Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
COLOCVII D E S P R E ŞCOALĂ, FAMILIE ŞI S O C I E T A T E
ANULI
3 septembrie
1966 lei 3
Constituirea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor din Republica Socialistă România
Conform Holuririi Plenarei din aprilie a CC. a} P.C.R., activitatea pionierească va văpaia un conţinut şi o structură organizatorică nouă. Penlru a-i informa pe cititorii, noştri asupra acestei, cotituri radicale, am adresai tovarăşului Nicolac Andrei, preşedintele comisiei de pregă'ire a lucrărilor pentru constituirea Consiliului Naţional al. Organizaţiei Pionierilor din Republica Socialistă România, următoarele întrebări;
Ce elemente noi amice Hotărîrea Plenarei CC. al P.C.R., (lin 12—13 aprilie a.c. privind îmbunătăţirea acti vităţii pioniereştiî
Măsurile adop t a t e de Plenara C C . al. P.C.K, din apr i l ie a .c . const i tuie o nouă dovadă grăitoare a gri j i i deosebite ce so acordă în pa t r i a noastră creşterii şi creări i t inerei gene ra ţ i i ; elo conduc la aşezarea Organizaţ ie i pionieri lor pe o bază nouă, ş t i in ţ i f ică . Nu este vorba , deci, de o simplă reorganizare a muncii pioniereşt i . în ao t iv i t a teaOrgan iza ţ i e ip ion ie r i lo r se vor petrece schimbăr i fundamenta le , care afectează nu numai s t ruc tura organizator ică , ci şi conţ inutu l , formele de ac t iv i t a t e şi metodele de muncă cu pionier i i şi şcolar i i .
Pr inc ip iu l fundamenta l a l a c t i v i t ă ţ i i Organizaţiei pionier i lor , caro îi asigură o or ientare c lară în vederea real izăr i i obiectivelor ce-i s tau în faţă , constă în conducerea sa nemij loci tă de că t r e ' pa r l id . în acest fel, creşterea şi formarea cetăţenească a pionieri lor — operă educa t ivă de mare însemnăta te poli t ico-socială — va beneficia, din p l in , de înţelepciunea, clarviziunea şi perspectiva creatoare pe care pa r t idu l nostru l'e învesteşte în toate domenii le vieţ i i noastre sociale.
Conducerea nemij loci tă de căt re pa r t i d a Organizaţ iei pionieri lor îi oferă acesteia perspective largi : o a ju tă să-şi îmbogăţească şi să-şi diversifice conţ inu tu l şi formele do a c t i v i t a t e , să pună la dispozi ţ ia copiilor mijloacele cele mai potr iv i te pentru "ca aceştia să-şi însuşească idealurile înal te ale pol i t ic i i p a r t i du lu i , ale socialismului şi comunismului , valorile cu l tur i i naţionale, şi universale , t răsă tur i le morale ale omului î n a i n t a t ; o fereşte de greşeli care ar putea s-o aba t ă de la obiectivele fundamentale pe care trebuie să le urmărească, o a ju tă să devină un sprij in de nădejde al şcolii în opera de formare a constructori lor societăţ i i noi .
Sporirea rolului şcolii şi al cadrelor d idact ice , care poartă răspunderea pr incipală pentru pregătirea şi educarea copiilor în desfăşurarea ac t iv i tă ţ i i pioniereşt i -- este un a l t element, nou, deosebit de impor tan t pe care îl s tabi leşte Hotărîrea Plenarei din apri l ie a C C . al Pa r t i du lu i Comunist Român . Creşterea rolului şcolii , al învăţă tor i lor şi profesorilor, în munca lor cu pionierii este de terminată de sarcinile sporite puse de par t id în e t apa ac tuală pr iv ind educarea t inere tului , de schimbări le ca l i ta t ive petrecute în an i i construcţ iei socialiste în v i a ţ a şcoli i , îndeosebi în conţ inutul i nvă ţ ămîn tu lu i , de experienţa pedagogică acumula tă de cadrele didactico, de creşterea nivelului ideologic şi a ma tu r i t ă ţ i i lor poli t ice.
Dispunind de ample cunoşt inţe de pedagogie, psihologie şi melodică a muncii educat ive , de o bogată experienţă didact ică , învă ţă tor i i şi profesorii s in i în măsură să asigure cu succes îndrumarea ac t iv i tă ţ i i pioniereşt i . Fap tu l că, de regulă, comandantu l de taşamentulu i de pionieri va fi învă ţă toru l sau dir igintele plasei , că preşedintele consil iului pe şcoală va fi şi .comandantul un i t ă ţ i i , că acesta, în funcţie de numărul pionierilor va pulea fi degrevat pa r ţ i a l de norma didact ică de predare şi va avea şi funcţia de director adjunct al şcolii , asigură un i ta tea de influenţe şi cerinţe educat ive , face posibilă concentrarea şi coordonarea eforturilor tu turor factorilor chemaţi să contr ibuie la formarea şi educarea tinerei generaţ i i . Se rezolvă, astfel, în mod s t ră luc i t , corelaţia între şcoală, familie şi Organizaţia pionierilor într-o aci ivi late educa
tivă comună, un i ta ră . Acest fapt va duce, în mod sigur, la în lă turarea numeroaselor paralelisme exis tente pînă acum intre ac t i v i t a t ea educa t ivă desfăşurată în cadrul procesului de învăţămînt, şi cea înfăptui tă de Organiza ţ ia pionieri lor .
în vi i tor , ac t iv i tă ţ i l e educat ive extraşcolure se vor desfăşura prin Organiza ţ ia pionier i lor , completând — prin forme şi metode specifice -munca educat ivă ce se înfăptuieşte nemijlocit în procesul de î nvă ţ ămîn t . Organiza ţ ia pionier i lor se îngrijeşte de organizarea p l ăcu tă a t impulu i l iber şi a odihnei pionieri lor şi şcolari lor, s t imulând cur iozi ta tea şi setea do cunoaştere , înclinaţia lor spre romant i sm, cîntec, joc şi d rumeţ i e ; organizează ac t iv i t a tea cu l tura l -a r t i s t ică , sport ivă, tur is t ică pentru toţ i elevii din clasele I —VII . Este şi acesta un element nou, de o deosebită valoare , care va caracter iza , în vi i tor , ac t iv i t a t ea Organizaţ ie i pionier i lor . Se creează, astfel, condi ţ i i le necesare pentru real izarea unei de l imi tă r i clare între conţ inu tu l orelor de dir igenţie şi cel al ac t iv i t ă ţ i lo r politico-eduCative ale Oraganizaţ ie i p ionier i lor ; se ev i t ă s i tua ţ i i l e de pînă acum cînd numeroase ac ţ iun i cu caracter educa t iv erau in i ţ ia te a t î t d e O r g a n i z a ţ i a p i o n i o -ri lor , c î t şi nemij loci t de şcoală. To toda t ă , în mul te şcoli , insuficienta coordonare a dus la lipsă de con t inu i ta te şi la goluri impor tan te în munca educa t ivă desfăşurată în r îndul pionierilor şi şcolari lor.
P lenara Comite tu lui Contrai a s t ab i l i t şi cadrul organizator ic , pr inc ip ia l nou, în care Organizaţ ia pionieri lor să-şi desfăşoare act iv i tatea. Pr incipale le elemente' au fost cuprinse în cele două proiecte pub l i ca t e : „ S t a t u t u l un i tă ţilor şi detaşamentelor de pionier i" şi „Regulamentu l consili i lor Organizaţ ie i pionier i lor" , care — îmbună t ă ţ i t e pe baza numeroaselor propuneri făcute de la publ icarea lor în presă — vor fi aprobate în consfătuirea pent ru alegerea Consiliului Na ţ iona l din luna septembrie a.c.
Care este locul şi rolul consiliilor Organizaţiei pionierilor?
— în vederea îmbună tă ţ i r i i ac t iv i t ă ţ i i pioniereşt i , P lenara a ho tă r î t ca Organizaţ ia pionierilor din Republica Socialistă România să a ibă organe de conducere propri i — consilii le — care să lucreze'sub îndrumarea nemij loci tă a pa r t idu lu i .
Consiliile urmăresc ca în t reaga ac t iv i t a t e pionierească să completeze munca educat ivă care se realizează în procesul do învă ţămîn t . E le s t imulează folosirea unor forme şi metode de muncă var ia te şi a t r ăgă toa re , specifice vîrstei copiilor, ţ in ind seama de condiţ i i le concrete ale şcolii şi local i tă ţ i i unde aceasta îşi desfăşoară ac t iv i ta tea .
Consiliile Organ izaţioi pionieri lor act ivează în strînsă legătură cu conducerile şcolilor, cu secţiile de învăţămînt ale sfaturi lor populare şi cu Ministerul Învă ţămînt ului . Ele colaborează cu organele şi organizaţ i i le T'.T.C. şi primesc din par tea acestora un sprijin permanent . Ue asemenea, ele conlucrează şi îşi coordonează ac t iv i t a t ea cu toate organizaţ i i le şi ins t i tu ţ i i le care au sarcini in domeniul educaţiei copiilor.
Consiliile sini concepute ca organe de îndrumare metodică, de studiere şi generalizare a experienţei pozit ive acumulate în ac t iv i ta tea pionierească, file trebuie să devină inst i tuţ i i pedagogice de înaltă calificare, care să-şi poată spune cuvîn tu l eu competentă în problemele educaţ iei copiilor.
Pot r iv i t sarcini lor t rasate de. par t id , în vi i lor . Consiliul Na ţ iona l , C C al ( J . T . C , Minis terul i n v ă ţ ă m î n t u l u i , Comitetul de Cul tură şi A r t ă . Comitetul de Kadio-Televiziune, uniuni le de creaţ ie vor trebui să elaboreze un plan comun de acţ iune, care să cupr indă : edi tarea unor lucrăr i l i terare şi. de ş t i i n ţ ă popu la r i za tă des t ina te t inere tu lu i şcolar ; publ icarea unor culegeri de eînteee şi jocuri p ioniereş t i ; îmbună tă ţ i r ea emis iuni lor de radio şi televiziune pent ru copi i ; rea l izarea unor spectacole teatra le şi filme ar t ist ice cu subiecte inspirate din v i a ţ a copii lor .
Consiliile Organizaţ ie i p ionier i lo rs în t chemate să îndrume cu competenţă întreaga ac t iv i t a t e pionierească, să ajute concret şi cu eficacitate cadrele care muncesc cu copiii pentru a folosi forme de muncă t inereş t i , a t rac t ive şi interesante , care trezesc cur iozi ta tea , setea de cunoaştere şi ţ in seama de încl inaţ ia pionier i lor şi şcolarilor spre c întec , joc şi d rume ţ i e ; să dezvolte în r îndul cadrelor didact ice pas iunea pen t ru munca pionierească, imprimînd unora d in t re manifestăr i un caracter solemn, să rbătoresc şi să asigure condiţ i i le necesare în vederea organizăr i i t impulu i liber şi a odihnei pionier i lor şi şcolari lor e tc .
Consilii le Organiza ţ ie i p ionier i lor au în faţă un c împ larg do ac t i v i t a t e . Sarcini mu l t i p l e , complexe, deosebit de impor tan te — sarcini actuale şi do perspect ivă — îşi a ş t eap tă rezolvarea. Act iv înd sub conducerea nemij loci tă a pa r t i du lu i , pr in a c t i v i t a t e a pe care o vor desfăşura , consil i i le Organizaţ ie i pionier i lor vor reuşi , s în tem s igur i , să-şi îndepl inească cu cinste sarcini le ce le rev in , adueîndu-şi contr i bu ţ ia la pregăt i rea şi educarea t inerei genera ţ i i , v i i torul na ţ iun i i , schimbul nostru de mî inc .
Care vor fi raporturile dintre şcoală şi Organizaţia pionierilor?
— Organizaţ ia pionierilor este chemată să comploteze — prin forme de ac t iv i t a t e şi metode specifice — ac t iv i t a t ea educa t ivă care 'se desfăşoară nemij loci t în cadrul procesului de învă ţă mîn t .
Lecţia es teş i t rebuie să r ămînă calea pr inc ipa lă de instruire şi educare a elevilor. Toate celelal te ac t iv i t ă ţ i i , organizate în afara clasei şi extraşcolare, pr in Organizaţ ia pionieri lor , au menirea de a completa lecţ ia , de a îmbogăţi cunoşt inţele elevilor, de a contr ibui la dezvol tarea sentimentelor, convingeri lor , la formarea persona l i tă ţ i i , eu mijloace specifice munci i p ioniereş t i ,carac ter izate îndeosebi prin voioşie, avînt tineresc, spirit romant ic .
în t reaga ac t iv i t a te practică a Organizaţ iei pionierilor trebuie să-i ajute pe copii în cunoaşterea frumuseţilor şi bogăţ i i lor pa t r i e i , a t rad i ţ i i lo r luptei poporului pent ru e l iberarea na ţ iona lă şi socială, a real izări lor ob ţ inu te , sub conducerea par t idului , în construirea socia l ismului , să contribui ie la dezvoltarea dragostei de ţ a r ă şi popor, la în tăr i rea prieteniei şi frăţiei d intre copiii români şi cei din r îndul na ţ iona l i t ă ţ i lo r conlocuioare, ia educaţ ia ş t i inţ i f ică , a teis tă a elevilor.
In vederea real izări i acestor obiective educat ive, a acestui conţ inut , a îmbogăţ i r i i şi perfecţ ionări i continuie a formelor şi metodelor de ac t iv i ta te pionierească,se prevăd măsuri deosebit do preţioase. î nvă ţă to r i i claselor a I I I -a şi a IV-a, respectiv d i r igui ţ i i claselor V-Vl l , în dubla lor ca l i t a te , de conducător i ai claselor respective şi comandanţ i de de taşamente , vor avea posibili-
(t'onj.i ni'a re m i><ui. 17}
1
« - G i n La 20 septembrie 1000 s t împli
nesc <> sută de ani de la naşterea lui George Coşbuc autorul volumelor Balade si Idile, Fire de tort, Ziarul unui pierde vară, Cîn-tece de vitejie, t raducă toru l care a famil iar izat publ icul românesc cu opere d in t re cele mai reprezentat ive ale l i tera tur i i universale , de la poemele Homerice si „Ene ida" lui Virgil ius, la poeziile lui Ana-creon şi Gatul , de la tea t rul lui Ar is tophan, P l au t şi Terenţ iu , la „Divina Comedie" a lui Dante , de la „Rig-Veda", „Mahabara ta" , „Ramajana"ş i „Saconta la" la baladele lui Ri icker t , la l ieduri le lui Heine şi versurile lui Goethe sau Petőfi. Cel ce fusese numit „poetul ţ ă răn imi i " era in fond. un spiri t luminos, receptiv la cele mai diverse forme de cul tură , a ten t la toa te mar i le probleme ale omului şi u m a n i t ă ţ i i .
Legat prin mii de fibre de istor ia şi v i a ţ a poporului său. ,,Sînt suflet în sufletul neamului meu. Ş i - ic în t bucuria ş i -amaru l" , poetul de la Ilordou a făcut să vibreze în versurile sale eroismul românilor, universul lor sufletesc, frumuseţea pa t r i e i , dureri le şi bucuri i le v ie ţ i i , consti tuind o t reap tă nouă în is tor ia poeziei româneşti de după Eminescu. F o r m . r e a personal i tă ţ i i acestui poet se leagă puternic de anii şco lar i tă ţ i i . V ia ţ a elevilor de la Năsăud era modestă, aproape rust ică, aşa cum a rămas multă vreme în Transilvania şi cum o înt î lnim descrisă în nuvela BuduteaT.tichii a lui Slavici , ori in romanul Legea trupului al lui Ion Agârbiceanu. Stăteau mul ţ i într-o cameră , al imentele le pr imeau săp tămina l de acasă, cu desaga şi apoi şi le preparau s ingur i . Fiecare avea cîte o spec ia l i ta te cu l inară , unu l în mămăligă, a l tu l în tocană de oaie e t c . , numa i Coşbuc era scu t i t , fiind recunoscut de t o ţ i ca un poet adev ă r a t .
Coşbuc a scris încă de cînd era elev în cursul inferior de liceu versuri sa t i r ice adresa te unui elev p r e a d e d a t jocu lu i , precum şi poezioara Românaşi care a n u n ţ a nota răspica t socială şi vehemenţa din unele poezii de m a t u r i t a t e : Nebuna, l ; n eîntee barbar, In opressores, Noi vrem pămînt, Moartea lui Gelu, Doina şi a l te le . I a t ă două strofe:
Romanos copil de brad Lasă casă, lasă munte, Vino, luptă, sări în frunte Să fii liber, nu tot sclav.
Prinde-n mină puşca ta Şi-o descarcă-n tiranie, Scapă scumpa ta moşie De sclavia, neagră, rea!
Ca elev în clasa VI-a de liceu, Coşbuc scrie cea. 160 poezii l i r ice, fireşte de dimensiuni reduse, dintre care unele au fost c i t i te în şedinţele socie tă ţ i i l i t e r a re . Virtus romana rediviva, undo t înăru l poet. fusese pr imit — aş zice cu dispensă de vîrstă — încă din clasa a !V-a, devenind apoi unul din membrii cei mai act ivi şi chiar vicepreşedinte şi preşedinte al ei. Societatea aceasta de lectură a const i tui t pentru Coşbuc„cea dînt i i şcoală l i te rară" . Cînd în 1882 fu ales vicepreşedinte al societă ţ i i , G. Coşbuc ii dedică o odă, în care deplînge soar ta t ragică a românilor t rans i lvăneni , în accente vizibil inf luenţate de Răsunetul lui Andrei Mureşanu. In acelaşi an , la 9 decembrie, cu ocaziunea deschiderii primei şedinţe ordinare a societ ă ţ i i , în ca l i t a te de preşedinte. Cosmic rosteşte o Vorbă, o matură şi mişcătoare cuvîn tare , prin care
îşi invi tă colegii la o sferă de preocupări ma i largă, căci, zicea el, „omul carele nu-şi ba t e capul să ştie şi a l tceva decît numa i aceea ce t rebuieşte să ş t ie , acela va rămînc pururea sărac de cunoşt in ţ e ca napu l " (sfecla n .n . ) . Din această cuvîn tare se remarcă matur i t a t e a elevului Coşbuc, înclinarea gravă spre lectură şi s tud iu , solea de cunoşt inţe va r i a t e , ta lentu l său orator ic , precum şi ideea
de t r ad i ţ i e şi de con t inu i t a t e în cul tură care nu-1 va părăs i t o a t ă v i a ţ a , revenind în ar t icolele programat ice din revis te le Vatra şi Semănătorul în a le căror comite te de conducere a fost. Din 1882 societ a t e a de lectură Virtus romana rediviva redac tează a lmanahu l Musa someşană,, scris de mînă într-un singur exemplar . Aci v a publica G. Coşbuc mul te din poeziile sale pe care le cunoaştem numai da to r i t ă unui excelent şi documenta t s tudiu al lui N. Drăganu :
G. Coşbuc poetul liceului grăniceresc din Năsăud, în care au fost reproduse, în t ruc î t în t impu l u l t i mului război mondia l au dispărut numerele revis te i ce conţineau producţ iuni le elevului poet . Două s înt poeziile cele ma i izbut i te ale elevului Coşbuc: Pepelea din cenuşă şi Tablou de seară. Încă de pe bănci le şcoli i , Coşbuc a început să publ ice în revis te cu o mai mare circulaţie, sub pseudoni-
mul C. Boşcu, anagrama numelui său. „Cea d in t î i poezie — măr-t u r i ş e t e el — am publ ica t -o la v î r s t ă de Í 5 an i într-o foaie pedagogică din Ardeal . N-o ma i ş t iu şi nici nu ştiu ce era . Am publ ica t apoi fel de fel dc încercări prin toate foile ardeleneşt i" . î l vom înti lni în Familia lui losif Vulcan de la Oradea , în Amicul familiei, Cărţile săteanului român, redact a t ă pentru popor de învăţătorul folclorist fon Pop Releganul . Coşbuc nu se lansase in presă fără a
şli de la colegii săi cît valorează scrisul lui. Avea colegi pr icepuţ i , sinceri , pasionaţ i de l u c r ă t u r ă , cu un simţ cri t ic foarte dezvol ta t . Elevul Coşbuc citea nespus de mul t l i t e ra tu ră română şi s t ră ină , t raducînd to toda t ă .
Tînărul poet elev înţelegea cu ser iozi ta te si răspundere procesul de creaţ ie , încît poate const i tui un model : „Seara cînd se culca — îşi aminteş te acelaşi coleg — pe scaun, lîngă pa t , G. Coşbuc îşi punea o luminare , chibr i te , un creion şi o bucăţ ică de h î r t i e , se acoperea pe cap , fie vara fie iarna , închidea ochii, med i t a , g îndea. Ciad prindea o idee bună, apr indea luminarea şi o scria pe o buca tă de h î r t i e : aceasta o făcea şi de zece ori pe noap te . Dimineţ i le revizuia toa te hîr t i i le scrise, pe care găsea idei bune, po t r iv i te , le păs t r a , celela l te le rupea . Astfel muncea George Coşbuc ca elev, la p lăsmuirile sa le" . Anii fructuoşi dela Năsăud n-au însemnat însă o îns t ră inare de sa t , de mediul social şi sp i r i tual care a l imen ta în t reaga sa creaţ ie . Coşbuc mergea adeseori acasă pentru a juca la horă .
în 1884, elev in clasa a V I U - a , se bucura ca nimeni a l tu l dc s t i m a si s impal ia colegilor săi , care intuiau prin el o mare va loare a culturi i româneş t i . E ra preocupat serios, profund, cu un aer de adevă ra t poet, „Cu fa ţa pa l idă , ochii expresivi şi z îmbetul melancolic — îşi amin teş te Virgil Şotropa, în Arhiva Someşană, nr . 5/1926 — t r ă d a încă de a tunc i pe poetul ad înc g îndi tor pe care aproape în to tdeauna îl vedeai şi găseai sau no t înd , sau cetind scri i tori vechi şi no i " .
î n t r e 14 şi 21 ma i 1884, Coşbuc îsi dă „ m a t u r a " , adică baca laurea tul .
Toamna va pleca s tuden t Ia Cluj, in t r înd într-o e t apă nouă a v ie ţ i i sa le . Anii de liceu vor ră-mîne un fundament t ra in ic pentru tot ce va face mai t î rz in .
I. D. B Â I A N
j p g w v y \ r g - » T r U V V i . ' V W W I H I I W M B W « J H JMXM . . .
l i c e e l e de s p e c i a l i t a t e a n u l u n u ! L i c e e l e de s p e c i a l i t a t e a n u l unu !i
L i c e u l d e I a p o a r t a B ă r ă g a n u l u i
Peste 150 de elevi în anul întîi Cinci laboratoare de un înalt nivel ştiinţific şi didactic
Două internate ca la Grozăveşti"
Acesta-i visul meu:, inginer hidroameliorator
După cum se ş t ie , în toamna acestui an îşi deschid por ţ i le cele m a i tinere licee din istoria învă tămîn tu lui social is t : liceele de specia l i ta te , înf i in ţa te la indicaţ ia pa r t idu lu i , ia cel' de-al IX-lea Congres, cele peste 50 de licee de spec ia l i ta te s în t chemate să ofere t inere tu lu i studios condi ţ i i le opt ime pentru pregătirea vi i toarelor cadre de special iş t i . Absolvenţ i lor , după bacalaurea t , le s înt deschise por ţ i le ins t i tu te lor superioare, ei pot deveni , prin cont inuarea s tudi i lor , inginer i , economişt i , profesori de o temeinică şi înal tă calificare. Unu l din aceste noi şi t inere lăcaşuri de învăţământ este şi liceul agricol din Fundu lea .
Mul ţ i t ineri şi t inere din regiunea Bucureşt i şi din regiuni învecinate, care îşi croiesc acum un drum în v i a ţ ă , s-au şi îndrep ta t spre acest liceu aşezat , aşa spun cei din pa r t ea locului, la poar ta Bărăganulu i .
Peste 150 de copii , major i ta tea fii de ţ ă r an i cooperator i , îşi încep în aceste zile p r imul an de învăţătură la acest t înăr liceu care are trei secţ i i : agricolă, veter inară şi i r igaţ i i . Clădirea monumenta lă a l iceului , ca şi cele două internate s i tuate în apropierea „ Ins t i tu tu lu i de cercetări pentru cereale şi p lante tehnice — Fundu lea" , oferăun cont ras t surprinzător cu vcs tmîntul viu colorat pe care îl îmbracă stepa Bărăganulu i în fiecare ano t imp, ca un covor de o vas tă orizontalita te ce se înt inde pînă la marginea Dunăr i i , la o depăr ta re de peste 100 de km.
în tot cursul verii şi a ici , ca p re tu t inden i unde s-au înfiinţat licee de spec ia l i ta te , s-au făcut pregăt i r i febrile şi pasionate pentru p r imirea sărbătorească a acelora care vor a lcă tu i pr ima promoţ ie . Despre toate acestea ne-a vorbi t inginerul Ion Luca şi inginerul Gheorghe Dăneţ directorul şi directorul adjunct a l l iceului:
— în t ruc î t la orice liceu de special i ta te lucrul cel mai import a n t şi caracterist ic îl consti tuie
labora toare le , organizarea lor a trecut pe p r imul p l an . Noul liceu are 5 labora toare : laboratorul de fito-tehnie, botanică şi protecţia plantelor, laboratorul de zootehnie şi patologie veterinară, laboratorul do anatomie şi chirurgie, laboratorul de chimie şi farmacologie, laboratorul de agricultură generală şi mecanizarea agriculturii. în acest an se va ma i înfi inţa şi un labora tor de i r igaţ i i . Do asemenea ma i funcţ ionează un cabinet de hort icultura şi un ale l ier propriu pent ru confecţionarea în cont inuare a mate r ia lu lu i d idact ic necesar. Liceul dispune şi de un cîmp d idac t ic , o suprafaţă de 7,5 h a cu o colecţie de 517 specii şi soiuri de p l a n t e ' care oferă condi ţ i i bune de s tudiu ş i de îmbogăţire a cunoşt in ţe lor de spec ia l i ta te a elevii lor .
Vizi tăm laboratoarele care fac oricui o impresie excelentă . Numeroase microscoape, p lanşe , dulapuri cu sticle pline de eprubete , cu apa ra tu ră de lucru şi cercetare, cu ins t rumente de, măsură tor i şt i inţifice, cu o gamă bogată de react ivi chimici , cu un număr impunător de h ă r ţ i , mula je , machete , fotografii , d iapoz i t ive , crează în cele cinci labora toare un c l imat cu adev ă r a t ş t i in ţ i f ic . Ele sugerează de pe acum rîvna elevilor acestui liceu t înăr , cur iozi ta tea lor ş t i inţ i f ică şi setea de î n v ă ţ ă t u r ă . Pa rcă îi ş i vezi pe aceşti e levi , fii de ţ ă r a n i cooperatori , îmbrăcaţ i înhala te .a lbe doscifrînd la compl ica ta şi impunătoarea apa ra tu ră ş t i inţ i f ică a laboratoarelor , ta inele mirifice ale na tu r i i vegeta le , secretele soiurilor valoroase şi premisele recoltelor boga te .
Ieşind din labora toare , directorul şi directorul ad junc t a l l iceului sînt mîndr i să ne a r a t e şi c lăd i r i l e celor două in t e rna te . în d rum spre aceste c l ăd i r i ei ne spun, ant ic i -pînd parcă surprizele v iz i t e i :
— O deosebi tă gri jă s-a acordat condiţ i i lor de v i a ţ ă a elevi lor . Cele două c lăd i r i ale in t e rna tu lu i s înt do ta te cu tot confortul necesar. Camerele se deosebesc una de cea
la l tă pr in colori t , fiecare do ta t ă cu p a t u r i , du lapur i , masă do mijloc, nopt iere . In te rna tu l are camere confortabile pent ru cîte pa t ru elevi . La fiecare etaj s în t 'holur i cu mese şi covoare, b ă i , spă lă toare , farmacii etc . In te rna te le au încălzire cent r a l ă , lumină electr ică , s ta ţ ie de radiof icare , can t ină .
Viz i ta in te rna tu lu i , deşi confirmă din plin spusele celor două gazde, ne rezervă surpr iza de l ica tă a unui neaş tep ta t univers domest ic de o rară că ldură şi acu ra t e ţ a .
O t ină ră profesoară, proaspătă absolventă a F a c u l t ă ţ i i de Fi lologie şi care pent ru p r ima oară în v i a ţ ă se va urca la ca tedră în săl i le t înărului liceu agricol din Fundu lea , remarcă — surprinsă şi dînsa — că in te rna tu l r ival izează cu oricare din căminele univers i tare de la Grozăveşt i . Profesoara, aproape o adolescentă, a locuit pînă în vara acestui an la Grozăveş t i şi nu ne ma i mi răm că acest in ternat de liceu îi evocă t impul s tudenţ ie i .
Din incinta liceului agricol plecăm spre s a t . Fundu lea este o aşezare de s tepă , seamănă , ca două picătur i de apă , cu oricare a l t sat de pe înt insul Bărăganu lu i . Mergi pe ul i ţele sa tu lu i şi s imţ i sub picioare pămîn tu l b inecuvîn ta t al Bărăganulu i . Casele se ivesc, ca într-o carte poş ta lă i lus t ra tă , din frunzişul vişini lor , merilor şi nuci lor . Căutăm în sat c î ţ iva din elevii care au da t în sesiunea iunie examenul de admitere la liceul agricol . Ia t -o pe E l e n a M i n t i l i e , fată de ţ ă r an coopera tor . Ne întâmpină sfioasă şi sur îzătoare , în ograda casei păr inteş t i . A te rminat şcoala e lementară cu media 8,88. De acum înainte va urma cursurile l iceului agricol la secţia i r iga ţ i i .
— Ce te-a îndemnat să te înscrii la liceul agricol?
Mărtur is i rea oi este aceea a unui v i i tor tehnic ian, poate chiar a unui v i i tor agronom. Ne a ra t ă cu b r a ţu l în t ins , îndrep ta t spre marginea sa tu lu i , unde sclipeşte p r in t re crengile lizierei de salcîmi oglinda de argin t a unui lac :
— Bărăganu l are pu ţ ină apă . I r igaţ i i le , agregatele de ploi a r t i ficiale, moto-pompele au de pe acum şi vor avea şi în vi i tor un rost tot mai impor t an t . N imic nu e mai frumos decît să lupţ i pentru recolte bogate . Pă r in ţ i i mei s în t cooperatori. Bunici i mei au fost şi ei ţ ă r a n i . Eu voi fi cea d in t î i generaţ ie din famil ia mea pregă t i tă cu adevăra t ş t i inţ i f ic pentru că ea socotesc că este una d in cele mai frumoase şi nobile profesii : aceea de a smulge pămin tu lu i roade cum el n-a d a t încă n ic ioda tă .
De la casa Elenei Min tilie mergem la Ana Bordeiaşu, înscrisă la aceeaşi secţie a l iceulu. Sub umbra unui pom, t r ad i ţ i ona la bucă tă r i e de vară fumegă a lb . Eleva găteşte mîncare . E poate cea mai frumoasă vacan ţă din v ia ţa ei . începînd din septembrie va fi v ă z u t ă zilnic mer-gînd cu servietă în mînă spre liceu, pr imul liceu din is tor ia sa tu lu i ei n a t a l . De ce s-a înscris la liceu? Ia tă o întrebare care-o uimeşte niţel , f i indcă deşi s-a g înd i t la acest lucru, ei i se pare d rumul cel ma i firesc şi cel mai a t r ăgă to r :
— Deşi s înt încă depar te de ţe lu l meu de a ajunge tehnic ian , poa te chiar agronom, s imt de pe acum că nimic nu poate isca o mîndr ie m a i mare în inima mea decît ideea că p ă m î n t u l va da roade însut i te , între al tele şi da tor i t ă ş t i in ţe i pe caro o voi c ăpă t a . Voi fi, fără îndoială , un bun inginer h idroamel iora tor . Acesta-i visul meu . . . .
Cînd veţ i călători cu t renul pe l inia Bucureşt i-Constanţa şi veţ i trece prin faţa Ins t i tu tu lu i de cercetăr i pentru cereale şi p l an te tehnice din Fundulea , a runca ţ i o pr i vire şi în imedia ta lui vec ină ta te . Veţi zări o clădire impunătoare , cu zeci de ferestre mar i şi luminoase. Veţi zări creioanele înflorate cu ferestrele celor două in ternate . Veţi zări în parcul ce le înconjoară grupuri vesele, sau medi ta t ive , de adolescenţ i . Aici se află liceul agricol. E l îşi t ră ieş te p r imul an din v ia ţă : anul 1.
F I O R E A C E A U Ş E S C U
3
C O L O C V I U L A C L U J P E T E M A
PĂRINŢI
şi
Solicitind colaborarea Comitetului regional Cluj al femeilor, revista noastră a organizat un colocviu la care au participat: Natália Popa (asistent universitar), Maria Cristean (vicepreşedintă a Comitetului regional Cluj al femeilor), Viorica Pamfil (conf. universitar), Olimpia Arghir (actriţă la Teatrul Naţional din Cluj) şi Olimpia Dociu (preşedinta Comitetului Orăşenesc al femeilor).
Deoarece s-au emis şi păreri contradictorii, găsim potrivit să grupăm răspunsurile pe întrebări, pentru a se putea urmări mai limpede acel joc, adesea inefabil, al nuanţelor şi ideilor enunţate.
ANIHILAREA FACTORILOR NOCIV I
— Cum să procedăm noi — părinţii — pentru ca educaţia copiilor noştri (mai ales în epoca pubertăţii) să nu fie făcută de factori nesupravegheaţi cum sînt „strada" sau „prieteni"?
Natália Popa: „După părerea mea nu exis tă un procedeu general va l ab i l pen t ru to ţ i cop i i i . Depinde de felul în care ne cunoaştem copi lul sub aspec tu l t e m p e r a m e n t a l . In al doi lea r î nd , dep inde de felul în care apreciem p u b e r t a t e a . O pr iv im ca pe o „v î r s t ă periculoasă" , sau ca o fază normală de dezvol ta re a copi lu lu i?
I a t ă care este părerea mea : în p r i m u l r înd , p u b e r t a t e a nu t rebuie p r i v i t ă ca o v î r s t ă per icu loasă , ci ca o fază normală de dezvol ta re biologică şi psihologică (deci nu rezervă, izola re , spionare a copi lu lu i , ci ma i mu l t ă atenţ i e , de l i ca te ţă , înţelegere a dor in ţe lor şi asp i ra ţ i i lo r sa le , luarea în considerare a person a l i t ă ţ i i copi lu lu i ) . Da to r i t ă fap tu lu i că la aceas tă v î r s tă s ens ib i l i t a t eacop i lu lu i este mul t crescută , r e c e p t i v i t a t e a şi emoţ i i le dcaseme-nea , exis tă t e n d i n ţ a do evaziune şi unele perturbăr i pe plan psihologic . Acestea s-ar putea reduce la t re i aspecte ma i i m p o r t a n t e :
1.— Inconsecvenţă t recă toare , care nu afectează condui ta în ansamblu (fuga de la ore, la un film cu epizoade erot ice) .
2. —Tulburări ' t r ecă toare , r epe t a t e , care modifică p a r ţ i a l condui ta (absenţe dese de Ia şcoală , p l imbăr i excesive, citirea' unei l i teratur i neadecva te v î rs te i ) .
3 . —Tulburăr i r epe t a t e , s t a b i l e , care modifică m u l t pe r sona l i t a t ea (acte de obrăznicie, hu l igan i sm, de l icventă minoră ) .
Aceste tu lbură r i se datoresc decalajului în t re psihologie şi b iologie , creşteri i puternice a g landelor cu funcţi i in te rne . Ce măsur i po t lua p ă r i n ţ i i ?
— Organizarea mai a t e n t ă a mediu lu i , crearea atmosferei fami l ia le pr ie lnice , supra
vegherea lecturi lor pa r t i cu l a r e , a pr ie ten i i lor pe care le face copi lu l , a modulu i în care îşi petrece t i m p u l , ca şi ac ţ iun i efectuate cu grijă şi t a c t în vederea refulări i t end in ţe lo r negat i ve .
Maria Cristean: î n t r e b a r e a cere ev iden t un răspuns complex . To tuş i , eu am să mă refer n u m a i la c î t eva aspecte şi am să spun că unu l din cei mai impor t an ţ i factori educa t iv i este j u s t a organizare a t i m p u l u i , alegerea judic i oasă a „ofertelor" moderne (dans , f i lm, ceaiuri d a n s a n t e , spectacole) . P ă r i n ţ i i au da to r i a să observe că t i m p u l l iber a l copi lului t rebuie să a ibe un sens, să fie r a ţ i ona l o rgan iza t şi ech i l ib ra t . Controlul (permanent) t rebuie să fie afectuos, de l i ca t , fără carac te r in tempest i v .
Dar pen t ru a s t a , lucrul cel ma i impor t an t este ca înşişi p ă r i n ţ i i să ofere copi lu lui lor un model e t ic , printr- 'o v i a ţ ă o rdona tă , pr in felul corect de a rezolva unele neajunsur i în famil ie , pr in că ldura cu care se apropie de fiul sau fiica lor.
Viorica Pamfil: Mamele ar t rebui să se considere pr ie tenele fetelor lor şi să discute împreună cu m u l t t a c t , t oa t e problemele . în educa ţ i a bă ie ţ i lo r e bine să in terv ină t a t ă l , da r , consider că în ambele cazuri şcoala t rebuie să-şi aducă apor tu l cuven i t .
Olimpia Arghir: Cîş t ig îndu- i din t i m p , din fragedă copi lăr ie , pr ie ten i a d e v ă r a ţ i , urmăr ind zi de zi, cu mul t ă r ăbda re evolu ţ ia copilu lu i , făcînd ne înce ta t o diferenţ iere necesară (dar nu abuzivă) în t re ceea ce este inerent vîrs te i şi ceea ce este nociv, dar mereu avînd in vedere idealul că pă r in ţ i i au d a t o r i a să r ămină t o t d e a u n a , în sensul cel ma i îna l t al cuv în tu lu i , cei mai buni pr ie teni ai copilului lor, i a tă ceea ce cred eu că poa te cons t i tu i un răspuns la această în t r eba re , pe care , în mod firesc ne-o punem cu t o ţ i i .
Olimpia Dociu: în p r imul r înd cred că trebuie să-i expl icăm copilului noc iv i t a t ea anumitor lucruri de care s în t legate consecinţe pr imejdioase .
P r ie ten i i l e necon t ro la te pe care şi le face copi lul în unele cazuri şi care îl pot îndrep ta pe un d rum greş i t , t rebuie u rmăr i t e a t e n t , cenzura te , da r ch ia r şi aici da to r i a pă r in ţ i lo r este de-a ac ţ iona cu t a c t , fără a j ign i , fără expresi i grosolane şi r e b a r b a t i v e .
UITĂM P R O P R I A N O A S T R Ă C O P I L Ă R I E ?
— Cînd judecăm viaţa şi faptele copiilor noştri, se pare că uităm propria noastră copilărie, h'ste bitte, sau rău acest lucru?
Natália Popa: Copi lăr ia (ca v î r s tă ) . — evident că nu poa te fi u i t a t ă . Dar adjudecarea noas t r ă , a copi lăr ie i noas t r e , a t r ecu tu lu i , pr in p r i zma copi lăr ie i p rezentu lu i nu e pos ib i l ă . E , în p r i m u l r î nd , o d i ferenţă d a t o r i t ă f ap tu lu i că m o t i v a ţ i a acte lor noas te sociale (motive ap rop ia t e şi îndepăr ta te ) are o rezon a n ţ ă afectiv — emoţ ională foarte difereneţi-a t ă .
Maria Cristean: Greşesc p ă r i n ţ i i care îşi u i t ă p ropr ia copi lă r ie , care îşi închipuie că au fost to t aşa de „ m a t u r i " şi cu preocupăr i le a c tua l e , şi judecă faptele copi lu lu i lor prin aceas tă p r i s m ă . Evocarea copi lăr ie i noas t re , ba aş îndrăzni să spun chiar „ re t r ă i r ea" ei pa ra l e l cu aceea a copi lu lui nos t ru , are un eviden t rol e d u c a t i v . . .
Viorica Pamfil: Nu poţ i să judeci faptele copi i lor pr in p r i sma exper ienţe i dob înd i t e o d a t ă cu an i i , fără a ţ ine s e a m a de p ropr i a t a copi lăr ie . Orice p ă r i n t e e d a t o r să nu u i te că nu poa t e cere unui copil ceea ce nici el nu a p u t u t da la v î r s t ă copi lă r ie i . D a r , e import a n t să ob işnu im copi lul cu convingerea şi încrederea în în ţe lepc iunea , exper ien ţa şi sfatu l nos t ru , s ă - î o b i ş n u i m cu curajul de a ne des tă inu i to tu l — bine sau r ău .
Olimpia Dociu: Cele mai frumoase şi durabi le amin t i r i s în t cele legate de copi lăr ie . P ă r i n ţ i i care îşi u i t ă p ropr i a lor v î r s t ă infant i l ă ignoră un e lement pre ţ ios în munca de educa ţ i e .
Olimpia Arghir: Mă înscriu la aceas t ă ult i m ă p ă r e r e : este o mare eroare a tunc i cînd p ă r i n ţ i i îşi u i tă p ropr ia lor copi lăr ie . Amin t i rea ei cons t i tu ie un tezaur bogát de învăţăm i n t e . G î n d i ţ i - v ă la „Amin t i r i l e d in copilăr i e " a le lui Ion Creangă.
C O P I L Â R I Ţ I - V Ă „SERIOS"
— Aveţi momente cînd vă „copilăriţi" alături de copiii dvs? Vă jucaţi „serios" cu ei? Participaţi la jocurile lor, glumiţi cu ei, sau sînteţi nişte ,,încruntaţi"?
Natália Popa: Chiar dacă , din cauza preocupăr i lo r , nu avem noi înşine momente de „copi lă r ie" , t r ebu ie să le creem. E l e s în t abso lu t necesare, a t î t pen t ru copi i , c î t şi pent ru no i . P l i m b ă r i l e în n a t u r ă , jocur i le spor t ive , excursi i le s în t cadru l cel m a i adecva t pent ru cunoaş terea p ropr iu lu i nos t ru copil , ca şi pen t ru recre ierea n o a s t r ă .
Maria Cristean: îm i face o deosebi tă plăcere să mă „copi lăresc" a l ă t u r i de copi lul meu. To tdeauna găsesc t i m p l iber să glumesc şi să r îd a l ă tu r i de ol. O fac cu n a t u r a l e ţ e , s inceri-
4
tal.ţ ş i c ă ldu ră . Nu ..miine/", nu „joc (,<'..i I i-u" în astfel de împre jurăr i , fiindcă a.ş puica ,-re«;a impresia ca iri>ni/.ez ceea ce nu trebuie în II i e i un ca / luai peni o p ic ior .
t'itirim Pamfil: P a r t i c i p a r e a noas t ră la j o c u r i l e copi lului î i creează aces tu ia o neinăr-<rini !< i bucurie ş i , t o t o d a t ă , acel sen t iment de apropiere ş i înţelegere, care es te , n e t ă g ă d u i t , foarte impor tan t în re la ţ i i l e d in t re pă r in ţ i ş i c o p i i .
Olimpia Dodii: Dragostea pă r in tească te face iu m<id spon lan să treci deseori peste bariera virslei t a le şi să devi i tovarăş de joacă al p ropr iu lu i tău copi l , supun indu - t e conş t i inc ios regul i lor jocu lu i . Nu cunosc bucur ie ma i mare . "
COPII I DE AZI SÎNT P R E C O C I ?
('opiu noştri sini moi precoci decit crom noi l<: virsta lor'.' Şlia mai multe? E bine să încurajăm */ să cultivăm această precocitate? jXit t w / f ea - cumva — dăunătoare personalităţii sale de mai Urzi ui'
Amália Popn: Soeol eă e bine să încurajăm aşa zisa p recoc i ta te a copi lului do az i , caro — de fapt - nu e precoc i t a te , ci cunoş t in ţe mai inul le , mai s i s t ema t i ce şi mai c la re . Nu are efect nega t iv asupra formări i , pe p lan psihologic, a p e r s o n a l i t ă ţ i i . Dar , poa te avea un efeel dăună to r dacă dor in ţa copilului spre cunoaştere se transformă p r e m a t u r in pas iune ol»,l hială şi negl i jentă biologică (somn nere-gu l a l , preocupăr i cogni t ive excesive, a l imenta ţ i e incorectă , insuf ic ientă) .
Murin Cristenn: Mă a lă tur acestei idei, aeeen-tuiii 'i asupra grijoi privind v i rs ta , puterea de a s imi l a i e a cunoşt inţelor . încl inaţ ia şi pasiunea copi lului , s tarea sănă tă ţ i i sale.
Viorii-a Pamfil: Eu nu văd cum ar fi . primejdioasă aşa zisa p recoc i t a te . în epoca noas t r ă , de remarcab i le rea l izăr i ş t i in ţ i f ice , cînd copiii au la dispozi ţ ie a l î t e a mij loace de in formaţ ie ( rad io , c inematograf , te levizor , r ev i s t e , ziare) , este şi norma] ca , ei să ni separă mul t mai" precoci faţă de cum e ram noi la vîrs tă lor. E bine să încurajăm aceas tă precoc i t a t e , deşi te rmenul nu cred că este în totul p o t r i v i t .
Olimpia Arghir: K firesc, e bine ca v l ă s t a rele noas l re să a ibă cunoş t in ţe mai vas te de-cil am avu t noi la v î r s t ă lor. Mă bucur şi doresc in p e r m a n e n ţ ă ca fiii mei să a ibă cunoşt i n ţ e cit mai boga te , da r mă a l ă tu r ideii ca lucruri le să nu depăşească v î r s t ă firească, în acest caz, totul este perfect !
Olimpia Dociu: Ca rac t e r i s t i ca epocii contemporane expl ică în cea mai mare măsură p recoc i t a tea copii lor noş t r i . E b ine , însă, să încurajăm n u m a i acea l a tu ră a precoc i tă ţ i i care a jută la îmbogă ţ i rea cunoş t in ţe lo r , la cunoaş te rea fenomenelor din n a t u r ă şi socie
ta te-ş i au aceea r a r e ar pu tea duce Ia apar i ţ i a M dezvol ta rea unor t r ăsă tu r i negative-, daună-I oare .
E V O I E SĂ SPUNEM: „NU-I VOIE"?
— Nu cumva spuneţi, adresindi,•vă copilului dvs.. de prea multe ori „nu-i voie"?
Natália Popa: I n t e rd i c ţ i i l e s int absolut necesare la vî rs le mici , cînd procesul de formare mora lă nu merge de la convingeri la no ţ iun i şi fap te , ei invers , de la fapte la noţ i uni şi convinger i . „Nu t rage fa ţa de masă" ! , „nu pune mîna pe p l i t ă ! " şi a l t e le de acelaşi fel sînt. „ in terdio . ţ i i -ordine" absolu t necesare la copiii de vîrs te mic i , la preşcolar i . Copilul poa t e fi lăsa t să ac ţ ioneze mai l iber , în măsura în care i s-au crea t unele depr inder i şi ob işnu in ţe de compor t a re mora lă , in măsura în care s-au in te r io r iza t aceste ac te morale p r i m a r e .
Maria Cristean: Eu cred că — în general —• copii i vor să fie c u m i n ţ i , da r nu ş t iu ce să facă pen t ru a fi î n t r - adevă r c u m i n ţ i . De aceea socot că expres i i le coerci t ive t rebu ie să fie t o tdeauna însoţ i te de exp l i ca ţ i i l e coresp u n z ă t o a r e , iar ele t rebuie făcute l impede , pe în ţe lesul lor.
Viorica Pamfil: Copilul e bine să fie lăsat l iber în manifes tăr i le s a l e , d a r — tot t impul sub cont ro lu l p ă r i n ţ i l o r . E l t r ebu ie să şt ie de mic ce o voie să facă şi ce nu e voie ş i , în acest caz , nu vom avea ocazia de a r epe t a p înă la psihoză şi ex tenuare e x c l a m a ţ i i l e de interd ic ţ ie de care pomen i ţ i . A ş a d a r , p ă r i n ţ i i s in t da to r i să manifeste în ţe legere , d a r şi in t rans igen ţă , ca lm, da r şi ho tă r î r e în educa ţ i a cop i i lo r .
Olimpia Arghir: Degeaba repeţ i copi lu lui „nu-i voie cu ta re sau cu ta re lucru", dacă aceste in t e rd ic ţ i i nu s înt înso ţ i t e de exp l ica ţ i i d i rec te , legate de fiecare caz în p a r t e , ( and l-ai făcut să în ţe leagă pr ie teneş te acest lucru, nu mai e nevoie să-i spui „nu- i voie" .
PAVEL CRUŞOVAN
Nota redacţiei: Din d o r i n ţ a de a an t r ena şi a l ţ i p ă r i n ţ i la e luc ida rea problemelor puse în acest i n t e r v i u , so l i c i t ăm c i t i to r i i r ev i s te i noas t r e să ne comunice pă r e r ea lor ch ia r şi sub forma unor s imple scrisori nes i s t ema t i za t e în r igoarea r i t m u l u i impus de specificul i n t e rv iu r i l o r : o în t r eba re şi un r ă spuns . Idei le pot fi — b ine în ţe les — e x p r i m a t e g loba l . Ceea ce ne in teresează însă, este ideea de a a l rage cît mai hui Iţi pă r in ţ i în dezba te rea p rob leme lo r de e d u c a ţ i e .
N. T O N I T Z A
C a p d e c o p i l
O ANCHETĂ — CONCURS:
Timpul liber d e la
sfîrsitul săptămînii
1% numărul de faţă lansăm o anchetă, adresată tuturor cititorilor revistei, pe tema „cum folosim
şi organizăm pentru copiii noştri t impul liber de la sfîrsitul s ăp t ămîn i i " (slmbăla după amiază şi duminica). Prin această anchetă, revista noastră vrea să atragă atenţia asupra largilor posibilităţi ce se cer folosite pentru educaţia copiilor în familie: spectacole de teatru si vizionări de fi lme, vizite la uiuzee, pinacoteci şi case memoriale, mici excursii cu caracter instructiv în locuri istorice etc.
Ancheta noastră se referă - bineînţeles — în egală măsură şi la modul de folosire a timpului liber de la sfîrsitul săptămînii în mediul familial , în casă (vizionarea programelor de la televizor, lecturi), preocupări cu caracter educaţi v-gospodăresc (grădinărie, columbofilie, apicultură), jocuri etc.
Ancheta este adresată părinţilor,cărora le solicităm răspunsuri detaliate privind munca, experienţa, preocupările, sugestiile si doleanţele lor în domeniul folosirii judicioase şi armonioase a timpului liber de In sfîrsitul săptămînii.
Cele măi bune scrisori vor fi publicate în padinile revistei. Dorim în acest fel să dăm anchetei noastre caracterul unei dezbateri Ungi şi al unui schimb de idei şi păreri izvorîtedin viaţă. Cele mai interesante răspunsuri primite în cadrul anchetei vor constitui obiectul unor studii scrise de personalităţi marcante ale mişcării pedagogice şi sociologice din ţara noastră.
Acei participanţi la ancheta revistei noastre, care se vor distinge prin cele mai bune şi interesante scrisori, vor primi premii în cărţi şi abonamente la revista „Colocvii despre şcoală, familie şi societate".
Scrisorile se vor trimite pe adresa revistei si vor purta pe plic menţiunea ..pentru ancheta: t impul liber de la sfîrsitul săptăiiMiiii". I n c o m u n a B u c o v ă ţ r e g . O l t e n i a , c i t i t o r i i s e i n t e r e s e a z ă de c ă r ţ i l e noi a p ă r u t e
SÄ DISCUTĂ DESPRE
VOCAŢIE TALENT PASIUNE
* r in t re manifestări le personal i tă ţ i i care subliniază or ig inal i ta tea şi un ic i t a tea ei un loc impor t an t îl ocupă pas iun i le .
I s tor ia a t i tud in i i sociale fa ţă de pas iuni a fost supusă în t i m p unei dramat ice evo lu ţ i i ; în Grecia ant ică scrieri le filozofice (Socrate, P l a ton , Aristotel) şi cele l i t e ra re (Sofocle şi Euripide) considerau pasiuni le ca v i r tu ţ i înnăscute. Ss c redea însă că posesia lor aduce mînia zeilor care erau socotiţ i (prin a t r ibu ţ i i şi definiţie) posesori de pas iun i . Mai t î rz iu a t i tud inea faţă de pasiuni s-a sch imbat . în veacur i le s tăp în i te de bigotism şi de spi r i tu l inchizi ţ iei s-a pus înt re pasiuni şi vici i semnul egalit ă ţ i i , pasiunile fiind considerate ca s tă r i de posedare . Dan te Alighier i , Boccacio, apoi Moliére sau Shakespeare , moral iş t i i francezi (dintre care mai ales La Bruyere şi La Rochefoucauld), ori filozofii (Spinoza, Descartes şi alţ i i) au dezvol ta t ideea universa l i tă ţ i i raf inate şi g rada te a pasiunilor umane în contextul vieţ i i sociale. în sfîrşit, s tudiu l biografiilor oamenilor i luştri au impus ideea că exis tă pas iuni pozit ive şi pasiuni negat ive. Avarul lui Moliére, de pi ldă , i lustrează de m a i bine de 300 de ani , ce înseamnă o pasiune negat ivă , pe cînd biograf ia aceluiaş i scri i tor a r a t ă ce înseamnă for ţa unei pasiuni pozit ive dub la te de t a len t . Mai complicată şi plină de sub t i l i t ă ţ i a rămas în ţe legerea na tu r i i şi originii pasiuni lor umane , rolul mediului , al familiei şi al educaţ ie i în dezvoltarea pasiunilor pozi t ive, deşi în mul te cazuri , cum ar fi de p i ldă cel al lui Mozart, Chopin, al soţi lor Curie şi nenumăra t e a l te le , pas iunea pentru un anumi t domeniu s-a manifes ta t ca o t r ă să tu ră înscrisă în biografia familiei respect ive.
fotbal (pasiuni de consum), la s tăr i le pasionale ce se manifestă în acţiuni de colectare (pasiuni de colectare de obiecte de a r t ă . de discuri , de că r ţ i etc.) pînă la pas iuni le în care ac t iv i t a t ea de creaţ ie şi informare în Ir-un anumi t domeniu devine a r ză toa re (pasiuni creatoare) . Bineînţeles aceste feluri de s tă r i pasionale pot coexista adesea .
Pasiuni le contr ibuie la dezvol tarea pat r imoniului mater ia l şi spir i tua l al socie tă ţ i i şi ca a t a r e prezenţa lor e c ă u t a t ă în zilele noastre cu mul t interes. Micul ecran , de p i l d ă , e preocupat în u l t imul t imp de pasiunile de colecţ ionare, i a r regizorul Jean Petrovici a rea l iza t un interesan t film documentar asupra cî torva pas iuni , înregistrînd pe peliculă spectaculozi ta tea efectelor acestor incandescenţe ale sp i r i tu lu i şi ac t iv i t ă ţ i i umane .
Es te lesne de înţeles că va loarea c rea toare a pas iuni lor depinde de or ientarea lor. Ex i s t ă pas iuni care degradează personal i ta tea umană , devenind acte imorale . Din acest mot iv în mul te s t a t e din lume ele s înt puse sub in terd ic ţ ie . De altfel v i a ţ a socială promovează , susţine sau modifică rezervorul ac t iv i t ă ţ i i umane şi ca a t a r e s t ruc tura socială a pasiunilor .
Aşa, de p i l dă , pasiuni le pen t ru au tomobi l i s t ică , pen t ru fotografiere, pent ru colecţ ionarea de voci muzicale celebre, s înt condi ţ ionate de dezvol tarea tehnici i moderne. Colecţ ionarea de fotografii de cosmonauţ i , de v e d e t e ş i a r t i ş t i , fotbal iş t i , insigne e tc , s înt condi ţ ionate de social izarea vie ţ i i famil ia le . Ex is tă şi t endin ţe de d iminuare a unor pas iun i ; pas iunea pent ru şa re te , pen t ru cai etc . au d iminua t pe iriari a r i i geografice. în l egă tu ră cu te r i tor ia l izarea re la t ivă a pas iuni lor umane , există conser-vator isme şi modernizăr i r ap ide . Unele conservatorisme au ca rac te r specific. Aşa de pi ldă în Spania se conservă pasiunea pentru luptele de toreadori şi în zilele noas t re . Semnificat iv este faptul că pe p lan social , are loc o creştere ev identă a pas iuni lor ac t ive , de crea ţ ie , nu numai a celor de colecţionare şi de consum. Toate acestea pledează pentru ideea că există o de te rminare socială a pas iuni lor şi un r apo r t al acestora la dezvoltar ea soc ia l ă .
Psihologic se poate a l c ă t u i şi un tablou al pasiuni lor la difer i te vîrs-t e . în ani i copi lăr ie i , de p i l d ă , pa r t i c ipa rea la joc are ca rac te r pasional , şi nu am greşi dacă arh socotit-o ca fiind p r i m a pas iune şi expres ia în germene a celor ce se vor forma mai t î rz iu . în ani i de şcoală se dezvoltă pas iuni le de colecţ ionare a to t felul de obiecte şi mai ales pas iunea de colecţ ionare de mărc i poş ta le , de insigne, de fotografii de a r t i ş t i e tc . Adolescenţa aduce după sine adesea dezvol ta rea pas iuni i pentru lec tură , crize pas ionale şi o mare înmul ţ i re a s t ă r i lo r pas ionale . Acest din u r m ă aspect al adolescenţei face din aceas tă pe r ioadă a vieţi i omului o v î rs tă a pasiuni lor , deşi vîrstele mature dau o ma i consistentă şi mai consol idată valoare şi func ţ iona l i ta te pas iuni lor c rea toa re şi de colecţ ionare .
' F ă p t u i că pas iuni le se nasc şi s înt în t r e ţ inu te sau înăbuş i te de condi ţ i i le vie ţ i i famil ia le şi de cele ale şcoli i , a f ă c u t să li se acorde un rol impor tan t în p rob lemat ica pedagogică mode rnă .
URSULA SGHIOPU:
din optica vieţii şi a educaţiei, despre pasiuni
Ipoteza educabi l i tă ţ i i pasiuni lor se poate de asemenea spri j ini pe numeroase exemple concrete, da r şi pe ideea , emisă de cunoscuţi psihologi c a Th . R ibo t , Al . Dumas , că pasiuni le s în t s tăr i de e m o ţ i e t e n s i o -na lă pre lungi te ş i in te lec tua l i t a te , împo t r i va acestei opini i , psihologii hormişt i* , susţ inînd că pasiunea este o s t a r e inst inctuală sau t empera menta lă înnăscută , i a r reprezentanţ i i hormisrrtului moris t , S . F r e u d , A.Adler, considermd-o d rep t o formă de subl imare a dor in ţe lor , tendin ţelor şi t rebuinţelor , pledează pen t ru teza că pasiuni le nu s înt educabi le . Dezvoltarea anchetelor sociale, impl ic i t a sondajelor pe care le pe rmi t aceste interesante ins t rumente de cercetare , au scos în ev idenţă creşterea foarte accen tua tă a pas iuni lor ca fenomene sociale, fap t ce infirmă teori i le ho rmis t e .
Ideea de tensiune psihică , de incandescenţă in ter ioară p ropr iepas iun i i , continuă să preocupe cercetă tor i i d in diferi te domenii . Fe r t i l ă , aceas tă caracter is t ică a permis să se completeze oarecum înrudirea d in t r e mici le şi mar i le pasiuni şi să se înţeleagă că între ele sînt doar deosebir i de grad . Aceeaşi idee de tensiune ps ih ică , de grad ş i dura tă d i fe r i tă , a pe rmis să se înţeleagă ta mod cauzal t ransformarea pasiuni lor m a r i şi mic i , în unele cazuri , cînd lipsesc anumite t r ă să tu r i caracterologice, în vici i sau în s tăr i maladive sau pseudo-maladive (maniile, s tăr i le de del i r sau cele de a l t e ră r i ale echi l ibrului menta l ) .
în mod firesc pasiuni le îngustează re la t iv interesul pen t ru ceea ce nu este obiectul pas iuni i . Pr incipiul dominante i formulat de cunoscutul fiziolog A.A.Uhtomski (1875-1942 ) expl ică aceste carac ter is t ic i ale pasiunilor. Ex is tă însă şi oameni cu duble pas iun i . Cehov, medic şi scri i tor , Binet, psiholog şi d ramatu rg , sînt d o a r c î t e v a exemple în aceas tă pr ivinţ ă , în cazurile c i t a te este de r emarca t totuşi că doar una din pas iuni a făcut cunoscut pe autorul ei .
Majoritatea scrieri lor ce se referă Ia pas iuni consemnează diferenţe între pasiunile t r ecă toa re şi cele ce definesc mai profund caracterul unui om ca şi temperamentele pas ionale . R.Lafon (1963) del imitează crizelepasio-nale t recă toare , to tdeauna intense-printre care pot fi enumerate şi cele de dragoste, —dc s tă r i l epas iona le , c a r c p o t f i de in tens i tă ţ i diferi te , de la starea crea tă de o discuţ ie , o aud iţie muzicală .pa r t i c ipa rea la un campionat de
*) Psihologia ins t inc t ivă <N. Red.)
Şcoala activă are meritul de a fi arătat însemnătatea intereselor şi a activităţii în dezvoltarea pasiunilor. Şcoala poate^ stimula şi susţine pasiuni neexploatate pedagogic întotdeauna destul. în anii de şcoală, şi datorită ei, se dezvoltă pasiunea pentru fizică, chimie, matematici, limbi străine etc. M-aş opri la un fenomen semnificativ al zilelor noastre şi anume la actul frecvent al dezavuării sociale creseînde a celor ce nu manifestă nici o incandescenţă, nici o pasiune. Nu e vorba de lupta împotriva mediocrităţii, dusă uneori ca o campanie de sfîrşit de trimestru în diferite unităţi şcolare,ci de cerinţa insistentă, uneori spectaculoasă, proprie vieţii noastre sociale, proprie necesităţii de participaţie şi angajare faţă de viaţă şi faţă de unele din valorile ei.
în fineare epocă, fizica s tud iază noi fenomene, în sch imb, se desfac .ini i-a şi se al ipesc la al te ş t i in ţe impor tan te ramur i de cunoaştere şt i inţ if ică. Asemenea lui Leonardo da Vinci, s avan t un iversa l , în veacur i le t r e c u t e fizicienii erau de multe ori şi ingineri . P înă de curînd electronica făcea pa r te din fizică: acum ea este o ş t i in ţă t ehn ică a p a r t e . în momentul do fa lă sînt pe cale să se despar tă de fizică mecanica şi ch i a r acustica, in t re l imp, fizicienii au reuşi t să înzestreze f iecare ş t i in ţă cu r î t e ceva din specificul domeniului lo r ; aşa au luat naş tere astrofizica, geofizica, chimia fizică, biofizica. I a t ă d a r că grani ţe le fizicii se află în neconteni tă schimbare . în sînul ei au apă ru t de cur înd a l te r a m u r i ; de exemplu, studiul p lasmei şi radiof iz ica sînt discipline noi în cadru l f izici i .
Pu tem spune , dec i , mai în g lumă, mai în serios, că fizica se defineşte ca ş t i in ţa cu l t iva tă de f izicieni . . . în de f in i t iv , cum înţeleg oare na tura fizicienii? Ei bine, ei socotesc că toa tă lumea este compusă din pa r t i cule infim de mici , numi te particule elementare, cărora le s în t asocia te nişte u n d e ; ia r dacă vom înt reba un f izician t eore t i c ian , el va răspunde răspicat că ceea ce-1 interesează pe f izician în cele din urmă sînt cimpu-
. rili—această formă de manifes tare a mater ie i care expr imă exis tenţa particulelor e lementare şi pe ca re le s tudiază fizica modernă.
Să no l in iş t im însă: f iz icianul , p înă a ajunge la fizica modernă, are de învăţat bazele fizicii: mecanica , opt ica , că ldu ra şi ce le la l te cap i to le ce alcătuiesc fizica clasică, ş t i in ţă care începe pr in a fi învăţată încă din liceu. Sub forma ei de astăzi fizica a lua t naş te re acum mai bine de iiOO d e a n i , cînd o a c r i e d e g î n d i t o r i c a F r a n c i s c B a c o n (1561 — 1626), Galileo Galilei (1564—1642) şi , mai a les , I saac Newton (1642 — 1727) i-au pus bazele teoret ice şi exper imenta le . Mecanica lui Newton a avu t un succes nemaipomeni t , ea deschizînd orizonturi la rg i ap l icăr i i ma tema t i c i i la legile mişcări i corpuri lor . Mai t i rz iu , spre s f î rş i tu l secolului al XIX- lea au început să apa ră şi l imi tăr i le mecanici i c las ice . O serie de fenomene nu au mai p u t u t fi exp l i ca t e ; a fost descoper i tă r ad ioac t i v i t a t ea .
începînd cu secolul nostru fizica a lua t o dezvol tare ver t ig inoasă şi vechile idei newtoniene pr iv ind spa ţ iu l , t impu l şi m a t e r i a a u fost răstu rna te . Albert Einste in (1879—1955) a emis pr inc ip i i le teoriei r e la t i v i tă ţ i i , în această e tapă au lua t naştere ramur i le moderne ale fizicii , care s tudiază mişcarea par t icu le lor e lementare şi ale căror baze au fost puse de L.de Broglio (n.1392), W.Heinsenbarg (n.1901), P . A . M . D i r a c (n.1902), E.Schrödinger (1887 — 1961) şi a l ţ i i . Ş t im că asocieri de pa r t i cule e lementare a lcătuiesc a tomii şi grupăr i do a tomi a lcă tuiesc , la rîndul lor, moleculele d in care s în t fo rmate combinaţ i i le chimice în care se prezintă ma te r i a . Cele de ma i sus revin la a spune că f izica a r avea de s tud ia t două l umi : una vizibi lă , fo rmată din obiecte mar i ş i din legile mişcări i lor (macrocosmosul, cum spun f izicieni i ) , ia r a l t a , invizibi lă
E U G E N I U T O M A: direct , lumea obiectelor neînchipui t de mici (microcosmosul). Fizica studiază lumea din punctul ei de vede re , ca re nu se confundă cu metodele chimiei şi nici cu ale v reune i a l te ş t i i n ţ e . în ta ine le acestor două domeni i (macrocosmosul şi microcosmosul) ucenicul în fizică se in i ţ iază t r e p t a t , începe pr in a s tud ia legile lumi i vizibi le , pen t ru a răspunde la în t rebăr i ca aces tea : cum cad corpuri le? de ce f ierb l ichidele? cum curge curentul electric? Legile aces tea se î nva ţ ă p r in exper ien ţe făcute cu a ju toru l a p a . ra te lor , căci l abo ra to ru l este i n i m a f iz ic i i . Doar m a i t î rz iu , t înăru l fizician va înţelege u n i t a t e a d in t re macro şi microcosmos, începînd să vadă . . . lumea nevăzută , aceea în care domnesc a l te legi , care îi vor dezvălui adîncuri le nebănui te în care se mani fes tă şi se t r ans fo rmă energia şi masa, se nasc şi mor par t icu le le e lementare şi în care ch ia r t impul şi spaţ iu l se prez in tă altfel decî t în modul obişnui t .
in aceas tă profesiune t rebuie să fim pregă t i ţ i d ina in te pr in t r -o cunoaştere temeinică a ma tema t i c i i ş i , în acelaşi t imp , pr in t r -o mînuire dosăvîrşi tă a apa ra t e lo r de l abora to r . După cum se vede , obiectul fizicii nu este ch i a r a t î t de s implu , d a r mer i t ă să fie cunoscut în ad înc ime, căci fizica pă t runde depa r t e în secretele legilor na tu r i i , i a r fizicianul este răsp lă t i t pr in pos ib i l i ta tea pe care o a re de a con templa frumuseţea acestor legi şi de a pune la d ispozi ţ ia omenir i i noi invenţ i i u t i le progresului . Fizicianul care pă t runde t r e p t a t în cunoaş te rea armonie i legilor na tur i i are sa t is facţ i i in te lectuale a t î t de intense, încît pas iunea fizicii face corp comun.cn propr ia lui v i a ţ ă . S în t bine cunoscute exemplele unor savan ţ i care au s tud ia t nucleul a tomic şi care nu au p rege t a t să-şi jertfească sănă ta t ea pentu a af la , pen t ru a cunoaş te . Soţii Curie, soţii Joliot-Curie, E. Fe rmi , E .O. Lawrence şi a t î ţ i a a l ţ i i au adus omenir i i , prin neobosita lor a c t i v i t a t e , cunoşt in ţe de p re ţ care astăzi s înt în t ruchipa te în m i r i l e cucerir i ale energiei nuc leare . Angajat pe aceas tă cale , fizicianul se dedică cu totul idea lu lu i nobil de a cunoaş te şi de a t ransforma în real izăr i valoroase descoperir i le sale . El ş t ie că, într-o zi, inven ţ ia sa va fi folositoare omenir i i în t regi , că ea va uşura v i a ţ a semenilor săi .
Cunoaşterea ş t i in ţ i f ică este fundamentu l c ivi l izaţ ie i epocii noastre şi ţ ineri i t rebuie din vreme să-şi însuşească bazele ştiinţei. Sînt mot ive serioase ca încă de Ia vîrstă de 6—12 an i , copiii să séob i şnu iască cu no
ţ iuni ş t i inţ i f ice e lementare . Es te bine ca min tea copi lului să el imine din vreme impresi i le fanteziste şi confuze despre na tu ră , pentru ca t inerii elevi să fie pregăt i ţ i să înceapă s tudiul serios al fizicii. Copiii să înţeleagă deja c î teva din legile mişcăr i i , să ş t ie să reprezinte fenomene s imple pe h î r l i a mi l ime t r i că , să facă exper ien ţe cu mici magneţ i ş .a .m.d . , aşa cum la această v î r s tă ei fac g imnas t ică pen t ru a-şi dezvol ta corpul .
De la v î r s te fragede t rebuie să se lupte împot r iva tendinţei copiilor de a p r i m i de-a ga ta af i rmaţ i i le manuale lor sau profesorului şi de a socot i, în schimb, informaţi i le obţ inute pe cale empi r i că mai pu ţ in sigure. în felul aces ta , l abora to ru l va ajunge în cen t ru l a tenţ ie i invă-ţ ămîn tu lu i de fizică.
La l abo ra to r t înăru l începe să vadă în fizică o c h e m a r e , în t revede di rec ţ ia ver i tab i lă a acestei ş t i in ţe . Lucru l în l a b o r a t o r se face în mici colective şi el pref igurează munca de mai t î r z i u , în echipe l a r g i de cerce t a r e aşa cum se face în epoca n o a s t r ă .
Nu exis tă o mai bună şcoală de i nven t iv i t a t e , de însuşire a sp i r i tului ds descoperire decî t munca expe r imen ta l ă . A crede însă că s impla tehnică a măsurăr i i şi verificării unor măr imi ş i legi fizice este menirea laboratorului de fizică, înseamnă a înăbuşi în faşă ceea ce const i tuie ca l i t a t ea esenţ ială a f iz ic ianului : pu t e r ea de imagina ţ ie , de care eî a renevoie—aşa cum p lan ta care cere apă ş i lumină pentru a se dezvo l ta—capac i ta tea de a formula noi ipoteze, de a descoperi noi legătur i între fenomenele na tu r i i . A lucra Ia o exper ien ţă or iginală în epoca noast ră este posibil numai pentru o minte veşnic t înă ră , în cău ta re de soluţ i i îndrăzneţe . Marile idei ale fizicii moderne pa r la p r ima vedere absurde , de neînchipui t . Tîlcul lor adînc apa re cu încetul t înăru lu i ce rce tă to r , care rămîne u imi t de amestecul de logică şi de in tu i ţ ie secretă a fenomenelor pe care ele îl r eprez in tă . Cucerir i le noi în fizică se concret izează în zeci de mii de lucrăr i or iginale ce se fac anual p e fa ţa g lobului . Ele sînt depăş i t e , comple ta te , ampl i f ica te de noi şi noi luc ră r i . Să nu u i t ă m că în epoca de astăzi o lucrare de cerce ta re în fizică rămîne ac tua lă numai doi sau trei a n i ! R i tmul de înnoire a t e m e l o r d e cercetare în fizică este uluit o r : el depăşeş te pe ace la din orice a l t ă ş t i i n ţ ă . O mare pu te re de imagina ţ ie se cere lup tă to ru lu i din l inia întî i a frontului cerce tăr i i în fizică, acolo unde domneşte tens iunea c rea ţ ie i ş t i in ţ i f ice .
Lucrul exper imenta l este v iu , a n i m a t , p i toresc . Se pot imagina analogii p lăcu te ch iar pen t ru exper ien ţe le ce nu se pot face în l abora toru l şcol i i . De exemplu , r ad ioac t iv i t a t ea poate fi concepu tă , într-o p r imă e tap ă , ca r ezu l t a tu l bombardă r i i unor grămezi de pa r t i cu l e (nucleele atomice)
cu proiec t i le care s în t to t pa r t i cu l e e l emen ta re . „Tunur i l e" ca re t r ag s în t mar i l e acce lera toare nuc lea re . Mai t î rz iu , t înă ru l v a afla că par t iculele e lementare nu s înt ch ia r n iş te b i le mic i şi v a fi fasc ina t de ca l i t ă ţ i le ce se ascund în spate le jocuri lor s imple cu tabloul e lemente lor chimice , î n labora tor elevul nu trebuie să înveţe r e ţ e t e , ci să i se t rezească curiozit a t e a , să-ş i dezvolte ab i l i t a t ea expe r imen ta l ă , să lucreze efectiv, ob-serv înd , făcînd ipoteze, cu riscul c h i a r de a s t r i ca a p a r a t u l . E l t rebuie să fie s i l i t s ă bîjbîie singur în c ă u t a r e a unei so luţ i i , să a ibă de a les , în mijlocul unei exper ien ţe , în t re mai mul te căi posibi le , nu să cunoască dinainte r ezu l t a tu l . Doar în aces t fel, t înărul v a c î ş t i g a p u t i n ţ a de a a t aca noul , de a ajunge într-o zi să s tudieze independen t , să facă s ingur muncă de cerce tare ş t i in ţ i f ică , in t r înd în breasla acelora despre ca re , pe bună d r e p t a t e , se poate spune că au d ă ru i t omenir i i cele mai m a r i rea l izăr i a le secolului în ca re t r ă i m .
în prezent nave cu combust ibi l nuclear s t r ă b a t oceanele , izotopii r ad ioac t iv i se folosesc to t mai mul t în ag r i cu l tu ră , în medic ină şi în meta lurg ie , se construiesc a p a r a t e to t mai fine, baza te pe fenomene fizice necunoscute cu d o a r e î ţ i v a ani mai îna in te . în fizică, omenirea îşi pune spe ran ţa găsir i i unei forme noi de energie care să înlocuiască combustibi l i i ac tua l i . Centra le a tomoelec t r ice baza te pe fisiunea nucleară se vor construi curînd şi în ţ a r a noas t r ă . în v i i tor , se va real iza şi visul s tăp în i r i i energiei t e rmonuc leare , baza tă pe fuziunea cont ro la tă a nucleelor, ceea ce va consti tui p r ac t i c o rezervă n e l i m i t a t ă de energie pentru omenire. Astfel, omul t r iumfă a supra na tur i i şi are sa t i s fac ţ ia de a îndropta forţele acesteia în folosul său . Misiunea fizicii în cunoaşterea şi s tăp în i rea natur i i este mare. La fel de mare este apor tu l ei în cont inua r id ica re a bunăs tăr i i m a t e r i a l e şi sp i r i tua le a omenir i i . V i a ţ a mari lor fizicieni este un exemplu nu numai de pas iune pen t ru profesiunea lor, ci şi de luplă împotr iva apl icăr i i neomenoase a descoperiri lor lor, de ac t i v i t a t e în slujba d rep tă ţ i i sociale şi a e l iberăr i i popoarelor .
în ţ a r a noas t ră fizica este t î nă ră , în av în t . S-au c rea t din plin condiţ i i ca aceas tă minuna tă ş t i in ţă să poa tă fi u r m a t ă de cei care s imt chemarea că t r e s tudiul celor mai profunde legi ale na tu r i i .
o pasiune străveche şi totuşi nouă: fizica
A N C H E T A Î N T R E P R I N S A PRINTRE ELEVII D ! N CL. X l - A S E R A L A
DE LA C Î T E V A LICEE D5N B U C U R E Ş T I
M otivul care ne-a de te rmina i să în t repr indem ancheta de fa[ă rezidă in Ir-un aspecl al
societăţi i româneşt i de astăzi . care ni se pare caracter is t ic . Es te vorba de o at i tudine cît se poate de activă faţă de scoală şi învă ţă tură , lată de însuşirea cul tur i i şi a cuceririlor şt i inţei moderne, a t i tud ine care se înti lneşte nu numai în rindurile t inere tu lu i ,unde ea apare ca un fenomen firesc, da r şi în rînduri le adulţ i lor , unde ea ni se pare că are semnificaţii foarte adinei.
Am ho tă r î t deci să în t repr indem un sondaj (euvînlul ni se pa re mai n imer i t ) in şapte clase a X I-a. sec ţ i a se ra l ă , de la pa t ru licee (ii o I lucu-reş l i : Liceul nr. 13 „Mihai Vi teazu l" , Liceul nr . 2 „Tudor Vlad imi reseu" şi liceele or. 15 si 32. Scopul p r inc ipa l al sondajului noslru a fost să pună în lumină , în cadru l unui grup ele mărime mijlocie, s e h i m b ă r i l e p e care le aduce şcoala în m e n t a l i t a t e a şi în v i a ţ a unor adult i care se între ţ in din prac t i ca rea unei profesii . Am luminat o ser ie do ches t ionare e levi lor din clasele amin t i t e , cu precizarea că, dacă doresc, răspunsur i le la în t rebăr i le noas t re pol rămîne anonime, în c i u d a acestei precizăr i , care în intenţ ia noas t ră t r ebu ia să nu stînjeneas.-ă < îtuşi de puţ in obţ inerea unor răpunsur i cît mai degaj a t e , ma jo r i t a t ea celor ches t iona ţ i au semna t fie cu in i ţ i a l e , fie cu numele întreg.
Numărul re la t iv mare de muncitori prezenţ i în grupa cerce ta tă reflectă destul de bine, probabil , compoziţ ia profesională pe ţ a ră a acestor clase de adul ţ i şi se explică a t î t prin cerinţele de cul tură impuse de indus t r ia modernă, cît şi prin asp i ra ţ i a unor oameni mai t ineri de a dobîndi o calif icare super ioară şi, even tua l , de a deveni ingineri . De r emarca t însă, că nici funcţionarii nu pa r să se mul ţumească cu situa ţ ia cîş t igată în anii lor de ac t iv i t a t e . Dor in ţa firească, în special la elevii din această ul t imă categorie , de a-şi îmbună tă ţ i prin mijlocirea s tudi i lor încadrarea profesională şi salar iul , t rebuie desigur şi ea luată în consideraţ ie . Răspunsuri le p r imi t e la în t rebarea care urmează vin să clarifice şi mai bine motivele afluxului spre şcoală ale adul ţ i lor din grupul ce rce ta t :
Ce v-a determinat să urmaţi liceul serali
Precizăm din capul locului că, exceptînd un singur elev, toţ i ceilalţi au indicat mai multe motive ca explicînd hotăr î rea pe care au luat-o. în această s i tua ţ ie , to ta lul răspunsuri lor întrece, evident , număru l persoanelor din grupa ceroolată. în ordinea frecvenţei, motivele au fost indicate în modul u rmă to r :
au u rmăr i t să se cult ive i;>6 — au urmăr i t să meargă la facultate 82 — au u rmăr i t să-şi sporească salar iul 51 -• au fost sfătuiţ i de un coleg sau prieten 24 — au fost sfătuiţ i de soţ (soţie) 19 — au dori t să aibe o diplomă 18 — au făcut-o pentru a nu se simţi inferiori
faţă de colegi sau prieteni 10 — Alto motive 18 Merită să fie subl in ia tă dor in ţa , frecventă
în grupul nostru, de a se instrui şi cul t iva . Ea răspunde, credem, unei exigenţe socialo care se manifestă în pr imul rînd faţă de muncă. Muncitorul , care lucrează azi la o maşină cu comandă au toma tă , s imte nevoia să dobîndea-scă noi cunoşt inţe , să meargă in ri tm cu dezvol tarea tehnicei secolului nostru . Cu t impul , cul tura acţ ionează nu numai în sfera profesională , da r t inde să transforme adînc personalit a t ea . „Mi-am schimbat părerea despre v ia ţă" , declară munci toarea Ecaler ina Ion. „ î n v ă l î n d şi s tud i ind , ra -am convins că omul poate săvîrşi lucruri pe care înainte le credeam a fi peste pu t in ţă de înfăptu i t " .
Dorinţa de a urma o facultate, a doua în ordinea frecvenţei, apare ca foarte expl icabi lă , dacă ne gindim că asta implică efort şi renunţare la unele comodi tă ţ i , da r nu presupune nici un fel de sacrificiu de ordin bănesc. La virsla elevilor de care ne ocupăm, cînd există obligaţ i i famil iale ,copi i e le .acest avan laj contează enorm. Ci tăm, pr int re motivele invocate, declaraţ ia iijuslorului Z.V., care a ra tă că vrea să-şi pregătească la învă ţă tu ră copilul , sau aceea a dactilografei Maria Ganoa Răi loiu , care s-a apucat de învă ţă tu ră din dor in ţa de a deveni „o mamă pregăt i tă să-şi educe şi să-şi formeze copilul" . E greu ca ancheta torul să înregistreze asemenea răspunsur i , fără ca el însuşi să fie mişcat, l a t ă in încheiere un răspuns care ne-a plăcut mult pr in l r -un a n u m i t pa te t i sm, care t ranspare nu în forma declaraţiei făcute, ci tocmai în conţ inutul ei : , .Nimeni din familia mea n-a avui mai mul t de 4 clase pr imare . A venit vremea ca măcar unul dintre noi să aibă l iceul! M-am licitării ca acela să fiu eu" (Arinii Vastle, magazioner, "0 ani) .
Soţul (soţia) priveşte favorabil studiile dys. î
D a : 84 N U : 2 Nu sînt căsători ţ i sau nu au expr imat păreri 86
„Şi eu şi soţul sintern în aceeaşi c lasă ," (Alex. Dumitrescu, 'modelor). „ în căsătoria noastră se bucură fiecare de succesele obţ inute de celăla l t " (Spînu Marin, tehnician la Ins t , de proiectăr i şi au tomat izăr i ) . Asemenea declaraţ i i arată că e vorba în unele cazuri de o veri tabilă emulaţ ie între soţ şi soţie. „Soţul mă ajută la treburile casnice", declară laboranta I .S . „Soţul mă ajută şi la lecţii şi Ia gospodărie", ne răspunde şi contabi la Valent ina Fiică. Nu putem să n-o ci tăm şi pe. sora medicală M.A., in vîrstă de .'Í9 de an i , care, la întrebarea cum priveşte soţul ac t iv i ta tea sa şcolărească.ne răspunde astfel': „Cu admira ţ i e" . . . Totuşi , probabil că nu peste tot şi nu întotdeauna învă ţă tura unuia dintre soţi accentuează armonia din familie. Directoarea cursurilor serale de la unul din liceele ancheta te ne-a re la ta t o ml împlare , care, măcar pentru că o amuzantă şi fol merită povest i t ă . Este vorba de soţia unui elev ,.la seral" , pentru care orele petrecute, la şcoală de soţ erau ore de insuportabilă tortură sen t imenta lă .Lucrur i le a ii sfîrşit bine, ca într-un vodevil , prin înscriere la şcoală a însăşi soţiei ne l in i ş t i t e .Ev iden t , s i tuaţ ia cînd numai unul dintre soţi învaţă poa le ' c rea . în anumi te împrejurăr i , o tensiune vremelnică între ei . Această s i tuaţ ie nu pare însă,-din fericire, a fi prea frecventă.
Sînteţi încurajaţi la învăţătură de prreteni sau colegi ?
Dar întreprinderea vă ajută t
— Sînt încurajaţi de prieleni şi colegi 90 — Nu au răspuns 82 — Sînt a ju ta ţ i de întreprindere 118 — Nu sînt a ju ta ţ i 9 — Nu au răspuns 45 Este vorba , după cum reznllâ din tabel , de
o tendinţă precumpăni toare din partea instituţ i i lor de a-şi a juta sa lar ia ţ i i să-şi continuie s tudi i le . Probabi l că mul ţ i conducători de întreprindere îşi fac socoteala, foarte corectă, că învă ţă tura acestor sa lar ia ţ i reprezintă, într-un anume sens, o bună investi ţ ie pentru vi i lor . Şi nu e vorba de înlesnirile generale si obligatori i , asigurate prin lege sa lar ia ţ i lor aflaţi în perioada de s tudi i . Asemenea înlesnir i .cum sînt concedii-
o
TIRZIU SA ÎNVEŢI !c |ic (oală perioada sesiunilor de examene, sau programarea numai în schimbul de d imineaţă a clor c i re, în mod obişnuit , a r Irebui să lu-, M , C , prin ro ta ţ ie , si in schimburile do după iimiază sau de noapte , au fost considerate, în chestionar, ea fiind în afara investigaţiei .
Cwa ce, însă, am fi dorit noi să ş t im ,e ra dacă şcolarii aceştia adu l ţ i s imt un cl imat amical ciliar in incinta întreprinderi lor în care lucrează. Am aflat astfel că există , în afara înlesnirilor prevăzute de lege, şi o serie de ini ţ ia t ive personale ale conducătorilor. „ Ins t i tu ţ i a mi-a dai un serviciu mai uşor", scrie modelorul Alex. Dumitrescu de la Uzina „23 August". „Din pârlea întreprinderii am lot concursul posibil" declară magazionerul Avram Vasi le. „Inginerul Budai ('.. mă ajută întotdeauna la matemat ică şi fizică" (loncscu N . Lucian, s t rungar) . Evident, este posibil ca cercetînd al te grupuri să nu inlilnim pretut indeni înţelegerea tovărăşească de care sint înconjuraţi şcolarii din grupul nostru de către inginerii şi maiştr i i lor. Din acest puitcl de vedere rezul ta tu l obţ inut de noi este desigur încurajator, dar nu întru totul concludent. O declaraţ ie ca aceea a unui munci tor ins ta la tor (Oistcscu Chiru de la I . I .M.I . ) , care apreciază că tovarăş i i din conducerea întreprinderi i sale a rufă ..o slabă preocupare pentru ridicarea nivelului cul tural la cei tineri" n-ar trebui trecută uşor cu vederea.
Aii renunţat din pricina studiilor la ocupaţiile preferate ?
~ Da: 1)0 Nu au renunţa t : (12
Cei care declară că nu mai au timp pentru ocupaţii le preferate, au precizat în felul urmaţi)!' ac t iv i tă ţ i le la care au r enun ţa t :
-- la d i s t rac ţ ie 14 -• la spor t 38 — la spectacole 39
la muzică, pictură 4 - - la al tceva 15 Aceste renunţăr i ni se par fireşti , în s i tua ţ ia
de elevi de liceu în care se află aceşti oameni. Mărturis im că nu înţelegem ce fel de echilibristică fac. cu (impui lor aceia care au răspuns „nu" la întrebarea de mai sus. Personal, am fi da t mult să le cunoaştem „re ţe ta" . Ci tăm, cu ti t lul de curiozitate, declaraţ ia unui s t rungar , Ioan Aloise:„Nu am renunţa t la nici una din ocupaţi i le preferate". De regula, renunţăr i le , deşi neplăcute, nu sini prea grave. „Am renun ţa t la dans" , (G .R . s t runga r ) , „la filatelie" (Spinn Marin, proiectant) , „la fotbal" (Aliinăneseu Dumit ru , mecanic). Cu mai mul tă melancolie se exprimă cofetarul Hary Grainau, care a renunţa t la muzică, sau mecanicul Gheorghe Toncu, care şi-a amîna t , pînă după baca laurea t , proiectul de căsă lor ie . . .
Ce alte schimbări au adus studiile în viaţa dvs. obişnuită ?
a) V-ali schimbat pr ieteni i? D A : 13 NC: 124 \ u au răspuns : :{.">
b) Simţi ţ i avantagi i le pe care vi le-a adus şcoala? 1)A: 123 Nu au răspuns : 49 c) Aţi căpă t a i deprinderi noi? D A : 93 Nu au răspuns: 79 d) Lucra ţ i mai bine la serviciu? DA: 131 Xu au răspuns : 4 1
Cu wich' excepţii (..Caut să mă ataşez pe lingă persoane mai eul i ivale ca mine", f.M., funcţionară) majori tatea elevilor anchetaţ i şi-au păstrat prietenii pe care ii aveau înainte de începerea sludii lor . Acest lucru denotă, în fond, o fermitate de caracter .
Interesante ni s-au părul declaraţiile' privitoare la avantagi i le aduse de şcoală. „Nu aveam [lină acum cîi iva ani gustul c i t i tului . Acest gust il dalorez şcolii" (Sloica I.. şef s laţ ie 1.')'. H.) „Ce mi-a dat şcoala? Intre altele, satisfacţia m a r i :
de a putea cili reviste şti inţifice" (Kleiia Augus-t idis , dacti lografă). „Rezolv mai Line si mai
de serviciu" (Veronica •\m un randament mai mai aprec ia t" (N.E.M..
competent chestiunile Hiciu, funcţionară). , bun în muncă şi sînt contabi l , 59 de ani) . „Sint mai exigentă cu mim (nesemnat, 34 de ani) . Şi ia tă şi o declara ţ ie , aceea a telegrafistului Popa Costache, care nu e lipsită de un anume farmec: „Studii le mi-au adus o împăcare sufletească. Lucrez acum cu mai m u l t ă voioşie".
V-ati descoperit, cu prilejul studiilor, unele vocaţii noi ?
DA: pentru matemat ic i şi ş t i inţe exacte 58 D A : pentru ş t i inţe na tura le sau geografie 10 D A : pentru l i tera tură sau discipline art ist ice
4 7 DA: pentru istorie 18 DA: pentru alte mater i i 9 NIT: 30 Şcoala trezeşte aşadar la viaţă încl inaţ i i , vo
caţii sau talente, care existau probabi l în stare embrionara , şi care ar fi r ămas ca a ta re sau poate s-ar fi atrofiat cu desăvîrşire din lipsă de exerciţ iu. Pentru că unde, decît la şcoală, şi-ar fi putu t descoperi munci toarea Ion Eca te r ina , elevă la liceul nr. 32, pas iunea pentru filozofie, mecanicul C.L. pasiunea pentru istorie, iar sora medicală Doina Emilia Stănescu, înclinarea pentru limba franceză?
Ce intenţii de viitor aveţi ?
a) Vor urma o special i ta te „pe profil" 65 b) îşi vor schimba act iv i ta tea 41 o) Sînt nehotăr î ţ i (sau vor să se oprească la
studii le liceale) 66 Pentru ca să fie mai limpede ce distincţie am
u rmăr i t să facem noi punînd aceste întrebăr i , vom da cîteva exemple. M.I . , elevă la liceul 32, esle muncitoare în agricul tură . E a declară că doreşti 1 să devină inginer agronom, ceea ce înseamnă c.ă-şi iubeşte profesia, da r urmăreşte s-o practice de la alt nivel şi cu a l tă pregăt i re şi optică. Dorinţa de a ş i schimba profesia este însă radicală în cazul montorului oplician Ion Ulărăseu (vrea să se facă actor) , a matr i ţeru lu i Mihai Farcaş (vrea să devină medic) ca şi a a Hora.
Predomină insă. cum ara tă rezul ta tul sfat ist ic. cei care sînt foarte a taşa ţ i de profesia lor aciuată , dar doresc s-o practice în vi i tor avînd o calificare superioară. Se mai remarcă apoi că numărul celor decişi să urmeze studii superioare, fie sau nu „pe profil", este mai mare decît numărul celor care au indicat dorinţa de a merge la facultate ca fiind aceea care . i -a determinat să se înscrie la liceu: este vorba deci de oameni care au descoperit, da to r i t ă şcolii, un anumi t a taşament intelectual pentru o disciplină sau a l i a .
Ce vreţi să deveniţi?
• inginer 46, medic 5. profesor I 'i. avocat , jurisl 6, economist 2, ofiţer I. artist 5, tehnician cu calificare superioară 25, altceva 2
Esle de remarcat preferinţa pentru profesiile tehnice, de înţeles la un grup de adul ţ i în care precumpănesc muncitori i şi tehnicienii . Dar ceea ce mi s-a păru l mai semnificativ, esle faptul că în afară «le cei 66 de nehotăr î ţ i , grosul
. grupului cei'cclat este a lcătui t din oameni caro, in ciuda vîrstei , sînt decişi să înceapă in că o perioadă de 'i, 5 sau 6 ani de învă ţă tură , cu Ini ce compoi'lă acest lucru c a sacrificiu de limp şi renunţare la c.omodil ă ţ i . Acesta esle seninul unui opt imism puternic oare caracterizează a«lâ/.i nu un grup sau a l lu l . o categorie sau a l i a . ci soci. 'lalea noastră iu ansamblul ei.
a n c h e t ă de:!
N . V Ă L M A R Ui
9
Ouccesul influenţelor edu-rărire care se exercită in
familie este în mare măsură «sigura t de autoritatea părinţilor, în familiile în care ambii părinţi se bucură d; autoritate întemeiată p: dragoste şi respect, cazurile de abatere, faptele de „proastă creştere'1 ale copiilor, dacă nu sînt cu desăvîrşire excluse, sînt în orice caz puţine şi neîngrijorătoare. Şi dimpotrivă, acolo unde lipseşte autoritatea părinţilor sau are alte temeiuri decit stima şi dragostea filială, corect înţeleasă, abaterile copiilor de la regulile de conduită se ţin lanţ.
In funcţie de modul cum înţeleg autoritatea şi de căile prin care şi-o asigură, putem distinge mai multe categorii de părinţi. Există un număr mare de părinţi care obţin autoritate asupra copiilor fără să întreprindă nimic neobişnuit şi special în acest sens. Comportarea demnă şi corectă a copiilor este pentru ei un lucru firesc. Analiza ambianţei familiale, a activităţii educative desfăşurate de aceşti părinţi, evidenţiază cîteva particularităţi care explică, în bună măsură, succesul lor. Principala caracteristică a mediului lor familial o constituie corectitudinea raporturilor dintre părinţi, pe de-o parte, dintre aceştia şi copii, pe de alta. In aceste familii nu se întîmplă ca părinţii să se jignească între ei, să se insulte sau să discute la temperatură ridicată diferite „nimicuri" care se ivesc uneori in relaţiile lor zilnice.
Ceea ce caracterizează activitatea lor educativă este modul specific de formulare a cerinţelor, îmbinat cu o exigenţă raţională faţă de îndeplinirea lor. Cerinţele pe care le adresează copiilor într-o situaţie dală apar ca necesare şi atît de fireşti, încît copilul e
încredinţat că nu poate acţiona decit aşa rum i s-a cerut. Formularea categorică a cerinţei este exprimată pe un ton moderat, cu o mimică şi o gesticulaţie corespunzătoare conţinutului ei. Aceşti părinţi nu uzează de calitatea lor, pentru a „oprima" personalitatea copilului şi a anula iniţiativa şi independenţa acestuia. Dini-potrivă,eistim u lează intenţii le bune, fie prin cuvint, fie printr-un gest potrivit .în felul acesta copilul cîştigă o experienţă pozitivă de conduită, ceea ce ii mijloceşte.posibilitatea însuşirii unor noţiuni
pin la supus. Metoda lor supremă de educaţie e con-stringerea drastică, inumană, conform învechitului dicton, după care „bătaia c ruptă din rai".
Care este urmarea nemijlocită a unei astfel de activităţi „educative" ? Şe obţine — nu putem nega adevărul — şi pe această cale o „autoritate" oarecare. Temeiul acestei autorităţi este insă teama de consecinţe. Copilul îndeplineşte cerinţa, fără să şi-o asimileze psihic. O astfel de autoritate, şubredă prin bazele ei, este lipsită de perspectivă. Singu-
DESPRE AUTORITATEA PĂRINŢILOR
morale abstracte, care, altfel, ar rămîne fără conţinut.
O a doua categorie, fundamental deosebită prin concepţia lor asupra autorităţii şi prin felul cum înţeleg să şi-o dobindească, o formează părinţii care vor,, autoritate" cu orice preţ, în orice împrejurare şi manifestă o severitate exagerată faţă de copiii lor. Ei nu admit nimic (nici chiar zburdălniciile fireşti vîrstei), nu le îngăduie nici cea mai mică libertate şi iniţiativă.
în momentele cind „fac educaţie", se dovedesc a fi adevăraţi despoţi, instituind între ei şi copii relaţii ca de la stă-
ra dorinţă a copilului devine aceea de a se „emancipa" de sub tirania părintească şi a se răzbuna pentru tratamentul ce i-a fost aplicat. Indiferent că o fac conştient sau inconştient, părinţii din această categorie sacrifică de dragul unui efect de moment, a unei linişti momentane, perspectiva formării unei conduite conştiente, întărite de afect.
Observaţiile noastre ne-au mijlocit posibilitatea stabilirii a încă unei categorii de părinţi, a căror activitate educativă diferăoarecum, prin conţinut şi orientare, de formele descrise mai sus. Principala
caracteristică a activităţii lor educative este lipsa unei orientări precise, de unde derivă o frapantă inconsecvenţă, in acţiunile şi cerinţele adresate copiilor. Din această categorie /ac parte părinţii care sar dintr-o extremă in alta — in funcţie de dispoziţie sufletească, de moment, fiind cind foarte severi, cind inadmisibil de îngăduitori. Atît cerinţele cit şi aprecierea faptelor de conduită ale copilului au în consecinţă un caracter cu lotul subiectiv. în momente de proastă indispoziţie, o abatere neînsemnată apare ca deosebit de gravă şi e sancţionată ca atare, în timp ce in altele, o faptă gravă e trecută cu vederea.
Urmarea nemijlocită a. unei asemenea atitudini este comportarea inconsecventă a copilului, în funcţie de buna sau proasta poziţie a părinţilor lui. El e lipsit de posibilitatea de a afla precis ce este bine sau ce este rău în conduita lui. Principalul izvor al cunoaşterii de către copil a binelui şi răului la o anumită virstă rezultă din aprecierea obiectivă a faptelor lui de către părinţi. Obiectivitatea aprecierii faptelor lui şi ale celor din jur constituie, pentru copil, într-o etapă anumită a dezvoltării sale, principala cale de formare a ceea ce se înţelege obişnuit prin conştiinţă morală. .
Fireşte, comportarea copilului nu este exclusiv rezultatul activităţii educative a părinţilor. La formarea conştiinţei lui morale contribuie şi alţi factori educativi. Dar într-un fel sau altul, părinţii pun bazele acestei conştiinţe. De aceea, părinţii nu pot fi absolviţi de răspundere.
MAXIMIL IAN B O R O Ş
Ce părere aveţi? Cu c î teva luni în urmă, într-un
cerc de pă r in ţ i a f la ţ i pe culoarul unei şcoli din Cons tan ţa , în apropierea cancelariei profesorilor am af la t , din comentar i i le păr in ţ i lo r despre un caz cel pu ţ in c iuda t : o fe t i ţă din clasa a I l I - a , avînd deci 8 — 9 an i , a fost goni tă de acasă de către t a t ă l ei , deoarece -la desen a ob ţ inu t media 7, r a t î nd ast fe l . . . s i tuarea pe pr imele locuri ale c lasei . A r i i fost desigur in teresant de t ranscris aici opinii le pro şi con t ra ale păr in ţ i lor an t rena ţ i in acel apr ins
d ia log , d a r am preferat să d iscutăm cu păr in te le incr imina t . Am t ranscris d i scu ţ ia şi pen t ru a vă oferi pos ib i l i t a t ea să vă expr imaţ i părerea despre acest f ap t :
— Sigur, orice pă r in t e îşi v rea copiii foarte frumoşi, intel igenţ i şi cumin ţ i . Cu a l te cuvinte ar v rea să fie reflexul imagini i ideale pe care o au despre ei înşişi . Ce c rede ţ i , îi p lace Doinei să înveţe?
— Zilnic îi verific felul în care-şi face lecţ i i le , o ascul t şi n-o las să doarmă p înă cînd nu şt ie pe de rost lecţ i i le .
— îmi explic de ce a luat n o t a 7. De fapt , de la incidentul produs de această notă am aflat de exist e n ţ a dumneavoas t ră .
— In ajun am veni t t î rziu acasă . Ocupa t cu serviciu 1, n- am avu t t imp s-o ascult ş i . . . .
— ... a doua zi a ţ i a lungat-o de acasă. De ce? Aţi p roceda t oare bine?
— Nu s înt pedagog şi , la u rma-u rme i , nu vreau să fiu făcut de ruşine.
— Şt iu , vec in i i . . . . — Nu n u m a i de a s t a . E adevă
r a t , v reau să aud că fata mea e cea mai s i l i toare din clasă sau din bloc şi, la supărare , i-am spus că mă face de ruşine în fala vecini lor ; da r m-a enervat la culme că a fost de-ajuns să n-o supraveghez o d a t ă şi s-a produs accidentul .
— Soluţia ' '
— Din pr ic ina i r i tă r i i şi poa te din dor in ţa d e a - i fi frică pe v i i to r , am alungat-o de-acasă . Dar să nu mă credeţ i fără suflet . Chiar a tunc i cînd am goni t -o , am ş t iu t că o voi r ep r imi . . . .
— Desigur, e doar unicul dumneavoas t r ă copi l . Şi în plus unde era să se ducă? îmi închipui că într-o atmosferă to t a t î t de „severă" a ţ i crescut şi dumneavoas t r ă .
' — N u , m-am descurcat s ingur. Am rămas , împreună cu cei pa t ru
F O I L E T O N fraţ i , orfani de mici . Greută ţ i le ne-au educat . Dar ea? Ce-i l ipseşte oare?
— N-a ţ i reuşi t să aflaţ i? — Nu. Are de t o a t e : e 'b ine îm
brăca tă , are camera ei , nu-i cerem să facă nici un serviciu în casă. î i cerem un singur lucru: să fie prem i a n t ă .
— Cînd aţ i r ămas orfan, n-a ţ i reg re t a t oare şi că ldura famil iei , a rmonia ei , gri ja păr in ţ i lo r pentru dumneavoas t ră?
— La ce bun a t i t ea cuvinte frumoase? Eu un singur lucru am înţeles : am în t î rz ia t într-o seară şi n-a mai fost p remian tă .
— Dintr-un 7, care încă nu e o notă proas tă , faceţi o adevăra tă
d r a m ă . Ex i s t ă o d r a m ă pos ib i lă , d a r cu t o tu l a l t a . In loc s-o faceţi să în ţe leagă de ce t rebuie să înveţe foarte b ine , şi s în t n e n u m ă r a t e argumente omeneşt i şi pe înţelesul e i , dumneavoas t ră îi „oferi ţ i" b ă t a i a şi sper ie toarea cu a lungarea de acasă . Cred că un an , doi nu v a lua nici un şap te . D a r de aici începe d r ama şi s ingurul v inova t s în te ţ i dumneavoas t ră . O d a t ă cu v î r s ta , pos ib i l i t a t ea de a se sustrage cont rolului dumneavoas t r ă va fi m u l t mai la rgă . Cele mai la îndemînă vor fi minciuna, răspunsul evaziv, dedub la rea . Şi va veni v î r s t a cr i t ică . Cum vă expl icaţ i metamorfoza unor copii — „ idea l i " în clasele p r imare , care au ajuns la adolescenţă să dea de furcă familiei şi societăţ i i? în major i ta tea lor au fost s i l i ţ i să înveţe cu ap rox ima t iv aceleaşi procedee. La acea v î r s ta cînd păr in-te le , mai mul t ca oricînd, t rebuie să a ibă nu numai au to r i t a t ea morală asupra copilului său, da r şi să-i ofere acestuia pos ib i l i t a tea confesiunii , comunicarea d in t re dumneavoas t ră şi Doina va fi fost de mul t închisă. Izgoni tă as tăzi de acasă pentru un nefericit 7, vă va ascunde mîine lucruri grave .
Şi ogl inda pe care a ţ i vrea-o acum ideală va fi a tunci una falsă. Oare nu va fi prea t î rz iu?
V. A R A C H E U A N
• Accidentele nu pot fî niciodată socotite întîmplatoare.
• O mie de obiecte şi situaţii primejdioase în micul univers domestic.
fl De ce şi-a întitulat I. Creangă povestirea „Prostia omeneasca".
• Nu numai „nu-i voie", dar şi explicaţi de ce nu-i voie!
Nimic nu pare mai l iniş t i t şi ma i depă r t a t de orice accident şi pr imejdi i decît propr ia noas t ră casă. în locuinţă nu te poate călca automobi lu l sau t r a m v a i u l , copilul se joacă în col ţul său , pe covor, pornind un minuscul auto tur ism cu resort, t a t ă l s tă în fotoliu şi citeşte gazeta , iar mama c în tă în bucă tă r ie , p regă t ind cina famil iei .
Şi to tuş i , s ta t i s t ica a r a t ă că locuinţele nu sînt nici pe depar te locurile cele mai puţ in pr imejdioase din lume. Accidentele petrecute în casă sînt de p a t r u ori ma i numeroase decît accidentele provocate de t ren, avion, vapor şi au tomobi l . Număru l accidentelor fă ră u rmăr i i reparabi le , (fracturi, r ăn i r i uşoare, contuzii) este surprinzător de mare . Numai în SUA, într-un singur an au loc aproape 5 mil ioane de astfel de accidente petrecute în incinta casei. Cele mai frecvente sint alunecări le pe scăr i , alunecări le în baie (datori tă pardoseli i ude), apoi cele dator i te tehnic i tă ţ i i : ştechere şi s iguranţe care produc electrocutări de pe urma cărora victimele se aleg doar cu şocul spaimei , mici incendii dator i tă aragazelor, benzinei şi neofalinei, o t răvi r i involuntare , da to r i t ă lipsei de a tenţ ie şi de supraveghere privind st icluţele cu medicamente nocive sau cu soluţi i acide şi caust ice .
Dacă reducem aria tu turor accidentelor posibile la copii, e cazul să nu u i t ăm că orice copil nesupravegheat poate înghiţ i o pioneză găsită pe duşumea, un nasture , sau un ac , după cum copiii mici se pot tă ia în propri i le lor jucăr i i metalice, in cioburi de paha re , sau cn tacîmurilo găsite vraişte prin bucătăr ie .
O serie de anchete şi sondaje făcute în diferite ţ ă r i sub auspiciile Organizaţ iei Mondiale a Sănă tă ţ i i , au scos în evidenţă un fapt surprinzător: accidentele schilodesc un număr mai mare d ; copii decît bolile sociale grave cum sînt tu
berculoza, virozele etc. în numeroase ţ ă r i (Angl ia , Suedia, R . F . G . , Olanda , Aust r ia , F r a n ţ a , Belgia, I ta l ia) ponderea accidentelor în mortal i ta tea generală între 1 şi 19 ani a t inge valori p înă la 38 % . Asta înseamnă că la fiecare trei decesuri survenite înainte de v î rs ta de 19 an i , unul se datoreşte accidentelor. Mai ţ ineţ i minte c î tă t r i s te ţe , revol tă şi forţă sa t i r ică a manifest a t Ion Creangă în cunoscuta sa istorioară mora l ă in t i tu l a t ă „Prost ia omenească". Drobul de sare reprezenta acolo prejudecata că accidentele ar fi un fel de fa ta l i t a te şi că nimic nu le-ar putea împiedica să se declanşeze. Nimic mai fals decît această idee, şi marele nostru povest i tor , care a fost şi un s t ră luci t pedagog, a stigmat iza t -o cu o remarcabi lă vigoare sa t i r ică . Accidentele, Socialmente vorbind, nu sînt şi nici nu pot fi în t împlă toare . I a t ă , să ne amin t im de frecvenţa accidentelor la ţ a r ă , în t recut . Citi copii au muri t sau au fost schilodiţ i fie arş i , fie împunşi de vi te , mînca ţ i de porci sau opă r i ţ i ! în perioada muncilor agricole, copiii ţ ă ran i lor
rămîneau pract ic fără nici o supraveghere. Pr i v i tă sub acest raport , . înf i inţarea, răspîndirca şi dezvoltarea în mediul rura l a grădini ţelor sezoniere de copii, reprezintă nu numai o operă de o profundă valoare etică şi socială, dar şi o realizare pe plan educat iv , de cea mai mare însemnă ta te . Apar i ţ ia şi organizarea reţelei decreşeş i grădin i ţe sezoniere la ţ a r ă a şters pur şi simplu din s ta t is t ic i decesurile şi schilodirile da tora te accidentelor. în grădini ţele sezoniere copiii ţărani lor cooperatori se bucură nu numai de o a ten tă supraveghere, dar şi de o educaţie potrivită vîrs tei , într-un mic univers de jucăr i i , jocuri şi cîntece. Puse sub grija materială a cooperat ivelor agricole de producţ ie , care afectează sume impor tan te ca şi can t i tă ţ i suficiente de al imente suculente: pi ine, zarzavatur i proaspete,
lapte , ouă, carne, grădiniţele sezoniere din satele noastre constituie o realizară du o mare va luare social-educativă.
Pare paradoxa l , dar dacă în mediul rural frecvenţa accidentelor în lumea copiilor a fost aproape cu desăvârşire eradica tă , nu acelaşi lucru se poate spune despre frecvenţa lor în mediul c i tadin , în locuinţele familiilor de la oraşe. Lifturile, palierele scărilor, scările înseşi, balcoanele, alcătuiesc locuri unde se produc accidente , dintre care fracturile s înt cele mai des în t î ln te . La acestea so adaugă primejdii le care pîndese în interiorul locuinţelor, în special în bucă tăr i i . Robinetele de gaze, buteli i le de aragaz, cutii le de chibr i tur i , bidoanele cu lichide uşor inflamabile (benzină, neofalină), apoi sticlele cu lichide o t răvi toare (insecticide, acizi, sp i r t , esenţă de oţet) şi în sfîrşit recipientele cu medicamente sau sertarele cu tac îmur i (în special cuţi te şi furculiţe) s înt fiecare în par te un duşman ipotetic al sănă tă ţ i i şi vieţi i copiilor noştri , pu t înd provoca răni r i şi accidente adesea cu deznodămînt t ragic şi i reparabi l .
Pr inc ipa la a rmă de apăra re împotr iva acestor accidente şi pericole rămîne în pr imul r înd supravegherea copiilor de către pă r in ţ i . D a r aceasta nu înseamnă doar o pîndă neodihnită,-ci , mai presus de orice, o muncă educat ivă tenace, îndelungată şi p l ină de răbdare pentru cunoaşterea de căt re copii a tu turor pr imejdi i lor din mediul înconjurător . E ş t iu t că to tdeauna copilul se expune celor mai neaştepta te şi absurde pericole, da to r i t ă lipsei sale de cunoşt inţe pr i vi toare la obiectele înconjurătoare, pr ivi toare la n a t u r a , menirea şi rostul lor.
Educarea copiilor, mai ales la vîrs ta preşcola ră , cere din par tea păr in ţ i lo r , a familiei , un efort îndelungat şi pl in de pas iune . Nu e de ajuns să adresaţ i copiilor expresii coercitive de genul acelui obişnui t „nu-i voie" , ci trebuie să şi explicaţ i copiilor, pe măsura înţelegerii lor, ce primejdii reale şi potenţ iale se ascund îndără tu l unui bă ţ de chibr i t , în spatele unui robinet de gaze, sau într-un bidon cu neofalină. Acest efort educat iv t rebuie să se desfăşoare zilnic, cu seriozitate şi g rav i t a t e , da r el nu poate fi considerat n ic ioda tă suficient fără luarea unor măsuri care să înlăture neglijenţa. Ser tarul unde se păstrează medicamentele uzuale t rebuie să fie închis cu cheia, bidoanele şi sticlele cu lichide nocive trebuie să poar te vizibil et icheta care să a r a t e conţ inutul lor, t rebuie luate — aşa da r
— toate măsuri le de supraveghere, pentru ca pericolul accidentelor să fie exclus.
Cele mai mul te din mijloacele şi măsuri le de informare adresate păr in ţ i lo r şi în general persoanelor mature (indicaţi i cu pr ivi re la mani pularea gazelor şi maşini lor a ragaz , a instalaţ i i lor electrice de t ip casnic: maşini de spă la t rufe, frigidere, maşini de călcat , televizoare, aspiratoare de praf) po t şi t rebuie să fie explicate şi copiilor, într-un mod simplu şi eficient, pe măsura înţelegerii lor. Aceasta , împreună cu supravegherea directă a copiilor mici şi cu măsurile prevent ive amin t i t e ma i sus, ne scutesc de a suferi în t împlăr i tragice şi de a ne vedea copiii schilodiţ i de pe urma accidentelor .
Desigur, s înt şi unele cazuri de accidente, care nu int ră în categoria celor enumerate mai sus. Ele s în t şi mai ra re , mai puţ ine Ia număr , deşi nu sînt mai puţ in violente şi tragice. Apar i ţ i a şi declanşarea lor s în t provocate de cauze mai . ascunse şi mai discrete, cu un caracter individual şi sporadic : neînţelegeri în familie, bă t ă i , certur i , prejudecăţ i , sau pur şi s implu s tăr i de anxie ta te cauzate de pedepsele pe care copiii le aş teaptă din par tea păr in ţ i lor pentru abater i ma i mul t sau mai pu ţ in grave. Grija şi răspunderile păr in ţ i lor t rebuie să fie mereu a tente şi prezente, to tdeauna eu înţelepciune şi cumpănire pentru a nu se a j u n g e ' l a situaţii ' desperate, la s tăr i l imi tă .
în sfîrşit, mai trebuie amint i i faptul c ă , dacă în ceea ce priveşte s t rada , arterele de comunicaţ ie , există reglementări precise şi o legislaţie organiza tă şi bine pusă la punct , în ceea ce pr i veşte spaţ iu l casnic, interiorul locuinţei nu există nici o reglementare pr iv ind folosirea medicamentelor, a substanţelor toxice, a substanţelor chimice acide etc. Orice copil poate găsi în casă o cutie cu somnifere, cu fenergan, o sticlă cu dete-xan sau un bidon cu neofalină şi, fie din curiozi ta te , fie din inconştienţă, copiii le pot folosi cu urmări din cele mai grave. Revenim aşadar Ia necesitatea supravegherii copiilor, dar mai ales la imperat ivul educări i lor cu grijă şi perseverenţă, la înarmarea lor cu acel bagaj minim şi elementar de cunoştinţe care să-i prevină şi să-i apere de accidente.
^ P a g i n i v e c h i s i r e g ă s i t e d e s p r e e d u c a ţ i e ^
...Ani fost .-.urjirins de felul fum se face iu Anglia o d m u l i a íi; lui: de mic c crescut in vederea omului . Actdi) trehuie oameni l a r i . r a re să biruiască în v ia ţă . Deci. copiii de miei sini deprinşi a se lupta cu asprimile cerului şi ale pămin Iubii.
Puii (le oameni locuiesc înlr-o odaie s implă, fără podoabe şi fără lucruri pe care ci le-ar pu ica dist ruge. Fac băi reci, sînt hrăniţ i frugal şi s implu. Cea mai mnrepa r l e din vreme o pelrec îu aer liber, în parcur i , in mijlocul na tu r i i , unde se mişcă iu voie şi se deprind cu jocurile violente.
Acolo dădaca nu se ţine iu fiece clipă (Ic urmele copilului , nu-1 apucă de subsuori cînd se cumpăneşte, nu-l opreşte cînd s-a depăr-
• la l mai mult de cinci paşi . Mama. măluşile şi bunicile nu ţ ipă cu glas grozav şi eu mîini le î nă l ţ a t e în M I S , cînd copilul a căzui . Cînd animalu l cel mic şi capricios începe a răcni , mi se adună un popor întreg în jurul lui gîfîind, eerec-t înd , să ru t ind . mî rg î ind şi la-menlîndu-se. Ca să-l l iniş tească, nimeni tiu-i pune in mînă ca r t ea mamei , degetarul de argint al Înmieai ori ceasornicul t a t e i . Apoi, în vremea anilor de şcoală, nu se zbat toţi în jurul Iui, ea să-l ajute să-şi puie c iorapi i , ghetele , pan ta lonaşii şi celelal te . Nu se ţine un convoi întreg după el, ca să-i ghicească toate poruncile, ca să-l întovărăşească pas cu pas or iunde. Acolo bă ia tu l nu-i t i ranul surioarelor lui pentru că-i favori tul mamei ; nu devine nici t i r anu l păr inţ i lor . Tînărul nu-i priveghiat pentru orice mişcare, nu-i cenzurat la fiecare vorbă neconformă cu un cod fix al „maniere lor" ; nu i se cer note ca să t reacă clasele şi să dobîndeascăo d ip lomă, ci i se cere să ştie tot ce-i poate folosi în viaţ ă . E foarte adevă ra t că în ţ a r a în care am călă tor i t copilul b ine educat n-audo neadevăr în casa păr in ţ i lo r lui, nu s imte nedrep ta tea şi a rb i t r a ru l , ci în to tu l vede o pi ldă de energie şi de corecti tudine.
ADOVEAN Dintr-o călătorie
- fragment -
SUCI I c I
jocuri lini í . . | .>K«'M: o.ir; ; c ; e s i
incăpăţ înăr i le şi scăderi le pruncului s în t îndrepta te şi r ep r ima te chiar . L ibe r t a t ea începutului lui de via ţă esle desăvirş i tă : începe a exper imenta durerea în vîrful u-nui ac, ori în por t i ţ a f ierbinte a unei sobe. Pentru el, o cădere nn-i catastrofă fami l ia ră . EI poale să se îmbrace s ingur, ştie d rumur i le , locurile de. joc . Aleargă, se luptă în voie; e lăsa t , la fiece epocă a vieţi i lui, să cunoască lumea, să-i primească dureri le şi bucurii le în faţă , e î n v ă ţ a t a fi om. E şi privii ca om din fragedă v î rs tă . I se vorbeşte cu g rav i t a t e şi ser iozi ta te . După ce şcoala i-a complectai educaţ ia aceas ta , iese în lume o fiinţă vrednică , care-şi va face drumul ei pr in va lea a-ceasta de mul tă plingere şi pu ţ ină bucur ie . . .
Aceste mici observa ţ i i , pe care mi le-a sugerat v i a ţ a b r i t an ică , le fac nu pentru mul ţ imea cea mare , care ab ia acum îşi croieşte drumul Ia lumină ; ci pent ru fraţii mei care se cred c ivi l izaţ i şi conşt ienţ i de da to r i a lor, care au de format e lemente din oas tea de inîue a vie ţ i i şi a ţări i noas t re . Le fac din pr ic ină că acum cî teva săp tămîn i din nou mi-a fost da t să văd băie ţ i cu umbră de m u s t a ţ ă sub nas , călător ind sub privegherea păr in ţ i lo r lor; din pr ic ină că
ieri am văzut din nou speelacolul în t r i s tă to r ai unui t înăr , care se lirguia pentru zestre, mărtur is in-du-şi -astfel neput in ţa şi nevrednicia în faţa v ie ţ i i , din pricină că iarăşi , cu durere in suflet, m-am încrucişat la o răspîul ie cu un fost al meu coleg de liceu care , cum scria cineva o d a t ă , — după ce s-a hrănii ani de zile cu greceşte şi la t ineşte , a ajuns să moară de foame.. .
Ieri , băieţelul meu. şl irb şi bucilor în clasa în tâ ia , trecea pe stradă rî/.ind prea vesel şi prea tare d e n n tovarăş al lui, care îşi ducea într-o mînă pa l tonaşul şi în ceala l tă taşca cu curelele ca la raniţă . Acasă l-am în t reba t ce se întâmplase cu tovarăşul lu i : a! băieţelul acela era deprins să fie adus la şcoală de un servi tor , care avea misiunea să-l dezbrace de pal to-naş şi să-l dea pe s a m ă ; la ieşire t rebuia să-l ia el pe s a m ă , să-l îmbrace şi să-i aşeze ghiozdanul în spa te . Se în t împlase o ca tas trofă: servi torul nu venise! Dar băieţelul ma i r îdea şi do a l tă umil in ţă îndura tă de tovarăşul lui de şcoală: cu toa te insistenţele mele, a s t a t ruşinos şi n-a vrut să-mi spuio de co era vorba .
Care d in t re copiii târgoveţilor noştr i sînt îndemnaţ i de păr in ţ i la jocurile cu mingea şi la săniu-
aceslci de putere in aer liber dceîl ioale cari i le şi guverrianlele; ele ridică în faţa vieţii un om sănătos, cu sufletul plin de al tceva decit (le frică, iieliotărîie şi clorotică pl ict iseală.
Un prielen îmi istorisea într-un rînd o întâmplare ditilr-un oraş e lveţ ian, in sala comună a unui hotel , îi a trăgeau luarea-aniinle doi copii, care se pur tau unul faţă de al tul ca doi cucoşei: era un uemlişor de l'J ani şi un băiat englez de vreo 10 ani . Se duşmăneau cu pr ivir i le înăuntru , şi-n parc afară, necontenit aveau manifesta ţ i i bă tă ioase , care porneau mai ales din pâr lea englezului. în-sfinşii. înlr-o zi s i tua ţ i a aceasta anormală a t rebui t , pr inlr-un a-coj'd comun, să fie clarifica.lă cu pumnul . Şi iu sala de lectură, nude erau aduna ţ i toţi oaspeţ i i , deodată intră iirlîiid puiul de neamţ, cu părul vil voi şi eu straiele în neor înduia lă . Sar două niăluşi şi <i mamă de la locul lor, şi pe cînd copilul explica pr int re tresăriri de plîns că e vorba de o bă tă l ie , i a tă , intră şi celălal t omuşor tot aşa de descheiat şi de tras de haine , cu un ochi umflat , cu nasul s îngera l , şi strigă t a re , cu pumnul î nă l ţ a t , spre maică-să : „Mamă ! l-am biruit ! l-am b i ru i t . . . " - „Du-te sus şi le spală pe obraz ... îi răspunse cu linişte şi cu dragoste maică-sa.
După excursiunea mea în Anglia şi-n car tea pr ie tenului meu, am văzut ci tă d r e p t a t e avea răposa tu l meu bunic , care mă trimetea la „minge" şi la „săniuş", şi-mi zicea r idicînd a ră tă to ru l mîinii d r ep t e : „Fă- te t a r e , gîndă-celule, ca să te poţi apăra de c în i " . . . şi a l t eor i : „Fi i în ţe lept şi îndrăzneţ ca fiarele codru lu i . . . "
El îmi dorea fericirea, care se afla în s ă n ă t a t e şi-n no i , — nic ioda tă în jurul nos t ru . . . însă bunicii buni şi englezii la noi sînt. foarte r a r i .
1912
POVESTEA VORBEI O Copilul r îzgîial rămîne ne invă ţa t . (Anton Pann)
• O mamă bună , care dă ca însăşi învă ţă tu ră copiilor s ă i , e pururea lot ce-mi pare mai frumos în lumea aceasta . (Pestalozzi)
• Munca gîndeşte , lenea visează. ( Ju les Kenuid)
• Via ţa esle un dar pe care îl meri tăm numai alunei cînd îl dă ru im. (Rahindranath Tagore)
• Vir tu tea nu constă în abţ inerea de la viciu, ci în nedorirea lui. (Bemard Shaw)
• Pierderea vremii bune este maica şi sămînţa vremii rele. ( D . Cantemir)
• Matura însăşi urmăreş te nu numai să ne dea pos ib i l i tă ţ i le cuvenite pentru vremea de ac t i v i t a t e , da r şi frumoase mijloace de a'ne în t rebuinţa clipele de răgaz. (Aristotel)
• Educa ţ i a fără deprinder i este c lădi tă pe n i s ip . (Uşlnski)
• î n v ă ţ ă t u r a îţi dă lumină , dar nu te îna l ţ i decît pr in caracter . (O. Densuşianu)
Portret de BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA
î n sistemul categoriilor et ici i , I , l . i !o! ia ..< ii}i"t Î M I tec central Lucru( iV-.- lü este expl icabi l , deoa-rece via iu însăşi, relaţi i le sociale şi normele de conrluilă dintre ou-incni nu pol funcţiona fără îndatoriri murale. Oriunde există relaţii ale omului cu al ţ i oameni şi oriunde omul oslo supus unui proces de educare, apelul la cerinţele datoriei este cont inuu.
Fiind o expresie a relaţ i i lor sociale, obligaţi i le morale se. schimba pe măsura transformării aces-I or re la ţ i i : fundamental răni ine însă faptul că apar în conşt i inţă ca o necesitate de ordin etic de a răspunde unui complex de obligaţ i i (au caracter coercitiv) ale omului faţă de societate şi faţă de sine însuşi: obl igaţ ia de a respecta normele de condui tă morală , de a par t ic ipa la munca peniru realizarea progxs i i lu i , de a-ţi iubi patria şi poporul, obligaţ ia auloper-l'ocţionă r i i j i re fes i onale, cui turale, ideologice şi morale. Desigur că există şi alte îndator i r i decît cele morale ca expres i i ' ale cerinţelor de ordin pol i t ic , jur idic e le . Şi acestea au un anumit conţinut moral , însă nolele lor de bază privesc domeniul respectiv.
Ceea ce conferă însă o valoare socială obligaţ i i lor morale este direcţ ia şi orientarea lor in sensul cerinţelor progresului social şi au-t operfec ţ i oJ i ări i omului .
în socialism dator ia morală capă tă o mul t i t ud ine de a l r ibu te izvorâte din conţ inu tu l nou al obligaţ i i lor generale de relaţ i i le din cadrul cărora exploatarea a fost l ichidată . F a p t u l că obl igaţ i i le derivă din cerinţele progresului, că ele se stabilesc intre oameni liberi şi in scopul satisfacerii nevoilor lor mater ia le şi spi r i tuale , relevă un mod nou de îmbinare a obiect ivului şi subiec t ivulu i . Din corespondenţa necesităţ i i morale cu tendinţele dezvoltăr i i omului se desprinde concluzia că în munca educa t ivă trebuie să se ţ ină seama de dezvăluirea importanţe i respectării îndator i r i lor , al îl pentru progresul social , cît şi pentru afirmarea personal i tă ţ i i umane .
Aşadar, îndeplinirea îndatoririlor morale are-o mare impor tan ţă pentru v ia ţa socială şi to todată pentru dezvoltarea omului . Ia r perfecţionarea omului nu poate fi concepută în afara obligaţ i i lor sale profesionale, obşteşt i , sociale şi a celor referitoare la perfecţionarea cunoşt inţelor sale şi a modului de comportare .
în conceptul de dator ie se îmbină ceea ce e necesar, derivind din relaţ i i le sociale, cu dorinţele , sent imentele şi interesele oamenilor.
De aceea, obl igaţ ia morală trebuie să ducă la educarea unor dor in ţe , sent imente şi năzuinţe umane Superioare. Chiar îndatorir i le morale , pe care omul Ie îndeplineşte fără plăcere sau da tor i tă unor forme de constrângere, nu duc în societatea noastră la înăbuşirea personal i tă ţ i i umane , ci la afirmarea ei. Un exemplu caracter is t ic ii consti tuie obligaţii le morale faţă de muncă şi învăţăt u r ă . Cu toate că obl igaţ ia mora l ă de a munci şi de a dobîndi anumi te cunoşt inţe nu este în
1
I Si H fi
î î
I C O
6 1 morale
toate cazurile însoţită de plăcere, realizarea ei îmbogăţeşte omul din punct de vedere moral si intelectual .
Omul însă trebuie deprins, de la cea mai fragedă vî rs ta , să-şi înţeleagă îndatorir i le sale, să le realizeze diu convingere şi cu plăcere. Are o mare impor tan ţă dacă omul îşi îndeplineşte îndatoriri le cu interes, din conşt i inţa datoriei sau din teamă şi consl.ringere. Rezul ta te le nemijloci te , cît. şi cele privind dezvoltarea omului , sînl cu mul t superioare dacă acţ iunea este făcută pe baza înţelegerii conşt iente. De aceea, educarea conşti inţei datoriei morale const i tuie o latură impor tan tă a muncii educat ive , înlrucît pune în valoare potentele umane creatoare , capabi le nu numai să realizeze diferite sarc in i , ci să le depăşească cont inuu. Omul , care şi-a însuşit normele de comportare în spir i tul necesităţ i i elice si care acţ ionează din convingere în orice împrejurare , nu îşi va încălca îndatorir i le faţă ele ceilalţi oameni şi faţă de sine. K\ va fi capabi l să selecteze coordonatele majore ale necesităţi i morale şi să se comporte in spir i tul lor. Comportarea in muncă şi în v ia ţa obştească a oamenilor societăţii noastre ara tă că omul zilelor noast re , educat în acest sp i r i t , construieşte în mod eroic şi se transformă pe el însuşi . în şcoala muncii , a învă ţă tu r i i , a par t ic i pări i la v ia ţa obştească se educă şi respectul pentru cerinţele datoriei morale . Sublinierea neces i tă ţ i i educări i Conşliinţei datoriei nu înseamnă desigur predici mora l iza toare , ci antrenarea oamenilor la îndeplinirea obligaţiilor, reliefarea semnificaţiei necesi tă ţ i i lor. Căci datoria trebuie învă ţa t ă , iar pentru respectarea ei trebuie - aşa cum a observat încă Cicero — „şi deprindere şi exerc i ţ i i " .
în acelaşi t imp. este evident că un nivel cul tura! şi ideologic ridicat îl ajută pe om să acţioneze în spir i tul da tor ie i morale , să-şi formeze -simţul dator ie i .
Legătura cu " modal i ta tea de comportare pract ică şi înţelegerea conştientă a datoriei a ra tă importanţa ei 'pentru îmbogăţirea şi înfrumuseţarea profilului moral al omului şi a rapor tur i lor sale cu ceilall i oameni .
Din sublinierea însemnătăţ i i laturi i subiective a conceptului datoriei mai rezultă şi necesilalea de a acţ iona în vederea modelării sent imentelor , intereselor şi idealurilor în conformitate cu cerinţele unei natur i umane superioare.
I ' r ă d i c a educat ivă ne ara tă că numai cunoaşterea dator ie i , cunoaşterea seacă a modului în care este necesar şi trebuie să- se acţioneze nu este suficientă. înţelegerea conşt ientă a datoriei morale t rebuie să se transforme într-o trăire puternică şi profundă. Dacă cineva es le în s tare să trăiască succesele sau nenorocirile grupului social (familie, şcoală, uzină, popor etc.) din care face par te ca pe propriile sale succese sau nenorocir i , atunci este capabi l să-şi t răiască dator ia , nu numai să o cunoască. Pe de a l tă pa r te , aprecierea propri i lor fapte din punct de vedere emol iv . t răirea lor suhiee-
1iv,"i cu loa!>- implicaţi i le ci . ti.stacţie, căinţă olc.i .'â naşte!-.-la ceea ce, H I deobşle, nuntim conşti inţă morală, la tă de ce. pentru munca educativă (îndeosebi, în scoală şi în familiei o mare importantă are acţiunea, de formare a sent imentului datoriei astfel ca obligaţi i le morale să devină cerinţe interioare. Mai a l'-s. ia vîrsta copilăriei , at i l păr in ţ i i cit şi profesorii pol să facă apel la afectiv i ta tea copilului , slimuliiid dor inţa şi plăcerea sa pentru îndeplinirea unor îndatorir i specifice, aclionînd asupra modului specific de percepere şi a jut înd copilul să înţeleagă valoarea şi necesitatea datoriei ca o trăire proprie. Legată de emoţii le şi sent imentele omului , de viaţa lui de fiecare zi, da tor ia poate deveni un mod de reglementare a comportăr i i . Cu cit omul are cunoştinţe mai bogaié , cu cil sent imentele sale profunde si aci ivii exprimă măsura în care comportarea natura lă a omului a devenit umană, cu atît se vor putea îmbina mai slrins interesele generale cu cele personale.
Caraclerul complex al calegorioi dator ie i morale şi implicaţ i i le sale educative solicită acţ iunea tuturor factorilor educat iv i .
în familie, educarea datoriei constă şi in comporlarea de fiecare zi a păr inţ i lor , în respectarea de către ei a obligaţ i i lor lor morale. Tol.odală, atît familia cît şi şcoala trebuie să-1 determine pe omul care se formează în acest cadru să-şi îndeplinească obligaţiile pe baza înţelegerii necesităţi i ior şi diu obişnuinţă şi convingere, cu plăcere şi s imţ de răspundere . Ansamblul de pr incipi i şi metode pedagogice pe care le deţin educatorii îşi dovedesc eficienţa şi în această problemă, dacă se au în vedere necesităţi le progresului ţării noastre şi ale dezvoltăr i i mult i la terale a omului.
G H E O R G H E BERESCU
Desan CAHIL RESSU
f . f Pr ie tenia esle unul din cele mai
măreţe şi mai înăl ţă toare sent imente ale sufletului omulu i , care t rebuie înrădăcina t în sufletul copiilor încă de t impur iu . Ţinind cont de mul t ip le le lui va len ţe , am făcut o invest igaţ ie sociologică în r îndul a 40 de famili i ai căror copii studiază la Liceul nr . 1 „ Ioan Slavici" din Arad . Le-am adresat următoarele în t rebăr i :
1-— Urmăr i ţ i alegerea cercului de pr ie teni a i copi lului dumneavoas t ră?
2 — Ce ca l i t ă ţ i dori ţ i să a ibă pr ie tenul copilului dumneavoas t ră?
3 — Cum s t imu la ţ i şi supra-vogluaţi sent imentul pr ie tenie i , al colegia l i tă ţ i i şi colec t iv i tă ţ i i?
4 — Ce rol socoti ţ i că are prietenia în formarea personal i tă ţ i i copilului dumneavoas t ră?
Ceea ce este domn de sub l in ia t încă de la începutul consta tăr i lor este faptul că la p r ima întrebare toţ i pă r in ţ i i anche ta ţ i au răspuns a f i rmat iv . D a r nu pu tem trece cu vederea că 5 d in t re ei au da t răspunsur i echivoce, pozi t ive doar pe j u m ă t a t e : „Urmăresc într-o oarecare măsură alegerea cercului de p r ie ten i" (B.D. — felcer), „Da , dar nu întotdeauna" ( I .T . — funcţion a r ) e tc .
La în t rebarea a doua, p r iv ind ca l i t ă ţ i l e cerute pr ie tenulu i copilu lu i lor, s-au da t , în genera l , răspunsur i s tereot ipe , în care revin cu ins is tenţă cuv in te l e : modes t , s i l i tor , c ins t i t , s incer, cu o ţ i n u t ă mora lă îna l tă e tc . Reproducem, f ragmentar , c î t eva din e le : „ . . . s ă iubească pe aproapele său , să constituie un exemplu bun , să fie demn de cinste într-un s t a t social is t" (F . Gh. - şofer la I .C.O.A.) , „Doresc ca pr ie ten i i fiicei mele să fie elemente c ins t i te , care c i tesc , se cu l t ivă , frecventează concerte şi s în t pr ie ten i devo ta ţ i " ( I .S . — profesoară de franceză şi engleză), „Să fie cel puţ in de n ive lu l copilului m e u . S ă fie cumin te ,de caracter" (M.N. — inginer) , „Să aibă ca l i t ă ţ i l e ce îi lipsesc fiicei mele" ( H . H . — soră do sp i t a l ) .
în t rebarea a t re ia a susci ta i un interes mai amplu în r îndul părinţ i lor. Formele de îndrumare şi supraveghere a!e pr ie tenie i , coleg ia l i tă ţ i i şi colec t iv i tă ţ i i fiind mult ip le , s-au p r imi t şi răspunsuri din cele mai va r i a te , în care un procentaj p recumpăni tor îl înregistrează sfaturile şi exemplele personale ( 7 5 % ) . Alţ i pă r in ţ i consideră că drumul spre pr ie tenie , spre întăr i rea sent imentu lu i de colegiali tate şi colect ivi ta te poate fi găsit şi prin lecturi indicate , prin întâlniri acasă, prin excursii organizate de p ă r i n ţ i , împreună cu copiii lor ( 1 2 , 5 % ) . Pr in inlervent i i direcle
iu diferendele dintre elevi şi exprimarea unei păreri personale (5%) : . , in caz că aio neînţelegeri cu colegii. îmi dau cu părerea despre cel ce are drepţii te" (T. I . — funcţ ionar) . Pr in jocuri — acasă la lu un coleg sau pe terenuri le de sport ( 5 % J : „Supraveghez să se joace c ins t i t , corect, să nu înşele" (V.S. —învă ţă tor ) . Unuls ingur dintre pă r in ţ i i ancheta ţ i a da t acest răspuns : J Avînd încredere în copilul meu, nu mă amestec în prieteni ile sa le" .
Cît priveşte înt rebarea a pat ra — „Ce rol socotiţ i că are pr ie tenia în formarea personal i tă ţ i i copilului?" — to ţ i cei cărora le-a fost adresa tă au răspuns pozi t iv , acor-dîndu-i acestui sen t iment un rol preponderent : „Pr ie tenia dezvoltă sp i r i tu l colectiv, combate egoismul şi separa t i smul" ( ta tă l lui P . O . din clasa a X-a Ii), „ î n afara mediului famil iar şi şcolar, prietenia este factorul care contr ibuie cel ma i m u l t la formarea deprinderi lor" (L. Gh. — medic) , „Prietenul este un suport mora l , în mul te cazur i . De aceea, e bine să-1 a i d ina in te" (părinţ i i lui V. O. din clasa a IX-a A). în cele de mai jos , reproducem pe larg convorbirea ce-am avut-o cu doi d in t re pă r in ţ i despre pr ie tenia copiilor lor — două exemple , două feluri de înţelegere şi interpretare a acestui sen t iment .
O F A T Ă „ Î N C U L A T Ă " Ş I T E M II-E I L E U N E I M A M E
Discuţ ia se poar tă în jurul elevei D . D . d i n clasa a X-a C. Destăinuir i le tovarăşei D . E . — m a m a elevei , profesoară la o şcoală comercia lă , o femeie încă frumoasă •-sînt s incere,fără escamotăr i şi subterfugii.
— Fiica mea? — ne spune interlocutoarea — o „ încu ia tă" 1 Da , da, a ţ i r e ţ inu t bine — o „ î n c u i a t ă " ; dacă ar fi, b ine în ţe les , s-o pr iv im numai prin pr izma pr ie teni i lor co le cul t ivă , a re la ţ i i lor d in t re ea şi semenii de v î rs tă ei . Căci în alto p r iv in ţe , es te destul de dezgheţa tă . La şcoa lă ,de p i ldă , are numai note de 9 şi 10, este p r in t re pr imi i din clasă. Cu prietenia însă, la ea e o problemă. Fi ica mea n-are pr ie ten i ! E o f a i ă re l rasă , t imidă . E adevăra t că are două colege do c l a s ă — pe B . D . şi I .E . — cu care se mai consultă uneori în probleme legate str ict de şcoală, cu care mai învaţă in pe r ioada tezelor sau examenelor mai grele. Pe băieţ i insă nu-i poa te suferi. Nici la şcoală, nici p ' s t radă — nicăier i ! Vreau să vă povestesc o in t impla re , care mi-a da t mul tă bă ta ie de cap , în iarna t recută , în l r -una din recreaţ i i un coleg, în joacă desigur, o pr inde [io fiica mea pe la spato , de ochi.
(CnTtlinv.orc in pun. i<))
ţy.- l In S I F A R Ă <!<• « el.j 1"' ela JE.
r mul t" uşi . I O A P A R T A M E N T ••
nivele. Acestea .sini. cele cmc , u i f i r m a localului fie ;ijMaculaţii: publ ica ce le ocupă, dau m i m r propriu /.voltei c lădir i l:i Ci.rc n« referim: U.NION. Cit i torul realizează, desigur, că e-ie vorba dc blooul- turn care reliefează agreabil d ivers i ta tea ai hi tectonică a Piet i i P a l a t u l u i Republ ic i i . TEMPERATURA » ( Vî>, «i l.î 1 .,A('ASÄ". Am col indat blocul, cu sent inienlul că străbat. — evident , pe vert icală — nu dimensiuni le unui edificiu, ci aj unei ver i tabi le aşezări omeneşt i . în t r -adevăr , cele 89 de apa r t amen te , care în circums tan ţa aşezării lor pe orizontală ar deveni tot a t î tea case, sînt locuite de un număr egal de familii . Din t re mcmlui i matur i ai acestora, 138 exe ; \ i t ă 18 profesiuni diferi te , şi veghează to todată lu creşterea şi educarea a 103 t iner i , din care 71 încă n-au împlin i i v î rs tă de 18 an i.
l a l ă -mă , deci, în int imita tea unor oameni care. dincolo de divers i ta tea de ocupaţ i i , v î rs tă , obiceiuri , men ta l i t ă ţ i şi cunoşt inţe , formează o colect ivi ta te care îşi petrece lao la l tă doi din cei trei opţ i ai unei zile de calendar şi cu unele excepţ i i -— îşi învăluie blocul în căldura cuv în tu lu i ACASĂ.
Vizi t înd de mai multe ori şi la ore diferite impunătoarea c lădire , mi-am da t seama că pentru unii locatar i t empera tu ra lui „acasă" ajunge la aceea a inimii numai după ce au in t r a t în apar tamentu l
proprii ' , in V I ' : ' I I I > ' cr pcnlm a l l n .
holului de Iu in' rarva in be-e
plf-cuţe şi s o n e r i i gri juliu dichisi te , C U R A T E , I A R uşiior, pesio frumuseţea in i ţ ia lă , li s-a mai adăugat un «• inefabil R O R E l e -a insufla i A ia ţ i i , căldură proprie . Dar an; văzul şi sonerii u l imîr id do firele electrice, ori numai firele, resturi de cti chete cu mîzgăl i lur i în loc dc r ame .
Am poposi t la etaje ale căror balcoane interioare le-am asemuit cu nişte minuscule grădini suspenda te , încărcate de clorofilă, culoare şi umbră . Şi, megieşe, dedesubt ori deasupra , al te ci te va balcoane însingurate de tăcerea t r i s te ţ i i uscate a prafului aşternut pe cioburi de jucăr i i , de mobi lă , pe sticle şi damigene goale.
Sînt şi acestea — evident — cî-teva linii de termometru care indică tempera tura cuvîntu lu i „ACASĂ".
In te rpre t înd înţelesul lucrurilor de pe a l t p lan — plan ce interferează cu p r i m u l la toate unghiuri le — s-ar putea afirma că aici este vorba de o şcoală, pe cît de impor tan tă , pe a Ut de complexă , în care cei mari dau celor mici lecţii fără pauze şi vacanţe . Lecţi i de v ia ţ ă , care se sedimentează pentru o v ia ţă .
Jo s , în hol, trei copii aş leaptă liftul. Te incintă veselia lor, ca şi sa lu tu l — rost i t , se vede bine, din inimă — cu care întâmpină un grup ce se apropie dinspre in t rare : o familie — t a t a , mama şi doi copii — care so întoarce acasă. Nu mai era, însă, dc na tu ră să
incinte ne nimeni taplul că lai a -." !•• i ^ p a n i â I ; - . ! U T şi • a ;> cînd n-ar fi o b - v v a t gestul de a i>- ofe-ri i i ; ! ; ; t ' i i ! ' ' 2 , L I T I Ă L i a dat pe cei trei copii la o pa r le şi s-a instalat cu toţi ai săi în lift. IVioi i opiii şi — împreună cu ei — nici ea, nu mai eram la fel do veseli .
Pe pal ierul spaţ ios al etajului X I . un copil se juca de unul singur cu un avion confecţionat de el din car ton. După ce-i dădea drumul să plutească p înă la etajul de dedesubt , se repezea după el , cîte trei t repte de-o d a t ă , îl readucea pe „pista de decolare", î l . . . decola din nou. A apăru t mama , desigur chemată de la rma . . . av ia to ru lu i . Văzînd însă bucăţelele de h î r t ie de pe jos, şi-a certat copilul mai ales pentru ele şi l - a p u s să le s t r îngă pînă la una . în vremea as t a , la apar tamentu l de vis-a-vis s-a întredeschis o uşă, au a p ă r u t două an teb ra ţ e şi au scutura i de câteva ori o faţă de
URCĂ masă. Uşa s-a reînchis imediat şi pe pardoseala neagră au rămas cîteva f i r imitur i de pî ine . Aşa puţ ine şi neînsemnate , cum erau. dar s t ră luci tor de a lbe , mi s-a pă ru t că în ochii copilului — care se u i t a la ele — au luat proporţ i i le unui morman. . .
Am d a t să urc spre terasă. Deod a t ă , din îna l lu l casei scărilor s-a s t î rn i t un potop de invect ive. Ce s-a în t împla t , m-am lămur i t pu ţ in după aceea. Norul din care s-a zămisl i t o asemenea s t ihie a fost un lucru fără impor t an ţ ă . Un locatar de la eta jul XV, aş tept în-du-şi copilul cu care voia să coboare , a zăbovi t c î teva secunde cu uşa l if tului deschisă. Al t locatar dela etajul X I V , părîndu-i-se probab i l ore cele c î teva secunde, a început să ţ ipe , vorba aceea, ca la foc. Ati l ' ! Oare , pent ru toate urechile care au auzi t l imbajul neurban al aceslui locatar (părinte şi el , mi se pare) , faptul s-a mărgin i t numai la Kt UV Nu-i exclus ca ecoul lui să fi fost mai puternic şi mai prelungi t decât acela stîrn i t în casa scăr i lor .
Blocul are cîteva ore în râs! impui cărora s-a s tab i l i t un consens în ce priveşte bineveniţi i odihnă post-mer id iană . Da r , f i inţă insensibilă şi moar tă mai to t res tul zilei , un pian de la etajul VII îşi încheie repausul tocmai a tunci cînd şi-1 începe blocul . Clapele-i răscoli te de mîini începătoare fac corzile să ţ ipe din toate tonuri le majore. P ropr ie t a r i i lui s înt poate convinşi că oferă o lecţie d e . . . pedagogie, dacă fac să coincidă orele de exerci ţ iu ale copiilor tor cu orele de binefăcătoare odihnă ale vecinilor ce se află, şi ei . „la ei acasă".
La etajul I X , sunam la apart a m e n t u l cu n r . |̂•.,.
— M a m i n u - i acasă, m ă l ă m u reşte preveni tor un b ă i e ţ a ş ce cobora scara etajului s u p e r i o r . C red că va v e n i curînd.
— M a m i o s i e . . . m a m a ta'V-— N u , e s t e . . . l a l - o c ă vira-'
NU NE CREŞTEM NUMAI OOri t l NOSTUL E r a i o v a r ă ş a Gînju Victor ia , m e m b r ă a c o m i l e l u l u i d e b l o c , c h i a r omul pe care--! c ă u t a m . M - a m i n t e r e s a i d e i . r i a l u l oar- ' - i s p u s e s e . . M a m i " : I - R A N I sU;'ar că D A C Ă
n u - i e s l e l in . Itvbnie să - i fie m ă c a r nepot .
15 ETAJE
— Aa, Dănu ţ? N u ! Es te al familiei Podrumaru de la etajul X . E în clasa a IV-a la Şcoala generală „Vasile Alecsandr i" , p remian t cu media 10. P ă r i n ţ i i f i indu-i mul t plecaţi de-acasă, am început să n u l mai alegem dint re cei lal ţ i cinci copii ai noş t r i .
— Dar când s în te ţ i şi dumneavoastră la servicii; , cum îşi petrec t impul cei . . . şase copii pe cure-i aveţ i?
— Apoi, la drept vorb ind , am mult mai mul ţ i copii . Sînt şi alţ i i în s i tua ţ i a lui Dănuţ , Eu nu sini ocupată în producţ ie . Din 49 de mame cîte sînt deocamdată în bloc, 11 sintern casnice. Ne îm-păr ţ im grija copii lor . în ce-i priveşte pe ai mei, s înt destul de mari ,
— Aveţ i , se pare , mot ive destule să fiţi mu l ţumi t ă de copiii dumneavoas t ră . . .
-- î n t r - adevă r , n-am nici un motiv să spun că nu. Ală tu r i de profesorii lor. ne-arn s t r ădu i t şi noi, pă r in ţ i i , s ă i creştem bun i , să ajungă oameni de omenie. Nu-s ră i , dar ar fi p u t u t , cred eu, să fie şi mai bun i , dacă si a l ţ i păr in ţ i s-ar fi ocupat mai mult de copiii lor . . .
- - VI — Spun asta pentru că nu ne
creştem nic iodată s inguri copii i , ci împreună cu a l ţ i p ă r i n ţ i . Copiii nu-şi trăiesc singuri copi lăr ia , ci cu a l ţ i i de seama lor.
— Am impresia că dumneavoas t ră , cele 11 casnice, v-aţi a suma t o sarcină destul de dificilă în s i t ua ţ i a , aş zice, un pic cam vi t regă din acest punc t de vedere , în care vi se află blocul . Mulţ imea as ta de copii — vîrs te diferi te , educaţ ie impr imată acasă difer i t , temperamente deosebite — , ca să te ocupi cum trebuie de ea presupune si mijloace adecvate . Bunăoară , o încăpere des t ina tă anume copiilor din bloc — în blocul „Cireşica" a fost amenaja tă muc, păca t că nu sînt prevăzute chiar de către constructor! — în care, sub îndrumare şi supraveghere pr in ro la ţ i e , să se poa tă organiza ac t iv i t ă ţ i interesante şi educat ive .
— No-am gindil şi noi la aşa ceva, da r n-am izbut i t încă să-i secondăm pe vecinii de la „Cireş ica". Va ra , în lipsă de ceva mai bun, cineva a propus să întrebu in ţăm terasele blocului în acest scop. Copii i , însă, r ămîn copi i . . . terasa este pr imejdioasă, oricît, de înalt ar fi împre jmui tă . Tocmai fiindcă n-avem un astfel de mijloc, adecva t , Nicuşor, unul din copiii familiei Dumit r iu de la etajul V I I , a fost, tocmai la sfîrşit de an şcolar, v ic t ima unui accident de c i rcula ţ ie .
•— Am văzut şi cu o mul ţ ime de copii jucîndu-se pe palierele etajelor, sau în juru l blocului , la colimái nepotr ivi te ore. Pînă una-a l ta , nu s-ar putea face altceva? Excurs i i prin Bucureşti cu cît mai mul ţ i copii , vizite, u t i le , sau al te le asemănă toare . Tocmai despre o situai ie s imilară am auzit pe doi părinţ i D I S Y U T Î N D . Unu! socotea c-ar fi posibil ca, prin cont r ibuţ ia părinţi lor, să fie angajat c ineva, care,
SPRE''- - ' ' - • • i r '
VI ITOAREA PROFESIUNE
A l l
Interlocutorii mei au fost, de astădată, 253 de tineri candidaţi la concursurile de admitere în învăiămîntul superior
D ialogul nostru a începui în toamna anului şcolar al ulti-
mei lor clase de liceu, cînd i-am Întrebai : „Ce profesiune vreţ i să vă alegeţi după terminarea şcolii?
-- l n g i n e r . a u răspuns 35 ,56%, ; c a d ru d idact ic , :i0, '83%; medic, farmacist , 15 ,18%; jurist , ar t is t , mi l i tar , cerce tă tor şti inţific — au adăugat 11,48%'.
— Juca nu ne-am holăr i t , e greu să alegi încotro s-o apuci, a fost răspunsul, a (»,32% din t iner i .
Ramur i le profesionale indicale cuprind un total de 60 de special i t ă ţ i : ingineri -- 15 spec ia l i t ă ţ i , în ordinea prefer in ţe i : chimie indus t r ia lă , mec a n i c ă, agr o n o n i i e, e lectrotehnică, construcţ i i civile, chimie a l imentară , av ia ţ ie , pe-Irol-chimie, te lecomunicaţ i i , cons t rucţ i i maşini , geologie, hor t i cul tura , electronică, indus t r ia lemnului , s i lv icu l tu ră : cadre di-dael ice - ]() spec ia l i t ă ţ i : limba romană, istorie, ş l i in le na lura le .
fizică, educaţ ie fizică, franceză, engleză, desen, chimie, geografie.
Nu toţi t inerii şi-au manifestat dor in ţa să urmeze învă ţămîn tu l super ior : 18 d in t re ei au op ta t pent ru şcoli tehnice de petrol-ohimie, C . F . R . , radio- telecomu-nicaţ i i , desenator tehnic şi av ia ţ ie , şcoli tehnice sani tare şi de farmacie. Alţi 20 de absolvenţ i de l iceu vor să candideze la' ins t i tutele pedagogice dc 3 ani, pentru a deveni cadre didact ice.
Numărul specia l i tă ţ i lor indicale e încă prea mic faţă de cele exis tente în economia noas t ră naţ ională , dar in orice caz mai mare şi mult mai ca l i t a t iv decît cele 36 de profesiuni ale păr in ţ i lor , d in t re care 23 la un nivel de calificare inferior.
Păr in ţ i i a 178 de tineri n-au pu tu t ajunge in v ia ţă decît pe prima I reaptă a calif icări i , fiind lipsiţi de posibil i tăţ i mate r ia le şi de condiţii sociale favorabi le .
di şi fiecare din ei dorea şi ar ti fost îndrep tă ţ i t să se realizeze mai mult . Numărul profesiunilor părinţ i lor are valoarea unui eşantion, r ep rezen ta t iv la un moment da i . Astăzi, mulţi d in t re ei s-au valorif icat prin cursuri serale şi fără frecvenţă.
— De ce v-ali ales profesiunea, respectivă '•'
- îmi p lace! (59,20%). - Vreau să fiu ulii (22,53%). _ K o profesiune de vi i tor (8,17%). — Simt că am ap t i tud in i pent ru profesiunea pe care mi-am ales-o (3,17%). Desigur, nu m-aş pu tea dec lara întru totul sat isfăcut de aspectul can t i t a t iv al răspunsuri lor obţ inute . P rea puţini t ineri şi-au ales profesiunea ca rezul ta t al descoperiri i apt i tudini lor personale dir i ja te în dezvol tarea lor de căt re şcoală şi fami l ie ; p rea mulţ i motivează cu „îmi p lace" , fără să ştie însă „de ce" şi pent ru cîtă vreme. Din r înduri le acestora se recrutează , de obicei, oscilanţi i .
— De cînd v-aţi alcs-o? — M-ara hotăr î t pent ru profe
siunea aleasă în cursul scolii generale (40,10%). Restul de 59,90% * s-au hotăr î t în cursul liceului. Din t re aceşt ia , 70,89% s-au declarat decişi pent ru vi i toarea lor profesiune în momentul alegerii secţiei umaniste sau reale (clasa X-a).
N-am acordai decit o valoare relat ivă alegerii profesiunii încă din pr imele clase ale şcolii genera le . E vorba acum dc o aspi ra ţ ie profesională şi nu de or ientarea profesională propriu-zisă. Interesele profesionale se precizează mai tirziu," ca rezu l ta t al educaţ ie i .
-- Cine v-a influenţat în alegerea ci !'
— „Îmi place să citesc. Lectura m-a a ju ta t să mă decid pentru car iera de constructor de avioane." (B. Vasile — Braşov) . „Am discu ta t de mul te ori cu special işt i din producţ ie , care mi-au dezvălui t f rumuseţea şi impor tan ţa economică şi socială a inginerului special is t în energet ică ." ( D . Vanda — Bucureşt i ) . „Şcoala noastră a organizat mai multe vizite în producţ ie , care m-au influenţat in alegerea profesiunii" (O. Mihai — Bucureşt i ) . „Urmăresc filmele ştiinţifice şi bineînţeles şi pe celela l te . Aşa m-am convins că mi-am ales bine profesiunea de medic". (D. Roxána — Bucureşt i ) . ..Tovarăşa dir igintă n e a . informat despre conţinutul mai multor profesiuni. Tot ea m-a ajutat să mă cunosc mai bine si să-iui aleg profesiunea de vi i tor cit mai aproape de înclinaţii le mele. Tîu am dori t să devin actor ele tea l ru . M-am convins că, din cauza emot iv i tă ţii pe care nu pot. n i c i cum să mi-o înfrîng, n-am să fac faţă în această profesiune. Pe scenă mă bîlbîi grozav. M-am gîndit cum voi a ră ta în chip de Romeo, fă-cind dec la ra ţ i i bî lbîi te Julietej . . . . Am opiat pentru profesia de opera to r de film. Nu pot r enun ţa totuşi la a r t ă ! " (M.Lucian . — Braşov). „N-am discutat cu nimeni despre profesiunea aleasă". (A.Mircea — Făure i , reg .Gala ţ i ) .
— Ce părere au părinţii? Ambii păr inţ i sînt de acord —
8 5 . 7 6 % ; numai unul din p ă r i n ţ i e de acord — 3,99 % ; pă r in ţ i i nu sînt de acord — 7.10 % ; indiferenţ i ~ 1,97%; nu s-a d i scu ta t cu păr in ţ i i '— 1,18%.
„Eu vreau să devin ingineră în chimia a l imenta ră . Tala e de acord cu mine. Mania nu vrea ca să plec la Galaţ i , la facul ta te . Mă sfătuieşte- să mă fac profesoară, să ră-mîn în Bucureş t i " . (A. Cornelia
l îucnreşl i) . „Păr in ţ i i mei vor să devin farmacistă . Eu vreau să
mă fac planif icatoare" (l.Geor-geta-Craiova). „Tata şi mama nu sini de acord cu mine, dar nici intre ci nu se înţeleg: fiecare- vrea să mă fac al tceva. Eu vreau să urinez şti inţele juridice, să mă fac judecător . T a t a vrea să devin medic, mama viea să urmez limbile s t ră ine . să devin gh id" (G.Luminiţa - lircşov). „Părinţ i i r/iei mă lasă să-mi aleg orice meserie doresc. Au încredere in m i t e " (M. Alexandru, lauca-sat , reg .Galaţi) .
— Cum (•-«/» pregătit pentru, ea? „ î n v ă ţ pentru concursul de ad
mitere în facul la ic" (100%). „Am medi ta tor la matemat ică şi fizică, de la începutul anului şcolar" (30%). „Vreau să devin ofiţer in marina comercială. Am c i t i t : îndrumătorul marinăresc, Ist oricui navei, Construcţii navale . Sînt na-vo-modelist". (C.Vasile --- Liceul 30, Bucureşti) . „Dau examen de admi te re la construcţ i i , secţia ins ta la ţ i i . în t impul liber mă o-cup cu instala ţ i i le sani tare existente în casă: sudez o ţeava, mai schimb o garni tură la robinet . Col mai mul t am lucrat in perioada în care casa noastră a fost repara tă de către I .R.C.R." (D. Tudor — liceul 36, Bucureşt i ) . „M-am hotăr î t pentru electrotehnică. Am construit un a p a r a t de radio-recepţie şi un cuplu sonerie-elec-tr ică ' — 'telegraf Morse" (G.lon — Liceul clin Ianca-sat reg.Galaţ i) , „ incă de mic copil am iubi t tea t ru) . în cadrul şcolii am obţ inu t o serie de succese, care m-au s t imulat să-mi aleg această profesiune. Pasiunea mea pentru tea t ru e nel imita tă . Pentru pregăt i rea mea pract ică am par t ic i pa t la toa te concursurile art is t ice interşcolare şi am urmat cursurile la „Şcoala populară de a r t ă" — secţ ia actorie. Deşi am termina t această şcoală, continui si azi să iau p a r t e regulat la cursurile anului I I " (B.Liana — Liceul nr. 3 Braşov). „Ca vi i tor agronom, în vacanţele de va ră am făcut difer i te cercetăr i asupra plantelor şi în legătură cu pre lucrarea solului" . (T. Alexandru — Liceul din Ianca-sat , reg.Galaţ i ) . „Desfăşor act ivi tă ţ i voluntare în cadrul dispensarului din car t ie r" . (S. Alexandr ina , Liceul 23, Bucureş t i ) ; „Sînt membru al cercului de chimie al şcolii şi frecventez cercul de chimie organizat de facultate pent ru elevii şcolilor bucureştene. De asemenea, îmi place să citesc cârt i dc specia l i ta te ." (V.Iorgu — Liceul 23 — Bucureşti) . „Vara am lucrat pe un şant ier arheologic deschis de Univers i ta tea din Cluj la Ocna Sibiului. A fost o adevăra tă şcoală pentru mine. Nu concep o' altă profesie, decît cea de arheolog. Citesc mul te căr ţ i de istor ie ." (D.Puiu-Liceul nr.4 — Sibiu).
-- învăţaţi! învăţaţi! învăţaţi! Pentru a deveni ceea ce doreşti ,
t rebuie să te pregăleş l i cu serioz i ta te , din v reme.
— Cînd ai de gînd să te pui pe învă ţa t? l-am în t rebat pe un elev de clasa a X-a, corigent la ma te mat ică şi is torie, „vi i tor" inginer.
— La anu ' mă pun serios pe t reabă . Pe euvînt de onoare! — mi-a răspuns cu fermita te .
Tot aşa se vor fi gîndit şi alţ i i ca el, t ineri care n-au putu t face faţă concursurilor de admi tere in facul tă ţ i . D. Mariana, absolventă a liceului seria 196Í/65, a dorit să urmeze chimia. Astăzi e învăţătoare supl ini toare . B.Nicolaie din s tudent la ICEF a devenii, funcţionar la UCECOM. M.Olga a s t a t un an acasă, ca să „dea" din nou la medicină etc. etc.
-- Problema nu e deine simplă... . . .din mul te mol ive :
S t a I r u r i ( " a r c l i n - J U D I I I ! C J ! T l l l l l ' l ' l ' h i l s i ' J>.:ai<'
c a l i f i c a . •1.- Concursurile de a d m i t e r e in
facultăţi constituie o selecţie riguroasă a candidaţ i lor , pe Siază d e pregătire şcolară (mat puţ in înssi pe bază de apli l i idini) .
3 . - Mulţi t ineri nu-şi cunosc vocaţia profesională, ap l i tud in ihe ! In aceasta direcţ ie se face încă prea pu ţ in în şcoală).
4. — Informaţ ia t ineri lor şi a păr in ţ i lor despre condiţii le de calificare în diferi te profesiuni şi despre numărul acestora este încă defici tară. (Nici cadrele didactice, care îndrumează ac ţ iunea de or ien tare profesională a elevilor, nu cunosc încă tot ceea ce le este necesar pentru reuşi ta acţiunii tor în această direcţ ie) .
Or ien ta rea profesională a tineretului asociază într-o responsab i l i t a te comună şcoala, familia şi organizaţ ia de t ineret , pentru o îndrumare cît mai judicioasă a fiecărui t inăr - .către profesiunea care să convină propri i lor apt i tudini , cît şi economiei naţ ionale în rapor t cu cer inţele de dezvoltare a ei.
Erori le se plătesc, chiar dacă nu au o scadenţă imedia tă . Înt reruperea facultăţ i i („nu-mi place"), nereuşita în profesie (,.nu mi se pot r iveş te , m-am or ienta t greşit") reprez in tă tot a t î tea valori nereaî iza te , uneori rebutur i .
C olaborarca strînsă d in t re şcoală, familie şi organizaţ i i le de t ineret , spr i j in i rea familiei pentru a-şi lărgi orizontul de informare asupra posibi l i tă ţ i lor de pregăt i re profesională a t ineri lor, adecvarea în mai mare măsură a procesului ins t ruc t iv — educa t iv la cer inţele or ientăr i i profesionale a elevilor, îndrumarea în aceeaşi direcţ ie a ac t iv i tă ţ i lo r din t impul l iber sînt numai cî teva din măsurile care se întrevăd pentru a se asigura „omul pot r iv i t la locul po t r iv i t " .
Preocupăr i în acest sens s-au făcut mai evidente în u l t ima vreme. Tinerii cer să-i spri j inim în or ientarea lor profesională, ca să nu greşească. Noi avem da to r i a să le acordăm acest spri j in.
ROMEO DĂSCĂLESCU
Const i tu i rea Consi l iu lu i National al Organ iza ţ ie i Pionier i lor din R e p u b l i c a S o c i a l i s t ă România
(Urmare din pag. 1)
ta tea să înscrie în programele de ac t iv i t a t e ale detaşamentelor , ac ţ iuni care să completeze munca desfăşurată în clasă, d înd procesului educa t iv un i t a t ea necesară. O rezolvare asemănătoare se va realiza şi la nivelul şcol i i , unde comandantu l un i t ă ţ i i de pionieri va îndepl ini şi funcţia dc director adjunct , pu t î nd astfel să armonizeze programul de ac t iv i t a t e a l u n i t ă ţ i i cu sarcinile generale ale şcoli i . Această u n i t a t e , de al tfel , va î i posibi lă şi la n ive lu l consil i i lor ra iona le , regionale şi al Consil iului Na ţ iona l , preşedinţ i i a ces to ra ' î ndep l in ind şi funcţia de ad junc ţ i "a i şefilor secţi i lor de î n v ă ţ ă m î n t ale sfaturi lor popula re , iar preşedintoleConsi l iu lui Naţ ional pe cea de adjunct al Minis t rului I n v ă ţ ă m î n t u l u i .
în s tab i l i rea programelor de ac t iv i t a t e , comandan ţ i i de de taşamente şi u n i t ă ţ i vor avea , deci, în vedere, în p'rimul r înd , obiect ivele educat ive prevăzute pent ru procesul de î nvă ţ ămîn t , pe care Organiza ţ ia pionier i lor are sarcina să-l completeze, să-l lărgească şi să-l consolideze prin ac ţ iun i propr i i specificului e i . La nivelul şcolii , d i rectorul poa r t ă , în ca l i t a tea sa de conducător un ic , în t reaga răspundere pent ru organizarea şi eficienţa t u t u r o r ac ţ iuni lor educat ive in i ţ ia te a t î t î n c a d r a i , cît.şi în afara sol i i , pentru pionieri Şi şcolari .
Ce orientare va primi, în viitor, activitatea caselor pionierilor?
— în v i i to r se va î m b u n ă t ă ţ i subs tan ţ i a l a c t i v i t a t ea caselor pionier i lor , care , pe baza măsuri lor s t ab i l i t e de p a r t i d , vor p r imi o nouă or ientare , devenind pr inc ipa lu l ins t rument al consil i i lor Organizaţ ie i pionieri lor în îndrumarea metodică-şt i inţ i f ică a a c t i v i t ă ţ i i p ioniereş t i . Ac t iv i t a t ea caselor p ionier i lor — centre metodice de ac t i v i t ă ţ i pioniereşt i — se v a desfăura, în p r inc ipa l , prin a t ragerea u n u i larg ac t iv obştesc clin r îndul color mai bune cadre d idact ice de diverse spec ia l i t ă ţ i , care îşi vor aduce contr ibuţ ia l a s tudierea şi răsp îndi rea exper ienţe i pozit ive din u n i t ă ţ i şi de taşamente .
Consili i le Organiza ţ ie i p ionier i lor vor folosi casele pionier i lor mai ales în îndrumarea cercurilor şi formaţi i lor din şcoli , organizînd periodic — cu a jutorul acestora — consfătuiri metodice cu profesorii — conducător i ai acestor cercuri şi formaţ i i , ins t ructa je , sch imbur i de exper ien ţă , expoziţ i i şi treceri în revis tă (pe p lan ra iona l , orăşenesc şi regional) ale rezu l ta te lo r ob ţ inu te în ac t i v i t a t ea acestora , concursur i , campiona te , mar i serbări pioniereşt i .
Casele pionier i lor vor a ju ta consil i i le în instruirea comandanţ i lo r de p ionier i , p regă t ind , pentru aceştia, ac t iv i t ă ţ i model , îndrumăr i
metodice , colecţii de diferite mater ia le necesare ac t i v i t ă ţ i i cu p ionier i i .
Ce contribuţie pot aduce părinţii , famil ia , în activitatea cu pionierii? ,
— F a m i l i a este un colabora tor pre ţ ios nu numa i al şcol i i , ci şi al Organizaţ ie i p ionier i lor . P ă r i n ţ i i po t acorda acesteia un a jutor mul t i la te ra l , începînd cu pregăt i rea copii lor în vederea p r imi r i i lor în cadru l organizaţ iei şi t e rmin înd cu spr i j in i rea d i rectă a unor ac ţ iun i pe care Organiza ţ ia p ionier i lor le in i ţ i ază , împreună cu şcoala. Astfel , pă r in ţ i i t rebuie să formeze în famil ie un c l imat favorabi l pen t ru munca pionierească. Obţ inerea ca l i t ă ţ i i de „pionier" să fie pusă în fa ţa copii lor d rep t un obiect iv de perspect ivă care va încununa s t rădu in ţe le lor de a fi a scu l t ă to r i , respectuoşi , s i l i tor i la î nvă ţ ă tu ră .
Educa to r i p r icepuţ i şi pr ie teni ap rop ia ţ i a i pionier i lor , pă r in ţ i i t rebuie să se afle, ori de cî te ori este nevoie, în mij locul pionier i lor ,să- i a ju te , sfătuindu-i cu pricepere şi r ăbda re , să-şi organizeze c î t mai p lăcu t şi folositor t impu l íor l iber. E i t rebuie să se a l ă tu re , cu pas iune şi din convingere, comandanţ i lo r do u n i t ă ţ i şi de taşamente , cadrelor d idac t ice , în toa te ac ţ iuni le ce'se ini ţ iază pe l inie pionierească şi să a lcă tu iască , împreu n ă cu aceş t ia , un putern ic front educa t iv , însuf le ţ i t de dor in ţa d e a contr ibui la pregăt i rea şi educarea t inerei genera ţ i i .
1 7
El JUDECĂTORI DESPRE DELICVENTA JUVENILA interviu cu tovarăşii Aurora Dariu, Clara Caragea şi Tiberiu Szepesy, judecă
tori la Colegiul II Penal de la Tribunalul Capitalei Republicii Socialiste România
întrebare: — Care credeţi că sînt cauzele delicventei in rîndurile minorilor?
A. DARIU: — Ca jurist şi ca mamă, pot spune că principala cauză, deci principalii vinovaţi , sînt părinţii . Gel mai mare procent de delicvenţi minori î l provoacă famili i le dezorganizate.' Adică tocmai acei părinţi care.des-părţindu-se, uită că neînţelegerile dintre ei nu trebuie să se răsfrîngă, în mod obligatoriu, asupra vieţ i i copiilor lor. Mai ales că, majoritatea dintre aceştia se află la vîrstă cînd grija şi supravegherea părintească — sau lipsa lor — determină coordonatele viitoarei lor evoluţii omeneşti. Mă întreb, însă, ce structură sufletească pot determina acele manifestări ale unor soţi divorţaţi , care fac pe copil părtaş, de mic, la propria lor dezordine morală? Bărbaţi care aduc femei în casă — şi invers — fac cheiuri interminabile, sf idîndcele mai elementare norme de convieţuire obştească. în aceste cazuri, copii i fie că devin, la soară redusă, copii leite ale părinţilor, adică delicvenţi virtuali , fie că părăsesc pur şi simplu casa părintească ajungînd în anturaje înrăite, formate din indivizi fără ocupaţie, care îi folosesc direct în întreprinderile lor nelegiuite.
întrebare: — Numai din famili i le dezorganizate se recrutează viitorii clienţi ai tribunalelor pentru minori?
CL.CARAGEA: Incontestabil, cel mai mare procent. Dar sînt ş i cazuri cînd părinţii multora dintre ei s înt oameni cumsecade, muncitori serioşi în întreprinderea sau instituţia lor. Ei sînt de două categorii: unii nu se preocupă îndeajuns, din diverse mot ive , de educaţia copiilor, a l ţ i i , mai puţini , nu pot pur şi simplu să o facă, datorită gradului lor redus de cultură. Este şt iut că educaţia reclamă cunoaşterea unor principii şi norme şti inţif ice de modelare a personalităţii copilului. în această privinţă, organizaţiile cultural-obşteşti mai au încă multe de făcut. SÎstemul conferinţelor pe teme educative este bun, dar ele nu sînt suficiente. Sînt mult mai utile demonstraţiile concrete, pe cazuri, analizate de organele în drept, care să fie organizate la cluburile întreprinderilor, la casele de cultură, sau în cadrul lectoratelor din şcoli cu părinţi i .
T. SZEPESY: - Chiar şi unele cadre didactice nu găsesc, întotdeauna, tăria morală spre a răspunde actelor de indisciplină ale unor elevi recalcitranţi. O profesoară din raionul T, Vladimirescu, de pildă, a cerut unui elev să iasă la tablă. Acesta a refuzat. Ea 1-a invitat afară. Refuzul a fost repetat, în mod ostentativ. Isbucnind în lacrimi, profesoara a părăsit ea însăşi clasa. întrucît nici directorul şcolii n-a luat nici o măsură, elevul a avut cum se spune „cîştig de cauză", devenind un fel de „erou" în faţa colegilor. Un asemenea tînăr e un prezumtiv frecventator al unor cercuri dubioase, de o moralitate suspectă. Bea, fumează, ia parte la „ceaiuri", sau la alte „distracţii" de o întristătoare sărăcie spirituală. înoată — cum se spune — în acea apă tulbure din care se pescuiesc, de regulă, infractorii juvenili .
întrebare: — Acestea ar fi, ca să zicem aşa, cauze prealabile, ţinînd de mediu. Altfel de cauze nu sînt?
A. DARIU: Iată cîteva cauze şi cazuri: — pentru furtul unui ceas, instanţa judecătorească a aplicat împotriva tinărului Chiriţă Stoican măsura de siguranţă a libertăţii supravegheate, încredinţîndu-1 tatălui său, cooperator într-o comună dc lîngă Bucureşti. Dar
• Martori precoci • Nu sînt
suficiente şedinţele • Complicitatea
nepăsării • Autoritate tutelară, dar
şi morala * Copilul nu este minge
de fotbal • Pompierismul — principiu
educat iv i i • Forţa opiniei publice
• „Adolescenţa, soră cu mari le
elanuri . . ."
nici acesta, nici colectivul de muncă nu şi-au dat interesul în acest sens. Tînărul a fost prins furînd din nou, de data aceasta la Ploieşt i . Recidiva — care putea fi foarte bine prevenit ă ! — a fost pedepsită ca atare de legile noastre.
T. SZEPESY: — Din pasiune pentru tehnică, un elev a furat mai multe telefoane publice, realizînd în locuinţă un adevărat dispecerat de fire şi circuite. Părinţii , ambii ingineri, au fost înoîntaţi de virtuţile tehnice ale odraslei
lor. Fără, însă, să se intereseze de un lucru elementar: de unde şi-a procurat copilul „materia primă" a experienţelor sale?! Răspunsul a trebuit să-1 afle abia în faţa tribunalului. Nepăsarea lor nu e oare complicitate?!
CL.CARAGEA: — Neavînd magnetofon la u»» ceai, doi elevi şi l-au procurat într-un mod extrem de comod: deschizînd cu cheie falsă uşa unui inginer din vecini şi devenind, astfel, posesorii triumfători, dar ilegali , ai jinduitului stimul de distracţie. înt împinaţi , credeţi, cu reprobare sau proteste de către partenere? I Dimpptrivă, cu „entuziasm"! „Entuziasmul" acesta nu se numeşte în fond complicitate?!
întrebare: — într-un fel, aţi atins o problemă de care cred că depinde, în bună măsură, preîntîmpinarea delicventei juvenile: rolul opiniei publice. Ce alţi factori sînt chemaţi să conlucreze în această direcţie?
CL. CARAGEA: — Colaborarea acestor factori nu trebuie considerată un simplu deziderat, ci o lege. Şcoala, familia, organizaţiile de masă şi obşteşti, mai mult chiar, fiecare cetăţean în parte, sînt interesaţi, într-un fel sau altul, de această problemă importantă. Atitudinea faţă de ea este, în ult imă instanţă,o expresie a patriotismului nostru socialist, concretizată în grija pentru creşterea unui tineret robust, optimist, capabil să răspundă — dar nu din sălile institutelor de reeducare sau de după gratiile închisorilor corecţionale! — la marile chemări ale epocii . „Adolescenţa, soră cu marile elanuri. . ." — acest vers al poetului Nicolae Labiş, ar trebui să fie înscris cu litere de aur în inimile tinerelor generaţii. Şcoala mai ales, ca şi organizaţiile UTC au un mare rol în munca asiduă cu tinerii. Diriginţii , ei înşişi modele impecabile pentru elevi , ar trebui să păstreze o mult mai strînsă legătură cu părinţii — nu numai în şedinţele periodice, care sînt insuficiente şi oficiale — devenind confidenţii acestora, pentru a putea depista din timp orice turnură periculoasă în dezvoltarea copilului. Pompierismul, intervenţia de ult ima oră, abia în faţa faptului împlinit , nu rezolvă nimic. Ele nu sînt recomandabile nici pentru autoritatea tutelară, chemată de obicei să supravegheze libertatea unor delicvenţi şi' să se pronunţe în faţa instanţei asupra eficacităţii măsurii respective.
T. SZEPESY: — Pe de altă parte, cred că şi întreprinderile industriale pot privi cu mai multă încredere cererea unor salariaţi de a lucra în ture, pe motiv că vor să-şi supravegheze copiii la diverse ore din zi. în această direcţie se simte nevoia mai multor şcoli cu internate şi semi-internate, unde elevii primesc o educaţie corespunzătoare.
A.DARIU: — Opinia publică a adulţilor poate opera cu multă efieienţă asupra dezvoltării morale a tineretului. începînd cu comportarea în localurile publice sau în vehiculele de transport în comun. Aici , însă, contează extrem de mult tonul: una e să-i spui cuiva: „Tinere, există o persoană în vîrstă lîngă dumneata, pe care n-ai observat-o şi e obosită. Eşti amabil să-i cedezi locul?" şi altceva, să-1 apostrofezi cu un: „Scoală-te, mă, şi dă-i locul dumneaei, ce-i nesimţirea asta?! Oh, tineretul din ziua de az i ! . . ." Şi aşa mai departe. Să nu uităm că, în covârşitoarea lor majoritate, tinerii noştri sînt bine crescuţi, atenţi şi delicaţi , ştiu să se poarte în societate şi în familie. Principiul: „Respectă, ca să fii respectat!" este valabil şi în relaţiile cu tinerii. Mai ales atunci.
Interviu realizat de ION BUTNARII
SPUNE-MI, CU CINE TE ÎNSOŢEŞTI?... PE TEME MEDICALE
LAPTELE, ALIMENT DE MARE VALOARE NUTRITIVĂ
(urmare ilin pag, li)
J/iică-mea crez ind că e o colegă, a cău ta t să ghicească, după mi in i , care din ele ar putea să fie. Cînd s-a convins însă că e vorba de un bă ia t , i s-a smucit din b ra ţe , s-a năpus t i t asupra lui şi i-a t ras două palme cu toa tă puterea . Ghinionul a mai făcut ca elevul în cauză să poarte şi ochelari , care căzînd jos , bineînţeles că s-au spar t . A u r m a t de aici o serie de discuţ i i , de t rambalăr i pe la direcţ iune a celor doi împric inaţ i şi a păr in ţ i lo r lor.
Inc identul a fost p înă la urmă ap lana t , desigur, şi colegii s-au împăca t . El însă a declanşat în rnine un resort ascuns. Mi-am da t seama că fiica mea nu este pe un drum bun şi am începui s-o aba t de pe el . Mi-am da t seama că vinova tu l nr. 1 de această s tare de lucruri s înt chiar eu ; şi ia tă de ce: în urmă cu şapte an i , soţul meu a d ivor ţa t de mine , preferînd-o pe a l t a . Gestul lui m-a decepţ ionat , m-a indignat profund. Singurul meu suport moral a fos t f i ica mea. O l u a m c u mine peste to t : l a f i lm, la p l imbare , la rude. Acasă, bineînţeles, tot cu mine . Nu mi-am da t seama că r idic în felul acesta între fiica mea şi copiii de virs ta ei un zid nevăzut , c". o izolez din ce în ce ma i t a re . Acum, cînd am înţeles acest lucru, fac eforturi disperate să îndepărtez acest obstacol care opreşte comunicarea dintre ea şi colegi — mai ales bă ie ţ i . Nu şt iu în ce măsură am reuşi t .Mi-e teamă însă de un- lucru: rni-e teamă că peste doi ani ,c înd va pleca de lîngă mine la facul ta te (vrea să urmeze filologia) eu nemaifi ind lîngă ea s-o supraveghez, iar ea în ţe legîndcă între bă ie ţ i şi fete t rebuie să existe altfel de r apo r tu r i , mi-e teamă să nu interpreteze greşit aceste raportu r i . Mai ales că şi v î r s tă o să-şi spună c u v î n t u l .
PRIETENIA = ECHILIBRU ŞI TRANSFER DE CALITĂŢI
Pe ac t r i ţ a O .D. , de la Teatrul de S t a t din Arad , mama elevului Flor in O. din clasa a IX-C, am înt î ln i t -o pe culoarele Şcolii populare de A r t ă . Tocmai îşi terminase cursul de regie pe care îl ţ ine la această şcoală . Re t r a ş i într-o sală de c lasă , a r t i s t a mi-a spus pr in t re a l t e l e :
„Se înţelege că urmăresc îndeaproape şi îndrum copilul meu în ce pr iveşte cercul de pr ie teni pe care şi-i alege. P r i e t en ia , după părerea mea, t rebuie să cons t i tu ie un echi l ibru între pa r t ene r i , un t ransfer de ca l i t ă ţ i din toa te punctele de vedere. Bă ia tu l meu este un visător , îi p lace să citească mul t , are note mar i la română , istorie e tc . La ş t i in ţe le pozit ive însă, este mai s l a b . E comple ta t de minune dg colegul lui de clasă, Gh i ţ ă Ş., un copil de ţ ă r a n i din sa tu l Gurba, care este mai de-al p ă m î n t u l u i , mai rea l i s t . Sînt pr ie teni din clasa a V H - a şi se au ca f ra ţ i i . Se completează de minune . Ghi ţă locuieşte la o mă tuşă de a lui , dar toate după-amiezele este la noi , învă-ţ înd împreună cu bă ia tu l meu. De cur înd, cu încă un coleg de-al lor, au luat i n i ţ i a t iva înfi inţăr i i unei orchestre a clasei , care să ajungă pr ima pe şcoală. Şi după ce-şi fac temele — zdrînga-zdrînga la
p ian , la tobă şi v ioară . Mi-e teamă că pînă la u rmă o să mă dea ceilal ţ i locatari afară din bloc. îmi place la Ghi ţă voin ţa , puterea de muncă şi încrederea în proprii le sale forţe — a t r ibu te ce se răs-frîng favorabil şi asupra fiului meu. Amindoi însă se într is tează la gîndul că după terminarea liceului vor trebui să apuce pe drumuri difer i t e : Ghi ţă va urma matemat ic i le , iar Florin — regia de film. Odată Ghi ţă mi-a spus : „Va veni vremea cînd eu o. să fiu un mare matemat ic ian , iar Florin un cunoscut regizor de filme. Şi într-o zi o să mă apuce dorul de el. Voi da a tunci un anun ţ la „România l iberă" : „Vino, frate F lor ine , că mi-e dor de t i n e ! " Şi el are să vină mintenaş. Nu se te rmină prietenia noastră n ic ioda tă !"
F lor in al meu mai are , n a t u r a l , şi a l te p r i e t en i i , da r la o scară m u l t mai redusă . Mai cu seamă s imte o afecţiune deosebită pentru o colegă dintr-o clasă para le lă , de care este ş i . . . îndrăgost i t . Sinceră să fiu, eu nu încurajez pr ietenia aceas ta ; pentru s implul mot iv că fata respect ivă este o figură: vorbeşte cîte o oră cu el la telefon, iar la şcoală se poar tă rece, d i s t an t , privindu-1 de sus.
în t r -o zi, fiul meu (pe care l-am obişnui t să nu-mi ascundă nimic) a veni t la mine p l îng înd . Ce se în-t împlase? Cu pri lejul unei fes t ivi tă ţ i Florin recitase la şcoală o poezie făcută de e l ; îl felicitaseră pentru ea colegii şi mu l ţ i d in t re profesori. Colega lui d in clasa para le lă a t recut însă pe l îngă el nepăsătoare , cu acelaşi aer de super ior i ta te . în-t r -a l tă zi a văzut-o pl imbîndu-se pe malu l Mureşului cu un „bă t r în" de . . . 21 de an i şi aceasta 1-a îndurera t şi mai profund. „ E u i-am spus să renunţe la ea, că fata asta- i neser ioasă, că mere la coafor înainte de a veni la şcoală, pentru că la două are în t î ln i r e ; da r el nu m-o ascult a t . Acuma u i t a ţ i i unde o a juns!" îmi zice Ghi ţă cu ma tu r i t a t ea lui de. . . 16 ani şi cu filozofia Iui nealt e ra tă şi pă t runză toare a omului de la ţ a ră . Aju ta tă şi de Ghi ţă , mă străduiesc să a lung s tarea aceasta depresivă, de moment , din sufletul lui F lor in . Am cer t i tudinea că p înă la urmă voi reuşi ."
ÎN LOC DE CONCLUZII
După cum s-a p u t u t constata şi în prezenta anchetă , marea major i t a t e a pă r in ţ i lo r supraveghează şi îndrumă îndeaproape (cu unele excepţii) dezvol tarea acestor sent imente la copiii lor. D a r lucrurile nu pot fi l imi ta te numa i la cadrul restr îns al famil ie i . Pract ica pedagogică a demons t ra t că unele ac ţ iun i cum ar f i : excursii le de amploare m a i mare , întrecerile spor t ive , ieşirile în grup la teatru sau cinematograf e tc . pot duce foarte adesea la închegarea unor prietenii sănă toase ,durab i le ,uneor i chiar de o v i a ţ ă , nu numai între elevii aceleiaşi clase.
Or, din cîte am observat Ia Liceul nr . 1 „ Ioan Slavic i" , precum şi la a l te şcoli din Arad , astfel de acţ iuni se organizează des-rul de r a r . Un cuvîn t de spus au aici d i r ig inţ i i claselor, conducerea şcolilor şi organizaţ i i le de t ineret .
DIM. RACHICI
incă din primele zile ale vieţii sale, omul se hrăneşte cu lapte, aliment de primă necesitate, care poate acoperi toate trebuinţele de nutriţie ale noului-născut.
Bogat in factori nutritivi, laptele, împreună cu derivatele sale, este un aliment aproape complet, fiind recomandat cu insistenţă de către medici în hrana zilnică a copiilor, tinerilor şi vîrslnicilor.
Pentru organismul infantil sau adult, laptele şi derivatele sale, în special cele obţinute prin cheag, constituie surse importante de calciu. In special, telemeaua, brînza de putină, brînza de burduf, caşcavalul etc. sînt surse excelente de calciu, ele concentrînd într-un kilogram tot calciul existent în 6—10 litri de lapte. Dacă avem în vedere ce însemnătate are calciul pentru organismul în dezvoltare, ne dăm seama cît de necesară este prezenţa continuă a produselor lactate in alimentaţia copilului şi chiar a noastră, a celor mari.
In acelaşi timp, laptele şi derivatele sale conţin proteine de calitate, situate pe primul loc in ce priveşte valoarea diferiţilor factori nutritivi, avînd rolul de a repara uzura organismului şi de a genera celule şi ţesuturi noi. Valoarea laptelui creşte şi prin prezenţa în compoziţia lui a numeroase vitamine (vitaminele A, D şi cele din grupul B, în special B%). Precum se ştie, vitaminele sînt substanţe pe care organismul nu şi le fabricâsingur, ci le ia din alimente.
(Urmare din pag. 15)
pe lîngă a l t e le , să-i înveţe o l imbă s t r ă i n ă , s au . . .
— D a , a r f i o s o l u ţ i e . Am putea-o d iscuta în adunarea de b loc . Oricum, s în tem în căutarea unei soluţ i i . P î n ă a tunc i , facem ce pu tem.
D u p ă ce a t ăcu t c î teva cl ipe, gazda a re lua t g înd i toa re :
— Este un adevăr — nu ne creştem n ic ioda tă , s ingur i , copii i . Ar t rebui ca t o ţ i , din toate blocuri le , să a jungă , ca într-o şcoală, la concepţ i i şi metode un i t a re în ceea ce p r iveş te educaţ ia copii lor . ATENŢIE, PĂRINŢI, LA OGLINZILE MĂRITOARE! La un e t a j , două famil i i vecine — pă r in ţ i şi copii — au t r ă i t des tu lă vreme în depl ină înţelegere: se v iz i tau , cu to ţ i i , reciproc, îşi împrumutau n imicur i gospodăreşt i . în t r -o zi, şi p ă r i n ţ i i şi copiii au pus capă t p r ie ten ie i . De ce? Copiii familiei din s t înga au lua t , cu împrumut , jucăr i i de la cei a i familiei din d r eap t a . Alteori se jucau împreună, dar de d a t a aceasta le-au luat cu î m p r u m u t şi nu le-au mai restit u i t . Pe tema aceasta , într-o duminică spre pr înz , a izbucni t o gî lceavă care, ca-n povestea cu cocoşul roşu, nu s-a isprăvit decît
Ele folosesc la desfăşurarea normală a proceselor metabolice. Vi tamina A participă la o bună dezvoltare a copilului încă înainte de a se naşte, stimulează creşterea, asigură capacitatea de apărare a organismului împotriva infecţiilor pielei şi mucoaselor, burca funcţionare a ochiului. Lipsa ei încetineşte creşterea şi dezvoltarea normală a copilului, slăbeşte vederea, favorizează infectarea pielei, apariţia bronşitelor, faringitelor, enterecolitelor ele. Vitamina I) favorizează absorbţia de calciu si fosfor şidepunerea lor înoase, fiind, ca urmare, utilă copiilor mici şi femeii în perioada maternităţii. Lipsft vitaminei D din organism duce la rahitism. Vi tamina B 2 participă la metabolism, inspecial la metabolismul proteinelor, absenţa ei tradu-cîndu-se în inflamarea mucoasei gurii, a buzelor, a conjunctivelor, a pielii feţei, în turburări de vedere şi în apariţia malformaţiilor la noul născut.
Să nu uităm că laptele integral şi brinzeturile preparate din laptele integral conţin şi grăsimi într-o formă care uşurează digestia. De altfel, laptele şi derivatele sale se digeră foarte uşor, ceea ce constituie un mare avantaj pentru organismul nostru.
Calităţile nutritive excepţionale îndreptăţesc recomandarea cu căldură a laptelui, derivatelor şi a produselor alimentare din lapte, care nu trebuie să lipsească din hranacotidi-ană a nici unui copil.
după ce a degenerat în cearta păr inţ i lor , îşi reproşau unii a l to ra cu înverşunare , ceea ce îna in te îşi ofereau reciproc cu sol ic i tudine pr ie tenească ; împrumutu l unor nimicur i gospodăreş t i : un p a h a r de zahăr , o l ingură de cafea. . . Copiii celor din s t înga şi-au auzi t păr inţi i d iscut înd cu reproş la adresa Celor din dreapta pe tema împrumutur i lo r neres t i tu i te . Copiii , „ca să facă d rep ta t e" , şi-au reflectat pă r in ţ i i ca nişte oglinzi. însă aşa cum au înţeles-o e i . . .
Un grup de copii s-a decis să se dedice aceleiaşi profesiuni. Exp l i ca ţ i a : mama unu i copil de la etajul IV şi-a exp r ima t so ţu lu i convingerea că fiul lor, des tu l de mare , a moşteni t încl inaţ i i le t a tă lui în ceea ce pr iveşte profesia. F iu l , foarte convins şi entuziasm a t , le vorbeşte pr ie teni lor despre frumuseţea profesiunii t a t ă lu i său . Au ho tă r î t cu to ţ i i să şi-o aleagă.
La e ta ju l V I I I , un a l t t î nă r d i scu tă cu mama pe un ton l ipsi t de fireasca şi cuveni ta că ldură f i l ia lă . Şi aces ta , poate că fără să-şi dea seama, îşi imi tă t a t ă l . T a t ă l , care şi-a părăs i t casa şi famila pent ru a l tă casă şi — cine şt ie — a l tă fami l ie . . .
ION P O P O V I C I
REPORTERUL URCĂ 15 ETAJE
ACESTE PAGIN I SINT V-ATI PREGĂTIT COPILUL
PENTRU ŞCOALĂ?
Prima /.i de şcoală est« pentru elevi şi părinţi o zi bogată în emoţii: bucurie,niîndrie,nelinişte şi speranţă. însă această primă zi de şcoală prezintă particularităţi importante mai ales pentru aceia care trec de la o etapă şcolară la alta, schim-bînd mediul iu care au fost obişnuiţi. Problema adaptării se pune şi unui elev ce trece în clasa a V a , ba chiar şi unui bacalaureat care merge la Universitate. Dar mai acut se pune unui copil care părăseşte grădiniţa, pentru a intra în şcoala
Copilul păşeşte pentru prima dată în clasă, ia loc în bancă, cu un cuvînt devine şcolar. Părinţii îşi pun fel de fel de întrebări: „va fi copilul meu un elev bun şi sîrguincios? va merge cu plăcere la şcoală"? O dată cu intrarea copilului în şcoală, chiar şi părinţii dau în felul lor un examen. De felul cum au ştiut să pregătească copilul, depinde în mare măsură succesul san insuccesul lui. Intrarea în şcoală trebuie să fie pregătită cu multă înţelegere şi dragoste. Greşesc acei părinţi care ameninţă copilul:
•- Lasă, te duci la şcoală, ó să te cuminţească ei acolo! Şi astfel plăcerea sau nerăbdarea firească cu care copilul aşteaptă prima zi de şcoală, încep să dispară şi in locul imaginii luminoase şi dragi a şcolii, îşi face loc alta, în care şcoala apare ca un mijloc forţat de disciplinare.
începutul învăţâinîntului obligatoriu la 7 ani corespunde unei evoluţii inteleetiiale şi fizice. Această vîrstă o consideră psihologii şi pedagogii ca „vîrstă muncii". Pornind de la această constatare se poate expiica marea diferenţă care există între grădiniţă şi şcoală.
La această vîrstă pasiunea de-a fi mare, folositor societăţii creşte, copţii tind să desfăşoare aceeaşi activitate ea şi cei mari. Plăcerea şi dorinţa de-a fi mare, de-a munci, de-a învăţa, favorizează adaptarea copilului la noua situaţie. Totuşi la vîrstă de 7 ani copilul este încă mic, sensibil, iar curajul lui nu este la înălţimea ambiţiilor sale, de aceea el trebuie ajutat de către cei mari.
Şcoala îi cere copilului să lucreze, sâ aibă anumite rezultate, anumite obligaţii en care el nu este încă obişnuit. La şcoală ordinea este o cerinţă obişnuită, disciplina mai strictă, nu poate rîde cînd vrea, nu se poate zbengui cînd vrea. trebuie să respecte munca tovarăşilor săi. i sc controlează munca efectuată în clasă şi acasă.
Pentru a l ajuta ca adaptarea să-i fie mai uşoară în noile condiţii create, iar munca lui să-i fie încununată de succes, părinţii trebuie să-l obişnuiască pe copil să ştie cum să-şi împartă timpul, să se spele singur, să se îmbrace, să mânînce şi să parcurgă liniştit drumul pînă In şcoală. .Nu e bine să se petreacă scene de acest fel: bunica îneulţă nepoţelul, mama îl piaptănă, iar el plînge că întîrzi» la şcoală.
Adaptarea copilului va fi mult uşurată, dacă se stabileşte din primele zile de şcoală o comuni
une de atitudini între învăţător şi părinţi. Este absolut necesară o strîusâ 'colaborare între părinţi şi şcoală, deoarece au de străbătut împreună un drum lung.
ELENA. MOLDOVA!» profesoară—Turda
CE LUĂM ÎN EXCURSIE?
Amalia Conţcscu-Bucureşti : Cum îmbrăcăm copilul şi ce îi punem în rucsac, cînd îl pregătim pentru O exursie mai îndelungată?
Răspuns: P r ima noastră grijă este să-i asigurăm copilului îmbrăcăminte şi încăl ţăminte adecvate . Pantofii de baschet sau tenis sînt impropr i i pent ru excursie: piciorul t ranspiră în ci, pielea se albeşte , producînd arsuri neplăcute . Nici sandalele cu bare te tiu sînt bune, deoarece neţ.inîndu-se bine pe picior, curelele se pot rupe şi copilul rămîne desculţ. Cea mai bună încăl ţăminte pentru mersul îndelungat pe jos, pe drumuri de ţa ră , prin iarba umedă de rouă sînt pantofii monta ţ i sau ghetele depiele , bine îmbibate cu cremă, ori cu o unsoare specială. Se vor îneăl ţa , de asemenea, două poreclii de ciorapi , pentru a face călcăfura mai moale, îmbrăcămin tea trebuie să fie s implă : un maiou fără mînoci, o cămaşă de bumbac şi un pulover gros, de lînă, pentru vreme rea. Nu strică şi o pelerină subţ i re de plast ic, pentru t impul ploios. Panta loni i vor fi de doc (lungi sau scurţi după vîrs tă copilului), cu buzunare încheiate cu un nasture , ca să nu-şi p ia rdă lucrur i le ; fetele vor îmbrăca o fustă de doc sau un pantalon lung, din ţesătură elastică. E bine ca elevii care nu merg în pantaloni lungi să ia cu ei şi ciorapi trei-sferluri , pentru că în excursii cărările trec uneori prin locuri în care se află urzici sau mărăcini .
Copilul nu trebuie lăsat să pornească la drum cu capul descoperit , fiind expus la insolaţie. O şapcă de pînză impermeabilă, cu cozoroc, pentru bă ie ţ i şi o basma impermeabi lă , pentru fete, s în t ' foar te nec>'«aio.
Ochelarii de soare im sini recomandabil i . Ochiul e făcut să se apere singur de lumina prea
puternică prin sfrîngerea pleoapelor şi pr in slr înifarea diafragmei irisului. Ochelarii co loraţ i împiedică acomodarea normală a ochiului la mediul înconjurător: în acest caz; pleoapele si irisul nu se mai slr îng ş i anumite raze dăunătoare , a căror prezenţă nu o s imţim prin ochela r i , pă t rund in voie in ochi pînă la re t ină, vă tămînd-o . Ochelar i coloraţi se poar tă mimai in excursiile de iarnă, pentru a feri ochiul de reflexele prea s t ră luci toare ale albului zăpezii.
Celelalte obiecte pe cure 'copilul le ia cu el Irebuie pur ta te într-un rucsac şi nicidecum in genţi de mină: bra ţe le trebuie să rămină libero, ca să asiguri' echilibrul corpului în mers, mai ales la urcuş.
în rucsac va duce al imentele , rufăria de schimb şi obiectele indispensabile toaletei ziln i c e (o pereehe-două de ciorapi, un maieu, o
cămaşă, un cbilol . două-lrei bat is te , un pros o p , costumul de baie). Să nu uităm a p i . i i o pungă de plastic pentru păst rarea rufelor m u r d a r e ; acestea nu trebuie îndesate in sac. pesle lucru
rile cura te . Toi în rucsac vor mai fi introduse săpunul (inIr-o săpunieră de plastic), pieptenele, per ia şi pas ta de dinţ i , o mică t rusă sani tară cu un mosorel de leucoplast , o sticluţă de alcool iodat , un pacheţel cu comprese steri le , 2 — :i antinevralgice ; de asemenea un cu-
ţ i taş inoxidabil (într-o teacă de piele sau plastic), o foarfecă, ac, a ţă , un ghemuleţ de sfoară (la nevoie pentru repara rea unei curele rupte ia rucsac sau a tălpi i la încăl ţăminte , dacă s-a desprins). E folositoare şi o lanternă cu baterie (sau dinam). Sigur că e bine de luat şi apara tu l cu tranzisfori dacă nu e prea greu sau voluminos, iar cine vrea să fie turis t adevăra t îşi ia şi h a r t a regiunii şi o busolă de buzunar .
Să nu uităm a pregăti pentru rucsacul copilului şi un bidon cu apă, bine închis, cu capac înşurubat , deoarece este nesănătos să boa apă din orice fintînă sau pîrîu întîlnit în drum. Copilul trebuie să ştie că apa prea rece nu stinge setea, pentru că se asimilează greu de către organism şi poa te produce c rampe .
Ceva despre a l imente le ce se vor pune în rucsac. Mîncarea se împar te de acasă in pacheţele separa te , pentru fiecare masă ; pe fiecare pache t se va scr ie : „micul dejun" sau „masa de amiază", „masa de seară" . Un pachet odată desfăcut , se consumă în în t r eg ime ; astfel copilul mănîncă ra ţ ional , şi nu mai există riscul să rămînă fără mîncare spre sfirşitul excursiei.
în pachetul pentru „micul dejun" se pot pune, de exemplu: două ouă fierte (dar nu de ra ţă !) , două sandvişuri cu un t şi brînză, o felie de 20 ;i0 grame friptură rece şi o tabletă de 20 gr. ciocolată.
Pentru masa de prinz şi pentru masa de seară pachetele pot conţine cîte 1 0 0 - 150 grame friptură rece, .şuncă sau muşchi ţigănesc, 100—150 grame brînză nu p rea săra tă , 2 roşii (bine învelite într-o pungă separa tă ! ) , un .cas t ravete crud, 250 grame p î ine : ca deser t , o bucată de plăcintă eu brînză sau cu mere (150 grame) , marmeladă , un măr sau alte fructe, o bucală de ciocolată.
Dr C. E. SOLCĂNESCU
L-AM PRINS PE COPIL FUMÎND...
Maria Kusu —Tg.Mureş: Ce pedeapsă să-i dau băiatului ineu, pentru că l-am prins luminii.'
Răspuns: Nu începeţi prin a-l pedepsi, ci prin a-1 lămuri cît de -dăună to r este fumatul. Spu-neţi-i bunăoară , că fumul de tu tun conţine nicotină şi acid c ianhidr ic care, introduse în corp, produc eu t impul in toxiea ţ i ic roniec . Atrageţ i- i atenţia ' că saliva încărcată cu nicot ină irită gingiile care se umflă, iar , înghiţ i tă , saliva irită stomacul care îşi micşorează secreţi i le, făcînd ca omul să p ia rdă pofta de mîncare. Tras în plă-niîiii, fumul irită laringele, provoacă răguşeală şi luse cronică, alterînd vocea copilului. în plus, leuiperalura r idicată pe care o dă arderea birlici de' ţigară irită alveolele pulmonar ' ' , ceea ce
2 )
SCRISE DE CITITOR adeseori este punctul de plecare al cancerului pulmonar. Fuma tu l diminuează şi mirosul, piuă la d ispar i ţ ie , va tămă sistemul nervos şi inima, ducînd cu t impul la angina pectora lă .
E bine să subliniaţ i că turnatul nu este o necesitate, ci o depr indere rea, pe care omul nu trebuie să şi-o formeze.
L. F.
ELEVUL ÎN EXAMENE
Cornelia Plugaru— Ga la ţ i : Aş dori să cunosc regimul de muncă şi odihnă al unui elev de clasa a VIII a, în etapa' examenelor din toamnă.
In zilele premergătoare examenului, cind elevul efectuează o revedere generală a materiei, este bine să-i cereţi să se trezească la oră fixă, ca in cursul anului şcolar: 6,45 După aceasta îşi va face toaleta de dimineaţă şi va lua micul dejun. La ora 8 îşi va începe activitatea şi, întocmai ca la şcoală, adică la aproximativ 50 de minute de lucru, elevul va face o pauză de 5—10 minute pentru a se odihni. La ora 10 copilul va lua gustarea de dimineaţă El îşi va întrerupe activitatea la prînz, pentru a lua masa, după care esle foarte necesar să-i rezervăm 1—2 ore pentru odihnă: somn sau joc în aer liber (care să nu-l obosească). La nevoie, activitatea va continua şi dupâ-amiaza, timp de 3—3y2 ore cu întreruperi de 5 — 10 minute la fiecare 50 de minute de lucru.
între orele 16—17 îi vom servi o gustare. Masa de seară, între orele 19—20, urmată de o scurtă plimbare in aer liber. Copilul se va culca la orele 2iy2 — 22, ţinînd seama că la vîrsta lui trebuie să doarmă 9— O1/» ore. înainte de culcare, copilul n-are voie să vizioneze spectacole emoţionante, iar în familie să evităm, certurile, discuţiile aprinse. Un bun calmant înainte de culcare: un pahar cu lapte rece.
în perioada examenelor nu este indicat ca elevul să, depăşească numărul de ore de muncă din timpul anului şcolar.
PICIORUL PLAT
Andrei Popescu—Craiova: Fiica mea, în vîrsta de ISI ani, are un început de platfus*. Spu-neţi-mi care este cauza acestei boli şi cum putem lupta împotriva ei.
Răspuns: După origine, piciorul plat poate fi congenital , rah i t ic , para l i t i c , t r aumat i c ,puberal . Din cile am înţeles, deficienţa picioarelor fiicei dumneavoas t ră in t ră în u l t ima categorie.
La copiii între 12—16 ani picioarele plate sînt frecvente, fie izolate, fie asociate cu al te d i fo rma tă osoase ale membrelor inferioare sau ale coloanei ver tebra le . E l e s e formează la copiii care cresc repede în înăl ţ ime şi au o insuficienţă musculol igamentară de susţinere a bolţii piciorului . Apar i ţ ia bolii este favorizată de s tatul îndelungat în p ic ioare , do încăl ţămintea incomodă (ca măr ime, formă, mater ia l ) .
Ne t r a t a t ă , boala aceas ta evoluează: mai întîi se produce căderea pa r ţ i a l ă a bolţii piciorului , apoi căderea întregii bolţ i , după care asist ăm la asocierea prăbuşir i i cu devia ţ ia în valg (adică în afară) a piciorului. De această evo
luţ ie se leagă o seamă de neplăceri , in par te cunoscute şi dumneavoas t ră .
Pen t ru prevenirea dureri lor , a coutracţ iuni-lor musculare şi a celorlal te neplăceri , se recomandă evi tarea oboselii fizice, sprij inirea tălpii cu apa ra t e ortopedice speciale (numite tă lpi ţe susţ inătoare) . Circulaţia şi nu t r i ţ i a plantei se ameliorează prin fizioterapie şi masaj .
Evolu ţ ia bolii poale fi opri tă şi devierile corectate prin exerciţ i i degimnas t ică medicală, adecvate , apl ica te la t imp şi cu perseverenţă . Se recomandă ev i ta rea oboselii fizice, a pantofilor s t r imţi şi incomozi. Nu se va umbla cu tocurile scîlciale. E preferabil ca fetele să poarte pantofi cu un toc de ; t - 4 cui. care înlesneşte menţ inerea tonici taţ i i musculare a plantei .
Dr. NICOIAE BUDRICĂ
UN P R O C E S DE DIVORŢ, CLASAT
8,30 dimineaţa . Sala de şedinţe a Tribunalului popular Drăgăneşti era aglomerată de împricina ţ i şi mar tor i i lor. Cu greu găseşti un loc în picioare , ia r pe bănci le galbene oamenii erau înghesuiţ i unii în t r -a l ţ i i , încît ţ i se părea că vor să se încălzească, cu toate că atmosfera sălii nu era de fel rece. Dar , neast împărul şi goana pentru a găsi un loc luă sfîrşit în momentul cînd judecătorul in t ră în sală, împreună cu cei do i ,asesor i ş i procurorul de şedin ţă .
Toţi cei din sală se r id icară în picioare,cînd preşedintele completului de judecată rosti cu un glas solemn: „Tribunalul declară deschisă şed in ţa publ ică!"
După ce ins tan ţa te rmină dosarele penale, veniră la r înd cele civi le .
Secretarul de şedinţă str igă la rînd dosarul de d ivor ţ : V.O. cu V . l . E a : 39 de ani. E l : 52 de ani . Căsător i ţ i de 19 ani, cu doi copii, unul în vîrsta de 14 ani, iar celălal t în vîrsta de 17 ani .
Sala a fost mişcată pînă la lacr imi în cl ipa cînd amîndoi copiii şi-au exp r ima t dor in ţa
fierbine ca păr in ţ i i lor să rămină împreună . După ce s-a ascul ta t cuvîntul copiilor, pre
şedinte le a da t cuvîntul păr ţ i lo r din proces, Pînă la sfîrşit, acţ iunea de d ivor ţ a fost c lasată .
Desfacerea unei căsători i nu înseamnă numai o cerere introdusă la t r ibunal . O căsnicie în care sînt, copii minori antrenează o răspundere deosebii & a soţilor şi mai ales a mamei. Cînd d ivor ţ a ţ i , gîndiţ i-vă şi la copiii care rămîn fără cămin. Ce vor deveni aceşti copii lăsaţi în voia soar tei , pe drumur i , ce vor ajunge ei mîine?
EMILIA BERCI Procuror (Drăgăneşti)
VREAU SĂ-MI CUNOSC COPIII
Nicolae S to ian—Hunedoara : Am trei eopii de vîrsta şcolară, pe care doresc să-i cunosc cît mai bine. Recomandaţi-mi o lucrare accesibilă, de psihologie, în care să pot găsi descrisă fiecare
etapă de dezvoltare a copilului cu caracteristicile ei .
Răspuns : Consultaţ i manualul „Psihologia copi lului" de Ursu la Şchiopu, apă ru t în Ed i tu r a didact ică şi pedagogică, Bucureşt i , 1965. In el găsiţ i da te pr iv i toare la dezvol tarea psihică a copilului de vîrs ta preşcolară , a şcolarului mic, a preadolescentului şi adolescentului .
E C O U LA ARTICOLUL „UNDE EŞTI, C O P I L Ă R I E ? "
La întrebarea „ce este l i t e r a tu ra pent ru copii şi t ineret?" ne însuşim răspunsul Iov. I.D.Bălan (Colocvii nr 1, 1966) din articolul său „Unde eşt i , copilărie?. . . „adică multă maculatură, mult surogat" şi sintern convinşi — cum arată d-sa — că scriitorii care au ratat în literatura pentru maturi au găsit debuşeu („un splendid Eldorado") la editurile pentru cei nevîrstnici.
In acest sens, propun autorilor să se. angajeze pe una din următoarele trei căi spinoase:
1. — Cărţi despre enigme (ale Universului, ale culturii etc.) rezolvate, cu date enciclopedice: cine, cînd, cu ce eforturi şi cu ce consecinţe pentru omenire; adiacent să se arate şi întrebările la care nu s-a răspuns încă, dar care îşi aşteaptă dezlegătorii.
2. — Cărţi despre campionii mondiali din trecut şi din prezent, arătîndu-se biografia lor, ca să se scoată în evidenţă calităţile general-umane ale fiecăruia: hotărîrea, ambiţia, perseverenţa, munca disciplinată, spiritul de echipă.
3. — Cărţi care să prelucreze poveştile pline de înţelepciune din folclorul popoarelor, bineînţeles cură.ţindu-le de zgura mistică. Poate fi r
luat ca model „Zadig" de Voltaire. De la regulile care privesc respectul pentru sine
şi comportarea în societate, pînă. la cele mai înalte principii etice şi estetice, se găsesc din plin in acest tezaur lăsat nouă de generaţiile trecute.
Desigur, nu preconizăm tomuri, voluminoase, care să sperie pe neastîmpăraţii şi zburdalnicii noştri copii, ci cărţi de 100 — 200 pagini. Acestea reclamă însă munca susţinută, îndelungată şi cercetări minuţioase în biblioteci. Ele vor fi cărţile, de căpălii ale tinerelului de azi, aşa cum generaţiile trecute, în juneţea lor, s-au dat în vînt după scrierile potrivite cu idealurile lor.
Citim în ziare că Editura tineretului va scoate o nouă colecţie intitulată „Clubul temerarilor" cu subiecte din trecutul nostru istoric şi din prezent (Honi. Lib. 24.VI1.1966J. Dacă va fi aşa, broşurile vor trezi interes şi îşi vor îndeplini scopul. Altminteri ne întoarcem la caracterizarea critică a tovarăşului I.D. Bălan. Pentru hrana sufletească, a tinerelului, de azi nu sînt suficiente cîteva coli de hîrlie albă, o sticlă dc cerneală, ceva condei şi ceva imaginaţie....
M. CERNEA
2 1
Cartea lui Jea« Piaget „La Psychologie de riiitelligence (în traducerea lui Dau Jtăutu) este de o importanţi deosebită pentru specialiştii îu problemele de psihologie, logică, matematică şi pedagogie. Doininînd ecranul psihologiei, începînd cu al doilea siert al secolului nostru, psihologul Jean Piaget, reprezentant al şcolii de la Geneva, prin viziunea sa dialectică, prin prelucrarea complexă şi multilaterală a unui vast material de cercetare, aduce poate cel mai valoros aport la descifrarea mecanismelor intelectului uman.
„Psihologia inteligenţei" vine să întregească şi să sintetizeze o serie de teze şi de cercetări proprii, privitoare la problema noţiunilor, judecăţilor, gîndi-rii etc., expuse într-o scrie áe lucrări anterioare („La naissance de Pintelligence chez l'enfant", „Le langage et la pensée chez l'enfant", „Le jugement et la raisonnement chez l'enfant", „Le causa Kté physique chez l'enfant" etc).
Modul în care Piaget explică inteligenţa este original şi depăşeşte toate încercările anterioare ale psihologilor în abordarea acestui concept esenţial pentru ştiinţa psihologiei. Considerînd actul de gîndirc, interiorizat, ca
J. PIAGET: PSIHOLOGIA INTELIGENŢEI o conduită (asemenea actului „desfăşurat în exterior"), Piaget ajunge la concluzia că inteligenţa e o formă de adaptare, că are o „natură adaptivă".
Definind inteligenţa prin direcţia în care este orientată dezvoltarea c i , Piaget reuşeşte să ţină seama atît de criteriile funcţionale cît şi de mecanismele structurale. Din punct de vedere funcţional, inteligenţa presupune traiectorii complexe în spaţiu şi în timp, iar din punctul de vedere al mecanismelor structurale, atît la nivelul senzo-rimotor cît şi la cel mental, inteligenţa se caracterizează prin revers ibi l i ta te , care nu e altceva deeît „criteriul echilibrului" (după cum ne învaţă fizica) sau, altfel spus, posibilitatea refacerii drumului de cunoaştere, posibilitatea de mişcare multiplană şi pluridireé-ţională a gîndirii în vederea anulării acţiunilor greşite şi găsirii de noi soluţii. Conceptul de echilibru se identifică în concepţia lui Piaget cu reversibilitatea creseîndă şi caracterizează o s tare în acelaşi timp mobilă şi pe rmanen tă , iar legile echilibrului explică întreaga evoluţie a inteligenţei.
Pentru Jean Piaget mecanismele intelectuale prezintă un caracter dinamic,"evolutiv, pre-supunînd antrenarea unor stadii succesive care nu se reduc la cele anterioare şi nici nu se elimină complet, fiecare avînd o struetură specifică.
Prin această aplicare a legii dialectice a negării negaţiei la evoluţia mentală, prin ideea sa deosebit de valoroasă asupra acţiunii ca izvor al gîndirii şi ca mijloc de manifestare a esenţei e i , ca şi prin afirmarea dependenţei dezvoltării inteligenţei de mediul social, Piaget rămîne în istoria psihologiei o figură luminoasă de cercetător materialist.
ANCA DABIJA
1 i I III
1 1 RECOMANDĂRI DE CĂRŢI PE VÎRSTE ŞCOLARE
V E R S U R I 6—10 ani.
ION BRAD — Cele pa t ru anot impur i . I lus t ra ţ i i şi coperta de Ioana Constant inescu , 32 p . P r e ţ : 5 lei. E d i t u r a T inere tu lu i , 1966.
Versuri p l ine de farmec despre peisajul
ţ ă r i i noastre de-a lungul celor pa t ru anot i m p u r i ; pas te lur i le acestea, sugestive şi colorate , surpr ind to toda tă ac t iv i t ă ţ i l e şi jocuri le copiilor, specifice fiecărui ano t imp .
I lu s t r a ţ i i bogate , a t r ăgă toa re .
P O V E S T I R I , B A S M E 5—9 ani.
MIRCEA S Î N T I M B H E A N U - Elefanţ i în rochi ţe . I l u s t r a ţ i i de Angi Petrescu — Tipărescu. 53 p . P r e t : 7 lei . E d i t u r a Tineretu lu i , 1966.
Un elefant 'şi-a deschis un a te l ier de croitor ie , lucrînd rochii luxoase pent ru cl ienţi i săi . Elefanţ i i cei mici îl vor s i l i să dis t rugă rochi i le , ca să le transforme în . . . ba t i s t e a t î t de necesare pent ru t rompele lor lungi . Celelalte povest i r i înfăţişează scurte în t îm-p lă r i din v i a ţ a copii lor , ca de exemplu „Exped i ţ i a " , în care papuc i i , bas tonu l , sacoşa, apoi fe t i ţa şi căţe lul îi fac bunic i i o surpriză de ziua ei , mergînd s inguri la cump ă r ă t u r i . Remarcab i l ă povest i rea „Cele două s lo iur i" .
Scrise cu mul t ă fantezie, an t r enan te , dau pe nes imţ i te poveţe copii lor . I lus t ra ţ i i l e încearcă să sublinieze t ex tu l .
5 - 1 2 ani
Poves t i r i nemur i toa re . P r e ţ u l : 4,25 le i . E d i t u r a T inere tu lu i , 1966.
Culegerea cupr inde jcele m a i frumoase basme ale lu i Charles P e r r a u l t , H a n s Chris t ian Andersen, F r a ţ i i Gr imm, Oscar W i l d e , Selma
1 0 - 1 4 ani.
D U M I T R U ALMAS - F a t a de la Cozia. I l u s t r a ţ i i de Gh. Marinescu 42. p . P r e t : 5 lei . E d i t u r a T inere tu lu i , 1966.
Sîn t poves t i te isprăvi le vi te jeş t i ale unei fete care, deghizată în b ă i a t , lup tă împot r iva turci lor , punîndu-ş i i s te ţ imea şi cura-
VICTOR E F T I M I U - Drep ta t ea lui Ion Vodă. I lus t ra ţ i i de Adr ian Ionescu. 31p. P r e ţ : 4 lei. E d i t u r a T inere tu lu i , 1966.
Volumul cuprinde două povest i r i istorice av înd ca eroi pe domni torul Ion Vodă şi pe Maria Pu to ianca . In faţa scaunului de judeca t ă al lui Ion Vodă s înt aduşi doi boieri şi t re i ţ ă r a n i . Anul înd judeca ta pă r t in i toa re a boieri lor d ivan i ţ i , domni torul va face drep ta te ţ ă ran i lo r şi va pedepsi aspru pe cei doi boieri lacomi şi t r ădă to r i . A doua povest ire a vo lumulu i prez in tă s i tua ţ i i l e d ramat i ce ale v ie ţ i i Măriei Pu to ianca , figură legendară , pe care poporul a c inta t -o în ba lade .
Alesele ca l i t ă ţ i sufleteşti ale eroilor constituie p i lde de neu i t a t . Scrise în t r -un st i l s implu şi clar, explicîndu-se unele no ţ iun i istorice necunoscute micilor c i t i tor i , povestirile s în t accesibile şi vor trezi interesul pent ru cunoaşterea istoriei pa t r i e i .
Lagerlöf, Wi lhe lm Hauff, Mamin Sib i r iak , în t raducerea lui Al . Ph i l ipp ide , Ot i l i a Cazimir , Dan Faur,/ Şt . Velisar Teodoreanu e t c .
Această carte t rebuie să-şi găsească locul în toa te bibl ioteci le copiilor.
ju l în slujba lui Vlad Ţepeş. E a reuşeşte să-şi salveze fratele din robia turcească şi să cîştige in ima unu i vi teaz căpi tan de oşt i .
Povest i re ins t ruc t ivă , cu referinţe istorice, p i ldu i toare pr in dragostea de ţ a r ă şi sacrificiul eroic al personajelor. I lus t ra ţ i i l e , color a t e , subl in iază sensul eroic al că r ţ i i .
ZOR1NA REGMAN
SClNTEIA
Valorile noi ale pedagogului de prof. T a m a r a P înzaru (30 iulie) . Ce ştim despre copiii noştri? de Valen t ina R a d u (31 iulie) . Pedagogia şi legile vîrstei de prof. E lena Soare (3 august) . Metode educative potrivite vîrstei de prof. I l eana Voinescu (7 august) . Vîrstă adolescenţei şi pedagogia familiei de Valent ina R a d u (8 august) . Definirea personalităţii de P a u l Diaconescu (19 august) . Renaşterea — triumf al omului de prof. dr . docent Virgi l Vătăş ianu — membru
corespondent al Academiei (16 august) .
SCÎNTEIA TINERETULUI
Rolul educativ al stimulentului de Săvulescu Aneta (2 august ) . Cum ne înbrăcăm? de Dan Bihoreanu (4 august). Scrisori despre adolescenţă de Sen Alexandru (6 august). Profesor — edueator şi model de Monica Mirort (11 august) . Educaţia estetică a tineretului — masă ro tundă organiza tă de V. Grigorescu şi
T. Stănescw (11 august) . A fi om de caracter de Gal ina Bădulescu (11 august) .
Părinţilor, educatorilor, profesorilor diriginji, ne îngăduim să le sugerăm ideea de a decupa articolele, eseurile, reportajele şi anchetele axate pe problemele educaţiei, apărute în presă, şi de a. le păstra într-o mapă. Nevoile curente ale muncii educative cer deseori consultarea acestor articole şi reportaje şi ele sint astfel mai uşor la îndemînă celor ce le caută şi le solicită.
Cu precădere atragem atenţia cititorilor asupra materialelor pe teme educative care apar cu regularitate în „Scinteia", „Scînteia tineretului", ca şi asupra paginii săp-tămînale dedicată de „Contemporanul" problemelor de învăţămînt şi educaţie.
22
TEATRU LA DOMICILIU, PE DISC
Un moment de răscruce în istoria re la t iv scurtă (abia 90 de ani) a discului de gramofon 1-a constituit începerea folosirii maselor plas-t ice în procesul de producţ ie . Cînd, în 1945, s-au fabr icat pr imele discuri de lungă dura tă (microsillon) din policlorură de vini i , reducindu-se to todată vi teza de ro ta ţ i e a platanu lu i de la 78 la 33 ture pe minu t , s-a ob ţ inu t nu numai îmbunătăţ i rea s imţ i t oa re a ca l i t ă ţ i i reproducerii sonore, d a r şi lungirea considerabi lă a dura te i înregistrărilor pe ,o fa ţă de disc.
în căutarea unor neîncetate perfecţionări, tehnicienii nu s-au mulţumi t însă cu a t î t . Curînd, pe p lan in ternaţ ional , s-a încetăţeni t pract ica de a se folosi v i teza de 16 ture pe minu t exclusiv pentru înregist răr i nemuzicale , şi mai ales pentru piese de t e a t r u , care pot fi edit a t e în întregime pe un disc.
Am socotit, u t i l ă această introducere pentru a clarifica de la bun început în ce împrejurări a fost posibilă şi la noi ed i ta rea (în 1961) a primei piese de tea t ru integrale înregistrate pe un singur disc. De-a lungul celor c î ţ iva an i , l i s ta discurilor de tea t ru a prins din ce în ce ma i mul tă consis tenţă . Aruncînd o privire retrospectivă, consta tăm că în ce priveşte d r a m a t u r g i a autohtonă , repertoriul a ajuns să cuprindă un număr apreciabi l de lucrăr i , mergînd de la Alecsandri („Fînt îna Blanduzie i" , „Chir i ţa în provincie"), Caragiale („O scrisoare pierdu tă" , „Conu L e o n i d a f a ţ ă cu reac-ţ iunea") , Delavrancea („Apus de soare") , p înă l a G. Ciprian („Omul cu mîr ţoaga") , A l . Kîri ţescu („Gaiţele"), Muşatescu („Titanic-vals") , M. Sebast ian („Steaua fără n u m e " , „Ultima- oră") , Victor Ion Popa („Tache, l anke şi Cadî r" ) , Horia Lovinescu („Citadela sfăr îmată") , Al . Mirodan („Ziariş t i i") . Nu a fost neglijată nici l i te ra tura universală . Shakespeare („Hamlet") , Moliére („Bolnavul închipui t") , Goethe („Egmont") , Schiller („Int r igă si iubire") , Gogol („Revizorul") , Gorki („Azilul de noapte") figurează p înă în prezent pe discuri româneşt i . Nu încape îndoială că mai este mul t de făcut. Dar ceea ce s-a rea l iza t în
răs t impul de cînd a început producţ ia acestor discuri reprezintă o bază pentru orice discotecă teat r a l ă , pe care şi-o pot const i tui a t î t şcolile, c î t şi iubi tor i i a r t e i dra-dramat ice în genere.
Audi ţ ia acestor discuri prezintă interes nu numa i pentru cei care urmăresc s ă cunoască mai îndeaproape valor i le consacrate ale dramaturg ie i , ci şi pentru admira tor i i vîrfurilor noas t re actoriceşti din prezent şi din t recutul apropiat .[Dis-cul oferă pos ib i l i t a tea de a ascul ta deopotr ivă pe mari i noş t r i ' actori în v i a ţ ă , ca şi pe cei care , p leca ţ i pentru to tdeauna din t re noi , au l ă sa t p e ' a c e a s t ă cale o măr tur ie nepier i toare a înal te i lor măiest r i i . A ascu l ta , cu ajutorul discului , pe Vraca în Hora ţ iu din „Fînt îna Blanduzie i" , pe Maria F i lo t t i în Kvasnia , sau pe Ion Manolescu în Sat in din „Azilul de noap te" , pe Mihai Popescu în „Egmont" sau pe Jules Cazaban în l anke din „Tache, l anke şi Cadîr" reprezintă nu numai o delectare ar t is t ică pentru amator i i de t ea t ru , da r şi o adeva--r a t ă şcoală pentru vi i tor i i slujitori ai Tha l ie i . Nu mai puţ in constituie valori documentare incontestab i le şi creaţ i i ca acelea ale lui Calboreanu în rolul lui Ştefan din „Apus de soare" , Beligan în redac-torul-şef Cerchez din „Ziar iş t i i " sau real izarea s t răluci te i echipe Giuga-ru — Finteş teanu — Antoniu — Beligan — Atanasiu — Anghelescu — Godeanu în capodopera lui Carag ia le „O scrisoare p ie rdu tă" . Toa te acestea nu se m a i pierd în negura amin t i r i i celor care au avu t pri leju l să as is te l a spectacolele acestor m a r i ac to r i , ci r ămîn , pentru post e r i t a t e , documente v i i , da to r i t ă memoriei de neşters a discului .
Valori a r t i s t i ce , valor i educat ive , discurile de t ea t ru se impun, pe zi c e t rece, a ten ţ i e i generale . Pe măsura apar i ţ i e i unor noi lucrări ale dramaturg ie i na ţ iona le şi universa le , t e a t ru l pe disc meri tă să devină un aux i l i a r tot mai preţios al procesului de învă ţămîn t şi un factor ac t iv pentru răspîndirea cul tur i i tea t ra le în r îndur i le maselor largi .
E. EtIAN
M u z e u l d e l i teratură d i n A L E X A N D R I A
Şcolar fiind în băncile pr imelor clase de liceu, mă impresionau ter ib i l medal ioanele în bronz aşeza te de-a lungul holului sonor înt ins înt re direcţ i e , cancelarie şi sec re ta r ia t : efigiile foştilor mari profesori ai Liceului Gh. L a z ă r . . . Aproape că ne era t eamă să le ci t im numele desfăşurat în jurul figurii ca o r amură de laur i , a t î t erau de gravi şi de monumenta l i . Nimeni nu ne spusese n imic despre ei şi în nepriceperile noastre fireşti de elevi p u t e a m să-i luăm drept Decebal sau Mihai Vi t eazu l . . .
î nvă ţ înd papagal iceşte un tex t cum se zice azi „cr i t ic" despre un scr i i tor , ca teorema geometrică Ori ca legile lui Arhimede, nu rămînea în capul nos t ru , din b ie tu l au tor , decî t un ş i r de vorbe u i t a t e şi ele după examene. De cele mai mul te ori nici nu băgăm de seamă că era vorba de un om, de un au to r de l i t e ra tu ră care ar fi t r ă i t cu adevă ra t . î n v ă ţ a m abs t rac t şi deb i t am, la t ab lă , Ia fel de abs t r ac t .
La o răsp în t ie de t i m p cînd pana fugară din şcoală a redescoperit cerneala pe fundul că l imăr i i , imaginea chipuri lor metal ice de odinioară o regăsesc, ampli f icată şi însufleţ i tă , în lumea elevilor de azi a unei mar i şcoli a ţ ă r i i , pu r t ă toa re a unui nume căruia cul tura românească îi va fi în to tdeauna recunoscătoare: Şcoala medie Ion Cuza din Alexandr ia — Cuza care a înfăptui t Uni rea , Cuza care a pus pia t ra fundamentală a Univers i tă ţ i i din Bucureşt i , Alexandru Ion Cuza căruia oraşul îi da toreş te numele . . .
Elevi i acestei şcoli , peste o mie la număr , beneficiază de avantaje le unei splendide in i ţ ia t ive rea l i za te recent de profesorul Ion Mihăescu, spri j ini t cu pasiune de poetul Ion Sofia Manolescu, de conducerea şcoli i , de elevi , de toa tă lumea cu del icate sensibi l i tă ţ i a oraşului de frumoase înfloriri sp i r i tua le . Ei au înfir ipat , r ea l i za t şi amplif icat un Muzeu de literatură, o valoroasă colecţie de căr ţ i , manuscrise şi documente ale scriitori lor pe care elevii îi s tud iază şi îi învaţă la cursurile lor.
Copiii şt iu că numele t recute în t a b l a de mate r i i a căr ţ i i de română nu sînt s imple t i t lu r i , ci.valori însufleţi te prezente la ei acasă în vi t r inele de cr is ta l , în pagini le t ipă r i t e , în chipul fotografiat , în r îndur i le autografe dedicate lor. Contactul de v ia ţă e direct , iar prezenţa în ac tua l i t a t e a elevilor rea l iza tă to ta l şi defini t iv pentru cu l tura fiecărui elev trecător pr in acest Muzeu plin de semnificaţ i i complexe.
în f i in ţa t în p r imăvara anului t recu t , Muzeul ,de l i t e ra tu ră al şcolii din Alexandr ia reuneşte ver i tab i le documente l i t e ra re de cer tă va loare şi oferă publ icului şcolar cî t şi profesoral un contact permanent cu valori le sp i r i tua le ale poporului nos t ru . F rumos p rezen ta t , cupr inzător a peste 50 de manuscr ise , a peste 50 de fotografii ined i t e , cu volume deveni te r a re , ale scr i i tor i lor noşt r i c lasici şi contemporani ca şi debu t an ţ i , cu panour i şi v i t r ine încăpătoare , acest muzeu t rezeşte în sens ib i l i ta tea fiecărui v iz i ta to r sen t imente noi şi pu tern ice , imagini concrete ale v ie ţ i i cu l tura le , contr ibuind nemijlocit la desăvîrşirea educaţ ie i mul t i l a te ra le a t inere tu lu i şcolar .
Pe cînd şi în t r -a l te şcoli colecţii şi muzee asemănătoare? Mă gmdesc şi la pos ib i l i t a tea inaugurăr i i unor expozi ţ i i de a r t ă , de cărţ i r a r e , de etnografie a zonelor propr i i sau vecine, l a schimbur i de va lo r i în t re şcoli , la o creştere progresivă a in i ţ ia t ive lor buni lor noş t r i învă ţă to r i şi profesori spre rea l iza rea unor colţuri ' de documentare ale elevilor pe un p lan ma i larg — poa te un a lbum cu cîntece s t răvechi , z ică tor i , vorbe sau chipur i zugrăvite, de înşişi elevii lor . S-ar s t r înge în j u ru l şcolii va lor i no i , documente au ten t i ce ale v ie ţ i i de ieri şi de az i , m a t e r i a l e de s tud iu pentru generaţ i i le v i i toa re ,bogă ţ i i şi averi pe e a r e s î n t e m fiecare, în felul nost ru , chemaţ i a le p ă s t r a . . .
EtARUŢU T. ARGHEZI
RIDENDO CÂŞTIGAT MORES
• Fericirea unora Un senator , în cursul unei vizi te într-o şcoală din Ala
bama , puse aceas tă în t rebare e levi lor : — Nu e aşa , copii , că s în te ţ i recunoscători lui Cristofor
Columb pentru faptul că a făcut că lă tor ia sa de descoperire a Americii?
Un concert de „ d a " îi răspunse, u rmat de un „nu" foarte h o t ă r î t .
— Şi tu de ce nu eşti mul ţumi t? întrebă sena toru l . -- Pen t ru că s înt indian , domnule . . .
* Dialog eu Flammarion
O doamnă, într-un salon, întrebă pe Camille F lammar ion : — Ai pu tea să-mi spui , maest re , ce se ascunde înapoia
luni i? — Nu ş t iu , doamnă . — De unde vin ploile acestea vijelioase de o vreme
încoace? -- Nici as ta nu ş t iu , doamnă . — Costumele de la ba lu l Marţ ienilor vi s-au părul exacte? — N-aş pu tea să răspund. . . Atunci doamna zise ene rva t ă : — Glumeşt i , maest re . Căci altfel pentru ce ai fi s tud ia t
a t î l a şi la ce ar sluji ş t i in ţa?
F l ammar ion răspunse: — Ca să răspundem, doamnă , că nu ş t im .
• Spirit meticulos Rober t de Montesquieu era unul din cei mai meticuloşi
oameni . După moar tea lui s-au găsi t t oa t e căr ţ i le , scrisorile, not i ţe le , r îndu i te in cea mai perfectă ordine. S-au găsit într-un ser ta r capete de sfoară adunate într-o cutie pe care se afla sc r i s :
„Capetele de sfoară care nu pot sluji la n imic" .
• Nu tot ce cîntâ e privighetoare
George Enescu a fost poftit oda tă în casa unui prefect de jude ţ , a cărui fală c înta la pian eu mul t „ ta len t" , după opinia famil ie i .
— Aşa e, domnule Enesou, că fata are t a l en t? . . . întrebă m a m a .
— Are, scumpă doamnă, răspunde marele muzicant sur îz înd.
— Să vă mai cînte ceva. . . o doină? — Da. — Vede ţ i , cîntă m i n u n a t ! . . . Face cu pianul ce vrea! . . . — N-ar pu tea să-l închidă?
23
Copiii crose, devin t iner i , se matur izează , răspunderi le mici la început sporesc odată cu
numărul ani lor , urmînd cursul firesc al vie ţ i i . Do formarea, de educarea t inere tu lu i se ocupă
^păr inţ i i , şcoala, societatea. Căr ţ i le , revis te le , emisiuni le rad io te leviz iuni i , filmele (ce bine a r fi dacă unele filme ar t i s t ice , fără a avea un „specific pentru copii şi t inere t" , a r răspunde cerinţelor lor demne de interes) au acelaşi"scop. Dacă, aşa cum spuneam, f i lmul a r t i s t i c nu i-a răsfă ţa t pe aceşti oameni în formare, cu ochii mar i şi încrezători deschişi asupra lumi i , unele din filmele dc a n i m a ţ i e , corespunzătoare dezideratelor diverselor v î i s te , vin să le împlinească unele goluri împreună cu filmul documentar . Acesta din urmă reuşeşte să-i capteze în mod direct . Tot pr in in te rmediu l f i lmului document a r se dau răspunsur i la unele probleme grave, care pot influenţa formaţ ia lor v i i toare . Ancheta socială cu maro răspîndi re în presă a căp ă t a t pr in in termediul peliculei o şi mai mare impor tan ţă , cazuri le înfăţişate fiind astfel prezente în ochii specta tor i lor , în faţa opiniei publice.
Regizoarea Florica Mólban a porn i t cu temer i ta te să exploreze cinematografic acest univers de l ica t , res t r îns în apa ren ţ ă , în rea l i t a t e insă foarte vas t . „Copiii, ah copiii" (film anchetă p remia t la Fes t iva lu l na ţ iona l , Mamaia 1964) aducea în discuţ ie s i tua ţ i a copiilor abandona ţ i de p ă r i n ţ i , loeuind as tăz i , pr in grija s ta t u l u i , în Case a le cop i lu lu i , undo au găsi t căldură şi dragoste . Majori tatea acestor copii sau adolescenţi au ajuns aci nu în u rma unor catastrofe de ne în l ă tu r a t , ci da to r i t ă unor incidente pe care nu le-au dor i t , incidente care au dus la des t rămarea famil ie i . La început a fost în t rebarea „unde este t a t a sau m a m a de nu ma i s tă cu noi?" , apoi a început să p ă t r u n d ă stîn-jeneala şi răceala în căminul unde nu mai s imt
aceeaşi ocrot ire , aceeaşi s iguranţă . Desigur, cel care crede că nu mai are de împăr ţ i t nimic cu tovarăşul de v ia ţ ă , judecă egoist, uni latera l , fără să pună în ba lan ţă şi soarta celuilal t component a l famil ie i , copi lul . A da v ia ţă u-nui om nu este numai plăcerea unei dis t racţ i i cu o păpuşă însufleţ i tă , ci o mare răspundere faţă de vi i torul lui . Desigur, sint neînţelegeri şi neînţelegeri şi nimeni nu-şi poate asuma greaua sarc ină de a le judeca şi condamna de la d i s t an ţ ă . Răspunderea ar fi prea mare şi erorile inerente, da r . . . şi există un „dar" or'i-oind, fiecare lupt ind să-1 soluţioneze cum se
poale mai bine. Vieţ i le , famili i le se refac, dar şi de d a t a asta nu t rebuie u i t a t copi lul . Copiii găsi ţ i de Flor ica Hojban s în t ferici ţ i , se simt bine', nu le lipseşte n imic , noii lor p ă r i n ţ i , educatori i îi înconjoară cu toa tă afecţ iunea. Unii din eroi au depăşi t copi lă r ia , s în t adolescenţ i , şi-au recîş t igat încrederea în v i a ţ ă . Dar întrebă
ri le ce le amintesc de p ă r i n ţ i s t î rnesc unora melancolie , a l tora lacr imi uneori marca te de indiferenţă . „N-au ma i v e n i t " ; „n-au ma i v r u t să şt ie de mine" ; „vine d in cînd în c înd, 'mă înt reabă cum mă s imt " . I a t ă c î teva răspunsur i reproduse d in memorie . La ce folosesc asemenea vizi te formale, fără dragoste? La n imic , sau ma i r ău , la zgîndărirea unei r ă n i , care al tfel s-ar închide, de s-ar închide.
Dacă aşa se în t împlă cu copi i i pă răs i ţ i de p ă r i n ţ i , i a t ă că mai s în t şi exemple inverse: copii ce nu mai vor să şt ie de p ă r i n ţ i . Acesta este obiect ivul unei a l t e anchete întreprinsă de Flor ica H o l b a n : „Copiii, iar copiii" (din nou premiul Fes t iva lu lu i na ţ iona l , Mamaia 1966). Acest nou document uman nu ma i este a t î t de izbuti t ca p r imul , f i indcă regizoarea şi-a pregăt i t eroii , a „ repe ta t " cu ei , l ipsind f i lmul de spon tane i t a te , scăzîndu-i astfel cuan tumul de ver id ic i ta te . După ce şi-au închinat v ia ţa creşterii şi educări i copiilor (căci pent ru un păr in te , copi lul rămîne to t copi l , chiar dacă a depăşi t 20 de an i ) , p ă r i n ţ i i s în t abandona ţ i pr in cămine de b ă t r î n i , l ipsindu-le nu sprijinu l mate r ia l ş i îngrij irea, ci dragostea de care au nevoie după o v i a ţ ă întreagă de muncă şi sacrificiu, sau , şi mai r ău , t rebuind să apeleze la ins tanţe le judecă toreş t i ca să li se facă drept a t e . „M-au crescut , era da tor ia lo r" ; „î i t r imi t (şi suma este r idicolă) de ce nu-i a junge?" ; „ce mai vrea , am şi eu v i a ţ a mea" . . . i a tă cî teva răspunsur i , c i ta te to t din memorie . Cel care azi , om pe picioarele lu i , cu s i tua ţ i e , vorbeşte numai de da tor ia pe care au avut-o păr in ţ i i faţă de el ,considerîndu-se abso lv i t de orice obl igaţ ie , este foarte v inova t . E r a în t r -adevăr dator ia păr in ţ i lo r să-1 crească, da r devenind element u t i l soc ie tă ţ i i , făcînd pa r te din ea, nu este om întreg şi nu' i se poate adresa acest ape l a t iv , o par te din sufletul lui fiind uscată . Degeaba un asemenea individ esle emoţionat ascul t înd un concer t ,pa r t i c ip înd la uri spectacol sau com-păt imindu-ş i un pr ie ten nefericit . Nu-1 credeţ i . Minte. At î t a t imp cît nu se îndreaptă cu dragoste spre cei care au nevoie de ea, spre cei care azi au a t ins pragul bă t r ine ţ i i şi penlru care un zîmbet al „copi lu lu i" , o vorbă bună , s în t mai m u l t decît o rază de soare, acesta nu mai poate fi considerat om. Sfîşietoare s în t feţele bă t r în i lo r , f i lmate în prim p lan , care se mistuie de dor după copiii pe care nu i-au.văzut de mul t . Şi cită dragoste mai emană , scu
zele pe care le găsesc or ic înd, resemnarea. Sfîşietoare s ini lumini le izvorîte din ochii obosiţ i de t rudă şi a ş t ep ta re .
Indiferent cum a r a t ă , ce au făcut pă r in ţ i i şi copii i , există peste an i o punte care se poate în t inde , aceea a dragoste i , a înţelegeri i şi uneori chiar a i e r t ă r i i . Un a l t film anche tă , admirabi l r ea l i za t , ne-o dovedeşte cu pr isos in ţă . Es te „Cazul D." (Premiul cr i t ic i i şi a l revistei „Cinema", Mamaia 1966) a i că ru i au to r i (regizor Al .Boiang iu , scenariu Mihái S to ian , opera to r i Gh.Hirschdörfer şi Sergiu Huzum) demonstrează din pl in ca l i t ă ţ i l e lor reporter iceşt i .
Porn ind de la unele mate r ia le a p ă r u t e în „Scînte ia" , a ju t a ţ i de cei cărora le cereau sprij i nu l , repor ter i i au reuşi t să afle r ea l i t a t ea a-eestui caz. Un pensionar a l unu i cămin pentru bă t r în i a t r imis o scrisoare z iarului „Scînteia" cău t îndu-ş i fa ta despre care nu ma i ş t i a n imic de vreo douăzeci de a n i . Ancheta socială întreprinsă îşi depăşeşte cad ru l , devenind un eseu psihologic, u rmăr ind , ca să spun aşa , coborî-rea a t r e i t r ep te de conş t i in ţă (de că t re cei imp l i ca ţ i , indiferent de v î r s ta ) , şi a n u m e : obiect i v i t a t ea , deveni tă cur înd sub iec t iv i t a te în nararea evenimentelor , apoi coborînd t reapta cea mai de jos , aceea a deformări i to ta le a adevă ru lu i , devenind (cuvîntul pa re cam tare) minciună pentru a se a u t o a p ă r a , pen t ru a a runca răspunderea pe seama ce lu i la l t , s i t ua ţ i a de v ic t imă păr înd ma i avan ta joasă . Aşa face bă-t r înul Dobro tă , declar înd că nevasta ir'a mur i t şi fata adop t ivă 1-a pă răs i t , aşa face fosta lui soţie care a d ivor ţa t de el fiindcă ducea o v i a ţ ă uşuratecă , spunîndu- i fetei că t a t ă l ei a mur i t , aşa fac rudele ap rop ia t e , aşa face şi fa ta , Ana Dobrotă , care nu s-a interesat n ic iodată de ceea ce s-a în t împla t în adevăr cu ta tă l său , luînd de bun ce i s-a spus. l a t ă însă că, da to r i t ă acestei scrisori , adevărul a ieşit la iveală. Pes te zece a n i , cei care au fost o familie se vor pu tea în t î ln i , bă t r înu l îşi va vedea nepoţ i i , nu fiindcă
f i lmul are nevoie de un huppy-end, ei pentru s implul mot iv că aşa o cere v i a ţ a , v i a ţ a adevăr a t ă , re la ţ i i le d in t re oameni , înţelegerea şi dragostea care s înt temelia familiei si societăţ i i .
ANDRIANA FIANU
24
LA ÎNCEPUT DE AN Ş C O L A R
yyií m-am gîndit niciodată prea serios in cite feluri denominează oamenii anul, dar mi
se pare că ei fac aceasta după preocupările si aspiraţiile lor. Aşa avem, în afară de cel calendaristic, un an sideral sau astronomic (am avut chiar şi un an al soarelui calm), apoi an agricol, financiar, literar, teatral, muzical. Am lăsat dinadins la urmă anul şcolar, pentru că el mi se pare a întruni acele maxime virtuţi ce caracterizează uriaşa sete de cultură a tuturor generaţiilor, a tuturor oamenilor. El este şi cel mai grăbit: începe toamna şi se încheie vara. El mi se pare a fi una din cele mai înălţătoare, mai nobile şi mai frumoase împărţiri a timpului, deoarece este caracterizat printr-o lumină de mii de ori mai scinte-ietoare decit aceea a soarelui. Reverberaţia aceasta plină de strălucire vine chiar şi de la cel mai modest abecedar, ea vine din pătrăţelele caietului de aritmetică, din tomurile cursurilor universitare, de la catedra învăţătorului pasionat de munca lui nobilă, ca şi din băncile şcolarilor însetaţi de învăţătură.
Ţara mea nu are o universitate atît de veche ca aceea din Padova, de exemplu, deşi încă la începutul secolului XV în timpul lui Alexandru cel Bun exista la Suceava o şcoală superioară. Dar patria measocialistă este azi, pe globulpămlntesc, una din ţările cele mai generos şi înţelept atente la dezvoltarea impetuoasă a invăţămintului.
Iată cîteva cifre edificatoare: dacă in anul 1938—39, în România se aflau doar 55.215 cadre didactice, în anul 1965-66 numărul lor a ajuns la 185.682. In anul trecut, în şcolile generale din România au învăţat 2.931.758 elevi, iar în licee 220.905 elevi. Şi încă un amănunt revelatoriu: începînd din anul 1960, cînd în România socialistă s-a trecut la sistemul difuzării gratuite a manualelor şcolare, s-au împărţit 1.501 titluri într-un tiraj total de 107.573.050 exemplare. Valoarea lor atinge cifra, de-a dreptul astronomică, de 640.184.000 lei.
în toamna aceasta îşi deschid porţile monumentale, alături de şcolile construite în ultimele două decenii, sute de şcoli dotate cu mobilier, laboratoare şi biblioteci noi. între ele vor fi şi cîteva zeci de licee noi, liceele de specialitate: agricole, industriale, economice, pedagogice.
Pe băncile şcolilor îşi aşteaptă învăţăceii milioane de manuale proaspăt ieşite din teascurile tipografice. In pragul şcolilor, cel mai copilăros şi mai jovial şi mai entuziast elev va scutura cu frenezie clopoţelul de alamă. Cupa de metal sonor, fericită parcă ea însăşi, va ride pîn-la lacrimi. în această muzicală şi poetică înlimpinare de zurgălăi, poetul din mine pare să audă îndemnul cuceritor şi generos: Bine-aţi venit, copii, la şcoală!
PETRU V I N T I L Ă
Fotografia de pe copertă: început de an fcolar la Şcoala generala din
S\ comuna Turţ — jara Oaşului , regiunea S \ Maramureş.
Foto: N I C U V A S I L E
r \
Şl SCRIITORII AU FOST ELEVI
0 A M I N T I R E In aceeaşi vreme cînd se aprindea
la Budapesta facla revistei „Familia" scoasă de un tînăr intelectual ardelean, Iosif Vulcan, la Bucureşti se înfiinţa un alt focar de lumină, liceul „Mihai-Viteazul".
Am fost şi eu elev al acestui venerabil aşezămînt de cultură. Sînt aproape şaptezeci de ani de atunci. Liceul se afla în strada Italiană. Era director profesorul Otescu, tatăl compozitorului I. Nonna-Otescu şi al altui băiat înzestrat, autorul de mai tîrziu al piesei „Copelia", jucată la Teatrul Naţional.
I:Nonna — Otescu făcea parte din fanfara liceului. Era toboşar. Şi-a început cariera de mult înzestrat compozitor, dirijor şi şef de orchestră, bătînd toba mică. Era un adolescent palid, cu trăsături delicate, feminine, pe care le-a păstrat pînă la sftrşitul vieţii. Liceul „Mihai-Viteazul" a dat multe personalităţi culturii noastre. Aveam profesor de limba română pe severul CS. Stoicescu. La această materie, am fost un excelent elev. Dascălul de româneşte îmi punea mereu nota 10, spre mirarea colegilor mei cu care nu era atît de darnic. In schimb, la alte materii eram destul de slab. La matematici, de pildă, alternam între nota unu şi trei. Dacă profesorul de istorie, Aguletti, şi cel de franceză, Ciupagea, au fost destul de indulgenţi cu mine, omul care trebuia să mă înveţe latineşte, domnul Locus teanu, m-a lăsat corigent.
A fost cea mai tristă vară din viaţa mea. începuse vacanţa. Şi eu dădeam tircoale liceului închis. Ce căutam mereu in jurul lui? Ce aşteptam de la porţile sale de fier încuiate? Ca şi cum zidurile pustii mi-ar fi dat nota care-mi trebuia ca să trec clasa cu succes! Cartierul era plin de mireasma oţetarilor. De cîte ori simt o adiere de oţetari, îmi amintesc de acele melancolice zile de iunie, cînd mi se părea că toată lumea mă arată cu degetul, ca pe un mare vinovat:
— A rămas corigent la latină... A rămas corigent la latină!... iată refrenul pe care adierea uşoară a vîntului îl răspîndea prin miile de crengi de oţetar înflorit...
împreună cu aceste melancolice amintiri, mai am şi amintirile duioase ale colegilor mei de-atunci... adolescenţi plini de viaţă şi de visuri, cu care ne făceam planuri de viitor, plecări spre ţărmuri depărtate... Visam să ajungem regi la hotentoţi, după ce fusesem căpitani de vapor, în drum spre insule şi continente fabuloase...
In amintirea acelor visuri copilăreşti am scris mai tîrziu o poezie care se sfîrşea aşa:
Tot mai puţine moş-ajunuri ne-au rămas...
Bătătorim aceleaşi străzi bucureş-tene...
Strivim zîmbind, o lacrimă-ntre gene...
Nu cred să mai ajungem căpitani de vas...
V I C T O R E F T I M I U
J
POŞTA REDACŢIE I Victor Barbeş, învăţător pen
sionar, satul Cruşovăţ, raionul Orşova: Ne bucură faptul că aţi întîmpinat apariţia revistei noastre cu sentimente atît de frumoase. Sugestia dumneavoastră privind abordarea problemelor de educaţie în mediul rural o vom realiza în numerele viitoare şi va fi permanent în atenţia noastră.
Prof. Nanu AI . Dimitr iu: Reţinem numai schiţa „Biletele". Articolul este perimat.
Prof. Matte i N. Eleonóra , Feteşti-Gară: Obiecţiile aduse schiţei lui N . Velea (Jurnal într-o oră) suferă de exagerare şi unilateral itate. Nici pe departe nu e vorba de astfel de lucruri „extravagante", iar autorului ei, scriitor tînăr, cunoscut şi apreciat, nu i se poate face proces de intenţie.
M. Cernea : Plicul dumneavoastră ne-a adus şi primul ecou la dezbaterea asupra literaturii pentru copii şi tineret inaugurată de criticul litetar I .D. Bălan cu articolul său „Unde eşti copilăr ie?" Propunerile formulate de dumneavoastră le-am înserat în paginile scrise de cititori.
Prof. Valeriu C. Neştian — Huşi: Vă mulţumim pentru urările de succes adresate revistei. Faptul că aţi mai publicat şi în alte reviste (Gazeta Invăţămîntului, Contemporanul, Cronica), e o garanţie că articolele dumneavoastră vin din partea unui om obişnuit cu scrisul. Articolul „Cheia in imi i unu i copil" , deşi mai greu lizibil , deoarece nu e dactilografiat, va intra în atenţia redacţiei . Primim cu plăcere şi bucurie colaborarea cititorilor noştri, educatori, profesori şi părinţi, cu conştiinţa că o legătură strînsă între cititori şi revistă este menită să contribuie, printr-un efort comun, la realizarea idealului ce şi 1-a propus publicaţia noastră încă de la primul ei număr.
î n v . I . Cazan, corn. Lunca Mureş, reg. Cluj: Reţinem din scrisoarea dumneavoastră aprecierile asupra revistei: „adună în paginile ei , chiar de la primul număr, articole, păreri, anchete, schiţe, recenzii, reportaje cu caracter pedagogic, răspunsuri temeinice ale unor oameni de şt i inţă, artişti , profesori, părinţi, învăţători, la unele probleme ce le ridică şcoala şi v iaţa . Acest material preţios, studiat cu creionul în mînă şi pus în aplicare în problemele v i ta le ale şcoli i , familiei şi societăţi i , const ituie un ajutor preţios pentru noi, cei care muncim la catedră. închei scrisoarea cu adîncă mulţumire partidului că a iniţ iat apariţia revistei , cu adîncă mulţumire celor ce ostenesc şi scriu pe paginile ei".
Ion Daşa — Baia Mare Studiul pe care ni-1 cereţi îl puteţi găsi fie la Biblioteca regională din oraşul dummneavoastră, fie la biblioteca Institutului Pedagogic din local i tate . în general, pentru ceea ce vă interesează în munca pedagogică şi educativă, vă rugăm să următiţi şi „Mica bibliografie Colocvii", rubrică pe care am inaugurat-o în numărul 2 al revistei .
I . Babin — Bucureşti: Colaborarea fiecărui cititor este aşteptată şi binevenită. Condiţia primordială este de a ni se trimite materiale axate pe profilul publicaţiei noastre. în ceea ce vă priveşte, aşteptăm de la dumneavoastră note sau articole scurte pentru rubrica „Meridiane", traduceri din limbile pe care ne-aţi comunicat că le cunoaşteţi .
Tanaschiev Valent ina , profesoară, Gherla, reg. Cluj: Nefiind o publicaţie literară, revista noastră nu publică nici proză, nici poezie. Deşi schiţa dumneavoastră (încredere) are nu numai virtuţi educative, dar şi certe calităţi literare, ne vedem puşi în situaţia de a nu o publica. Vă rugăm şă ne comunicaţi dacă putem s-o transmitem „Gazetei literare" sau „Luceafărului", în ce ne priveşte, dorim să primim colaborări axate pe profilul revistei (articole, eseuri, reportaje, note) privitoare la problemele educaţiei copiilor şi adolescenţilor în relaţia „şcoală, familie şi societate", evidenţiată de fapt chiar şi în titlul revistei.
Flor ian Dragomirescu, învăţător pensionar, Giurgiu: Trimi-teţi-ne maximele despre care ne scrieţi. în cazul în care conţin ceea ce credem că ar interesa publicul cititor, le vom însera în coloanele revistei noastre. Spicuim pentru cititorii noştri din articolul dumneavoastră „Despre educaţie" cîteva din gîndurile care ne-au plăcut cu deosebire: „Tot ceea ce fac părinţii se imprimă la copii cu fidelitatea cu care ne vedem chipul în apă. Prin urmare, educatorul să nu se bazeze pe aceea că ei nu înţeleg acţiunile şi vorbele cele rele, căci orice act al lui se gravează în străfundul inimii copilului".
Torna Cocişiu, învăţător pensionar, B la j : Vă mulţumim pentru observaţiile şi sugestiile cu care veniţi pe marginea primului nu-măralrevis te i noastre. Vom căuta să remediem în viitor ceea ce ne-a scăpat în alcătuirea primului număr.
Elena Adamescu Someşanu, lector I .P.C.D. Iaşi: Ne-au plăcut povestirile dumneavoastră cu în-tîmplările adevărate din viaţa copiilor. Le-am reţinut pentru a le oferi cititorilor noştri, în speranţa că le vor gusta cu aceeaşi plăcere şi că din ele vor avea multe de învăţat. Mai. scrieţi-ne.
• O RUBRICĂ N O U A
ne propune profesorul Ab. Torna din Iaşi: „Nu cred că voi contraveni sensului rea l a l revistei dacă voi propune ca în paginile ei să se rezerve loc unei rubrici în care să se publice no te , s tudi i , comenta r i i despre o serie de mar i personal i tă ţ i ale şcolii noas t re" . D-sa ne şi făgăduieşte o evocare intitulată „C. Dimitrescu — Iaş i , înaintaş al şcolii româneş t i " .
Redacţia a avut de la început în vedere posibilitatea unei astfel de rubrici şi, desigur, sugestia tovarăşului Ab. Torna vine în întîmpinarea ei. Peste cîteva numere vom inaugura această rubrică, pe care o considerăm uti lă şi interesantă.
• J O C U L COPI ILOR Şl C IBERNETICA
Tovarăşul Max Manolescu din Alexandria ne trimite un articol intitulat „Jocul copiilor şi cibernet ica" . Tema, deosebit de interesantă se rezumă însă a fi, la colaboratorul nostru, un simplu comentariu la studiul „Cibernetica" de Ed. Nicolau şi C. Bălăceanu. Evident, am fi dorit ca articolul trimis să cuprindă observaţii proprii şi nemijlocite asupra relaţiei „joc — cibernetică" şi nu un exerciţiu marginal şi reţinut la limitele vag teoretice ale chestiunii. Rugăm colaboratorul nostru să revină cu un astfel de articol (scris mai concentrat), dar nu ne lasă inima să nu atragem şi altor cititori (profesori de psihologie) atenţia asupra unui subiect atît de semnificativ şi modern în opera de cunoaştere a copilului.
• CABINETUL MEDICAL „ C O L O C V I I "
Mai mulţi cititori vin cu sugest ia să publicăm în revistă şi o rubrică medicală. Unii cititori
propun ca titlu „Sfatul medicu lu i" , alţii propun pur şi simplu articole axate pe teme medicale privind îngrijirea sănătăţii copiilor. Am găsit într-una din scrisori şi sugestia unui titlu original: „Cabine tu l medical Colocvii". Dorim să aflăm şi părerea altor cititori în legătură cu ideea acestei rubrici. Oricum, îngrijirea sănătăţii , educaţia sanitară, constituie un capitol important în domeniul larg al muncii educative şi nu-1 vom neglija. Dar, înainte de a trece la realizarea rubricii propuse, dorim să ascultăm şi să primim cît mai multe opinii în legătură cu ea.
• C A S E L E DE COPI I
O carte poştală, nesemnată, declarată însă a fi scrisă de către un grup de învăţători, ne comunică propunerea de a se constitui (probabil în cadrul revistei) un colectiv de cercetători psihologi şi pedagogi, a căror muncă ar fi menită şă sprijine activitatea cadrelor didactice din casele de copii.
Propunerea am transmis-o Ministerului Invăţămîntului. Deocamdată, în numărul 2 al revistei am publicat reportajul „într-o casă cu 140 de copii", urmînd ca pe viitor să publicăm reportaje, articole, studii , interviuri şi anchete sociale axate pe această temă a cărei însemnătate nu o subestimăm.
• Către cit i torii şi colaboratorii
noş t r i : în măsura posibilităţilor e bine ca articolele trimise să fie scrise citeţ, pe o singură parte a fi lei , sau dactilografiate. Colaboratorii sînt rugaţi, de asemenea, să scrie adresa exactă şi să ne comunice nu numai pseudonimul, ci şi numele lor real. Ei sînt rugaţi să ne transmită sugestii şi propuneri în legătură cu materialele şi forma în care ele apar în paginile revistei , deoarece năzuinţa redacţiei este ca, ţinînd cont de opiniile cititorilor şi , în măsura posibilităţilor, să oglindească în „Colocvi i" tot ceea ce preocupă pe educatori şi părinţi în domeniul educaţiei .
Prezentarea grafică: C. BIVOIARU
C O L O C V I I DESPRE ŞCOALĂ, FAMILIE Şl SOCIETATE Revistă lunară editată de Ministerul Invăţămîntului
COLEGIUL DE REDACŢIE: CONST. ARSESE, înv. emeri t , Piteşt i ; ION ASZODY, publicist; Dr. OCT. BERLOGEA; BIANCA BRATU, lector univ.; TATIANA CAZACU-SLAMA, psiholog; SABINA CONSTANTIN, vicepreşedintă a Sfatului popular regional Cluj ; GH. DIACONII, dir. Şcolii profesionale „Griviţa Roşie", Bucureşti ; AL. GEORGESCU, dir. Editurii t inere tu lu i : EMIL GIURGIUCA, prof. emeri t (redact o r şef); CRISTINA G O G A , dir. Casei de copii nr . 2, Bucureşti; MARIA IACOBESCU, dir. Şcolii pedagogice, Bacău; I. MATEI, sociolog; Conf. Dr. IOAN MORARU; LIDIA NICULESCU-MIZIL; LUCIA OLTEANU, red. şef al publicaţiilor pentru copii; VERONICA PORUMBACU; STELA PREDESCU, prof; M. RATIU, prof.; Conf. univ. dr. URSULA ŞCHIOPU, ECATERINA TIRCA, educatoare; RADU TUDORÁN; PETRU VINTILĂ, (redactor şef adj.); ERWIN WILK, profesor, Bucureşti .
BOMBOANE UMPLUTE C U CREMA LAPTE BOMBOANE UMPLUTE CU PASTA DE FRUCTE
R e d a c ţ i a şi Admin i s t r a ţ i a , Bucureş t i , S t r . Virgi l iu Nr . 40. T iparu l exe " R n r . T i p p s t i s u b r . n m a n H a N r fi1fî44. A h o n a i T i e n
P U B L I C I T A T E COLOCVII
FOLOSIŢI DISCUL PENTRU STUDIUL LIMBILOR STRĂINE
ELECTRECORD editează, în colaborare cu Editura Didactică şi Pedagogică, discuri — anexe la manualele şcolare pentru studiul limbilor străine.
Pînă în prezent au apărut discurile: EXE 0204 — Limba rusă cl . VI EXE 0205 - Limba rusă cl . VII EXE 0206 — Limba engleză cl . VI EXE 0207 — Limba engleză el. VII EXE 0208 — Limba franceză cl . VI EXE 0209 - Limba franceză el . VII
în cursul lunii septembrie vor mai apare discurile: EXE 0243 - Limba rusă cl . VIII EXE 0240 - Limba rusă cl . IX EXE 0247 — Limba rusă cl . X EXE 0241 - Limba engleză cl. VIII EXE 0237 — Limba engleză cl. IX EXE 0244 — Limba engleză cl . X EXE 0242 — Limba franceză cl. VIII EXE 0238 — Limba franceză cl. IX EXE 0245 — Limba franceză cl. X EXE 0239 — Limba germană c l . IX EXE 0246 — Limba germană cl. X
Procuraţi-vă aceste discuri de la toate magazinele de specialitate din ţară.
Combinatul de celuloza şi hîrtîe—Călăraşi Produce: — Celuloză din paie naturală — Celuloză din paie albită cu grad ridicat de alb (85— 87%) Hîrtie: — Hîrtie Offset — Hîrtie tipar înalt — Hîrtie de scris I .A. — Hîrtie de scris I .B . — Hîrtie cretată — Hîrtie suport pentru cretare — Hîrtie de ambalaj albit — Hîrtie de ambalaj rezistent Caiete: — cu liniatură oblică pentru clasele 1—3 — de aritmetică şi dictando de 8—100 file — de aritmetică şi dictando cu spirală 100 file — pentru teză — caiete repertoare cu 48—100 file
C I T I Ţ I Ş l R Ă S P Î N D I Ţ I R E V I S T A
C O L O C V I I despre şcoala , familie şi socie ta te
P U B L I C I T A T E COLOCVII tat la Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii" Piaţa Scînteii Nr. 1 : 3 luni. 9 l e i : 6 luni, 18 lei; un an, 36 lei.