View
4
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
RAPORT INTERMEDIAR privind infrastructurile de cercetare
din România
- Roadmap 2017 -
- Iulie 2017 -
CUPRINS:
Cuvânt înainte al Ministrului cercetării și inovării ........................................................3
Cuvânt înainte al Președintelui CRIC ...............................................................................4
1. Rolul Comitetului Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC) ................5
2. Strategia Națională pentru Infrastructuri în cadrul SNCDI 2014-2020 ..............5
2.1. Situația actuală ..................................................................................................... 5
2.2. Viziune și obiective strategice ale Raport (Roadmap-ului național) .................... 6
2.3. Obiective strategice: ............................................................................................ 6
3. Rolul infrastructurilor de cercetare în Roadmap-ul național .............................7
Definiție: ...................................................................................................................... 7
Caracteristici: ............................................................................................................... 8
Tipuri de infrastructuri ................................................................................................. 8
Beneficii ale infrastructurilor de cercetare ................................................................. 8
4.Procesul de realizare a Roadmap-ului național ..........................................................9
4.1. Obiective generale ................................................................................................ 9
4.2. Obiective specifice ............................................................................................. 10
4.3. Interval de timp vizat: ........................................................................................ 11
4.4. Surse de finanțare: ............................................................................................. 11
5. Metodologia utilizată pentru identificarea infrastructurile de cercetare ........... 11
6. Selecția infrastructurilor de cercetare ................................................................... 12
7. Rolul Roadmap-ului național ...................................................................................... 14
8. Implementare și măsuri suport .................................................................................. 14
9. Recomandări ................................................................................................................ 14
10. Concluzii ..................................................................................................................... 15
Anexa ................................................................................................................................. 17
Cuvânt înainte al ministrului cercetării și inovării
Infrastructurile de cercetare științifică reprezintă una dintre cele mai importante surse
de generare de cunoaștere. În ultimii ani, România a reușit să fie un partener important
sau să conducă câteva dintre cele mai importante infrastructuri pan-europene, în ciuda
unor dificultăți sistemice ale domeniului cercetare-inovare, ceea ce dovedește calitatea
profesională de excepție și abnegația persoanelor care au crezut în munca pe care o fac.
Este important de subliniat că acest domeniu trebuie să funcționeze ca un motor de
dezvoltare economică și cât mai multe dintre rezultatele obținute de cercetători să fie
transferate rapid către utilizatori și în final către societate în ansamblu, care contribuie
financiar la funcționarea acesteia. La acest moment, concentrarea și optimizarea
utilizării resurselor existente sunt factori cheie pentru dezvoltarea domeniului, iar
prezentul Raport se constituie într-un instrument importat de planificare strategică pe
termen mediu și lung al domeniului cercetare – inovare.
Sunt convins că interconectarea infrastructurilor românești cu cele europene vor aduce
valoare atât României dar și Uniunii Europene în ansamblul său, iar eforturile noastre se
vor constitui într-un impuls important acordat economiei românești.
Puiu-Lucian GEORGESCU Ministrul Cercetării și Inovării
București, iulie 2017
Cuvânt înainte al Președintelui CRIC Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare - CRIC a fost creat în august 2016
prin decizie ANCSI, cu misiunea de a coordona revizuirea foii de parcurs pentru
infrastructurile de cercetare.
Plecând de la analiza situației prezente, Roadmap-ul național privind infrastructurile de
cercetare din România își propune să evidențieze volumul, calitatea, gradul de utilizare
al echipamentelor, instalațiilor și laboratoarele de cercetare științifică din sistemul
național CDI cu relevanță semnificativă pentru domeniile lor, dezvoltate prin programe
naționale și/sau europene.
Un aspect aparte îl constituie participarea comunității științifice românești la proiecte
pan-europene ESFRI, ca una din sursele esențiale de identificare a infrastructurilor
naționale de cercetare, în acord cu prevederile Strategiei naționale pentru cercetare-
dezvoltare-inovare (2014-2020).
Comitetul CRIC mulțumește pe această cale sprijinului acordat de echipa Ministerului
Cercetării și Inovării pentru realizarea prezentului document, care va cunoaște ediția
finală în decembrie 2017.
Alexandru Emil ALDEA,
Președinte CRIC
București, iulie 2017
5
1. Rolul Comitetului Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC)
Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC) a fost înființat prin
Decizia Președintelui ANCSI nr.9311 din data de 5 august 2016 cu misiunea de a actualiza
roadmap-ul național pentru infrastructurile cercetării. Inițial CRIC și-a desfășurat
activitatea în perioada 2007-2008, când a elaborat primul Raport privind infrastructurile
de cercetare din România (2008).
Ca urmare a implementării Strategiei Naționale CDI (2014-2020) este necesară
revizuirea priorităților naționale și formularea de recomandări privind dezvoltarea
infrastructurilor de cercetare, în conformitate cu angajamentele europene ale României,
bazate pe o fundamentare prospectivă a nevoilor și pe un proces de identificare a
domeniilor de specializare și dezvoltare viitoare cu impact economic și regional.
În cel de-al 2-lea semestru din anul 2016, CRIC a elaborat Raportul de strategie
privind infrastructurile din România care a fost aprobat de ANCSI în luna decembrie 2016,
rezultat al dezbaterilor și analizelor derulate în scopul prioritizării investițiilor publice
pentru infrastructuri de cercetare.
Raportul a făcut recomandări de ordin strategic privind realizarea foii de parcurs,
activitate finanțată prin proiectul SIPOCA27 din Programul Operațional Capacitate
Administrativă (POCA), aflat în derulare. De asemenea, a fost prevăzut un calendar de
desfășurare pentru activitățile privind finalizarea foii de parcurs pe baza unei metodologii
de lucru, până la sfârșitul anului în curs.
2. Strategia Națională pentru Infrastructuri în cadrul SNCDI 2014-2020
2.1. Situația actuală România se află în plin proces de implementare a strategiei domeniului CDI,
realizată ca rezultat al unui larg exercițiu participativ de previziune și consultare a tuturor
celor interesați sau implicați în domeniul CDI. Strategia națională CDI (2014-2020) prevede
ca prioritate investițională infrastructurile de cercetare, dar și formarea și dezvoltării
resurselor umane care să asigure o bună utilizare și funcționare a acestor infrastructuri.
Strategia, actualizată în luna februarie 2017, identifică provocările următorului
interval strategic legate în principal de continuarea consolidării infrastructurilor de
cercetare și utilizarea adecvată la un nivel optim al acestora. Scopul este ca
6
infrastructurile de cercetare să asigure un acces transparent la resurse și să ofere mediului
economic, academic și de cercetare, servicii de valoare adăugată la un înalt nivel
calitativ, compatibil cu standardul european și mondial al fiecărui subdomeniu de
cercetare pentru care este dezvoltată infrastructura.
2.2. Viziune și obiective strategice ale Raport (Roadmap-ului național) Prin Roadmap-ul național se urmărește realizarea unei liste de infrastructuri de cercetare
prioritare la nivel național, bazată pe o fundamentare prospectivă a nevoilor din acest
sens, și pe un proces de Raport pentru infrastructurile de cercetare din România care are
rolul:
- de instrument de planificare strategică și document de referință în vederea luării
deciziilor în cadrul domeniului;
- de instrument pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat de
infrastructurile de cercetare din România cu relevanță națională, europeană și
internațională;
- de identificare și prioritizare a investițiilor publice în infrastructurile de cercetare,
care trebuie să fie implementate în actualul ciclu de programare financiară.
Prezentul Roadmap privind infrastructurile de cercetare din România își propune să
acopere perioada 2017-2025 la implementarea cărora vor fi utilizate în mod
complementar diverse surse de finanțare, cum sunt: programe naționale de cercetare,
programe operaționale (POC, POR etc.) finanțate din fonduri europene etc. Un exercițiu
de cartografiere a infrastructurilor și echipamentelor de cercetare precum și a serviciilor
existente în România precum și utilizarea acestora a fost efectuat anterior, iar datele și
informațiile sunt disponibile prin portalul ERRIS (“Engage în Romanian Research
Infrastructures System”, www.erris.gov.ro).
2.3. Obiective strategice: - Optimizarea utilizării infrastructurilor de cercetare existente în România: prin
raportul de strategie din decembrie 2016, CRIC constată existența în România a unei
infrastructuri de cercetare bogate, moderne și variate pentru care ar trebui să crească
gradul de utilizare, eventual în regim de utilizatori multipli și acces deschis;
- Optimizarea participării României în infrastructuri pan-europene: în afara
infrastructurilor pan-europene găzduite de România, în prezent nu există la nivel
național un cadru centralizat de decizie și coordonare bugetară pentru participarea în
alte infrastructuri pan-europene, sau cel puțin o monitorizare a gradului de utilizare
7
a celor în care România este deja parte. Prin urmare, prezentul Raport își propune să
facă o inventariere a acestora, și includerea lor pe lista de infrastructuri de cercetare
prioritare; participarea la aceste infrastructuri ar trebui să se constituie în angajament
ferm al României ce trebuie respectat și din care comunitatea științifică și utilizatorii
(inclusiv companii) să extragă maximum de beneficii;
- Identificarea unor noi investiții majore: România trebuie să continue să investească
în infrastructuri de cercetare, acolo unde există masă critică de specialiști activi;
acestea pot contribui la procesul de specializare inteligentă și/sau la susținerea
excelenței științifice; acestea se pot integra ulterior în marile infrastructuri pan-
europene și internaționale de cercetare;
- Creșterea capacității de management a infrastructurilor de cercetare: atragerea
de finanțări pentru sprijinirea infrastructurilor de cercetare reprezintă
responsabilitatea instituțiilor de cercetare sau a celor de învățământ superior care le
coordonează. Instituțiile statului sunt responsabile însă pentru finanțarea subsidiară a
infrastructurilor de cercetare cu relevanță națională, precum și pentru participarea
României la infrastructurile de cercetare coordonate la nivel european și
internațional. Prin urmare, instituțiile și organizațiile care coordonează infrastructuri
de cercetare au responsabilitatea de a iniția demersuri în vederea atragerii de
finanțări și din surse alte surse decât bugetul public național;
- Asigurarea funcționării adecvate a infrastructurilor deja existente, inclusiv a celor
de interes național și regional (cele din urmă pot servi drept poli de dezvoltare
regională); pentru focalizarea bugetării și a rezultatelor este încurajată corelarea
infrastructurilor de cercetare pe modelul ERIC (European Research Infrastructure
Consortium), prin crearea unor consorții naționale de cercetare.
3. Rolul infrastructurilor de cercetare în Roadmap-ul național
Definiție:
Infrastructurile de cercetare sunt definite în cadrul prezentului Raport, astfel:
”Instalații, echipamente, resurse ori instrumente, de amploare și complexitate deosebite
– măsurate de costurile de achiziții, de operare, de întreținere, facilitare a accesului
utilizatorilor – prin care se asigură condiții esențiale comunității științifice în vederea
unei activități de calitate, atât în cercetarea fundamentală, cât și în cea aplicativă;
8
infrastructurile pot fi localizate, distribuite multiplu și pot fi accesate de mai multe
grupuri de cercetare”.
Caracteristici:
- sunt localizate într-o singură locație sau distribuite;
- sunt la nivel pan-european, de interes național, regional și comunități de utilizatori
identificați;
- cu acces deschis (“open access”);
- au o masă critică de specialiști capabilă să susțină funcționarea, dezvoltarea
experimentelor și obținerea saltului de cunoaștere în domeniul de excelență și
unicitate al infrastructurii operaționale.
Tipuri de infrastructuri
- aflate în faza de proiect / proiectare;
- aflate în faza de construcție;
- aflate în faza de operare;
- aflate în faza de decomisionare.
Nu sunt considerate infrastructuri de cercetare următoarele: echipamente individuale,
universități sau institute de cercetare, programe de cercetare, rețele de cercetare.
Beneficii ale infrastructurilor de cercetare
România se află în plin proces de implementare a strategiei domeniului CDI,
realizată ca rezultat al unui larg exercițiu participativ de previziune și consultare a tuturor
celor interesați sau implicați în domeniul CDI. Strategia națională CDI (2014-2020) prevede
ca prioritate investițională infrastructurile de cercetare, dar și formarea și dezvoltarea
resurselor umane care să asigure o bună utilizare și funcționare a acestor infrastructuri.
Strategia națională de CDI (SNCDI 2014-2020), actualizată în luna februarie 2017,
identifică provocările următorului interval strategic legate în principal de continuarea
consolidării infrastructurilor de cercetare și utilizarea adecvată la un nivel optim al
acestora. Scopul este ca infrastructurile de cercetare să asigure un acces transparent la
resurse și să ofere mediului economic, academic și de cercetare, servicii de valoare
adăugată la un înalt nivel calitativ, compatibil cu standardul european și mondial al
fiecărui subdomeniu de cercetare pentru care este dezvoltată infrastructura.
Beneficiile aduse de dezvoltarea unor infrastructuri de cercetare prin utilizarea și
partajarea resurselor pentru desfășurarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare
9
sunt în principal în domeniul tehnico-științific, contribuind nemijlocit la potențarea
inovării, prin noi descoperiri, optimizări ale proceselor tehnologice, dezvoltarea de
produse, servicii și tehnologii industriale.
Pe termen mediu și lung, impactul benefic al investițiilor în infrastructura de
cercetare devin vizibile la nivelul întregii societăți prin crearea de noi locuri de muncă și
creșteri economice în sectoarele aferente.
Raportul “The Economic Rationale for Public R&I Funding and its Impact”1 aduce
argumente solide în sprijinul contribuției clare pe care o au investițiile în cercetare și
inovare asupra productivității și creșterii economice, cuantificând la 15% contribuția
domeniului CDI la creșterile de productivitate din Europa în perioada 2000-2013. De
asemenea, conform unui studiu recent2 o creștere în medie cu 10% a investițiilor în
cercetare ar conduce la creșteri ale productivității între 1,1%-1,4%. Pornind de la media
europeană a investițiilor în cercetare de 2,03% din PIB în 2015, o creștere cu 10% a
investițiilor CDI reprezintă 0,2% din PIB, iar o creștere cu 1,1% în productivitatea muncii
ar însemna o creștere de 1,1% din PIB. În concluzie, aceasta înseamnă o creștere în PIB în
termeni absoluți de la 0,2% la 1,1%, deci un efect de multiplicare de peste 5 ori al
investițiilor din cercetare reflectată în creșterea PIB-ului și calculată ca medie în UE.
4.Procesul de realizare a Roadmap-ului național
4.1. Obiective generale Prin Roadmap-ul național aferent perioadei 2017-2025 se urmărește realizarea unei liste
de infrastructuri de cercetare prioritare la nivel național, bazată pe documente de
politica a domeniului (Strategia Națională CDI), pe angajamente europene și
internaționale ale României (ex. participare la infrastructurile de cercetare pan europene
cuprinse în Road map-ul ESFRI, participarea la marile infrastructuri de cercetare la care
România este stat membru, respectiv CERN sau FAIR, etc), pe o fundamentare prospectivă
a nevoilor, și pe un proces de identificare a domeniilor de specializare și de dezvoltare
viitoare ce vor avea impact economic și regional.
Astfel, Roadmap-ul național al infrastructurilor de cercetare din România va servi ca:
1 https://bookshop.europa.eu/en/the-economic-rationale-for-public-r-i-funding-and-its-impact-
pbKI0117050/?CatalogCategoryID=Gj0KABst5F4AAAEjsZAY4e5L
2 Koopmans, C C and Donselaar P (2015). Een meta-analyse van het effect van R&D op productiviteit. Economisch
Statistische Berichten, 100 (4717), 518-521.
10
- instrument de planificare și ca document de referință în vederea luării deciziilor
aferente intervalului 2017-2025, în cadrul domeniului în cauză;
- document de referință pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat de
infrastructurile de cercetare din România cu relevanță națională, europeană și
internațională.
4.2. Obiective specifice ● Optimizarea participării României în infrastructuri pan-europene
- În afara infrastructurilor coordonate de România sau la care Romania are o
pondere foarte mare (ELI NP și DANUBUIS-RI), Foaia de parcurs propune
includerea componentelor românești din infrastructurile pan-europene
(ACTRIS, EMSO etc) în această listă pentru a asigura cadrul național de decizie
și coordonare bugetară.
● Identificarea unor noi investiții majore
- România trebuie să continue să investească în infrastructuri de cercetare,
pentru care există masă critică de specialiști activi, care pot contribui la
procesul de specializare inteligentă și/sau la susținerea excelenței științifice,
eventual cu perspective de a se alătura unor infrastructuri pan europene sau
internaționale.
● Creșterea capacității de management a infrastructurilor de cercetare
- Atragerea de finanțări pentru sprijinirea infrastructurilor de cercetare
reprezintă responsabilitatea instituțiilor de cercetare sau a celor de învățământ
superior care le coordonează. Instituțiile statului au ca scop (în funcție de
posibilitățile financiare) finanțarea subsidiară a infrastructurilor de cercetare
cu relevanță națională, precum și participarea României la infrastructurile de
cercetare coordonate la nivel european și internațional. Prin urmare,
instituțiile/ organizațiile care coordonează infrastructuri de cercetare au
responsabilitatea de a iniția demersuri în vederea atragerii de finanțări și din
surse private.
● Asigurarea funcționării adecvate a infrastructurilor existente, inclusiv a celor de
interes național și regional (cele din urmă pot servi drept poli de dezvoltare
regională)
- Pentru focalizarea bugetării și a rezultatelor, este încurajată corelarea
infrastructurilor de cercetare pe modelul ERIC (European Research
Infrastructure Consortium), prin crearea unor consorții naționale de cercetare.
11
4.3. Interval de timp vizat: 2017 – 2025
4.4. Surse de finanțare: - fonduri naționale (PNCDI 3),
- fonduri europene (POC),
- fonduri din mediul privat.
- alte fonduri
5. Metodologia utilizată pentru identificarea infrastructurile de cercetare Metodologia utilizată pentru realizarea prezentului Raport a fost dezvoltată de
Ministerul Cercetării și Inovării, împreună cu experți externi. Resurse importante necesare
derulării prezentului exercițiu au provenit din proiectul SIPOCA 27, ce conține proceduri
de identificare, evaluare și prioritizare ale investițiilor în infrastructurile naționale de
cercetare din România.
Lista infrastructurilor de cercetare din Anexa la prezentul document, cuprinde
acele infrastructuri menționate explicit în Raportul privind infrastructurile de cercetare
al ESFRI Roadmap-ul European3, la care există participare românească sau masă critică de
organizații de cercetare pentru participare și demersurile administrative de participare
sunt în curs de elaborare, precum și cele din Programul de Guvernare pentru perioada
2017 – 20204 (abordarea ”infrastructuri pre-definite”). Având în vedere că o infrastructură
pan-europeană de cercetare se construiește și se consolidează în cel puțin 10 ani, există
posibilitatea ca nu toate acestea să atingă nivelul de maturitate dorit de participanți.
Drept urmare, prezentul document nu este unul rigid ci se poate actualiza în timp,
prezentând acum doar imagina aferentă lunii iulie 2017. De asemenea, având în vedere
durata lungă de viață a unei asemenea infrastructuri, deciziile de finanțare pentru
construcție se vor lua în funcție de oportunitățile deschise la acel moment, dar cu
asigurarea sustenabilității componentei românești și a fondurilor necesare pentru
operare.
Această listă va fi completată și actualizată până la sfârșitul anului 2017 cu acele
infrastructuri identificate de experți externi cu ajutorul proiectului SIPOCA 27 (abordarea
”infrastructuri noi, identificate pe baza nevoilor comunității științifice”) și va fi publicată
3 http://www.esfri.eu/roadmap-2016
4 Aprobat prin Hotărârea nr. 1 a Parlamentului României, publicat în M.Of. nr. 5 din 4 ianuarie 2017
12
pe pagina de internet a Ministerului Cercetării și Inovării în luna decembrie 2017.
Metodologia este corelată cu prioritățile de specializare inteligentă și de prioritate
publică ale SNCDI 2014-2020 și ale Strategiilor Regionale, precum și cu abordarea marilor
provocări societale (vezi criteriile de evaluare din grila de evaluare);
Fiecare infrastructură de cercetare nou identificată va fi analizată și evaluată în
baza unei propuneri depuse:
- Fișa de infrastructura completată anterior de către reprezentații IC;
- Grila de autoevaluare completată de către reprezentanții IC;
- Studiu de impact (dacă există);
- CV-uri în format Europass pentru membrii echipei de cercetare;
- Expresii de interes;
- Documente justificative care pot ilustra caracterul de acces deschis;
- Alte documente justificative care pot susține răspunsurile oferite la întrebările
din grila de evaluare (inclusiv raportul de strategie al CRIC dec. 2016).
Domeniile de finanțare sunt cele din Strategia Națională de CDI.
1. Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI
– corelat cu domeniile ”Energie” și ”Mediu” ale ESFRI);
2. Bioeconomie (domeniu de specializare inteligentă SNCDI corelat cu domeniul
”Sănătate și Alimentație” al ESFRI);
3. Eco-nano-tehnologii și Materiale Avansate (domeniu de specializare inteligentă
SNCDI, corelat domeniul ”Științe fizice și inginerie” al ESFRI);
4. Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Spațiu și Securitate (domeniu de
specializare inteligentă SNCDI, corelat domeniul ”E-Infrastructuri” al ESFRI);
5. Sănătate (domeniu de prioritate publică din actualul ciclu strategic SNCDI) – corelat
cu domeniul Sănătate și Alimentație din Road map ESFRI);
6. Patrimoniu Social și Cultural (domeniu de prioritate publică din actualul ciclu
strategic SNCDI, corelat cu domeniul ”Inovare socială și culturală” al ESFRI;
7. Tehnologii Noi și Emergente (domeniu de prioritate publică din actualul ciclu
strategic SNCDI, corelat cu domeniul ”E-Infrastructuri” al ESFRI.
6. Selecția infrastructurilor de cercetare Ministerul Cercetării și Inovării va aproba Raportul privind Infrastructurile de cercetare
(Roadmap național) pe baza propunerii înaintate de CRIC, pe baza următoarelor criterii:
13
să fie incluse în Roadmap-ul european ESFRI;
să fie incluse în Strategia Națională de CDI.
Un alt rol al CRIC se referă la avizarea listei de proiecte pentru noile infrastructuri de
cercetare care vor rezulta în baza evaluării realizate prin proiectul SIPOCA.
În această etapă (infrastructuri predefinte):
a fost identificat un prim set de proiecte cu participare românească, incluse în
roadmap-ul european ESFRI (decembrie 2016);
au fost identificate și alte propuneri ESFRI la care România este reprezentată prin
comunități de cercetare și proiecte de prioritate națională (ianuarie-mai 2017);
au fost identificate și alte propuneri ESFRI la care România poate participa, unde
există masă critică din domeniul CDI și unde există un real interes din partea
utilizatorilor.
Totodată, în faza a doua (infrastructuri noi), urmează a fi identificate proiecte noi de
infrastructuri de cercetare care vor fi evaluate printr-un proces transparent cu sprijinul
unor experți externi independenți, grupați pe domenii enunțate anterior.
Evaluarea asigurată prin proiectul SIPOCA reprezintă o metodă prin care se pot obține
informații și cunoștințe relevante bazate pe experiența profesioniștilor din domenii
diverse de activitate. Este o metodă participativă și imparțială de discuție, dar și de
analiză și realizare de prognoze în vederea anticipării anumitor situații complexe.
Aceasta își dovedește utilitatea mai ales în situațiile care reclamă un anumit grad de
transparență a hotărârilor. Experții se întrunesc în grupuri de lucru de 7-12 persoane
moderate de un raportor care să se asigure că sunt atinse în timpul discuției toate
elementele din Grila cu criterii și întrebări de evaluare, să realizeze minutele întâlnirilor
și care să raporteze rezultatele obținute. De asemenea, pentru o calitate crescută a
rezultatelor obținute în urma discuțiilor, aceștia vor modera și vor interveni în discuții
pentru a se asigura că sunt atinse toate subiectele aflate pe agendă.
Etape în procedura de evaluare:
● Evaluatorii au fost selectați ca urmare a unor termenii de referință, a grilei de
evaluare și a detaliilor logistice (de către echipa SIPOCA);
● Sunt cooptați experți independenți pe domenii;
● Se pregătește și se transmite către experți un material cu toate informațiile
necesare referitoare la subiectul abordat (fișe pentru fiecare IC, grila de evaluare
14
completată de către reprezentați din cadrul fiecărei IC, CV-urile personalului din
cadrul acestora, expresii de interes, SNCDI 2014-2020, Roadmap-ul ESFRI,
Roadmap-ul național elaborat în 2008, Raportul de strategie al CRIC, Raportul
privitor la starea actuală a infrastructurilor de cercetare elaborat de Echipa SIPOCA
în decembrie 2016, și alte documente legislative și de strategie relevante);
● Se face analiza individuală a materialelor transmise de către fiecare expert.
● Discuțiile sunt moderate în cadrul panelurilor de experți;
● Se face un raport aferent fiecărei întâlniri și se trimite către participanți în vederea
obținerii unor comentarii finale;
● Se diseminează raportul final către grupul țintă.
● Raportul final al proiectului SIPOCA este înaintat conducerii ministerului care îl va
transmite spre analiză și avizare Comitetului Roman pentru Infrastructuri de
Cercetare.
7. Rolul Roadmap-ului național Acest document va servi ca:
- instrument de planificare strategică și document de referință în vederea luării
deciziilor aferente intervalului 2017-2025, în cadrul domeniului cercetare-inovare;
- document de referință pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat de
infrastructurile de cercetare din România cu relevanță națională, europeană și
internațională.
8. Implementare și măsuri suport Ministerul Cercetării și Inovării, în calitatea sa de coordonator al politicilor naționale de
CDI, va asigura finanțarea cheltuielilor operaționale ale infrastructurilor menționate în
Roadmap-ul final, în etape de finanțare, din programele cu obiective de CDI, din fonduri
naționale și europene.
9. Recomandări 9.1 Finanțarea costurilor de întreținere și operare infrastructurilor de cercetare din
România trebuie să fie un obiectiv prioritar al programelor de cercetare-dezvoltare-
inovare, în condițiile în care acestea se dovedesc a fi generatoare de cunoaștere,
interconectate (sau cu potențial de interconectare) cu infrastructuri similare din UE
sau din lume;
9.2 Construcția de noi infrastructuri de cercetare trebuie să răspundă unor nevoi
specifice, identificate de comunitatea științifică, în strânsă cooperare cu comunitățile
15
de utilizatori ai datelor și informațiilor științifice;
9.3 În cazul particular al construcției/upgrade unor infrastructuri de cercetare care
participă în mod direct (ca nod/partner sau altă formă de organizare) la proiecte pan-
europene de cercetare, finanțarea trebuie acordată cu prioritate. Subsecvent,
proiectele de cercetare-inovare care contribuie de dezvoltarea capacității
comunității științifice din România din acel domeniu sau care comunității de
utilizatori din acele domenii specifice, trebuie de asemenea finanțate cu prioritate;
9.4 Angajamentele europene și internaționale (referitoare la participarea la
infrastructuri de cercetare) asumate în perioada anterioară trebuie să fie duse la bun
sfârșit și să beneficieze de o atenție sporită în proiectarea de programe naționale de
cercetare – inovare. Utilizatorii (companii, agenții naționale, alți cercetători, publicul
larg) trebuie să beneficieze fără restricții de rezultatele generate de infrastructurile
de cercetare științifică, în condițiile protejării drepturilor de proprietăți intelectuale
și a drepturilor de autor;
9.5 Este important ca să se realizeze o evaluare a resurselor umane din Romania active
în fiecare infrastructură (în termeni de ”Echivalent Normă Întreagă” / an /
infrastructură / sumă necesar a fi plătită pentru utilizare), astfel încât participarea
să fie eficientă, iar la o viitoare analiză detaliată cost-beneficiu să se poată evidenția
avantajele existente, atât la nivel științific, dar și la nivelul utilizatorilor și societății.
10. Concluzii Prin prezentul Raport intermediar (Roadmap național - iulie 2017), s-a realizat o listă a
proiectelor de infrastructură de cercetare de tip ”infrastructură predefinită” pentru care
România s-a angajat pe plan european sau național (prin documente de politică a
domeniului), ca urmare a propunerii CRIC din decembrie 2016, a identificării unor noi
participări romanești la proiecte incluse deja în Roadmap-ul ESFRI și prin luarea în
considerare a Strategiei Naționale de CDI.
În următoarea etapă:
până în luna octombrie 2017, experții din proiectul SIPOCA 27 vor definitiva lista
proiectelor noi de infrastructuri, ce vor fi incluse în etapa următoare a Raportului;
CRIC va înainta propunerea de Raport (Roadmap) pentru cele două tipuri de
proiecte, ”pre-definite” și ”infrastructuri noi” conducerii MCI până la sfârșitul lunii
octombrie 2017;
MCI va aproba Raportul, prin Ordin al ministrului cercetării și inovării, până la
16
sfârșitul lunii octombrie 2017.
Finanțarea costurilor de construcție (sau upgrade) a infrastructurilor de cercetare
cuprinse în acest Roadmap se va face în etape, în funcție de bugetele obținute din
programe europene sau naționale și de oportunitățile de la acel moment iar cele
operaționale se va face din bugetul național.
17
Anexa
Tabel 1 - Infrastructuri identificate în Raportul CRIC (decembrie 2016)
Acronim Denumire completă
Instituția responsabilă în
România
Încadrare Roadmap ESFRI
sau alt document strategic
Costuri de construcție total infrastructura
europeană
(Mil. EUR)
Costuri de construcție pentru componenta
românească a infrastructurii europene (Mil. EUR)
Costuri totale de operare europene
(Mil. EUR/an)
Costuri operare pentru contribuția românească
/ an
(Mil. EUR)
Prioritate(*)
Tehnologii noi emergente
ELI-NP Extreme Light Infrastructure
IFIN-HH Regiunea București Ilfov
Proiect “landmark” ESFRI
850 311 2013-2015: 136 Mil. EUR 2016-2018: 174 Mil. EUR
90 31 1
Energie, Mediu si Schimbări Climatice
DANUBIUS-RI
International Centre for Advanced Studies on River-Sea Systems
INCD GeoEcoMar Regiunea București Ilfov
Proiect ESFRI
RO coordonează
200 150 2014-2020: 50 Mil. EUR 2020-2023: 100 Mil. EUR
20 15 1
ACTRIS-RI Aerosols, Clouds and Trace gases Research Infrastructure
INOE 2000 Regiunea București Ilfov
Proiect ESFRI
190 2.15 50 0,8 2
EPOS
European Plate Observing System
INCD Fizica Pământului, Regiunea București Ilfov
Proiect ESFRI
53 0,3 15 1,5 2
EMSO EUXINUS
European Multidisciplinary Seafloor and water-column Observatory
INCD GeoEcoMar Regiunea Sud-Est
“landmark” ESFRI
RO participă la
EMSO-ERIC
108 5,9 36 0,7 2
ICOS Integrated Carbon Observation System
INOE 2000 Regiunea București Ilfov
“landmark” ESFRI
48 1,5 25-34 0,7 2
18
LifeWatch E-Science European Infrastructure for Biodiversity and Ecosystem Research
Asociația LifeWatch-Romania (condusă de
Universitatea din București)
Regiunea București Ilfov
“landmark” ESFRI
A fost înființat LIFEWATCH-ERIC (RO nu
este membru)
66 2,5 10 0,03 3
Eco Nano Tehnologii si Materiale Avansate
FAIR Facility for Antiproton and Ion
Research
IFIN-HH
Regiunea București Ilfov
“landmark” ESFRI
1.262 15
(distribuiți egal în: cash, contribuții in kind pentru
experimente si contribuții in kind pentru acceleratori
234 3 2
HL-LHC (CERN) High-Luminosity Large Hadron
Collider
IFIN-HH
Regiunea București Ilfov
“landmark” ESFRI
1370 Componentă a infrastructurii internaționale CERN, RO este membru CERN; estimat 7,5
Mil. EUR
100 6 2
Eco-nano-tehnologii si materiale avansate
SPIRAL 2 Système de Production d’Ions Radioactifs en Ligne de 2e génération
IFIN-HH Regiunea București Ilfov
“landmark” ESFRI
110 Infrastructură operațională (IIN)
5 Parte a IIN 3
KM3NET 2.0 KM3 Neutrino Telescope 2.0: Astroparticle & Oscillations Research with Cosmics in the Abyss
Institutul de Științe Spațiale
Regiunea București Ilfov
Proiect ESFRI
137 Nu au fost încă definite 3 Nu au fost încă definite
4
Bioeconomie
EU-OPENSCREEN
European Infrastructure of Open Screening Platforms for Chemical Biology
Institutul de Chimie al Academiei; Timișoara Regiunea Vest
Proiect ESFRI
70 5 1,2 0,06 + in kind (nedefinit încă)
4
Tehnologia informațiilor si a Comunicațiilor, Spațiu si securitate
PRACE Partnership for Advanced
Computing in Europe
Asociația ARCAS (Asociația Română pentru promovarea
metodelor computaționale
avansate in cercetarea științifică)
Regiunea București
Ilfov
“landmark” ESFRI
500 nu sunt necesare costuri de construcție
120 0,04 4
19
Tabel 2 - Participări la infrastructuri pan-europene și naționale identificate în perioada dec. 2016 – iul. 2017
Acronim Denumire completă
Instituția responsabilă în România
Încadrare Roadmap ESFRI
sau alt document strategic
Costuri de construcție
total infrastructura europeană (Mil. EUR)
Costuri de construcție pentru componenta
românească a infrastructurii europene
(Mil. EUR)
Costuri totale de operare europene
(Mil. EUR/an)
Costuri operare pentru contribuția românească / an
(Mil. EUR)
Energie, Mediu și Schimbări Climatice
ALFRED Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator Infrastructure
RATEN ICN-Pitești Regiunea Sud Muntenia
SNCDI 2014-2020 și programul de guvernare 2017-2020 construcție nouă Propus ca proiect major fazat pt. POC
2.000
(estimat)
1.404,7 Faza 1. 15 (2018) Faza 2 1.285(2023)
38
(estimat)
35
(estimat)
Bioeconomie
METROFOOD Infrastructure for promoting Metrology in Food and Nutrition
INCD IBA Regiunea București Ilfov
”Emerging” ESFRI și SNCDI 2014-2020
92 16 11 1
Sănătate
MIRRI The Microbial Resource Research Infrastructure (MIRRI)
INCD ICCF Regiunea București Ilfov
Proiect ESFRI
RO este ”partener
colaborator”
6,2 nu este încă definit 1 1
Tehnologii Noi și Emergente
CETAL Centrul de Tehnologii Avansate cu Laser
INCDFLPR Regiunea București Ilfov
SNCDI 2007-2013 Infrastructura finanțată integral de la bugetul de stat, în ciclul de programare
anterior, deplin operațională
Infrastructură operațională
Din proiecte naționale și europene, atrase de institut
1,5
CERIC - ERIC Central European Research Infrastructure Consortium
INCD pentru Fizica Materialelor Regiunea București-Ilfov CERIC-ERIC constituit, RO este membră
Prin contribuția in-kind a instituțiilor
partenere
Infrastructură operațională
Proiecte și fonduri atrase, din surse
naționale și internaționale
Proiecte și fonduri atrase, din surse
naționale și internaționale
TIC, Spațiu și Securitate
ISS Stația spațială internațională
Agenția Spațială Română
Legea de aderare a României la ESA
Infrastructură operațională
Nu este cazul Contribuția statelor membre ESA
din contribuția României la bugetele
programelor ESA
20
Patrimoniu și Identitate Culturală
ESS ERIC European Social Survey
Arhiva Română de Date Sociale – RODA
„landmark” ESFRI
ERIC constituit, RO nu participă
2
Infrastructură operațională
6 0,15
CESSDA Consortium of European Social Science Data Archives
Arhiva Română de Date Sociale – RODA
„landmark” ESFRI
ERIC constituit, RO nu participă
30 0,6 1,9 0,1
E-RIHS European Research Infrastructure for Heritage Science
Consorțiu condus de INCD INOE (cu participarea IFIN-HH și IPC)
proiect ESFRI
6 Instalația de Interes național IRASM
0,5 0,1
21
Anexă: Lista infrastructurilor de cercetare
- În domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice:
ACTRIS
ALFRED
DANUBIUS-RI
EMSO – EUXINUS
EPOS
ICOS
LIFEWATCH
- În domeniul Bioeconomie:
EU-OPENSCREEN
METROFOOD
MIRRI
- În domeniul Tehnologii Noi și Emergente:
ELI-NP
CETAL
FAIR
HL-LHC
SPIRAL 2
KM3NET 2.0
CERIC-ERIC
- În domeniul Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Spațiu și Securitate:
PRACE
ISS
- În domeniul Patrimoniul Social și Cultural
ESS
CESSDA
E-RIHS
22
ENERGIE, MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE
ACTRIS
A. Acronim și denumire completă
ACTRIS - Aerosol, Clouds and Trace Gases Research InfraStructure (infrastructură de
cercetare a aerosolilor, norilor și gazelor minore). ACTRIS-RO reprezintă componenta
românească a infrastructurii ACTRIS, pentru care România și-a afirmat sprijinul politic și
financiar la Forumul Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare - ESFRI.
B. Domeniul științific
Științele Pământului (observarea și cercetarea atmosferei terestre)
C. Scop
Scopul principal al infrastructurii ACTRIS constă în observarea și explorarea pe termen
lung a atmosferei terestre, cu aplicații directe în caracterizarea calității aerului,
înțelegerea schimbărilor climatice, îmbunătățirea și validarea modelelor de prognoză.
Activitățile de cercetare sunt concentrate în direcția studiului aerosolilor, norilor și
compușilor atmosferici gazoși cu timp de viață limitat din atmosfera joasă (de la sol până
în stratosferă), care au impact semnificativ asupra vremii, climei și calității vieții.
D. Statut juridic
Odată cu includerea oficială a ACTRIS pe roadmap-ul ESFRI în martie 2016, următorul
pas constă în stabilirea statutului juridic și a formei de guvernanță a infrastructurii. În
perspectivă se urmărește ca infrastructura ACTRIS să dobândească statutul juridic ERIC
(European Research Infrastructure Consortium). Comunitatea ACTRIS-RO a făcut deja
primii pași în realizarea demersurilor necesare pentru a se alinia la obiectivul specific al
programului RO-ESFRI-ERIC, prin consolidarea participării entităților din România ca
parteneri în infrastructuri pan-europene de cercetare, menționate ca proiecte active în
roadmap-ul 2016 al ESFRI.
E. Descriere
Conceptul ACTRIS este fundamentat de o serie pe proiecte de cercetare în domeniul
atmosferei, proiecte finanțate independent în programele cadru ale Uniunii Europene
FP5, FP6, FP7 și Orizont 2020. S-au creat astfel rețele și supersite-uri de observare și
analiză a aerosolilor, norilor și gazelor cu timp de viață limitat în atmosferă, care s-au
23
constituit ulterior în “federația” de rețele ce a condus în prezent la infrastructura ACTRIS.
Deținând toate premisele necesare pentru a fi considerată o infrastructură de interes
European, în 2015 a fost depusă cererea de includere a infrastructurii ACTRIS pe road-
map-ul ESFRI. Demersurile, constând în punerea la dispoziție a resurselor de cercetare, a
expresiilor de interes precum și declararea sprijinului financiar și politic necesar, au avut
ca rezultat final includerea ACTRIS pe roadmap-ul ESFRI.
ACTRIS este o infrastructură distribuită, cu stații de observare în 21 de țări europene,
înglobând tehnici de măsurare diferite, in situ, în coloană şi profile. Ansamblul stațiilor
de observare din fiecare țară formează Facilitățile Naționale. ACTRIS este deja
operațională, dar o semnificativă re-organizare este de așteptat în cursul fazei de
pregătire, în care se vor defini și principiile de guvernanță. O mare parte dintre
componentele infrastructurii asigură accesul cercetătorilor la laboratoare, principala
contribuție fiind asigurată de facilitățile centrale, mai precis de Centrul de Date și de
Centrele de Calibrare Expertiză. Centrul de Date asigură accesul liber la produsele de
date atmosferice pentru toți utilizatorii, în conformitate cu prioritățile Comisiei Europene
privind Piața Unică Digitală și Open Science. Centrele de Expertiză asigură servicii de
calibrare a instrumentelor, elaborare de proceduri, standarde, algoritmi de evaluare a
datelor și training pentru stațiile de observare, precum și o serie de servicii inovative
(inclusiv dezvoltare și testare de prototipuri) pentru companiile private producătoare de
instrumente de cercetare din domeniul de expertiză al ACTRIS.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 2.154.000 euro; Costuri anuale de operare: 818.600 euro
G. Contact
ACTRIS -Website: http://www.actris.eu/
Website: http://actris.ro/ INCD pentru Optoelectronică - INOE 2000
H. Imagine reprezentativă
24
ALFRED
A. Acronim și denumire completă
ALFRED - Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator Infrastructure
Infrastructura CDI pentru demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb
B. Domeniul științific
Fizică și tehnologie nucleară, reactori nucleari rapizi de generație 4
Reactori nucleari de fisiune / Reactori nucleari rapizi răciți cu plumb
C. Scop
Realizarea bazei experimentale necesară pentru programul de cercetare-dezvoltare
tehnologică și demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb în vederea
utilizării pentru producerea de energie electrică fără emisii de carbon și diferite aplicații
neenergetice.
Reprezentând testarea și calificarea integrală, la o scară relevantă, instalația de
demonstrație este o etapă obligatorie pentru domeniul energetic nuclear (infrastructura
este obligatorie pentru susținerea procesului de autorizare a operării instalației la nivel
industrial pentru furnizarea energiei electrice sau cogenerare).
D. Statut juridic
În curs de stabilire. Posibil AISBL – Asociație Internațională Non-Profit conform
legislației internaționale. Operatorul infrastructurii este RATEN ICN, autorizat de către
organismul de reglementare (CNCAN) pentru operarea de instalații nucleare (reactorul
TRIGA).
E. Descriere
Infrastructura CDI pentru demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb
ALFRED ce urmează a fi construită pe platforma ICN constă în 6 instalații experimentale
de cercetare-dezvoltare-testare-demonstrare, demonstratorul ALFRED, un hub central și
Centrul de Excelență în tehnologia LFR « Lead School ». Toate acestea urmează a fi
integrate în infrastructura distribuită i-CRADLE, o infrastructură pan-europeană cu acces
deschis.
Cele 6 instalații experimentale sunt:
ATHENA destinată testării componentelor la scară 1:1, investigării rupturii tubului
25
generatorului de abur și interacțiunii fluid – structură, precum și evaluării
comportamentului sistemelor într-o configurație piscină;
ChemLab laborator specializat în chimia plumbului și a gazului de acoperire, precum
și a comportării sistemelor auxiliare în plumb;
HELENA 2 destinată testării în plumb a diferitelor componente și subansamble din
componenta ALFRED (tip buclă);
Meltin’Pot destinată studiului interacției combustibil – agent de răcire;
Hands-ON destinată manipulării subansamblelor din zona activă a reactorului și
testarea funcționarii lor în aer;
ELF destinat testelor de anduranță a sistemelor reactorului.
Toate aceste instalații experimentale, unice în lume, vor permite implementarea
programului de cercetare-dezvoltare, de testare și calificare a materialelor,
componentelor și sub-ansamblurilor necesare realizării demonstratorului ALFRED, precum
și obținerii de noi date experimentale pentru validarea codurilor (instrumentelor) de
calcul și analiza predictivă.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 1.404.700.000 euro
Costuri anuale de operare: 35.500.000 euro
G. Contact
ICN Pitești - RATEN ICN, platforma Mioveni
Nu exista un site web dedicat în România. Consorțiul FALCON a inițiat site-ul pentru
ALFRED: http://www.alfred-reactor.eu găzduit de ENEA. Site-ul este in curs de
actualizare.
H. Imagine reprezentativă
26
DANUBIUS-RI
A. Acronim și denumire completă
DANUBIUS-RI - Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu-Mare
B. Domeniul științific
Mediu și modificări climatice, cu puternic caracter interdisciplinar
C. Scop
Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu - Mare DANUBIUS-RI își
propune să reprezinte infrastructura de cercetare pan-europeană a cercetărilor
interdisciplinare care au ca scop fundamentarea managementului integrat al acestora.
Sistemele fluviu – mare vor fi analizate la nivelul întregului bazin hidrografic, de la izvoare
și până la zona marină de sub influența fluviilor. O atenție specială este acordată mediilor
de tranziție (delte, estuare, lagune), având în vedere că procesele care le guvernează
sunt încă insuficient cunoscute și înțelese în detaliu.
Obiectivele principale ale DANUBIUS – RI sunt: (i) perfecționarea gestiunii sustenabile,
inovative și adaptative a sistemelor fluviu-mare, zonelor umede, deltelor, lagunelor,
ecosistemelor costiere prin cunoașterea în detaliu și în profunzime a proceselor care
influențează evoluția ambientală a acestora; (ii) dezvoltarea economiei bazată pe
cunoaștere ca bază a creșterii economice a regiunilor din cadrul sistemelor Fluviu – Mare
fără a periclita biodiversitatea lor naturală; (iii) creșterea gradului de participare a
comunităților locale la gestiunea sustenabilă a sistemelor menționate mai sus.
D. Statut juridic
Proiectul DANUBIUS-RI urmărește să obțină statutul de persoană juridică pan-
europeana tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium) în perioada de timp
oferită de Roadmap-ul ESFRI 2016 (10 ani, țintă 2023).
E. Descriere
Proiectul DANUBIUS – RI este considerat de Guvernul României proiect strategic de
importanță națională pentru România (Memorandum semnat de Prim-Ministrul României
pe 7 Octombrie 2014). De asemenea, are statutul de Proiect Fanion (flagship) în cadrul
Strategiei europene pentru regiunea Dunării (SUERD).
Proiectul DANUBIUS – RI a fost inclus, în urma unei selecții la nivel european deosebit
de severe (2015-2016), în noua „Foaie de parcurs” ESFRI (European Strategy Forum for
Research Infrastructures) (anunțată public în ziua de 10 martie 2016 la Amsterdam), fiind
27
primul proiect pan-european de infrastructură de cercetare distribuită coordonat de la
început de către România. În urma recunoașterii sale prin includerea pe Foaia de Parcurs
ESFRI 2016, Comisia Europeană a sprijinit dezvoltarea pan-europeană a DANUBIUS-RI prin
finanțarea fazei pregătitoare – proiectul Horizon 2020 DANUBIUS PP (Preparatory Phase,
în valoare de circa 4 de milioane Euro). DANUBIUS PP a debutat pe 1 decembrie 2016 și
va dura trei ani. DANUBIUS – RI, fiind o infrastructură pan-europeană distribuită, are o
structură răspândită în statele care, pe lângă componenta științifică puternică, sunt gata
să asigure și sprijin din punct de vedere logistic, instituțional, politic și financiar.
Conceptele dezvoltate în cadrul DANUBIUS-RI vor fi pentru început testate în 8 zone pilot.
Componenta românească a proiectului va consta dintr-un Centru de coordonare (Hub)
al infrastructurii pan-europene (situat în Delta Dunării, la Murighiol, unde există un teren
de 10 ha destinat acestuia), un Centru de Date și Super-Site-ul Delta Dunării. În afară
de componentele care intră în sens strict în componența viitorului ERIC DANUBIUS-RI,
România beneficiază și de o puternică comunitate de utilizatori, vasta rețea de unități de
cercetare și de învățământ superior care vor conlucra pentru realizarea obiectivelor din
cadrul Cărții Albe DANUBIUS – RI (Program științific și de management).
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 200.000.000 euro
Costuri anuale de operare: 15.000.000 euro
G. Contact
INCD GeoEcoMar
Nucleul central (Hub) – comuna Murighiol, Județul Tulcea, Regiunea SE, Romania
Website:
Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu – Mare
www.danubius-ri.eu
Proiect HORIZON 2020 DANUBIUS Preparatory Phase – www.danubius-pp.eu
H. Imagine reprezentativă
28
EMSO – EUXINUS
A. Acronim și denumire completă
EUXINUS - Rețeaua “Black Sea Security” și Centrul Național de Monitorizare și
Alarmare la Hazarde Naturale Marine
B. Domeniul științific
Cercetare marină
C. Scop
România este reprezentată în cadrul EMSO ERIC prin INCD GeoEcoMar. Acesta pune la
dispoziția EMSO ERIC date în timp real despre parametrii fizico-chimici și biologici ai
coloanei de apă, pe diferite adâncimi, date folosite pentru avertizări timpurii la hazarde
marine, provenite de la rețeaua de observatoare marine și costiere EUXINUS (3
observatoare de larg, un observator costier), stocate în baza de date din cadrul Centrului
Național de Monitorizare – Alarmare la Hazarde Naturale Marine, care funcționează la
sucursala INCD GeoEcoMar Constanța, cât și experiența personalului implicat în buna
funcționare a întregului sistem. România participă în EMSO ERIC prin Centrul Național de
Monitorizare – Alarmare la Hazarde Naturale Marine EUXINUS (balize din larg de coastă).
Centrul Național de Monitorizare – Alarmare la Hazarde Naturale Marine EUXINUS,
funcționează în cadrul sucursalei Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru
Geologie și Geo-ecologie Marină – GeoEcoMar, Constanța. Acesta stochează și prelucrează
informațiile transmise de către rețelele de echipamente care compun Black Sea Security
System.
D. Statut juridic
EMSO are statut de ERIC din anul 2016. România este membru fondator.
E. Descriere
Cercetarea geologică – geofizică, oceanografică și biologică a bazinului Mării Negre
constituie principalul domeniu de activitate al INCD GeoEcoMar. Cunoașterea structurii
geologice adânci și superficiale a regiunii Mării Negre a permis punerea în evidență a
principalelor hazarde din domeniul marin, care pot prezenta un grad mai mare sau mai
mic de risc pentru zonele costiere. Aceste hazarde sunt reprezentate de fenomene
naturale cum sunt alunecările și prăbușirile submarine, cutremurele, colapsurile de
sedimente datorate degazificărilor bruște, precum și de fenomenele meteo extreme,
valuri extreme etc. Rețeaua “Black Sea Security” și Centrul Național de Monitorizare –
Alarmare la Hazarde Naturale Marine EUXINUS sunt primele și unicele sisteme de
29
monitorizare în timp real al mediului marin din Marea Neagră. Ele furnizează în timp real
și într-un flux continuu informații privind calitatea și dinamica maselor de apă din partea
de Vest a Mării Negre, seismicitatea zonei și prognozează posibilitatea apariției
hazardurilor marine de risc pentru zona costieră a mării. Este pentru prima dată când
comunitatea științifică care studiază mediul marin are acces direct și continuu la
informațiile referitoare la mediul marin.
În contextul în care INCD GeoEcoMar coordonează realizarea celui de-al doilea proiect
strategic al României – Centrul Internațional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării –
Marea Neagră – existența Centrului Național de Monitorizare – Alarmare la Hazarde
Naturale Marine EUXINUS asigură buna conexiune între DANUBIUS-RI și proiectul EMSO – în
condițiile specifice ale sistemului Dunăre – Deltă – Marea Neagră. Datele stocate în
Centrul EUXINUS vor putea fi utilizate și pentru activitatea Centrului Internațional
dedicat sistemelor râu – deltă – mare, ce va funcționa în Delta Dunării.
Furnizarea în timp real a datelor științifice, specifice domeniului marin permite deja
cercetătorilor creșterea gradului de cunoaștere a fenomenelor marine, simplificând în
mod decisiv modelarea acestora, atât din punct de vedere geologic, cât și biologic și
meteorologic. Dacă cunoașterea proceselor hidrodinamice de suprafață (direcții și viteze
de curenți) a fost posibilă și până în prezent, sistemul va permite și monitorizarea celor
produse în adâncime și în apropierea fundului mării. Același lucru va fi posibil și pentru
cunoașterea unor parametri ai apei, precum: temperatură, salinitate, fluorescență, etc.,
toate cu implicații directe asupra calității și dezvoltării ecosistemelor marine.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 5.969.327 euro
Costuri anuale de operare: 700.000 euro
G. Contact
Pentru EMSO România / Euxinus: INCD GeoEcoMar
Website: www.geoecomar.ro
H. Imagine reprezentativă
30
EPOS
A. Acronim și denumire completă
EPOS - European Plate Observing System
B. Domeniul științific
Științele Pământului/ Mediu
C. Scop
EPOS reunește cercetătorii din domeniul Științelor Pământului, infrastructuri de
cercetare naționale, experți ICT (Tehnologia Informației & Comunicațiilor), factori de
decizie și publicul larg pentru dezvoltarea de noi concepte și tehnologii care să răspundă
la întrebările venite din partea societății privind hazardele naturale și fenomenele
geodinamice (inclusiv geo-resursele) legate de mediul înconjurător și calitatea vieții.
Scopul general al EPOS este de a dezvolta o platforma comprehensivă de cercetare
europeană, multidisciplinară, pentru domeniul Științelor Pământului. Caracterul
federalizat, inovator al proiectului se bazează pe punerea în comun a capacităților de
furnizare de date multidisciplinare de înaltă calitate, implicarea experților TIC care să
garanteze crearea de noi oportunități de e-science și pe efectul stimulativ datorat
implicării utilizatorilor.
D. Statut juridic
Proiect activ ESFRI, cu formalități în derulare pentru a obține statutul de ERIC-EPOS.
E. Descriere
EPOS - Faza Pregătitoare (EPOS PP) s-a derulat în perioada 2010-2014 și a fost
finanțată de Comisa Europeana în Programul Cadru FP7. Acest proiect a inclus 20 de
parteneri din 18 țări și o organizație internațională (ORFEUS). Cinci dintre aceste țări
participante au fost parteneri asociați împreună cu o organizație internațională (EMSC).
EPOS PP a avut ca obiectiv principal crearea cadrului de integrare al infrastructurilor
de cercetare naționale și internaționale, din domeniul Științelor Pământului, existente
sau în curs de dezvoltare, cu scopul final de a îmbunătăți accesul la date, produse și
servicii. Acest lucru a fost pe de o parte posibil datorită suportului de care EPOS s-a
bucurat în rândul autorităților naționale din țările implicate și, pe de altă parte, pentru
că EPOS a garantat ca serviciile dezvoltate și implementate vor respecta și urmări
îndeaproape prioritățile și strategiile naționale. Cu scopul de a coordona integrarea
acestei infrastructuri complexe, EPOS a propus o arhitectura, creionată de comunitatea
31
științifică și aprobată de către Consiliul Reprezentanților Guvernamentali (Board of
Governmental Representatives) care, luând în calcul aspectele tehnice, legale și
financiare, să permită structurii create să funcționeze ca o entitate de sine stătătoare,
dar distribuită și sustenabilă.
Faza de Implementare a EPOS (EPOS IP) urmează să se deruleze între 2014 și 2019,
ca o continuare a EPOS PP, având două direcții principale de acțiune: implementarea
acțiunilor propuse în Faza de Implementare a proiectului (finanțat de Comisia Europeană
în cadrul programului Orizont 2020) și crearea de entități legale EPOS - ERIC.
Datele caracteristice fiecărui domeniu al Științelor Pământului vor fi furnizate de către
comunitățile științifice prin intermediul furnizorilor de date (infrastructuri de
monitorizare, de cercetare sau alte organizații). Cu acest scop se vor dezvolta și
implementa metodologii și instrumente TIC dedicate pentru acces, vizualizare și
procesare.
Datele disponibile vor fi verificate și certificate, din punct de vedere al standardelor
de calitate și format, pentru a certifica conformitatea cu standardele internaționale
dezbătute, stabilite și agreate de fiecare comunitate în parte.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 309.212 euro
Costuri anuale de operare: neprecizate
G. Contact
Partener roman proiect: Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica
Pământului (INCDFP), www.infp.ro
Coordonator proiect: ISTITUTO NAZIONALE DI GEOFISICA E VULCANOLOGIA / Institutul
National de Geofizica și Vulcanologie (INGV), Roma, Italia, www.ingv.it
Website: https://www.epos-ip.org/
H. Imagine reprezentativă
32
ICOS
A. Acronim și denumire completă
ICOS - Integrated Carbon Observation System (Sistem Integrat de Observare a
Carbonului).
B. Domeniul științific
Științele pământului (observarea și cercetarea atmosferei terestre și a schimburilor
atmosferă-ecosistem)
C. Scop
Misiunea ICOS este construirea unui singur tipar/set de date coerent distribuit pentru
a facilita cercetarea privind gazele cu efect de seră, emisiile asociate și rezervoarele
naturale, datele fiind asimilate în modele biogeochimice și ecologice. ICOS urmărește
realizarea de cercetări complexe care să ducă la o înțelegere adecvată a bugetelor și
perturbărilor în circuitele gazelor cu efect de seră, a surselor și rezervoarelor, a factorilor
de comandă naturali și antropici și a mecanismelor de control. Datele și cunoștințele
acumulate urmăresc reducerea gradului de incertitudine al modelului global atmosferic și
la nivelul predicțiilor concentrațiilor gazelor cu efect de seră.
D. Statut juridic
ICOS din 2015 are statut legal, adoptând forma de guvernanță tip ERIC - European
Research Infrastructure Consortium.
La nivel național comunitatea științifică deja s-a coagulat, oferind scrisori de suport
pentru aceasta. Pentru că din România, în prezent, pot participa la această rețea, pornind
de la infrastructura existentă sau în curs de realizare, trei institute și o universitate: INOE,
GEOECOMAR, INFP si Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Acestea sunt în curs de
semnare a unui memorandum de cooperare și de reprezentare a României în ICOS.
E. Descriere
ICOS-RO reprezintă componenta românească a infrastructurii ICOS, pentru care
România are sprijin obținut prin scrisori de suport din partea coordonatorului ICOS.
Aceasta este în curs de realizare, România demarând procedurile de construcție a stațiilor
ICOS și de aderare la infrastructură.
Încă din octombrie 2006, Roadmap-ul European al Forumului european pentru
infrastructuri de cercetare (ESFRI) și mai târziu în 2008, a recunoscut importanța furnizării
33
de răspunsuri la întrebări legate de schimbările climatice și a recunoscut infrastructura
de cercetare ICOS drept una dintre Infrastructurile de cercetare de importanță majoră
pentru următorii 20 de ani. În perioada 2008-2013 a avut loc etapa pregătitoare, iar între
2013-2016 a avut loc faza de construcție, etapă în care s-a decis că ICOS se va pregăti
pentru a forma o structură de guvernanță ERIC condusă de sediul central, care a fost
atribuită Finlandei. În 2016 a fost demarată faza operațională (landmark). ICOS s-a extins
semnificativ în ultimii ani, multe țări membre reușind să obțină finanțare pentru
participarea la infrastructura ICOS (Franța, Finlanda, Belgia, Flandra), Germania,
Republica Cehă, Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Irlanda, Italia). Câteva
dintre aceste țări încă își mai revizuiesc acum infrastructura site-urilor pentru a fi în
conformitate cu standardele ICOS.
Servicii furnizate de către ICOS
ICOS-RI a fost creat deoarece a fost considerat important să se stabilească un sistem
susținut de observare a gazelor cu efect de seră care să permită o cercetare de înaltă
calitate privind schimbările climatice și să crească gradul de utilizare a datelor cercetării.
Astfel că principalele servicii furnizate sunt:
Platforma pentru cooperare (integrarea diferitelor domenii);
Date observaționale de calitate (ex. gazele cu efect de sera și fluxurile energetice)
Produse elaborate cum ar fi vizualizări avansate și hărți de fluxuri în timp și spațiu
prin intermediul Portalului Carbonului
Material pentru factorii de decizie (politic și educațional)
Servicii furnizate către țările care devin membre ICOS :
Tehnici și procese armonizate de măsurare a emisiilor de gaze cu efect de seră,
Informații actualizate privind activitățile din ICOS RI,
Suport pentru instrumentele, protocoalele și instruirea personalului,
Armonizarea datelor și prelucrare la nivel unitar,
Finanțare UE disponibilă pentru infrastructurile de cercetare UE,
Servicii pe care urmează să le furnizeze ICOS-RO
• Furnizarea de date privind schimbul de gaze cu efect de seră al ecosistemelor tipice
zonelor umede deltaice către comunitatea științifică.
• Furnizarea de site-uri de testare pentru sistemele naționale de monitorizare.
34
• Dezvoltarea și extinderea infrastructurilor existente pentru îmbunătățirea
înțelegerii proceselor, prin colaborarea cu alte rețele de cercetare din domenii conexe
sau adiacente.
• Cele două site-uri vor avea un rol central în dezvoltarea de cercetări în domeniul
fluxurilor, schimburilor ecositeme-atmosferă și a bugetelor gazelor cu efect de seră,
dezvoltându-se colaborări cu autoritățile responsabile din domeniu (Ministerul Mediului,
agenții de mediu etc.) pentru furnizarea de date și produse.
• Prin participarea la ICOS, România, va contribui activ la dezvoltarea know-how-
ului în domeniul observațiilor gazelor cu efect de seră, cu scopul de a aduce aceste
cunoștințe în beneficiul utilizatorilor și cercetătorilor.
• Furnizarea de informații publicului privind schimbările climatice și gazele cu efect
de seră.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 1.500.000 euro
Costuri anuale de operare: 700.000 euro
G. Contact
ICOS - Erik Palméninaukio 1, FI-00560 Helsinki, FINLAND
Website: http://www.icos-ri.eu
ICOS-RO Institutul National de Cercetare –Dezvoltare pentru Optoelectronică -
INOE 2000, str. Atomiștilor nr. 409, Măgurele – Ilfov077125, România, persoană de
contact: Dr. Fiz. Doina Nicoleta Nicolae, email: nnicol@inoe.ro
H. Imagine reprezentativă
35
LIFEWATCH
A. Acronim și denumire completă
LifeWatch, E-Science European Infrastructure for Biodiversity and Ecosystem Research
(Consorțiu european de infrastructură pentru e-știință pentru cercetare ecosistemică și
biodiversitate)
B. Domeniul științific
Științele Pământului (biodiversitate / capital natural)
C. Scop
Principala sarcină a LifeWatch ERIC este de a dezvolta și opera o infrastructură de
calcul distribuită la nivel european și sistemele informaționale necesare pentru a mobiliza
și integra datele disponibile și achiziționate în timp real care descriu capitalul natural și
elaborarea de algoritmi necesari în domeniul cercetării ecosistemelor și a biodiversității.
De asemenea, infrastructura furnizează capacitatea analitică necesară pentru analizarea
unor seturi de date care necesită capacitate mare de calcul (ex. big-data).
D. Statut juridic
ERIC din martie 2017
E. Descriere
Din punct de vedere legal, în data de 17 martie 2017, Comunitatea Europeana a
acordat statutul de ERIC pentru LifeWatch. În acest moment LifeWatch – ERIC pune la
dispoziția celor interesați o infrastructură de calcul puternică capabilă să opereze cu
seturi mari de date, găzduită de Spania. Italia oferă servicii legate de interfațarea și
dezvoltarea de fluxuri de lucru cu datele pentru a facilita utilizarea infrastructurii de
calcul, iar Olanda asigură servicii de monitorizare a migrațiilor păsărilor.
La nivel național LifeWatch Romania își propune:
• dezvoltarea de aplicații care să permită interoperabilitatea, analiza și integrarea
datelor și modelarea;
• o comunicare prin elaborarea unei baze de metadate care să permită integrarea
informațiilor existente, calitatea și dreptul de proprietate asupra acestora,
accesibilitatea etc. și elaborarea unui portal unic în care se pot adăuga și vizualiza (de
către toți potențialii utilizatori) date care privesc diversitatea biologică și a ecosistemelor
(capitalului natural) la nivel național;
• creșterea capacității de a genera date, în domenii prioritare, prin dezvoltarea unei
36
rețele de senzori la nivel național, capabilă sa transmită în mod continuu date privind
diversitatea biologică (ex. senzori care înregistrează valorile unor indici de vegetație,
camere foto pentru fenologie în ecosisteme forestiere, agroecosisteme etc.; senzori
acustici care pot monitoriza prezența unor specii - lilieci, păsări, insecte etc. sau a unor
fenomene cu manifestare sonoră - furtuni).
• dezvoltarea a două laboratoare virtuale având ca scop dezvoltarea cunoașterii asupra
zonelor umede europene și a ecosistemelor montane din zona munților Carpați.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 2.500.000 euro
Costuri anuale de operare: 24.000 euro
G. Contact
Asociaţia LifeWatch-România
Plaza España, 41013 Sevilla, Spania
Website: http://www.lifewatch.eu
H. Imagine reprezentativă
37
BIOECONOMIE
EU-OPENSCREEN
A. Acronim și denumire completă
EU-OPENSCREEN reprezintă Infrastructura de Cercetare Europeană denumită
Infrastructura Europeană de Cercetare - Platforme de Screening Open Acess pentru Chimia
Biologică (EU-OPENSCREEN European Infrastructure of Open Screening Platforms for
Chemical Biology)
B. Domeniul științific
Domeniul științific de activitate aferent consorțiului EU-OPENSCREEN este Chimia
Biologică, un domeniu nou, interdisciplinar de cercetare, care a rezultat din fuziunea a
două domenii "clasice" farmacologie și biologie celulară și care studiază efectele
compușilor chimici asupra sistemelor biologice.
C. Scop
Obiectivul prioritar al EU-OPENSCREEN este de a facilita înțelegerea proceselor
moleculare fundamentale care guvernează funcțiile biologice la nivelul căilor de
semnalizare, a celulei, țesuturilor și organismelor. Prin aplicarea unui model de
colaborare bine fundamentat, utilizatorii infrastructurii și EU-OEPNSCREEN ERIC împreună
cu site-urile partenere vor identifica și dezvolta compuși chimici noi care prezintă
răspunsuri biologice specifice în organisme, celule și componente celulare. EU-
OPENSCREEN oferă cercetătorilor din instituțiile academice, companiilor mici și mijlocii
precum și organizațiilor industriale acces liber la resursele comune.
D. Statut juridic
EU-OPENSCREEN va adopta forma legală denumită European Research Infrastructure
Consortium (ERIC).
E. Descriere
Spre deosebire de infrastructurile de cercetare de dimensiuni unice, care necesită o
achiziție complicată și fină a obiectivelor importante, construcția platformei EU-
OPENSCREEN este destul de simplă. Următoarele sarcini sunt programate în primele 12
luni ale fazei de implementare:
- configurarea și personalul Oficiului Central EU-OPENSCREEN ERIC;
- achiziționarea și controlul de calitate a colecției de compuși comerciali;
38
- începerea colectării compușilor chimici proveniți din laboratoarele academice;
- înființarea sediului central de administrare a compușilor (actualizarea unui site
partener existent);
- și upscaling-ul bazei de date.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 70.000.000 euro
Costuri anuale de operare: 5.000.000 euro
G. Contact
Leibniz-Institut für Molekulare Pharmakologie (FMP) Berlin, Germania, Website:
http://www.eu-openscreen.eu/
Din România: Institutul de Chimie din Timișoara al Academiei Române
H. Imagine reprezentativă
39
METROFOOD
A. Acronim și denumire completă
METROFOOD – Infrastructure for promoting Metrology in Food and Nutrition
(Infrastructură pentru promovarea Metrologiei în Alimentație și Nutriție)
B. Domeniu științific
În cadrul programului Orizont 2020 (Call: H2020-INFRADEV-2016-2017), domeniul
științific este: HEALTH & FOOD. În Strategia Națională CDI (2014-2020), se încadrează în
domeniul de specializare inteligentă BIOECONOMIE.
C. Scop
METROFOOD-RI este o nouă infrastructură de cercetare de interes global, distribuită
în 17 țări, prin intermediul căreia se vor putea desfășura diferite activități care să sprijine
colectarea și măsurarea fiabilității datelor, precum și cercetarea de bază și de frontieră
în domeniul alimentației și nutriției. Obiectivul general este de a crește excelența
științifică în domeniul calității și siguranței alimentelor, prin promovarea metrologiei în
domeniul alimentației și nutriției, permițând coordonarea la nivel european și, în viitor,
la nivel global.
METROFOOD-RI are drept scop consolidarea cunoștințelor științifice, promovarea
cooperării științifice și încurajarea interacțiunii dintre diversele părți interesate și
crearea unei baze de date comune, incluzând informații și cunoștințe, de ultimă oră, din
domeniu.
D. Statut juridic
Statutul juridic planificat pentru METROFOOD-RI este ERIC. Se preconizează să se
aplice pentru statutul juridic ERIC în 2020.
E. Descriere
Misiunea METROFOOD-RI este de:
a îmbunătăți calitatea și fiabilitatea rezultatelor măsurătorilor
a pune la dispoziție și a distribui date, informații și instrumente metrologice
a îmbunătăți excelența științifică în domeniul calității și siguranței produselor
alimentare
a consolida cunoștințele științifice, a promova cooperarea și integrarea științifică
40
Procesul de realizare a METROFOOD-RI a fost demarat acum câțiva ani și constă în mai
multe etape progresive. Astfel METROFOOD-RI este un proiect european de infrastructură
de cercetare depus pentru ESFRI Roadmap 2016 în martie 2015 și care a fost listat ca
"Emerging" la ESFRI Roadmap 2016.
În proiectul PRO-METROFOOD, IBA București coordonează WP2 Strategic Planning și
este implicată activ în celelalte WPs. METROFOOD-RI implică multiple activități printre
care și colectarea, diseminarea și schimbul de informații privind principiile, terminologia,
instrumentele și necesitățile metrologice în domeniul alimentației și nutriției;
armonizarea și integrarea bazelor de date privind compoziția produselor alimentare;
dezvoltarea de noi instrumente standardizate pentru calitatea, siguranța și autenticitatea
alimentelor.
METROFOOD-RI va fi construit pe un model Hub și Nod format dintr-un Hub central în
Italia și o rețea de 17 Noduri naționale, câte unul pentru fiecare țară (Belgia, Republica
Cehă, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Moldova, Olanda, Portugalia,
Republica Macedonia, România, Republica Slovenia, Spania, Elveția, Turcia).
Unele Noduri Naționale - de obicei, cele ale țărilor cu mai mulți parteneri (de exemplu:
Italia, Franța, Republica Macedonia, Olanda, Slovenia) vor fi, la rândul lor, organizate
într-o rețea de Centre. Partenerul internațional (FAO) va fi un centru al Nodului IT, fiind
localizat la Roma.
A. Estimare costuri
Costuri de construcție: 92.000.000 euro
Costuri anuale de operare: 16.000.000 euro
E. Contact
IBA București
Coordonator european: ENEA – Agenzia Nazionale per le Nuove Tecnologie, l’Energia e
lo Sviluppo Economico Sostenibile (Italian National Agency for New Technologies, Energy
and Sustainable Economic Development), Roma, Italia
Website: www.metrofood.eu
Va fi pregătită o pagină a nodului din România a METROFOOD-RI.
F. Imagine reprezentativă
from farm to fork
41
MIRRI
A. Acronim și denumire completă
MIRRI – Microbial Resource Research Infrastructure („Infrastructură de Cercetare
pentru Resurse Microbiene”)
B. Domeniul științific
Sănătate
C. Scop
Infrastructura de cercetare MIRRI reprezintă o infrastructură de cercetare distribuită
care are ca obiectiv principal să coordoneze accesul la resurse gestionate individual prin
dezvoltarea unei platforme pentru suportul cercetării-dezvoltării în domeniul
biotehnologiei.
D. Statut juridic
MIRRI este organizată ca infrastructură de cercetare europeană, fiind inclusă în
Roadmap-ul european ESFRI din anul 2010.
E. Descriere
Resursele microbiene sunt recunoscute ca materii prime esențiale pentru progresul
medical și pentru biotehnologie, agricultură, tehnologie alimentară și cercetări în
domeniul științelor vieții. MIRRI oferă informații și legătura cu seturi de date care
facilitează cercetătorilor selectarea organismelor de care au nevoie în cercetările lor și
conduc la dezvoltarea de soluții inovative. MIRRI sprijină cercetătorii din domeniul
academic și bio-industrie să aibă acces la resurse genetice prin intermediul portalului
MIRRI, a acoperire largă a resurselor genetice, precum și interoperabilitatea datelor,
creșterea transferului de cunoștințe către utilizatori și implementarea de bune practici.
De asemenea, MIRRI contribuie la dezvoltarea spațiului ERA prin asigurarea accesului
la un portal unic care oferă acces la o largă paletă de resurse, date și expertiză. De
asemenea, această infrastructură de cercetare contribuie la atingerea obiectivelor
propuse prin Programul pentru sănătate, securitate alimentară, agricultură, silvicultură
și cercetări maritime din Programul cadru de cercetare și inovare al UE – Orizont 2020. În
cadrul consorțiului acestei infrastructuri participă 8 state europene: Republica Cehă,
Danemarca, Grecia, Finlanda, Letonia, România, Slovacia și Germania, ultima menționată
având calitatea de coordonator.
MIRRI a fost recunoscută infrastructură europeană în anul 2010, faza de pregătire
desfășurându-se în perioada 2012-2016. Se intenționează ca MIRRI să aibă în viitor statutul
42
de infrastructură ERIC. În perioada 2017-2019 se va desfășura faza de construcție, iar din
anul 2019 este planificat ca infrastructura să devină operațională.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 6.200.000 EUR
Costuri anuale de operare: Neprecizate
G. Contact
Din România: ICCF București
Coordonator: Institutul Leibniz DSMZ, Braunschweig, Germania
Website http://www.mirri.org/
H. Imagine reprezentativă:
43
TEHNOLOGII NOI ȘI EMERGENTE
ELI - NP
A. Acronim și denumire completă
Extreme Light Infrastructure (ELI-NP)
B. Domeniul științific
Fizica nucleară pe baza fasciculelor ultra-intense de radiații vizibile (laser) și invizibile
(gamma).
C. Scop
ELI-NP va fi cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserilor
de mare putere și a fasciculelor gamma, cu parametrii unici care vor permite abordarea
unui spectru amplu de tematici de cercetare, ale căror aplicații vor fi promovate în folosul
societății.
ELI-NP reprezintă pilonul de fizică nucleară al infrastructurii europene distribuite ELI
(Extreme Light Infrastructure) pentru cercetări de cel mai înalt nivel în domeniul laserilor
de putere ultra-înaltă, al interacțiunii laser-materie și surselor secundare de radiație,
implementat în România, Ungaria și Republica Cehă. Având în vedere că este prima
unitate de cercetare europeană pe scară largă situată în România, ELI-NP va deveni prima
infrastructură de referință pentru cercetarea științifică națională (vârful de lance pentru
cercetarea științifică din țara noastră), care abordează frontierele fizicii fundamentale,
noua fizică nucleară și astrofizică, precum și aplicațiile din managementul materialelor
nucleare, știința materialelor și științele vieții nucleare.
D. Statut juridic
Proiectul ELI-NP este implementat de către Institutul Național de Fizică și Inginerie
Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH). După ce ELI-NP va deveni operațional, acesta va face
parte dintr-un institut pan-european de cercetare, ELI-ERIC, aprobat de Comisia
Europeană, care va acționa în conformitate cu propriul regulament și va contribui în mod
semnificativ la consolidarea și promovarea cercetării europene științifice la nivel mondial.
E. Descriere
Faza pregătitoare a proiectului ELI a fost lansată la Paris în 20-21 februarie 2008. La
finalul proiectului, în decembrie 2010, s-a hotărât ca Proiectul ELI să fie implementat în
trei țări: Republica Cehă, Ungaria și România. Pentru implementarea acestor proiecte s-
a solicitat țărilor gazdă să folosească ca finanțare Fondurile Structurale ale UE. În data
de 16 aprilie 2010, a fost semnat de către cele 3 țări gazdă, MoU de stabilire a Consorțiului
44
ELI care a devenit, la data de 11 aprilie 2013, Asociația Internațională non profit de drept
belgian (AISBL) ELI-DC (ELI – Delivery Consortium). Din ELI-DC mai fac parte Germania,
Italia și Marea Britanie.
În momentul în care se va încheia implementarea și cei trei piloni ELI vor deveni
operaționali (începând cu anul 2019), se va forma un ”institut de cercetare pan-European”
– European Research Infrastructure Consortium - ELI-ERIC, girat de Comisia Europeană,
care va acționa după reguli proprii și care va contribui semnificativ la întărirea și
promovarea cercetării științifice Europene de vârf la nivel mondial.
Proiectul ELI-NP cuprinde următoarele componente majore:
Sistemul de Laseri de Mare Putere
Sistemul Fascicul Gama de Mare Intensitate
Aranjamentele experimentale
Construcțiile civile
Resurse umane
Proiectul are o mare flexibilitate în acoperirea diverselor domenii interdisciplinare, ca
o consecință a posibilității de a utiliza simultan în cadrul experimentelor mai multe tipuri
de radiații, produse de echipamente care vor fi unice în momentul intrării în funcțiune.
Accesul la infrastructură va fi de tip “acces deschis” pentru organizații non-profit,
cercetătorii fiind în măsură să prezinte propuneri pentru experimente, care vor fi apoi
evaluate și selectate de către o comisie internațională.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 311.000.000 euro
Costuri anuale de operare: 31.096.900 euro
G. Contact
IFIN-HH, Măgurele, jud. Ilfov
Website: http://www.eli-np.ro
H. Imagine reprezentativă
45
CETAL
A. Acronim și denumire completă
Centrul de Tehnologii Avansate cu Laser (CETAL)
B. Domeniul științific
Dezvoltare de tehnologii bazate pe metode cu laser în domeniile strategice ale
economiei naționale.
C. Scop
CETAL a fost conceput ca infrastructură de cercetare pentru dezvoltarea de tehnologii
laser în domeniile procesării materialelor cu laser, caracterizărilor fotonice și al
interacției materiei radiația laser în regim ultra-intens. Scopul Centrului este de a oferi
entităților academice și industriale acces la o infrastructură de cercetare ultramodernă
și de a furniza sectorului industrial tehnologii avansate bazate pe laseri și fotonică.
D. Statut juridic
CETAL este cel mai nou departament al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației – INFLPR Măgurele. În urma finalizării
proiectului POSCCE 8PM/I 26.11.2008 (2008-2014), noul centru a devenit compartiment
de cercetare științifică în subordinea INFLPR prin Ordinul de Ministru nr. 3288/02.09.2015.
Ordinul nr. 5225 din 19.09.2016 a modificat organigrama prin introducerea în structura
CETAL a celor trei laboratoare: LaMP, PhIL și CETAL-PW.
E. Descriere
Centrul de Tehnologii Avansate cu Laseri – CETAL a fost construit prin finanțarea
integrală de către guvernul României și este primul centru de anvergură din România
destinat activității de cercetare-dezvoltare într-un domeniu de mare actualitate
economico-științifică și anume cel al laserilor și fotonicii. CETAL rivalizează cu cele mai
mari instalații de acest gen la nivel european și mondial. Activitățile științifice sunt
realizate în următoarele laboratoare:
- Laboratorul de cercetări pentru interacția materie-fascicul laser hiper-intens -
CETAL-PW;
- Laboratorul de tehnologii avansate și de frontieră prin procesare fotonică cu laser
- LaMP;
- Laboratorul de investigații în domeniul fotonicii - PhIL.
CETAL este o infrastructură de cercetare unică în România și în Sud-Estul Europei, ce
asigură cadrul necesar desfășurării de cercetări științifice în domeniul laserilor de mare
46
putere, procesării cu laser și fotonicii la cele mai înalte standarde din lume, într-o
clădire modernă, prevăzută cu laboratoare și spații tehnologice ce includ: echipamente
de cercetare-dezvoltare de ultimă generație, camere curate, un buncăr subteran ce
asigură ecranarea la radiațiile ionizante și pulsurile electromagnetice posibil a fi produse
în timpul experimentelor cu Laserul CETAL-PW, centre de date și control al
experimentelor.
Înființarea acestui centru reprezintă un pas strategic în utilizarea și concretizarea
oportunităților pe care România le are pentru a se afirma pe plan european în domeniul
laserilor de mare putere, dar și de a impulsiona relansarea industriei românești prin
dezvoltarea și implementarea în companiile locale a celor mai moderne și mai eficiente
tehnologii, cele bazate pe laseri. Atragerea în România a unui proiect de infrastructura
Europeană de talia ELI-NP a fost posibilă tocmai datorită îndeplinirii unor etape
intermediare din planul de dezvoltare a laserilor ultra-intenși, infrastructura Laserului
CETAL-PW reprezentând un avantaj esențial în dezvoltarea resursei umane de care
viitorul centru European ELI-NP are nevoie. Celelalte două laboratoare din CETAL: LaMP
și PhIL, sunt în principal dedicate cercetării aplicative, au fost concepute tocmai pentru
a promova tehnologiile fotonice și pentru a le implementa în mediul industrial. Companiile
și IMM-urile din România au acces aici la cele mai performante echipamente cu laser, pot
testa și dezvolta tehnologii noi, mai eficiente și mai ecologice.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 17.000.000 euro
Costuri anuale de operare: 1.500.000 euro
G. Contact
INFLPR, Atomiștilor 409, Măgurele, jud. Ilfov.
Website: http://cetal.inflpr.ro
H. Imagine reprezentativă
47
FAIR
A. Acronim și denumire completă
FAIR - Facility for Antiproton and Ion Research
B. Domeniul științific
Fizică
C. Scop
Infrastructura prevede cercetări grupate pe patru direcții care constituie cei patru
piloni de baza ai activității de cercetare și care grupează în jurul lor largi comunități de
cercetători: CBM – cercetări de materie barionica comprimată; PANDA – cercetări cu
fascicole de antiprotoni; NUSTAR – cercetări de structură nucleară și reacții cu ioni grei
folosind separatorul magnetic SuperFRS; APPA – cercetări de fizică atomică, aplicații ale
fizicii în bilofie și fizica materialelor.
D. Statut juridic
Societate pe acțiuni nonprofit
E. Descriere
Elementul cel mai important al proiectului îl constituie acceleratorul SIS100 care va fi
principalul furnizor de fascicole al infrastructurii. Proiectul e conceput a finanța integral
realizarea acceleratoarelor și a sistemului de transport fascicol precum și o parte din
dotările experimentale de bază. Dintre acestea, separatorul magnetic SuperFRS
reprezintă o investiție importantă atât în sine, cât și ca inginerie civilă (construcția halei
și servituților aferente). Multe din dispozitivele experimentale (în valoare de cca 300
Meuro din care FAIR suportă doar 70 Meuro) vor fi elaborate sub coordonarea comunităților
de experiențe aferente celor patru piloni menționați din fonduri ale acestor comunități și
parțial prin contribuții in-kind (partea suportată de FAIR).
Proiectul se afla în stadiul în care execuția construcției civile poate începe (s-a făcut
toată pregătirea de șantier ca și consolidarea suplimentară a terenului). În paralel se
pregătesc dispozitivele experimentale care urmează să fie instalate de îndată ce
construcția civilă va ajunge într-un stadiu care să o permită. În momentul actual se discută
despre stadiul zero al programului care constă în reluarea experiențelor la acceleratorul
SIS30 al GSI care a fost modernizat și de asemenea, un aspect important, testarea unora
din echipamente în fascicol la acceleratorul SIS30. O altă temă intens dezbătută este
fuzionarea GSI și FAIR într-o singură entitate de cercetare. Se așteaptă ca primele etape
ale fuziunii să fie parcurse până la sfârșitul lui 2017.
48
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 1.300.000 euro
Costuri anuale de operare: 3.000.000 euro
G. Contact
IFIN-HH
Coordonator: FAIR, Darmstadt, Germany
Website http://www.fair-center.eu/
H. Imagine reprezentativă:
49
HL-LHC
A. Acronim și denumire completă
HL-LHC, High Luminosity, Large Hadron Collider
B. Domeniul științific
Fizica particulelor
C. Scop
Infrastructura de cercetare LHC reprezintă cel mai puternic accelerator de particule
de pe mapamond (azi 7GeV pe fascicul) și livrează fascicol pentru experiențe de la
sfârșitul lui 2008. La LHC a fost descoperit bozonul Higgs, o particulă prevăzută a exista
în urmă cu peste 3 decenii și care n-a putut fi descoperită în principal datorită energiei
insuficiente a acceleratoarelor de până la LHC. Acceleratorul este destinat a testa
experimental diferite preziceri ale teoriei super-simetriei, în particular existența unei noi
familii de particule. Se așteaptă de asemenea descoperirea altor aspecte încă
neobservate din fizica particulelor.
LHC este un collider (două fascicole se ciocnesc frontal) și un număr de 7 dispozitive
experimentale de largi proporții sunt plasate în 7 locuri în care fascicolele accelerate în
sens opus într-un tunel cu o circumferință de 27 km se intersectează. Fiecare dispozitiv
reunește în jurul său o largă comunitate de oameni de știință, dintre care românii nu
lipsesc. Cele 7 experiențe sunt: ATLAS, CMS, LHCb, ALICE, TOTEM, LHCf, MoEDAL.
D. Statut juridic
Institut Internațional pentru cercetări fundamentale în fizica particulelor
E. Descriere
Funcționând din 2008, au avut deja loc câteva campanii experimentale pentru
strângerea de date. Cea mai mare parte a acestor date au fost și prelucrate și publicate.
Descoperirea bozonului Higgs la CERN-LHC a avut un enorm impact mediatic și s-a soldat
cu Premiul Nobel pentru fizică. În jurul marilor dispozitive experimentale enumerate
anterior în acest document gravitează mii de oameni de știință. LHC este în același timp
gazda și locul de formare pentru un mare număr de doctoranzi și cercetători post-
doctorat. Tehnologiile avansate elaborate și întrebuințate în construcția LHC și a marilor
dispozitive experimentale difuzează treptat în industria civilă și în viața de zi cu zi, așa
cum a fost cazul și cu internetul, inventat tot la CERN.
50
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 7.500.000 euro
Costuri anuale de operare: 6.000.000 euro
G. Contact
IFIN-HH
CERN, Geneva, Switzerland.
Website http://www.cern.ch, home.cern/topic/large-hadron-collider
H. Imagine reprezentativă: a se vedea site-ul
51
SPIRAL 2
A. Acronim și denumire completă
SPIRAL2, GANIL SPIRAL2 Facility
B. Domeniul științific
Fizica Nucleară, Fizica cu Ioni Grei accelerați, Fascicole radioactive, Neutroni și
aplicați
C. Scop
Infrastructura își propune să satisfacă cererile de fascicol ale unei comunități
experimentale de peste 700 fizicieni grupată în jurul institutului GANIL. Principalele
obiective ale proiectului SPIRAL2 sunt: producerea de fascicole radioactive intense
utilizând un accelerator liniar (driver) capabil să furnizeze intensități foarte mari,
producerea de neutroni pentru studiul reacțiilor induse de aceștia și aplicații. Se prevede
și utilizarea simultană a două fascicule accelerate. Principalele domenii de studiu se vor
referi la nucleele depărtate de linia de stabilitate, la reacții cu fascicole intense de
neutroni și la aplicații ale studiilor precedente.
D. Statut juridic
GANIL este GIE (Group of Economic Interest) creat în 1976 între CEA-DRF și CNRS-IN2P3
E. Descriere
SPIRAL2 este într-o faza de construcție avansată. Proiectul a suferit unele întârzieri
din cauza formalităților legate de autorizarea unităților nucleare în Franța. Primele
fascicole ale acceleratorului liniar (driver) au fost livrate în 2015 iar inaugurarea oficială
a avut loc în toamna anului 2016. Primele fascicole de neutroni (NFS: Neutrons for
Science) vor fi furnizate utilizatorilor la sfârșitul lui 2017.
IC este în principal un furnizor de fascicole: ioni grei (elemente stabile și radioactive)
și neutroni. De asemenea, GANIL-SPIRAL2 pune la dispoziția utilizatorilor o largă varietate
de dispozitive experimentale de bază: spectrometre magnetice, sisteme de detecție și
diagnoze complexe, sisteme de achiziție stocare și prelucrare de date de ultimă
generație.
Elementele constitutive sunt: Driver-ul (accelerator liniar), Converterul, ținta și sursa
de ioni, liniile de transfer fascicol, diagnoza și vacuum, sisteme de control și sistemul de
safety și protecție contra radiațiilor. Un bloc special e dedicat iradierii de materiale
pentru aplicații. SPIRAL2 este construit sub pământ (din motive de radioprotecție) și e
conectat la toate infrastructurile GANIL, acceleratorul CIME, linii de fascicol și spații
experimentale, spectrometre și sisteme de diagnoza.
52
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: Infrastructură operațională (IIN), estimat 135.000 euro
Costuri anuale de operare: parte a operării IIN
G. Contact
IFIN-HH
Coordonator: GANIL, Caen, France
Website http://www.pro.ganil-spiral2.eu
H. Imagine reprezentativă:
53
KM3NET 2.0
A. Acronim și denumire completă
KM3NeT 2.0 - Astroparticle & Oscillations Research with Cosmics in the Abyss (ARCA &
ORCA)
B. Domeniul științific
Științe fizice și inginerie
C. Scop
Telescopul de neutrini KM3NeT 2.0 intenționează să examineze obiectele astrofizice
prin detecția emisiei corespunzătoare de neutrino de înaltă energie (“neutrini
cosmogenici”) și să studieze proprietățile neutrinilor prin măsurarea neutrinilor produși
de interacția razelor cosmice în atmosferă (“neutrini atmosferici”). Vor fi construite două
unități de detecție dedicate celor două scopuri: ARCA (Astroparticle Research with
Cosmics in the Abyss) și ORCA (Oscillations Research with Cosmics in the Abyss), locate in
Marea Mediterană, în largul Capo Passero (Sicilia - Italia) și respectiv Toulon (Franța).
Cele două unități vor utiliza aceeași tehnologie, dar vor avea densități (deci volume)
diferite, optimizate pentru energii ultra-înalte (ARCA) sau în domeniul de interes pentru
oscilația neutrinilor (ORCA).
Instalațiile de pe fundul mării vor oferi și posibilități de conectare pentru experimente
din domeniul științelor marine, Pământului și mediului.
În paralel cu instalarea unităților de detecție și implicit cu creșterea volumului de date
de stocat și analizat se dezvoltă și rețeaua de calcul dedicată KM3NeT, prin realizarea
unei rețele tip GRID. România poate contribui eficient și în această direcție, în particular
considerând experiența dobândită de ISS în ALICE-GRID (CERN-LHC) sau IFIN-HH (dacă s-
ar alătura KM3NeT) în ATLAS-GRID.
D. Statut juridic
ERIC în curs de constituire (Proiect EU H2020 739560, inițiat în 2017). KM3NET este un
experiment recunoscut de către CERN.
E. Descriere
KM3NeT 2.0 se va adresa disciplinelor înrudite ca astrofizica (sursa razelor cosmice,
astronomie cu neutrini de înaltă energie), fizica particulelor (oscilația neutrinilor,
particule exotice) și cosmologie (materie întunecată), dar are de asemenea legături
puternice cu Științele Pământului și Mării. Studiul parametrilor apei la adâncimi mari cu
observatoare cablate va reprezenta o opțiune nouă și promițătoare pentru oceanografi și
biologi marini.
54
Una din prioritățile tehnice ale KM3NeT 2.0 este creșterea ritmului de integrare a
modulelor optice. ISS își propune instalarea și operarea unei asemenea facilități, în cadrul
Centrului de Tehnologii Spațiale al Institutului, bazându-se și pe experiența câștigată prin
coordonarea realizării modulului experimental test “mini-DOM”, încă funcțional in
ANTARES.
KM3NeT a fost inclus în Roadmap–ul ESFRI pentru prima dată în anul 2006. Faza 1 a
proiectului s-a finalizat prin definirea detectorului modular și construirea prototipurilor
finale. Reintroducerea KM3NeT 2.0 în Roadmap recunoaște progresele științifice și tehnice
realizate în ultimii ani. KM3NeT este în prezent în construcție și primele seturi de
detectori inovativi sunt instalați pe fundul mării.
Infrastructura va permite studierea neutrinilor cosmogenici (“astronomie cu neutrini”)
– ARCA și determinarea ierarhiei de masă a neutrinilor – ORCA. Va oferi servicii de găzduire
pentru experimente din domenii interdisciplinare, cu posibilitatea efectuării de observații
continue și în timp real pentru biologie marină, oceanografie, științele mediului,
seismologie, etc. Infrastructura submarină va contribui la dezvoltarea EMSO (European
Mediterranean Submarine Observatory), aflat de asemenea pe lista ESFRI.
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: 137.000.000 euro. Componenta națională nu a fost definită
Costuri anuale de operare: 3.000.000 euro. Componenta națională nu a fost definită
G. Contact
Institutul de Științe Spațiale
Coordonator: KM3NeT – HQ Amsterdam Science Park, Olanda
Website: http://www.km3net.org
H. Imagine reprezentativă
Imagine artistică a unui modul de detecție.
Lateral imaginea este mărită pentru a evidenția
structura Modulelor Optice Digitale. Este de
asemenea prezentat principiul de detecție al
neutrinilor (muonici în acest caz).
55
CERIC-ERIC
A. Acronim și denumire completă
CERIC – Central European Research Infrastructure Consortium (“Consorțiu
Infrastructurii de Cercetare din Europa Centrală”)
B. Domeniul științific
Materiale și biomateriale
C. Scop
Infrastructura de cercetare CERIC reprezintă o infrastructură de cercetare
multidisciplinară de nivel european pentru cercetarea fundamentală și cercetarea
aplicată în domeniul materialelor, biomaterialelor și nano-tehnologiilor.
D. Statut juridic
CERIC este organizată ca entitate ERIC sub jurisdicția legislației UE
E. Descriere
CERIC este o infrastructură de cercetare europeană cu un unic punct de intrare care
grupează facilități pentru cercetarea de excelență din 8 țări europene. Membrii fondatori
ai CERIC – ERIC sunt Austria, Republica Cehă, Ungaria, Italia, Polonia, România, Serbia și
Slovenia. Croația participă în calitate de observator. Activitățile consorțiului și accesul
utilizatorilor sunt coordonate din Trieste (Italia).
Accesul este asigurat pentru utilizatorii de bază și cei industriali. Disponibilitatea
echipamentelor și sprijinul personalului permite desfășurarea de investigații, analize,
sinteze și imagistica materialelor și biomaterialelor la scară nano, utilizând tehnici
fotonice, electronice și neutronice, precum și pregătirea facilităților în biologia
structurală, foto-litografie și pregătirea materialelor.
Printr-o abordare multi-tehnologică se oferă acces și expertiză într-un domeniu larg
de tehnologii și soluții la provocări științifice complexe, cum ar fi surse alternative pentru
energie și pentru stocarea de energie, materiale biomedicale și farmaceutice,
conservarea alimentelor, conservarea patrimoniul cultural etc.
Atât industria, cât și cercetarea științifică beneficiază de acces la tehnici standard și
de nivel înalt tehnologic cu sprijinul unei echipe de experți. Cercetători cu o înaltă
pregătire și personal specializat să asigure legăturile cu industria la nivel central și cu
parteneri ai infrastructurii oferă asistență și instruire pentru găsirea celor mai bune soluții
pentru cunoaștere științifică și inovare industrială.
56
F. Estimare costuri
Costuri de construcție: Neprecizate. Contribuția in kind a instituțiilor partenere.
Infrastructura operațională a României.
Costuri anuale de operare: Neprecizate. Proiecte și fonduri atrase din surse naționale
și internaționale.
G. Contact
INFM – Institutul Național pentru Fizica Materialelor
Str. Atomiștilor 4-5, Măgurele
Website http://www.ceric-eric.eu
H. Imagine reprezentativă:
57
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR, SPAȚIU ȘI SECURITATE
PRACE
A. Acronim și denumire completă
PRACE - Partnership for Advanced Computing in Europe
B. Domeniul științific
E-Science, Calcul de înaltă performanță (HPC)
C. Scop
Misiunea PRACE este aceea de a permite descoperirea științifică de impact major și
cercetarea inginerească precum și dezvoltarea în toate domeniile, pentru a spori
competitivitatea europeană în beneficiul societății. PRACE încearcă să realizeze această
misiune oferind resurse de calcul și gestionare a datelor prin servicii de clasă mondială
printr-un proces de evaluare reciprocă.
PRACE încurajează, de asemenea, utilizatorii europeni de HPC din industrie prin
diverse inițiative. PRACE are un interes puternic în îmbunătățirea eficienței energetice a
sistemelor de calcul și reducerea impactului asupra mediului.
D. Statut juridic
PRACE AISBL este înființată ca o asociație internațională non-profit (aisbl) cu sediul la
Bruxelles. Statutul asociației PRACE este disponibil la http://www.prace-ri.eu/statutes/.
E. Descriere
Principalele realizări științifice (success stories) la care simulările numerice realizate
în infrastructura PRACE au contribuit esențial acoperă domenii și tematici ce se înscriu și
în Strategia Națională CDI: nanotehnologie pentru livrarea țintită a medicamentelor
(targeted drug delivery), sincronică, nanomateriale și aplicații tehnologice ale grafenei,
analiza riscului și managementul dezastrelor naturale, descrierea interacțiilor din plasma
ultra relativistă, fenomene de combustie în motoarele utilizate în aeronautică, evoluția
galaxiilor, etc.
România a deținut statul de observator în perioada iunie 2014 - mai 2015 (fără
implicare financiară), unitatea nominalizată pentru reprezentare fiind ARCAȘ. Acest
statut n-a permis implicarea în propunerea de finanțare adresată de către PRACE AIBL
Comisiei Europene care ar fi accesul cercetătorilor români la facilitățile de cercetare și
training (numai membrilor plini).
58
Acest statut de observator trebuie actualizat anual prin confirmare guvernamentală și
nu poate fi acordat mai mult de doi ani. Site-ul PRACE menționează România cu statut de
observator, ceea ce nu este în acest moment valabil.
În contextul în care se așteaptă ca în 2017 să fie realizată propunerea PRACE 5IP pentru
apelurile Comisiei Europene, aderarea României la PRACE este acum necesară dacă se
dorește obținerea implicită de fonduri din această sursă.
F. Estimare costuri
Infrastructură operațională, România acoperă costurile fixe (abonament, aprox.
50.000 EUR) la care se adaugă costurile legate de cereri specifice
G. Contact
În România: Asociația ARCAȘ
Coordinator: “Partnership For Advanced Computing In Europe AISBL” Brussels, Belgia.
Regiunea Brussel-ului este cea Valonă (Walloon Region).
Website: http://www.prace-ri.eu/
H. Imagine reprezentativă
59
ISS
A. Acronim și denumire completă
ISS - International Space Station
B. Domeniul științific
Spațiul cosmic
C. Scop
Stația Spațială Internațională este un laborator excelent pentru a testa tehnologii
pentru misiuni spațiale pe orbită joasă, dar și pentru misiuni de explorare a Sistemul Solar.
Scopul pentru care este construită stația este studiul efectelor micro-gravitației și a
menținerii vieții în spațiu și ca platformă de observație astronomică și a Pământului.
D. Statut juridic
Acordul pentru Stația Spațială Internațională dintre Statele Unite ale Americii și
guvernele celorlalte state, semnat inițial la 29 ianuarie 1998, al cărui depozitar este
Washington și la care statele participante au devenit ulterior parte.
E. Descriere
Cu ocazia Consiliului Ministerial al Agenției Spațiale Europene (ESA) din decembrie
2014, Romania s-a alăturat statelor europene implicate în acest program: Belgia,
Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elveția și Marea
Britanie.
Prin implicarea în programul ESA dedicat Stației Spațiale, România devine co-
proprietar al stației, alături de celelalte state europene, precum și de parteneri
internaționali: SUA, Canada, Rusia și Japonia. Contribuția României pentru Stația Spațială
Internațională va începe să fie plătită din anul 2018.
Romania are în curs de pregătire mai multe experimente referitoare la mediul spațial
(micro-meteoriți, radiație) și observarea Terrei de pe Stația Spațială Internațională.
De asemenea, sunt de interes pentru țara noastră lansarea de micro-sateliți prin
modulul KIBO și experimente biologice în condiții de micro-gravitație. În funcție de
disponibilitatea de transport spațial, este avută în vedere posibilitatea trimiterii pe stație
a unui astronaut de origine română pentru perioada 2019 - 2020.
60
F. Estimare costuri
Costuri construcție: Infrastructură operațională
Costuri operare: se acoperă din contribuția României la ESA
G. Contact
În România: Agenția Spațială Romana (ROSA)
Coordonator pentru Europa: Agenția Spațială Europeana (ESA)
Website: http://www.esa.int
H. Imagine reprezentativă
61
PATRIMONIU SOCIAL ȘI CULTURAL
ESS
A. Acronim și denumire completă
ESS – European Social Survey
B. Domeniul științific
Științe sociale
C. Scop
Infrastructura ESS colectează, interpretează și diseminează date privind atitudini și
comportamente sociale, adunate din fiecare din țările participante. ESS răspunde la
nevoile academice, de politici publice și societale pentru a înțelege stabilitatea socială și
schimbările în context european.
D. Statut juridic
ESS adoptă forma legală denumită European Research Infrastructure Consortium
(ERIC).
E. Descriere
Principalele obiective includ:
- Cartografierea stabilității și schimbărilor în structura, condițiile și atitudinile
sociale în Europa, interpretarea modului în care evoluează modele sociale, politice și
morale;
- Obținerea și răspândirea de standarde riguroase în cercetarea trans-națională în
domeniul științelor sociale;
- Introducerea de indicatori bine fundamentați ai progresului național, bazați pe
percepțiile și raționamentele cetățenilor privind aspectele cheie din societățile lor;
- Facilitarea și sprijinirea instruirii cercetătorilor europeni din domeniul științelor
sociale în măsurători și analize comparative;
- Îmbunătățirea datelor privind evoluțiile sociale în domeniul academic, al factorilor
de decizie și al publicului larg.
Această infrastructură de cercetare este concepută pentru a fi utilizată în principal de
comunitatea academică. Datele sunt la dispoziția și altor categorii, cum ar fi agenții sau
administrații publice. Metodologia și datele ESS sunt folosite în instruirea universitară din
multe țări.
62
F. Estimare costuri
Costuri construcție: infrastructură operațională (este constituit deja ESS-ERIC)
Costuri de operare: 6.000.000 EUR
G. Contact
Coordonator: “City University” Londra, UK.
Website: http://www.europeansocialsurvey.org/
H. Imagine reprezentativă
63
CESSDA
A. Acronim și denumire completă
CESSDA – Consortium of European Social Science Data Archives
B. Domeniul științific
Științe sociale
C. Scop
Infrastructura CESSDA oferă servicii de date în domeniul științelor sociale prin
utilizarea unor standarde de înaltă calitate în cercetarea națională și internațională.
Scopul infrastructurii este reunirea arhivelor de științe sociale din mai multe țări europene
pentru a facilita cercetarea socială, economică și politică și prin aceasta cercetătorii să
aibă o mai bună înțelegere a provocărilor cu care se confruntă societatea în prezent și să
găsească modalități de rezolvare a lor.
D. Statut juridic
CESSDA este organizată sub forma de societate cu răspundere limitată sub legislația
norvegiană.
E. Descriere
Catalogul de date CESSDA oferă o interfață unică de acces la mii de baze de date care
conțin seturi de date ale arhivelor din domeniul științelor sociale, lărgind astfel accesul
la date și permițând cercetări comparative, ca sursă pentru elaborarea publicațiilor
științifice.
În prezent sunt 14 țări membre ale acestei infrastructuri și un observator. În plus,
există un număr de 9 alte țări europene care cooperează cu consorțiul statelor membre
și/sau se află în diverse stagii de asociere la această inițiativă. Membrii CESSDA
nominalizează furnizori de servicii naționali, responsabili pentru oferirea de activități
pan-europene și servicii de date în țările lor.
Instituțiile participante își vor intensifica gradual activitățile și vor acționa sub forma
unei rețele cu o arhitectură flexibilă folosind protocoale și interfețe deschise concepute
să contribuie la sisteme de informații globale.
64
F. Estimare costuri
Costuri construcție: 30.000.000 EUR
Costuri operare: 600.000 EUR
G. Contact
Coordonator: CESSADA A.S. Bergen, Norvegia.
Website: http://www.cessda.net/
H. Imagine reprezentativă
65
E-RIHS
A. Acronim și denumire completă
E-RIHS – European Research Infrastructure for Heritage Science (Infrastructura
europeană de cercetare pentru știința patrimoniului)
B. Domeniul științific
Științe Sociale
C. Scop
E-RIHS sprijină cercetarea privind interpretarea, prezervarea, documentarea și
managementul patrimoniului. Această infrastructură cuprinde conducerea E-RIHS și
Hub-urile naționale, precum și infrastructurile naționale fixe și mobile și alte date și
informații privind patrimoniul virtual. Sunt incluse atât bunurile care intră în categoria
patrimoniului cultural, cât și bunurile care fac parte din cadrul patrimoniului natural,
exemple relevante în acest sens sunt următoarele: colecțiile, clădirile, situri
arheologice, patrimoniul digital ș.a.. E-RIHS oferă o gamă largă de instrumente și
servicii dezvoltate și avansate din punct de vedere tehnologic pentru comunitățile de
cercetare interdisciplinare care promovează înțelegerea și prezervarea patrimoniului
global. E-RIHS facilitează accesul la o gamă variată de infrastructură științifică de
ultimă oră, metodologii, instrumente, precum și sesiuni de informare cu privire la
utilizarea acestor instrumente.
D. Statut juridic
E-RIHS se află încă în etapa de pregătire. În prezent, se lucrează la crearea unei rețele
globale care va fi alcătuită din parteneri afiliați și vizează crearea unei infrastructuri
globale de cercetare, care va primi sprijin din partea organizației interguvernamentale
ICCROM.
E. Descriere
În 2017 a fost demarată etapa de pregătire a unei infrastructuri care va funcționa la
nivel global. Perioada de pregătire a acestei infrastructuri este cuprinsă între 2017-
2020. E-RIHS va fi alcătuită din 18 țări care dețin calitatea de membrii fondatori, 10
state internaționale care vor deține calitatea de parteneri (rolul acestora fiind acela
de a oferi sprijin în ceea ce privește dezvoltarea și funcționarea infrastructurii) și
peste 80 de instituții. Prin crearea E-RIHS se dorește stabilirea unei entități coezive
căreia îi va fi atribuit rolul de a stabili legături între comunitatea globală a științei
66
patrimoniului, care va deține cunoștințe de specialitate, facilități naționale fixe și
mobile cărora le va fi recunoscută excelența, colecții/arhive care vor putea fi
accesibile în format fizic, precum și accesul de la distanță asupra datelor privind
știința patrimoniului. La baza fundamentării E-RIHS se regăsesc proiecte precum EU-
ARTECH, CHARISMA și IPERION CH (care activează în domeniul conservării științei) și
ARIADNE (domeniul de activitate este cel al arheologiei). E-RIHS pune accent pe
stabilirea unor legături de cooperare între academii, centrele de cercetare și
instituțiile culturale. Uniunea Europeană și-a arătat deschiderea față de acest
domeniu de cercetare, susținând astfel inițiativele și programele care vizează
dezvoltarea științei patrimoniului.
F. Estimare costuri
Costuri construcție: 6.000.000 EUR
Costuri operare: 500.000 EUR
G. Contact
Coordonator: E-RIHS, Pisa, Italy.
Luca Pezzati, CNR. Email: luca.pezzati@cnr.it
Website: http://www.e-rihs.eu/
H. Imagine reprezentativă
67
Recommended