunale - intravilan
sc. 1:100
P6.11 PROFILE TRANSVERSALE TIP – Drumuri sătești sc. 1:100
P6.12 PROFILE TRANSVERSALE TIP – Drumuri sătești sc. 1:100
P7.1.
UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ
SAT PUIEȘTII DE JOS, NICOLEȘTI, DĂSCĂLEȘTI
sc. 1:5000
P7.2.
UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ
SAT PUIEȘTII DE SUS, MĂCRINA, LUNCA
sc. 1:5000
4
CUPRINS
1. INTRODUCERE .............................................................................................................. 5
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI ..........................................5
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII ......................................................................................5
1.3. SURSE DOCUMENTARE .................................................................................7
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE ............................................... 10
2.1. EVOLUȚIE ...................................................................................................... 10
2.2. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL ........................................................... 20
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU .................................................................................. 27
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE .............................................................................. 28
2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE .............................. 30
2.6. CIRCULAŢIE ................................................................................................... 36
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANȚ TERITORIAL ...... 38
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE .................................................................... 48
2.9. ECHIPARE EDILITARĂ .................................................................................. 51
2.10. PROBLEME DE MEDIU ................................................................................ 55
2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI ................................................................................ 55
2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ............................................... 57
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ .......................................................... 59
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE ....................................................................... 59
3.2. EVOLUŢIA POSIBILĂ, PRIORITĂŢI ............................................................... 60
3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU ................................................. 62
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ................................................................ 62
3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI .............................................................................. 64
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI ....................................................................... 65
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ TERITORIAL66
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE ............................................ 74
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE ....................................................... 75
3.10. PROTECŢIA MEDIULUI ............................................................................... 82
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE ................................................................. 85
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ ...................................................... 88
4. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE ................................................................... 90
5
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
DENUMIREA LUCRĂRII REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA PUIEŞTI, JUD. BUZĂU
BENEFICIAR CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI PUIEŞTI
PROIECTANT S.C. PROFESIONAL PRED DESIGN S.R.L.
Str. Gruia nr. 48, sector 5, Mun. București
J40/3296/2011; CUI: 28213394
PROIECT NR. 01/2016
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Prezenta documentație are ca scop stabilirea obiectivelor, direcțiilor principale de
acțiune și a măsurilor de dezvoltare a comunei Puiești (județ Buzău) pentru o perioadă de
5-10 ani, pe baza analizei multicriteriale a situației existente și a strategiei de dezvoltare
macroteritoriale. Documentația P.U.G. va fi utilizată împreună cu Regulamentul de
Urbanism.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismului, cu modificările și completările ulterioare, Planul Urbanistic General (P.U.G.)
al Comunei Puiești are caracter director și strategic, cât și caracter de reglementare și
reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru
realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.
P.U.G. Comuna Puiești cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii
unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al
localităţii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor de protecţie a siturilor arheologice și a zonelor cu valoare
ambientală;
g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,
amenajate şi plantate.
i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la
măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor în aceste zone.
P.U.G. Comuna Puiești cuprinde reglementări pe termen mediu şi lung, la nivelul
întregii unităţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
a) evoluţia în perspectiva a localităţii;
6
b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de
amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la
măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor în aceste zone.
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
Documentaţia P.U.G. Comuna Puiești preia prevederile documentaţiilor de rang
superior: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) şi urmează principiile unei
dezvoltări durabile după cum sunt formulate în legislaţie.
Documentaţia P.U.G. s-a elaborat având la bază Strategia de dezvoltare durabilă a
comunei Puiești, jud. Buzău pentru perioada 2014-2020, precum şi succesiunea de
analize de specialitate şi studii de fundamentare premergătoare P.U.G. care au scos în
evidenţă principalele trăsături ale stadiului actual al dezvoltării, definind astfel puncte de
plecare pentru planificarea următoarei decade.
Planul Urbanistic General al Comunei Puiești, împreuna cu Regulamentul Local de
Urbanism aferent, devin odată cu aprobarea lor, acte de autoritate ale administraţiei
publice locale pe baza cărora se eliberează certificate de urbanism şi autorizaţii de
construire pe teritoriul comunei.
Solicitări ale temei-program:
Culegerea de date și informații privind situația existentă și potențialul socio-
economic al comunei Puiești
- Reactualizarea datelor și a planurilor
- Studiul relațiilor intra și inter-comunitare
- Premise de dezvoltare (analiză SWOT – puncte tari și puncte slabe)
- Identificarea zonelor din intravilanul existent ce nu au potențial de dezvoltare
urbanistică, în vederea trecerii lor în extravilan
- Identificarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații) în vederea
stabilirii de restricții și reglementări în aceste zone;
- Stabilirea zonelor de protecție pe baza normelor sanitare
Întocmirea Planului Urbanistic General pentru comuna Puiești:
- Disfuncționalități și priorități
- Propuneri și reglementări – zonificare funcțională
- Proprietatea asupra terenurilor și obiective de utilitate publică
- Echiparea tehnico-edilitară
Structurarea Regulamentului Local de Urbanism:
- Sintetizarea informației și a datelor pentru elaborarea regulamentului
- Ierarhizarea priorităților de acțiune
Scopul și obiectivele principale urmărite în elaborarea P.U.G. sunt:
1. Stabilirea direcțiilor, priorităților și reglementărilor de dezvoltare urbanistică a
localităților componente ale comunei Puiești;
2. Identificarea zonelor din intravilanul existent ce nu au potențial de dezvoltare
urbanistică, în vederea trecerii lor în extravilan în propunerile prezentei
documentații;
3. Utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor;
7
4. Identificarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități
geologice) și stabilirea de restricții și reglementări în aceste zone;
5. Stabilirea zonelor de protecție pe baza normelor sanitare
6. Reabilitarea si modernizarea institutiilor de utilitate publică.
7. Reabilitarea și modernizarea unităților economice existente care pot duce la o
structură a forței de muncă ocupate în minisistem în sector primar industrie +
construcție, secundar agricultură și sector terțiar prestări servicii;
8. Reabilitarea şi modernizarea străzilor şi drumurilor Județene DJ 202, DJ202C, DJ
216 si modernizarea, reabilitarea prin asfaltarea drumurilor comunale DC 3, DC5.
9. Amenajarea și reabilitarea spațiilor verzi pentru sport și agrement
- Reabilitarea spațiilor verzi existente;
- Amenajarea unei baze sportive;
- Crearea de locuri de joacă pentru copii la gradinițe și școli;
- Stabilirea unui amplasament pentru picnic;
10. Dezvoltarea echipării edilitare;
- Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă în toate satele şi
realizarea de reţele de canalizare;
- Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică;
1.3. SURSE DOCUMENTARE
Elaborarea documentației P.U.G. Comuna Puiești s-a realizat cu respectarea
prevederilor legale în domeniu, o listă cu caracter informativ cuprinzând actele normative,
standardele și normativele în vigoare cu aplicalibitate pentru P.U.G. Comuna Puiești fiind
prezentată mai jos:
- Legea nr. 350/2001 (actualizată) privind Amenajarea teritoriului și urbanismului, cu
modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 50/1991 (republicată și actualizată 2016) privind autorizarea executării
lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (modificată și completată cu Legea
nr. 177/2015), cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 7/13.03.1996 (republicată în 2010) a cadastrului și publicității imobiliare,
cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 18/1991 (republicată în 1997) privind fondul funciar, cu modificările și
completările ulterioare.
- Legea nr. 287/25.06.2009 (actualizată 2017) privind Codul Civil, cu modificările și
completările ulterioare.
- Ordonanța de urgență nr.195/2005 privind protecția mediului
- Legea nr. 422/18.07.2001 (republicată, actualizată în 2006) privind protejarea
monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 41/24.05.1995 pentru aprobarea O.G. nr. 68/26.08.1994 privind
protejarea patrimoniului cultural național
- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la
Florența la 20.10.2000.
- Legea nr. 318/15.08.2003 – Legea energiei electrice, cu modificările și completările
ulterioare.
- Legea nr. 46/27.03.2008 (republicată 2015) privind Codul Silvic, cu modificările și
completările ulterioare.
8
- Legea nr. 107/07.12.1996 (actualizată 2017) – legea apelor
- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu
modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 265/07.11.2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura
rutieră, cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 33/27.05.1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu
modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările și completările
ulterioare.
- Legea nr. 54/02.03.1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, cu modificările și
completările ulterioare.
- Legea 215/23.04.2001 – Legea administrației publice locale (actualizată 2017), cu
modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 363/21.09.2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea I Rețele de transport
- Legea nr. 171/04.11.1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a II-a Apă
- Legea nr. 5/12.04.2000 1 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a III-a – Zone protejate
- Legea nr. 351/24.07.2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități
- Legea nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural
- Legea nr. 190/26.05.2009 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a VI-a - Zone cu resurse turistice
- Ordin nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
- Ordin nr. 34/M30/3.422/4.221 din 07.11.1995 pentru aprobarea precizărilor privind
avizarea documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor
- Ordin M.L.P.A.T. nr. 13/N/10.03.1999 pentru aprobarea ”Ghid privind metodologia
de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General” (GP-038-1999).
- Ordin M.L.P.A.T. nr. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea ”Ghid privind elaborarea și
aprobarea regulamentelor locale de urbanism” (indicativ GM-007-2000).
- O.U.G. nr. 195/22.12.2005 (modificată 2012) privind protecția mediului
- O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
- Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind
mediul de viaţă al populaţiei
- H.G.R. nr. 525/27.06.1996 (republicată în 2002, actualizată în 2011) pentru aproba-
rea Regulamentului General de Urbanism.
-H.G.R. 540/22.06.2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor
publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice.
În scopul întocmirii prezentei lucrări au fost de asemenea cercetate o serie de surse
documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Puiești și propuneri de
perspectivă:
9
Documentații specifice de amenajare a teritoriului și de dezvoltare:
- Planul de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.)
o Secțiunea I – Căi de comunicație (aprobată prin Legea nr. 363/21.09.2006)
o Secțiunea II – Apă (aprobată prin Legea nr. 171/1997)
o Secțiunea III – Zone naturale și construite protejate (aprobată prin Legea nr.
5/2000)
o Secțiunea IV – Rețeaua de localități (aprobată prin Legea nr. 351/2001)
o Secțiunea V – Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001)
o Secțiunea VI – Zone cu resurse turistice (aprobată prin Legea nr. 190/2009)
- Strategia de dezvoltare durabilă și planul de acțiuni ale județului Buzău pentru
perioada 2014-2020
- Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Puiești, jud. Buzău pentru perioada
2014-2020
- Plan Urbanistic General Comuna Puiești (proiect nr. 1200/5665 din martie
1997), elaborat de S.C. Proiect Buzău S.A. , aprobat prin HCL 25/1999, pus la
dispoziţie de catre Primăria Comunei Puiești;
Studii de specialitate:
- Studiul geotehnic întocmit de S.C. Euro Quality Test S.R.L. - ing. Gabriel Trif.
- Studiul hidrogeologic întocmit de S.C. Euro Quality Test S.R.L. -ing. Gabriel Trif.
- Studiul de evaluare a riscului de alunecare a versanților și inundații, întocmit de
S.C. Euro Quality Test S.R.L. - ing. Gabriel Trif.
- Studiul istoric general (studiu istoric si arheologic) ce conține date privind
evoluția istorică și urbanistică a comunei, realizat de S.C. Dual Studio S.R.L.
- Studiul hidrologic privind debite cu diferite probabilități de depășire în trei
secțiuni pe pârâul Izvoru Pietrelor și pârâul Bălțatu, întocmit de Administrația
Națională ”Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Siret.
- Studiu pedologic – bonitarea terenurilor agricole și încadrarea terenurilor
agricole în clase de calitate pe baza notelor bonitare, realizat de Oficiul de Studii
Pedologice și Agrochimice.
Alte surse:
- Planuri cadastrale sc. 1/5000 și sc. 1/25000 obținute de la Oficiul de Cadastru și
Publicitate Imobiliară Buzău
- Documentații de urbanism P.U.Z. întocmite și aprobate anterior elaborării P.U.G.
- Inventar de coordonate comuna i, avizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate
Imobiliară Buzău
Pe suportul topografic (planuri cadastrale sc. 1/5000 și sc. 1/25000) a fost delimitat
intravilanul existent, aprobat prin PUG-ul în vigoare și intravilanul propus prin prezenta
documentație.
- Date demografice și date referitoare la potențialul economic al comunei puse la
dispoziție de Primăria Comunei Puiești
- Date statistice obținute de la Institutul Național de Statistică.
- Harti de risc natural la nivelul județului Buzău
- Lista Monumentelor Istorice 2015 Judeţul Buzău.
10
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE
2.1. EVOLUȚIE
Scurt istoric
Conform documentelor istorice existente, teritoriul comunei Puieṣti a fost populat
din cele mai vechi timpuri. A existat populaţie încă din paleolitic ṣi neoliticul timpuriu
(Cultura Gumelniţă ṣi Cucuteni), mijlociu (cultura Boian) din perioada de trecere de la
neolitic la bronz (cultura Monteoru). Prima atestare documentară face trimitere la secolul
XVI, la anul 1851. În secolul XVII într-un alt document se amintește de Puieṣtii de Sus. La
sfârṣitul secolului XVIII, se vorbește despre satul Plopi, cu denumirea de Plopii Vechi. În
secolul XIX se vor aminti pentru prima dată celelalte localități (Măcrina, Puieṣtii de Jos,
Dăscăleṣti ṣi Lunca sau Hoinari înainte) cu toate că o parte dintre ele se presupune a fi
mai vechi decât cele amintite mai sus.
Date privind evoluția în timp a unității teritorial-administrative
La sfărșitul secolului XIX comuna Puiești (1100 locuitori) făcea parte din plasa
Grădiștea a județului Râmnicu Sărat și era alcătuită doar din satele Puieștii de Jos și
Puieștii de Sus. În aceeaşi perioadă, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în
aceeași plasă comunele Măcrina (817 locuitori) și Nicolești (1428 locuitori). Comuna
Măcrina avea în componența sa satele Măcrina, Plopi și Hoinari. Comuna Nicolești era
formată din satele Nicolești și Dăscălești.
Județul Râmnicu Sărat, 1938
Sursa: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/ramnicul_sarat/
11
Aceeași organizare se regăsește și în „Anuarul SOCEC al României Mari” din 1924-
1925, cele trei comune Măcrina (1074 locuitori), Nicolești (779 locuitori) și Puiești (2090
locuit ri) fiind parte din plasa Boldu, a județului Râmnicu Sărat.
În Tabloul pe comunele repartizate pe plăși la 1937 al Prefecturii județului Râmnicu
Sărat, sunt prezentate cele șase plăși, cu reședințele de comună și satele componente din
acea perioadă: Plasa Boldu, Plasa Dumitrești, Plasa I. Gh. Duca, Plasa Orașul, Plasa
Cotești și Plasa Plăinești. Dintre acestea, Plasa Boldu cu reședința în comuna rurală
Boldu, a doua ca mărime din punct de vedere al numărului de localități după Plasa Orașul
cu reședința în comuna urbană Râmnicu Sărat, cuprindea cinci dintre localitățile actualei
comune Puiești: Puieștii de Jos, Puieștii de Sus, Măcrina, Nicolești și Dăscălești.
De-a lungul timpului, Măcrina împreună cu satele Plopi și Lunca au funcționat ca și
comună până la reorganizarea administrativ-teritorială din perioada comunistă. Pentru
scurt timp, satul Lunca a trecut în administrarea comunei Știubeiu, iar localitățile Măcrina
și Plopi la comuna Nicolești. După această perioadă şi până la formarea comunei Puiești
în anul 1968, satele revin în administrarea comunei Măcrina.
În 1950 toate comunele au trecut în componența raionului Râmnicu Sărat din
regiunea Buzău și după 1952, din regiunea Ploiești.
În Buletinul Oficial din 17 februarie 1968, prin Legea nr. 3 privind asigurarea
conducerii locale de stat în unităţile admnistrativ-teritoriale până la alegerea consiliilor
populare apare în mod oficial comuna Puiești, printr-un document emis de Marea Adunare
Națională. Astfel, comunele sunt comasate într-una singură, arondată județului Buzău.
Conform Legii nr.2/1968 privind reorganizarea administrativă a teritoriului Republicii
Socialiste România, republicată în 1981, Anexa 1, în județul Buzău existau 83 de comune,
printre care și comuna Puiești cu satele componente de astăzi.
În concluzie, constatăm că, privitor la evoluţia teritoriului administrativ, zona studiată
a făcut parte din regiunea istorică tradițională Țara Românească (din secolul al XVI-lea
până în secolul al XIX-lea) și mai târziu din regiunea numită Muntenia (după 1925). În anul
1925 comuna Puiești era parte din județul Râmnicu Sârat, iar mai târziu, după
reorganizarea administrativ-teritorială a primului guvern politic din 1950 și până în prezent,
comuna a fost inclusă în limitele administrative ale județului Buzău. În urma studierii
tuturor decupajelor administrativ-teritoriale ce au avut loc, putem constata faptul că zona
studiată a avut întotdeuna o poziție periferică din punct de vedere spațial, începând de la
configurarea provinciilor istorice și până la delimitarea actuală a județului Buzău.
Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția
spațială a localităților
În Marele dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902), Puieștiul
este descris ca fiind “ comunnă rurală, în județul Râmnicu Sărat, plasa Grădiștea, pe malul
stâng al râului Râmnicu Sărat. E așezat în partea de est a județului, la 14 km spre est de
orașul Râmnicu Sărat, și în cea de nord a plășei, la 27 km spre nord de Grădiștea de Sus,
reședința plășei. Comune mai apropiate sunt Nicolești, la 1 km, Măcrina la 3 km, Bălești,
la 6 km, și Ciorăști, la 12 km. Se mărginește la nord cu Băilești, la est cu Nicolești, la sud
cu Măcrina, despărțindu-se amândouă prin râul Râmnicu și la vest cu Voetinul. (...) E
format din cătunele: Puiești de Jos, reședința la est, Puiești de Sus la vest, cu o populație
de 1.100 suflete. Suprafața comunei e de 4.620 ha, din care 50 ha vatra comunei, 250 ha ale
locuitorilor, 4.320 ha ale proprietarilor. Are 2 biserici: una în cătunul Puiești de Jos, cu
12
hramul Sf. Gheorghe, zidită în 1840 de Anastase Dedulescu, celaltă în cătunul Puiești de
Sus, cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena, zidită în 1874 de Mărgăritescu (...), o
școală mixtă, condusă de un învățător și frecventată de 45 elevi. Locuitorii posedă: 20
pluguri,1 mașină de treerat, 650 boi, 300 vaci, 300 cai, 1.120 oi, 4 capre, 506 râmători.
Comerciul constă în importuri de coloniale, brașovenii, țesături și exporturi de cereale și
vite. Transportul se făcea prin gara Râmnicu Sărat. Căi de comunicație sunt drumurile
vicinale spre: Nicolești, Măcrina-Ștubei, Foteni-Râmnicu-Sărat, Băilești și Ciorăști“. De-a lungul timpului, comuna Puiești a fost locuită de clăcașii care au lucrat moșiile
marilor proprietari din Valea Râmnicului. Alături de celelalte comune din județul Buzău,
țăranii din acestă zonă au fost determinați de viața grea pe care o duceau (acțiunile
haiducilor, nesiguranța drumurilor sau asuprirea maselor populare de către turcii din raiaua
Brăilei) să participe la o serie de mișcări pentru dreptate socială și eliberare națională chiar
și înainte de Unirea Principatelor Române de la 1859. Prima atestare documentară a comunei Puiești face trimitere la secolul al XVI-lea,
mai exact la anul 1581, document în care se vorbește despre satul Nicolești. Așezarea
și-a păstrat vatra și alături de vechea populație s-a aşezat aici și populația venită din alte
părți.
Cu toate acestea, cercetările arheologice atestă faptul că pe teritoriul comunei
Puiești primele comunități umane au fost cu mult timp înainte de anul 1581, încă din
mileniul IV, și aparțineau culturii Boian (siturile arheologice de la Nicolești – Puțul cu
cumpână, și Puieștii de Jos – Balta Puiești). Perioada de sfârșit a epocii bronzului este
marcată de prezența unor materiale ceramice care aparțin culturii Nouă ce se datează larg
în intervalul 1500 – 1300 a. Chr. (situl arheologic Puieștii de Jos – Valea Husein). Cele mai
numeroase descoperiri provin din epoca fierului, dintre anii 800-400 a. Chr. (siturile
arheologice de la Nicolești – Puțul cu cumpână, și Puieștii de Jos – Valea Husein și Lunca
Sud) fiind identificate materiale aparținănd culturii Basarab. Pe lângă acestea au mai fost
identificate prezența slabă a comunităților aparținând culturii Sântana.
Denumirea actuală a satului vine de la boierul Niculescu, moșia numindu-se
Niculeasa. Denumirea veche este păstrată și astăzi în limbajul locuitorilor din această
parte a comunei.
În memoria celor jertfiți pe câmpul de luptă în Războiul de Independență Națională,
în fața școlii s-a ridicat un monument ce reprezintă un soldat echipat pentru lupta împotriva
dușmanilor patriei, ridicat în anul 1921.
Marele dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902) descrie
comuna astfel:
“Este așezată în partea de est a județului, la 15 km spre est de Râmnicu Sărat, și în
partea de nord a plășei, la 26 km spre nord de comuna Grădiștea de Sus, reședința plășei.
(...) Este o comună de câmp, având pe teritoriul său, afară de malul înalt al Râmnicului,
numai câteva movile risipite.(...) Mai sunt și 48 puțuri (10-15m. adâncime). Câtunele care o
compun sunt: Nicolești, reședința la vest, și Dăscălești la est. Suprafața comunei este de
1.946 ha, din care 40 ha vatra comunei, 856 ha ale locuitorilor, 1.950 ha ale proprietății
particulare. Din acestea 850 ha arabile, 150 ha imaș și 50 ha neproductiv. Are o populație
de 310 familii și 1.428 suflete, 2 biserici: una în cătunul Nicolești cu hramul Adormirea
Maicei Domnului (..), a doua în cătunul Dăscălești, cu hramul Ioan Botezătorul (...), ambele
fondate în comună în 1888; o școală de băieți fondată în 1871 de locuitori, condusă de un
învățător și frecventată de 61 elevi. Locuitorii posedă 210 pluguri, 707 boi, 327 vaci, 301
cai, 132 iepe, 329 oi, 52 capre și 60 râmători. Comerțul consta în import de țesături,
13
postavuri, coloniale, spirtoase și în export de cereale. Transportul se făcea prin gara
Râmnicu Sărat. Sunt 11 comercianți din cari 5 cârciumari.”
Satul Dăscălești este amintit pentru prima dată în a doua jumătate a secolul al
XIX-lea.
Numele localității provine de la boierul Dăscălescu, ce avea o moșie de circa 400
de pogoane și un conac, amplasate pe marginea râului Râmnic.
Conform Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902),
„cătunul are o întindere de 15 ha, cu o populație de 150 familii, ce cuprind 685 suflete; știu
carte 38 locuitori.”
Satul Puieștii de Sus a fost atestat pentru prima dată la sfârşitul secolului al XVII-
lea, pe malul stâng al râului Râmnic.
Așezarea poartă denumirea de la boierul Puiescu (conform relatărilor bătrânilor
locuitori) și este mult mai veche decât Puieștii de Jos. După apariția așezării Puieștii de
Jos, următorul sat s-a numit Puieștii de Sus pentru că era așezat în amonte. Conform
Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902), comuna „Are o
întindere de 70 ha, cu o populație de 84 familii, sau 324 suflete.”
Puieștii de Jos este satul de reședință al comunei, însă nu există un document
care să ateste sau să indice vatra satului, amplasată mai mult spre nord în apropierea
bălții Puiești pentru a face față mai bine atacurilor invadatorilor (turci, tătari). În timp, odată
cu dezvoltarea căilor de comunicație, în special a trecerii râului Râmnic prin vadul actual
(peste care a fost construit un pod ce făcea posibilă trecerea peste satul Nicolești) a fost
necesară mutarea vetrei satului cu aproximativ 4 km spre sud. Se presupune că odată cu
apariția satului Puieștii de Jos, foarte multă populație din Puieștii de Sus a migrat spre
aceasta, ducând la extinderea vetrei satului și la creșterea numărului populației.Conform
Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902), comuna „Are o
întindere de 35ha, cu o populație de 275 familii, sau 709 sufletete, o biserică și o școală.„
Existența așezării în secolul al XIX-lea este atestată de un fragment dintr-un
document vechi, păstrat la biserica din Puieștii de Jos, în care se vorbește despre zidirea
și pictarea lăcașului de cult: “Această biserică s-a fondat în anul 1840 de către proprietarul
Anastasie Dedulescu în zilele preasfântului său episcop Dimitrie Ionescu de către pioșii
creștini ai acestei comune împreună cu actualul proprietar Eduartd L. Grecu, Dimitrie
Iordăchescu, cu binecuvântarea preotului I.F.Episcop Inocenție.” Faptul că în 1840 a fost
ridicat lăcașul religios sugerează faptul că în acea perioadă satul Puiești de Jos era o
așezare stabilă și destul de numeroasă.
În limbajul locuitorilor comunei este întălnită foarte des denumirea de „răceni”
pentru satul Puiești de Jos, datorită unei denumiri mai vechi a zonei de sud a satului.
Pentru partea de nord-est este folosită denumirea de “ceaunari”, provenită de la frecvența
staționării șatrelor de țigani nomazi din această parte a satului în trecut. Partea de nord și
nord-vest a satului se numea “mătăceni”, după numele unei familii numeroase care avea
locuința în această zonă. Aceste denumiri au fost împrumutate de la numele localităților
brăilene Răceni și Ceaunari, de unde se susține că proprietarul moșiei din zona actualului
sat Puiești de Jos a adus forță de muncă. Așadar este vorba despre o migrare a populației
din zona Brăilei, fapt pentru care au apărut și sinonimele corespondente.
Satul Măcrina este amintit pentru prima dată în secolul al XIX-lea, cu toate că din
relatările bătrânilor se spune că ar fi o așezare mai veche. Prezența așezări Măcrina poate
fi dovedită prin existența ceramicii de semibroderie (nedatată încă), descoperită în punctul
14
„Siliștea„, cel mai ușor de apărat pe vremea năvălitorilor întrucât era amplasat pe malul
drept, cel mai înalt al râului Râmnic”. Din generație în generație s-a transmis prin viu grai că denumirea actuală a satului
vine de la un moșier, proprietar în acestă zonă în anul 1890, pe nume Măcrineanu, însă nu
există documente scrise în acest sens.
Recensămintele pentru satul Măcrina ce datează de la începutul secolului al XIX-
lea, demonstrează prin numărul mare de locuitori înregistrat la acea vreme, că așezarea
era cea mai mare dintre satele actualei comune Puiești. “Roirile” succesive ale populației
în toate satele comunei au dus inițial la formarea unor sate mai apropiate. Custura este
numele ultimului sat, mai exact numele anterior al satului Siliștea, transformat astăzi într-o
uliță a satului Măcrina. De la populația care a trăit în zona satului au rămas o serie de
toponime ce marchează puncte geografice: Siliștea, Zcârcolici, Movila Popii, Coţofăşti,
Gura Vadului, sau Nisip.
În 1867 la Măcrina este ridicată biserica ce poartă hramul Sfăntului Nicolae. Marele dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902) descrie
comuna Măcrina astfel: “Este situată în partea de mijloc a județului, la 13 km spre est de
orașul Râmnicu Sărat, și în partea de nord a plășei, la 25 km spre nord de comuna
Grădiștea de Sus, reședința plășei.(…) Este o comună de câmp, terenul fiind accidentat
numai de malurile Râmnicului și de câteva movile. (…) Mai sunt și 26 puțuri. Cătunele cari
o compun sunt: Măcrina, reședința la est, Plopi în spre vest, și Hoinari la sud-vest.
Suprafața comunei e de 2.000 ha, din cari 50 ha vatra comunei, 550 ha ale locuitorilor, și
1400 ha ale particularilor. Are o populație de 180 familii, sau 817 suflete, o biserică, cu
hramul Sf. Nicolae, zidită de obștia locuitorilor în 1869 (...), o școală de băieți, fondată în
1876 de locuitori, condusă de un învățător și frecventată de 38 elevi. Locuitorii posedă:
150 pluguri, 180 boi, 60 vaci, 167 cai, 101 iepe, 404 oi, 106 râmători. Comerțul consta în
importuri de coloniale, instrumente agricole și țesături, și în exporturi de cereale.
Transportul se face prin gara orașului Râmnicu Sărat. Sunt 3 cârciumi.”În aceeași
perioadă, satul Măcrina“avea o întindere de 30 ha, o populație de 120 familii sau 567
suflete, o biserică, o școală.“
Satul Plopi, cunoscut și cu denumirea de Plopii Vechi în secolul al XVIII-lea.
Numele actual al comunei vine de la pădurile de plopi aflate cu ani în urmă pe terasa și
lunca râului Râmnic. Urmele din această pădure se mai pot vedea și astăzi, păstrându-se
până în prezent, trei plopi bătrâni în lunca râului Râmnic. Satul așezat chiar pe terasa râului Râmnic era înconjurat cu șanțuri de pământ,
ceea ce demonstrează că era o așezare întărită. Comunitatea a căpătat contur odată cu
“roirile” de populație de la Vâlcelele, din raiaua Brăilei pe actuala vatră a satului. O dovadă
a apartenenței locuitorilor din zona Brăilei este prezența în sat a numelui de familie
“Turcu”.
Biserica și școala construite în sat erau folosite în comun cu satul Lunca. Școala a ars în
anul 1890, iar biserica a fost arsă de germani în 1916. În prezent cele două localități mai
folosesc în comun doar cimitirul vechi din satul Plopi.
Conform Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902)
„cătunul comunei Măcrina, așezat pe moșia Plopii-Vechi, în partea de vest a comunei (...).
Are o întindere cam de 8ha, cu o populațiune de 16 familii, sau 74 suflete...„
Satul Lunca datează din perioada domniilor fanariote, de la sfărșitul secolului XVIII
și începutul secolului XIX. Așezarea s-a format pe moșia fiicei unui grec venită în aceste
părți. Moşia era lucrată de țăranii localităților din jur. În 1820, la cererea boierului din
15
acestă zonă, s-a format vatra satului, alcătuită iniţial din 10 case, fără ca așezarea să aibă
vreun nume.
În anul 1840, în urma vizitei unor oficialități, boierul a denumit așezarea
“Haimanale”, iar mai tărziu, la propunerea lui Radu Mustață, satul s-a numit “Hoinari”,
deoarece locuitorii nu erau stabili.
Conform Marelui dicționar geografic al României (Lahovari, George Ioan, 1902),
satul “ …are o întindere cam de 7 ha, cu o populație de 46 familii, sau 176 suflete Morfotipologia comunei Puiești și a localităților componente
Tipologia genetică și morfostructurală. Din punct de vedere genetic cât și al
formei de organizare, satul românesc este mărturia continuității șederii poporului român pe
teritoriul carpato-dunărean, o formă de adaptare la mediul geografic, la împejurările vitrege
prin care a trecut (invazii în decurs de un mileniu, bătălii, incursiuni de jaf), etc. Comuna
Puiești se dezvoltă începând cu secolul XVI de-a lungul unuia dintre cele mai importante
drumuri comerciale din județ, ce lega Moldova de Muntenia, respectiv centrul administrativ
al fostului județ Rîmnicu Sărat de Brăila, important port la Dunăre. În acest context,
mărturiile susțin ipoteza începutului dezvoltării comunei Puiești din perioada de înflorire a
feudalismului, odată cu iobăgirea țăranilor liberi în urma deposedării lor de pământ, primul
sat din componența sa, Nicolești, fiind sat de clăcași, ce aparținea boierului Niculescu.
Cele șapte sate componente ale comunei Puiești au fost întemeiate în urma
deplasării populației din satele preexistente spre alte localizări, din motive politico-sociale,
generând fenomenul de roire.
Cu toate că au evoluat de-a lungul timpului, așezările umane din cadrul localității ce
face obiectul acestui studiu, și-au păstrat structura urbană specifică zonei de câmpie, în
care predomină tipul de sat adunat. Gospodăriile s-au detașat în timp de teritoriul moșiei,
în prezent fiind grupate între limitele unor vetre bine conturate.
Dezvoltarea predominant spontană, nedirijată a așezărilor este subliniată și prin
textura liberă, neregulată a satelor, influențată îndeosebi de caracteristicile reliefului.
Textura predominantă a așezărilor comunei Puiești este de tip tentacular, excepție făcând
localitățile mai puțin dezvoltate precum Lunca și Plopi, care au o textură liniară.
Tipologia așezărilor după poziția și localizarea geografică a vetrelor
Vatra reprezintă un element de centralitate ce are repercursiuni directe sau
indirecte asupra tuturor manifestărilor de viață subordonate satului. În ceea ce privește
așezările componte comunei Puiești, localizarea vetrelor a determinat modul de parcelare
pe categorii de folosință agricolă dar și valorificarea avantajoasă a tuturor condițiilor
economice ce au decurs din raporturile și legăturile vetrelor cu elementele teritoriale
înconjurătoare. Încă din trecut, vetrele satelor au fost în relație directă cu râul Râmnic,
componentă majoră a spațiului geografic al comunei Puiești.
Din punct de vedere geografic, râul cuprinde și elemente restrictive, precum
alunecările de teren sau inundațiile, aspecte ce au influențat evoluția satelor din punct de
vedere istoric. În acest sens, există ipoteze ce susțin faptul că satu Măcrina a fost
strâmutat spre sud, iar satul Plopi spre est datorită fenomeniului de eroziune ce apărea
deseori.
16
Hărțile Militare din perioada 1806-1869: Comuna Puiești
Din punct de vedere al aspectelor morfologice, în harta de mai sus se pot observa
foarte clar vetrele satelor Dăscălești, Nicolești și Puieștii de Jos, după poziția ocupată de
biserică și concentrarea în jurul său a clădirilor, uneori de dimensiuni mai mari.
Deasemeni, trebuie menționat și faptul că așezarea locuințelor în teritoriu cât și trama
stradală converg către elementul central al satului. Analizând dinamica numărului de
locuitori, în harta Sovietică din 1942 se poate observa că vetrele au dobândit texturi mai
bine conturate, evoluând de la structura adunată câtre cea compactă, în special în satele
Dăscălești, Nicolești (vatra a rămas neschimbată) și Puieștii de Jos (vatra s-a extins către
sud).
Harțile Sovietice, 1942: Comuna Puiești Tipologia parcelarului și organizarea gospodăriilor Localitățile care fac parte din prezentul studiu sunt așezări ce s-au dezvoltat
spontan și au o formă neregulată. Acestea sunt organizate de-a lungul râului Râmnic, de o
17
parte și de alta a drumurilor principale DJ202 pe direcția Est-Vest, DJ202C pe direcția
Nord-Est și DJ216 pe direcția Sud-Vest. O parte semnificativă dintre localități au trama
secundară ramificată, distribuită pe ambele pârți ale drumului principal (Dăscălești,
Nicolești, Puieștii de Jos), sau doar pe o parte (Măcrina, Puieștii de Sus), excepție făcând
satele Lunca și Plopi dezvoltate liniar, în lungul drumului principal. Această distribuție a
străzilor a generat un caracter neordonat al parcelarului, care este diversificat atât din
punct de vedere formal cât și dimensional. Așadar, putem distinge parcele cu formă dreptunghiulară, ce au în partea
posterioară suprafețe agricole (preponderent), cu dimensiuni asemănătoare, așezate
perpendicular pe axul drumului, parcele de formă pătrată, de dimensiuni mai mici, sau
parcele cu formă neregulată, ce se regăsesc îndeosebi la intersecția străzilor. Datorită
dezvoltării spontane a țesutului, în urma împărțirii loturilor agricole au rezultat și parcele
fără acces la un drum principal, aspect întâlnit deseori în spațiul rural. Utilizarea
diferențiată a suprafețelor parcelelor a generat zone funcționale distincte în cadrul
acestora: curtea principală, curtea gospodărească, grădina de flori, grădina de zarzavaturi
sau în anumite situații chiar o suprafață de cultură de porumb împrejmuită în imediata
vecinătate a casei. Structura funcțională tradițional-rurală este rezultatul utilizării variate
dar ponderate a zonelor funcționale menționate mai sus, în cadrul gospodăriilor. De
asemenea, frontul de stradă definește imaginea comunei sau a unor zone din satele
componente. Cel mai des este întâlnită tipologia frontului de stradă eterogen, caracterizat
prin ritmul construcțiilor așezate pe aliniament sau ușor retrase, cu interspații configurate
de curțile principale.
Structura gospodăriilor țărănești este strâns legată de ocupațiile locuitorilor,
mediul geografic, starea social economcă, factorul etnic și tradiția locală, materiale de
construcții și cunoștințele tehnice ale constructorilor populari. Așadar, în zona de câmpie a
Râmnicului în care este situată și comuna Puiești, structura gospodăriilor și construcțiilor
anexe sunt specifice satelor cu economie agricolă, ce au construcții tradiționale de păstrat
cereale, cu acoperișuri în două ape, la care se foloseau adesea împletiturile de nuiele.
Din punct de vedere tipologic, în satele comunei Puiești se observă faptul că modul
de ocupare cu construcții a parcelei este destul de diversificat, însă se evidențiază câteva
modele și grupări tipice: se poate remarca o poziționare perimetrală a construcțiilor, casa
de locuit fiind așezată spre stradă, uneori cu fațada usor retrasă de la aliniere, în timp ce
restul anexelor gospodărești gravitează în jurul curții principale.
Modele de organizare a gospodăriei specifice comunei Puiești
18
Modul în care aceste elemente se raportează spațial între ele conferă mai multe
tipologii-model:
- casa de locuit așezată cu latura îngustă spre stradă și în aliniament, iar cu
fațada lungă și accesul orientate spre curte, respectiv cu bucătăria, șura și
elementele anexe poziționate în spatele curții, în continuarea casei principale.
Curtea principală este generată în acest fel de casa de locuit și celelalte
construcții, dar și de calcanul casei vecine, deseori mascat de vegetație;
- așezare similară a casei de locuit, dar cu accesul orientat spre stradă, cu
bucătăria și elementele anexe așezate cu latura lungă paralelă cu limita de
proprietate spre parcela vecină, cu accesul spre curtea principală;
- casa de locuit așezată cu latura lungă spre stradă, retrasă sau nu de la aliniere,
cu accesul orientat spre stradă, iar bucătăria, elementele anexe și șura
poziționate transversal și retrase sau nu de la aliniere. Se conturează un spațiu
al curții ascuns de stradă, mai intim.
Obiecte de patrimoniu pe teritoriul comunei Puiești
Monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice. În comuna Puiești nu
există monumente istorice înregistrate conform Listei Monumentelor Istorice aprobată cu
Ordonanța nr. 2828 din 2015.
Prezențe arheologice
Pe teritoriul administrativ al comunei Puiești nu sunt semnalate situri introduse în
Lista Monumentelor Istorice (LMI). În schimb Repertoriul Arheologic Național (RAN)
menționează 9 situri arheologice, dar în realitate, pe teritoriul comunei sunt doar 7 situri
arheologice.
În afara celor 7 situri semnalate în Repertoriul Arheologic Național, au mai fost
descoperite alte 34 de situri, în marea lor majoritate reprezentând movile funerare (tumuli).
Pe lângă acestea mai sunt 4 situri arheologice (movile) dispărute sau nedetectate:
Movila 1- Bășica Puiești
Movila 2
Movila 3
Movila 4
În concluzie, prezentul studiu arheologic a luat în discuție 41 situri, dintre care 7
situri înscrise în Repertoriul Arheologic Național (RAN) și 34 neevidențiate în LMI sau
RAN. Dintre acestea 6 sunt așezări, 1 este necropolă și 34 sunt movile funerare – tumuli.
SITURI ARHEOLOGICE
NR CRT. COD DENUMIRE
1.
COD RAN 48897.01 Situl arheologic “Nicolești- Movila Unchiașu Lupu”
2.
COD RAN 48897.02 Situl arheologic “Nicolești- Puțul cu cumpănă”
3.
Situl arheologic “Nicolești- Movila Unchiașu Lupu 1”
4.
Situl arheologic “Nicolești- Movila Unchiașu Lupu 2”
5.
Situl arheologic “Nicolești- Movila Unchiașu Lupu 3”
6.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Balta Puiești”
19
7.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Valea Husein”
8.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puieștii de Jos”
9.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Pașii”
10.
COD RAN 48851.01 Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Negotei”
11.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 2”
12.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 3”
13.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 4”
14.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 5”
15.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 6”
16.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 7”
17.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 8”
18.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 9”
19.
Situl arheologic “Puieștii de Jos- Movila Puiești 10”
20.
Situl arheologic “Dăscălești- Lângă pădurea Spătaru”
21.
Situl arheologic “Dăscălești- Movila Spătaru”
22.
Situl arheologic “Dăscălești- Movila Spătaru 1”
23.
Situl arheologic “Dăscălești- Movila Spătaru 2”
24.
Situl arheologic “Dăscălești- Movila Spătaru 3”
25.
Situl arheologic “Dăscălești- Movila Cerchez 1”
26. Situl arheologic “Dăscălești- Movila Cerchez 2”
27.
Situl arheologic “Dăscălești- Movila Cerchez 3”
28.
COD RAN 48913.01 Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila din Drum”
29.
COD RAN 48913.02 Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila Puiești”
30.
Situl arheologic “Puieștii de Sus- Crucea Ilincăi”
31.
Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila Puiești 1”
32.
Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila Salcâmi 1”
33.
Situl arheologic “Puieștii de Sus- Movila Salcâmi 2”
34. COD RAN 48888.01 Situl arheologic “Măcrina- Movila Măcrina”
35. COD RAN 48879.01 Situl arheologic “Lunca- Movila Lunca 2”
20
Sursa
: http:/
/p e
-
harta.ro/bu
zau /
36. COD RAN 48879.02 Situl arheologic “Lunca- Movila Lunca 1”
37. Situl arheologic “Lunca- Nord”
38. Situl arheologic “Lunca- Sud”
39. Situl arheologic “Lunca- Movila Lunca 3”
40. Situl arheologic “Lunca- Movila Lunca 4”
41. Situl arheologic “Lunca- Movila Coțofiștea”
Zone naturale protejate
Pe teritoriul comunei Puiești nu s-au identificat zone naturale protejate sau situri de
importanță comunitară, parte a rețelei ecologice europene Natura 2000. Cel mai apropiat
Sit de Importanță Comunitară Natura 2000, Balta Albă Amara Jirlău, se află la o distanță
de 7,5 km.
2.2. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL
Așezarea geografică
Comuna Puiești se află în partea
de est a județului Buzău, pe cele două
maluri ale râului Râmnicu Sărat, la o
distanţă de circa 20 km de municipiul
Râmnicu Sărat.
Comuna Puiești se învecinează :
- la Nord - comunele Băleşti şi
Sihlea (judeţul Vrancea)
- la Nord-Est - comuna
Ciorăşti (judeţul Vrancea)
- la Sud -comuna Balta Albă,
Boldu şi Ghergheasa (jud.
Buzău)
- la-Est - comuna Vîlcelele (jud.
Buzău)
- la Vest - comuna Râmnicelu
(jud. Buzău) Localizarea com. Puiești pe harta jud.
Buzău
Comuna este formată din șapte sate:
- Puieştii de Jos, fiind satul de reşedinţă aşezat în partea central-nordică a
teritoriului comunei, la 14 km Est de oraşul Râmnicu Sărat pe malul stâng al râului
Râmnic;
- Puieştii de Sus aşezat tot pe malul stâng al râului Râmnic în partea central-vestică
a teritoriului comunei la distanţa de doi km Vest de satul Puieştii de Jos, satul de
reşedintă;
- Măcrina, aşezat pe malul drept al râului Râmnic, în partea central-vestică a
teritoriului comunei;
21
Sursa: Google Maps
- Plopi, aşezat pe malul drept al râului Râmnic în partea sud-vestică a teritoriului
comunei;
- Nicoleşti, aşezat pe malul drept al râului Râmnic în partea central estică a
teritoriului comunei;
- Dăscăleşti, aşezat pe malul drept al râului Râmnic în partea de est a comunei;
- Lunca, aşezat pe malul drept al râului Râmnic în partea sud-vestică a teritoriului
comunei.
Teritoriul administrativ al Comunei Puiești, cu satele componente
Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ202, care leagă Râmnicu Sărat
de Măicănești (județul Vrancea, DN23), care traversează râul Râmnicu Sărat între Puieștii
de Jos și Nicolești. La Puieștii de Jos, DJ202 se ramifică în DJ202C ce face legătura cu
comuna vecină Ciorăști, din Vrancea, iar la Nicolești se ramifică DJ216, o șosea județeană
ce deservește satele Măcrina și Lunca.
Relief
Comuna Puiești este așezată în nordul Bărăganului, respectiv în Câmpia
Râmnicului, fiind alcătuită din câmpie de tipul genetic tabular, format din depozite de
loessoide.
Clima
Comuna Puiești se încadrează în zona de climat temperat-continentală,
caracteristică pentru întreg județul Buzău.
22
Climatul de campie, caracteristic comunei Puiesti, se caracterizeaza printr-o
repartitie relativ uniforma in suprafata a elementelor climatice. Trecerile de la iarna la vara
sunt bruste, desprimavararea fiind timpurie. Continentalismul este mai accentuat si se
manifesta printr-o frecventa mare a zilelor tropicale si a ploilor torentiale din timpul verii, iar
iarna prin prezenta viscolelor create de crivat.
Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5 grade Celsius, iar a solului de
12,5 grade Celsius. În timpul verii maximele ating şi 37 grade (în luna iulie), iar în timpul
iernii de -18, -20 grade Celsius. Temperaturile extreme au fost înregistrate în august în
anul 1974 de +39˚C și în luna decembrie 1972 de -37˚C.
Regimul eolian, în general, este sub directa influență a maselor de aer din sud-vest
(Austrul, cu o pondere de 21,1%) și mai ales nord - estice (crivățul, cu o pondere de
36,3%) .
De cele mai multe ori precipitaţiile sunt neregulate, media se situeaza sub limita de
600l/mp anual, cantitățile maxime se regăsesc în lunile mai și iunie. Cunoaşterea potenţialului climatic al zonei ajută la stabilirea măsurilor ce trebuie
luate pentru corectarea neajunsurilor provocate de factorii climatici în anumite perioade, ca
de exemplu irigarea culturilor, sau măsuri de desecare a unor terenuri, cultivarea
seminţelor selecţionate, cât şi aplicarea măsurilor agrotehnice la timpul potrivit.
Localizarea comunei Puiești pe harta climatică a României
Rețeaua hidrografică
Relieful, condiţiile climatice la care se adaugă structura geologică şi litologică
influenţează regimul hidrografic al zonei, atât cel de suprafaţă, cât şi pe cel
subteran.
Comuna Puiești este brăzdată de râul Râmnic, care străbate comuna pe o lungime
de 8 km. Se presupune că în trecut, acest râu ar fi avut ṣi alte cursuri spre sud ṣi nord.
În sudul comunei curge pârâul Boldu, iar la nord râurile Ruginosu ṣi Negru (pe
văile acestora s-au format mlaṣtini la Voetin, Puieṣti ṣi Coţofăṣti).
Apa subterană, de unde se alimentează locuitorii, se află la o adâncime de 8-15 m.
23
În localitățile Puieștii de Sus, Măcrina și Dăscălești exista un proces de eroziune a
malurilor, fapt ce a determinat translatarea unor vetre de sate: Macrina s-a mutat spre sud
si Plopi spre est.
Flora și fauna
Ţinând cont că Puiești este o comună aflată la câmpie, flora şi fauna sunt specifice
zonei regăsindu-se 2/3 stepă și 1/3 silvostepă.
În zona stepei, vegetația naturală în zonă este formată cu precădere din culturi.
Există câteva zone de păduri cu stejar brumăriu, arțar tătărăsc și pe malurile abrupte ale
râurilor și în apropiere vom vedea pajiști stepice cu paius, pir crestat și rar negară.
Comuna se mândrește și cu exemplare ocrotite de lege, stânjenel și bujor românesc. Zona
râului Râmnic este dominată de speciile de salcie : salcie albă, salcie purpurie și salcie
amestecată.
În zona de silvostepă, peisajul dumbrăvilor cu pajiști a dispărut și a fost înlocuit tot
cu cel agricol regăsindu-se aceeași floră ca și în zona de silvostepă. În zona solurilor
nisipoase se găsesc plante psamofile și pajiști de sărături cu Salicornia europaea,
Pucinellia distans, Camphorosma annua, etc.
În stepă, fauna este alcătuită din elemente tipice ca: iepurele, potârnichea,
prepelița, șopârla de apă, șarpele.
În silvostepă, în prezent din cauza transformării zonei, se regăsesc elemente tot de
stepă: popândăul, șoarecele de câmp, șoarece de misuna, iepurele și potârnichia.
În zonă se mai găsesc și specii de vrabie spaniolă și prin colonizare pentru
vânătoare fazanul și căprioara.
În lunci fauna este reprezentată de: vidră (lutra), rațe, găinușe de baltă, gâște,
sălbatice, stârcul lopătar, egreta mare și mică, vulturul cobald. În ape predomină crapul și
bibanul.
Solul
Solurile zonei Câmpiei Române se caracterizează prin văi largi și interfluvii netede,
numite popular câmpuri, cu mici depresiuni formate prin tasare și sufoziune (crovuri).
În zonă sunt predominante cermoziomurile castanii și ciocolatii, care au în
componență conținut ridicat de humus, fiind deosebit de fertile pentru culturile agricole.
Se întâlnesc și soluri nisipoase, în albia majoră a râului Râmnicu Sărat, soluri cu
salinitate diferită (solonceacuri, soloneturi și solodii) în văile pârâielor din nord și sud, în
jurul bălților și lacurilor.
La nivelul comunei Puieṣti suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă sunt tot mai
afectate de diferite procese de degradare, fie că vorbim de procesele induse de activitatea
antropică sau fenomene naturale. Principalele probleme se referă la sărăturarea,
acidifierea solurilor, eroziunea de suprafaţă şi/sau de adâncime, excesul de umiditate, pe
care se manifestă fenomene de eroziune a apei sau terenuri. Manifestarea acestor
probleme este intensificată de practicile agricole neadaptate condiţiilor de mediu,
utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice, depozitarea necorespunzătoare a
deşeurilor industriale şi menajere, defrişările intense şi abuzive. Calitatea solului mai este
influenţată şi de o serie de procese şi fenomene naturale, cum ar fi alunecările de teren,
inundaţiile sau secetele prelungite.
Influenţarea negativă a solului este cauzată de incorporarea de elemente chimice
cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente chimice (metale grele, sulf, etc.)
degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice, contribuind astfel la reducerea
capacităţii productive.
24
Modificările antropice ale solului datorate construcţiilor de toate felurile, prin
operaţiuni de decopertare, modelare, etc., au dus la crearea altor tipuri de soluri, aşa
numitele protosoluri antropice.
Dintre poluanţii proveniţi din îngrăşăminte, cei mai cunoscuţi sunt nitraţii,
datorită efectelor negative provocate de prezenţa lor în exces.
Pentru prevenirea problemelor posibile, autoritatea locală poate realiza
amenajări cu scopul de a proteja populaţia împotriva inundaţiilor, poate accesa fonduri
europene pentru proiecte pentru prevenirea alunecărilor de teren.
Considerații geologice
Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat se situează în nord - estul și
zona de câmpie a județului Buzău (Câmpia Râmnicului) cu localitățile aparținând comunei
Puiești de ambele maluri: dreapta Lunca, Plopi, Măcrina, Nicolești și Dăscălești și
respectiv stânga Puieștii de Sus și Puiestii de Jos.
Harta geologică Sursa: European Soil Data Centre
Zona studiată exceptând albia majoră a râului Râmnic este caracterizată printr-un
relief relativ șters, cu energie și pante relativ mici, care nu favorizează desfășurarea unor
procese geomorfologice actuale (alunecări de teren, eroziune accelerată).
Din punct de vedere geologic, la alcătuirea structurii terenului natural, în limitele
adâncimii de interes - 20/25 m iau parte conform fragmentului de hartă geologică și
coloanei litologice depozite cuaternare, foarte variate din punct de vedere litologic
25
reprezentate prin alternanțe de depozite de argile, prafuri și diverse tipuri de nisipuri și
pietrișuri.
Peste aceste depozite de tip lacustru și fluviatil, în zonele de terasă au fost depuse
depozite loessoide de tip eolian. Aceste depozite sunt intercalate cu pietriș și nisip.
Roca de bază este formată din marne și argile cu intercalații de nisipuri fine.
Terenul bazal al cuaternalului este reprezentat printr-un complex de pietrișuri,
nisipuri, bolovănișuri, cu intercalații de argilă.
În hologenul superior s-au depus o serie de depozite tinere, în general uniforme și
alcătuite în partea superioară de nisipuri fine, argile, 2-3 m grosime și spre bază din
pietrișuri cu stratificație torențială cu lentile subtiri din nisipuri groasiere și mărunte.
Grosimea acestor depozite aluvionare atinge în unele puncte 25-30 m.
Conform Normativului GT 006 -97, elaborat de ISPIF privind zonarea teritoriului în
funcție de potențialul de producere al alunecărilor de teren, majoritatea perimetrului
cercetat este caracterizată cu potențial scăzut (ridicat în zona malurilor abrupte ale râului
Râmnicu Sărat) de producere a alunecărilor de teren.
Considerații geotehnice
Pentru comuna Puiești s-a întocmit studiul geotehnic de către EURO QUALITY
TEST S.R.L. în calitate de proiectant de specialitate, în scopul investigării condițiilor
geotehnice în intravilanul localităților Puieștii de Jos, Puieștii de Sus, Dăscălești, Lunca,
Măcrina, Nicolești și Plopi, din comuna Puiești, jud. Buzău. Din studiul de fundamentare de mai sus, anexat la prezenta documentație
menționăm următoarele:
Terenul de fundare de pe teritoriul comunei este alcătuit în principal din pământuri
argiloase prăfoase (leossoide) și argiloase nisipoase cu concrețiuni calcaroase, plastic
vârtoase, cu grosimi de cca. 3,00 - 5,00m, dispuse peste un strat de nisip fin ce are la
bază nisip grosier.
Argilele și argilele prăfoase se caracterizează ca având compresabilitaet mare,
porozitate mare și pot fi considerate ca active. Acestea sunt pământuri bune pentru
fundare, care admit calculul definitive al fundațiilor pe baza presiunilor convenționale
(presiuni cuprinse între 200-300kPa).
Pământurile din alcătuirea terenului de fundare sunt sensibile la fenomenul de
îngheț-dezgheț și la variații de umiditate, calitatea acestora pentru terasamente fiind
mediocră.
Datorită reliefului din zonă și a precipitațiilor cu caracter torențial se va acorda o
atenție deosebită dimensionării și ulterior a realizării rigolelor care trebuie să asigure o
evacuare corespunzătoare a apelor meteorice provenite de pe pantele din vecinătăți.
Conform normativuilui CR 1-1-4-2012 valorile caracteristice ale presiunii de
referință a vântului, mediată pe 10 minute, având 50 ani interval mediu de recurență (2%
probabilitate anuală de depășire)”, amplasamentul studiat se incadrează într-o zonă unde
presiunea dinamică de bază stabilizată, la înălțimea de 10 m deasupra terenului, este de
0,6kPa.
Conform CR 1-1-3 – 2005, „România – Zonarea valorii caracteristice a încărcării din
zapadă de sol, s0,k”, amplasamentul se încadrează într-o zonă cu s0,k = 2,0 kN/m2.
Adâncimea de îngheț
Conform STAS 6054-77 „Zonarea teritoriului României după adâncimea maximă de
ingheț” amplasamentul studiat este străbătut de geoizoterma de 0C la adâncimea de
0,80-0,90 m.
26
Seismicitate Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi
de proiectare pentru clădiri" indicativ P 100-1/2013, amplasamentul se află situat in zona
caracterizată prin valori de varf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, pentru
evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, are o valoare ag
= 0,35g- 0,40g.
Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona
de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul
de viteze relative.
Pentru zona studiată, perioada de colţ are valoarea Tc= 1.6 sec.
Recomandări privind realizarea viitoarelor investiții
Din cercetarea geotehnică a amplasamentului rezultă urmatoarele aspecte:
- Structura litologică a terenului de fundare mediu începând cu cota – 0.40m- 0,50m CTN
Se va alege fundarea directă. La proiectarea viitoarelor construcții se va ține seama
de încadrarea terenului în funcție de construibilitatea acestuia și anume:
-Terenuri improprii pentru construit;
-Terenuri construibile însă cu restricții (amenajări specifice);
-Terenuri construibile fără restricții.
Pământurile din alcătuirea terenului de fundare, argile prăfoase (loessoide) sunt
sensibile la fenomenul de îngheț - dezgheț și la variații de umiditate, calitatea acestora
pentru terasamente fiind mediocră.
Amplasarea utilităților din zonă se va face sub adâncimea de îngheț de 0.80 -
0.90m conform STAS 6054-77.
Tinând cont de cele descrise anterior, cât și de gradul seismic ridicat al zonei, este
necesară cercetarea geotehnică a fiecărui amplasament în parte, în zona activă a
fundaţiilor, în scopul evitării pierderii stabilităţii generale sau parţiale a construcţiilor și a
terenului. Dacă se consideră necesar, se vor efectua noi sondaje/ foraje geotehnice
pentru a identifica structura litologică și nivelul apei freatice.
Considerații hidrogeologice
Rețeaua hidrografică de suprafață aparține în totalitate bazinului hidrografic al
Siretului, care drenează zona prin intermediului râului Râmnicu Sărat ce străbate comuna
Puiești.
Debitele maxime pe râul Râmnicu Sărat se înregistrează în perioada caldă a anului
și îndeosebi în urma unor precipitații de convecție. În ultimii 40 de ani, în 7 ani debitele
maxime au depășit 100m3/s; valoare maximă a debitului a depășit 300m3/s în 1991 și
2005.
La stația hidrometrică Puiești în luna iulie 2005 râul Râmnicu Sărat a avut un debit
excepțional de 550 mc/sec, ceea ce înseamnă o probabilitate de 1/50 ani și un volum de
46 milioane mc/sec.
Minimele înregistrate în perioada 1973-2013 au fost de sub 0,300mc/sec în 50% din
cazurile acestea, au fost cuprinse între 0,10-0,300mc/ sec iar în celelalte 50% din cazuri
valoarea debitului minim a fost de sub 100mc/sec.
Valorile maxime lunare au depășit frecvent 5mc/sec și uneori chiar 9.05mc/sec-
luna aprilie 1996 când media lunară a atins 9.42mc/sec.
Pentru alimentarea cu apă potabilă din sursa subterană, au fost identificate trei
acvifere importante:
- Acvifer de mică adâncime în zona poroasă 18-20m;
27
- Acvifer intermediar de medie adâncime în zona poroasă 50-58m;
- Acvifer de mare adâncime în zona poroasă 115-150m.
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
Comuna Puieşti este localizată în partea nordică-estică a judeţului Buzău, pe cele
două maluri ale râului Râmnicu Sărat, la o distanță de circa 20km de municipiul Râmnicu
Sărat și 50km de municipiul Buzău.
Vecinătățile teritoriului administrativ al comunei Puiești sunt:
- la Nord - comunele Băleşti şi Sihlea (judeţul Vrancea)
- la Nord-Est - comuna Ciorăşti (judeţul Vrancea)
- la Sud -comuna Balta Albă, Boldu şi Ghergheasa (jud. Buzău)
- la-Est - comuna Vîlcelele (jud. Buzău)
- la Vest - comuna Râmnicelu (jud. Buzău)
Comuna Puiești are o suprafață de 10050,00ha, ceea ce reprezintă 1,65% din
suprafața județului Buzău, și are în componență șapte sate: Puieștii de Jos (reședință de
comună), Puieștii de Sus, Nicolești, Dăscălești, Lunca, Plopi, Măcrima. Conform clasificării
Sistemului Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative (SIRUTA), codurile
numerice alocate unității administrativ-teritoriale și satelor componente sunt:
Localități componente Cod SIRUTA
PUIEȘTI 48842 Comuna
PUIEȘTII DE JOS 48851 Sat reședință de comună – rang IV
PUIEȘTII DE SUS 48913 Sat component – rang V
NICOLEȘTI 48897 Sat component – rang V
DĂSCĂLEȘTI 48860 Sat component – rang V
MĂCRINA 48888 Sat component – rang V
LUNCA 48879 Sat component – rang V
PLOPI 48904 Sat component – rang V
Prevederi ale documentațiilor de amenajare a teritoriului suprateritoriale cu
privire la comuna Puiești
P.A.T.N. Implicații în modul de amenajare a teritoriului și de
dezvoltare a comunei
Legea nr. 363/21.09.2006,
Secțiunea I, Căi de comunicație
-nu există prevederi specifice Comunei Puiești
-pe la Rîmnicu-Sărat este propus coridorul
paneuropean de transport IX - drumul de mare viteza -
autostrada sau drum expres - pe ruta Ploiesti-Buzau-
Focsani-Bacau-Pascani
-de la Rîmnicu-Sărat spre Ianca este propus un drum
express au cu 4 benzi
Legea nr. 171/1997, Secțiunea
II, Apă
-comuna este situate în bazinul hidrografic Siret, zonă
cu 50 – 100% din resursa medie care necesită lucrări
prioritare de gospodărire a apelor în vederea creșterii
resurselor specifice
Legea nr. 5/2000, Secțiunea III,
Zone naturale și construite
protejate
-zonă dominant agricolă
-zonă cu concentrare mica în teritoriu a patrimoniului
construit cu valoare culturală de interes national
28
Legea nr. 351/2001, Secțiunea
IV, Rețeaua de localități
-Puieștii de Jos – sat reședință de comună - rang IV
-Puieștii de Sus, Dăscălești, Nicolești, Lunca, Măcrina,
Plopi – sate componente al comunei – rang V
Legea nr. 575/2001, Secțiunea
V, Zone de risc natural
-comuna este afectată de inundații pe cursuri de apă
-comuna se încadrează în zona de intensitate seismică
grad IX, cu perioada medie de revenire de minimum 50
de ani și respective minimum 100 ani.
-comuna se încadrează în zona cu o densitate maxima
a precipitaţiilor de <100mm
-comuna se încadrează în zona cu potenţial scăzut de
producere a alunecărilor de teren
Legea nr. 190/2009, Secțiunea
VIII, Zone cu resurse turistice
-comuna se încadrează în zona cu o concentrare
scăzută a resurselor turistice naturale şi antropice
Accesul în comună se realizează pe cale rutieră pe patru drumuri județene și două
drumuri comunale:
- DJ 202 care leagă Râmnicu Sărat de Măicănești (județul Vrancea, DN23),
trecând prin localitățile Puieștii de Sus, Puieștii de Jos, Nicolești, Dăscălești.
- DJ202C care face se ramifică din DJ202 în zona centrală a localității Puieștii de
Jos și care face legătura cu comuna vecină Ciorăști din Vrancea
- DJ216 Nicolești-Măcrina-Lunca-DN22 debușează în DN22 Râmnicu Sărat –
Brăila
- DJ202F Bălești-Mihălceni care traversează teritoriul comunei în zona-estică
- DC 5 de la intersecția DJ202-Nicolești care face legătura cu comuna Vâlcelele,
ca mai apoi să debușeze în DN22 Râmnicu Sărat – Brăila
- DC 3 care se desface pe teritoriul localității Măcrina din DJ216, face legătura cu
localitatea Plopi și apoi continuă peste râul Râmnic și intersectează DJ202 pe
teritoriul comunei Râmnicelu, în apropierea localității Fotin.
Transportul de călători din şi către alte localităţi este asigurat de cursele de călători
ale societăţilor de profil.
Viaţa economico-socială a comunei este influenţată de vecinatatea oraşului
Râmnicu Sărat cu care are relaţii strânse, fiind o piaţă de desfacere pentru produsele
agricole ale comunei (legume, fructe, lemne şi lapte, carne, ouă) şi oferind şi locuri de
muncă pentru locuitorii comunei.
Comuna Puiești este partener în Grupul de Acțiune Locală Crivățul de Sud-Est alături
de comune din județele Buzău și Brăila.
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Principala activitate a locuitorilor din Puiești este agricultura. Proximitatea de
municipiul Râmnicu Sărat și nivelul ridicat de educație al locuitorilor, comparativ cu alte
comune din mediul rural, face ca mulți dintre cei apți de muncă să fie activi în câmpul
muncii în Râmnicu Sărat și să profeseze acolo.Fondul funciar agricol al comunei constituie
principala resursă naturală pentru preocuparile productive ale populației locale.
Comuna Puiești are potențial economic ridicat și datorită preocupării și implicării
factorilor de decizie locali ce sprijină inițiativele agenților economici privați.
Agricultura
29
În comuna Puiești condiţiile geografice favorabile zonei au determinat locuitorii să
practice o serie de activităţi predominant agricole cum ar fi cultivarea porumbului,
legumelor, precum şi a plantelor medicinale şi furajere, a viţei de vie, pomicultură şi
creşterea animalelor.
Suprafețele arabile reprezintă aproximativ 80% din totalul terenului comunei și sunt
cultivate preponderent cu cereale păioase porumb, floarea soarelui, rapiță.
Pomicultura este slab dezvoltat, comuna având doar 4 ha livezi.
Legumicultura este un sector relativ slab dezvoltat. Legumele sunt cultivate
aproape în exclusivitate în gospodăriile proprii.
Viticultura este un alt domeniu slab dezvoltat, sunt 174 ha cultivate cu soiuri nobile
și hibride de viță de vie.
Zootehnia
Creşterea animalelor reprezintă o sursă importantă de venit pentru locuitorii
comunei Puiești, datorită zonei geografice în care este poziţionată. Este favorizată de
condiţiile naturale foarte bune de păşunat şi fâneţe de foarte bună calitate, care asigură
hrana animalelor pe toată durata anului și care permit atât creșterea animalelor în
gospodării proprii, cât și dezvoltarea fermelor. Conform datelor din Strategia de
Dezvoltare, la nivelul comunei Puiești există: 1100 bovine, 1000 porcine, 2400 ovine, 250
caprine, 25000 de păsări, 220 cabaline și 300 albine.
Silvicultura
Pădurile ocupă o suprafață de 119 ha, activitatea de silvicultură din zonă
cuprinzând: paza, conservarea si protecția pădurilor, lucrările de împăduriri, îngrijirea
arborilor, exploatarea și valorificarea produselor lemnoase.
Sunt 13 agenți economici ce își desfășoară activitatea în domeniul agro-zootehnic:
- S.A. MIRACOL PUIEȘTI;
- S.A. 1 OCTOMBRIE NICOLEȘTI;
- S.A. AGRO DĂSCĂLEȘTI;
- S.C. AGRORAL DĂSCĂLEȘTI;
- S.C. ILIAGRO 04 S.R.L.;(NICOLEȘTI)
- S.C. AGRO NARCIS S.R.L.;(PUIEȘTII DE JOS)
- S.C. AGRO M&N S.R.L.;
- S.C. C&C AGRIDAN STEF S.R.L.;(DĂSCĂLEȘTI – CREȘTERE PORCI)
- S.C. UNIVERSAL LA FULL S.R.L.; (MĂCRINA)
- S.C. AGROPLANT COSLUC S.R.L.;
- S.C. AGROPEST 2007 S.R.L.; (MĂCRINA)
- S.C. AMIRA AGRO OTET S.R.L.; (NICOLEȘTI)
- S.C. AGRO BOG STAR S.R.L.;
Activități industriale Analiza micro-întreprinderilor din mediul rural evidenţiază capacitatea relativ redusă
a acestora de a răspunde exigenţelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru
populaţia din mediul rural.
Activitățile industriale sunt slab reprezentate în comună.
Sunt patru agenți economici cu activitate în morărit:
- S.C. YDN S.R.L. - Morărit;
- S.C. RAIDUM S.R.L. - Morărit;
- S.C. METROPOL CO S.R.L. - Morărit;
30
- S.C. RAINED S.R.L. - Morărit;
Comerţ şi servicii Zona comercială este bine reprezentată în satul de reședință, fiind alcătuită din
spații comerciale și de alimentație publică cu caracter privat și spații prestări servicii.
În prezent comuna are la dispoziție toate gamele de produse în punctele
comerciale din sate, magazine sătești ce comercializează produse alimentare și
nealimentare.
Principalii agenți economici cu activitate în domeniul comerțului și serviciilor sunt:
- S.C. MARIUS 94 S.R.L. – Comerț;
- S.C. CRISTIAN COM – Comerț;
- S.C. COSMICHI S.R.L. – Comerț;
- S.C. LIME ESANAT S.R.L. – Comerț;
- S.C. GEOALEX S.R.L. – Comerț;
- S.C. BARHALA S.N.C. – Comerț;
- S.C. MIXT MARIN S.R.L. – Comerț;
- P.F. VALCULESCU DRAGUTA– Comerț;
- S.C. COM ANDREEA 96 S.R.L. – Comerț;
- S.C. EMIREL S.R.L. – Comerț;
- P.F.A. PANAIT LINA– Comerț;
- S.C. MOBENZ COM S.R.L. ;
- stație G.P.L. comerț carburanți autovehicule;
- S.C. MIOAGRIROX INTERNATIONAL S.R.L. – cultivare cereale;
- S.C. GEOSIM S.R.L. – Comerț;
- S.C. GAVRILA GG S.N.C. – Comerț;
- S.C. AUTOROSSI S.R.L. – Comerț;
- S.C. MARCOS PROVIT S.R.L. - Farmacie;
- S.C. BIOMED FARM S.R.L. - Farmacie;
Turism Comuna nu are unităţi şi activităţi turistice.
2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), populația stabilă
la data de 1 ianuarie 2017 este de 3816 persoane, dintre care 1800 bărbați și 2016 femei.
Pentru o mai bună înțelegere a aspectelor sociale specifice comunei Puiești, trebuie
relevate câteva aspecte precum: evoluția populației, structura populației dupa diverse
criterii, poroblemele legate de resursele și piața forței de muncă.
Evoluția populației
Pentru a putea urmări evoluția populației se folosesc datele pentru o perioadă de 10
ani, respectiv 2006-2015.
Populația la 1 ian. 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 4459 4403 4374 4334 4288 4232 4159 4083 4013 3947
Masculin 2146 2116 2100 2073 2044 2014 1983 1941 1890 1860
Feminin 2313 2287 2274 2261 2244 2218 2176 2142 2123 2087
Evoluția populației Comunei Puiești între 2006-2015 Sursă date: INS
31
Populația comunei Puiești înregistrează în perioada 2006-2015 o tendință constantă
de scădere a populației, pierzând în acest interval 512 persoane.
Evoluția populației comunei Puiești între 2006-2015 Sursă date: INS
Distribuția populației pe sate
Pe teritoriul comunei distribuția populației este în funcție de mărimea localităților,
care se împart în :
- sate foarte mici - Lunca, Plopi;
- sate mici - Măcrina,Puieştii de Sus;
- sate mijlocii – Puieştii de Jos, Dăscăleşti și Nicoleşti cu rol polarizator în zonă prin
prezența unităţilor publice amplasate în teritoriul lor - primărie, poliţie, dispensar uman,
şcoală, cămin cultural, unităţile industriale din teritoriu. Satele mijlocii sunt cele care
polarizează economia şi viaţa socială din întreg teritoriul comunei și asigură principalele
locuri de muncă.
SATE SEX
Gospodării Populaţie F M
Puieştii de Jos 529 1463 755 708
Puieştii de Sus 179 418 218 200
Nicoleşti 378 826 450 376
Dăscăleşti 398 825 395 430
Măcrina 246 440 230 210
Lunca 67 110 59 51
Plopi 39 64 34 30
TOTAL 1836 4146 2141 2005
Distribuția populației comunei Puiești pe localitățile componente în 2011
Densitatea populației
Recensământ 2011
Numărul locuitorilor Locuitori/km2
România 22480599 94,3
Județ Buzău 496028 81,28
Comuna Puiești 4146 41,25
Densitatea populației comunei Puiești în 2011 Sursă date: INS
32
Structura pe sexe
Conform datelor cele mai recente publicate de Institutul Național de Statistică dispo-
nibile pentru data de 1 ianuarie 2016, structura pe sexe în comuna Puiești pentru ultimii
cinci ani este următoarea:
01.ian Comuna Puiești
Ambele sexe % Masculin % Feminin %
2012 4159 100 1983 47,68 2176 52,32
2013 4083 100 1941 47,54 2142 52,46
2014 4013 100 1890 47,10 2123 52,90
2015 3947 100 1860 47,12 2087 52,88
2016 3888 100 1833 47,15 2055 52,85
Structura pe sexe în comuna Puiești 2012-2016 Sursă date: INS
Structura pe vârste
Piramida vârstelor aferentă anului 2016 arată fenomene demografice în desfășurare:
- Baza relativ îngustă pune în evidență viitoare generații de tineri reduse ca
volum și implicit o accentuare periculoasă a deficitului de forță de muncă.
Piramida vârstelor – comuna Puiești 2016 Sursă date: INS
Generațiile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani dețin o pondere majoritară în
volumul populației. Acest fapt relevă o importantă resursă de forță de muncă, dar dacă nu
se vor lua măsuri de stimulare a natalității, peste 30-45 de ani această populație va deveni
inactivă din punct de vedere economic și prin urmare va reprezenta o sarcină socială din
ce în ce mai mare pentru populația tânără viitoare care este din ce în ce mai redusă ca
număr.
Modificările structurii populației din comuna Puiești pe grupe mici de vârstă în anul
2016 este prezentată în tabelul următor:
Anul
2016
0- 4
ani
5- 9
ani
10-14
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani 35-39 ani 40-44 ani
Masculin 56 94 102 111 101 85 74 122 153
Feminin 64 80 109 107 91 87 79 115 125
Total 120 174 211 218 192 172 153 237 278
33
Anul
2016
45-
49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
ani
70-74
ani
75-79
ani
80-84
ani
85 ani si
peste
Masculin 196 105 83 76 99 117 104 89 66
Feminin 144 74 67 100 165 179 215 150 104
Total 340 179 150 176 264 296 319 239 170
Structura pe grupe mici de vârstă în anul 2016 Sursă date: INS
Convențional se consideră că o populație este tânără dacă proporția populației
vârstnice este mai mica de 7%, iar procesul de îmbătrânire demografică este în
desfășurare dacă ponderea populației vârstnice este cuprinsă între 7% și 12%, iar o
pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătrânite demografic (ponderea
populației adulte, cu vârste cuprinse între 15-59 de ani prezintă o stabilitate relativă în
timp). La nivelul Comunei Puiești, în anul 2016 ponderea populației vârstnice este de
25,97%, ceea ce indică un proces de îmbătrânire demografică instalat.
Structura pe grupe mari de vârstă Anul 2016
0 – 14 ani Număr 505
% 12,99
15 – 59 ani Număr 1919
% 49,35
60 ani și peste Număr 1464
% 37,66
Structura pe grupe mari de vârstă în anul 2016 Sursă date: INS
Structura după starea civilă
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Căsătorii 15 25 13 7 6 8 5 17 3 6
Divorțuri 2 1 9 4 8 5 3 3 3 2
Structura după starea civilă în comuna Puiești 2006-2015 Sursă date: INS
Evoluția căsătoriilor și divorțurilor în perioada 2006-2015 Sursă date: INS
34
Structura etnică şi religioasă
S-au folosit datele de la recensământul din 2011. În ceea ce privește structura etnică
a populației Comunei Puiești, românii reprezintă 91,68% din totalul populației.
ETNIE NR. %
Români 3801 91,68
Romi 233 5,62
Informație nedisponibilă 112 2,70
Total 4146 100
Structura populație pe etnie Sursă date: INS
RELIGIE NR. %
Ortodoxa 3989 96,21
Adventistă de ziua a șaptea 44 1,06
Informație nedisponibilă 113 2,73
Total 4146 100
Structura populație pe etnie Sursă date: INS
Structura religioasă a populației este preponderent reprezentată de populația
ortodoxă (96,21%), în minoritate regăsindu-se adventiștii de ziua a șaptea (1,06%).
Mişcarea naturală a populaţiei
Mișcarea naturală a populației suprinde două fenomene demografice: natalitatea și
mortalitatea. Rata natalității reprezintă numărul de copii născuți într-o perioadă de timp
determinată (1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen supus transformărilor
mediului economic și social. Rata mortalității reprezintă numărul de personae decedate
într-o perioadă de timp determinată (1 an) la 1000 de locuitori.
Populația la 1 ian.
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 4459 4403 4374 4334 4288 4232 4159 4083 4013 3947
Masculin 2146 2116 2100 2073 2044 2014 1983 1941 1890 1860
Feminin 2313 2287 2274 2261 2244 2218 2176 2142 2123 2087
MIȘCAREA NATURALĂ
Născuți vii 41 35 43 34 23 25 15 20 29 21
Decedați 101 79 92 104 95 91 98 98 103 89
Spor natural
-60 -44 -49 -70 -72 -66 -83 -78 -74 -68
Căsătorii 15 25 13 7 6 8 5 17 3 6
Divorțuri 2 1 9 4 8 5 3 3 3 2
PROPORȚII LA 1000 LOCUITORI
Născuți vii 9,19 7,95 9,83 7,84 5,36 5,90 3,60 4,90 7,22 5,32
Decedați 22,65 17,94 21,03 24,00 22,15 21,50 23,56 24,00 25,67 22,55
Căsătorii 3,36 2,95 2,97 1,61 1,40 1,89 1,20 4,16 0,75 1,52
Divorțuri 0,45 0,23 2,05 0,92 1,86 1,18 0,72 0,74 0,75 0,50
Structura după starea civilă în perioada 2006-2015 Sursă date: INS
35
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două
fenomene: natalitate și mortalitate. El evidențiează evoluția natural a unei populații și se
calculează ca diferență între numărul de nașteri și cel de decese care au avut loc într-un
an raportată la volumul populației. Pentru comuna Puiești sporul natural înregistrează
valori negative în ultimii 10 ani.
Evoluția sporului natural în perioada 2006-2015 Sursă date: INS
Mişcarea migratorie
Migrația internă, la nivel national, chiar dacă nu influențează volumul total al
populației, provoacă importante mutații în structurile pe vârstă și sexe ale populației, dar și
în profil teritorial-administrativ, la nivelul județelor și localităților.
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Nr. Pers.
stabilite
13 8 10 9 6 8 5 12 6 19
Nr. Pers.
plecate
32 39 22 45 37 38 38 46 47 38
Mișcarea migratorie în perioada 2006-2015 Sursă date: INS
Resursele de muncă şi posibilităţi de ocupare a forţei de muncă
Resursele de muncă reprezintă populația care dispune de ansamblul capacităților
fizice și intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în una din activitățile
economiei naționale și includ: populația în vârstă de muncă, aptă de muncă (bărbați de 16-
65 ani și femei de 16-63 ani), precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în
activitate.
O mare parte a populației ocupate din comună lucrează în agricultură, iar cealaltă
parte în unitățile economice care funcționează pe teritoriul comunei în domeniul
învățământului, sănătății, serviciilor, comerțului. Pensionarii pot fi consideraţi parţial activi,
aceştia lucrând în agricultură în măsura în care le permite forţa fizică şi starea de
sănătate. Posibilităţile reduse de ocupare a forţei de muncă determină ca mare parte a
populaţiei active să caute de lucru în continuare în oraş, sau în alte zone din țară și
străinătate.
36
Domeniul de activitate
Nr. mediu de
salarați la
sfârșitul anului
2011
Nr. mediu salariați în agricultură -
Nr. mediu salariați în agricultură, silvicultură și pescuit 18
Nr. mediu salariați în industrie -
Nr. mediu salariați în industria prelucrătoare -
Nr. mediu salariați în comerț, repararea autovehiculelor și motocicletelor 14
Nr. mediu salariați în activități financiare, bancare, asigurări 2
Nr. mediu salariați în administrația publică, aparate, asigurări sociale 17
Nr. mediu salariați în învățământ 40
Nr. mediu salariați în sănătate 10
Nr. mediu salariați în activități profesionale, științifice, tehnice 1
Salariați, total mediu 102
2.6. CIRCULAŢIE
Comuna Puiești se află la o distanță de: - 20km de Mun. Ramnicu Sărat
- 50km de Mun. Buzău
- 50km de Mun. Focșani
- 80km de Mun. Brăila
Circulaţia rutieră Rețeaua rutieră existentă pe teritoriul comunei Puiești este alcătuită din drumuri
naționale, județene, drumuri comunale și drumuri locale.
Drumurile existente ce străbat comuna (DN 22, DJ 202, DJ 202C, DJ202F,
DJ216, DC 3, DC 5) creează scheletul localităţilor şi sistemul de circulaţie principal care
determină şi întăreşte relaţiile între localităţile componente ale comunei, dar și între
acestea și comunele, orașele învecinate.
Ținând cont că drumurile comunale sunt parţial modernizate iar multe din străzile
locale ce dau în drumul principal sunt cu îmbrăcăminţi provizorii din pământ sau pietriş, se
doreşte atât modernizarea acestora cât şi realizarea de alei pietonale.
Intersecţiile şi zonele de intersecţii amintite sunt generatoare de conflicte de trafic şi
cer studii de specialitate pentru a remedia disfuncțiile în vederea dezvoltării viitoare a
localităţilor.
Drumuri naționale
Drumul Național DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila tranzitează teritoriul administrativ al
comunei Puiești în extravilanul acesteia între pozițiile kilometrice 11+120 – 14+500.
În profil transversal Drumul Național DN 22 are lațimea părții carosabile de 6,00
m compusă din două benzi de circulație a câte 3,00 m lațime de o parte și alta a axului
drumului. Marginea părții carosabile este încadrată de acostamente balastate de 0,50 m
lațime.
Structura rutieră existentă, pe lungimea acestui tronson de drum național, prezintă
o stare tehnică bună.
Se propun următoarele caracteristice ale profilului propus pentru drumul național:
37
- Parte carosabilă 2 X 3.5m
- Acostament 1.00m – Stânga/Dreapta
- Șant cu lațimea de 1.50m – Stânga/Dreapta
Pe tronsonul drumului național DN 22 aflat în extravilanul comunei Puiești avem o
singura intresecție de drumuri clasificate, la următoarea poziție kilometrică:
- La km 12+855 stânga cu DJ 216 care are următorul traseu: Lunca – Măcrina –
Nicolești.
Intersecția DJ216 cu DN 22 nu se propune spre modernizare prin prezenta
documentație PUG, ea fiind necesar să facă obiectul unui proiect separat întocmit de
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.) – Secția Drumuri
Naționale Buzău.
Drumuri județene
Teritoriul comunei Puiești este străbătut de patru drumuri județene: DJ202, DJ216,
DJ202C, DJ202F.
Drumul județean DJ202 leagă Râmnicu Sărat de Măicănești (județul Vrancea) și
DN23 și traversează râul Râmnic între Puieștii de Jos și Nicolești. Pe teritoriul satului
Nicolești, din DJ202 se ramifică DJ216 ce face legătura cu satele Măcrina și Lunca. În
zona de centru a localității Puieștii de Jos, din DJ202, se ramifică DJ202C, care face
legătura cu comuna vecină Bălești din Vrancea. În partea nord-estică a comunei, DJ202C
intersectează DJ202F care face legătura cu com. Ciorăști (jud. Vrancea). DJ202F străbate
teritoriul comunei Puiești între km 1+980 și 4+734 și aparține domeniului public al județului
Vrancea.
Drumuri comunale
Drumul comunal DC 5 se desface pe teritoriul localității Nicolești, de la intersecția
cu DJ202, și face legătura cu comuna Vâlcelele, ca mai apoi să debușeze în DN22
Râmnicu Sărat – Brăila.
Drumul comunal DC 3 se desface pe teritoriul localității Măcrina din DJ216, face
legătura cu localitatea Plopi și apoi continuă peste râul Râmnic și intersectează DJ202 pe
teritoriul comunei Râmnicelu, în apropierea localității Fotin.
Drumurile comunale au pe teritoriul comunei Puiești o lungime de 10,67km.
Drumuri locale
Majoritatea rețelei rutiere este formată din drumuri sătești a căror lungime se ridică la
37,045 km, nefiind incluse drumurile forestiere și de exploatare din zonă.
- D.E.1 Puieștii de Sus - Baltă
- D.E.2 Puieștii de Sus - Baltă
- D.E.3 spre DE 1 Puieștii de Jos
- D.E.4 Puieștii de Jos - Baltă
- D.E.5 Puieștii de Jos- Baltă
- D.E.6 DJ 202 C – Baltă
- D.E.7 DJ 202 C - hotar Mihălceni
- D.E.8 DC 126 Bălești - Mihălceni
- D.E.9 DJ 202 C - hotar Mihălceni
- D.E.10 Lunca - DN 22
- D.E.11 Măcrina - DN 22
- D.E.12 Măcrina - DN 22
- D.E.13 Măcrina - hotar Boldu
- D.E.14 Secția AGROMEC Nicolești - hotar
38
- D.E.15 Nicolești - DC 4 Vîlcelele
- D.E.16 Secția AGROMEC - DC 4 Vîlcelele
- D.E.17 DC 4 Vîlcelele - hotar Boldu
- D.E.18 Secția AGROMEC Dăscălești - DC 4 Vîlcelele
- D.E.19 Secția AGROMEC Dăscălești - DC 4 Vîlcelele
- D.S.1 - D.S.111 Puieștii de Jos, Puieștii de Sus, Nicolești, Dăscălești, Măcrina,
Lunca, Plopi
Reabilitarea drumului DJ216 care face legătura cu drumul județean DJ202 în satul
Nicolești poate contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport a comunei.
Majoritatea drumurilor locale din intravilanul satelor necesită reabiltare. Se
doreşte asfaltarea drumurilor comunale, amenajarea de trotuare, alei pietonale în toate
satele și pietruirea drumurilor de exploatare agricolă.
În perioada 2014-2020 s-a propus construirea unui pod peste râul Râmnic pentru a
asigura legătura facilă între satele Măcrina - Puieṣtii de Sus (masă restricţionată 3.5 t.)
Circulaţia feroviară Comuna Puieşti este strabătută de calea ferată Făurei -Tecuci, în prezent
nefuncțională. Pentru transportul C.F.locuitorii folosesc însă Gara Râmnicu Sărat.
Teritoriul administrativ Puiești se delimitează pe calea ferată Faurei-Tecuci de la
Km 33+897 până la 37+400 astfel:
Intervalul Balta Albă- Spătaru: km 33+987-36+268 S= 47.555mp
Stația Spătaru – km 36+268-37+400 S=56.371 mp. Astfel suprafața totală a zonei
CFR este de 103.926 mp respectiv 10,39 Ha.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANȚ TERITORIAL
Repartiția zonelor funcționale se analizează pe două trepte de teritoriu, în cadrul
teritoriului administrativ al comunei Puiești și în cadrul intravilanului fiecărei localități
componente.
Comuna Puiești se întinde pe o suprafață 10005,00ha conform Registrului
Electronic al Limitelor Unităților Administrativ-Teritoriale, cu un intravilan aprobat de
508,6688ha.
Nr. crt. Denumire trupuri intravilan existent Suprafață (ha) Funcțiune
1 Localitatea PUIEȘTII DE JOS 143,0368 Vezi tabel bilanț
2 Localitatea PUIEȘTII DE SUS 41,2159 Vezi tabel bilanț
3 Localitatea NICOLEȘTI 83,0449 Vezi tabel bilanț
4 Localitatea DĂSCĂLEȘTI 107,1423 Vezi tabel bilanț
5 Localitatea MĂCRINA 83,7116 Vezi tabel bilanț
6 Localitatea LUNCA 15,0643 Vezi tabel bilanț
Vezi tabel bilanț 7 Localitatea PLOPI 12,0427 Vezi tabel bilanț
5 TRUP 1 23,4103 Agro-zootehnic
SUPRAFAȚĂ TOTALĂ TRUPURI 23,4103 -
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT 508,6688 -
39
Există patru documentații tip PUZ aprobate la nivelul Comunei Puiești:
Nr.
Crt.
Denumire PUZ Amplasare HCL aprobare Beneficiar
1. Construire benzinărie - stație
mobilă (2 containere supraterane
motorină + benzină + GPL) și
spațiu comercial, comuna Puiești,
sat Puieștii de Jos (extravilan)
S= 28590,624 mp
Puieștii de
Jos
29/30.08.2013 Dumitrașcu
Cristian
2. Lotizare 4,5 ha extravilan Puieștii
de Sus S= 4,5 ha
Puieștii de
Sus
22/31.10.2007 Consiliul
Local Puiești
3. Anexe gospodărești pentru
exploatație agricolă- silozuri
cereale, depozitare utilaje agricole,
împrejmuire teren, extravilan
comuna Puiești, sat Puieștii de Jos
S= 7263,00 mp
Puieștii de
Jos
29/17.07.2014 Nedelcu
Romică
4. P.U.Z. fermă creștere-îngrășare
porci, comuna Puiești, sat Măcrina
(extravilan) S=7700 mp
Măcrina 9/29.04.2011 SC MICORS
SRL
În planșa U1 ”Încadrare în teritoriu” este evidențiată forma unității de bază și
relaționarea ei cu marile axe de comunicație rutieră ale teritoriului administrativ al
comunei. Limita intravilanului existent aprobat se regăsește în planșele U2.1, U2.2
”Situație existentă și disfuncționalități” în care este prezentată în detaliu structura
funcțională existentă a comunei şi suprafeţele propuse spre a fi introduse in intravilan.
Conform concluziilor studiului pedologic întocmit de Oficiul de Studii Pedologice și
Agrochimice Vrancea, suprafe de teren agricol introduse în intravilan însumează cca. 6ha,
din care: cca. 2,70 ha de teren arabil, clasa de calitate II și III și 3,21ha pășune cu clasa de
calitate III.
40
Bilanț teritorial total sat Puieștii de Jos
ZONE FUNCŢIONALE SAT PUIEȘTII DE JOS TRUPURI
ha % ha
Locuinte si functiuni complementare 97,0094 67,82 -
Institutii si servicii de interes public 3,8361 2,68 -
Unitati industriale si depozite 3,0720 2,15 -
Unitati agro-zootehnice 29,7672 20,81 -
Cai de comunicatie si transport – rutier 6,8449 4,79 -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 1,5442 1,08 -
Gospodarie comunala, cimitire 0,9630 0,67 -
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 143,0368 100 -
41
Bilanț teritorial total sat Puieștii de Sus
ZONE FUNCŢIONALE SAT PUIEȘTII DE SUS TRUPURI
ha % ha
Locuinte si functiuni complementare 35,5559 86,27 -
Institutii si servicii de interes public 0,7820 1,90 -
Unitati industriale si depozite 1,7230 4,18 -
Unitati agro-zootehnice 0,1040 0,25
Cai de comunicatie si transport – rutier 2,0605 5,00 -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 0,3315 0,80 -
Gospodarie comunala, cimitire 0,6590 1,60 -
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 41,2159 100 -
Bilanț teritorial total sat Nicolești
ZONE FUNCŢIONALE SAT NICOLEȘTI TRUPURI
ha % ha
Locuinte si functiuni complementare 70,9831 85,48 -
Institutii si servicii de interes public 3,3348 4,01 -
Unitati industriale si depozite - - -
Unitati agro-zootehnice 2,0250 2,44 23,4103
Cai de comunicatie si transport – rutier 4,2500 5,12 -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 1,3630 1,64 -
Gospodarie comunala, cimitire 1,0890 1,31 -
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 83,0449 100 23,4103
Bilanț teritorial total sat Dăscălești
ZONE FUNCŢIONALE SAT DĂSCĂLEȘTI TRUPURI
ha % ha
Locuinte si functiuni complementare 85,6465 79,94 -
Institutii si servicii de interes public 1,7208 1,61 -
Unitati industriale si depozite 0,5090 0,47 -
Unitati agro-zootehnice 10,6690 9,96 -
Cai de comunicatie si transport – rutier 5,5640 5,19 -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 1,1330 1,06 -
Gospodarie comunala, cimitire 1,90 1,77 -
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 107,1423 100 -
42
Bilanț teritorial total sat Măcrina
ZONE FUNCŢIONALE SAT MĂCRINA TRUPURI
ha % ha
Locuinte si functiuni complementare 74,7272 89,26 -
Institutii si servicii de interes public 1,8368 2,19 -
Unitati industriale si depozite - -
Unitati agro-zootehnice 0,8590 1,03 -
Cai de comunicatie si transport – rutier 3,9100 4,67 -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 1,4870 1,78 -
Gospodarie comunala, cimitire 0,8916 1,07 -
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 83,7116 100 -
Bilanț teritorial total sat Lunca
ZONE FUNCŢIONALE SAT LUNCA TRUPURI
ha % ha
Locuinte si functiuni complementare 13,8558 91,98 -
Institutii si servicii de interes public 0,1655 1,10 -
Unitati industriale si depozite - - -
Unitati agro-zootehnice - - -
Cai de comunicatie si transport – rutier 0,7800 5,17 -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 0,2630 1,75 -
Gospodarie comunala, cimitire - - -
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 15,0643 100 -
Bilanț teritorial total sat Plopi
ZONE FUNCŢIONALE SAT PLOPI TRUPURI
ha % ha
Locuinte si functiuni complementare 11,1366 92,48 -
Institutii si servicii de interes public - - -
Unitati industriale si depozite - - -
Unitati agro-zootehnice - - -
Cai de comunicatie si transport – rutier 0,5779 4,80 -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 0,1 0,83 -
Gospodarie comunala, cimitire 0,2282 1,89 -
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 12,0427 100 -
43
Aspecte caracteristice ale zonelor funcționale
Zona de locuințe și funcțiuni complementare
Din analiza situației existente s-a constatat că la nivelul comunei Puiești zona de
locuințe și funcțiuni complementare este dominantă, ea ocupând 388,9145ha,
reprezentând 76,46% din suprafața totală a intravilanului existent.
Această zonă funcțională s-a dezvoltat cel mai mult în ultimul timp, în special în
localitățile Puieștii de Jos, Nicolești și Dăscălești prin construcția de locuințe noi, în special
de vacanță și reabilitarea fondului existent.
Cu toate că au evoluat de-a lungul timpului, așezările umane din cadrul localității și-
au păstrat structura urbană specific zonei de câmpie, în care predomină tipul de sat
adunat. Localitățile sunt organizate de-a lungul râului Râmnic, de o parte și de alta a
drumurilor principale DJ202 pe direcția Est-Vest, DJ202C pe direcția Nord-Est și DJ216 pe
direcția Sud-Vest. O parte semnificativă dintre localități au trama secundară ramificată,
distribuită pe ambele părți ale drumului principal (Dăscălești, Nicolești, Puieștii de Jos),
sau doar pe o parte (Măcrina, Puieștii de Sus), excepție făcând satele Lunca și Plopi
dezvoltate linear, în lungul drumului principal. Această distribuție a străzilor a generat un
caracter neordonat al parcelarului, care este diversificat atât din punct de vedere formal,
cât și dimensional.
Locuințele cu vechime peste 50 de ani, sunt de condiție mediocră sau rea, cu
structura de rezistență de paiantă, lemn, planșee lemn, finisaje de proastă calitate.
Construcțiile de locuințe mai noi, realizate în ultimii 20 de ani sunt în stare bună, cu o
structură durabilă și semidurabilă, finisaje interioare și exterioare de bună calitate, cu
regim de înălțime P-P+1E și accente de P+2E (P+1E+M). Fondul locuit existent este
caracterizat de următorii indicatori:
S medie locuibilă/persoană = 23,23 mp (an 2015)
S medie locuibilă/locuință = 49,11 mp (an 2015)
O situație a locuințelor comunei Puiești este cea prezentată în tabelele următoare:
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 89283 89371 89570 89786 89815 91684 91597 91631 91631 91790
Propr. publică
336 336 336 336 336 438 438 438 438 438
Propr. privată
88947 89035 89234 89450 89479 91246 91159 91193 91193 91352
Suprafața locuibilă existentă pe forme de proprietate Sursă date: INS
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 1817 1819 1822 1827 1828 1868 1865 1865 1865 1867
Propr. publică
10 10 10 10 10 9 9 9 9 9
Propr. privată
1807 1809 1812 1817 1818 1859 1856 1856 1856 1858
Locuințe existente Sursă date: INS
Disfuncționalitățile privind fondul construit și utilizarea terenurilor sunt
următoarele:
44
- structura de rezistență semidurabilă cu sisteme tradiționale de construire: paiantă,
lemn, planșee lemn, finisaje de calitate indoielnică;
- în unele cazuri nu sunt respectate distanțele minime obligatorii față de limitele
laterale și posterioare ale parcelei conform Codului Civil;
- acoperire insuficientă / inexistentă a reţelelor de utilități: canalizare menajeră și
pluvială, alimentare cu gaze naturale, sau funcționare deficitară a rețelelor edilitare
existente;
- noile construcții nu preiau elementele valoroase ale arhitecturii
tradiționale,introducând elemente arhitecturale ce constituie poluare vizuală,
construcții agresive, disproporționate, neintegrându-se în sit și contrastând
nefavorabil cu fondul construit existent.
Zona de instituții și servicii
Zona de instituții și servicii este dispersată în fiecare din satele componente ale
comunei, majoritatea instituțiilor și serviciilor publice fiind concentrate în localitatea Puieștii
de Jos (reședință de comună) și Nicolești.
În comuna Puiești sunt situate:
- unitățile administrative locale - primăria, Consiliul Local, poliția
- unitățile de învățământ – 1 unitate de învățământ preșcolar și 3 unități de
învățământ primar / gimnazial.
- unitățile de sănătate – 2 cabinete medicale individuale, un punct farmaceutic
- unitățile de culte și cultură - căminele culturale din Puieștii de Jos și Nicolești
- unități de servicii și comerț
Educație
Infrastructura care asigură desfășurarea procesului de învățământ în comuna
Puiești este adaptată nivelelor: preșcolar, primar și gimnazial. În comuna funcționează
următoarele unități de educație și învățământ: 3 şcoli gimnaziale cu clasele I-VIII,1
grădiniță, conform datelor furnizate de Primăria comunei Puiești.
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
POPULAȚIA ȘCOLARĂ
Total 465 480 455 451 434 427 414 403 404 399
Copii înscriși în grădinițe
153 145 135 137 126 128 92 94 96 90
Elevi înscriși în învățământul primar
176 176 172 162 160 164 181 176 167 170
Elevi înscriși în învățământul gimnazial
136 159 148 152 148 135 141 133 141 139
PERSONAL DIDACTIC
Total 35 35 35 35 30 28 29 31 30 27
Învățământ preșcolar
9 9 9 9 6 6 5 5 5 5
Învățământ primar
12 11 11 10 9 9 11 11 10 10
Învățământ gimnazial
14 15 15 16 15 13 13 15 15 12
Evoluție populație școlară și personal didactic 2006-2015 Sursă date: INS
45
Așa cum reiese din tabelele prezentate mai sus, corespunzător celor trei nivele de
școlarizare, evoluția populației de vârstă școlară înscrisă la nivelele respective, se
caracterizează prin tendințe ușoare de scădere, corespunzător scăderii natalității și
emigrării.
Prin urmare și personalul didactic înregistrează o scădere în intervalul 2006-2015,
reflectând scăderea numărului de elevi aferent nivelelor de învățământ menționate. Culte, cultură și artă
O componentă importantă a vieții satului este cea culturală, domeniu care poate
contribui în mod specific la creșterea gradului de atractivitate a satului pentru populația
tânără. Mijloacele prin care se induce cultură în mediul rural sunt: căminele culturale,
bibliotecile, radioul, televiziunea.
Instituțiile de cultură din comuna Puiești sunt cele două cămine culturale situate în
localitățile Puieștii de Jos și Nicolești. În comuna există 3 bilbioteci din care cititorii își pot
procura cărți de lectură, una dintre acestea fiind publică. La nivelul comunei există
următoarele lăcașuri de cult:
- în satul Puieștii de Jos: biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Gheorghe”
- în satul Puieștii de Sus: biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Constantin și Elena”
- în satul Nicolești: biserica ortodoxă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” și
biserica adventistă de ziua a șaptea Conferința Muntenia
- în satul Dăscălești: biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Ion” și biserica adventistă de
ziua a șaptea Conferința Muntenia
- în satul Măcrina: biserica ortodoxă cu hramul “Sf. Nicolae”
Zona centrală cea mai mare şi mai bine conturată, cu cele mai numeroase dotări,
se află în satul reședinţă de comună, satul Puieştii de Jos. Aici se regăsesc următoarele
instituții și servicii publice: primărie, poliție, cămin cultural și bibliotecă, şcoală, biserică,
comerţ, dispensar uman, farmacie.
Sănătate și asistență socială
Din datele existente la nivel județean rezultă că în comuna Puiești există
infrastructura de bază necesară furnizării serviciilor medicale către populație. În comună
serviciile medicale sunt furnizate populației prin intermediul a două cabinete medicale de
familie, 1 cabinet stomatologic, 1 punct farmaceutic și 2 farmacii, toate fiind în proprietate
privată. De asemenea există și un cabinet veterinar.Serviciile medicale de calitate sunt
vitale pentru întreaga comunitate, acestea având rolul de a îmbunătăți condiția fizică și
capacitatea de muncă a locuitorilor comunei. Indicatorii care reflectă infrastructura sanitară
din comuna Puiești sunt redați în următorul tabel:
Categorii de unități
sanitare
Forme de
proprietate
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
Cabinete medicale
de familie
Propr. publică 2 2 2 2 2 2 2 2 2 n/a
Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2
Cabinete
stomatologice
Propr. publică 1 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 1 1 1
Farmacii Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2 2 2
Puncte
farmaceutice
Propr. privată 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Unități sanitare pe categorii de unități, forme de proprietate 2006-2015 Sursă date: INS
46
Categorii de personal medico-sanitare
Forme de proprietate
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
Medici Propr. publică 2 2 2 2 2 2 2 2 2 n/a
Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2
Medici de familie Propr. publică 2 2 2 2 2 2 2 2 2 n/a
Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2
Stomatologi Propr. publică 1 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 1 1
Farmaciști Propr. privată n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 2 2 2
Personal sanitar mediu
Propr. publică 4 4 3 3 3 3 3 3 3 n/a
Propr. privată n/a n/a 1 1 1 1 1 4 4 7
Personal medico-sanitar, pe forme de proprietate 2006-2015 Sursă date: INS
Zona unități industriale/ depozitare și zona activități agro-zootehnice
În comuna Puieşti sunt 13 agenți economici ce iși desfășoară activitatea în
domeniul agriculturii. Activitățile industriale sunt slab dezvoltate; în comună există 4 mori
în satele Puieștii de Sus, Puieștii de Jos și Nicolești. Satele Lunca si Plopi nu au zone
distincte pentru producţie agricolă sau industrială.
Zona căilor de comunicație și a construcțiilor aferente cuprinde spațiile aferente
infrastructurii rutiere și feroviare. Acestea sunt tratate pe larg în cadrul prezentei
documentații la capitolul ”2.6. Circulația”. În intravilanul existent suprafaţa totală ocupată
de căi de comunicație rutieră este de 23,9873 ha, adica 4,72% din suprafața intravilanului
existent.
Zonă de gospodărie comunală ce însumează 5,7308 ha care reprezintă 1,13% din
teritoriul intravilan al comunei cuprinde suprafețele aferente cimitirelor și a platformelor de
gunoi dezafectate (din intravilan), astfel:
Cimitir sat Puieștii de Jos: S = 0,9630ha
Cimitir sat Puieștii de Sus: S = 0,6590ha
Cimitir sat Nicolești: S = 1,0890ha
Cimitir sat Dăscălești: S= 0,3000ha
Cimitir sat Măcrina: S = 0,8916ha
Cimitir sat Plopi: S = 0,2282ha
Tot în cadrul zonei de gospodărie comunală este inclusă și fosta platformă de
gunoi, în prezent închisă, amplasată în satul Puieștii de Sus, în intravilanul existent, în
partea de nord a satului. Aceasta are o suprafață de cca. 1,90ha. Pe teritoriul comunei
Puiești mai există următoarele platforme de gunoi, în prezent dezafectate, amplasate
astfel:
- sat Puieștii de Jos amplasată în extravilan, în partea de est a satului și are o suprafață
de cca. 3,00ha
47
- sat Nicolești amplasată în extravilan, pe DC 5 Nicolești-Vîlcelele și are o suprafață de
cca. 5,40ha
- sat Dăscălești amplasată în extravilan în partea estică a satului și are o suprafață de
cca. 1.6 ha
- sat Măcrina amplasată în extravilan în partea sudică a satului și are o suprafață de
cca.3.5 ha
- sat Lunca amplasată în extravilan, în partea nord-vestică a satului și are o suprafață de
cca. 1,00ha
- sat Plopi amplasată în extravilan, în partea de vest a satului și are o suprafață de cca.
1,00ha
Platformele de deșeuri menajere din comună au fost închise, urmând a fi înscrise în
registrul de cadastru, conform HG nr. 1274/2005 și ecologizate prin înierbare cu plante
graminee rezistente la factori poluanți, în vederea refacerii structurii solului și a biocenozei.
Aceste zone se vor urmări post închidere pe o perioadă de 30 de ani, perioadă în care se
impune interdicție de construire. Se recomandă realizarea de perdele de vegetație
perimetral fiecărui depozit închis, prin plantarea de arbori cu dezvoltare rapidă.
Zona de spații verzi, agreement și sport
Spațiile verzi amenajate sunt menționate în bilanțul comunei și însumează suprafața
de 6,2217 ha, ceea ce reprezintă 1,22% din suprafața teritoriului intravilan și în care sunt
incluse spațiile verzi pentru sport (terenuri de sport, săli de sport, etc) și plantațiile de
aliniament.
Calcul spaţii verzi la nivelul comunei Puiești
Pe lângă spațiile verzi menționate mai sus există suprafețe de spații vegetale
aferente fiecărui tip de funcțiune. Suprafețele totale de spații verzi detaliate pe sate
cuprind:
- Spații vegetale aferente dotărilor publice
- Spații verzi pentru agrement și sport
- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale (cimitirelor)
- Plantații de aliniament realizate de-a lungul căilor de circulație
Pe localități, situația acestui tip de spații vegetale se prezintă astfel:
Sat Puieștii de Jos:
- Spații vegetale aferente dotărilor publice: 0,27ha
- Spații verzi pentru agrement și sport: 1,00ha
- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale: 0,4815ha
- Plantații de aliniament: 0,5442ha
Sat Puieștii de Sus:
- Spații vegetale aferente dotărilor publice: 0,0815ha
- Spații verzi pentru agrement și sport: -
- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale: 1,2795ha
- Plantații de aliniament: 0,3315ha
Sat Nicolești:
- Spații vegetale aferente dotărilor publice: 0,0219ha
- Spații verzi pentru agrement și sport: 0,7340ha
- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale: 0,5445ha
- Plantații de aliniament: 0,6290ha
Sat Dăscălești:
- Spații vegetale aferente dotărilor publice: 0,1080ha
48
- Spații verzi pentru agrement și sport: 0,73ha
- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale: 0,95ha
- Plantații de aliniament: 0,4030ha
Sat Măcrina:
- Spații vegetale aferente dotărilor publice: 0,1900ha
- Spații verzi pentru agrement și sport: 1,00ha
- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale: 0,4458ha
- Plantații de aliniament: 0,4870ha
Sat Lunca:
- Spații vegetale aferente dotărilor publice: 0,057ha
- Spații verzi pentru agrement și sport: -
- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale: -
- Plantații de aliniament: 0,2630ha
Sat Plopi:
- Spații vegetale aferente dotărilor publice: -
- Spații verzi pentru agrement și sport: -
- Spații vegetale aferente gospodăriei comunale:0,1141ha
- Plantații de aliniament: 0,10ha
Total spații verzi com. Puiești: 10,7655 ha
Populație existentă la 1 ianuarie 2017: 3816 locuitori
Suprafață spațiu verde / cap locuitor: 28,12mp/cap locuitor
În concluzie, comuna Puiești deține o suprafață de spații verzi suficient de mare
pentru menținerea calității vieții și nevoilor de petrecere a timpului liber a locuitorilor,
suprafață ce respectă prevederile art. 2, alin. 1 din O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea
și completarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, ce stipulează faptul că până
la data de 31 decembrie 2013 autoritățile administrației publice locale au obligația de a
asigura din terenul intravilan o suprafață spațiu verde de minimum 26mp/locuitor.
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
Prin “riscuri naturale” se înțelege posibilitatea de producere a următoarelor pericole
naturale ca elemente ale mediului înconjurător, dăunătoare omului, cauzate în general de
forte exterioare lui și anume: alunecări de teren, inundații, cutremure, scurgeri de torenți,
eroziuni, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, nisipuri mișcătoare, terenuri
mlăștinoase.
În contextual legislației actuale (Legea nr. 575/2001 pentru aprobarea Planului de
Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural; Norme
metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajarea
teritoriului și de urbanism pentru zone de riscuri naturale aprobate cu HGR nr. 382/2003)
principalele tipuri de riscuri naturale considerate sunt: alunecările de teren, inundațiile,
cutremurele. Măsurile ce trebuiesc luate sunt: identificarea zonelor de risc și cuantificarea
lucrărilor de înlăturare și limitare a riscului.
În cazul comunei Puiești sunt prezente într-o măsura mai mică sau mai mare toate
cele trei categorii de riscuri naturale principale, astfel:
Cutremurele de pământ
Cutremurele de pământ cunosc în ţara noastră o frecvenţă deosebită (între 1901 şi
2000 au fost peste 600 cutremure) şi chiar de intensitate mare (1940-magnitudine-7,7;
49
1977, magnitudine-7,2; 1986- magnitudine-7; 1990 magnitudine-6,7). Acestea au focarul
în zona Vrancea, la Curbura Carpatilor, la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km.
Din punct de vedere seismic amplasamentul studiat este încadrat în zona de
macroseismicitate l=9² pe scara MSK-unde 1 și 2 corespund unei perioade medii de
revenire de 50 și respectiv 100 de ani, conform STAT11100/1-91.
Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi
de proiectare pentru clădiri" indicativ P 100-1/2013, caracteristicile comunei Puiești sunt:
- ag = 0,40g (accelerația terenului pentru proiectarea construcțiilor la starea
limită ultimă)
- Tc= 1,6 sec (perioada de control/colţ a spectrului de răspuns pentru
componentele orizontale ale mișcării seismice).
Cu privire la încărcarea data de zăpadă (STAS 10101/20-90), teritoriul comunei
Puiești aparține zonei cu o încărcare de referință gz=2.0 kN/m2. Vântul dominant suflă în
toate anotimpurile din nord-est. Valorile presiunii de referință, conform normativului CR-1-
1-4-2012, mediată pe 10 minute la 10m, având 50 ani interval mediu de referință, este de
0.6kPa. Adâncimea de îngheț în terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 0.80-
0.90m.
Inundațiile
Conform “Planului de analiză și acoperire a riscurilor – județ Buzău” întocmit de
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Buzău – Inspectoratul pentru situații de
urgență “Neron Lupașcu” al Județului Buzău, comuna Puiești este una din unitățile
administrativ teritoriale de pe valea Râului Rm. Sărat în care inundațiile pot afecta
infrastructura, gospodăriile și terenurile agricole ca urmare a revărsării apelor curgătoare
sau pârâurilor, a formării unor torente rezultate în urma topirii rapide a zăpezilor, revărsări
de pe versanți, precum și blocării cursurilor de apă.
Zonele cu potențial de inundabilitate sunt situate pe terasele joase ale râului
Râmnicu Sărat, în imediata vecinătate cu zonele de locuințe individuale. Se recomandă
regularizarea malurilor râului pentru a combate și a preveni posibile inundații. Pentru
zonele din intravilan cu eroziuni și posibile inundații se propune instituirea restricțiilor de
construire temporară până la implementarea de măsuri pentru regularizarea traseelor în
vederea eliminării riscurilor naturale.
Obiective aflate în zone de risc la inundații: sat Puiești – 17ha teren arabil, 3ha
pășuni, 1 pod rutier și 1km drum județean.
Alunecările de teren
Zona studiată exceptând albia majoră a râului Râmnicu Sărat este caracterizată
printr-un relief relativ șters, cu energie şi pante relativ mici, care nu favorizează
desfăşurarea unor procese geomorfologice actuale (alunecări de teren, eroziune
accelerată). Inălţimile maxime în intravilanul comunei Puiești sunt +65mdNMN (diferența
de nivel Marea Neagră) în zona mai înaltă (Sat Puiești) şi respectiv +52.5mdNMN în zona
cea mai joasă (Sat Dăscălești), iar cota râului Râmnicul Sărat este +46.5mdNMN la
intrarea în zona intrării in comună (sat Plopi) și respectiv +42.5mdNMN la ieşirea din
comună (sat Dăscălești).
Conform normativului GT 006 – 97 ”Ghid privind identificarea și monitorizarea
alunecărilor de teren și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție, în vederea prevenirii și
reducerii efectelor acestora, pentru siguranța în exploatare a construcțiilor, refacerea și
protecția mediului”, zona în care este amplasată comuna Puiești este caracterizată cu
potenţial scăzut (ridicat - in zona malurilor abrupte ale răului Râmnicu Sărat) de producere
50
a alunecărilor de teren şi probabilitate practic zero (foarte mare in zona malurilor abrupte
ale răului Râmnicu Sărat) de producere a acestora.
Conform ”Studiului de evaluare a riscului de alunecare a versanților și inundații” s-au
identificat următoarele tipuri de terenuri:
Terenuri improprii pentru construit - unde nu se recomandă amplasarea unor
construcţii datorită alunecărilor de teren şi eroziunilor active sau în zonele iunundabile (dar
şi în interiorul unor perimetre de protecţie ale surselor de apă, reţele electrice, cimitire,
etc).
Se recomandă executarea unor lucrări de consolidare pentru stabilizarea zonelor
afectate, astfel încît să nu existe riscul evoluţiei acestora şi către terenurile învecinate.
Din această categorie fac parte şi porţiuni ale pâraielor şi vâlcelelor cu caracter
torenţial ce traversează versanţii şi unde se manifestă eroziouni ale malurilor.
Cauzele declanşării acestor procese sunt legate de eroziunea fluviatilă în
sectoarele concave, acest lucru fiind favorizat şi accelerat şi de depozitele predominant
depozite loessoide şi loessuri cu intercalaţii locale de pietrişuri şi nisipuri.
În sectorul cu meandre încătuşate, terasa de luncă apare în puţine locuri, versanţii
alcătuiţi din depozite loessoide sunt supuşi unei eroziuni laterale mult mai puternice ceea
ce conduce la apariţia prăbuşirilor.
Depozitele loessoide care aflorează sunt destabilizate în partea inferioara a
versantului (îndeosebi în timpul verii de către apele provenite din precipitaţii cu caracter
torenţial) rezultând mici firide, concomitent cu apariţia către suprafaţă a unor crăpături.
Vor fi executate lucrări de regularizare sau continuarea unor lucrări existente.
Terenuri construibile, însă cu restricţii și amenajări specifice - mare parte a
comunei (unde există deja construcţii) şi zonele neconstruite cu pante medii, stabile în
prezent cu exces de umiditate.
Aceste zone prezintă risc de alunecare datorită pantelor şi condiţiilor geologice şi
hidrogeologice, care pot conduce la instabilitate în urma unor amenajări
necorespunzătoare.
In aceste zone pot fi amplasate construcţii dar se vor executa studii de specialitate
(mai ales în cazul unor obiective importante, cu extindere mare sau regim de înălţime de
preste 1 etaj), cu foraje geotehnice, pentru a determina condiţiile reale de fundare şi
măsurile constructive speciale.
Există riscul destabilizării terenului în timp, mai ales sub încărcări mari date de construcţii.
Prin urmare se recomandă construcţii uşoare care să dea sarcini mici asupra terenului.
Terenuri construibile, fără restricţii - zonele deja construite, stabile şi fără excese
de umiditate, situate pe zonele de terasă sau pe zonele de platou şi pante line (cu
excepţia zonelor inundabile şi a malurilor erodate).
Aici se pot executa extinderi sau reamenajări ale construcţiilor existente, fără
maăsuri constructive speciale.
Caracteristicile terenului de fundare şi eventualele măsuri constructive
specialefsusţineri, drenaje, regularizări etc) se vor dimensiona pe baza unor studii
geotehnice la nivel PAC sau PT-DDE, pentru fiecare amplasament în parte.
Zone cu eroziuni provocate de râul Rm. Sărat:
- în zona podului situat pe drumul județean DJ 202, între satele Puieștii de Jos și
Nicolești există fenomenul de eroziune puternică produs de râul Râmnicu Sărat,
care are caracter torențial, fiind necesare măsuri de protecție de mal;
51
- pe malul drept al râului Râmnicu Sărat în zonele limitrofe intravilanelor satelor
Măcrina, Nicolești și Dăscălești sunt prezente eroziuni și posibile inundații;
- au mai fost întâlnite și alte eroziuni și curgeri de suprafață ale terenului, dar sunt
situate în extravilanulcomunei.
Înzăpeziri
Înzăpezirile, depunerile de gheaţă pe conductorii electrici, îngheţuri şi vânturile
puternice (peste 100 Km/h) , pot afecta :
- căile principale de comunicaţie rutieră şi C.F. ;
- localităţile rurale
- magistralele de transport a energiei electrice şi de telecomunicaţii
Comuna Puiești poate fi afectată de înzăpeziri:
- pe DN22 între km 8+000 și 14+000
- pe DJ202 pe o lungime de cca. 4km, între km 1+500 -2+000, 5+500-7+000,
10+100-11+000 și 17+000 și 18+000
- pe DJ216 pe o lungime de cca. 6km, între km 0+000 și 6+000
Riscuri antropice
Muniție neexplodată
Pe teritoriul judeţul Buzău au existat zone de conflicte militare în timpul celor două
conflagraţii mondiale, zone care se pot descoperi importante cantităţi de munitie
neexplodată.Utilizându-se şi datele statistice referitoare la misiunile de asanare
pirotehnică se constată că zonele de risc cel mai ridicat sunt teritoriile municipiilor Buzău,
Rîmnicu Sărat şi împrejurimileacestuia. Conform situaţiilor centralizatoare ale I.G.S.U. din
anii 2005-2013, judeţul Buzău se regăseşte între primele trei judeţe pe ţară în ceea ce
priveşte numărul misiunilor de asanare pirotehnică executate.
În comuna Puiești s-au întreprins 11 misiuni de asanare pirotehnică.
Conductă transport țiței Bărăganu-Onești, administrată de S.C. CONPET S.A.
Teritoriul administrativ al comunei Puiești este traversat în zona estică, în
extravilan, de conducta de transport țiței Bărăganu-Onești, administrată de S.C. CONPET
S.A. Această conductă prezintă risc în situația avarierii și de aceea la introducerea de
terenuri în intravilan, amplasarea construcțiilor,extinderi, modernizări de drumuri,
amplasare de rețele tehnico-edilitare se va avea în vedere distanța minimă impusă de
reglementările în vigoare și se va solicita obținerea avizului S.C. CONPET S.A. pentru
terenurile aflate în vecinătatea conductei de transport țiței Bărăganu-Onești.
2.9. ECHIPARE EDILITARĂ
Gospodărirea apelor Comuna Puiești se află în bazinul hidrografic al râului Siret, teritoriul său fiind
traversat de râul Rămnicu Sărat și de o rețea de pâraie care străbat comuna: pârâul
Boldu, pârâul Ruginosu și pârâul Negru toate acestea vărsându-se în rîul Rămnicu Sărat
și majoritatea secând în timpul verii, în perioada secetoasă.
Zonele de protecție ale cursurilor de apă, în conformitate cu Legea Apelor nr.
107/1996 cu modificările și completările ulterioare, sunt următoarele:
Lățimea cursului de apă (m) Sub 10 10 – 50 Peste 51
Lățimea zonei de protecție (m) 5 15 20
Zone protecție cursuri de apă conform Legea apelor nr. 107/1996
52
Administrația Bazinală de Apă Siret nu deține obiective hidrotehnice, dar deține o
stație hidrometrică pentru urmărirea nivelurilor și a debitelor pe cursul de apă al râului
Rămnicu Sărat pe teritoriul administrativ al Comunei Puiești.
La nivelul comunei Puiești, în urma solicitării debitelor și nivelurilor maxime cu
diferite probabilități de depășire pe cursuri de apă, cu precădere pe râul Râmnic, s-a
constatat că principalii factori de risc, în cazul precipitațiilor abundente, nu sunt inundațiile,
ci eroziunile în buclele unor meandre. În acest context, au fost identificate pagube
importante până în prezent- o astfel de eroziune se află în satul Puieștii de Sus, la capătul
străzii nr. 9, aici fiind afectate suprafețe importante din grădinile localnicilor, eroziunea fiind
activă. O a doua secțiune cu eroziuni ale malului drept se află la est de satul Măcrina. Aici
a fost distrusă o parte din șoseaua de acces și s-a construit o variantă de ocolire a
sectorului. Eroziunea este activă iar înălțimea abruptuilui vertical al malului drept este de
16 m.
În cele două secțiuni au fost ridicate profile transversale. Pe fiecare profil au fost
calculate coordonatele cheilor linimetrice și s-au marcat cotele corespunzătoare debitelor
maxime cu diferite probabilități de depășire. Aceste debite au fost determinate prin
prelucrarea statistică a datelor de monitorizare îndelungată de la stația hidrometrică
Puiești și prin valorificarea corelațiilor și a relațiilor de generalizare valabile în zonă.
Elementele de calcul se prezintă mai jos:
- Suprafața bazinului hidrografic aferent secțiunii (F)= 475 kmp;
- Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm)= 395 m;
- Debite și niveluri maxime cu diferite probabilități de depășire:
Probabilitatea de calcul (%) 1% 2% 5% 10%
Debite maxime (mc/s) 600 490 360 260
Cote
corespunzătoare
(m)
Profil Puieștii de Sus 55,20 54,80 54,40 54,00
Profil aval de Măcrina 52,20 51,80 51,40 51,00
Debitele se referă la regimul natural de scurgere. Cotele corespunzătoare se referă
la situația morfometrică a albiei la data efectuării măsurătorilor.
Din analiza profilelor transversal și a cheilor limnimetrice se constată că debitul
maxim 1% nu produce inundații, deoarece albia râului Rm. Sărat, pe acest sector, este
deosebit de largă și adâncă.
Factorii de risc sunt determinații de eroziunile asupra malurilor care sunt deosebit
de active și de intense în condițiile predominării unor roci loessoide, foarte friabile.
Caracteristica loessului este aceea că se desface în felii.
Cele două profile sunt situate pe buclele unor meandre, în secțiunile unde
eroziunea este cea mai active, iar malurile, cu înălțimi de 14-16 m sunt aproape vertical. În
buclele acestor meander, debitele mari produc eroziuni la baza malurilor iar acestea se
prăbușesc, provocând pagube importante asupra terenurilor riverane.
În cadrul comunei nu există în prezent lucrări hidroameliorative.
Pentru limitarea și înlăturarea eroziunii malurilor, este necesară construirea, pe
acest sector, a unei albii minore cu poziție centrală în cadrul albiei majore, cu malurile
consolidate corespunzător și cu lucrări periodice de decolmatare și de întreținere.
Alimentare cu apă potabilă Comuna Puiești dispune de un sistem de alimentare cu apă, acesta racordându-
se la rețeaua municipiului Râmnicu Sărat. Frontul de captare Voetin al Municipiului
53
Râmnicu Sărat este principala sursă de apă a municipiului Râmnicu Sărat, este amplasat
la nord de oraş (în zona Voetin – Coţatcu) şi are în exploatare un număr de 18 foraje în
funcţiune. Gospodăria de apă “Voetin”, este situată în nordul oraşului Râmnicu Sărat lângă
frontul de captare, cu acelaşi nume și are în componență 2 rezervoare de 300 mc fiecare,
statie de pompare și o staţie de tratare (clorinare).
Apa captată din foraje se înmagazinează în cele două rezervoare din beton armat,
semiîngropate (tampon), cu o capacitate de 300 mc fiecare. Din staţia de captare - tratare
apă potabilă Voetin, apa este pompată pe doua reţele de aducţiune în gospodăria de apă
Podgoria unde este înmagazinată în 5 rezervoare de 2500 mc fiecare.
Rețeaua de apă este racordată la la gospodăria de apă Voietin. Rețeaua comunei
este amplasată pe marginea drumurilor județene cât și pe drumurile comunale și locale.
Comuna Puiești deţine un sistem de alimentare cu apă potabilă pe o distanță de cca. 46
km și un număr de gospodării racordate de 1320. Materialele din care sunt executate
rețelele sunt oţel, fontă și polietilenă neagră de înaltă densitate. Pe conductele de
distribuție sunt executate cămine de vane și hidranți subterani de incendiu. Alimentarea cu
apă a locuitorilor, se face prin branșamente individuale.
Canalizare Pe raza comunei nu există un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate
menajere. Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale se face în bazine
vidanjabile sau latrine uscate.
Alimentarea cu energie electrică Toate localităţile comunei Puieṣti sunt racordate la Sistemul Energetic Naţional prin
linii electrice de medie tensiune de 20 kV de tip aerian, montate pe stâlpi de beton.
Existenţa posturilor de transformare de pe raza comunei (vezi planșele 4.1, 4.2.
Reglementări echipare edilitară) asigură alimentarea reţelelor electrice de joasă tensiune
care deservesc toţi consumatorii din localitate, atât pe cei casnici cât şi societăţile
comerciale.
Reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian, realizate în sistem clasic cu
conductoare din aluminiu independente sau cu conductoare torsadate pentru prelungirile
de reţea sau pentru cele modernizate. Branşamentele sunt în cablu subteran pentru cele
care deservesc dotările şi aeriene pentru alimentarea generală a comunei.
Toate gospodăriile sunt racordate la iluminatul electric, iluminatul public există pe
toate străzile principale ale localităților comunei.
Telecomunicații Telecomunicaţiile reprezintă un domeniu care a înregistrat progrese remarcabile în
ultima perioadă. Rețeaua de telecomunicații a comunei cuprinde serviii de telefonie fixă și
mobile, radio, televiziune prin cablu și satelit și internet. În momentul de faţă, în comuna
Puiești furnizează servicii de telecomunicații mai multe societăți comerciale: S.C. Telekom
Romania Communications S.A., S.C. Orange România S.A., S.C. Vodafone România
S.A., RCS&RDS S.A.
Telefonia pe cablu (telefonia fixă) este asigurată de S.C. Telekom Romania
Communications S.A. prin sisteme realizate aerian, pe diverși suporți de susținere
supraterani, cum ar fi pilonii sau stâlpii aflați în proprietatea operatorilor de furnizare și
transport a energiei electrice. În comună, telefonia fixă deține o rețea dezvoltată cu abonați
atât la nivelul instituțiilor publice, cât și al companiilor private și populației.
Telefonia mobilă este asigurată de principalii operatori de pe piața românească:
S.C. Telekom Romania Communications S.A., S.C. Orange România S.A., S.C. Vodafone
54
România S.A., RCS&RDS S.A. S.C. RCS&RDS S.A. asigură servicii atât de voce și de
date mobile 3G, cât și servicii de televiziune prin satelit.
În prezent, pe raza comunei Puiești există internet wireless, la care locuitorii au
acces gratuit. Implementarea acestui proiect a fost realizată în perioada 2008-2013.
În comuna Puiești există un oficiu postal cu un număr mare de abonați dintre
locuitorii comunei.
Alimentare cu căldură Având în vedere faptul că în comuna Puiești nu există o rețea de distribuție a
gazului metan, alimentarea cu apă caldă și căldură a gospodăriilor din comuna Puiești se
realizează local, utilizându-se ca surse de încălzire sobe, centrale termice pe lemne sau
cărbune. Obiectivele socio-culturale și administrative își asigură căldura și apa caldă tot
prin intermediul sobelor sau centralelor termice.
Alimentare cu gaze naturale Comuna Puiești nu este racordată la sistemul de distribuție a gazelor naturale.
Prepararea hranei se realizează prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz lichefiat.
Gospodărie comunală La nivelul comunei s-a înființat serviciul de salubrizare și s-au închis fostele
platforme de gunoi amplasate astfel:
- SAT PUIEȘTII DE SUS (N-ul satului) Suprafața = 1.9 ha
- SAT PUIEȘTII DE JOS (în partea de V a satului) Suprafața = 3 ha
- SAT NICOLEȘTI (pe drumul Nicolești- Vîlcelele) Suprafața =5.4 ha
- SAT DĂSCĂLEȘTI (în partea de E a satului) Suprafața = 1.6 ha
- SAT MĂCRINA (în partea de S a satului) Suprafața = 3.5 ha
- SAT LUNCA (în partea de N a satului) Suprafața = 1 ha
- SAT PLOPI (în partea de V a satului) Suprafața = 1 ha
Activitatea de salubrizare se realizează prin gestiune delegată - astfel administrația
publică locală a apelat pentru realizarea serviciilor de salubrizare la un operator
specializat: RER ECOLOGIC SERVICE BUZĂU cu care comuna Puiești a încheiat
CONTRACT DE PRESTĂRI SERVICII PUBLICE DE SALUBRIZARE NR. 1881 din
04.04.2010.
În prezent pentru colectarea deșeurilor valorificabile, în comună sunt amenajate 5
puncte de colectare selectivă temporară în pubele din material plastic amplasate pe
platforme betonate, în satele:
- Sat Puieștii de Jos - 1 punct de colectare
- Sat Puieștii de Sus - 1 punct de colectare
- Sat Nicolești - 1 punct de colectare
- Sat Dăscălești - 1 punct de colectare
- Sat Măcrina - 1 punct de colectare
Conducte transport țiței Pe teritoriul comunei Puiești, în extravilan, în partea de sud-est a comunei, există o
conductă de transport țiței Ø20” Bărăganu–Onești cu instalațiile aferente (priza potențial,
robineți secționare etc), conductă ce face parte din Sistemului Național de Transport al
petrolului.
Firma CONPET S.A. Ploiești, în calitate de concesionar al Sistemului Național de
Transport al petrolului (conform HG 793/2002) administrează această conductă,
aparținând domeniului public al Statului.
55
2.10. PROBLEME DE MEDIU
Particularitățile mediului natural, corelate cu tipul și potențialul resurselor naturale,
gradul de ocupare a teritoriului, tipul și gradul de dezvoltare a economiei comunei, impune
ca o atenție sporită să fie acordată problemelor de protecție, conservare și refacere a
mediului.
Intervenţia omului are efecte negative prin faptul că se accelerează procesul de
eroziune a solului, surpări sau prăbuşiri datorate defrişărilor, dar şi prin săpăturile făcute
pentru a utiliza materialul de construcţii.
Pe teritoriul comunei Puiești nu există surse de poluare cu pericol major pentru
populatie, vegetatie si animale. Totuși, se remarcă unele surse de poluare, după cum
urmează:
- Principalele presiuni asupra calității apei sunt determinate de inexistența unui sistem
centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate în cadrul unei stații de
epurare, ceea ce poate conduce la contaminarea apelor de suprafață și freatice cu
poluanți :azot amoniacal, sulfați, detergenți, nitrați, nitriți. De asemenea, depozitarea
reziduurilor menajere şi animaliere în spaţii neamenajate favorizează poluarea apei și
dezvoltarea diferitelor bacterii.
- Principalele probleme în ceea ce priveşte poluarea solului proveneau din existența
platformelor de deșeuri menajere, dar care au fost dezafectate, ecologizate și redate
circuitului agricol. În prezent, comuna Puiești se încadrează, conform Ordinului
1552/2008 al Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile pe lista localităților unde
există surse de nitrați din activități agricole. De asemenea, depozitarea reziduurilor
menajere şi animaliere în spaţii neamenajate favorizează poluarea solului.
- Principalele surse de poluanți atmosferici din zona studiată sunt reprezentate de
încălzirea rezidențială (care se realizează aproape exclusiv cu lemne și cu carbuni) și
de traficul rutier. Nivelurile concentrațiilor în aerul ambiental al poluanților principali
(NOx, NH3, SO2, particule, CO) se află, în general, sub valorile limită legale.
- Suprafețele neamenajate ale terenurilor agricole sunt supuse eroziunii eoliene,
constituind surse de praf ale căror rate de emisie pot deveni importante în condiții de
vânt moderat sau puternic și în lipsa precipitațiilor.
2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI
Analiza efectuată în cadrul Strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2014-
2020 a permis evidențierea unor aspecte importante privind dezvoltarea și amenajarea
spațiului din care pot fi reținute:
DIAGNOZĂ - ANALIZĂ S.W.O.T.
INFRASTRUCTURĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Comuna este străbătută de DN22, DJ216,
DJ202 și DJ202C.
Existența rețelei de distribuție a apei potabile
pe majoritatea străzilor din comună.
Străzi neasfaltate și intersecții nemodernizate.
Inexistența rețelei de alimentare cu gaze naturale
și a unui sistem de canalizare.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Asfaltare drumuri locale în toate satele
Amenajare trotuare, alei pietonale și piste de
biciclete
Lipsa resurselor financiare pentru îndeplinirea
obiectivelor de investiții propuse.
Lipsa culturii antreprenoriale
56
Pietruire drumuri exploatare agricolă
Introducerea sistemului de canalizare și
construirea unei stații de epurare
Modernizarea sistemului de iluminat public
Introducerea sistemului de alimentare cu gaze
naturale.
POPULAȚIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența resurselor umane într-un volum și
calificare ce pot asigura dezvoltarea activității
economico-sociale.
Rata infracționalității extrem de redusă.
Populație aptă de muncă 1513 persoane.
Îmbătrânirea populației și a forței de muncă.
Scăderea numărului de locuitori.
Populație școlarizată în scădere în învățământul
preșcolar și primar.
Capacitatea financiară scăzută a locuitorilor
zonei.
Migrarea populației tinere spre mediul urban.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Calificarea, re-calificarea, instruirea și
perfecționarea persoanelor ocupate în
agricultura de semi-subzistență.
Crearea unui program de burse sociale pentru
tinerii din familii sărace
Atragerea de programe cu finanțare
europeană pentru stimularea ocupării forței de
muncă.
Sprijin pentru minorități și categorii
defavorizate
Lipsa culturii antreprenoriale
Tendința constantă de scădere a numărului de
locuitori.
Creșterea șomajului în rândul absolvenților de
liceu.
Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte
negative asupra pieței muncii, a economiei locale
și asistenței sociale în perspectivă.
ACTIVITĂȚILE ECONOMICE ȘI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Sol favorabil pentru producția agricolă.
Existența forței de muncă calificată în
agricultură.
Existența unui efectiv de animale din care 82%
păsări,
Lipsa sau gradul scăzut de investiții în agricultură
Degradarea sistemului de irigații și inexistența
instalațiilor modern de irigare.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Dezvoltarea sectorului prelucrării produselor
agricole.
Susținerea formelor asociative și sprijinirea
exploatațiilor agricole de semi-subzistență.
Existența fondurilor europene ce pot fi
absorbite în vederea impulsionării afacerilor în
agricultură și pentru tinerii fermieri.
DOTĂRI ȘI SERVICII PUBLICE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența unităților de învățământ, cultură și
culte.
Clădiri școlare și cămine culturale cu grad ridicat
de uzură fizică.
Lipsa spațiilor de joacă pentru copii.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Reabilitarea școlii din Măcrina și Nicolești.
Mordenizarea și dotarea corespunzătoare a
Cadru legislativ în schimbare
Creșterea continuă a prețurilor la medicamente și
57
unităților de învățământ și a celor sanitare.
Crearea spațiilor de joacă pentru copii
Construirea unor capele pe lângă bisericile
existente
materiale sanitare
Resurse bugetare reduse față de nevoia de
investiții în infrastructură
CADRU NATURAL ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Calitatea aerului este foarte bună.
Calitatea apelor de suprafață este foarte bună.
Lipsa colectării selective a deșeurilor.
Interesul scăzut al agenților economici pentru
protecția mediului înconjurător.
Lipsa lucrărilor de stabilizare în zonele ce
prezintă pericole de alunecări de teren.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Salubrizarea comunei.
Promovarea colectării selective și a procesului
de reciclare
Executarea de canale de drenaj pentru
prevenirea excesului de umiditate
Lipsa resurselor financiare pentru îndeplinirea
obiectivelor de investiții propuse.
Indiferența față de protecția mediului
Risc sporit de inundații
2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
Necesitățile și opțiunile populației susținute de primarul comunei sunt cele
determinate pe baza analizei SWOT elaborată în Strategia de dezvoltare a localității.
Astfel, printr-o implementare și o planificare exactă a investițiilor, primăria comunei Puiești
urmărește dezvoltarea localității și îmbunătățirea calității vieții. Acest obiectiv este realizat
prin intermediul unor intervenții prin care se urmărește ameliorarea mediul rural existent și
dotarea cu infrastructură, pe de o parte îmbunătățind accesul populației la utilitățile de
bază și la serviciile publice de bună calitate, iar pe de altă parte sporind atractivitatea
comunei. Conform Strategiei de Dezvoltare Locală 2014-2020 a Comunei Puiești, principalele
proiecte promovate pe agenda locală sunt:
NR TITLU PROIECT DOMENIUL STRATEGIC
1 Asfaltarea drumurilor comunale și locale în toate
satele
Infrastructura de transport și de utilități
2 Amenajare trotuare și alei pietonale pe drumurile
principale în toate satele
Infrastructura de transport și de utilități
3 Amenajare sisteme colectare apă și scurgere
către centrele de colectare (rigole)
Infrastructura de transport și de utilități
4 Construire pod Măcrina-Puieștii de Sus pentru
masă restricționată (3,5t)
Infrastructura de transport și de utilități
5 Pietruire drumuri de exploatare agricolă Infrastructura de transport și de utilități
6 Extinderea rețelei de alimentare cu apă în sistem
centralizat în zona Măcrina-Dăscălești-Puieștii
de Jos
Infrastructura de transport și de utilități
7 Introducerea sistemului de canalizare, epurare și
tratare a apelor reziduale în toate satele
componente comunei Puiești
Infrastructura de transport și de utilități
58
8 Introducerea sistemului de alimentare cu gaze în
toate satele componente (50km rețea +16km
aducțiune din comunele învecinate: Ghergheasa-
Boldu-Puiești
Infrastructura de transport și de utilități
9 Modernizarea sistemului de iluminat public Infrastructura de transport și de utilități
10 Extinderea rețelei actuale de iluminat public pe
toate străzile marginale ale satelor
Infrastructura de transport și de utilități
11 Extinderea rețelei de internet la nivelul întregii
comune
Infrastructura de transport și de utilități
Modernizarea sistemului rutier prin extinderea
sistemelor de monitorizare video, a mijloacelor
de semnalizare luminoase și a indicatoarelor
stradale, semnalizarea trecerilor de pietoni din
apropierea unităților de învățământ
Infrastructura de transport și de utilități
12 Regularizare curs râu Rm. Sărat Amenajarea teritoriului
13 Consolidarea malurilor pentru prevenirea
surpărilor de teren și a inundațiilor
Amenajarea teritoriului
14 Instalarea de parazăpezi în zona satelor Puieștii
de Sus, Măcrina, Lunca, Plopi și amenajarea
lizierelor de protecție a zonelor agricole și a
zonelor de locuit
Amenajarea teritoriului
15 Elaborarea planurilor pentru finalizarea
proceselor de microzonare, cadastrare,
parcelare și atribuire a titlurilor de proprietate
Amenajarea teritoriului
16 Reabilitarea blocului de locuințe din Puieștii de
Jos
Amenajarea teritoriului
17 Reabilitarea școlii din Măcrina și din satul
Nicolești
Educație
18 Educația rutieră pentru elevi cu sprijinul poliției
locale
Educație
19 Formarea cadrelor didactice și a resurselor
umane din unitățile de învățământ
Educație
20 Asigurarea transportului elevilor din toate satele
componente
Educație
21 Construire grădiniță în Puieștii de Jos Educație
22 Modernizarea și dotarea corespunzătoare a
unităților de învățământ
Educație
23 Achiziționarea unui microbus pentru transport
școlar
Educație
24 Amenajarea sistemelor de irigații pentru
dezvoltarea agriculturii
Economie
25 Amenajarea unei piețe en-gros, en-detail și a
târgurilor săptămânale
Economie
26 Sprijinirea micilor ateliere meșteșugărești,
mecanice, de tâmplărie
Economie
59
27 Sprijinirea investitorilor în agro-turism sau ferme
ecologice
Economie
28 Utilizarea terenurilor neproductive pentru
obținerea mijloacelor alternative de energie
verde
Economie
29 Promovarea la nivel județean a sărbătorii locale
“Hora Satului” care se serbează de Rusalii
Turism
30 Amenajarea bălții din Puiești (dotarea cu
pontoane, locuri de campare și picnic) pentru
pescuit sportiv și de agrement.
Turism
31 Consolidarea bibliotecii comunale și reabilitarea
căminelor culturale din satele Puieștii de Jos,
Nicolești
Cultură, sport și agrement
32 Refacerea picturii bisericii din Puieștii de Jos și a
acoperișurilor bisericilor din Puieștii de Sus și
Dăscălești
Cultură, sport și agrement
33 Amenajarea spațiilor de joacă pentru copii în
satele Nicolești, Măcrina, Puieștii de Jos, Puieștii
de Sus, Dăscălești.
Cultură, sport și agrement
34 Promovarea colectării selective și a procesului
de reciclare
Mediu
35 Construirea unui centru de permanență pentru
copiii defavorizați, cu vârste cuprinse între 3-10
ani, unde aceștia să poată avea diferite activități
muzicale, artistice, educaționale.
Sănătate și asistență socială
36 Organizarea de programme de consiliere și
orientare profesională pentru șomeri, persoane
inactive sau persoane aflate în căutarea unui loc
de muncă
Sănătate și asistență socială
37 Crearea unui parteneriat public-privat pentru
înființarea unui centru de recoltare și interpretare
a analizelor medicale
Sănătate și asistență socială
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
Pentru abordarea coerentă a potențialului de dezvoltare a comunei Puiești prin
extinderea teritoriului intravilan, valorificarea fondului construit și protejarea mediului, au
fost elaborate următoarele studii:
- Studiu geotehnic
- Studiu de evaluare a riscului de alunecare a versanţilor şi inundaţii
- Studiu hidrologic
- Studiu hidrogeologic
- Studiu istoric
- Studiul pedologic
Au mai fost folosite date din documentațiile întocmite anterior, date culese de la
Institutul Național de Statistică, date preluate de la primăria comunei Puiești și date culese
în urma vizitelor pe teren.
60
Împreună cu reprezentanții administrației locale au fost analizate următoarele
aspecte:
- Delimitarea și zonarea teritoriului administrative al comunei
- Necesitatea și posibilitatea extinderii intravilanului
- Situația dotărilor social-culturale
- Stabilirea priorităților în realizarea dotărilor tehnico-edilitare.
3.2. EVOLUŢIA POSIBILĂ, PRIORITĂŢI
Priorităţile în domeniul activităţii de amenajare a teritoriului și a urbanismului se
stabilesc, în lipsa unui Plan de Amenajare a Teritoriului Județului Buzău, pe baza
”Strategiei de dezvoltare durabilă și a planului de acțiuni ale județului Buzău 2014-2020” și
a strategiei de dezvoltare locală a comunei Puiești pentru perioada 2014-2020.
Principalele obiective strategice de dezvoltare ale comunei sunt:
1. Protecție social și optimizarea sistemului de sănătate
2. Direcționarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai
multe locuri de muncă
3. Asigurarea accesului neîngrădit al populației și al agenților economici la
infrastructura de bază
4. Colectarea selectivă a deșeurilor menajere și industrial și realizarea de
platforme conforme cerințelor legislative
5. Îmbunătățirea rețelei electrice din comună
6. Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din
Uniunea Europeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate
7. Reabilitarea și modernizarea instituțiilor publice conform standardelor europene
8. Sprijinirea autorităților publice locale în prezentarea strategiilor financiare și de
investiții
9. Dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru stabilirea priorităților
comunității, strategiei și acțiunilor sale
10. Asigurarea de posibilități de utilizare a energiei termice și gazelor natural pentru
majoritatea populației și agenților economici din comună
11. Asigurarea condițiilor pentru crearea unor activități rentabile în agricultură,
piscicultură, industrie și servicii
12. Luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a înlăturării dezechilibrelor sociale
și creșterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunități investiționale.
PROGRAME ȘI PROIECTE PRIORITARE:
1. ORGANIZAREA ARHITECTURAL URBANISTICĂ A TERITORIULUI
- Stabilirea, delimitarea teritoriului și stabilirea bilanțului teritorial aferent;
- Introducerea în intravilan a unor suprafețe, terenuri pretabile pentru construcții, suprafețe
pentru care populația a optat pentru dezvoltarea zonei de locuințe;
- Stabilirea zonelor din intravilanul existent ce nu au potențial de dezvoltare urbanistică și
propunerea de scoatere a lor din intravilanul propus;
- Stabilirea și delimitarea zonelor construibile;
- Stabilirea și delimitarea zonelor cu intervenție temporară și definitivă de construire;
- Stabilirea modului de utilizare a terenului în intravilan;
- Formele de proprietate și circulația juridică a terenului;
2. EXTINDEREA ZONEI DE INSTITUȚII PUBLICE ȘI SERVICII
- Reabilitarea ṣcolii din satul Măcrina și a celei din satul Nicoleṣti;
61
- Construcţie grădiniţă în satul Puieṣtii de Jos;
- Modernizarea și dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ;
- Amenajarea curților interioare a școlilor și grădinițelor din toate satele componente;
- Reabilitarea căminelor culturale din satele Puieṣtii de Jos, Nicolești;
- Consolidarea Bibliotecii Comunale;
- Reabilitarea și dotarea corespunzătoare a dispensarelor medicale din satele Puieṣtii de
Jos și Măcrina;
- Parteneriat public-privat pentru înfiinţarea unei noi farmacii veterinare în satul Puieṣtii de
Jos;
- Achiziţionarea instrumentarului necesar pentru buna desfăṣurare a activităţii într-un
cabinet stomatologic;
- Construirea unui centru de permanenţă pentru copiii defavorizati (cu vârste cuprinse între
3 ṣi 10 ani) unde aceṣtia să poată avea diferite activităţi muzicale, artistice, educaţionale;
- Construcţie grădiniţă în satul Puieṣtii de Jos;
- Amenajarea curților interioare a școlilor și grădinițelor din toate satele componente;
- Reabilitarea spaţiilor pentru comunicare şi cultură (reamenajarea căminelor culturale din
satele Puieṣtii de Jos, Nicolești, în scopul desfaşurării de evenimente culturale periodice).
- Amenajarea curţilor interioare ale bisericilor din satele Puieṣtii de Jos, Dăscăleṣti,
Măcrina, Nicolești;
- Refacerea acoperiṣurilor bisericilor din Puieṣtii de Sus, Dăscăleṣti; refacerea picturii
bisericii din satul Puieṣtii de Jos;
- Construirea a două case praznicale în satele Puieṣtii de Jos și Dăscăleṣti;
3. MODERNIZAREA ȘI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
Căi de comunicații și transport
- Îmbunătățirea legăturilor carosabile între localități – reabilitarea drumurilor județene și
comunale;
- Reabilitarea și modernizarea drumurilor sătești din intravilan;
- Asigurarea transportului elevilor din toate satele componente comunei Puieṣti;
- Construcţie Pod Măcrina-Puieṣtii de Sus pentru masă restricţionată la 3,5 t;
- Pietruire drumuri exploatare agricolă;
Infrastructura tehnico-edilitară
- Inființarea rețelei de canalizare;
- Realizare stații de epurare și tratare a apelor uzate;
- Reabilitarea și extinderea rețelei de alimentare cu apă în toate zonele intravilane ale
comunei;
- Reabilitarea și extinderea iluminatului public în toate zonele intravilane ale comunei;
- modernizarea/introducerea/extinderea rețelelor tehnico-edilitare în zonele ce urmează a
fi introduse în intravilan dar și în interiorul localităților- unde este cazul;
- îmbunătățirea serviciilor de salubritate (amenajare spații pentru colectarea selectivă);
- reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public.
4. AMENAJAREA ȘI REABILITAREA SPAȚIILOR VERZI, SPORT
- Reabilitarea spațiilor verzi existente;
- Amenajarea unui teren multifuncţional prevăzut cu vestiare, bănci de rezervă, bănci
pentru public, în cadrul comunei;
- Construirea unei baze sportive dotate corespunzător, refacerea covorului vegetal/covor
sintetic;
62
- Prevederea unor spații verzi amenajate pe lângă cursurile de apă și amenajarea unei
zone de picnic;
5. DEZVOLTAREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE
- Diversificarea tipurilor de ofertă şi a formelor de expresie artistică, inclusiv prin susţinerea
proiectelor care vizează organizarea de festivaluri, gale, concursuri de creaţie şi de
interpretare la nivel naţional, regional şi local;
- Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru dezvoltarea durabilă
a resurselor naturale pentru creşterea calităţii serviciilor de turism;
- Înființarea de pensiuni, cabane turistice și vânătorești;
- Reabilitarea dotărilor de cult și construcțiilor cu arhitectură locală valoroasă;
- Centru de informare turistică în cadrul primăriei;
6. STABILIREA ZONELOR PROTEJATE
- Regularizarea malurilor râului Râmnicu Sărat, în zone adiacente intravilanelor satelor,
pentru a preveni pericolul de inundații, eroziuni și alunecări. Aceste lucrări se vor face
numai pe baza unor studii și proiecte de specialitate executate de Agenția Naționala Apele
Române;
- Se va asigura un management corespunzător al deșeurilor;
- Stabilirea zonei de protecție și punerea în valoare a monumentelor istorice și a siturilor
arheologice din teritoriu, dotări de cult;
- Reabilitarea cimitirelor ce crează impact asupra zonei de locuit învecinate;
- Lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru protecţia şi conservarea mediului;
Pe teritoriul comunei nu sunt zone protejate SCI sau SPA - Natura 2000. Cel mai
apropiat Sit de Importanță Comunitară Natura 2000, Balta Albă Amara Jirlău, se află la o
distanță de 7,5 km.
3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU
Comuna Puiești beneficiează de apropierea de orașul Rm. Sărat și de faptul că
este tranzitată de drumul național DN22, drumurile județene DJ202, DJ202C, DJ216.
Pentru optimizarea relațiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul
administrativ și a relațiilor de interdependență dintre localități și vecinătăți, se propun:
Valorificarea amplasării și integrarea în rețeaua de localități la nivelul județului
Buzău
Valorificarea potențialului natural prin utilizarea eficientă a resurselor.
Colaborarea cu localitățile învecinate (ex. municipiul Rm. Sărat) pentru realizarea
unor obiective legate de valorificarea potențialului natural și protecția mediului cum
ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea deșeurilor, zona de agrement.
Asigurarea legăturilor rutiere necesare între satul de reședință, satele aparținătoare
și trupurile de intravilan propuse.
Controlul modului de folosință a teritoriului, corecta gestionare a acestuia.
Respectarea zonificării propuse a intravilanului localității.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR
Agricultura determină o parte importantă din activitatea economică a comunei,
angajând mare parte a populației locale și a terenurilor existente, însă producția agricolă
este destinată în mare parte consumului propriu al gospodăriilor.
63
Un scenariu optimist prognozează o dezvoltare a sectorului agricol și zootehnic, cu
tehnologii moderne, ceea ce sugerează necesitatea promovării unei activități agricole și
zootehnice moderne care se poate finaliza cu dezvoltarea de unități de prelucrare a
produselor primare. Spre imbunatatirea activitatilor agricole se propun următoarele tipuri
de proiecte, unele dintre ele putând beneficia de finanțare europeană:
- Fermele vegetale și animale pot primi sprijin pentru dezvoltare constând în
construcții, utilaje și aparatură, foarte utile pentru creșterea productivității;
- Posesorii de terenuri neasociați se pot asocia și înscrie în registrul agricol pentru a
putea beneficia de subvenții;
- Se pot dezvolta ferme cu caracter ecologic, care să prelucreze produsele de origine
animală și vegetală, pe plan local. Acești producători se pot asocia ca să poată vinde
astfel de produse la prețuri bune și mai ales, ca să poată pătrunde în marile magazine.
- Se poate înființa un centru de informare și consultanță agricolă
- Se poate amenaja o piață en-gross, en-detail
Amplasamentul comunei în imediata vecinătate a orașului Rm. Sărat conferă
acestei comune un avantaj competitiv; întrucât consturile de transport sunt mai mici față
de alți competitori, producătorul agricol local are posibilitatea de a-și vinde produsele la
prețuri mai mici față de concurență.
Activități industriale, de depozitare și construcții
Spre îmbunătățirea și dezvoltarea activităților industriale se propun următoarele
tipuri de proiecte:
- Sprijinirea micilor ateliere meṣteṣugăreṣti, mecanice, de tâmplărie;
- Organizarea de evenimente, în parteneriat cu AJOFM pentru promovarea culturii
antreprenoriale în rândul tinerilor;
- Identificarea oportunităților de parteneriat public-privat în vederea demarării de
activităţi în domeniul industrial;
- Sprijinirea investitorilor în energie verde (parcuri eoliene, panouri fotovoltaice) și
promovarea energiilor verzi și a importanţei acestora în rândul cetățenilor;
- Programe de formare profesională în rândul tinerilor pentru reconversie
profesională;
În ceea ce privește domeniul construcțiilor, având în vedere că teritoriul studiat este
amplasat în imediata apropierea a orașului Rm. Sărat, acesta ar putea cunoaște în viitor o
creștere a reședințelor secundare și a construcțiilor pentru servicii și industrie.
Comerț
Posibilitățile de dezvoltare a comerțului sunt strâns legate de creșterea veniturilor
populației, respectiv în condițiile creșterii consumului și a diversificării cererii, și poate fi
văzută și ca un factor de susținere a activității de turism. Aceste dinamici se vor concretiza
în apariția de noi unități comerciale, diversificarea gamei de produse, îmbunătățirea
marketingului local și a calității serviciilor.
Turism
Pentru dezvoltarea turismului și agroturismului, este necesară asigurarea spațiilor
de cazare pentru turiști prin construirea de pensiuni, hoteluri, case de vacanță și
campinguri. Pentru dezvoltarea activităților turistice se propun următoarele proiecte:
- Înființarea și dezvoltarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea unei
zone turistice;
- Elaborarea și implementarea unui program de marketing pentru zona turistică;
- Înființarea de pensiuni, pensiuni agroturistice, cabane turistice;
64
3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI
Prognoza demografică este acea variantă a proiecțiilor demografice care are
probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându-se
volumul unei populații plecând de la structura pe vârste și sexe la un moment dat și
emițând ipoteze asupra evoluției probabile a celor trei componente care modifică în timp
numărul și structura populației: mortalitate, fertilitate și migrație. Se disting două mari tipuri
de abordare a evoluției probabile:
1. Abordarea tendențială – pornește de la ipoteza că factorii care au determinat
evoluțiile trecute și actuale vor acționa și în viitor în același sens.
2. Abordarea normativă – pleacă de la ipoteza că evoluțiile
Evoluția populației este influențată de o serie de factori care pot fi grupați în trei
categorii principale: elemente demografice – posibilitățile de creștere naturală a populației,
posibilitățile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente și
posibil de creat, veniturile potențiale pe care le pot oferi acestea și gradul atractivității
localității, ca o consecință a numărului și calității dotărilor publice, condițiilor de locuit,
gradul de echipare edilitară a localității.
Prognoza demografică pentru comuna Puiești a fost realizată dintr-o perspectivă
tendențială care presupune constanța mortalității, fertilității și migrației, în sensul menținerii
acelorași tendințe specifice perioadei 2007-2016. Metoda de creștere biologică bazată pe
creșterea naturală are caracter tendențial și prevede evoluția populației în funcție de
sporul mediu anual.
Populația în 2006 Populația în 2015 Sporul mediu anual
(nr. persoane)
Populația în 2025
(nr. persoane)
4459 3947 -51,2 3435
Sporul mediu anual al populației în ultimii 10 ani, respectiv intervalul 2006-2015 este
de -51,2 locuitori. Presupunând constant ritmul descreșterii populației cu 51,2 persoane pe
an, populația va fi în 2025 de 3435 persoane.
În ceea ce privește evoluția populației pe grupe de vârstă, generațiile cuprinse între
40-55 de ani dețin o pondere majoritară în volumul populației, ceea ce relevă o tendință de
îmbătrânire a forței de muncă și necesitatea adoptării unor măsuri de stimulare a
natalității, de creștere a atractivității comunei. În cazul în care astfel de măsuri nu vor fi
adoptate, peste 15-25 ani populația comunei Puiești va deveni inactivă din punct de
vedere economic și va reprezenta o sarcină socială din ce în ce mai mare pentru o
populație tânără viitoare, din ce în ce mai redusă ca număr.
Conceptul strategic de dezvoltare pentru stabilirea forței de muncă și creștere a
populației trebuie să aibă în vedere următoarele: intensificarea capitalului pentru fermele
comerciale şi înfiinţarea de ferme noi. Potenţialul uman al comunei se va pune în valoare
numai printr-o conlucrare permanentă, interactivă şi continuă între autorităţi, antreprenori
şi piaţa locală a forţei de muncă. Situaţia precară a veniturilor din mediul rural
argumentează necesitatea dezvoltării unei economii rurale diversificate, prin urmare,
analiza se va concentra asupra acelor surse alternative de venit şi asupra diversificării
oportunităţilor de angajare, cu accent pe potenţialul de dezvoltare existent atât în sectorul
agricol cât si cel nonagricol, ca sursă durabilă pentru nivelul de trai al comunităţilor din
mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale.
65
Conceptul strategic de dezvoltare pentru stabilirea forței de muncă și creștere a
populației trebuie să aibă în vedere urmatoarele:
- Asigurarea posibilității accesării unor programe de finanțare guvernamentale pentru
reconversie profesională și crearea de noi locuri de muncă pentru șomeri;
- Îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor, ridicarea standardului calitativ a
designului comunei, al construcțiilor, serviciilor și a imaginii în general;
- Oferirea de oportunități pentru intervenții ale sectorului privat în operațiunile
comunei, fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma
parteneriatelor sau consultării permanente între parteneri;
- Dezvoltarea echipării edilitare și a infrastructurii de drumuri pentru asigurarea unor
condiții optime de confort pentru populație și de dezvoltare a unităților economice și
turistice.
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI
În vederea stabilirii și realizării strategiei de dezvoltare locală și județeană, pentru
valorificarea la maximum a rețelei existente și a potențialelor de infrastructuri și dotări, ca
și pentru stabilirea posibilităților de intervenție imediată, s-a urmărit modul în care sunt
rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere, organizarea circulației,
analizându-se, totodată, în ce măsură căile de comunicație aferente localității corespund
condiției majore de funcționalitate individuală și în corelare, având în vedere necesitatea
integrării în sistemul județean și regional.
Obiectivele majore ale P.U.G., corelate cu normele tehnice în vigoare prevăd
proiectarea străzilor, intersecțiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor pentru satisfacerea
condițiilor de trafic și de încadrare urbanistică.
Ca și densitate și dispunere, rețeaua de drumuri pe teritoriul comunei este
satisfăcătoare deservirii relațiilor comunei localitățile învecinate, însă există deficiențe
majore în ceea ce privește starea acesteia. Întrucât un procent foarte mic de drum este
asfaltat, pentru toate celelalte drumurise impune asfaltarea sau amenajarea cu balast,
după caz. Amenajarea şanţurilor şi rigolelor pe drumurile principale este de asemenea o
necesitate care de asemenea trebuie rezolvată.
Circulația majoră, constituită în principal pe traseele drumurilor judetețe (DJ202,
DJ202C, DJ216) precum și pe drumurile comunale (DC3, DC5), se va păstra și în viitor, de
aceea principala cerință care va trebui îndeplinită este ca autoritățile locale să urmărească
respectarea zonelor de siguranță și protecție, neaprobând amplasarea de noi construcții,
panouri, vegetație înaltă, pentru asigurarea vizibilității în intersecțiile cu străzile din
localitate.
Pe baza analizei situației existente, reglementările propuse prin prezenta
documentație păstrează organizarea existentă a circulației, principalele propuneri (planșa
U6 ”Reglementări urbanistice – Căi de comunicație”) fiind următoarele:
- Modernizarea străzilor cu amenajarea trotuarelor, a rigolelor de scurgere a
apelor pluviale
- Reabilitarea drumurilor sătești din intravilan;
- Amenajarea și modernizarea unor intersecții
- Construcţie Pod Măcrina-Puieṣtii de Sus pentru masă restricţionată la 3,5 t
- Pietruire drumuri exploatare agricolă.
66
Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, șanțurile, rigolele,
trotuarele, suprafetele adiacente pentru parcaje, staționări sau opriri, precum și suprafețele
de teren necesare amplasării anexelor acestora.
Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condițiile de deplasare a pietonilor și
cicliștilor, prin amenajări de trotuare și piste.
Pentru dezvoltarea capacității de circulație a drumurilor publice în traversarea
localităților rurale, distanța dintre axul drumului și gardurile sau construcțiile situate de o
parte și de alta a drumurilor va fi, în conformitate cu prevederile art. 19 din O.G. 43/1997
privind regimul drumurilor, de minimum 12m pentru drumurile județene și de minimum 10m
pentru drumurile comunale.
Zone de siguranță și protecție
Zonele de siguranță și de protecție a drumurilor sunt consemnate pe planșa U6
”Reglementări urbanistice – Căi de comunicație”; totodată, în această planșă sunt
reprezentate profilurile transversale caracteristice existente și propuse pentru căile de
comunicație de pe teritoriul administrativ al comunei Puiești.
Limita zonei de protecție, cuprinsă între marginile exterioare ale zonelor de
siguranță și marginile zonei drumului, este de 20m pentru drumurile județene și de 18m
pentru drumurile comunale. Zonele de siguranță ale drumurilor sunt cuprinse între limita
exterioară a amprizei drumului până la: 1,50m de la marginea exterioară a șanțurilor,
pentru drumurile situate la nivelul terenului; 2,00m de la piciorul taluzului pentru drumurile
în rembleu; 3,00m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu
înălțimea până la 5,00m inclusiv; 5,00m de la marginea de sus a taluzului, pentru
drumurile în debleu cu înălțimea mai mare de 5,00m.
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ TERITORIAL
În planșa U3 ”Reglementări urbanistice. Zonificare” sunt prezentate propunerile și
reglementările urbanistice pentru comună, stabilitate raportat la nevoia sa de dezvoltare și
de particularitățile sale. Teritoriul comunei propus să fie cuprins în intravilan este
507,106ha și a fost împărțit în 17 unități teritoriale de referință, caracterizate printr-o
funcțiune dominantă și omogenă din punct de vedere al caracteristicilor urbanistice.
Unitățile teritoriale (UTR-urile) sunt delimitate de trama stradală, precum și de limita
intravilanului propus.
Conform propunerilor materializate grafic în planșele 2.1 și 2.2 Situatie existentă și
disfuncționalități, respective 3.1 și 3.2 – Reglementări urbanistice- Zonificare, din
intravilanul existent de 508,6688 ha s-a scos suprafața de 13,9277 ha și s-a introdus
suprafața de 12,3649 ha, rezultând o suprafață totală propusă a intravilanului de 507,106
ha.
Precizăm că scoaterea din intravilanul existent a suprafeței de 13,9277 ha, situată
în cea mai mare parte în satul Măcrina, se datoreaza lipsei de potențial de dezvoltare
urbanistică a zonei respective ce are folosința actuală de teren arabil categoria I și II de
calitate.
67
Bilanț teritorial trupuri componente ale intravilanului
NR. TRUP Funcțiune trup SUPRAFATA (ha)
TRUP 1 Unitate agricolă 23,4103
TRUP 2 Unitate agro-zootehnică – fermă creștere și îngrășare
0,7699
TOTAL 24,1802
COMUNA PUIEȘTI
SUPRAFAȚĂ UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ (ha)
10005,00
LOCALITATEA PUIEȘTII DE JOS
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 143,0368
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 149,5599
LOCALITATEA PUIEȘTII DE SUS
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 41,2159
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 45,1499
LOCALITATEA NICOLEȘTI
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 83,0449
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 82,7854
LOCALITATEA DĂSCĂLEȘTI
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 107,1423
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 106,7705
LOCALITATEA MĂCRINA
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 83,7116
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 71,5531
LOCALITATEA LUNCA
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 15,0643
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 15,0643
LOCALITATEA PLOPI
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 12,0427
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 12,0427
TRUPURI COMPONENTE
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 23,4103
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 24,1802
TOTAL INTRAVILAN COMUNA PUIEȘTI
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 508,6688
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 507,106
68
BILANŢ TERITORIAL TOTAL COMUNĂ
ZONA FUNCŢIONALĂ
SUPRAFAȚA (HA) %
LOCALI-TATE
PRINCI- PALĂ
LOCALITĂȚI APARȚINĂTOARE
TR
UP
UR
I IZ
OL
AT
E
SU
PR
AF
AT
A T
OT
AL
PR
OC
EN
T D
IN T
OT
AL
INT
RA
VIL
AN
PU
IEȘ
TII
DE
JO
S
PU
IEȘ
TII
DE
SU
S
NIC
OL
EȘ
TI
DĂ
SC
ĂL
EȘ
TI
MĂ
CR
INA
LU
NC
A
PL
OP
I
ZONĂ DE
LOCUINŢE ŞI
FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE
101,1935 38,8654 70,3584 84,6715 62,5055 13,8213 11,0866 - 382,5022 75,43
ZONĂ INSTITUŢII ŞI
SERVICII DE
INTERES PUBLIC
5,7420 1,0000 3,4000 2,1000 1,9000 0,2000 0,0500 - 14,3920 2,84
ZONA UNITĂŢI
INDUSTRIALE ŞI
DEPOZITE
3,5000 1,7230 0,3000 0,7330 - -
0,5779 - 6,2560 1,23
ZONA UNITĂŢI
AGRO-
ZOOTEHNICE
29,7672 0,1040 2,0250 10,6690 0,8590 - - 24,1802 67,6044 13,33
ZONĂ CĂI DE
COMUNICAŢIE ȘI
TRANSPORT
RUTIER
6,8500
2,1000
4,2500
5,5640
3,9100 0,7800 - - 24,0319 4,74
ZONĂ SPAŢII
VERZI, SPORT,
AGREMENT,
PROTECŢIE
1,5442 0,6985 1,3630 2,7330 1,4870 0,2630 0,1000 - 8,1887 1,61
ZONĂ
GOSPODĂRIE
COMUNALĂ,
CIMITIRE
0,9630 0,6590 1,0890 0,3000 0,8916 - 0,2282 - 4,1308 0,82
TOTAL 149,5599 45,1499 82,7854 106,7705 71,5531 15,0643 12,0427 24,1802 507,106 100
Din intravilanul existent de 508,6688 ha s-a scos suprafața de 13,9277 ha și s-a
introdus suprafața de 12,3649 ha, rezultând o suprafață totală propusă a intravilanului de
507,106 ha.
BILANŢ TERITORIAL - SAT PUIEŞTII DE JOS
ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus
ha % ha %
ZONĂ DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE
97,0094 67,82 101,1935 67,66
ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 3,8361 2,68 5,7420 3,84
69
ZONĂ UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 3,0720 2,15 3,5000 2,34
ZONA UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 29,7672 20,81 29,7672 19,90
ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT
- RUTIER
6,8449
4,79
6,8500
4,58
ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT,
PROTECŢIE
1,5442 1,08 1,5442 1,03
ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 0,9630 0,67 0,9630 0,65
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
SAT PUIEȘTII DE JOS
143,0368 100,00 149,5599 100,00
Față de situația existentă s-a introdus în intravilan o suprafață de 5,5231 ha,
rezultând o suprafață propusă a intravilanului de 149,5599 ha.
BILANŢ TERITORIAL - SAT PUIEŞTII DE SUS
ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus
ha % ha %
ZONĂ DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE
35,5559 86,27 38,8654 86,08
ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,7820 1,90 1,0000 2,21
ZONĂ UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 1,7230 4,18 1,7230 3,82
ZONA UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 0,1040 0,25 0,1040 0,23
ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT
- RUTIER
2,0605
5,00
2,1000
4,65
ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT,
PROTECŢIE
0,3315 0,80 0,6985 1,55
ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 0,6590 1,60 0,6590 1,46
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
SAT PUIEȘTII DE SUS
41,2159 100,00 45,1499 100,00
Față de situația existentă s-a scos din intravilan o suprafață de 0,9135ha și s-a
introdus în intravilan o suprafață de 4,8475 ha, rezultând o suprafață propusă a
intravilanului de 45,1499 ha.
BILANŢ TERITORIAL - SAT NICOLEŞTI
ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus
ha % ha %
ZONĂ DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE
70,9831 85,48 70,3584 84,99
ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES
PUBLIC
3,3348 4,01 3,4000 4,10
70
ZONĂ UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 0 0 0,3000 0,36
ZONA UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 2,0250 2,44 2,0250 2,45
ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT
- RUTIER
4,2500
5,12
4,2500
5,13
ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT,
PROTECŢIE
1,3630 1,64 1,3630 1,66
ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 1,0890 1,31 1,0890 1,31
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
SAT NICOLEȘTI
83,0449 100,00 82,7854 100,00
Față de situația existentă s-a scos din intravilan o suprafață de 0,2595ha și nu s-au
propus extinderi, rezultând o suprafață propusă a intravilanului de 82,7854 ha.
BILANŢ TERITORIAL - SAT DĂSCĂLEŞTI
ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus
ha % ha %
ZONĂ DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE
85,6465 79,94 84,6715 79,30
ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 1,7208 1,61 2,1000 1,97
ZONĂ UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 0,5090 0,47 0,7330 0,69
ZONA UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 10,6690 9,96 10,6690 9,99
ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT
- RUTIER
5,5640
5,19
5,5640
5,21
ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT,
PROTECŢIE
1,1330 1,06 2,7330 2,56
ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 1,9000 1,77 0,3000 0,28
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
SAT DĂSCĂLEȘTI
107,1423 100,00 106,7705 100,00
Față de situația existentă s-a scos din intravilan o suprafață de 0,5961ha și s-a
introdus o suprafață de 0,2243ha, rezultând o suprafață a intravilanului propus de
106,7705 ha.
BILANŢ TERITORIAL - SAT MĂCRINA
ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus
ha % ha %
ZONĂ DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE
74,7272 89,26 62,5055 87,22
ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 1,8368 2,19 1,9000 2,68
ZONA UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 0,8590 1,03 0,8590 1,21
ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT 3,9100 4,67 3,9100 5,53
71
ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus
ha % ha %
- RUTIER
ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT,
PROTECŢIE
1,4870 1,78 1,4870 2,10
ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 0,8916 1,07 0,8916 1,26
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
SAT MĂCRINA
83,7116 100,00 71,5531 100,00
Față de situația existentă s-a scos din intravilan o suprafață de 12,1586ha (teren
arabil categoria I și II de calitate) și nu s-au propus extinderi, rezultând o suprafață a
intravilanului propus de 71,5531 ha.
BILANȚ TERITORIAL - SAT LUNCA
ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus
ha % ha %
ZONĂ DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE
13,8558 91,98 13,8213 91,75
ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,1655 1,10 0,2000 1,33
ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT
- RUTIER
0,7800 5,17 0,7800 5,17
ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT,
PROTECŢIE
0,2630 1,75 0,2630 1,75
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
SAT LUNCA
15,0643 100,00 15,0643 100,00
Față de situația existentă nu se aduc modificări limitei de intravilan.
BILANT TERITORIAL - SAT PLOPI
ZONE FUNCŢIONALE Existent Propus
ha % ha %
ZONĂ DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE
11,1366 92,48 11,0866 92,06
ZONĂ INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0 0 0,0500 0,42
ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE TRANSPORT
- RUTIER
0,5779
4,80
0,5779
4,80
ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT,
PROTECŢIE
0,1000 0,83 0,1000 0,83
ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 0,2282 1,89 0,2282 1,89
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
SAT PLOPI
12,0427 100,00 12,0427 100,00
Față de situația existentă nu se aduc modificări limitei de intravilan.
72
Fondul locuibil şi organizarea structurală a zonei Având în vedere că fondul locuibil este într-o stare medie-bună, se apreciează că
populația și administrația publică locală va continua îmbunătățirea nivelului de confort al
locuințelor existente prin:
- Lucrări de reparații, consolidări, modernizări
- Extinderi cu camere de locuit, dependințe și anexe
- Modernizarea tramei stradale pentru a permite accesul facil la zonele de locuit
- Extinderea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare și energie electrică
- Introducerea alimentării cu gaze naturale
Extinderile in suprafete mari pe terenuri agricole introduce in intravilan fara retea
stradala se vor face pe baza unor studii (PUZ sau PUD – specificate in reglementarile
urbansitice).
- Zona de locuit este prevăzută a fi protejată de zonele producătoare de disconfort.
Astfel, au fost rezervate zone de protecție sanitară a locuințelor dimensionate
conform normelor (ex. cimitire – 50m dacă acestea dispun de aprovizionare cu apă din
sursă proprie; clinici veterinare – 30m; stație epurare ape uzate –300m sau 100m pentru
cele de tip modular, stații electrice – 20m la împrejmuirea staţiei, pe fiecare latură a
acesteia) și prevăzute în general cu plantații de protecție. Aceste distanțe de siguranță
sunt minime, distanțele reale urmând a fi stabilite prin studiile de impact și vor fi însoțite de
alte măsuri pentru protecția mediului odată cu întocmirea studiilor de fezabilitate.
Pentru ca noile construcții să nu introducă elemente arhitecturale ce constituie
poluare vizuală, construcții agresive, disproporționate, neintegrate în sit și contrastând
nefavorabil cu fondul construit existent, este necesară o mai bună promovare a
elementelor de arhitectură tradițională valoroase ale zonei, ce pot fi preluate în tratarea
noilor construcții, astfel încât zona nou construită să contribuie la crearea unui ambient cu
valori estetice integrate în sit.
Amplasarea si conformarea constructiilor se va stabili prin Regulamentul Local de
Urbanism aferent PUG.
Instituții publice și servicii Întrucât fondul construit este în general într-o stare medie, se propun măsuri de
reabilitare, modernizare, menținere și îmbunătățire constantă a utilării și dotării la nivelul
cerințelor constructive, sanitare și arhitectural-urbanistice.
Se propun lucrări de reabilitare și modernizare ale școlilor și grădinițelor cu
amenajarea și dotarea spațiilor de joacă și recreere pentru copii.
Zona unităților economice Aceasta cuprinde zona unităților economice existent în intravilanul localităților
descrise la punctul 2.4. (Potențial economic).
Se propune dezvoltarea și modernizarea unităților economice existente,
dezvoltarea sectorului de servicii către populație, a zonei comerciale și de prestări servicii.
Se va acorda o atenție deosebită asigurării condițiilor pentru crearea unor activități
rentabile în agricultură, zootehnie și alte ramuri ale economiei.
Dezvoltarea sectorului economic se poate realiza prin:
- Garantarea accesului neîngrădit al consumatorilor economici la infrastructură (apă,
canalizare, distribuție gaze, căi de transport, telefonie);
- Sprijinirea organizării de asociații ale producătorilor comunei pentru a beneficia de
oportunitățile care decurg din aceasta;
73
- Utilizarea unor tehnici specifice agriculturii și construirea unor sisteme pentru
adaptabilitatea la conditiile climatice.
Se va incuraja și sprijini înființarea unor ateliere meșteșugărești care să desfășoare
activități tradiționale de prelucrare a lemnului, olărit, țesături, etc.
Se propune o exploatare eficientă a produselor agricole prin promovarea folosirii
îngrășămintelor naturale și a metodelor biologice de combatere a dăunătorilor, în
detrimentul celor chimice și lucrări de amenajare și ameliorare a pășunilor. În acest scop
se pot organiza societăți agricole cu responsabilitate juridică sau familială care să se
ocupe de o mai bună valorificare a produselor animaliere și a celor agricole din
gospodăriile proprii.
Zona spațiilor verzi
În conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea O.U.G.
nr.195/2005 privind protecția mediului, administrația locală are obligația de a asigura până
la 31 decembrie 2013 o suprafață minimă de 26 mp spațiu verde pe cap de locuitor.
Având în vedere că populația estimată pentru anul 2025 este de 3435 persoane,
în scădere față de anul 2016, se poate considera că spațiile verzi existente la momentul
prezent vor fi suficiente și în viitor pentru menținerea calității vieții locuitorilor și a nevoilor
de petrecere a timpului liber.
Nu se permite micșorarea suprafețelor spațiilor verzi, luate în evidență de
administrația publică locală, în registrele locale ale spațiilor verzi cu respectarea
reglementărilor Legii nr.24/2007, cu completările și modificările ulterioare.
Se propune reabilitarea zonelor verzi existente astfel:
- amenajarea zonelor verzi cu mobilier urban și amenajarea locurilor de joacă
pentru copii;
- reabilitarea zonelor de agement și sport;
Nu se permite micșorarea suprafețelor spațiilor verzi, luate în evidență de
Administrația publică locală, în registrele locale ale spațiilor verzi cu respectarea
reglementărilor Legii nr.24/2007, completată de Ordonanța de Urgență nr.114/2007 și
nr.1549 din 4. dec.2008.
Pentru protecția și conservarea spațiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele
obligații:
a) să nu arunce nici un fel de deșeuri pe teritoriul spațiilor verzi;
b) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe spațiile verzi;
c) să nu producă tăieri neautorizate sau vătămari ale arborilor și arbuștilor, deteriorări ale
aranjamentelor florale și ale gazonului, distrugeri ale mușuroaielor naturale, cuiburilor de
păsări și adăposturilor de animale, ale construcțiilor și instalațiilor utilitare și ornamentale
existente pe spațiile verzi;
d) să nu ocupe cu construcții provizorii sau permanente zonele inventariate ca spații verzi.
Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligații:
a) să asigure integritatea, refacerea și îngrijirea spațiilor verzi aflate în proprietatea lor;
b) să contribuie, prin crearea de spații verzi, la prevenirea alunecărilor de teren,
combaterea salinizării și inmlăștinirii prin lucrări de drenaj și lucrari de combatere a
eroziunii solului pe baza avizelor și a acordurilor autorității centrale pentru protecția
mediului și gospodărirea apelor;
c) să coopereze cu autoritățile teritoriale și centrale pentru protecția mediului, cu cele ale
autorității centrale pentru amenajarea teritoriului și cu autoritățile administrației publice
locale la toate lucrările preconizate în spațiile verzi și să facă propuneri pentru
74
îmbunătățirea amenajării acestora;
d) să nu diminueze suprafețele inventariate ca zone verzi.
Prin administrarea spațiilor verzi se asigură îndeplinirea următoarelor obiective:
a) protecția și conservarea spațiilor verzi pentru menținerea biodiversității lor;
b) menținerea și dezvoltarea funcțiilor de protecție a spațiilor verzi privind apele, solul,
schimbările climatice, menținerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătății populației,
protecției mediului și asigurării calității vieții;
c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziției și a calității spațiilor verzi;
d) elaborarea și aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor
verzi în starea corespunzătoare funcțiilor lor;
e) identificarea zonelor deficitare și realizarea de lucrări pentru extinderea suprafețelor
acoperite cu vegetație;
f) extinderea suprafețelor ocupate de spații verzi, prin includerea în categoria spațiilor verzi
publice a terenurilor cu potențial ecologic sau sociocultural.
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE
Pentru zonele cu riscuri naturale, evidențiate în planuri și în capitolul 2. ”Stadiu actual
al dezvoltării” - subcapitolul 2.8. ”Zone cu riscuri naturale”, menționăm câteva
recomandări:
Zone afectate de fenomene de inundabilitate
- Se va respecta zona de protecție impusă de Apele Române pentru cursurile
de apă
- Regularizarea și protejarea malurilor la principalele cursuri de apă permanente
(râul Rm. Sărat), precum și în cazul văilor și viroagelor cu caracter torential
- În zonele marcate în P.U.G. ca fiind improprii construirii, situate în general pe
văile de cursuri de apă, nu se vor putea autoriza construcții decât în condițiile
în care referatul geotehnic indică și măsurile ce trebuiesc luate pentru
consolidarea terenului.
- Elementele geometrice ale arterelor de circulație împreună cu lucrările de artă
aferente, vor fi dimensionate în conformitate cu datele statistice privitoare la
încărcături și fenomene excepționale. Astfel, șanțurile laterale și podețele de
acces se vor proiecta și construi cu o secțiune suficientă pentru a conduce
apele pluviale la debite excepționale către emisarul principal.
Zone afectate de fenomene de instabilitate
Pentru zonele cu probabilitate de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc
ce apar la amplasarea construcțiilor de vor avea în vedere următoarele recomandări:
- Amplasarea construcțiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul
stabilității versantului la încărcările suplimentare create de construcții
- Se vor executa numai săpături locale pentru fundații izolate sau ziduri de
sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura
- Se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina infiltrarea apei în săpătură
- Se vor dirija apele din precipitații prin rigole și dirijate astfel încât să nu
producă eroziuni
- Se vor executa lucrări pedoameliorative (nivelare – modelare, astuparea
crăpăturilor) pe versanții afectați de alunecări active.
75
- Se vor executa lucrări de consolidare a versanților pe care au apărut
fenomene de alunecări de teren sau pe cei care sunt predispuși la aceasta,
prin măsuri specifice: replantări, terasări.
În zonele cu riscuri naturale existente în intravilan, interdicția de construcție poate fi
temporară, până la luarea de măsuri pentru eliminarea cauzei (alunecări, inundații) și
stabilizarea terenului. În aceste zone este obligatorie executarea studiului geotehnic
pentru fiecare amplasament. Nu se permit decât lucrări de consolidare, modernizare și
lucrări edilitare.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor, pot genera
riscuri tehnologice, se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat
conform prevederilor legale.
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
Alimentarea cu apă Având în vedere situația actuală a alimentării cu apă potabilă la nivelul comunei și
dezvoltarea localității conform P.U.G., se propune extinderea rețelei de alimentare cu apă
pe străzile care în prezent nu beneficiează de rețea de alimentare cu apă. Rețelele de
distribuție vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea, calitatea și la presiunea
cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru combaterea eventualelor incendii, pe
rețeaua de apă se vor prevedea hidranți exteriori.
Pentru orice alte lucrări, este necesară consultarea Companiei de Apă S.A. Buzău
pentru corelarea lucrărilor propuse cu lucrările programate de Compania de Apă S.A.
Buzău pentru perioada 2014-2020.
La elaborarea oricărui plan urbanistic este necesar sa fie avute în vedere
următoarele: situația actuală a sistemului, zonele de protecție sanitară și hidrogeologică
atât în ceea ce privește sursele, cât și rețelele de aducțiune și distribuție, precum și
lucrările din cadrul lucrărilor prioritare prevăzute pentru perioada 2014-2020.
În perspectiva realizării unor instalații de alimentare cu apă a noilor zone lotizate,
precum și pentru lucrările de reabilitare a celor existente, se va specifica faptul că, în
conformitate cu prevederile H.G. 1739/2006, cu modificările și completările ulterioare,
coroborate cu Normativul privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă și canalizare a localităților, Indicativ NP 133-2013, pentru aceste
investiții este necesar să se solicite avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Neron
Lupașcu” al județului Buzău.
Pentru orice modificare în ceea ce privește modul de alimentare cu apă, canalizare
și evacuare ape uzate, se va cere în mod obligatoriu punctul de vedere atât al S.C.
Compania de Apă S.A. Buzău, în calitate de operator al sistemului de alimentare cu apă și
canalizare, cât și al A.N. Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Siret, în calitate
de administrator al resursei de apă din zonă.
Pentru orice extindere de rețele edilitare, precum și pentru construcții de orice fel,
se va solicita în prealabil avizul Telekom Romania Communications S.A. conform
legislației în vigoare.
Zone de protecție
Pentru stațiile de pompare, instalațiile de tratare, rezervoarele de înmagazinare,
aducțiuni și rețelele de distribuție apă se instituie zonele de protecție sanitară cu regim
76
sever, conform H.G. 930/2005, dimensioanare acestora făcându-se cu respectarea
următoarelor limite minime:
- stații de pompare: 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
- instalații de tratare: 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
- rezervoare îngropate: 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
- aducțiuni: 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;
- alte conducte din rețelele de distribuție: 3 m.
Canalizare În ceea ce privește dezvoltarea rețelei de canalizare la nivelul comunei Puiești, în
prezenta documentație sunt marcate ca propuneri prevederile a două proiecte aflate în
faza de proiectare la momentul elaborării prezentului PUG, astfel:
- Proiect de dezvoltare a sistemului de canalizare în localitățile Puieștii de Jos,
Nicolești și Dăscălești realizat de Compania de Apă Buzău S.A. prin
Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 ce urmărește
conformarea cu prevederile Directivei Europene în ceea ce privește colectarea
și epurarea apelor uzate pentru aglomerările cu peste 2000 de locuitori. Prin
acest proiect sunt prevăzute: rețea de canalizare, stații de pompare apă uzată
și o stație de epurare mecano-biologică.
- Proiect de construire rețea publică de canalizare a apelor menajare și stație
de epurare în localitățile Puieștii de Sus, Măcrina, Lunca și Plopi realizat de
Primăria Comunei Puiești. Prin acest proiect sunt prevăzuți următorii parametri
tehnici: rețea de canalizare cu o lungime totală de cca. 15km, conducte de
refulare din PEHD, PE 110, Pn8_110 cu o lungime totală de cca. 4,5km, 4
stații de pompare apă uzată și o stație de epurare mecano-biologică.
Prin cele două proiecte de prevede canalizare în sistem divizor, apele pluviale
urmând să fie colectate prin canale și rigole practicate pe marginea drumului (care pot fi
lăsate deschise sau se pot închide cu plăci de beton).
Pentru orice alte lucrări, este necesară consultarea Companiei de Apă S.A. Buzău
pentru corelarea lucrărilor propuse cu lucrările programate de Compania de Apă S.A.
Buzău pentru perioada 2014-2020.
La elaborarea oricărui plan urbanistic este necesar sa fie avute în vedere
următoarele: situația actuală a sistemului, zonele de protecție sanitară și hidrogeologică
atât în ceea ce privește sursele, cât și rețelele de aducțiune și distribuție, precum și
lucrările din cadrul lucrărilor prioritare prevăzute pentru perioada 2014-2020.
În mod suplimentar, pentru orice modificare în ceea ce privește modul de
alimentare cu apă, canalizare și evacuare ape uzate, se va cere în mod obligatoriu punctul
de vedere atât al S.C. Compania de Apă S.A. Buzău, în calitate de operator al sistemului
de alimentare cu apă și canalizare, cât și al A.N. Apele Române – Administrația Bazinală
de Apă Siret, în calitate de administrator al resursei de apă din zonă.
Pentru orice extindere de rețele edilitare, precum și pentru construcții de orice fel,
se va solicita în prealabil avizul Telekom Romania Communications S.A. conform
legislației în vigoare.
Soluția de alimentare cu apă și canalizare va respecta normativele și standardele în
vigoare:
- STAS 1343/1 - 1995: ’’Alimentarea cu apă. Determinarea cantităților de apă necesare
pentru localități’’;
- STAS 1478/1990: ’’Alimentarea cu apă pentru construcții civile și industriale’’;
77
- STAS 8591/1-1995: ’’Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în
săpătură’’;
- Ordinul M.S. nr. 536/1997: ’’Norme de igienă și recomandări privind mediul de viață al
populației’’;
- Legea nr. 101/1997: “Norme speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție
sanitară”;
- Legea nr. 107/1996: ’’Legea apelor’’;
Alimentarea cu energie electrică Furnizorul de energie electrică şi proprietarul de reţele vor analiza numărul şi natura
defectelor din instalaţiile electrice de medie şi joasă tensiune frecvenţa şi perioadele
anuale şi vor lua măsuri tehnice şi organizatorice pentru eliminarea sau reducerea
acestora.
Lucrările de investiții în domeniul alimentării cu energie electrică urmăresc creșterea
siguranței în exploatare prin modernizări și retehnologizări ale instalațiilor energetice,
precum și extinderea și amplificarea rețelelor electrice pentru deservirea noilor zone ale
localității propuse pentru dezvoltare urbanistică ce vor cuprinde locuințe individuale,
imobile pentru servicii, etc. Așadar, se propune realizarea următoarelor lucrări:
- amplasarea unor noi posturi de transformare de 20 / 0,4kV
- alimentarea cu energie electrică a unor noi posturi de transformare de 20 / 0,4kV
- realizarea rețelelor de joasă tensiune pentru alimentarea noilor consumatori
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se va realiza prin rețele electrice
aeriene și subterane, funcționând la tensiunea de 220V, racordate la posturi de
transformare 20 / 0,4 kV existente, sau amplasate în zonele în care apar construcții noi.
În cazul construcțiilor noi, pentru care nu se poate asigura puterea din posturile de
transformare existente, se vor realiza racorduri electrice subterane din ax LEA 20kV.
Racodurile electrice vor asigura alimentarea cu energie electrică a noi posturi de
transformare 20 / 0,4 kV, montate aerian pe stâlpi.
Necesarul de putere ce trebuie asigurat la nivelul postului de transformare pentru o
locuinta este estimat la 0,98W pentru anul 2025 (conform PE 132-95). Aceasta valoare ia
in consideratie factori de simultaneitate intre diferitii consumatori, precum si gradul de
utilizare a diferitelor tipuri de receptoare ce sunt in dotarea unei locuinte cu 2-5 camere cu
o dotare de tip A. Dotarea de tip A se refera la modul de satisfacere a utilitatilor si anume:
dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrana, igiena, audiovisual,
activitati gospodaresti etc
Reglementările generale privind sistemul de alimentare cu energie electrică vizează
activitatea de proiectare și de execuție și fac referire la:
- se recomandă ca documentațiile de proiectare să cuprindă soluții bazate pe
rețele electrice de joasă tensiune și branșamente, realizate preponderent
subteran și mai puțin aerian
- se vor evita, pe cât posibil, soluțiile bazate pe variante de branșamente
provizorii, punându-se accent pe variantele definitive
- vor fi executate în timp, pe măsura ce construcții și investiții noi vor fi realizate,
posturi de transformare aeriene pentru acoperirea puterilor instalate.
În comuna Puiești, iluminatul public este deficitar, așa că se propune extinderea
rețelei actuale. Este recomandat ca stâlpii de iluminat prevăzuți să fie din categoria
”Stâlpilor de folosință comună” pentru a permite amplasarea aeriană pe acești stâlpi, la
înălțimi de peste 6m, a unor cabluri de altă natură (ex. telefonie + internet, cablu TV).
78
Execuția tronsoanelor zonale de iluminat public aferente zonelor propuse spre
introducere în intravilan este recomandat să se facă concomitent cu realizarea structurii
rutiere și a celorlalte tipuri de utilități subterane, pentru a se evita situațiile de avarii ce pot
apărea în cazul unor execuții necoordonate între activități.
Traseul rețelelor de iluminat public va trebui să fie judicios ales, în așa fel încât să fie
respectate distanțele și normele de protejare al celorlalte tipuri de utilități cu care se
învecinează. Sistemul de iluminat proiectat va asigura orientarea în zonă, pe alei a
pietonilor corespunzătoare clasei P7 (sistem de iluminat pentru ghidare vizuală), conform
normativului NP 062-02.
Pentru orice extindere de rețele edilitare, precum și pentru construcții de orice fel,
se va solicita în prealabil avizul Telekom Romania Communications S.A. conform
legislației în vigoare.
Zone de protecție
În zonele în care sunt amplasate rețele electrice realizarea oricăror obiective se va
realiza cu respectarea distanțelor minime admise conform normelor și normativelor tehnice
aflate în vigoare.
Din punct de vedere al coridoarelor de protecție ale rețelelor de transport a energiei
electrice, apar restricții de amplasare a unor obiective de investiții în vecinătatea acestor
rețele, reglementate de standardele în vigoare după cum urmează:
- pentru LEA MT – zona de protecție și zona de siguranță coincid cu culoarul de
trecere al liniei și sunt simetrice față de axul liniei - 24m. Se interzice traversarea
de către LEA 20kV a conductelor supraterane de transport gaze.
- Pentru LEA J.T. – zona de protecție și de siguranță se delimitează la 0,1m în
exteriorul conductoarelor extreme ale liniei.
- La realizarea de obiective noi, se va obține în mod obligatoriu avizul de
amplasare de la Filiala de Distribuție a Energiei Electrice – Electrica Distribuție
Muntenia Nord S.A. – Sucursala de Distribuție Buzău.
Telecomunicațiile În comuna Puiești, dezvoltarea telecomunicațiilor se va face în conformitate cu
planurile de dezvoltare ale S.C. Telekom Romania Communications S.A. și a altor firme ce
dețin rețele de telecomunicații. Operatorii de telefonie mobilă (ex. Vodafone, Orange,
Telekom) dispun practic de posibilități nelimitate pentru conectarea celor interesați în
oricare din aceste rețele. Pentru captarea programelor Tv, locuitorii comunei Puiești pot
opta pentru antene proprii sau televiziune digitală prin satelit.
Proiectarea și execuția lucrărilor de telecomunicații se va face numai de către
specialiști autorizați în domeniu. Proiectele de dezvoltare și modernizare în domeniul
telecomunicațiilor vor fi inișiate și finanțate de societățile comerciale deținătoare, cu
acordul autorității administrative locale.
Pentru autorizarea oricărei construcții sau extinderi, amplasată în apropierea
instalațiilor de telecomunicații (cabluri, sații de emisie-recepție, piloni-antene), Primăria
Comunei Puiești va solicita avizul de amplasare emis de S.C. Telekom Romania
Communications S.A. sau alte societăți ce dețin respectivele instalații de telecomunicații.
În plus, se pot dezvolta programe de furnizare gratuită a accesului la internet pentru
comunitate prin sisteme wireless.
Alimentare cu căldură În comuna Puiești, încălzirea imobilelor se va realiza în continuare, până la
introducerea distribuției de gaze naturale, folosind combustibili de diverse tipuri
79
(combustibili solizi – lemn, combustibili lichizi – motorină și petrol, gaze petroliere lichefiate
și energie electrică). După racordarea la rețeaua de gaze naturale se va generaliza
folosirea acestora pentru încălzirea clădirilor.
Mai mult, există oportunitatea dezvoltării unor sisteme de producere a energiei
termice din surse alternative, regenerabile. O asemenea soluție ar face posibilă reducerea
costurilor pentru încălzirea clădirilor și spațiilor publice, un mediu mai curat și o contribuție
locală la îndeplinirea țintelor de mediu asumate de țara noastră în cadrul Strategiei Europa
2020.
Alimentarea cu gaze naturale Înființarea distribuției de gaze în comuna Puiești este oportună și necesară atât
pentru satisfacerea nevoielor consumatorilor casnici, cât și pentru dezvoltarea activităților
de producție. La momentul realizării rețelei de gaz metan se vor racorda imobilele social-
culturale (școlile, grădinițele, dispensarul uman și veterinar), administrative, de comerț și
industrie, cât și locuințele.
Gazul metan se va utiliza pentru prepararea agentului termic necesar încălzirii
spațiilor, cât și în scopuri gospodărești. Pentru proiectarea rețelei de distribuție a gazelor
se va lua în calcul consumul de gaz metan utilizat pentru centrale termice și pentru
aparate de uz casnic, acolo unde sunt necesare. La fazele de proiectare SF, DTAC si DT-
PTh se vor stabili, de către firme specializate consumurile de gaz metan pentru diferitele
categorii de construcții din cadrul comunei, precum și dimensionarea rețelelor de
alimentare cu gaz metan.
Pentru orice extindere de rețele edilitare, precum și pentru construcții de orice fel,
se va solicita în prealabil avizul Telekom Romania Communications S.A. conform
legislației în vigoare.
Conducte transport țiței Pe traseul conductei de transport țiței Ø20” Bărăganu–Onești cu instalațiile aferente
(priza potențial, robineți secționare etc), conductă ce face parte din Sistemului Național de
Transport al petrolului, apaținând domeniului public al Statului și aflându-se în
administrarea CONPET S.A. Ploiești în calitate de concesionar, s-a instituit o zonă (culoar)
cu restricții de construire.
Conform prevederilor Ordinului nr. 196/2006 al A.N.R.M., zona de siguranță la
conducta de transport țiței administrată de CONPET S.A. este de 10 m de o parte și de
alta a conductei (zonă în care se interzice amplasarea oricăror construcții chiar cu caracter
provizoriu).
Este obligatorie obținerea avizului CONPET S.A. pentru orice lucrare de introducere
teren în intravilan, pentru eliberarea autorizațiilor de construire, pentru avizarea de P.U.Z.-
uri, P.U.D.-uri, modernizări de drumuri, înfințări de culturi cu rădăcini mai mari de 0,5 m
adâncime etc, amplasate în vecinătatea conductei administrată de CONPET S.A., inclusiv
menționarea societății CONPET S.A. în Certificate de Urbanism necesare
vânzării/cumpărării de terneuri aflate în vecinătatea conductei.
Gospodărie comunală Pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, trebuie să se realizeze în primul
rând încadrarea unui deșeu într-o categorie de deșeuri bine definite. Din punct de vedere
al naturii și locului de producere, deșeurile se clasifică în:
- Deșeuri menajere, adică acele deșeuri provenite din sectorul casnic sau din
sectoare asimilabile cu acestea
80
- Deșeuri stradale care sunt specifice căilor de circulație publică și provin din
activitatea cotidiană a populației, de la întreținerea spațiilor verzi, de la animale,
din depunerea de substanțe solide din atmosferă.
- Deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere, adică deșeurile provenite de la mica
industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă
compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere, putând fi colectate,
transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea
- Deșeuri din construcții, adică deșeurile provenite din demolarea sau construirea
de obiective industriale sau civile
- Deșeuri agricole, provenite din unitățile agricole și zootehnice
- Deșeuri industriale, care cuprind deșeurile rezultate din desfășurarea proceselor
tehnologice
Noțiunea de management a deșeurilor cuprinde activitățile de precolectare,
colectare, transport, sortare, tartare, valorificare și/sau depozitare a deșeurilor de toate
tipurile. Gestionarea modernă a deșeurilor, dezvoltată ca și concept, are în vedere
următoarele obiective:
- Protejarea sănătății populației si protejarea mediului
- Menținerea curățeniei publice pentru ca spațiile să fie acceptabile din punct de
vedere estetic
- Conservarea resurselor natural
Colectarea separată a deșeurilor menajere presupune depunerea deșeurilor, de
către generatorul acestora, separat pe categorii, în recipiente diferite și colectarea/
transportarea ulterioară, separate, a acestor categorii de deșeuri (plastic și metal, sticlă,
hârtie, deșeuri reziduale).
Deșeurile din construcții și demolări
Colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări generate de populaţie pe teritoriul
administrativ al localităţii Puiești intră în responsabilitatea administraţiilor publice locale.
Acestea din urmă vor concesiona activitatea operatorului de salubrizare menajeră.
Gestionarea nămolului provenit de la stația de epurare
Nămolul provenit de la stațiile de epurare a apelor uzate va fi uscat și deshidratat în
modulul stației și depozitat în saci pe o platformă betonată în vederea folosirii lui ca
ingrășământ agricol.
Gestionarea deșeurilor animale
Pentru deșeuri animaliere rezultate în urma activităților de ecarisaj, deratizare și
măturat stradal se va încheia contract de prestări servicii cu o firmă specializată ce va
efectua următoarele servicii:
- colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora
unităţilor de ecarisaj;
- colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din
gospodăriile populaţiei, conform clasificării prevăzute în Ordinul 723/2003 și a Normelor
Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului din 29.09.2003.
- dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.
Gestionarea deșeurilor agrozootehnice În privința deșeurilor agro-zootehnice, compostarea și depozitarea și valorificarea
acestora se realizează individual în fiecare gospodărie prin depunere pe terenurile proprii
pentru mineralizare și utilizare ca fertilizant împreună cu resturile vegetale, pe o platformă
81
specială. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasată la minim 10,00m distanță de locuința
proprie, de vecinătăți și de sursele de apă.
Primăria comunei Puiești intenționează amenajarea a 3 platforme de depozitare a
gunoiului de grajd pe teritoriul comunei. Amplasamentele acestora sunt materializate pe
planșa nr. 1 – Încadrarea în teritoriu.
Gestionarea deșeurilor spitalicești
Deșeurile spitalicești provenind de la cabinetele medicale din localitate, considerate
periculoase vor fi colectate în containere speciale ce vor fi puse la dispoziție de către
unitățile specializate de neutralizare a deșeurilor periculoase și transportate în condiții de
siguranță și incinerate într-un incinerator spitalicesc autorizat.
Măsuri ce trebuie luate pentru gestionarea deșeurilor conform normelor în vigoare
Factorii locali au obligația de a urmări ca eliminarea/valorificarea deşeurilor să se realizeze
numai de instituții autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului și se va urmării
realizarea următoarelor măsuri:
- creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) şi reciclarea deşeurilor
menajere altele decât cele de ambalaje, în măsura posibilităţilor tehnice şi economice;
- extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor sătești până la aria de acoperire
100%;
- adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea funcționării eficiente a
sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure
atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile
biodegradabile;
- realizarea şi exploatarea corespunzătoare a punctelor de colectare deşeuri;
- realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini
şi pieţe);
Pentru aducerea la indeplinire a acestor obiective, beneficiarului - Primaria comunei
Puiești, ii revine sarcina de a organiza şi asigura desfăşurarea activităţii de gospodărie
comunală şi de gestionare a deşeurilor cu respectarea următoarelor principii:
- protecţia sănătăţii populaţiei;
- autonomia locală şi centralizarea serviciilor;
- responsabilitatea faţă de cetăţeni;
-conservarea şi protecţia mediului înconjurător;
-asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;
-tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;
-nediscriminarea şi egalitatea de tratament al utilizatorilor;
-transparenţa, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor;
-administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a
unităţilor administrativ-teritoriale şi a banilor publici;
-securitatea serviciului;
-dezvoltarea durabilă.
Obiectivele prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare,
transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:
- preluarea deseurilor de către firma autorizata; gospodariile vor fi dotate cu pubele
PVC sau saci menajeri;
- realizarea de platforme de precolectare, betonate unde se vor depozita temporar si
deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate; creşterea nivelului de recuperare
şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective;
82
- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile,
prin asigurarea colectarii selective,
- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile;
- pentru cadavrele de animale, prin realizarea unui centru pentru colectare si
depozitare temporara care va fi dotat cu camera frigorifica, pana la preluarea de catre
firma autorizata;
- derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de
degradare a solului:
- masuri de combaterea eroziunii solului prin metode agrotehnice, insamantari,
plantari, înierbari;
- plantarea de arbori si arbuști ce va delimita o zona de alianiament spre drumurile
carosabile;
- plantarea perdelelor de protectie pentru cimitire, statia de epurare, zonele de
captare si inmagazinare a apei potabile.
- educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator;
- realizarea unui sistem eficient de colectare a apelor meteorice;
- in zonele sensibile cu risc natural si inundatie - distanțe minime de construire față
de acestea:
- spațiile verzi vor fi propuse, organizate si amenajate in zonele publice rezultand
zone cu valoare ambientala printr-o proiectare adecvata si o realizare in consecinta.
3.10. PROTECŢIA MEDIULUI
Planificarea spațială suferă unele mutații importante, devenind o activitate din ce în
ce mai complexă, care cuprinde o gamă largă de probleme, de la amplasarea fizică și
utilizarea terenurilor, la probleme complexe de mediu. Schimbările aduse trebuie să aibă
în vedere permanent principiile dezvoltării durabile, ce prevăd menținerea echilibrului între
spațiul construit și cel liber, între dezvoltarea economică și menținerea în bune condiții a
cadrului natural, în recunoașterea peisajului (deopotrivă natural și cultural) ca valoare. La
baza măsurilor și reglementărilor P.U.G. se află convingerea că dezvoltarea unei comune
moderne, atractivă pentru locuitori și care să aibă asigurat un viitor, este posibilă numai în
condițiile unui mediu curat și a menținerii unui cadru natural intact.
Față de factorii de mediu (apă, aer, sol, vegetație, zone construite protejate) având la
bază analiza critică a situației existente, este necesar a se lua următoarele măsuri:
Se vor lua următoarele măsuri:
- Limitarea extinderii zonei construite în zonele cu terenuri ce prezintă pericol
de prăbușiri, alunecări și în zonele naturale prevăzute prin proiect
- Regularizarea, consolidarea și protejarea malurilor la toate cursurile de apă cu
caracter permanent, precum și ale văilor și viroagelor cu caracter torențial
- Replantarea și consolidarea prin măsuri specific a terenurilor ce prezintă
fenomenul de alunecare
- Utilizarea de către agenții economici a unor tehnologii moderne, cu potențial
redus de poluare a solului
- Utilizarea îngrășămintelor organice în gospodăriile individuale se va face cu
evitarea scurgerii în cursurile de apă.
- În cadrul oricărei lucrări de construcții se vor lua măsuri pentru evitarea
pierderilor de pământ, precum și pentru utilizarea pământului excavat în
reamenajarea și restaurarea terenurilor.
83
Protecția calității apelor
S-au delimitat zonele de protecție sanitară pentru obiectivele de gospodărie a
apelor și zona de inundabilitate. În ceea ce privește diminuarea surselor de poluare a
apelor se vor respecta prevederile H.G. nr. 352/2005 care modifică și completează H.G.
nr. 188/2002 – NTPA002 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de
canalizare a localităților și direct în stațiile de epurare și limitele admise conform normelor
și legilor în vigoare.
Se vor lua următoarele măsuri:
- Regularizarea și ecologizarea cursurilor de apă
- Racordarea tuturor foselor septice vidanjabile existente la rețeaua de
canalizare menajeră
- Interzicerea latrinelor uscate ca mod de rezolvare a instalațiilor sanitare în
locuințele individuale
- Instituirea zonelor de protecție sanitară conform normelor în jurul captărilor de
apă, a rezervoarelor, stațiilor de pompare, stațiilor de epurare.
- Amplasarea de lucrări sau construcții, inclusiv cele de locuit, în zonele
inundabile se va face numai pe baza avizului de amplasament și a avizului de
gospodărire a apelor, conform normelor legale în vigoare
- În documentațiile de urbanism ulterioare adoptării P.U.G.-ului se vor preciza
restricțiile la regimul construcțiilor în funcție de limitele de inundabilitate și de
instabilitatea terenului, unde este cazul.
Protecția aerului
Principalul factor poluant al aerului de pe teritoriul comunei Puiești sunt noxele
produse de circulația rutieră, în special cele de pe DJ216 și DJ202. Emisia admisibilă de
gaze auto după normele europene ECO 15-40 este următoarea: CO (g/km) =15-27;
Hc+NO2 (g/km) = 5,8-8,7. La acest moment nu se impun măsuri de protecție, insă în
funcție de creșterea indicilor de motorizare, trebuiesc luate măsurile necesare la nivel
comunal cât și zonal. Se vor lua următoarele măsuri:
- Interzicerea amplasării în teritoriul administrativ al comunei a oricăror unități
producătoare de noxe care pot depăși limitele admisibile.
- Interzicerea arderii deșeurilor din gospodării în spații deschise deoarece
generează mulți factori poluanți
- Modernizarea drumurilor locale de pământ și care generează discomfort prin
praful care rezultă în timpul circulației
- Extinderea zonelor verzi și a celor de agreement. La eliberarea oricărei
autorizații de construire se va impune și respectarea suprafețelor minime de
spații verzi.
Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Pentru atenuarea poluării fonice generată de circulația auto de pe DJ216 și DJ202
se vor planta perdele de protecție acolo unde este posibil, iar amplasarea noilor construcții
pe terenurile adiacente drumurilor județene se va face cat mai departe față de axum
drumului. Se va avea în vedere ca nivelul de zgomot în apropierea unităților economice
productive să respecte STAS10009/1998, respectiv 65Db.
Protecția populației și sănătatea umană
Pentru asigurarea sănătății populației se interzice amplasarea locuințelor în zona de
protecție sanitară a cimitirelor umane (ce au alimentare cu apă din sursă proprie) pe o
rază de 50m și a dispensarului veterinar pe o rază de 30m.
84
Prevenirea și combaterea riscurilor antropice
- Evitarea executării de drumuri și amplasării construcțiilor de orice fel pe pe
versanții instabili
- Executarea arăturilor de-a lungul curbei de nivel
- Se impune păstrarea unei zone de protecție în jurul surselor de unde
magnetice – pentru LEA 20kV pe o fâșie de 24m
- Nivelul admis de radiație al unei antene de telefonie mobile sau releu este
cuprins între 4,5 și 9W/mp, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr.
1193/2006
- Se impune păstrarea unei zone de protecție și siguranță de-a lungul conductei
de transport țiței aparținând CONPET S.A.
Protecția peisajului și a așezării
Se va proteja structura satului definit de cvartalele istorice și rețeaua de străzi
precum și varietatea funcțional-spațială a parcelei. Se vor păstra relațiile spațial-
volumetrice și densitatea dintre componentele construite ale parcelei cu vecinătățile.
Se vor evita intervențiile de restructurare a cvartalelor istorice formate: nu se vor
trasa străzi noi și nu se va modifica parcelarul tradițional prin comasare sau divizare de
parcelă. De asemenea, nu se va reduce semnificativ varietatea funcțional-spațială, iar
componentele construite ale parcelei nu vor suferi modificări majore. Se va evita
modificarea ritmului plin-gol nereprezentativ locului pentru a nu distruge frontul de stradă
tradițional.
Se recomandă prezervarea elementelor identitare ale comunei, precum fântânile și
crucile de piatră, care dau o nuanță aparte peisajului rural. Se recomandă valorificarea și
prezervarea peisajului rural specific așezării prin punctele de percepție favorabile, care
redau o imagine complexă, de ansamblu, a tuturor elementelor dinamice caracteristice din
teritoriu. Se vor evita inserțiile de orice tip (construcții, vegetație, împrejmuiri etc.) care ar
putea altera sau optura pe termen scurt sau lung elementele de peisaj sau întreg peisajul,
în ansamblu.
Protecția siturilor arheologice
Pentru toate cele 11 situri care aparțin comunei Puiești, principala recomandare
este: eliberarea autorizației de construcții sau alte intervenții în sol să se facă doar cu
avizul Direcției de Cultură și Patrimoniu al Județului Buzău.
Avizul va fi obținut doar în baza unui raport de cercetare preventivă, întocmit de un
arheolog expert sau specialist. Obținerea acestui raport de cercetare intră în sarcina
beneficiarului autorizației de construcție/proiectului de amenajare urbană, etc.
Nerespectarea acestei recomandări duce la încălcarea legii 422/2001 și la
pedepsirea făptașilor.
De asemenea, în vederea întocmirii raportului de cercetare, necesar obținerii
avizului, recomandăm efectuarea de cercetări arheologice preventive în perimetrele
siturilor și supraveghere arheologică în zona de protecție a siturilor.
În afara acestor indicații care vizează siturile arheologice, recomandăm
următoarele:
- Înscrierea siturilor Nicolești - Puțul cu cumpănă, Puieștii de Jos – Valea Husein și
Movila Spătaru în Lista Monumentelor Istorice deoarece cele două așezări sunt bogate în
descoperiri și importante pentru studiul comunităților preistorice iar Movila Spătaru este
impresionantă ca mărime și relativ bine păstrată astfel că trebuie să fie protejată mai bine
85
în viitor. De asemenea aceste situri sunt în pericol trecând printr-o stare avansată de
degradare datorita lucrărilor agricole.
- Înscrierea celor 34 situri noi descoperite, respectiv 4 așezări, o necropolă și 28
movile funerare în Repertoriul Arheologic Național (RAN).
- Supraveghere arheologică în zonele unde au existat movile funerare care astăzi au
dispărut. Supravegherea să fie făcută pe o rază de 200 m în jurul punctelor menționate.
- Interzicerea recoltării de pământ din Movila Puiești situată în Puieștii de Sus – cod
RAN - 48913.02, care este deja pe jumătate distrusă. Recomandăm efectuarea de urgență
a unor săpături arheologice de salvare menite să recupereze eventuale materiale
arheologice rămase.
- Întrucât toate siturile sunt acoperite de culturi agricole care au afectat puternic
siturile, recomandăm ca arăturile să nu depășească adâncimea de 0, 30 m.
- Pentru Movila Unchiașu Lupu, Movila Spătaru 1 și Movila Unchiașu Lupu 3 atragem
atenția că la suprafața acestora au fost descoperite fragmente de oseminte umane lucru
care ne demonstrează că cele trei movile au fost puternic afectate atingându-se
mormintele. În acest caz recomandăm încetarea executării arăturilor până la efectuarea
unor cercetări arheologice preventive care să descarce de sarcină arheologică cele două
situri.
- Orice alunecări de teren sau intervenții neautorizate pe suprafața siturilor trebuie
aduse la cunoștința Direcției de Patrimoniu în cel mai scurt timp.
S-au materializat în planurile localităților amplasamentele construcțiilor de cult,
respectiv câte o biserică în satele Puieștii de Sus, Puieștii de Jos, Nicolești, Dăscălești și
Măcrina. Se propune realizarea unei zone de protecție în imediata lor vecinătate.
Autorizarea executării construcţiilor si amenajărilor, care prin amplasament,
funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural (conformare, amplasare goluri, raporturi plin-
gol, materiale utilizate, paletă cromatică, etc.) depreciază valoarea peisajului, este
interzisă.
Interdicţia se stabileşte în urma studiilor de impact, conform Legii 137/95 actualizata
prin OUG 164/2008 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE
Propunerile urbanistice elaborate pe domenii de activitate și funcțiuni conduc în
final la un sistem de reglementări care să stabilească regimul juridic și tehnic al fiecărei
suprafețe cuprinse în intravilanul nou propus al comunei Puiești. Reglementările privesc
stabilirea destinației tuturor terenurilor din localitate sub forma zonificării funcționale.
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor,
partea grafică, precum și a Regulamentului Local de urbanism (volum 2), care face parte
integrantă din prezenta documentație. Prevederile prezentei documentații P.U.G. se aplică
atât la teritoriul intravilan al comunei, cât și la cel extravilan.
Zone și subzone funcționale
Zona funcțională este o categorie urbanistică și reprezintă ”parte din teritoriul unei
localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se
determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din
mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit, zona activităților
industriale, zona spațiilor verzi, etc). Zonele funcționale în care este împărțit teritoriul
86
comunei Puiești, enumerate în cele ce urmează, sunt prezentate grafic în planșa U3
”Reglementări urbanistice - Zonificare”.
ZONA FUNCȚIONALĂ SUBZONĂ FUNCȚIONALĂ
IS – Zonă de instituții publice și servicii ISa – subzona pentru instituții sau
servicii administrative și financiar-
bancare
ISc – subzona pentru comerț și
servicii
ISî – subzona pentru instituții de
învățământ și cultură
ISct – subzona pentru dotări de cult
ISas- subzone pentru dotări de
sănătate și asistență socială
L – Zonă pentru locuințe Lm – subzona locuințelor individuale,
semicolective și colective mici
amplasată în afara zonei de protecție
a siturilor arheologice
Lp – subzona locuințelor individuale,
semicolective și colective mici
amplasată în interiorul zonei de
protecție a siturilor arheologice
ID – Zonă pentru unități industriale și depozitare
A – Zona unitati agro-zootehnice A - subzona unităților agro-
zootehnice amplasată în exteriorul
zonei de protecție a siturilor
arheologice
Ap – subzona unităților agro-
zootehnice amplasată în interiorul
zonei de protecție a siturilor
arheologice
V – Zona pentru spații verzi amenajate, perdele de
protecție, sport și agrement
Vs – subzona spațiilor verzi pentru
sport și agrement
CC – Zonă pentru căi de comunicație CCr - subzona căilor de comunicație
rutieră și a amenajărilor aferente
GC – Zonă pentru gospodărie comunală / cimitire GCc – subzona cimitire și clădiri
anexă
ZONE SITUATE ÎN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN
TDA – Terenuri cu destinație agricolă
TDF – Terenuri cu destinație forestieră
TDH – Terenuri aflate permanent sub ape
TC – Terenuri ocupate de căi de comunicație
RAN – Terenuri ocupate cu situri arheologice
TN – Terenuri neproductive
Pentru zonele funcționale, prevederile Regulamentului Local de Urbanism se
grupează în 3 secțiuni, cuprinzând reglementări specifice, după cum urmează:
Generalități. Caracterul zonei.
87
- Tipuri de de subzone funcționale
- Funcțiunea dominantă a zonei
- Funcțiuni complementare admise
Secțiunea I – Utilizare Funcțională
- Art. 1 Utilizări admise
- Art. 2 Utilizări admise cu condiționări
- Art. 3 Utilizări interzise
- Art. 4 Interdicții temporare
- Art. 5 Interdicții definitive
Secțiunea II – Condiții de amplasare, echipare și configurare a clădirilor
- Art. 6 Orientarea față de punctele cardinale
- Art. 7 Caracteristici ale parcelelor (suprafețe, forme, dimensiuni)
- Art. 8 Amplasarea clădirilor față de aliniament
- Art. 9 Amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor
- Art. 10 Amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeași parcelă
- Art. 11 Circulații și accese
- Art. 12 Staționarea vehiculelor
- Art. 13 Înălțimea maximă admisibilă a clădirilor
- Art. 14 Aspectul exterior al clădirilor
- Art. 15 Condiții de echipare edilitară
- Art. 16 Spații libere și plantate
- Art. 17 Împrejmuiri
Secțiunea III – Posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenurilor
- Art. 18 Procent maxim de ocupare a terenurilor (P.O.T.)
- Art. 19 Coeficient maxim de utilizare a terenului (C.U.T.)
Zone construite protejate sunt: zonele de locuințe protejate sanitar față de surse de
poluare sau discomfort:
- Dispensar veterinar – 30m
- Cimitire – 50m (în cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare cu apă din
sursă proprie)
Zone cu valori de patrimoniu:
- Zonele de protecție ale siturilor arheologice au fost delimitate prin prin studiul
istoric și arheologic aferent P.U.G.
Zone de protecție a cursurilor de apă (conf. Legii apelor nr. 107/1996)
- 15m pentru cursuri de apă cu lățimea de 10-50m
Zone de protecție sanitară cu regim sever pentru (conf. Hotărârea nr. 930 din 11 august
2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de
protecție sanitară și hidrogeologică):
- Stații pompare - 10m de la zidurile exterioare ale clădirilor
- Aducțiuni – 10m de la generatoarele exterioare ale acestora
- Rezervoare îngropate – 20m de la zidurile exterioare ale clădirilor
- Alte conducte din rețelele de distribuție -3m
Zone de restricții de construire: - Zone cu interdicții temporare de construire s-au stabilit atunci când în zona
respective este necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale (ex. zonele
88
de extindere a intravilanului în care dezvoltarea este condiționată de asigurarea
accesului și a echipării edilitare).
În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al localității a
fost împărțit convențional în Unități Teritoriale de Referință (U.T.R.). Împărțirea teritoriului
localității în U.T.R.-uri s-a făcut pe baza planșei U3 ”Reglementări urbanistice. Zonificare”.
Conform prevederilor din Anexa nr. 2 la Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, U.T.R.-ul reprezintă ”subdiviziunea
urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale,
caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și
arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă.
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Urmare a analizei situației existente, ținând cont de perspectivele dezvoltării
demografice și a posibilităților de dezvoltare economică, se fac următoarele propuneri în
domeniul obiectivelor de utilitate publică:
- Modernizării străzilor existente și amenajare intersecții
- Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în toate satele
aparținătoare comunei, precum și în trupurile de intravilan propuse prin
prezentul P.U.G.
- Amenajare trotuare, șanțuri și podețe
- Alimentare cu gaz a localității
Identificarea tipului de proprietate a terenurilor este materializată în planșa ”U5
Proprietatea asupra terenurilor”, astfel:
1. Terenuri aparțiânând domeniului public național (drumul național DN22, calea ferată
Tecuci-Făurei)
2. Terenuri aparținând domeniului public județean (DJ 202, DJ202C, DJ216)
3. Terenuri aparținând domeniului public de interes local: terenurile pe care se află
obiectivele de utilitate publică (servicii publice, echipamente tehnico-edilitare),
drumuri locale, de exploatare și străzi.
4. Terenuri proprietate privată aparținând persoanelor fizice sau juridice.
Obiective de utilitate publică existente:
DOMENII CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI
NAȚIONAL JUDEȚEAN LOCAL SUPR.
TEREN (mp)
LUNGIME
(km)
INSTITUȚII PUBLICE ȘI SERVICII
Sediu primărie 2000
Școală Puieștii de Jos 6700
Școală Nicolești 9950
Școală Dăscălești 4200
Școală Puieștii de Sus 5000
Școală Măcrina 9000
Școală Lunca 10000
Grădiniță Nicolești 440
Grădiniță Dăscălești 700
Grădiniță Puieștii de Sus
89
Cămin Cultural +
Bibliotecă Puieștii de Jos
1351
Cămin Cultural Nicolești 2330
Biserica ortodoxă “Sf.
Gheorghe”
Puieștii de Jos
2000
Biserica ortodoxă
“Adormirea Maicii
Domnului” Nicolești
2340
Biserica adventistă de
ziua a șaptea Conferința
Muntenia - Nicolești
290
Biserica ortodoxă “Sf.
Ion” Dăscălești
2200
Biserica adventistă de
ziua a șaptea Conferința
Muntenia - Dăscălești
800
Biserica ortodoxă “Sf.
Constantin și Elena”
Puieștii de Sus
1840
Biserica ortodoxă “Sf.
Nicolae” - Măcrina
3800
Dispensar medical
Puieștii de Jos
1500
Dispensar medical
Măcrina
1300
Sală festivități Puieștii de
Jos
600
GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Cimitir Puieștii de Jos 9000
Cimitir Nicolești 5000
Cimitir Dăscălești 11000
Cimitir Puieștii de Sus 6800
Cimitir Măcrina 7500
Cimitir Plopi 2100
INFRASTRUCTURĂ MAJORĂ
DJ202
DJ202C
DJ216
Conductă transport Ø20
țiței Bărăganu-Onești
Conpet
SPAȚII VERZI, SPORT, MONUMENTE
Sală sport Puieștii de Jos 1000
Teren sport
multifunctional Puieștii de
7400
90
Jos
Teren sport Nicolești 5000
Teren sport Măcrina 10900
ECHIPAMENTE TEHNICO-EDILITARE
Rețea de distribuție apă
potabilă Puieștii de Jos
10,41
Rețea de distribuție apă
potabilă Nicolești
7,31
Rețea de distribuție apă
potabilă Dăscălești
8,96
Rețea de distribuție apă
potabilă Puieștii de Sus
3,13
Rețea de distribuție apă
potabilă Măcrina
4,87
Rețea de distribuție apă
potabilă Lunca
3,00
Rețea de distribuție apă
potabilă Plopi
1,70
LEA 20kV
APĂRAREA ȚĂRII, ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ
Sediu poliție 4000
4. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE Din analiza critică a situației existente și a propunerilor făcute în cadrul documentației,
se desprind următoarele concluzii:
- Populația va scădea, având în vedere sporul natural negativ din ultimii 10 ani
- Comuna Puiești, datorită a proximității față de orașul Rm. Sărat și a bunei
accesibilități are șanse de dezvoltare economică și de reglementare a diferitelor
aspecte sociale și de protecție a mediului natural.
- Față de posibilitățile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de
muncă existente și posibil de realizat, datorită potențialului de dezvoltare a
activităților de servicii și producție, se preconizează o creștere a interesului
pentru dezvoltarea acestor activități (și implicit a solicitărilor pentru terenuri
destinate comerțului și serviciilor), precum și a sectorului locuințelor.
- Relansarea activității economice a comunei se poate realiza prin reactivarea
unităților economice existente în agricultură, precum și stimularea investițiilor în
societăți comerciale cu profil servicii și prin promovarea activităților productive
nepoluante.
În baza analizei multicriteriale la nivelul localității și a trupurilor componente s-au stabilit
categorii de intervenție și reglementări privind:
- Funcțiunea dominantă a zonei
- Configurația fondului construit existent și a parcelarului propus
- Circulația și echiparea edilitară
Planul urbanistic general, odată aprobat, devine act de autoritate al administraţiei
publice locale și instrumentul tehnic pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea
91
urbanistică a teritoriului comunei, pe baza căruia se elaborează certificatele de urbanism
şi autorizaţii de construire în teritoriu.
Pentru ca propunerile să capete contur și să fie aplicabile, se impune ca pe viitor, în
funcție de oportunități și oferte de investiții, să fie elaborate documentații de tipul Plan
Urbanistic Zonal (P.U.Z.) sau Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) privitoare la:
- Reglementarea situației juridice a terenurilor pentru zonele insuficient
reglementate
- Construirea zonelor turistice
- Zonele de lotizări corespunzătoare extinderii intravilanelor
De asemenea, se vor întocmi după aprobarea P.U.G. documentații urbanistice de
tipul Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z.) sau Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) pentru
scoatere de sub interdicția temporară de construire a zonelor materializate în planșa de
reglementări urbanistice.
În situația în care, sub presiunea investitorilor, zone din teritoriul intravilanului propus
și din teritoriul din extravilan, vor căpăta alte funcțiuni față de prevederile prezentei
documentații P.U.G., în baza certificatului de urbanism emis de autoritatea locală, zonele
respective se vor supune întocmirii de documentații de urbanism cu caracter local (P.U.Z.)
care vor urma traseul avizărilor în vederea aprobării conform actelor normative în vigoare.
Termenul de valabilitate al prezentului P.U.G. este de 10 ani.
Prezenta documentație servește la:
- Dezvoltarea și finanțarea de programe de urbanizare a zonelor construite în
teritoriu
- Dotarea cu echipamente edilitare
- Întreținerea și dezvoltarea infrastructurii
- Luarea de măsuri în vederea protejării mediului natural și construit
- Eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire
Șef proiect: arh. Nicoleta TOMESCU
Întocmit: urb. Maria Alina RĂDULESCU
urb. Teodora Paula CEACÎRU
Recommended