Taxonomie vegetala_C5-2013

7/30/2019 Taxonomie vegetala_C5-2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxonomie-vegetalac5-2013 1/94

CURS 5

20 martie 2013

Taxonomie vegetală

EUGLENOPHYTA

Organizarea celular ă Flagel

Stigma

Vacuole

contractileCloroplaste

Nucleu

Paramilon

Periplast

MItocondrii

Flagelii

• 2 flageli – cele mai multe euglenofite• 3-7 flageli la specii parazite ( Euglenamorpha, Hegneria)

• 1 singur flagel

Plasmalema

Citoschelet cortical proteic =

peliculă (periplast)

Benzi peliculare =unităţ i bandiforme cu

structur ă complexă

MicrotubuliCorp mucifer =cisternă a RE

Specie –

specifice (lăţimea, grosimea, numărul lor sunt variabile)

Mişcări metabolice

NUTRIŢIA

• Autotrof ă

• Mixotrof ă

• Heterotrof ă

INMULŢIREA

• Diviziune longitudinală

• Chişti

REPREZENTANŢI:

• fototrofici: Euglena, Eutreptia, Phacus;• heterotrofi: Anisonema, Astasia,

Entosiphon, Paranema

ECOLOGIE

• Trăiesc în ape dulci şi salmastre,• Uneori intră în algoflora solului,

• Sunt specii planctonice,• Unele trăiesc în ape puternic poluate –

polisaprobe – producând fenomenul de

înflorire a apei,• Foarte puţine trăiesc în ape curate (ex.Euglena acutissima).

IMPORTANŢĂ

• Înmulţirea masivă a euglenofitelor are oimportanţă deosebită pentru viaţa biocenozeiacvatice, contribuind la reînnoirea oxigenului şi

deci la autopurificarea biologică a apelor bogate în substanţe organice. Nu au fostevidenţiate aspecte negative ale înfloririlor algale produse de euglenofite.

• Adesea, euglenofitele sunt folosite cabioindicatori ai condiţiilor de mediu.

DINOPHYTA(Dinoflagelate)

Organizarea talului

• Monadal

• Cocal

• Palmeloid• Filamentos

• Amoeboid

Organizarea celulară

INMULTIREA

• Sciziparitate

• Asexuat (zoospori)

• Sexuat (izogamie, anizogamie)• Ciclu de viata: – Monogenetic haplofazic

– Monogenetic diplofazic (Noctiluca miliaris)

CLASIFICARE, REPREZENTANTI= 1000 SPECII

1. Desmocapsales – Desmocapsa gelatinosa (Desmocapsaceae) este epifită pe alge marine.

2. Prorocentrales – preponderent marine,fitoplanctonice. Teca celulozică este formată dindouă valve, fără pori, sudate sagital. Flageliisunt apicali heterodinamici, unul orientat însensul axei longitudinale, celălalt se mişcă într-un plan perpendicular faţă de primul,

încercuindu-l.

• Prorocentrum cuprinde specii marine curăspândire largă.

• Exuviella cuprinde specii carevegetează în apropierea ţărmurilor marine producând înfloriri.

Exuviella marina

3. Dinophysales – forme monadoide,exclusiv marine la care cingulum este

împins mult spre polul apical, iar hipotecaeste alcătuită din două plăci. Şanţurile aumarginile puternic dezvoltate, alecingulumului formând un „guler” dublu, iar

cele ale sulcusului „aripi” inegale.•Dinophysis - fitoplanctonul mărilor caldeşi reci;

•Ornithocercus magnificus - larg răspândit în fitoplanctonul apelor calde.

Ornithocercus magnificus

4. Gymnodiniales – forme monadoide,cu cingulum situat central, lipsite de

înveliş celular (nude). • Gymnodinium – specii marine şi de ape

continentale, sărate sau dulci. Gymnodinium

brevis produce toxine care provoacă moartea în masă a peştilor .• Gyrodinium – forme preponderent marine;

• Polykrikos – specii heterotrofe cu tal colonialalcătuit din 2-16 celule de tip Gymnodinium;

• Phaeopolykrikos – specii autotrofe;

5. Nocti lucales - cuprinde specii care

posedă un tentacul gros, contractil,inserat în şanţul ventralNoctiluca miliaris – specie marină, heterotrofă,

care se remarcă pin fenomenul de

bioluminiscenţă.

6. Peridiniales – forme monadoide, cucingulum situat central, cu înveliş celulozicreprezentat de tecă (epi- şi hipotecă).

• Peridinium – prezintă două plăci antiapicale egale.Poate produce înfloriri ale apelor.

7. Gonyaulacales – grupeaza specii cu o singur ă placă antiapicală

• Gonyaulax – prezintă o singură placă antiapicală. Produce toxine care determină moartea nevertebratelor. În unele cazurianimalele nu mor, dar acumulează toxine, astfel

încât, consumate de om, pot provoca intoxicaţii grave. Saxitoxina produsă de Gonyaulax catenullata este o neurotoxină de 100 000 de orimai puternică decât cocaina. Gonyaulax

polygrama a provocat înfloriri puternice la

litoralul Mării Negre în 1978.• Ceratium – prezintă un corn apical şi 2-3 coarne

antiapicale. Poate produce înfloriri ale apelor.

ECOLOGIE

• Sunt preponderent forme marine, planctonice.

• Produc înfloriri ale apelor pe care le colorează specific (Gymnodinium, Gonyaulax , Exuviella,

Ceratium, Peridinium).• Unele tr ăiesc în simbioză cu protozoare marine

– zooxantele, altele sunt parazite

• Unele prezintă bioluminiscenţă (Noctiluca miliaris, Gonyaulax sp.).

IMPORTANŢĂ • În recifii tropicali zooxantelele sunt cei mai importanţi producători

primari. În apele costiere şi oceanice ele reprezintă adeseaprincipala componentă a fitoplanctonului, cel puţin pe perioada de

vară, şi joacă un rol central în lanţurile trofice marine.• Dinoflagelatele marine (Gymnodinium, Gonyaulax , Exuviella,

Ceratium, Peridinium) sunt adesea responsabile de înfloririlealgale din zonele costiere. În astfel de situaţii densitatea acestorapoate atinge până la 20 milioane celule/litru. Datorită densităţii lor mari, apa capătă culoare brun-roşietică sau aurie. Acest fenomen afost numit maree roşie.

• Circa 30 de specii de dinoflagelate (ex. Alexandrium tamarense, A.catenella, Gambierdiscus toxicus, Gonyaulax tamarense,Gymnodinium catenatum) produc toxine neurotoxice, hepatoxice,citolitice care se pot acumula în diferite organisme acvatice (peşti,

crustacee etc.). Consumarea acestora de către oameni poate ducela paralizii ireversibile, afecţiuni gastro-intestinale sau chiar amnezie. Cea mai comună toxină este saxitoxina, o neurotoxină decirca 100.000 de ori mai puternică decât cocaina. Aceasta esteprodusă de specii precum Protogonyaulax catenella şi Gesneriummonilatum. Dinoflagelatele de apă dulce nu sunt cunoscute caproducătoare de toxine.

Ceratium sp.

Prorocentrum sp.

CHRYSOPHYTA(Alge aurii)

• Se cunosc circa 1000 de specii foto şi

heterotrofe.

CARACTERE GENERALE

• tipul morfologic de bază este monadabiflagelată. Din aceasta au derivatcelelalte tipuri.

• existenţa în cloroplaste a clorofilelor aşi c, de asemenea a b-carotenului şi axantofilelor, fucoxantina fiind pigmentulcarotenoid major.

• crizolaminarina ca produs principal deasimilaţie;• producerea unor spori specifici silicioşi

numiţi statospori.

Organizarea talului

• Monadale, solitare sau coloniale(Ochromonas, Pedinella, Chromulina,

Anthophysa, Dinobryon, Synura)

Anthophysa sp.

Dinobryon sp.

• rizopodiale (Chrysamoeba, Chrysostephanosphaera)

• plasmodiale (Chrysarachnion, Myxochrysis paradoxa)

• palmeloid = tetrasporal (Chrysocapsa, Hydrurus)

• cocoide (Chrysosphaera nitens)

• filamentoase ( Phaeothamnion confervicolum, Phaeodermatium rivulare).

Chrysosphaera sp.

Phaeothamnion sp.

Organizarea celular ă

Inveliș celular

Absent – celulele sunt nude(Ochromonas, Chromulina,

Chrysamoeba, Hydrurus etc.)

Prezent

Solzi silicioși Lorica PC celulozic

(Chrysocapsa

epiphytica )

Synura sp.

Dinobryon sp.

Scvame organice(Chromulina placentula)

Flagelii

• Doi (pleuronematic +acronematic)

• 1 emergent + 1 redus

(Chromulina)• 1 emergent (Rhisochromulina)

Stigma

• Intraplastidială

• Formată din picături lipidice situate între învelișul plastidial și lamela circular ă

INMULȚIREA

• Vegetativ (diviziune celular ă, fragmentede tal);

• Asexuat (zoospori și autospori);• Sexuat (izogamie).

CLASIFICARE, REPREZENTANȚI

1. Chromulinales – cuprinde forme monadoide

Dinobryon sp.

2. Hydrurales

• specii cu tal palmeloid.Ex. Chrysocapsa şiHydrurus, ambele

dulcicole.

3. Phaeothamniales

• specii cu tal filamentos. – Phaetothamnion

confervicolum, speciedulcicolă cu tal

filamentos ramificat; – Phaeodermatium

rivulare, cu tal crustos,pseudoparenchimatic,polistromatic.

4. Synurales

• flagelate unicelulare saucoloniale acoperite cusolzi silicioşi (Synura sp.,

Mallomonas sp.)

RĂSPÂNDIRE, ECOLOGIE

• se cunosc circa 1000 de specii decrizofite, atât fototrofe cât şi heterotrofe.

• trăiesc în ape marine, dar cel mai frecvent în habitate de apă dulce, cu pH scăzut şiconţinut redus de substanţe organice.

• unele Synurophyceae sunt caracteristice

lacurilor eutrofe.

IMPORTANŢĂ

• nu au un rol important ca şi producători primari.• unele sunt asociate cu fenomenul de înflorire a apelor .

Acestea pot avea efecte directe asupra biotei din apeprin eliberarea unor toxine sau pot avea efecte indirecte

prin modificările pe care le produc în lanţurile trofice şiprin reducerea oxigenului dizolvat. Uroglena volvox produce acizi graşi toxici pentru peşti. Specii alegenurilor Uroglena, Dinobryon, Mallomonas, Synura potexcreta în apă substanţe care-i dau acesteia gust şi

miros neplăcute • Synurophyceae-le ce trăiesc în lacuri eutrofe servescpentru monitorizarea fitoplanctonului în scopul detectăriişi înţelegerii declinului calităţii apei

BACILLARIOPHYTA (DIATOMEAE)

• Peste 100.000 specii, unicelulare solitaresau coloniale

CARACTERE GENERALE

• celula are un înveliş special silicios numitfrustulă;

• cloroplastele conţin clorofilă a, două tipuri declorofilă c şi fucoxantină;• produsele de asimilaţie sunt reprezentate de

crizolaminarină şi picături lipidice;

• stadiile mobile sunt absente cu excepţia gameţilor masculini, găsiţi la unele specii;

Organizarea talului

• solitare

• colonii formate din celule înglobate în

mucilagiu;• colonii formate din celule asociate prin

frustulele lor sau prin fire de mucilagiu;

• colonii formate din celule asociate prinpediceli gelatinoşi.

Pinnularia sp.

INMULTIRE

• Diviziune directă • Sexuat prin: izo-, anizo-, oogamie;

• Ciclu de viață: monogenetic diplofazic

CLASIFICARE, REPREZENTANŢI

1. CENTROBACILLARIOPHYCIDAE

2. PENNATOBACILLARIOPHYIDAE

I O di l C i di l

I. Ordinul Coscinodiscales

• Melosira (Coscinodiscaceae) – frecventă în ape dulcişi sărate. Prezintă catene lungi, filamentoase. Valvele

sunt uniform ornamentate. Melosira varians trăieşte în ape oligotrofe; vegetează adesea în rezervoarelecu apă descoperite provocând mirosul neplăcut alapei.

• Melosira arenaria – trăieşte pe stânci umede.

• Cyclotella cuprinde specii planctonice marinecaracterizate de valve striate periferic.

• Cyclotella comata şi C . stelligera sunt dulcicole.• Coscinodiscus, cu circa 400 specii marine şi de apă

dulce, prezintă valve circulare sau eliptice, areolatesau cu veruculi.

Melosira sp.

Cyclotella sp.

Coscinodiscus sp.

II. Ordinul Rhizosoleniales

• Rhizosolenia alata – vegetează înMarea Nordului;

• R . longiseta vegetează în ape dulci. Se

remarcă prin celule foarte lungi, cu teceslab mineralizate.

III. Ordinul Biddulphiales – se caracterizează prinreprezentanţi care au proeminenţe mari sau apendici,sete, pe tece.

• Chaetoceros holsaticus este foarte frecvent înfitoplanctonul marin, caracterizat prin celulecu 4 apendici lungi, reunite în catene.

• Biddulphia pulchella este răspândită înOceanul Atlantic.

PENNATOBACILLARIOPHYIDAE

reuneşte diatomee alungite, bipolare,izo-, rar heteropolare, cu simetriebilaterală după axa longitudinală

indicată de o pseudorafă sau rafă.Clasificarea penatelor se face înfuncţie de rafă.

I. Ordinul Fragilariales (Araphidales)

Diatoma hiemale, specie

colonială, vegetează în

ape curate.

Fragilaria virescens,

specie colonială, estefoarte frecventă primăvara.

Synedra reuneşte specii solitare,

libere sau fixate, care trăiesc înape dulci sau sărate.

Asterionella formosa,

formează colonii stelate. Este

frecventă în lacuri.

Lycmophora flabellata, specie

marină, cu celule heteropolare,

alcătuind colonii în formă de

evantai.

Meridion sp.

II Ordinul Eunotiales

II. Ordinul Eunotiales (Raphidioidales)

Eunotia – gen cu

aproximativ 100 de

specii dulcicole

III O di l A h t l

III. Ordinul Achnantales (Monoraphidales)

Achnanthes lanceolata –

specie dulcicolă

Cocconeis placentula –

specie marină şi dulcicolă

epifită

IV Ordinul Naviculales

IV. Ordinul Naviculales (Biraphidales)

Navicula – 1000 de specii

marine şi dulcicole, cu celula

simetrică şi rafa dreaptă.

Pinnularia sp.

Pleurosigma – prezintă

ornamentaţii dispuse în trei

direcţii perpendiculare,însuşire care-i conferă

valoarea de test pentru

verificarea clarităţii lentilelor

microscopice

Cymbella lanceolata – vegetează

în masă pe substrat submers

Gomphonema – prezintă celulă

heteropolară

Nitzschia sp.

Bacillaria paradoxa -

colonială, este prima specie

identificată, tip taxonomic pentru încrengatură

Campylodiscus – specii

marine cu celula în

formă de şa

Surirella spiralis

Cymatopleura solea –

planctonică frecventă

ECOLOGIE

• răspândite pe tot globul vegetând întoate tipurile de biotopuri acvatice: înmari, în ape dulci şi salmastre, reci sau

termale, sau pur şi simplu în locuriumede (ziduri, stânci, sol etc.)

• sunt bioindicatori pentru recunoaşterea

de poluare şi a altor atribute chimice şifizice ale mediului de viaţă

• Formele fără rafă intră în componenţafitoplanctonului marin, unde deţin unprocent de participare ridicat alături dedinofite şi cocolitoforale, precum şi în al

apelor dulci, multe specii prezentândadaptări morfologice speciale (apendicisau colonii cu aspect variat).

• Formele cu rafă trăiesc preponderent pefundul apelor

• În zonele temperate diatomeele abundă în special primăvara şi toamna, cândtemperatura este mai scăzută

• În sol trăiesc mai ales diatomee cusimetrie bilaterală, până la adâncimea

de câţiva centimetri • În climatul tropical diatomeele epifite

vegetează împreună cu cianofitele, care

le-ar furniza azot molecular

• Unele diatomee sunt auxotrofe. Nitzchia

purida, fixată în substratul gelatinos dela suprafaţa talului speciilor de Fucus,este saprofită şi se dezvoltă în masădacă talul este depozitat în spaţii

închise, cu umiditate mare• După moartea celulei, tecele se depun

formând în decursul timpului sedimente

de diatomit (chiselgur, pămânţel, făinade diatomee).

IMPORTANȚĂ

• Au o importanţă majoră în viaţaecosistemelor acvatice• Au rol de indicatori biologici

u valoare litogenă

• Se folosesc în microscopie pentruverificarea clarităţii lentilelor

• La noi în ţară s-a exploatat diatomit laBuzău şi în Dobrogea. Din diatomit sefabrică materiale abrazive, filtrante saumateriale izolante

PHAEOPHYTA

(Alge brune)

CARACTERE GENERALE

• cromofite pluricelulare, cu tal diferenţiat atât dinpunct de vedere morfologic, cât şi anatomic

• stadii reproductive mobile (zoopori şi gameţi),de obicei biflagelate, de tip heterocont

• prezenţa în cloroplaste a clorofilelor a, c1 şi c2,de asemenea a fucoxantinei ca xantofilămajoritară;

• în procesul de asimilaţie se sintetizeazălaminarină, manitol, substanţe grase şisubstanţe tanice (fucosan).

O i l l ă

Organizarea celular ă

• Peretele celular conţine, pe lângăceluloză, alginaţi şi fucoidină care încontact cu apa se gelifică împiedicând

astfel uscarea talului în perioada deemersie din timpul refluxului.

• Foarte rar peretele celular poate fi

mineralizat.

Organizarea celulara

Organizarea celulara• nucleul unic; cromozomi 16-64;

• prezintă un număr variabil de cromatofori (8-32); rar este cromatofor unic

• în vecinătatea nucleului unele celule potprezenta corpi fizoizi (vacuole cu fucosan =taninuri)

• vacuomul este reprezentat prin numeroasevacuole mici, mai rar una (Dictyota)

• protoplastul poate conţine iod, brom, unelevitamine, compuşi cu acţiune antimicrobiană.

Organizarea talului

• Exclusiv pluricelulare

• Mărimea talului variază foarte mult, de la

cele microscopice, la unele specii epifite, lacele macrospopice, de zeci (45 cm lungime

şi 5 cm grosime la Nereocystis sp.) şi chiar

sute de metri lungime ( Macrocystis pyrifera).

Nereocystis sp. Macrocystis sp.

Tipuri morfologice de tal

- heterotrich uniseriat ( Ectocarpus sp.)

- Bandiform ( Dictyota sp.)

filoid

cauloid

rizoid

Cladomial, diferenţiat in:

Diferenţ iere

tisular ă

Epidermoid

Cortex (scoar ţa)

Măduva (medulla)

Meristemoide

APICALE

Sphacelaria sp. Dictyota sp.

M i t id

Meristemoide

Ectocarpus sp.

INTERCALARE

Laminaria sp.

C t i lă

Creştere marginală

Subterminală (Cutleria sp.)

Terminală

( Padina pavonica)

Aerocişti (plutitori)

Taxonomie vegetala_C5-2013

Documents

Taxonomie vegetala_C4-2013

Taxonomie prokaryot vědecké studium mikroorganismů · Taxonomie prokaryot - vědecké studium mikroorganismů (systematika) - charakterizovat tyto mikroorganismy - zařadit je

Handleiding WHO taxonomie

La Taxonomie

Bloomova taxonomie (taxonomie - Masaryk University

TAXONOMIE VEGETALA I

Taxonomie vegetala_C8-2013

VO Taxonomie und Ontologie (SS 2016)

micologie taxonomie 2 2003

Arthropodes Pt Taxonomie Curs

Taxonomie vegetala_C3-2013

ESG-Snapshot Immobilien - Taxonomie

TAXONOMIE POČÍTAČOVÝCH SÍTÍ

Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor

LICENCE SNTE-2013 Taxonomie animale Les$oiseaux

Taxonomie et folksonomie

8-Loubinoux J Identification et taxonomie des ... DPC/3... · Espèce bactérienne ... Taxonomie des streptocoques ... 8-Loubinoux J Identification et taxonomie des streptocoques

Taxonomie vegetala_C2-2013

Fragenkatalog zur Taxonomie: Stand, Inhalt, Nutzung ... · Juli 2019 3 Wann wird die Taxonomie ausgearbeitet vorliegen? Die Taxonomie ist für folgende sechs Umweltbereiche bzw. -ziele

Feldversuch DFKA-Taxonomie Kassendaten® / TIM-Card ... · 4 Kurzfassung: DFKA-Feldversuch Taxonomie In einem sechsmonatigen Feldversuch wurden Implementierung der Taxonomie 1.0 mit