View
40
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
xxxxxxxxxx
Citation preview
ARGUMENT
Activitatea turistică este una din activităţile civilizaţiei moderne care
evoluează odată cu dezvoltarea economică, socială, ştiinţifică şi culturală şi se
plasează la graniţa dintre câmpul economic şi cel social.
Organizarea activităţilor turistice se realizează de către diferiţi agenţi
economici din turism. Aceştia sunt persoane juridice cu capital de stat, privat, mixt,
asociaţii familiale şi persoane fizice care prestează servicii specifice acestei
activităţi, respectiv servicii hoteliere, de servire a mesei, transport, agrement,
precum şi alte servicii suplimentare.
Turismul constituie un fenomen economico-social generat, mai ales de
dezvoltarea industriei şi a urbanizării, şi se manifestă sub forma unei circulaţii de
masă, cu caracter continuu sau repetat periodic, unde sejurul are un caracter
temporar, datorându-se unor diverse motive (odihnă, cură balneară, destindere)
legate de timpul liber.
Veniturile, urbanizarea, creşterea timpului liber au provocat mutaţii în
comportamentul turiştilor în sensul intensificării cererii turistice a acestora. Astfel
s-au produs mutaţii în diversificarea cererii de servicii turistice, turiştii ţinând cont
şi de calitatea acestor servicii.
Pentru a satisface nevoile turiştilor, producătorii de produse turistice trebuie
să asigure turiştilor produse cerute la preţuri acceptabile.
Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost
defint în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere”,
“activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de
reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturi, datorită
cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” ,“fenomen al
timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de
schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile
1
naturi ca rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări mijloacelor
de transport” .
Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic -
diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt:turismul balnear, cu o
largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau
având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat
pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna;
turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor
factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat).
Am ales ca temă pentru lucrarea de specialitate « Staţiunea turistică Lacul
Roşu » deoarece consider că turismul montan se va dezvolta foarte mult având în
vedere şi resursele turistice ale României
Principalele competenţe vizate prin acest proiect sunt:
Analizează componentele produsului turistic;
Concepe produse turistice;
Realizează comercializarea şi promovarea produselor turistic;
Elaborează politica de produs;
Coordonează politica de distribuţie şi promovare;
Stabileşte strategiile de comercializare a produsului turistic.
2
CAPITOLUL I
ASEZARE GEOGRAFICĂ
1.1. Localizarea din punct de vedere geografic
Staţiunea Lacul Roşu, componentă a oraşului Gheorghieni, este situată pe
Valea Bicazului, între Lacul Roşu şi Cheile Bicazului.
Urmărind configuraţia terenului, staţiunea este dispusă intr-un amfitetru, de
la 980m la 1000-1100 m altitudine, pe versanţii Munţilor Suhardul Mare (1504 m)
şi Suhardul Mic (1362m) către N-NV şi Muntele Ghilcoş (1407 m), spre SE,
unităţi montane aparţinătoare Masivului Haşmaş.
Între aceste limite staţiunea aparţine judeţului Harghita, dar prin câteva vile
şi case particulare, aceasta se prelungeşte şi în Cheile Bicazului, pe teritoriul
judeţului Neamţ.
Zona Lacul Roşu este cea mai accesibilă dinspre oraşul Gheorgheni,
localitate care este situată pe calea ferată Braşov-Deda şi pe drumul naţional 12.
Din Gheorgheni, se desfăşoară pe o distanţă de 26 km drumul naţional 12/C ce
leagă oraşul de staţiunea Lacu Roşu. Dinspre Moldova, plecând din Piatra Neamţ
(prin Bicaz) după parcurgerea a 57 km, tot pe drumul naţional 12/C putem atinge
staţiunea. Pe cale ferată, dinspre Moldova, putem circula până în oraşul Bicaz,
după care accesul spre Lacu Roşu este posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni
Piatra-Neamţ circulă zilnic de două ori autobuze. Zona este accesibila şi din
comuna Sîndominic (22 km) prin Poiana Tarcaului şi Trei Fântâni, dar nu se
recomandă automobiliştilor, starea drumului fiind nesatisfăcatoare. Dinspre
comuna Tulgheş, prin Pasul Balaj şi satul Telec, de asemenea se poate ajunge la
Lacul Roşu, dar drumul este recomandat numai bicicliştilor şi iubitorilor de
drumeţie, datorită stării sale necorespunzatoare.
3
Altitudinea absolută a lacului este de 983 de m, suprafaţa actuală are cca. 11
hectare, volumul de apă se cifrează la cca. 580000 m3, adâncimea maximă ajunge
la 9,6 m, iar la debarcader are cca. 2,6 m. Forma lacului seamănă cu litera L. Acum
o sută de ani, partea mai lungă atingea 1300 m, iar cea scurtă avea 650 m. Astăzi
are 900 m respectiv, 435 m, astfel putem spune că există o problemă în ceea ce
priveşte eventuala dispariţie a lacului. Aceasta pentru că lacul este alimentată de
pârâul Bicaz şi de mai multe afluente ale lui. O foarte importantă preocupare a
staţiunii trebuie să fie menţinerea lacului.
4
1.2. Scurt istoricul staţiunii
Odata cu formarea sa, în anul 1873, Lacul Roşu a deventi o atracţie turistică
importantă pentru acasta arie montana, formând împreună cu Cheile Bicazului un
ansamblu turistic unicat în România.
Lipsa căilor de acces rutier a făcut ca abia in anii’30 ai secolului al XX-lea
să se construiască primul edificiu turistic- Căminul Turiştilor. După anul 1931,
apar unele case locuite permanent şi câteva vile, conturându-se actuala staţiune,
aparţinatoare administrativ oraşului Gheorghieni.
Staţiunea după al II-lea război mondial s-a dezvoltat continuu, ajungând la
circa 800 locuri ţn vile şi cabane în anul 1989, profilându-se pe odihna şi recreere,
iar în ultimele patru decenii şi pe alpinism.
După anul 1990, staţiunea montană Lacul Roşu a cunoscut un impas în
dezvoltarea sa, datorită rigorilor din economia de piaţă si a restructurării
proprietaţii imobiliare şi a terenurilor, dar şi degradării fizice a unitaţilor, unele
dintre acestea depăşind 80 de ani de existenţa. Lipsa dotărilor de agrement sportiv
şi cultural şi mai ales a amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a
drumeţiei montane cât şi a dotărilor tehnico-edilitare au facilitat acest regres.
În ultimii 3-4 ani se remarcă un reviriment în dezvotarea staţiunii prin
modernizarea şi construirea de unitaţi de cazare şi alimentaţie pentru turism (circa
340 unităţi de cazare în hotel şi vile), iar administraţia locală a iniţiat un program
de revigorare şi relansare în turism a acesteia.
Staţiunea şi-a dat numele după lacul de aici, Lacul Roşu, un lac de baraj
natural, aflat lânga Cheile Bicazului la o altitudine de 980 m. Este în formă de L,
adânc de 10 m (adâncimea maxima fiind de 10,5 m), având o suprafaţă de 12,7 ha
şi o circumferinţă de 2830 m.
Lacul s-a format relativ recent în vara anului 1837, atunci s-a întâmplat ca
în urma ploilor abundente marea cantitate de moloz stâncos de pe versantul nordic
al Stâncii Ucigaşului a alunecat blocând drumul Pârâului Bicajel. Apa s-a acumulat
formând un lac de baraj natural.
5
Vraja deosebita este amplificată de mulţimea trunchiurilor goale ale brazilor
de odinioară care ies din apă, străpungând imaginea Micului Suhard reflectat în
oglinda lacului.
Numele de Lacul Roşu provine de la gresia roşie terţiară, uşor
dezagreabilă, transportată de Pârâul Roşu care a vopsit în roşu împrejurimile până
la lac. Lacul ,din păcate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportată
de pârâurile afluente (Roşu, Licaş, Oii, Suhard şi Ghilcoş).
Tradiţia populară păstrează două legende legate de originea lacului:
« Odată trăia in Lazărea o fată de o frumuseţe rar întalnită care se numea
Estera. Aceasta s-a dus odată la târg la Gheorghieni. A intrat acolo un flăcău voinic
care se lua la trântă şi cu ursul. Cum s-au văzut s-au şi îndrăgostit, iar flăcăul a
rugat fata să-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face căci flăcăul a fost luat în
armata. Fata îl aştepta, iar pe-n serate se ducea cu ulciorul la izvor, stătea ore în şir,
în nădejdea că se va întoarce alesul inimii sale. Aceasta cânta atât de trist încât
auzind-o se induioşau şi munţii.
Era într-o duminică după-amiază când, trecând pe acolo, a fost văzută de un
tâlhar care repezindu-se la ea a ridicat-o in şa, zburând ca vântul spre Suhardul
Mic, între stâncile cu o mie de feţe unde locuia. Tâlharul i-a promis fetei aur şi
argint numai să-l indrăgească, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta îşi pierdu
răbdarea şi vru s-o oblige să se căsătorească cu el. Atunci Estera a strigat către
munţi implorându-le ajutorul, iar stâncile cuprinse de strigatele îndurerate au
răspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torenţială măturând tot ce întalnea în cale.
Acolo au ramas sub farâmăturile stâncilor fata şi tâlharul, iar apoi acolo s-au
adunat apele munţilor, formând Lacul Roşu(Ucigaşul). »
O a doua legenda spune că: « Pe pajiştea dintre versanţii munţilor a fost o
stână. Ciobanii, văzând apropierea furtunii, au încercat să se refugieze, dar Muntele
Ucigaş, dărâmându-se, i-a ingropat împreună cu oile. »
Indiferent de legendele despre Lacul Roşu, el ramâne un obiectiv turistic
foarte vizitat.
6
1.3. Împrejurimi şi obiective turistice de vizitat
Vecinii staţiunii Lacul Roşu sunt:
●Gheorgieni (26 km);
●Lazărea (32km);
●Joseni (32km);
●Dăneşti (62km);
●Racu (73km);
●Miercurea Ciuc (83km).
Obiectivele turistice de vizitat sunt:
● Lacul Roşu- lac de baraj natural;
●Rarităţi ale naturii .
Rarităţii ale naturii:
Piatra Altarului, masivul stâncos cel mai impunător al Cheilor Bicazului.
Cu înălţimea lui de 1154m, este mai mic faţă de vârfurile din jur, dar este frumos şi
atrăgător.Primii cuceritori ai acestui turn de calcar au fost alpiniştii braşoveni
Csallner Ervin şi Goldschmidt Waldemar la 08 septembrie 1934. Primul care a
urcat pe turnul Bardoşului fără echipament de alpinist în port popular a fost
Keresztes Zoltan din Joseni, faptul căruia este legendar şi astăzi.
Cheile Bicazului. Situat în valea râului Bicaz, este cel mai cunoscut şi cel
mai atragător defileu al Carpaţilor Orientali, care străbate dinspre sud-vest spre
nord-est munţii alcătuiţi din depozitele calcaroase ce s-au depus în mările triasice
şi jurasice. În masivul calcaros s-au format peşteri. doline şi avenuri. Defileul este
de origine tectonică, numele său s-a capalat de la râul Bicaz. având o lungime de 5
km. Astăzi este cunoscut şi sub numele de "paradisul alpiniştilor".
În aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii şi Muntele Bardoş se apropie
doar la câţiva metri. Acest loc se numeşte Poarta Iadului dupa care mai jos
urmeaza locul numit Pridvorul Iadului. Apoi cheile se largesc, până la stâncile
Turnului Negru. De aici porneşte poteca către Peştera Neagra care are intrarea de
7
15 m înălţime şi 3 m laţime. De la intrare în peşteră zărim falnicul turn al Pietrii
Altarului. Peştera dupa 25 de m se strâmteaza, iar dupa încă 10 m se termină.
Înainte de vărsarea Bicajelului în Bicaz se află un pod neterminat, care se numeşte
Podul Ungurilor, început în anii 1940. Iniţial podul a fost proiectat pentru ocolirea
părţii cele mai periculoase a cheilor, Gâtul Iadului, dar nu s-a putut termina din
cauza razboiului. in stânga podului, se inalţă Peretele Bardoşului cu Santinela de la
Gâtul Iadului. De la vărsarea pârâului Bicajel începe cea mai spectaculoasă zonă a
cheilor cu o lungime de 800 m, Gâtul Iadului, care se strecoară între Piatra
Surducului şi Peretele Bardosului. Spre capătul aval al Gâtului Iadului se află un
pod pe valea Bicazului, deasupra căruia se deschide Peştera Cascadei. Peştera are
o lungime de 69 m, aşa de strâmta încât se viziteaza numai târâş. În dreapta
podului găsim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne
conduce o cărare. Peste drum, pârâul Bardoş coboară de sus într-o rigola strâmtă.
De aici valea se largeşte treptat, şi în aval întâlnim numai păduri foioase.
Cu 2,5 km mai jos, se desfaşoară pe direcţia nord-sud, spectaculoasa creastă a
Munticelului, care începând din 1971 este declarată zonă ocrotită pe o întindere de
90 hectare. La 500 m de la confluenţa Bicăjelului cu Bicazul, putem admira
numeroase mici cascade pe care le parcurge zgomotos apa pârâului. Cea mai
frumoasă şi sălbatică zonă a acestei chei se află între Făgetul Ciucului (Cichibiuc)
şi Piatra Surducelului de la care în amonte parcurge Bicajelul lin, zona satului
răsfirat cu acelaşi nume. Cu mai mult de 3 km în amonte de la Cheile Bicăjelului
mai sunt două chei mai mici: primul se numeşte Cheile Duruitoarei sau La
Cascadă, cu lungimea de 400 m, iar al doilea se află pe drumul ce leagă Lacul
Roşu cu Trei Fântâni şi se numeste La Bechet, având o lungime de 350 m. Cheile
Dururtoarei are de asemenea mici cascade.
Cheile Lăposului. Afluent de stânga al Bicazului este pârâul Lăpos, care de
asemenea parcurge o zonă stâncoasă deosebit de frumoasă.
Sub Piatra Altarului valea Laposului se strâmtează, având un şir de mici
cascade. Cea mai spectaculoasă parte din aceste chei este însă partea dintre Cuşma
8
Laposului şi Piatra Altarului. Lungimea totală a cheilor este de 1800 m, cea mai
mare cascadă are înalţimea de 25 m.
Cheile Şugăului. În partea superioară a satului Bicaz Chei, în Suteni, în
avalul văii Şugăului se desfaşoară Cheile Şugăului - o zonă stâncoasă deosebit de
frumoasă, sub formă de canion, cu o lungime de 350 m pe care se află un şir de
cascade. Pană la construirea drumului forestier pe valea Şugăului, zona locuită din
Bârnadu a fost accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul, localnicii au
construit pod în chei, pe bârne transversale care a fost o capodoperă a tehnicii
populare. Peste drum de la Cheile Şugăului, se află Stanca lui Stan, formaţiune
stâncoasă îngustă, care a rămas în urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii
carierei de calcar, din Muntele Surducului.
Peştera Munticelu (Ghiocelul). Este situată pe teritoriul comunei Bicaz
Chei, la 8 km de Lacu Roşu, pe partea stângă a râului Bicaz. Este formată din două
Săli, dar nu este încă iluminată. Fără ghid poate fi parcursă în 30 de minute.
Peştera este rezervaţie naturală, unde putem admira frumoase stalagmite şi
stalagtite. Din păcate, în ultima vreme vizitatorii au făcut multe pagube în peşteră.
9
CAPITOLUL II
STAŢIUNEA TURISTICĂ LACUL ROŞU
2.1. Caracterizarea şi descrierea resurselor naturale ale staţiunii Lacul
Roşu
Dacă vorbim despre turismul judeţului Harghita, sau al Transilvaniei, dacă
vorbim despre resursele turistice şi naturale ale României, trebuie să amintim
staţiunea turistică Lacu Roşu. Situată pe Valea Bicazului, în grupa centrală a
Carpaţilor Orientali, într-unul din cele mai splendide masive, Hăşmaşul Mare şi
având un potenţial turistic de mare valoare, staţiunea este un obiectiv turistic
important. Staţiunea, din punct de vedere administrativ aparţine municipiului
Gheorgheni.
Staţiunea montană Lacul Roşu beneficiază de un cadru natural cu un
potenţial turistic de mare valoare peisagistică. Munţii Suhard şi Haşmaş alcătuite
din conglomerete, gresii şi calcare, se impun prin forme de relief şi peisaje dintre
cele mai spectaculoase din ţară.
Remarcăm, astfel:
● domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje carstice
(Suhardul Mic, Grădina Zânelor, Peretele Postei, Piatra Altarului, Piatra Bardos,
Piatra Cupaş, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc. ) ; peisaje montane şi subalpine
cu alternanţă de poieni şi păduri de molid (Câmpul Cupaş, Poiana Ghilgoş, Poiana
Vărariilor, Haşmaşul Mare, Haşmaşul Negru etc. ); păduri masive de molid etc
● domeniul pentru practicarea alpinismului în Cheile Bicazului şi pe
abrupturile limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative din ţară, cu 47 de trasee
pentru căţărare şi escaladă ;
● relief carstic spectaculos cu abrupturi, stâncării, grohotişuri şi peşteri cu
valoroase concreţiuni şi vizitabile, aflate în apropierea staţiunii ca: peşterile
Suhard, Bardoş şi Cascadei, iar la circa 12 km peştera Munticelul; unele dintre
10
acestea pot fi amenajate pentru vizitare (Suhard şi Munticelul). Pe versantul sud-
vestic al Munţilor Haşmaşul Mare, în perimetrul comunei Voşlobeni, se afla
peştera Şugo (41 km de staţiune), care este declarată monument al naturii şi se
pretează pentru amenajare spre vizitare;
● Cheile Bicazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele Mici şi Mari şi
abrupturile de 200-340 m înălţime, cu numeroase rupturi de pantă în albia râului
Bicaz ; remarcabile prin peisagistică sunt şi văile afluente Bicazului cu cascade,
chei şi mici canioane (văile Lapoş, Bicajel, Cupaş, Şugău la circa 8km spre Bicaz
Chei) etc ;
● Lacul Roşu- monument al naturii- unicul lac de origine naturală din ţară,
cu pitoreştile « Cioate » de molid ce zvâcnesc din adâncul apei; pe malul lacului
Fundaţia Naturaland (oraşul Gheorghieni) a marcat şi a amenajat pentru turismul
ştiinţific şi ecologic 9 puncte de observare a faunei şi a florei (licheni, alge, plante
lemnoase, plante acvatice, raţe sălbatice, reptile, raci, insecte etc.);
● domeniu schiabil se intinde pe o suprafaţă mare în cele trei areale montane
puse în evidenţă şi anume: Suhardul Mare- Suhardul Mic-Cabana Suhard-staţiune
(vila Bucur), domeniul ce se dispune altitudinal de la 980m până la 1500m, ceea ce
permite o amenajare « în releu » a dotărilor pentru sporturi de iarnă şi practicarea
skiului până în luna mai (120-150 zile/an); Raza Soarelui cu un domeniu mai
restrâns utilizat şi până în prezent (200m/40m); vârful Pangarati- Şaua Pângăraţi la
intrarea în staţiune;
● domeniu pentru drumeţie montană, cu peste 29 de poteci montane, ce
pornesc/ acced din/în staţiune, în mare parte amenajate şi marcate;
● fond cinegetic şi fond piscicol reprezentative pentru această zonă a ţării;
● bioclimat tonic- stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare
negativă, cu aeroni raşinoşi, favorabil odihnei şi recreerii, dar şi climatoterapiei
profilactice sau curative pentru nevroza astenică, surmenaj fizic şi intelectual, stări
de debilitate, hipertiroida benignă etc.
11
● Parcul Naţional Cheile Bicazului-Haşmaş (65,75 ha) cu cele trei rezervaţii
naturale.
Potenţialul turistic de mare valoare există, însă în prezent resursele staţiunii
nu sunt exploatate la maxim. Există probleme deosebite în ceea ce priveşte
infrastructura generală, starea căilor de acces, protejarea apelor, asigurarea cu apă
potabilă, asigurarea unei deversări a apelor uzate şi a deşeurilor menajere care să
nu pericliteze stabilitatea echilibrului ecologic al zonei, şi implicit, sunt probleme
în ceea ce priveşte activitatea economică şi turistică.
12
2.2. Caracterizarea şi descrierea resurselor antropice ale staţiunii Lacul
Roşu
Staţiunea nu deţine obiective cultural-istorice, nefiind conturată ca localitate,
dar împrejurimile constituie destinaţii certe în acest sens.
Resursele antropice din zona limitrofă sunt următoarele:
● Oraşul Gheorghieni (26 km): cu o biserica armenească (secolul al XVII-
lea) şi evanghelică (secolul al XVII- lea ); muzeu cu secţii de istorie, etnografie,
stiinţele naturii ;
● Lazărea (32 km): castel (secolele XIII-XVII -lea) în stilul Renaşterii, ce
găzduieşte galeria de picturi şi grafică, parcul adăposteşte sculpturi realizate în
taberele de creaţie, mănăstire franciscană (secolul al XV-lea);
● Joseni (32km); o biserică fortificată (secolul al XVI –lea), colecţia de
etnografie;
● Dăneşti (62km): centru de artă populară cu ceramică neagră, ţesături,
cusături ;
● Racu (73km): biserica fortificată (secolele XIV-XV -lea), capelă (secolul
al XIV-lea ) pe Dealul Bogat;
● Miercurea Ciuc (84km): cu cetatea Miko anii 1611-1621), refăcută în
anul 1714; adăposteşte Muzeul judeţean; complexul Şumuleu cu clădirea-
reşedintă a fostului scaun Ciuc, mănăstirea franciscană (anii 1444-1448), biserică
barocă (an 1804), biserica Sf. Petru (an 1817).
13
2.3. Unităţile de cazare şi posibilităţi de agrement
Staţiunea Lacul Roşu participă cu 10,54% la capacitatea de cazare existentă
în judeţul Harghita.
În anul 2009, Lacul Roşu punea la dispoziţia turiştilor 691 de locuri de
cazare repartizate în: hoteluri - 176 locuri (25,47% din total ), vile - 371 locuri
(53,69%), cabane turistice - 36 locuri (5,21%) şi camping - 108 locuri (15,63%).
Tabel nr.1 Tipuri de structuri de primire turistică în staţiunea
Lacul Roşu în anul 2009
Tip
Strucutră
Nr. Camere Nr. locuri
2
stele
Neclasif. Total 2
stele
Neclasif. Total
Total 156 150 306
0 1 2 3 4 5 6
Hotel 75 - 75 176 - 176
Iasicom 48 - 48 108 - 108
Lacul Roşu 27 - 27 68 - 68
Vile 81 81 162 191 180 371
Turist Bucur 27 - 27 54 - 54
Făget Andrei 15 - 15 29 - 29
Raza soarelui 39 - 39 108 - 108
Bicaz - 4 4 - 16 16
Tuşnad - 5 5 - 10 10
Debarcader - 6 6 - 12 12
Haşmaşu Mare - 15 15 - 30 30
Vulturul - 5 5 - 10 10
Borş - 9 9 - 18 18
Kassy - 4 4 - 16 16
14
Ranova - 4 4 - 8 8
Ghiocelul - 4 4 - 8 8
Izvorul Mureşului - 10 10 - 20 20
Vila 30 - 6 6 - 12 12
Ursul - 9 9 - 20 20
Cabane
Turistice
- 15 15 - 36 36
Braduţ - 1 1 - 8 8
Mioriţa - 14 14 - 28 28
Camping - 54 54 - 108 108
Bucur - 54 54 - 108 108
Analizând situaţia locurilor de cazare în funcţie de gradul de confort se
observă că structurile de primire au confort modest, ponderea cea mai mare fiind
cea de două stele (51,3%) urmată de cea a structurilor de primire neclasificate
(46,9%).
Amatorii de sport au la dispoziţie ştrand, terenuri de sport, precum şi
posibilitatea de a practica canotajul şi pescuitul. Alpiniştii îşi pot încerca măiestria
pe numeroase trasee, de la cele mai simple până la cele mai dificile pe pereţii
stâncoşi ai Suhardului, Pietrei Bardoşului, ai Pietrei Surducului etc.
Staţiunea Lacu Roşu oferă amatorilor de drumeţie itinerarii deosebit de
atrăgătoare :
1. Circuitul Lacului Roşu (durata 1 - 1/2 ore; marcaj: cruce roşie)
2. Cheile Bicazului(durata 3 - 3 1/2 ore dus-întors, fără marcaj, pe DN
12C).
3. Vârful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-întors, diferenţa de nivel 370
m, marcaj; triunghi albastru)
15
4. Vârful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-întors, diferenţa de nivel 524
m, marcaj: triunghi albastru până la Şaua Suhardului, mai departe fără
marcaj).
5. Vârful Ucigaşu (durata 3 ore dus-intors, diferenţa de nivel 401 m,
marcaj: banda galbenă şi triunghi roşu).
Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau două zile la
Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamţ etc., deosebit de atrăgătoare:
Staţiunea Lacul Roşu are un bioclimat tonic-stimulent asupra organismului,
cu o aeroionizare negativă, cu aeroni răşinoşi, favorabili odihnei şi recreerii, dar şi
climoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenică, surmenaj fizic şi
intelectual, stări de debilitate, hipertiroidă benignă etc.
16
2.4. Programul de dezvoltare şi diversificare a staţiunii Lacul Roşu
În cadrul planificării şi dezvoltării turismului, amenajarea turistică, respectiv
procesul de planificare teritorială, ocupa locul cel mai important şi reprezintă, de
fapt, strategia fundamentală de dezvoltare a ofertei turistice, inclusiv a celei
montane.
Procesul de amenajare turistică reflectă interacţiunea dintre particularităţile
condiţiilor naturale şi ansamblul activităţilor economice şi sociale care se dezvoltă
pe un anumit teritoriu, inclusiv montan, dar se realizează în contextul unei arii
emitente de turişti. În principiu, amenajarea turistică va ţine cont atât de
caracteristicile teritoriului (resurse, activităţi, funcţiune etc.) cât şi de posibilităţile
de exploatare în condiţii de eficienţă a acestuia.
În cadrul strategiei de amenajare turistică se urmăresc următoarele elemente
comune şi pentru staţiunea Lacul Roşu şi anume:
● localizarea staţiunilor turistice/complexe/cabane în funcţie de cantitatea şi
calitatea resurselor turistice, de atractivitatea acestora, exprimată prin capacitatea
de a trezi interesul turiştilor ;
● crearea unei oferte cu caracter specific, original sau chiar unic, prin
valorificarea tuturor resurselor zonei (şcoală internaţională de alpinism, în cazul
nostru);
● diversificarea dotărilor, produselor şi serviciilor turistice oferite în scopul
asigurării unei varietăţi de prestaţii turistice şi satisfacerii nevoilor unei clientele
diverse; condiţiile naturale ale staţiunii Lacul Roşu oferă posibilitatea realizării
unor variate produse turistice montane atât pentru sezonul estival cât şi pentru cel
hivernal;
● integrarea armonioasă a structurilor turistice în ansamblul cadrului natural
al staţiunii, creiindu-se o anumită ambianţă şi specificitate (în aria montană şi pe
malul lacului) etc.
Staţiunea se poate dezvolta pe trei trepte morfometrice:
17
• vatra depresiunii (culoarul depresionar) - Valea Bicazului şi Lacul Roşu:
cu structuri de cazare şi alimentaţie, agrement, sportiv şi nautic, dotări comerciale,
culturale şi sanitare, de infrastructură generală, centru de informare turistică etc.;
• versanţii favorabili amenajărilor turistice, până la 1100 – 1120 m, pentru
structuri de cazare şi alimentaţie, pârtii de schi şi teleferice (Cabana Suhard, Raza
Soarelui);
• versantul Suhardului Mic-Suhardul Mare (1100 m – 1500 m), cu un
domeniu schiabil valoros, este favorabil amenajării pentru sporturi de iarnă şi
dotările aferente.
Întreaga arie montană limitrofă trebuie reintrodusă în circuitul drumeţiilor
montane.
Cercetătorii şi practicienii francezi în amenajarea muntelui au stabilit câteva
principii care trebuie să stea la baza dezvoltării unei staţiuni montane), principii
aplicabile şi în cazul reproiectării şi amenajării staţiunii Lacul Roşu şi anume:
● satisfacerea nevoilor clientelei, ceea ce presupune un studiu de marketing
pe pieţele potenţiale cu investigaţii sociologice pentru a vedea opţiunile turiştilor
potenţiali în ceea ce priveşte: domeniul schiabil, preţuri, pretenţiile schiorului,
activităţile aprés-schi, cerinţele turiştilor neschiori etc.
● asigurarea calităţii factorilor naturali: condiţii climatice, morfologia
reliefului, configuraţia pantelor de schi etc.;
● amenajarea optimă a pârtiilor: categoriile de dificultate şi varietatea lor,
schiul practicat (alpin – slalom, coborâre), nordic (fond, schi randonnée),
trambulină, biatlon, patinaj etc.;
● modul de organizare şi amenajare a staţiunii (urbanizarea):accesul în
staţiune şi în domeniul schiabil, parcări, deplasarea în staţiune, dotări edilitare,
servicii, animaţie, comerţ, cultura, tipul de amenajare a staţiunii (în “potcoava”, “în
terasă”), separarea funcţiunilor (circulaţia schiorilor – pietonilor – vehiculelor) etc.
18
De asemenea, gradul de împădurire este luat în calcul, fiind astfel favorabil
staţiunii Lacul Roşu, permiţând o urbanizare dispersată pe versanţi benefică şi în
sezonul estival, iar condiţiile de climă rece şi zapadă abundentă impun şi o
urbanizare concentrată în depresiunea -culoar.
Toate aceste principii vor fi analizate şi adaptate pentru amenajarea şi
dezvoltarea staţiunii montane Lacul Roşu.
19
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ VALORIFICAREA POTENŢIALULUI
TURISTIC AL STAŢIUNII LACUL ROŞU PRIN PRIN PRODUSE
TURISTICE
Prezentarea agenţiei de turism Inter-Tour
Agenţia de turism este o întreprindere comercială care are ca obiect de
activitate organizarea, oferirea şi vânzarea de servicii turistice asigurate de
prestatorii de servicii, fiind un agent economic intermediar între aceştia şi turişti şi
având drept scop obţinerea de profit.
Agenţia de Turism Inter-Tour aparţine S.C. INTER-TOUR S.R.L.din
Bucureşti a luat fiinţă în anul 1994, în conformitate cu reglementările legale
respective. Aceasta deţine licenţă de turism categoria A nr. 467/1994 şi licenţă de
tour-operator, având doi administratori: Gabriel Stoica şi Dumitru Nănescu.
Ca obiectiv principal de activitate, pe care îl are firma, menţionez
organizarea activităţii agenţiei de turism şi asistenţă turistică (conform codului
6332 din statut), cât şi transporturi terestre de călători ocazionale (cod 6023 din
statut). Acestea constau în servicii de organizare a produsului turistic şi de
informare care se execută de regulă, în fazele de pregătire şi de realizare a
serviciilor de bază, dar şi pe timpul derulării acestora, precum şi servicii de
intermediere de genul rezervărilor de locuri, închirieri de mijloace de transport,
asigurări pe timpul călătoriilor.
În afară de activitatea de bază de intermediere turistică şi de organizare a
turismului intern şi internaţional, firma oferă şi servicii adiacente, ca de exemplu:
schimb valutar;
asigurări medicale pentru călătoriile în străinătate;
reparaţii de autovehicule;
20
transport;
intermediere pe bază de comision;
închirierea şi subînchirierea bunurilor proprii sau închiriate.
Activitatea Agenţiei de turism INTER-TOUR în organizarea excursiilor
externe se referă la:
contractarea touroperatorilor mari din ţară şi studierea ofertelor lor;
alegerea acelor oferte cu un potenţial succes la public, ţinând cont de
raportul calitate-preţ, precum şi de reputaţia touroperatorului respectiv;
închirierea contractelor cu touroperatorii, încercarea obţinerii
exclusivităţii;
efectuarea formalităţilor de vânzare (acte, vize, vauchere, încasarea şi
expedierea banilor).
Pentru specialiştii în excursii interne activitatea constă într-o serie operaţii
cum sunt:
selectarea unităţilor de cazare cu cel mai bun raport calitate-preţ din
toate regiunile de importanţă turistică majoră ale ţării;
încheierea contractelor de colaborare cu aceste unităţi;
crearea unei baze de date complexe care să cuprindă toate amănuntele
privitoare la unităţi de cazare (amplasament, condiţii, număr de locuri, telefon, fax,
adresă, cont bancar, staţiuni, posibilităţi de agrement, căi de acces, particularităţi);
rezervarea unui contingent de locuri pentru perioadele şi zonele cu
cerere mare (lunile iulie şi august pe litoral, luna decembrie şi perioada sărbătorilor
de Paşti în staţiunile montane, cu ocazia diferitelor acţiuni cu caracter naţional -
festiv, concerte, evenimente sportive de interes major);
crearea unor programe de tip tour.
Crearea acestor programe constă în:
stabilirea itinerariului în care să fie incluse obiectivele turistice de
interes major;
alegerea şi rezervarea locurilor de cazare;
21
alegerea şi închirierea mijloacelor de transport;
promovarea turiştilor;
urmărirea derulării propriu-zise a acestora.
Chiar dacă nu există suficiente cunoştinţe manageriale pentru fiecare tip de
afaceri, acest fapt datorându-se tranziţiei prin care trece economia întregii ţări şi nu
lipsei de profesionalism a angajaţilor firmei, acest lucru nu a fost un impediment
major pentru activitatea firmei, personalul adaptându-se din mers noilor condiţii.
Produs turistic excursie care include şi vizitarea Lacului Roşu
Traseu:BUCUREŞTI-IAŞI-TG.FRUMOS-TG.NEAMŢ-BICAZ-LACU
ROŞU-PIATRA NEAMŢ-ROMAN-IAŞI-BUCUREŞTI.
După întocmirea fişei tehnice a programului se efectuează analiza de preţ.
Fişa tehnică a programului turistic
TASEUL KM Ora sosirii Timp staţionare
Ora plecării
OBIECTIVE
Ziua IBUCUREŞ
TI
0 - - 10.00 - cazare ziua precedentă
FOCŞANI 185 13.00 90’ 14.30 - dejunIAŞI 230 18.00 - - - cazare - cină
- program voie
Ziua a IIIAŞI
- - 10.00 - mic dejun
COTNARI 70 11.00 45’ 11.45 - Crama Domnească (degustări vinuri)
TG.NEAMŢ
75 13.00 90’ 14.30 - dejun ‘ARCAŞUL’
MĂNĂSTIRI
AGAPIA-VĂRATEC
30 15.00 120’ 17.00 - vizitare cele două mănăstiri- târgul de artă populară
PIATRA- 50 18.30 - - - cazare, cină
22
NEAMŢ - program voie
Ziua a IIIPIATRA NEAMŢ
- - - 10.00 - mic dejun
LACU ROŞU
60 11.00 180’ 14.00 - vizitare staţiune şi a târgului de artă populară- dejun
PIATRA NEAMŢ
60 16.00 - - - cazare-program discotecă- cina
Ziua a IVPIATRA NEAMŢ
- - - 10.00 - mic dejun
FOCŞANI 170 13.00 120’ 15.00 - dejunBUCUREŞ
TI185 18.00 - - - cazare
- cina
ANALIZA DE PREŢ
Cost transport
S-au luat în calcul în funcţie de mărimea grupurilor de excursionişti: 20
persoane.
a) transport cu autocarul (grup 20 persoane)
Se parcurg un număr de 1085 km. Se adaugă un spor de siguranţă de
10%.Total km 1194, rotunjit 1200.
Costul unui km este de 30 lei / km / 20 persoane = 1,5 lei / persoană / km;
Traseul are în total 1200 km x 1,5 lei / pers. / km = 1800 / persoană / traseu.
Masa:
mic dejun: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 3,5 lei / persoană.
BUCUREŞTI...............3,5 lei
IAŞI.............................3,5 lei
PIATRA NEAMŢ.......3,5 lei
23
PIATRA NEAMŢ.......3,5lei
T O T AL MIC DEJUN........140 LEI / PERSOANĂ
dejun: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 7 lei / persoană.
FOCŞANI................7 lei
TG.NEAMŢ............7lei
LACU ROŞU..........7lei
FOCŞANI...............7lei
T O T A L DEJUN...28LEI / PERSOANĂ
cina: Calculul s-a efectuat pentru o valoare medie de 85 lei / persoană
IAŞI............................85 lei
PIATRA NEAMŢ......85 lei
PIATRA NEAMŢ......85 lei
BUCUREŞTI.............85lei
T O T A L CINA..........340 LEI / PERSOANĂ
T O T A L SERVICII DE MASĂ...565. LEI / PERSOANĂ
NOTĂ: Conducătorul de grup va avea alocată o sumă pentru serviciul de
masă diferenţiată pentru mic dejun - 35 lei / persoană; dejun - 7 lei /persoană; cină
- 85 lei / persoană.
Cazare: La cazare în toate cele patru oraşe s-a luat în calcul o medie a
tarifelor de 120lei / noapte:
BUCUREŞTI...............120 lei
IAŞI.............................120 lei
PIATRA NEAMŢ.......120 lei
PIATRA NEAMŢ.......120 lei
BUCUREŞTI..............120 lei
T O T A L CAZARE...................600 lei
Agrementul: Muzee, mănăstiri: 6 x 1,5 = 90 lei / persoană
24
T O T A L SERVICII............1255 lei
Serviciile anterior menţionate nu sunt influenţate de mărimea grupului de
turişti.
La aceste servicii se adaugă:
Grup format din 20 de persoane:
* cota de şofer: se plătesc servicii de cazare şi masă
80 lei / persoană
* cota de ghid: se plătesc servicii de cazare, masă, agrement şi diurnă
87 lei / persoană
GRUP DE 20 PERSOANE
La total servicii + cota şofer + cota ghid = 1422 lei / pers.
* Comision 10 %: 142 lei / persoană
* TVA 19%:.................. 27 lei / persoană
* Cost transport:............ 1800 lei / persoană
T O T A L..................3391 lei / persoană
PREŢUL EXCURSIEI: 3391 lei / persoană
Serviciile se comandă cu cel puţin 7 zile înainte, iar rezervările, cu cel puţin 2
zile. Turişti vor face şi o plimbare cu barca pe lac.
Vă aşteptăm cu drag!
25
BIBLIOGRAFIE
1.Cristea Emil - Muntii Hăşmas, Col.Munţii Noştri, Editura Sport-Turism,
1978, Bucuresti
2.Decei. Paul - Lacuri de munte, Editura Sport-Turism;
Bucureşti, 1989
3. Găstescu Petre - Lacurile din România, Editura Sport- Turism; Bucureşti 1989
4. Istrate, Ioan- Turismul, un fenomen în mişcare-Editura Sport- Turism,
Bucureşti, 1998
6.**************** - colecţia publicaţia România Turistică
7.****************www.iturism.ro
26
ANEXE
27
LACUL ROŞU
CHEILE BICAZULUI
28
29
Recommended