`

Analiza comparativa a activitatilor turistice dinregiunea Centru (Franta) si regiunea Centru

(ROMANIA)

IntroducereActivităţile turistice reprezintă diverse preocupări (acţiuni) care sunt orientate spre

realizarea în bune condiţii a unei anumite forme de turism (activităţi ale agentului de turism, recepţionerului, personalului din unităţile alimentare sau de la punctele de vizită, acţiunile realizate de ghid).

Obiectivul turistic este dat de orice element natural, economic, social, cultural etc. care prezintă un interes de cunoaştere sau folosite de către o masă de oameni. Pentru care se înfăptuieşte o activitate turistică, este un component de bază în oferta turistică.

Am ales aceste 2 regiuni pentru o analiză comparativă pentru faptul că prezintă elemente distincte ale activităţii, infrastructurii dar şi a potenţialului turistic total diferit chiar dacă redau aceeaşi poziţie geografică în interiorul statului de care aparţin, Regiunea Centru (România) şi Regiunea Centru (Franţa), dar încadrarea/poziţia geografică nu reprezintă un atu real, ci mai degrabă sistemul şi starea economiei naţionale de care dispune cele 2 state, a axei turistice internaţionale recunoscute de foarte mult timp, a diversităţii activităţilor turistice (turism balneoclimatic montan, cultural-istoric, sportiv, vânătoare şi drumeţii, agroturism, de afaceri, ş.a), a diversităţii activităţilor turistice şi a bazei materiale pusă la dispoziţia maselor turistice, a interesului şi originalităţii obiectivelor promovate cel mai intens, a implicării autorităţilor cât şi a potenţialilor sau posibili potenţiali investitori prestatori de servicii, a stării actuale a infrastructurii cât şi a elementelor date de distanţa-timp-cost la contactul cu zona/regiunea cu potenţial turistic, sunt iată câteva chestiuni prin care se poate realiza o analiză comparativă, care cu adevărat cele 2 regiuni turistice diferă atât de mult şi pe baza acestora se fac cunoscute.

Legat de asemănări ale activităţilor turistice dintre cele 2 regiuni sunt date de activităţile legate de turismul cultural-istoric, pe baza obiectivelor istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi medievale nu numai în oraşe dar şi în sate, castele şi palate, biserici în stil gotic, baroc, renascentist etc., cetăţi ţărăneşti, biserici din lemn, clădiri din sec. XVIII-XIX etc.) în judeţele de pe teritoriul regiunii Centru România (Sibiu, Braşov, Alba), iar în regiunea Centru Franţa este vorba despre axa turistică de pe Valea Loirei.

www.referat.ro

Localizare şi locul în ierarhia regională

Regiunea de dezvoltare Centru, cu o suprafaţă totală de 34,100 km² (14,31% din România), cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Cu o populaţie de 2.530.486 locuitori, în regiune se concentrează 11,7% din populaţia României. Media regională de 74,2 loc/ km² este inferioară celei naţionale, cea mai mare densitate a populaţiei fiind în judeţul Braşov (111,4 loc/ km²), iar sub media regională sunt judeţele Alba (60,7 loc/ km²), Covasna (60,3 loc/ km²), Harghita (49,2 loc/ km²). 59,9% din populaţie se concentrează în mediul urban - cuprinsă în reţeaua de 57 de oraşe ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare deţine Braşov (74,7%) şi Sibiu (67,6%), în timp ce în Harghita are o populaţie predominat rurală (55,9%).

Reţeaua urbană este bine conturată, iar cele mai multe dintre oraşele mici şi mijlocii au structuri urbane mature şi bine dezvoltate. Cele mai mari oraşe cu peste 100 mii locuitori sunt variat dezvoltate şi corespund unor puncte de interes comerciale şi productive pe vechi trasee de schimb economic.

Regiunea centrală franceză este una dintre cele 26 regiuni ale Franţei, cu o suprafaţă 39.151 km² şi o populaţie în 2005 însumată la cca. 2.490.000 de loc. Fapt care indică că regiunea se află pe locul 8 în Franţa după numărul populaţiei. Capitala regiunii este oraşul Orléans iar regiunea cuprinde 6 departamente: Cher Eure-et-Loir, Indre, Indre-et-Loire, Loir-et-Cher, Loiret.

Potenţialul turistic: natural şi antropicRegiunea Centru din Franţa se face cunoscută pe plan

turistic datorită obiectivelor de pe Valea râului Loire unde între 3/5 mil. milioane de turişti vizitează în fiecare an castelele din Valea Loirei, fostă capitală a Franţei pe vremea regilor de Valois. O regiune a superlativelor, unde se concentrează cele mai multe castele din cea mai vizitată ţară din lume.

Castele sunt în toata Franţa, dar nicăieri nu sunt mai multe decât pe Valea Loirei. Acesta se datorează faptului că în Evul Mediu, aici existau deja cele mai prospere oraşe, graţie comerţului pe râul Loire, oraşe protejate de fortăreţe solide. Mai mult, fertilitatea regiunii i-a atras denumirea de „grădina Franţei“, denumire care s-a schimbat mai târziu în „grădina regilor“, datorită preferinţei regilor Franţei din perioada Renaşterii pentru această regiune.

Parada castelelor începe cu fortareaţa de la Angers, construită pentru a rezista asediilor de durată.

În mod tradiţional, acest gen de cetăţi erau cenuşii, triste şi lipsite de confort. Ducele de Berry a decorat fortareaţa cu numeroase turnuleţe, creând un castel în stil gotic. În perioada Renaşterii, adusă în Franţa de Charles al VII-lea la sfârşitul secolului

XV, armonia, graţia şi echilibrul erau cerinţele principale la ridicarea unui castel, adesea comandat de vreun nobil pentru a-si face nevasta fericită. Un exemplu în acest sens este Azay-le-Rideau, un castel de basm pe malul râului Indre, al cărui scop era de a impresiona oaspeţii cu decoraţiunile sale luxoase. Acest stil a atins punctul culminant când s-a construit Chenonceaux pe malul râului Cher, castel menit să găzduiasca baluri pompoase şi oaspeţii din familii regale.

Cele mai atrăgătoare pentru turişti sunt Azay le Rideau, Chambord, Chenonceaux, Amboise, Cheverny. Ridicat pe o insulă situată pe râul Indre, Castelul Azay le Rideau este construit în cel mai pur stil renascentist şi este considerat o bijuterie arhitecturală. Castelul Chambord, rezultatul combinaţiei dintre imaginaţia lui Leonardo da Vinci şi visele regelui Francois I, este o creaţie grandioasă, cu 440 de camere. Cel mai mare castel din valea Loirei, Chambord dispune de 13.000 de acri de pădure şi este înconjurat de un zid de 32 de kilometri. Fosta scenă a pieselor lui Moličre, piese montate aici pentru Regele Soare, Ludovic al XIV-lea, castelul a fost multă vreme neglijat şi aparţine acum statului.

Chenonceaux, cel mai original castel din Franţa, supranumit Castelul Damelor, este construit ca un pod peste râul Cher, iar principala lui destinaţie a fost de reşedinţă a amantelor regale. Aici se pot vedea, perfect conservate, mobilier şi tapiţerii din secolul al XV-lea, iar partea de clădire construită peste pod adăposteşte şi acum marea sala de bal. Numele de „Castelul Damelor“ vine de la faptul că trei femei celebre au locuit aici: Caterina de Medici (soţia lui Henri al-II-lea), Diane de Poitiers (amanta aceluiaşi rege) şi Mary, regina Scoţiei. Amboise este însă considerat cel mai important castel al Renaşterii, probabil datorită faptului că aici se află mormântul lui Leonardo da Vinci. Favorit al cunoscătorilor regiunii, castelul Chaumont, amplasat în centrul unui parc uriaş, a fost terminat în anul 1510 iar printre proprietarii săi se numără Caterina de Medici, soţia regelui Henri al-II-lea, care practica aici magia neagră împreună cu astrologul său.

Despre castelul D’Ussé, cel mai frumos din întreaga Franţă, se spune că a fost sursa de inspiraţie a lui Charles Perrault pentru povestea sa, „Frumoasa din pădurea adormită“. De asemenea, se mai spune că una din proprietare, ducesa de Durras, a fost iubita poetului Viscont René de Chateaubriand, iar când acesta a murit, în 1848, ea a oprit toate ceasurile din castel, exact ca în povestea mai sus amintită. Descendentul ei, ducele de Blacas, actualul proprietar al castelului, luminează feeric clădirea în fiecare noapte, spre deliciul vizitatorilor.

Regiunea Centru România dispune de un potenţial turistic care este concentrat în provincii, regiuni şi zone turistice, printre acestea se evidenţiază cu cea mai mare suprafaţă şi potenţial turistic atât natural cât şi antropic, provincia dealurilor Transilvaniei care cuprinde (zona turitică Sibiu, Mureş, Alba Iulia, Sighişoara-Mediaş), regiunea turistică Braşov, regiunea turistică Gheorgheni-Ciuc cât şi zona turistică naturală Mţ. Harghita. Braşov

Provincia turistică a dealurilor Transilvaniei include partea centrală a României desfăşurată între ramurile Carpaţilor.

Precumpănesc obiective istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi medievale nu numai în oraşe dar şi în sate, castele şi palate, biserici în stil gotic, baroc,

renascentist etc., cetăţi ţărăneşti, biserici din lemn, clădiri din sec. XVIII-XIX etc,). Se adaugă elemente ale cadrului natural (lacuri sărate rezultate prin prăbuşirea exploatărilor de sare pe seama cărora s-au dezvoltat staţiuni balneare, rezervaţii naturale floristice, geomorfologice, peisaje inedite etc. Lacul Sf. Ana

Regiunea turistică sud-transilvană, se desfăşoara în S Transilvaniei şi cuprinde depresiunile aflate în bazinul Oltului (Homoroade, Hoghiz, Făgăraş, Sibiu, Apold) precum şi partea sudică a podişului Hârtibaci şi Secaş. La contactul cu muntele există interferenţe. Regiunea se caracterizează printr-un potenţial natural dar mai ales antropic deosebit, printr-o accesibilitate corespunzătoare facilitate de o infrastructură cu grade diferite de modernizare, dotări de cazare şi alimentaţie variată. Multe din localităţile situate la periferia depresiunilor constituie puncte de plecare spre munte, mai ales spre creasta nord-făgăraşană şi în Mţ. Cibin. Se racordează prin drumuri rutiere şi feroviare cu zona turistică complexă Braşov şi cu regiunea Mureşului dar şi cu unităţi turistice aflate în Carpaţi, la sud şi vest de aceştia. În cadrul acestei regiuni se pot separa mai multe axe turistice şi anume: axa Oltului, axa Hârtibaciului, axa Cibinului-Secaş pe ultima individualizându-se zona turistică Sibiu. Sibiu

Regiunea turistică central-transilvană, cuprinde partea central a depresiunii colinare a Transilvaniei, în lungul văilor Mureşului, Târnavelor şi pe principalii afluenţi ai acestora. De aici prima caracteristică legată de distribuţia obiectivelor turistice ai acestora. De aici o primă caracteristică legată de distribuţia obiectivelor turistice în principal în aşezările din cele trei culoare de vale ce se constituie în 3 axe.

Este o regiune care se impune nu atât prin peisajele naturale care sunt pitoreşti cât mai ales printr-un potenţial antropic deosebit rezultat al unei îndelungate locuiri şi convieţuiri a românilor cu saşii şi secuii.

Acestea sunt marcate mai ales sub formă de biserici ridicate de-a lungul veacurilor realizate în stiluri arhitectonice şi cu elemente decorative diferite, în cetăţi cu dimensiuni variabile, castele, conace, locuri de bătălii, edificii din sec. XVIII-XX etc.

A doua regiune analizată are o poziţie centrală în cadrul României, poziţie care favorizează desfăşurarea fluxurilor turistice din şi spre toate ramurile montane şi ţinuturile economice între localităţi, ţinuturi care au condus la realizarea unui sistem complex de drumuri care permit accesul la cele mai îndepărtate obiective turistice de profil. În acest sens se pot separa 3 grupări majore de obiective desfăşurate pe marile culoare de vale unde aspectul este alungit de (axă) în cadrul lor distingându-se câteva centre turistice. Spre acestea se dirijează legături cu localităţile în care sunt unele obiective de interes turistic şi care conduc la unele activităţi specifice locale. În al doilea rând pe de o parte între centrele turistice din zona (Târgu Mureş, Reghin) iar pe de alta între ele şi cele din zonele vecine (Sighişoara, Mediaş, Târnăveni, Sovata) s-au dezvoltat relaţii de service, acţiuni care conduc nu numai la formarea sistemului

regional turistic dar şi la impunerea lui în structura provinciei sau la nivel naţional. Castelul Bran

Regiunea turistică Braşov, se desfăşoră la contactul dintre Carpaţii Orientali şi Carpatii Meridionali incluzând unităţi geografice cu caracter natural şi antropic distinct care se reflectă nu numai într-un potenţial turistic complex ci şi în practicarea unor multiple activităţi turistice facilitate şi de nivelul ridicat al dotărilor şi asigurării de servicii. Sighisoara

Componentele geografice sunt Depresiunea Braşov, unele masive montane limitrofe în intregime sau doar prin latura vecină depresiunii, culoarul Bran-Rucăr. Dacă cu decenii în urmă ele prin potenţialul turistic şi activităţile turistice erau relative izolate, treptat prin dezvoltarea infrastructurii, realizarea de dotări corespunzatoare şi afirmarea unor programe turistice pe arii largi, ele s-au cuagulat într-un sistem coerent. La acestea au contribuit creşterea fluxurilor turistice nu numai dinspre Braşov ci mai ales din marile oraşe din sudul ţării şi din Transilvania. În ultimul deceniu s-a afirmat puternic pe de-o parte agroturismul mai ales în aşezările rurale din lungul ori din apropierea marilor artere de comunicaţie sau de la contactul depresiunii cu munţii iar pe de altă parte turismul montan (Predeal, Poiana Braşov).

Regiunea turistică Gheorgheni-Ciuc, cuprinde un areal larg în centrul Carpaţilor Orientali având o axă de polarizare a turismului cele 2 mari depresiuni carpatice Gheorghieni şi Ciuc. În afara depresiunilor ea se întind diferit în spaţiul montan limitrof, uneori incluzând chiar unele masive (Ciomatu, Giurgeu, Hăşmaş).

Zona turistică naturală Munţii Harghita, sunt situaţi în partea de sud a lanţului vulcanic din Carpaţii Orientali. Domină în partea de vest Depresiunea colinară a Transilvaniei, iar în partea de est Depresiunea Ciuc. Limita nordică cu munţii Gurghiu se realizează prin culoarul Târnava Mare şi pârâul Sicaş, iar limita sudică cu munţii Perşani, Baraolt, Bodoc şi depresiunile Baraolt-Ozunca-Bixad este bine pusă în evidenţă, prin mari denivelări. Mţ. Harghita au un potenţial natural extrem de atractiv şi interesant (craterele vulcanice, Sfânta Ana, Mohoş în Ciomatu, defileul de la Tuşnad săpat de Olt în roci vulcanice, vârfurile Harghita Mădăraş şi Harghita Ciceu, cheile Vârghişului, stânci abrupte, platoul vulcanic extins de la Lueta-Vlăhiţa-Vârşag spre nord din jurul staţiunii Harghita Băi şi cea mai completă şi variată infrastructură din lanţul vulcanic, sunt şi amenajări pentru activităţi turistice diversificate după anul 2000.

Accesibilitate turistică: infrastructura de transportIn regiunea franceză reţeaua de cale ferată are peste 30.000 km cu ecartament standard

de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificaţi. Franţa este renumită pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze comerciale de până la 320 km/h. Există conexiuni cu toţi vecinii săi, (cu excepţia Andorei care nu posedă sistem de cale ferată), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mânecii.

Numeroase oraşe dispun de sisteme de trenuri suburbane (RER şi Transilien în Paris) şi metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De asemenea în marile oraşe tramvaiul a început să fie din ce în ce mai prezent, după ce, în anii 1960 majoritatea liniilor au fost defiinţate.

Reţeaua rutieră are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reţeaua de autostrăzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu taxă şi unele sunt operate de companii private. De asemenea există o reţea bine dezvoltată de drumuri

naţionale, de peste 30.000 km, care leagă principalele oraşe. Transportul aerian este deservit de aeroportul Aeroportul Internaţional Charles de Gaulle în apropierea Parisului.

În regiunea Centru România axa sud-transilvană se bucură de o bună accesibilitate rutieră şi feroviară.

Ea este străbătută de magistrlele feroviare Bucureşti-Braşov-Sibiu-Arad şi Bucureşti-Braşov-Rupea-Sighişoara-Oradea, magistrală din care se desprind căile ferate secundare: Sibiu-Copşa Mică, Sibiu-Agnita (cale ferată îngustă). Şoselele care străbat regiunea: E60 (Oradea-Cluj Napoca-Târgu Mureş-Braşov-Bucureşti), E81 (Satu Mare-Cluj Napoca-Braşov-Bucureşti. Din acestea se desprind drumuri secundare fie către localităţile de sub munte, fie care străbat Podişul Hârtibaci către Târnava Mare. Oraşul Sibiu este deservit de aeroport.

În regiunea turistică central-transilvană, infrastructura de transport etse redată de căi ferate şi şosele care asigură o bună accesibilitate la toate obiectivele turistice. Se adaugă aeroportul de la Târgu Mureş care poate deservi fluxurile turistice.

Cele mai importante şosele care traversează regiunea sunt drumuri europene (E60-Oradea-Cluj Napoca-Târgu Mureş-Braşov-Bucureşti, E81-Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Alba Iulia-Sibiu-Bucureşti) la care se racordează numeroase traseee rutiere transcarpatice (Piatra Neamţ-Gheorgheni-Târgu Mureş-Alba Iulia), în lungul culoareor de vale (pe Arieş, Târnava Mare, Târnava Mică) sau drumurile de legătură între cele desfăşurate pe văi (Luduş-Mediaş-Sibiu, Sovata-Târgu Mureş).

Regiunea central-transilvană este străbătută de magistrala feroviară 3 (Bucureşti-Braşov- Sighişoara-Mediaş-Blaj-Turda-Cluj Napoca-Oradea) la care se adaugă liniile secundare Sighişoara-Odorheiul Secuiesc, Blaj-Târnăveni-Sovata, Teiuş-Alba Iulia-Vîntu de Jos, Luduş-Bistriţa, Luduş-Târgu Mureş-Reghin-Deda).

Braşov reprezintă una din regiunile cu cele mai bun nivel de echipament turistic. Reţeaua de căi de comunicaţie desi are un grad diferit de modernizare asigură legături la toate punctele de interes turistic.

Se disting câteva centre de concentrare a şoselelor (Braşov cu 7 artere de rang internaţional şi naţional, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Râşnov, Baraolt pentru o reţea judeţeană legată de o şosea naţională) dar şi localităţi de unde se ramifică drumuri şi poteci în spaţiul montan limitrof (Zărneşti, Moeciu de Sus, Dâmbovicioara, Rucăr, Săcele etc.). Regiunea este străbătută de 3 magistrale feroviare care se intersectează la Braşov dar şi din mai multe căi ferate secundare care diverg din oraşele Braşov, Sfântu Gheorghe, aproape în toate sectoarele Depresiuniii Braşov. Prin toate acestea se asigură comunicării rapide în centrele de interes turistic dar şi pregătiri cu aşezări din Transilvania sau de la exteriorul Carpaţilor din care provin fluxuri însemnate de turişti.

Infrastructura din regiunea Giurgeu-Ciuc este diferită în cele 2 tipuri de zone turistice. În ariile depresionare largi cu multe aşezări există o şosea magistrală şi o cale ferată care le străbate de la nord la sud. La ea se racordează mai multe drumuri judeţene şi naţionale care vin din alte regiuni străbătând munţii prin defilee şi pasuri joase. Au îmbracăminte asfaltică cu grad de intreţinere diferit. Se adaugă drumuri locale care duc la satele de pe marginea depresiunilor dar şi pe unele văi în spaţiul montan limitrof.

În zona turistică Hăşmaş există şoseaua Gheorgheni-Bicaz care îl traversează la care se adaugă cea care ajunge pe Olt de la Sândominic la Bălan iar în sud aceea care urcă pe Trotuş şi trece prin Ghimeş la Miercuea Ciuc. În rest accesul la majoritatea

vârfurilor principale se face pe văi şi poteci cu marcaje (cele mai multe în sectorul central-nordic). Există trasee pentru alpinism în Cheile Bicazului.

În ultima zonă turistică din regiunea Centru România şi anume cea a Mţ. Harghita, accesul se face pe calea ferată (Bucureşti-Braşov-Miercurea Ciuc din staţiile din Depresiunea Ciuc şi defileul Oltului de la Tuşnad), apoi din Odorheiul Secuiesc unde ajunge o cale ferată secundară prelungită spre est din magistrala 3.

Importante sunt şoselele: Miercurea Ciuc - pasul Vlăhiţa (985m), Odorheiul Secuiesc; Braşov-Tuşnad Băi - Miercurea Ciuc; Baraolt-Ozunca Băi-Mălnaş Băi; Odorheiul Secuiesc - pasul Sicaş (100m) -Gheorgheni. Există o reţea densă de drumuri forestiere care conduc la poalele masivului, până pe culmile principale. Cele mai importante puncte de cazare sunt: cabana Bradeţ (la 14 km de M. Ciuc), cabana Harghita (în staţiunea Harghita Băi), cabana Homorod (în staţ. Homorod), cabana Chirui (la 20 km de M. Ciuc), cabana Selterş (la est de oraşul Vlăhiţa), cabana Harghita Mădăraş, cabana Lacul Sf. Ana, campingul din staţiunea Băile Tuşnad.

Practicarea sporturilor de iarnă se face fie pe platoul din vestul masivului, fie pe flancurile conurilor.

Amenajările sunt puţine: pârtii de schi pe conul Harghita (unele dotate cu teleschi), pe masivul Greţeş (teleschi), pe craterul Vârghiş (pârtie şi trambulină), la Harghita Băi (pe versantul Kosuth pârtie de schi cu teleschi), la Sântimbru Băi (schi fond).

Amenajări turisticeBaza de cazare şi alimentaţie din

regiunea turistică sud-transilvană este localizată în oraşe (Sibiu - peste 70 de diferite tipuri de unităţi de alimentaţie şi 28 de hoteluri dintre care: Petrom, Palace Dumbrava, Imparatul Romanilor, Gasthof Clara, Continental, Casa Ioana, Casa Moraru, Casa Baciu, Ana, Făgăraş, Rupea, Tălmaciu, Avrig), în staţiunile Ocna Sibiului, Rodbav, Miercurea Sibiului precum şi în numeroase pensiuni agroturistice aflate în Arpaşu de Sus, Carta, Cârţişoara, Cisnădioara, Cristian, Gura Râului, Orlat, Răşinari, Râul Sadului, Sălişte, Şelimbăr, Sibiel, Talmăcel, Tălmaciu, Vestem.

Dotările de cazare, alimentaţie şi agrement din regiunea central-transilvană sunt concentrate în centrele urbane mari (Alba Iulia - 9 hoteluri ţi 11 unităţi de alimentaţie publică, Blaj - 1 hotel, Sebeş - 1 hotel şi 1 motel, Sighişoara - 14 hoteluri şi 9 restaurante, Târgu Mureş -11 hoteluri şi 22 restaurante, Târnăveni - 1 restaurant şi 1 hotel, Mediaş-Mureş - 5 hoteluri şi vile, 3

restaurante). Se adaugă unităţi mai mici în diverse alte localităţi în care a început dezvoltarea agroturismului şi în staţiuni ca Sovata (11 hoteluri şi vile şi 4 restaurante), Bazna (1 hotel, 4 vile, 2 restaurante).

Dotările turistice din regiunea Braşov sunt diverse fiind concentrate în oraşe, staţiuni climatice şi balneoclimatice la care în ultimii ani s-au adăugat cele din mediul rural îndeosebi culoarul Rucăr-Bran, în cele din lungul axelor turistice importante dar şi în aşezările de la contactul depresiunii cu munţii. Dacă în prima situaţie abundă hotelurile în cea de-a 2 alături de hoteluri sunt unităţi de tratament specializate, mijloace de recreere şi agrement (cele 4 sporturi de iarnă de la Poiana Braşov sunt de rang internaional, în a treia sunt specifice pensiunile şi motelurile. La acestea se adaugă mai multe cabane concentrate frecvent la periferia montană (nivel de dotare mai bun) sau în munţi la altitudini variabile (grad de dotare extrem de variat de la simple refugii la cabane-hotel cum ar fi pe Tâmpa şi Postăvaru).

Dotările din regiunea Giurgeu-Ciuc sunt concentrate în oraşe (mai ales în Miercurea Ciuc, Topliţa, Gheorgheni) şi în staţiunile Borsec, Lacul Roşu,Tuşnad şi Harghita Băi şi constau în câteva hoteluri, vile ce asigură un confort limită, apoi în mai multe pensiuni, restaurant şi puncte de alimentaţie. În interiorul munţilor sunt câteva cabane pe culmea (Piatra Singuratică în Hăşmaş, Mohoş în Ciomatu etc.), cabane forestiere şi de vânătoare şi stâne, agroturismul este la început. Se adaugă vilele, casele de vaanţă, unele moteluri şi pensiuni din lungul şoselelor principale sau din staţiunile climatice.

Staţiunea Lacu Roşu se află pe malul lacului şi pe versanţii pârâului Bicaz, la o altitudine de 980-1107 m, pe malul lacului omonim. În cadrul staţiunii se găsesc hoteluri Turist, Suhard şi hanul Cerbul etc.

Se ajunge frecvent aici din oraşul Gheorghieni care este situate în Depresiunea Giurgeu (numeroase monumente de arhitectură datând din sec. XV-XVIII, patinoar). Ele reprezintă principalul centru din afara zonei de unde se dirijează fluxurile de turişti pe axa valea Belchia-Lacu Roşu- Cheile Bicazului pe care în ultimii ani s-au construit case de odihnă şi diverse puncte de desfacere de produse alimentare şi artizanat.

Capacităţile de cazare în interiroul masivului Hăşmaş sunt reduse (Cabana Piatra Singuratică cu menajări slabe, campingurile Mogoş şi Pârâul Oilor, Cabana Cheile Bicazului) şi la stâne sau cabane forestiere (numite părăsite), Cabana Piatra Singuratică (1430m) reprezintă singurul adăpost de creasta din masivul Hăşmaş, fiind situate la baza vârfului cu acelaşi nume.

În Mţ. Harghita şi în unităţile limitrofe se găsesc câteva staţiunii balneare şi climatice, care au caracter local şi naţional; se valorifică izvoarele minerale, emanaţiile mofetice de aici, condiţiile de mediu: băile Tuşnad (staţiune balneoclmatică din care pornesc poteci marcate către Lacul Sf. Ana şi Tinovul Moho; rezervatie floristică); Harghita Băi (staţiune balneoclimatică în S munţilor la 1300-1350 m; cadrul natural reconfortant, climat tonifiant, ape carbogazoase, feruginoase, calcice, clorosodice, magneziene folosite în cură; terenuri pentru schi); Băile Homorod (staţiune balneoclimatică la poalele vestice ale Mţ. Harghita pe Valea Homorodului Mare, izvoare carbogazoase şi bicarbonatate); Băile Chirui (staţiune balneoclimatică în SV Mţ. Harghita, pe valea Pârâului Haiducilor, la alt. de 700-800 m, bicarbonatate, calcice şi feruginoase), Ozunca Băi (staţiune balneoclimatică de interes local, pe valea omonimă la 675 m altitudine, climat de crutare, izvoare minerale carbogazoase, feruginoase,

bicarbonatate, calcice, dotări pentru băi calde, ştrand cu ape minerale reci, vile şi camping, poteci marcate).

Numărul structurilor de cazare în regiunea Centru România, la nivelul lui 2006 conform datelor emise de INS, era de 12.333 de unităţi, unde se găseau 33.625 de locuri existente şi 9.948 în functiune.

În regiunea franceză Centru, numărul locurilor de cazare la nivelul lui 2007, înregistra un număr total 380/385.000 de locuri dintre care 40/45.000 de locuri se găseau în hotelurile din regiune şi restul de 340/345.000 de locuri în alte unităţi de cazare. După numărul locurilor de cazare înregistrat, la 1000 de persoane situaţia serviciilor legate de cazare era de 50-100 locuri, iar în regiunea Centru România de 10-20 de locuri la 1000 persoane.

Fluxuri turistice

Numărul turiştilor care au fluidizat regiunea Centru România pentru activităţile turistice la nivelul lui 2006 conform datelor emise de INS a fost de 1.164.000 de sosiri din care 48.400 de sosiri s-au înregistrat în jud. Braşov, 23.800 in jud. Mureş, 25.300 în jud. Sibiu iar restul în celelalte judeţe care aparţin de regiunea

Centru.Numărul înnoptărilor totale a fost de 2.930.000, unde cele mai semnificative s-au

înregistrat 1.055.000 în jud. Braşov graţie complexităţii dotărilor turistice şi a activităţilor legate de turismul climatic şi sportiv montan recunoscute şi populare pe plan naţional şi internaţional al staţiunilor de pe Valea Prahovei., 590.000 în jud. Mureş, 458.000 în jud. Covasna, 434.000 în jud. Sibiu, 290.000 în jud. Harghita şi 103.000 în jud. Alba.

În regiunea franceză numărul înnoptărilor a înregistrat un număr de 3/5 mil. de înnoptări, cifra care este aproape asemănătoara cu regiunea românească. Faptul care redă o fluctuaţie puţin mai mare pentru regiunea franceză, este legat de sezoanele în care activităţile turistice specifice se pot practica, astfel vara atrage cel mai mare număr de turişti vizitatori datorită condiţiilor climatice mult mai favorabile cât şi a stării infrastruturii şi a modului prin care transportul se face fără dificultăţi date de capriciile vremii, zona turistică Centru România este cunsocută şi ea pentru obiectivele de interes cultural-istoric, dar cifrele statistice arată ca fluctuaţiile turistice sunt incluse în zonele cu elemente ale cadrului natural din zona montană, activităţi teristice care se pot practica mai cu desăvârşire iarna, astfel aducând un aport mai eficient al fluxului turistic faţă de regiunea franceză.

Oportunităţi şi constrângeri de dezvoltare În ceea ce priveşte regiunea franceză o analiză asupra oportunităţilor şi

constrângerilor de dezvoltare regionale nu se poate determina, deoarece situaţia economică a Franţei este peste nivelul României, serviciile şi dotările legate de baza

materială a cazării şi alimentaţie a turismului cât şi a infrastructurii de transport sunt net superioare acesteia. Constrângerile care pot surveni sunt legate de situaţia economică globală, fapt care poate reduce o parte din baza materială turistică prin slaba prezenţă a maselor turistice, orientarea lor a activităţilor legate de timpul liber spre utilităţile zilnice şi casnice, un program/pachet turistic fiind un subiect din ce în ce mai exclus în cazul familiilor cu copii, ş.a.

Punctele forte prin care regiunea Centru (România) poate crea o continuitate a activităţilor turistice datorită potenţialul turistic care este foarte variat, atât datorită reliefului cât şi datorită varietăţii istorice şi culturale. Numărul staţiuni lor în care se practică sporturi de iarna este de 17, unele fiind de renume internaţional (Predeal, Poiana Braşov, Păltiniş). În Regiunea Centru sunt baze importante de tratament, 4 staţiuni sunt declarate staţiuni de interes naţional (Covasna-judeţul Covasna, Predeal - judeţul Braşov, Băile Tuşnad- judeţul Harghita, Sovatajudeţul Mureş), iar alte 11 sunt considerate de interes local1. Aceste staţiuni dispun de excepţionale resurse curative naturale, dar de o infrastructura învechită, servicii necorespunzătoare, promovare insuficientă şi oferte nediversificate. A început să se dezvolte agroturismul, beneficiind de potenţialul reprezentat de gospodăriile populaţiei din mediul rural (sunt omologate de ANT 237 pensiuni agroturistice).

Constrângerile de dezvoltare turistică în regiunea Centru România, sunt legate de mediul construit degradat (inclusiv a numeroaselor obiective istorice şi culturale urbane), a infrastructuii edilitare învechite, a infrastructurii de transport locale necorespunzătoare, în special în zonele montane din nord-vestul regiunii (inclusiv reţea de transport public deficitar, în special în marile centru urbane), ponderea redusă a drumurilor judeţene şi comunale modernizate, a infrastructurii feroviare veche cu viteze de circulaţie foarte reduse, incompatibilă cu cerinţele Uniunii Europene, subvalorificarea resurselor turistice din regiune sunt iarăşi chestiuni legate de constrângerile dezvoltării turistice în regiune, reţelele turistice tematice la nivel regional sunt slab dezvoltate sau inexistente, protecţia necorespunzătoare a turiştilor care efectuează drumeţii montane la mare altitudine sau în anotimpul de iarnă, calitatea scăzută a serviciilor şi a informaţiilor turistice, a lipsei programelor şi a resurselor financiare necesare protejării patrimoniului, durata redusă a şederii turiştilor, reducerea aportului turismului în PIB-ul regional faţă de anii anteriori, utilităţile turistice sunt nemodernizate şi dotate tehnic necorespunzătoare. Indicele de utilizare a capacităţilor turistice aflate în funcţiune este scăzut iar existenţa unor unităţi de cazare la standarde calitative sunt necorespunzătoare.

Ameninţări ce pot surveni în viitorul apropiat legat de îndepartarea fluxurilor şi activităţilor turistice se pot afla din cauza pericolului degradării florei şi faunei din zonele protejate datorită turismului necontrolat, a creşterii disparităţilor între centrele urbane care beneficiază de finanţări şi oraşele mici şi mijlocii (monoindustriale, cu funcţii urbane diminuate, etc) care nu au acces la finanţare, chiar si de libera circulaţie a forţei de muncă, în special a celei înalt calificate, ce va afecta calitatea şi cantitatea resurselor umane de pe piaţa muncii.

Oportunitatile prin care se poate face cunoscută regiunea şi pe parcursul timpului ar fi creşterea cererii pe plan internaţional pentru turismul cultural, eco-turism şi turism balnear cat si creşterii interesului UE pentru noile state membre.

Concluzii Din analiza comparativă a activităţilor turistice dintre cele 2 regiuni Centru din

România şi Franţa, determinate pe baza punctelor analizate de potenţialul turistic de care

dispun, al infrastructurii turistice cât şi al oportunităţilor şi constrângerilor care se întrevăd pe piaţa turistică existentă cât şi viitoare, mici decalaje care se determină din cauza elementelor legate de cadrul natural (relief, hidrografie, climă) cât şi antropice (oraşe, staţiuni cu caractersiticile lor). Turismul cultural-istoric este principala preocupare în cazul ambelor regiuni, prezenţa vestigiilor istorice (castele, palate, cetăţi, ş.a.) face posibilă curiozitatea în rândul turiştilor atraşi de asemenea activitate. Totuşi cadrul natural montan cu toate elementele sale legate de climă, relief, resurse subsolice au determinat crearea şi amenajarea unor staţiuni balneoclimatice şi climatice, a unor aglomerări urbane care caută să se spijine economic pe baza resurselor existente (Valea Prahovei, zonele turistice Harghita, Giurgeu-Ciuc, Sibiu).

Totuşi amplasarea geografică şi promovarea serviciilor şi potentialului turistic cât şi buna echipare a infrastructurii sunt factori care fac diferenţa dintre cele 2 regiuni cu acelaşi caracter teritorial-administrativ, de regiune Centru. Regiunea franceză dispune de o poziţie geografica bazată pe o axă turistică internaţională, apropierea altor obiective naturale sau antropice (apropierea regiunii vecine Ile de France cu capitala Paris care concentrează cel mai mare flux de turişti din Franţa şi din Europa, reprezintă un atu; apropierea statelor UK, Spania, Italia, Benelux cât şi a populatiei rezidente franceze atrasă de potentialul turistic al regiunii).

La fel şi în regiunea Centru România amplasarea geografică şi prezenţa comunităţilor maghiare şi saşe, fac posibilă o dezvoltare a regiunii, în primul rând al caracterului şi spiritului originar specific lor, a apropierii cu Ungaria cât şi a sprijinului financiar şi al interesului statului ungar asupra unor zone cu potenţial turistic din jud. Harghita, Covasna, Mureş, sunt atuuri de care dispune această regiune, dar şi baza resurselor naturale care au putut face posibilă construirea şi amenajarea unor staţiuni climatice şi balneoclimatice, a potenţialului turistic uman redat de obiective de importanţă naţionala şi interanţională, datorită unicităţii şi autencităţii specifice au putut dezvolta piaţa turistică din regiune.

Bibliografie

Ion Marin, Mihai Ielenicz, Marian Marin, Europa. Enciclopedie geografică, Editura Corint, Bucureşti, 2009.

Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, Ioana Vintilă-Rădulescu, Caterina Radu , Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucureşti, 2005.

http://www.judbrasov.ro/cjbv/http://www.cjalba.ro/http://www.cjmures.ro/http://www.judetulharghita.ro/http://www.covasna.info.ro/http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/Index/100?OpenDocumenthttp://www.insse.ro/cms/rw/pages/anuarstatistic2007.ro.dohttp://www.wttc.org/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?

p_product_code=KS-HA-09-001http://www.adrcentru.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Centruhttp://www.mdlpl.ro/_documente/regiuni/7.C_ro.pdfhttp://www.harghita.insse.ro/main.php?id=470

http://www.alba.insse.ro/cmsalba/rw/pages/index.ro.do;jsessionid=5060ba1530d78f49892792814a49b4dee82911770531.e34Ma3mNaNaTb40TaO0

http://www.mures.insse.ro/main.php?id=28http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=28http://www.covasna.insse.ro/main.php?id=28