România

.

.

.

..

.

.

.Tradi ie i Progres Regiunea Centru

- August 2006 -

Valorificarea cartografic a Recens mântului Popula iei si al

Locuin elor din 2002

Lucrare elaborat în cadrul ADR Centru

Cuprins

PagIntroducere…………………………………………………………………………………… 31. Num rul, densitatea i evolu ia num rului popula iei……………………………………... 32. Principalele fenomene demografice……………………………………………………….. 52.1. Mi carea natural a popula iei în perioada 1992-2002…………………………………... 52.2. Mi carea migratorie a popula iei………………………………………………………… 63. Structura pe sexe , medii reziden iale i grupe de vârst …...……………………………… 74. Structura etnic , lingvistic i religioas a popula iei……………………………………… 85. Participarea la activitatea economic ………………………………………………………. 105.1.Popula ia activ …………………………………………………………………………… 105.1.1.Popula ia ocupat ………………………………………………………………………. 115.1.2. omerii…………………………………………………………………………………. 145.2.Popula ia inactiv …………………………………………………………………………. 156.Nivelul de instruire al popula iei…………………………………………………………… 157.Locuin ele i gospod riile popula iei………………………………………………………. 177.1.Gospod riile popula iei…………………………………………………………………… 177.2.Locuin ele i c dirile de locuit…………………………………………………………… 187.3.Dotarea cu instala ii a locuin elor………………………………………………………… 20 Harta 1.1. Densitatea populatiei……………………………………………………………. 21 Harta 1.2. Orasele din Regiunea Centru dup num rul locuitorilor………………………... 22 Harta 1.3. Evolutia populatiei intre recensamintele din 1992 si 2002……………………… 23 Harta 2.1. Sporul natural al populatiei in perioada 1992- 2002…………………………….. 24 Harta 2.2. Rata medie a sporului natural in perioada 1992 – 2002…………………………. 25 Harta 2.3. Rata medie a natalitatii in perioada 1992 – 2002………………………………... 26 Harta 2.4. Rata medie a mortalitatii in perioada 1992 – 2002……………………………… 27 Harta 2.5. Numarul de copii nascuti la 1000 de femei în vârst de peste 15 ani..………….. 28 Harta 2.6. Ponderea femeilor care nu au nascut nici un copil………………………………. 29 Harta 2.7. Ponderea femeilor care au nascut mai mult de 3 copii………………………….. 30 Harta 2.8. Ponderea popula iei cu domiciliul anterior în alt localitate.…………………… 31 Harta 2.9. Ponderea popula iei cu domiciliul anterior în acela i jude …………………….. 32 Harta 2.10.Ponderea popula iei care nu si-a schimbat localitatea de domiciliu…………….. 33 Harta 3.1. Ponderea populatiei cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani………………………… 34 Harta 3.2. Ponderea populatiei cu varsta cuprinsa intre 15 si 65 de ani……………………. 35 Harta 3.3. Ponderea populatiei cu varsta de peste 65 de ani………………………………... 36 Harta 3.4. Rata imbatranirii populatiei……………………………………………………... 37 Harta 3.5. Raportul de dependenta demografica……………………………………………. 38 Harta 4.1. Ponderea populatiei de etnie maghiara………………………………………….. 39 Harta 4.2. Ponderea populatiei de etnie roma………………………………………………. 40 Harta 4.3. Ponderea populatiei de etnie germana…………………………………………... 41 Harta 4.4. Structura confesionala a judetelor din Regiunea Centru………………………… 42 Harta 5.1. Rata de activitate a populatiei…………………………………………………… 43 Harta 5.2. Rata de ocupare a populatiei…………………………………………………….. 44 Harta 5.3. Ponderea populatiei ocupate in sectorul primar…………………………………. 45 Harta 5.4. Ponderea populatiei ocupate in sectorul secundar………………………………. 46 Harta 5.5. Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar………………………………….. 47 Harta 5.6. Ponderea somerilor din populatia totala…………………………………………. 48

Harta 5.7. Rata somajului…………………………………………………………………... 49 Harta 5.8. Ponderea populatiei inactive…………………………………………………….. 50 Harta 5.9. Ponderea pensionarilor din populatia totala…………………………………….. 51 Harta 6.1. Ponderea populatiei peste 10 ani care a absolvit o forma de invatamant superior 52 Harta 6.2. Ponderea populatiei peste 10 ani care nu a absolvit nici o forma de invatamant.. 53 Harta 6.3. Ponderea populatiei peste 10 ani care a absolvit o forma de invatamant primar... 54 Harta 7.1. Structura cladirilor de locuit dup materialele de construc ie folosite…………... 55 Harta 7.2. Ponderea cladirilor de locuit construite înainte de anul 1960…………………… 56 Harta 7.3. Ponderea cladirilor de locuit construite in perioada 1981- 2002………………... 57 Harta 7.4. Distributia locuintelor in Regiunea Centru……………………………………… 58 Harta 7.5. Numarul mediu de persoane/ locuinta…………………………………………... 59 Harta 7.6. Suprafata locuibila medie/ locuinta……………………………………………… 60 Harta 7.7. Suprafata locuibila/ persoana……………………………………………………. 61 Harta 7.8. Ponderea locuintelor racordate la reteaua de apa………………………………... 62 Harta 7.9. Ponderea locuintelor racordate la sistemul de canalizare……………………….. 63 Harta 7.10.Ponderea locuintele neelectrificate……………………………………………… 64

Valorificarea cartografic a rezultatelor Recens mântuluipopula iei i al locuin elor din 2002 în Regiunea Centru

Introducere

Recens mântul popula iei i locuin elor, desf urat între 18 i 27 martie 2002, la 10 ani de la precedentul recens mânt, a permis ob inerea unui num r mare de indicatori importan i privind popula ia i locuin ele. Indicatori precum num rul i densitatea popula iei, reparti ia teritorial a acesteia, structura popula iei pe sexe, grupe de vârst ,medii reziden iale, structura etnic , religioas , structura socio-economic i duppreg tirea colar , ca i indicatorii referitori la locuin e contureaz un tablou cuprinz toral poten ialului uman al regiunii. Pu i în corela ie cu al i indicatori sau doar analiza i în mod separat indicatorii ob inu i la recens mânt pot alc tui o baz solid pentru o cuprinz toare analiz socio-economic . Se pot eviden ia tendin ele privind num rul istructura popula iei înregistrate în ultimii 10 ani i se pot prefigura viitoarele evolu iidemografice pân la recens mântul urm tor. Sunt facilitate de asemenea compara iileîntre jude ele regiunii, între Regiunea Centru i alte regiuni, putând fi desprinse anumite concluzii privind disparit ile în dezvoltarea regional i putându-se identifica polii regionali de atrac ie demografic i fluxurile de popula ie.

Evaluarea situa iei demografice este cu atât mai important , cu cât popula iaRomâniei se afl în tranzi ie demografic i cunoa te schimb ri de structur care vor afecta procesele economico-sociale. Asociat cu prognoza demografic a Regiunii Centru, care precede planificarea macroeconomic în decizii asupra investi iilor în domeniul educa iei, infrastructurii, s n t ii, construc iilor de locuin e, elaborarea planului de colarizare, a resurselor de munc , a structurii serviciilor, a orient riiprofesionale, evaluarea datelor complexe de la recens mânt permit o analizmonografic a situa iei popula iei Regiunii.

Analiza indicatorilor deriva i pe baza datelor primare va fi aplicat teritoriului Regiunii pentru a identifica zonele de concentrare a problemelor socio-economice, zonele în declin economic, demografic, zonele tradi ional subdezvoltate, zonele fragile structural, etc. Relevarea zonelor cu probleme va facilita transpunerea la nivelul teritoriului Regiunii a strategiilor, politicilor sectoriale i programelor de dezvoltare durabil în profil spa ial. Deciziile politice bazate pe o analiz socio-economic a teritoriului vor permite armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice iculturale stabilite pentru a asigura dezvoltarea echilibrat a diferitelor zone, reducerea disparit ilor, cu scopul cre terii coeziunii i eficien ei rela iilor economice i sociale dintre acestea1.

1. Num rul, densitatea i evolu ia num rului popula iei

Regiunea Centru num ra, la 18 martie 2002, 2523021 locuitori, ceea ce reprezint 11,64% din popula ia României. Cu acest num r de locuitori Regiunea Centru se situa pe locul al 5-lea, înaintea Regiunii Sud-Vest, Regiunii Bucure ti i a

1 Cf. art. 7 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul

4

Regiunii Vest. Densitatea popula iei, de 74 locuitori/ km2, este cu 16,9 puncte procentuale mai redus decât la nivel na ional, plasând Regiunea Centru pe locul al 7 –lea , înaintea Regiunii Vest. Un singur jude din regiune dep e te densitatea popula iei pe ar – Bra ovul - cu o valoare a acestui indicator de 109,8 locuitori / km2.

Se înregistreaz diferen e între mediul rural i cel urban, între zonele geografice care nu ofer condi ii propice pentru locuit – arealele montane i cele aflate pe culoarele râurilor importante sau de-a lungul axelor de circula ie. Popula ia regiunii este distribuit în mod armonios i datorit existen ei unei re ele echilibrate de localit iurbane, 55, cel mai mare num r în compara ie cu celelalte regiuni. Aceste ora epolarizeaz popula ia din localit ile din jur, fiind pozi ionate pe axele de circula ieimportante ale regiunii. Zonele cu densitate mare a popula iei sunt cele din jurul marilor ora e re edin de jude : zona Bra ovului, unde densitatea popula iei este foarte ridicat ,este o zon care a atras popula ie în perioada industrializ rii i unde dup 1990 se manifest tendin e de suburbanizare, de stabilire a popula iei în zonele periurbane. Târgu Mure ul a atras de asemenea popula ie, localit i cu densitate între 100-350 locuitori/kmp formând un inel în jurul municipiului. Acest fenomen de polarizare este mai pu in pregnant în cazul municipiilor Sibiu, Alba Iulia, i foarte slab în jurul ora elorSfântu Gheorghe i Miercurea Ciuc.

40

50

60

70

80

90

100

110

120

loc

/ km

p

România RegCentru

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

DENSITATEA POPULA IEI LA RECENSAMINTE

1966197719922002

Fa de Recens mântul popula iei din 1992, num rul popula iei s-a redus cu 178676 persoane (-6,6%), fiind de asemenea mai mic fa de num rul popula ieiînregistrat la recens mântul din 1977 (-3,1%). Toate jude ele au avut sc deri ale popula iei, cele mai mari înregistrându-se în Bra ov (-8,4%) i Alba (-7,5%).

5

100000

250000

400000

550000

700000

pers

oane

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

POPULA IA STABIL LA RECENS MINTELE POPULA IEI DIN 1966, 1977, 1992 I 2002

1966197719922002

Din cele 384 unit i administrativ-teritoriale ale Regiunii Centru, 271 au inregistrat, in intervalul intercensitar, scaderi de populatie , 110 cresteri, iar in 3 localitati numarul populatiei s-a mentinut. Orasele care au inregistrat cele mai mari scaderi ale populatiei sunt : B lan, (-27,7%), Predeal (-23,1%), F g ra (-19,6%), Cugir (-18,6%). Media (-14,5%), Târn veni (-12,7%), , B ile Tu nad (-12,2%), Cisn die(-12,1%), Bra ov (-12,1%). Alte localit i urbane cu sc deri importante de popula ie : Agnita (-11,6%), Victoria (-11,6%(, Sighi oara (-10,7%), Târgu Secuiesc (-10,6%), Dumbr veni (-10,0%), Sfântu Gheorghe (-10,0%). Câteva comune din judetul Alba sunt cele mai amenintate de depopulare (scaderi cuprinse intre –27,4% si –19,6% se inregistreaz în Mogo , ugag, Ceru B c in i, Livezile, Râme , Ponor, Alma u Mare, Ohaba, Întregalde, Vidra ). Din cele 65 localit i cu sc deri de peste 10% , 25 sunt in Alba, 11 în Mure , 10 în Bra ov, 10 in Sibiu, 5 in Harghita i 4 în Covasna (v. Harta 1.3.).

Cresteri ale popula iei mai mari de 5% s-au înregistrat in 42 localitati , cele mai multe fiind situate în jude ele Mure , Sibiu i Bra ov (14 , respectiv 11 i 10 localit i ), la cealalt extrem situându-se jude ele Alba i Harghita , cu câte o singur localitate. În comuna Vâlcele din jude ul Covasna se semnaleaz cre terea maxim de popula ie (22,2%). Doar 3 localit i urbane ( Cop a Mic , Teiu i Întorsura Buz ului ) au înregistrat cre teri nesemnificative de popula ie, toate fiind incluse în categoria ora elor mici (v. Harta 1.3.).

2. Principalele fenomene demografice

2.1. Mi carea naturala a popula iei in perioada 1992-2002

Dinamica popula iei este determinata de rezultatul conjugat a doua importante fenomene demografice : sporul natural al populatiei si migratia.

Sporul natural ( diferen a dintre num rul n scu ilor vii i num rul decedatilor) în perioada 1992-2002 a fost pozitiv în 122 localit i ( din care 32 sunt ora e), 0 în 3 localit i i negativ în 259 localit i (16 ora e). Cele mai mari valori ale sporului natural s-au înregistrat în municipiile Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Codlea, Odorheiu Secuiesc i în ora ul B lan. Dintre localit ile rurale, comunele Vâlcele, Jina i Budila au înregistrat cele mai mari valori ale sporului natural. Valorile cele mai

6

sc zute ale sporului natural ( negative) s-au înregistrat în municipiile Bra ov (-5492 persoane) i Sibiu (-1925 persoane), fiind urmate de Târgu Mure , Ocna Mure i Aiud (v. Harta 2.1.).

Rata medie anual a sporului natural, în perioada 1992-2002, a fost de –1,45 ‰ la nivel na ional i –0,85 ‰ la nivel regional. La nivelul localit ilor rata medie a sporului natural variaz între 18,1‰ i –20,3‰ . Comunele Vâcele , Jina, Iacobeni, Budila i Vurp r au înregistrat un spor mediu anual de peste 10‰ Dintre localit ileurbane, ora ele B lan i Întorsura Buz ului au înregistrat valorile cele mai mari . Ora ele de talie mijlocie au avut rate u or pozitive ( Miercurea Ciuc 2,5‰, Alba Iulia 2‰, Odorheiu Secuiesc 1,8‰, Sfântu Gheorghe 1,5‰, iar ora ele mari, de peste 100 000 locuitori au înregistrat rate u or negative ale sporului natural ( Bra ov –1,6‰, Sibiu -1,1‰, Târgu Mure – 0,5‰. În comuna Ohaba sporul natural a fost cel mai sc zut din regiune – 20,3‰. În 5 comune acesta se situa între –20‰ i –15‰ , iar în alte 35 localit i , sporul natural mediu era cuprins între –15‰ i –10‰ (v. Harta 2.2.).

Rata medie a natalit ii , intre 1992 i 2002 a fost de 10,5‰ la nivel na ionali 10,3‰ la nivel regional. În localit ile regiunii, aceasta variaz între 31,1‰ ( comuna

Vâlcele- Covasna) i 4,5‰ ( comuna Valea Mare- Covasna). In 9 comune ale Regiunii Centru rata medie a natalit ii era cuprins între 20‰ i 30‰ . Localit ile urbane cu rate ridicate ale natalit ii sunt Întorsura Buz ului, Cop a Mic , B lan. , toate 3 fiind incluse în categoria ora elor mici. Dintre ora ele mijlocii, S cele, Codlea, Târn veni iMedia au înregistrat rate între 10‰ i 12‰ , iar Reghinul, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc i Alba Iulia între 9‰ i 10‰. Cea mai sc zut rat a natalit ii din mediul urban se înregistreaz în Bra ov (6,9) ‰, iar în mediul rural în Valea Mare, Ocoli , Livezile, Ohaba i Fundata ( sub 6‰) (v. Harta 2.3.) .

Rate medii sc zute ale mortalit ii se înregistreaz în mediul urban, ponderea popula iei vârstnice este mai redus . Din cele 47 localit i cu rate sub 10‰, 32 sunt ora e i doar 15 comune. , reflectând gradul avansat al procesului de îmb trânire din mediul rural. Ora ele Ocna Mure i Zlatna au cele mai ridicate rate ale mortalit ii din mediul urban. In 31 localit i rata medie a mortalit ii era între 20 i 30 ‰. Cele mai mari valori ale mortalit ii se înregistreaz în S cel, Cozma, Ludo , Ohaba, Beclean iM gherani (v. Harta 2.4.).

2.2. Mi carea migratorie a popula iei

A doua component a dinamicii popula iei este mi carea migratorie. 32,6% din popula ia regiunii i-a schimbat cel pu in o dat în decursul vie ii localitatea de domiciliu. La nivel de localitate, valoarea acestui indicator variaz între 61,7% (Predeal) i 4,8% (Daia Român ). Fenomenul este mai pregnant în mediul urban ( în localit ile

Predeal, B ile Tu nad, Victoria, Alba Iulia, Bra ov, F g ra peste 50% din popula ie provenea din alte localit i) – consecin a industrializ rii accelerate din deceniile 7 i 8 ale secolului XX i de o amploare mai mic în mediul rural (în 34 comune ponderea popula iei care a avut domiciliul anterior în alt localitate era de sub 10%). (v. Harta 2.8) .

Cauzele ce determina mobilitatea teritorial a populatiei sunt variate si implica intotdeauna existenta unor factori de respingere in arealul sau regiunea de plecare (origine), precum si a unor factori de atractie in arealul sau originea de sosire (destinatie). Factorii economici – nivelul general de dezvoltare economica, conditiile de viata ale populatiei au o influenta importanta asupra ponderii populatiei care si-a schimbat domiciliul. Somajul, nivelul scazut al veniturilor, saracia constituie factori

7

puternici de respingere, care creeaza potentiali migranti. Factorii sociali sunt de cele mai multe ori strans legati de factorii economici, bunastarea materiala si cea sociala fiind adesea corelate.

Dac timp de câteva decenii fluxurile de popula ie s-au derulat dinspre mediul rural spre localit ile urbane (în special c tre ora ele mari i mijlocii), în ultimii 15 ani asist m la o tendin de inversare a acestor fluxuri, atât din cauza problemelor economice i sociale generate de procesele de restructurare industrial cât i ca urmare a dezvolt rii infrastructurii edilitare a unor comune.

3. Structura pe sexe, medii reziden iale i grupe de vârst

Structura popula iei pe sexe relev o u oar preponderen a persoanelor de sex feminin (50,9% la nivel regional), situa ie întâlnit în toate jude ele regiunii. Structura pe medii reziden iale indic o majoritate clar a popula iei din mediul urban (58,4%), pondere situat peste media na ional (52,7%). Cele mai urbanizate jude e sunt cele din sudul regiunii: Bra ov (74%), Sibiu (65,8%), Alba (57,5%). Dezechilibrul dintre cele 2 sexe este mai pronun at în mediul urban (48,4% - masculin, 51,6% - feminin), în mediul rural existând un cvasiechilibru între cele dou sexe.

STRUCTURA PE MEDII REZIDEN IALE A POPULA IEI

52,7 58,4 57,574

50,3 44,2 48,965,8

47,3 41,6 42,526

49,7 55,8 51,134,2

România Reg.Centru

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

%

RuralUrban

Structura pe grupe de vârst înregistrat la Recens mântul popula iei din 2002 ila recens mintele anterioare relev existen a unei popula ii îmb trânite i a unui proces accelerat de îmb trânire demografic . Aceast situa ie este pus în eviden de mai mul i indicatori specifici. Rata îmb trânirii la nivel regional era de 741‰, u or sub cea înregistrat la nivel na ional (798‰). Valorile cele mai mici se înregistreaz în Sibiu (659‰) i Covasna (678‰), iar cele mai ridicate în Alba (833‰) i Mure (814‰).

RATA ÎMB TRÂNIRII DEMOGRAFICE

1

2

3

4

5

6

7

670690710730750770790810830850

‰

8

8650

1-România 2-Reg Centru 3-Alba 4-Bra ov 5-Covasna 6-Harghita 7-Mure 8-Sibiu

Rata îmb trânirii demografice - num rul de persoane vârstnice (de 65 ani ipeste) ce revin la 1000 copii (0-14 ani) dep e te pragul de 1000 în 132 localit i, toate din mediul rural. Cele mai îmb trânite localit i sunt Ohaba i Râme (jude ul Alba) – comune unde num rul vârstnicilor este de 4,3 respectiv 3,3 ori mai mare decât cel al tinerilor, în alte 11 comune din regiune raportul b trâni / tineri fiind cuprins între 2 i 3. Dintre ora e, cele mai îmb trânite sunt Predeal, Zlatna, B ile Tu nad, Borsec, Ocna Mure , localit i cu o rat de peste 900. Localitatea cu cea mai sc zut rat de îmb trânire demografic este ora ul B lan – doar 139. Valori reduse (sub 300) se întâlnesc în ora ele Cop a Mic , Codlea, Avrig precum i în 15 comune. (v. Harta 3.4.).

Raportul de dependen demografic , exprimând raportul dintre popula ia de 0-14 ani i cea de peste 65 ani i populatia cu vârsta cuprins între 15 i 64 ani, era de 44,5% (46,4% la nivel na ional). Un raport de dependen demografic mai redus se înregistreaz în Bra ov (39,2%) i mai ridicat în Mure (47,9%) i Alba (47,1%). Raportul de dependen dep e te 100 în localit ile Ohaba i Bichi i are valori cuprinse între 80 i 100 în alte 15 comune.

În mediul urban raportul de dependen este cuprins între 31,7% ( Bra ov) i51,7% ( Teiu ). În toate ora ele mari valoarea raportului de dependen demograficeste sc zut , consecin i a fluxurilor de popula ie generate de procesul de industrializare din deceniile 7 i 8 . De asemenea comunele din zona periurban a Bra ovului ( Ghimbav, Sânpetru, Feldioara, Bod, Prejmer, Cristian) înregistreaz valori mici ale raportului de dependen demografic (v. Harta 3.5.) .

Popula ia pe grupe mari de vârst i principalii indicatori ai distribu iei pe vârste

România Reg Centru

Alba Bra ov Covasna Harghita Mure Sibiu

0 – 14 ani (persoane) 3820512 446445 66886 97232 41637 60142 103687 76861 15 – 64 ani (persoane) 14810480 1745900 260146 423162 152599 223034 392771 294190 65 ani i peste (persoane) 3049882 330676 55715 68634 28213 43046 84395 50673 Rap. de dependen (%) 46,4 44,5 47,1 39,2 45,8 46,3 47,9 43,4 Rata îmb trânirii (‰) 798 741 833 706 678 716 814 659

4. Structura etnic , lingvistic i religioas a popula iei

Regiunea Centru se caracterizeaz printr-o mare diversitate etnic , lingvistic ireligioas . Datele ale recens mântului popula iei i locuin elor din 2002 arat c în Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane apar inând minorit ilor etnice ireligioase, comparativ cu celelalte regiuni. Românii formeaz i aici majoritatea absolut a popula iei (65,4%), fiind îns minoritari în 2 jude e – Harghita (14,1%) iCovasna (23,3%). Sunt urma i în ordine de maghiari - 29,9% din totalul popula iei (6,6% la nivelul na ional), romi – 4,0% din popula ie (2,5% la nivelul na ional) igermani – 0,6% (0,3% la nivelul rii). In Regiunea Centru tr iau peste jum tate(52,8%) din num rul total al locuitorilor de etnie maghiar din România, un sfert (24,5%) din num rul etnicilor germani i 18,7% din num rul total al romilor.

9

Structura etnic a popula iei la recens mântul din 2002

- % - România Reg

CentruAlba Bra ov Covasna Harghita Mure Sibiu

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Români 89,5 65,4 90,4 87,3 23,3 14,1 53,3 90,6Maghiari 6,6 29,9 5,4 8,7 73,8 84,6 39,3 3,6Rromi 2,5 4,0 3,7 3,1 2,7 1,2 7,0 4,1Germani 0,3 0,6 0,3 0,8 0,1 0,0 0,4 1,6Alte etnii 1,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1 0,2

Structura etnica a Regiunii Centru

65,4%

0,6%

0,1%

4,0%

29,9%

RomâniMaghiariRomiGermaniAlte etnii

Maghiarii se concentreaz în trei jude e – Harghita, Covasna i Mure – în doudintre acestea constituind majoritatea popula iei. Ponderea maghiarilor dep e te 90% în 73 localit i (66 comune i 7 ora e) din jude ele Harghita , Covasna i Mure . În alte 12 comune (printre care i Râmetea din jude ul Alba) ponderea popula iei maghiare este cuprins între 80 i 90% . Ponderi foarte sc zute ale maghiarilor se g sesc în jude ulAlba ( zona mun ilor Apuseni i în sudul jude ului ) i în jude ul Sibiu, mai pu in Valea Târnavei Mari (v. Harta 4.1.).

Rromii de in ponderi însemnate în jude ele Mure (7,0%) i Sibiu (4,1 %). Popula ia de etnie rom înregistreaz concentr ri mari în partea central a Regiunii Centru (Valea Târnavelor, cursul mijlociu al Mure ului, Podi ul Hârtibaciului, Câmpia Transilvaniei ), înregistrând ponderi de peste 40% în comunele Vâlcele, Vurp r iTicu u sau chiar peste 50% în comuna Ungra. Ora ele cu cele mai mari ponderi ale popula iei rome sunt Dumbr veni, Târn veni, Blaj, Iernut, Teiu (v. Harta 4.2.). Alt dat numeroas , popula ia de etnie german nu mai reprezint decât 0,6% din populatia regiunii , fiind concentrat în partea central-sudic a regiunii , între Olt iTârnava Mare i în depresiunea Bra ovului. Localit ile cu ponderi semnificative de germani sunt Laslea (9,7%), Cenade (5,8%), Biertan (4,8%), M ieru ( 4,4%), Al âna ( 4,3%), Cincu ( 4,2%), Câr a ( 4,1%), Saschiz i Sânpetru (4%). Dintre ora e, ponderi mai mari se întâlnesc în Cisn die (2,5%), Media ( 2,1%), Sighi oara i Rupea ( 1,9%), Sibiu (1,6%) (v. Harta 4.3.) .

10

Privind pe o perioad mai lung se constat evolu ii importante în structura etnic a popula iei Regiunii Centru. Astfel , se remarc cre terea ponderii popula iei de etnie român de la 48,5% la recens mântul din 1930 la 65,4% la recens mântul din 2002 i a popula iei de etnie rom de la 2,5% la 4,0%. În acela i timp ponderea popula iei de etnie maghiar s-a redus de la 35,4% la 29,9%, iar cea a germanilor de la 11,6% la 0,6%, în cel din urm caz, cauza descre terii constituind-o emigrarea masiv . Persoanele de etnie român i cele de etnie german locuiesc predominant în mediul urban (64,7% respectiv 67,0%), în timp ce maghiarii i romii sunt stabili i în special în mediul rural (52,1% respectiv 68,6%). Distribu ia popula iei dup limba matern urmeaz în linii mari structura etnic(67,8%- limba român , 30,2%- limba maghiar , 1,4%- limba romanes, 0,5%- limba german ), cu men iunea c vorbitorii nativi de limba romanes sunt mai pu in numero idecât etnicii romi (1,4% fa de 4,0% din popula ia regiunii).

Aceea i structur diversificat se înregistreaz i în privin a apartenen eireligioase a locuitorilor Regiunii Centru. Ortodoc ii formeaz 63,9% din totalul popula iei, fiind urma i de romano-catolici (15,2%), reforma i (12,3%), unitarieni (2,2%), greco-catolici (1,6%), penticostali (1,2%), evanghelici (de confesiune augustan+ sinodo-presbiterieni) (1,0%). Regiunea Centru cuprinde 76,7% din totalul persoanelor de religie evanghelic de confesiune augustan din România, 69 % din locuitorii de religie evanghelic sinodo-presbiterian , 44,2% din totalul reforma ilor, 37,3% din totalul romano-catolicilor i 21,5% din num rul total al greco-catolicilor. In cadrul Regiunii Centru, romano-catolicii i reforma ii de in cele mai mari ponderi în jude eleHarghita, Covasna i Mure , ortodoc ii în Sibiu, Alba i Bra ov , iar unitarienii sunt mai numero i în Harghita (v. Harta 4.4.) . Popula ia de religie ortodox , greco-catolic , evanghelic (augustan i sinodo-presbiterian ) i baptist locuie te predominant în municipii i ora e pe când romano-catolicii, reforma ii, unitarienii i penticostalii sunt mai numero i în mediul rural.

Structura confesionala a Regiunii Centru7,0%

63,9%

12,3%

1,2%

1,6%

15,2%

OrtodoxRomano-catolicGreco-catolicReformatPenticostalAlte religii

5. Participarea la activitatea economic a popula iei

5.1. Popula ia activ

Ponderea popula iei active este sc zut atât la nivel regional cât i la nivel na ional (40,0% respectiv 40,8% din popula ia total ). Potrivit rezultatelor recens mântului popula iei din 2002, ponderea omerilor în totalul popula iei era de

11

5,4% la nivel regional i 4,8% la nivel na ional. Pensionarii de ineau la data recens mântului un procentaj de 23,5% din popula ia regiunii, valoare apropiat de cea înregistrat la nivel na ional (23,4%). Ponderea popula iei active (rata global de activitate) înregistreaz valori de peste 50% în 15 localit i, toate fiind comune. În 12 localit i urbane ponderea popula iei active se situeaz între 45 i 50% (Cugir, Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Bra ov etc.) . Rate foarte reduse de activitate (sub 20%) se înregistreaz în 16 localit i rurale. Alte 32 localit i înregistreaz ponderi cuprinse între 20 i 25% (v. Harta 5.1.).

Structura popula iei dup participarea la activitatea economic

- % - România Reg.

Centru Alba Bra ov Covasna Harghita Mure Sibiu

Total 40,8 40,0 42,7 42,9 39,4 40,8 35,9 39,1 Ocupat 36,0 34,6 36,0 36,2 32,3 36,5 32,0 34,4

Popu

laia

activ

omeri 4,8 5,4 6,7 6,7 7,1 4,3 3,9 4,7 Total 59,2 60,0 57,3 57,1 60,6 59,2 64,1 60,9 Elevi - studen i 17,4 17,3 17,1 18,3 16,1 16,6 16,2 18,6 Pensionari 23,4 23,5 22,8 21,9 21,5 23,4 26,3 23,8 Casnice 7,6 6,9 6,7 6,2 8,5 5,3 8,1 6,5 Între inu i de alte persoane 8,7 9,3 8,4 8,5 10,3 10,0 10,1 9,3 Între inu i de stat sau de org. 0,5 0,6 0,7 0,5 0,7 0,7 0,6 0,7 Po

pula

ia in

activ

a

Alte situa ii 1,6 2,3 1,6 1,7 3,5 3,2 2,8 2,1

5.1.1. Popula ia ocupat

Popula ia ocupat reprezenta 34,6% din popula ia total a regiunii (36% la nivel na ional) ratele cele mai sc zute ale ocup rii înregistrându-se în Mure (32%) iCovasna (32,2%), iar cele mai ridicate în Bra ov (36,2%) i Alba (36%). Ponderea popula iei ocupate este mare în zonele rurale care nu au fost cooperativizate, acolo popula ia desf urând activit i agricole în gospod ria proprie pân la vârste înaintate. În 8 localit i ( 7 comune din jude ul Alba i 1 din jude ul Sibiu ) aceast pondere dep ea 50%. În alte 45 localit i, printre care 11 ora e (Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Bra ov, Alba Iulia, Sighi oara, Sfântu Gheorghe, Predeal, Târgu Secuiesc, Sibiu, Tg. Mure , B ile Tu nad) rata global de ocupare era cuprins între 40 i 45%.

Rate de ocupare extrem de sc zute (sub 15%) se înregistrau în 11 comune din jude ele Bra ov, Covasna i Mure (v. Harta 5.2.).

Serviciile i industria de in cele mai mari ponderi în totalul popula iei ocupate a regiunii (41%, respectiv 38,5%) fa de 39% respectiv 27% la nivel na ional. În agricultur i silvicultur erau antrenate 14,9% din totalul popula iei ocupate, pondere aflat la jum tate fa de nivelul na ional (28,3%), iar în sectorul construc iilor 5,6% din popula ia ocupat . În jude ul Bra ov ponderea agriculturii era doar de 6,5% din popula ia ocupat în timp ce în Alba acest sector înregistra cea mai ridicat pondere din regiune - 22,8%. Exist i alte diferen e notabile între jude ele regiunii în ceea ce prive te ocuparea for ei de munc . Astfel ponderea popula iei ocupate în silvicultur iexploatarea forestier era de 1,8% în Covasna i 1,6% în Harghita fa de 0,9% la nivel regional i 0,6% la nivel na ional. Industria extractiv era cel mai bine reprezentat în

12

Alba i Harghita (3,1% respectiv 2,4% din totalul popula iei ocupate în aceste jude e).Bra ovul i Sibiul înregistrau cele mai mari ponderi ale popula iei ocupate în industria prelucr toare (38,8% respectiv 36,1%). În jude ul Bra ov de in ponderi importante sectorul construc iilor (6,9%) i cel al comer ului (13,1%). Turismul este cel mai bine reprezentat în jude ele Bra ov i Covasna (3,1% respectiv 2,4% din popula ia ocupat ). Propor ional cele mai multe persoane ocupate în activit i de transport i depozitare se înregistrau în jude ele Bra ov i Sibiu (4,7% din popula ia ocupat ). Tranzac iileimobiliare si alte servicii prestate în principal întreprinderilor înregistrau ponderi cuprinse între 3,1% (în Bra ov) i 0,9% (în Alba).

Structura popula iei ocupate pe activit i ale economiei na ionale

- % - Romania Reg

Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultura 27,6 13,9 21,8 5,9 15,9 19,4 14,9 11,4 Silvicultura, expl forestier 0,6 0,9 0,9 0,6 1,8 1,6 0,8 0,6 Pescuit, piscicultur 0,1 * * * * * 0,1 *Ind extractiva 1,8 1,5 3,1 0,3 1,8 2,4 1,3 0,8 Ind prelucratoare 22,8 34,5 32,3 38,8 32,5 31,7 32,3 36,2 En el si termica, gaze, apa 2,4 2,6 2,6 2,5 2,2 1,6 3,6 2,6 Constructii 5,7 5,6 4,7 6,9 4,3 5,2 5,6 5,6 Comert, repara ii auto, casnice 10,3 11,4 8,6 13,1 11,5 11,4 11,9 10,9 Hoteluri si restaurante 1,6 2,2 1,5 3,1 2,6 2,2 1,8 2,3 Transporturi i depozitare 4,1 3,9 3,5 4,7 2,7 2,5 3,8 4,7 Posta si telecomunicatii 1,2 1,3 1,3 1,3 1,4 1,1 1,3 1,3 Activ fin-bancare si de asigurari 1,0 1,1 1,0 1,2 1,3 1,0 1,1 1,1 Tranz imob si alte serv prestate intrep 2,7 1,9 0,9 3,1 1,3 1,5 1,6 2,0 Administratie publica 6,1 5,9 5,8 5,8 6,7 5,6 5,4 6,6 Invatamant 5,1 5,8 5,2 5,3 6,6 6,2 6,1 6,1 Sanatate si asist soc 4,4 4,9 4,8 4,4 4,8 4,1 5,9 4,9 Alte activitati de serv colective 2,3 2,4 1,9 2,8 2,5 2,1 2,5 2,5 Activit i ale pers angajat în gosp 0,3 0,2 0,2 0,3 0,3 0,2 0,1 0,2 Activ extrateritoriale, nedeclarate * * * * * - * **- sub 0,1%

Sectorul primar, cuprinzând activit ile agricole, silvicultura, pescuitul iindustria extractiv , este preponderent în mediul rural. În 12 localit i ponderea acestuia dep e te 80% din totalul popula iei ocupate (Ceru B c in i –93,2%). În alte 31 comune ponderea sectorului primar era cuprins între 70 i 80% . În mediul urban, ponderi însemnate ale sectorului primar se înregistrau în mici localit i precum B lan sau Baia de Arie . Cele mai sc zute ponderi ale sectorului primar (între 1 i 2%) se înregistrau în 7 localit i urbane (Sibiu, Victoria, Predeal, Bra ov, Odorheiu Secuiesc, S cele, Sighi oara), în alte 15 ora e i 3 comune (Turnu Ro u, Ghimbav, Ucea) aceasta situându-se între 2 i 5% (v. Harta 5.3.) .

13

Cele mai ridicate ponderi ale popula iei ocupate în sectorul secundar (industria prelucr toare i construc iile) se înregistreaz în câteva ora e de talie mic i medie ( Cugir, Z rne ti, Cop a Mic , Avrig, Victoria, Agnita, Sighi oara – ponderi situate în intervalul 60-71,7%), dar i în câteva comune (Solov stru, Albe ti, G l u a , Ad mu ,Ghimbav). Cele mai sc zute ponderi ale acestui indicator se întâlnesc în comunele mai izolate, aflate la mare distan de centrele urbane (Ceru B c in i, Ponor, Jina, Poiana Sibiului, Ticu u, Mogo , Gârda de Sus, Valea Mare) (v. Harta 5.4.) .

Sectorul ter iar de ine cele mai mari ponderi în câteva localit i urbane mai mici (Predeal, B ile Tu nad), dar i în ora e de talie medie sau mare (Miercurea Ciuc, Covasna, Gheorgheni, Târgu Mure , Sfântu Gheorghe, Alba Iulia, Sibiu) sau în unele comune (Ocland, Cincu, Ru ii Mun i) (v. Harta 5.5.) .

STRUCTURA POPULA IEI OCUPATE DUP PRINCIPALELE SECTOARE ECONOMICE

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Romania RegCentru

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Agricultura Industria Construc ii Servicii

Un alt indicator privind ocuparea se refer la statutul profesional al persoanelor. Cele mai multe persoane ocupate sunt salaria ii – 84,1% din total (70,5% la nivelul întregii ri), urma i de lucr torii familiali în gospod ria proprie (7,2%) ilucr torii pe cont propriu (6,0%), la ultimele dou categorii procentajele înregistrate fiind mult mai reduse decât la nivel na ional. Acest fapt se datoreaz ponderii mai mari de inute de agricultur la nivel na ional decât la nivelul Regiunii Centru. Celelalte categorii profesionale sunt patronii (2,0%) i membrii societ ilor agricole sau cooperatiste (0,1%), celelalte persoane ocupate declarându- i alt situa ie sau refuzând r spunsul (0,6%). În ceea ce prive te forma de proprietate a sectorului de activitate 55,8% din persoanele ocupate au declarat c lucreaz în sectorul privat, 33,3% în sectorul de stat, 6,8% în gospod ria proprie i 0,1% în alte gospod rii. Diferen e semnificative fa de situa ia la nivel na ional se înregistreaz în ceea ce prive te ponderea popula iei din sectorul privat (doar 47,5% la nivel na ional) i cea a popula iei care lucreaz în gospod ria proprie (19,6% la nivelul întregii ri fa de 6,8% la nivelul regiunii).

14

0

10

20

30

40

50

60

%

De stat Privat Mixt Gospod riaproprie

STRUCTURA POPULA IEI OCUPATE, DUP SECTORUL ÎN CARE LUCREAZ

RomaniaReg Centru

5.1.2. Somerii

La data recens mântului 137251 persoane s-au declarat ca fiind în c utarea unui loc de munc , ceea ce reprezint 5,4% din popula ia total i 13,5% din popula ia activ(4,8% respectiv 11,8% la nivel na ional). Dintre acestea femeile reprezentau 36,3%, o pondere pu in mai mare înregistrându-se în jude ul Bra ov (40,8%).

Ponderea omerilor din totalul popula iei dep ea 8% în 47 localit i, 8 dintre acestea fiind ora e (Întorsura Buz ului, Z rne ti, Râ nov, Cugir, Cop a Mic , Ocna Mure , Covasna, Zlatna). Ora e cu ponderi sc zute ale omerilor (sub 3%) sunt Sibiul, Sighi oara, Târgu Mure , Miercurea Ciuc. Cele mai sc zute ponderi ale omajului se înregistreaz în localit ile din mediul rural. În 12 comune ponderea omerilor este sub 1% (v. Harta 5.6.) .

Rata omajului, calculat ca raport procentual între num rul omerilor ipopula ia activ , înregistreaz valori de peste 50% în 3 comune : P r u (jude ul Bra ov), Vâlcele i Comand u (jude ul Covasna) . 72 localit i aveau la data recens mântului, o rat a omajului de peste 20% , între care erau i 6 ora e: Întorsura Buz ului, Z rne ti,Cop a Mic , Râ nov, Ocna Mure , Zlatna. 70 localit i, dintre care 11 ora e, aveau o rat a omajului între 15 i 20%. Ora ele din aceast categorie sunt : Cugirul, Covasna, Teiu , Târn veni, Ludu , Victoria, Aiud. La polul opus se situeaz ora e cu o ratsc zut a omajului : Sighi oara, Sibiu, Miercurea Ciuc, Târgu Mure , Odorheiu Secuiesc. 17 comune înregistrau o rat a omajului mai mic de 3%, 2 având sub 1% (Poiana Sibiului i Jina) (v. Harta 5.7.). Analizând structura omajului dup durata perioadei de omaj se remarcponderile ridicate ale omerilor pe termen lung (peste 27 luni) i mediu (9-27 luni) -29,8% respectiv 25,4% din totalul omerilor, în unele jude e aceste ponderi fiind mult mai mari (în Alba ponderea persoanelor aflate în omaj de peste 27 luni era de 40,2% din totalul omerilor).

15

Structura populatiei in cautarea unui loc de munca dupa perioada somajului

29,8

25,420,3

24,5

sub 6 luni6-9 luni9-27 lunipeste 27 luni

Din totalul persoanelor aflate în omaj 50,1% nu au beneficiat sau nu mai beneficiaz de ajutoare sociale - acest fapt fiind în strâns corela ie cu ponderea ridicata omerilor pe termen lung i mediu - , 39,9% beneficiau de ajutor de omaj, 7,3% de aloca ie de sprijin i 2,7% de ajutor de integrare profesional .

5.2. Populatia inactiva

Ponderea populatiei inactive este foarte mare, in special în mediul rural. În 16 comune din Regiunea Centru ponderea popula iei active se situeaz între 80 i 90% , ajungând la 87,9% în Bichi i 83,1% în Ormeni . Rate mari de inactivitate se înregistreaz i în câteva ora e mici (Dumbr veni, Cop a Mic , B lan, T lmaciu, Teiu ,Târn veni, Ocna Mure , Gheorgheni, Ludu ). Valori mici ale popula iei inactive se înregistreaz in cateva ora e ( Cugir, Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Bra ov) . Rate de inactivitate mai mici de 50% se înregistreaz în 15 comune, majoritatea din zona montan (v. Harta 5.8.).

Ponderea pensionarilor , la data recens mântului era de 23,4% la nivel na ionali de 23,5% la nivel regional, constituind cea mai numeroas categorie a popula iei

inactive. Ponderea pensionarilor dep e te 45% în 3 comune din jude ul Mure : B la(50,5%), Cucerdea (47,2%), Bichi (46,7%) i în comuna Ludo din jude ul Sibiu (48,7%) . Ponderi mici ale pensionarilor se înregistreaz în câteva ora e (Alba Iulia, B lan, Codlea, Întorsura Buz ului) i în comune din zona care nu a fost cooperativizatîn timpul regimului comunist ( Jina, ugag, Poiana Vadului, Ceru B c in i, Ponor ( v. Harta 5.9.) .

Rata de dependen economic (popula ia inactiv + omerii la 1000 persoane ocupate) era de 1890‰, mai ridicat decât la nivel na ional (1775‰), rate foarte mari înregistrându-se în Mure (2128‰) i Sibiu (1906‰).

6. Nivelul de instruire al popula iei

Absolven ii de înv mânt gimnazial reprezentau 27,92% din popula ia de peste 10 ani a regiunii, fiind urma i de absolven ii înv mântului liceal (22,38%), de cei ai

16

înv mântului profesional i de ucenici (17,99%) i de cei ai înv mântului primar (17,19%). Înv mântul superior de lung durat a fost absolvit de 6,08% din popula ia de peste 10 ani , iar cel de scurt durat de 0,46%. 2,05% din locuitorii de peste 10 ani s-au declarat analfabe i (2,98% la nivelul jude ului Covasna i 2,63% în jude ul Mure ).

Structura populatiei de 10 ani si peste dupa nivelul institutiei de invatamant absolvite

17,99%

27,92%

17,19%

4,58%

6,08%0,46%

3,33%22,38%

0,07%

Înv. superior de lungadurataÎnv. superior de scurtadurataÎnv. postliceal si demaistriÎnv. liceal

Înv. profesional si deuceniciÎnv. gimnazial

Înv. primar

Fara scoala absolvita

Scoala absolvitanedeclarata

Ponderea de peste 10 ani care a absolvit o institu ie de înv mânt superior de lung sau scurt durat este ridicat în principalele centre urbane ale regiunii: Sibiu (14,2%), Bra ov (14%), Alba Iulia (14%), Târgu Mure (12,8%), Miercurea Ciuc (11,9%), F g ra (10,1%) . În alte 27 localit i ponderea absolven ilor de studii superioare este situat între 5 i 10% , dintre care 2 sunt comune – Cristian i Sânpetru, ambele din jude ul Bra ov. 47 de localit i înregistreaz ponderi mai mici de 1%, cele mai multe fiind din jude ele Harghita, Covasna i Mure . Cea mai sc zut pondere a persoanelor absolvente de studii superioare se înregistreaz în comuna Întregalde din jude ul Alba (0,1%) (v. Harta 6.1.) .

La cealalt extrem se afl locuitorii care nu au absolvit nici m car ciclul primar. 2 comune se deta eaz cu ponderi de peste 20% ale locuitorilor f r coal – Jina (23,1%) i Vâlcele (22,3%). În 12 localit i valoarea acestui indicator este cuprinsîntre 15 i 20%, iar în alte 48 între 10 i 15%. Dintre ora e se remarc T lmaciu, , 8% din popula ia sa de peste 10 ani neavînd coala absolvit . Cele mai sc zute ponderi ale popula iei f r coal absolvit sunt în municipiile Sibiu i Bra ov (1,6% respectiv 1,7%). Dintre comune valori foarte mici se înregistreaz în Cristian (2%), Ghimbav (2,1%), Ocoli (2,1%), Sadu (2,3%), Dârju (2,4%), R de ti, Fundata, Bran (2,5%) (v. Harta 6.2.) .

17

Propor ional, cei mai mul i absolventi ai înv mântului primar sunt în comunele Dârju (65,8%) i Brate (53,7%) . În 6 comune între 40 i 50% din popula ieeste absolvent de ciclu primar, iar în alte 57 localit i ponderea absolven ilor înv mântului primar este între 30 i 40%. Cele mai sc zute valori ale acestui indicator se înregistreaz în municipiile Sibiu (9,2%) Târgu Mure (9,6%) i Bra ov (9,8%). Ponderi între 10 i 20% se înregistreaz în majoritatea ora elor (v. Harta 6.3.) . Trebuie men ionat c pe lâng persoanele care si-au încheiat preg tirea educa ional , în aceastcategorie de popula ie sunt inclu i i elevii care la data recens mântului erau în ciclul gimnazial. O statistic relevant este cea privind structura popula iei pe etnii i preg tirecolar . Astfel, în timp ce în cazul persoanelor de etnie român ponderea absolven ilor

de studii superioare era de 7,8%, în cazul maghiarilor era de 4,3%, în timp ce din totalul romilor doar 0,1% erau absolven i de studii superioare. Pentru celelalte categorii de studii diferen e semnificative între etnii se înregistreaz doar în cazul persoanelor de etnie rom , ponderea absolven ilor unei institu ii de înv mânt fiind mult mai redusdecât pentru celelalte etnii. Propor ia analfabe ilor în cazul etniei rrome dep e te 22% din popula ia de peste 10 ani fa de 2% - nivelul general înregistrat în Regiunea Centru.

Structura popula iei Regiunii Centru , dup etnie i nivelul studiilor absolvite

- % - Sup delungdurat

Sup de scurtdurat

Postli-ceal, de mai tri

Liceal Profe-sional

Gimna- zial

Primar F rcoal

absolv.

coalanedecl.

Anal-fabe i

Total 6,1 0,5 3,3 22,4 18,0 27,9 17,2 4,6 0,1 2,0Români 7,3 0,5 3,7 24,0 18,4 26,6 16,0 3,5 0,1 1,2Maghiari 3,9 0,4 2,9 21,2 18,7 31,2 17,4 4,1 0,0 1,7Romi 0,1 0,0 0,1 1,7 4,7 23,3 38,7 30,9 0,5 22,4Germani 7,8 0,4 3,5 18,9 16,2 36,5 13,9 2,5 0,2 0,8Alte etnii 23,2 1,4 3,3 28,7 11,0 19,1 7,8 3,3 2,0 1,7

7. Locuin ele i gospod riile popula iei

7.1. Gospod riile popula iei

La recens mântul din martie 2002 au fost înregistrate 854945 gospod rii ale popula iei i 567 gospod rii institu ionale. Prin termenul de gospod rie se în elegegrupul de persoane , având în general leg turi de rudenie, care locuiesc împreun în mod obi nuit i se gospod resc în comun. Între membrii gospod riei nu este obligatoriu s existe leg turi de rudenie. Gospod riile familiale reprezentau 79,6% din totalul gospod riilor, iar 20,4% gospod rii nefamiliale. Din gospod riile familiale 93,1% sunt alc tuite dintr-un nucleu familial, 6,5% din 2 nuclee i 0,4% din 3 sau mai multe nuclee.

Num rul mediu de persoane/gospod rie era de 2,91 (3,37 persoane/ gospod rie pentru gospod riile familiale i 1,1 persoane/gospod rie pentru gospod riilenefamiliale) - nivele apropiate de cele înregistrate la scar na ional , neexistând diferen e majore nici între jude ele regiunii. Din cele 690 933 gospod rii familiale 27,2% sunt gospod rii f r copii, 36,6% cu un copil, 25,9% cu 2 copii i 10,3% cu 3 sau mai mul i copii. Ponderi similare se înregistreaz la nivelul întregii ri, cu excep iaponderii gospod riilor f r copii, aceasta fiind mai ridicat la nivel na ional (29,3%).

18

Gospod riile familiale dup num rul de nuclee i persoanele din gospod rii

- num r - alc tuite din Total

gospod riifamiliale

1 nucleu familial

2 nuclee familiale

3 nuclee familiale

Persoanedin

gospod rie

Nr mediu de persoane pe o

gospod rieRomânia 5807035 5275684 502530 28821 19683824 3,39Reg Centru 680933 633793 44638 2502 2293332 3,36Alba 100220 89836 9947 437 347472 3,47Bra ov 159889 149586 9680 623 532519 3,33Covasna 61424 58633 2676 115 204740 3,33Harghita 89027 85042 3814 171 297303 3,34Mure 158836 147781 10403 652 528572 3,33Sibiu 111537 102915 8118 504 382726 3,43

7.2. Locuin ele i cl dirile de locuit

Din cele 542 231 cl diri de locuit existente în Regiunea Centru la data recens mântului, 71,1% erau construite din zid rie din c r mid sau piatr , 20,6% din lemn, 5,8% din paiant , chirpici sau alte materiale de construc ie, iar 2,5% din beton armat sau prefabricate din beton . Se remarc diferen e notabile între jude ele regiunii. Astfel ponderea cl dirilor din lemn ajunge la 47% în Covasna i 42% în Harghita în timp ce în Sibiu aceasta este de doar 6,8%. Locuin ele construite din chirpici i paiantînregistreay o pondere mare în jude ul Mure (19,3%), iar cele din beton în jude ulBra ov (4,5%) (v. Harta 7.1.) .

Num rul locuin elor din Regiunea Centru era la data recens mântului de 952 562, având 2 209 131 camere cu o suprafa total de 36877 mii m2. La aceea i datse înregistrau 229 unit i locuite din necesitate1. 57,8% din locuin e se g seau în mediul urban i doar 31,3% din num rul cl dirilor de locuit.

Num rul gospod riilor/locuin era de 0,9 atât la nivel regional cât i la nivel na ional. În ceea ce prive te num rul persoanelor/locuin nu se înregistreaz diferen esemnificative între Regiunea Centru i restul rii (2,61 la nivel regional i 2,63 la nivel na ional).

Num rul mediu de persoane/locuin variaz între 1,5 (comunele Lunca Bradului i Ludo ) i 3,6 ( comunele Lunca Bradului i Brateiu – jude ul Sibiu). În 20 localit i media / locuin este cuprins între 1,6 i 1,9 persoane. În majoritatea ora elormari i mijlocii valoarea indicatorului este situat în intervalul 2,5 i 2,8 (Bra ov, Târgu Mure , Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc –2,6 pers/ locuin , Sibiu, Alba Iulia – 2,7 pers/ locuin ) (v. Harta 7.5.) .

Indicatori deriva i privind locuin ele i gospod riile

- num r - Num rul

persoanelor / gospod rie

Num rulgospod riilor /

locuin

Num rulpersoanelor /

locuin

Num rulcamerelor /

locuin

Num rulpersoanelor /

camerRomânia 2,92 0,90 2,63 2,56 1,03Reg Centru 2,91 0,90 2,61 2,32 1,12

1 spa ii care nu erau destinate pentru locuit ,dar care la momentul înregistr rii erau locuite permanent de gospod rii care nu de ineau o locuin permanent

19

Num rulpersoanelor / gospod rie

Num rulgospod riilor /

locuin

Num rulpersoanelor /

locuin

Num rulcamerelor /

locuin

Num rulpersoanelor /

camerAlba 2,99 0,88 2,65 2,42 1,09Bra ov 2,87 0,91 2,60 2,32 1,12Covasna 2,89 0,89 2,58 2,21 1,17Harghita 2,88 0,87 2,49 2,18 1,14Mure 2,87 0,92 2,64 2,29 1,15Sibiu 2,97 0,89 2,64 2,44 1,08

Suprafa a camerelor/locuin este mai mare în Regiunea Centru decât media la nivel na ional (38,71m2 fa de 37,39m2) ca i suprafa a locuibil / persoan (14,85m2

în Regiunea Centru fa de 14,20 m2 la nivelul întregii ri). Jude ul Sibiu de ine primul loc în regiune atât în ce prive te suprafa a/locuin (41,26 m2 ) cât i suprafa alocuibil /persoan (15,63m2). Suprafa a medie / locuin la nivel de localitate este cuprins între 24,4 i 62,3 mp. Media/ locuin din zona de munte a jude ului Alba ( Po aga, Ponor, Avram Iancu, Ceru B c in i, Mogo , Poiana Vadului, Râme ) i din câteva localit i din Câmpia Transilvaniei (comunele Sânger, T ureni) este mai mic de 30 mp . În mediul urban, media/ locuin difer în func ie de m rimea localit ii. În ora ele mici ( Dumbr veni, Râ nov, Covasna ) suprafa a medie / locuin este mai mare, în timp ce în ora ele mai mari, unde num rul locuin elor situate în blocuri de apartamente este mare, suprafa a/ locuin este mai mic , fiind cuprins între 40,9 mp în Alba Iulia i 36,5 mp. în Târgu Mure (v. Harta 7.6.) .

Suprafa a locuibil medie/ persoan variaz între 7,8 i 26,6 mp. 2 localit iau suprafa a / persoan este sub 10 mp ( Poiana Vadului i Budila) iar în 29 suprafa a / persoan dep e te 20 mp. În principalele ora e, suprafa a medie / persoana este situatîn intervalul 13,9- 15 mp (Târgu Mure -13,9 mp, Sfântu Gheorghe- 14 mp, Odorheiu Secuiesc –14,1mp, Miercurea Ciuc- 14,3 mp, Bra ov-14,6 mp, Sighi oara-15 mp.) (v. Harta 7.7.) .

Indicatori deriva i privind locuin ele- m2-

Suprafa amedie a

camerelor

Suprafa acamerelor /

locuin

Suprafa alocuibil / persoan

România 14,63 37,39 14,20Reg Centru 16,69 38,71 14,85Alba 15,79 38,26 14,45Bra ov 16,75 38,86 14,96Covasna 17,07 37,64 14,57Harghita 17,46 38,12 15,28Mure 16,50 37,80 14,30Sibiu 16,94 41,26 15,63

Un num r de 117145 locuin e din Regiunea Centru erau neocupate la data recens mântului (12,3% din num rul total al locuin elor), majoritatea situându-se în mediul rural (57,9%). Cele mai multe dintre acestea erau locuin e sezoniere sau secundare (82,3%), restul de 17,7% fiind locuin e de tip permanent. Cea mai mare pondere a locuin elor neocupate din totalul locuin elor se înregistreaz în jude ul

20

Harghita - 15,4%, aici înregistrându-se i cea mai mare pondere a locuin elor permanente neocupate (26,6%). În jude ele Sibiu i Bra ov ponderea locuin elorsezoniere neocupate este cea mai ridicat din regiune (88,8% respectiv 87,2%).

STRUCTURA LOCUIN ELOR NEOCUPATE DUP TIPUL DE LOCUINT

0%15%30%45%60%75%90%

105%

România Reg.Centru

Alba Bra ov Covasna Harghita Mure Sibiu

Permanente Sezoniere/ secundare

7.3. Dotarea cu instala ii a locuin elor

Ponderea locuin elor alimentate cu ap 1 este de peste 90% în majoritatea localit ilor urbane. Excep ie fac localit ile Sovata, Vl hi a, Abrud, Covasna, Ocna Mure , Baia de Arie , Blaj, Topli a, Ocna Sibiului, Agnita, Avrig, cu ponderi situate în intervalul 80-90% i ora ele Baraolt, Câmpeni, T lmaciu, Dumbr veni, Zlatna, cu ponderi cuprinse între 70 i 80%. In comune ponderea locuin elor alimentate cu ap este mai redus , dar se înregistreaz si ponderi de peste 90%, în localit i precum Cristian, Ghimbav, Feldioara, Sânpetru, H rman, Bod , Breaza, Prejmer, Bran, V r ag, H lchiu.În 10 comune ponderea locuin elor alimentate cu ap este sub 10%, 7 fiind situate în jude ul Alba i 3 în jude ul Mure (v. Harta 7.8.) .

Ponderea locuintelor racordate la sisteme de canalizare2 depaseste 90% in 15 localitati, toate fiind orase. In alte 16 localitati ponderea locuintelor cu canalizare este intre 80 i 90% , printre care sunt comunele: Ghimbav, Cristian, Sanpetru, Feldioara, H rman, Bran ( jude ul Bra ov), Axente Sever i Sadu (jude ul Sibiu). 17 localit i au între 70 i 80% localit i racordate la canalizare, iar 15 între 60 i 70%. În 62 comune ponderea locuin elor cu sisteme de canalizare nu dep e te 10%, în 27 dintre ele valoarea acestui indicator fiind cuprins între 0,9 i 5% (v. Harta 7.9.) .

Într-un num r de 37 localit i din Regiunea Centru ponderea locuin elorneelectrificate dep e te 10 % . Trebuie men ionat îns faptul c sunt incluse aici ilocuin ele sezoniere (cabane , case de vacan ). Majoritatea acestor comune se afl în zont montane sau în zone mai greu accesibile din Câmpia Transilvaniei. , jude ul Alba

1 S-a considerat c locuin a era alimentat cu ap dac alimentarea cu ap în locuin se f cea printr-un sistem de aduc iune din re eaua public sau dintr-un sistem propriu, direct dintr-o surs natural2 S-a considerat c aveau instala ie de canalizare locuin ele dotate cu conducte prin care apele menajere erau evacuate în re eaua public de canalizare sau într-un punct colector propriu precum i locuin ele dotate cu conducte de evacuare prin care apele menajere erau evacuate direct în râu, gr din , etc.

21

situându-se pe primul loc (14 unit i administrativ-teritoriale cu peste 10% locuin eneelectrificate), fiind urmat de jude ul Mure (7 localit i). La polul opus se g sescora ele mari ale regiunii Bra ov (0,2%), Sibiu (0,2%), Tg. Mure (0,3%), Alba Iulia ( 0,4%), dar i localit i mai mici precum ora ul Victoria (0,2%) sau comuna Cristian (0,3%) din jude ul Bra ov (v. Harta 7.10.).

22