3. DUREREA

I. COMPLEMENTUL SIMPLU

1. Indicaţi fenomenul considerat cel mai precoce simptom natural al unei maladii:A. Durerea.B. Parestezia.C. Hiperpatia.D. Cefaleea.E. Astenia.

2. Indicaţi fenomenul care este cel mai comun simptom în medicină:A. Hipertermia.B. Durerea.C. Frisoanele.D. Vertijul.E. Slăbiciunea generală.

3. Indicaţi fenomenul clinic care serveşte ca un semnal de „alarmă”, informându-l pe subiect de existenţa sau pericolul unei eventuale leziuni tisulare deteriorante:A. Durerea.B. Senzaţia.C. Excitaţia.D. Simţul.E. Sensibilitatea.

4. Primul neuron de transmitere a durerii se află în:A. Terminaţiunile senzitive ale nervilor periferici.B. Discul intervertebral.C. Ganglionul spinal.D. Coarnele medulare posterioare.E. Coarnele medulare anterioare.

5. Cercetările citoarhitectonice ale lui Rexed (1954) au constatat că neuronii din coarnele medulare posterioare sunt aranjaţi în:A. Două straturi.B. Trei straturi.C. Patru straturi.D. Cinci straturi.E. Şase straturi.

6. Indicaţi denumirea structurii notate cu semnul întrebării din schema prezentată:

?

A. Zona terminalis Lissauer.B. Tractul cortico-spinal lateral. C. Tractul rubro-spinal dorsal.D. Tractul spino-cerebral ventral.E. Tractul spino-talamic.

7. Majoritatea fibrelor neuronului II ce asigură transmiterea durerii se proiectează în cadrul măduvei spinării:A. Contralateral spre nivelele superioare.B. Spre coloanele Goll şi Burdach.C. În coloana intermedio-laterală.D. În tractul rubro-spinal.E. În tractul cortico-spinal ventral.

8. Indicaţi procesul patologic care eventual poate condiţiona apariţia sindromului talamic Dejerine-Roussy:A. Ictusul ischemic în sistemul arterei cerebrale medii.B. Contuzia de trunchi cerebral.C. Tumora de fosă craniană posterioară.D. Infarct în regiunea talamică.E. Proces demielinizant cerebro-spinal.

9. Neuronul III nociceptiv se proiectează pe:A. Talamusul optic.B. Nucleul caudat.C. Braţul posterior al capsulei interne.D. Corona radiata.E. Cortexul cerebral.

10. Indicaţi structura din cadrul sistemului limbic, considerată responsabilă de componenta emoţională a durerii:A. Complexul limbic reticulat.B. Structurile rinencefalice.C. Girus cinguli.D. Septul pellucid.E. Hipotalamusul.

11. Indicaţi structura cerebrală, responsabilă de apariţia componentei vegetative (autonome) a răspunsului la durere:A. Girus cinguli.B. Talamusul.C. Cortexul insular.D. Eminenţa cvadrigemenă.E. Cortexul parietal.

12. Indicaţi sediul celulelor care controlează celulele de transmitere a durerii din coarnele dorsale prin intermediul celulelor din bulbul rostro-ventral:A. Cortex frontal.B. Hipotalamus.C. Substanţa cenuşie periapeductală a mezencefalului.D. Puntea lui Varolio.E. Piramidele.

13. Ipoteza „porţii de control” a durerii aparţine savanţilor:A. Jenett şi Teasdali.B. Charcot şi Marburg.C. Şarapov şi Bogolepov.D. Mollaret şi Gonlon.E. Melzack şi Wall.

14. Indicaţi una din cele mai productive teorii în problema durerii:A. Existenţa sistemului neuronal intern de analgezie (Reynold, 1969).B. Teoria „porţii de control” a durerii (Melzack şi Wall, 1965).C. Teoria neuronală (Ramon Y Cajal).D. Teoria specificităţii durerii (von Fray).E. Teoria paternului de sumare (Goldsheider).

15. Receptorii pentru opiacee şi liganzii acestora sunt:A. Endorfinele.B. Encefalinele.C. Opiaceele.D. Receptorii specifici opiacei.E. Dinorfinele.

16. Indicaţi structura din cadrul sistemului nervos, unde beta-endorfinele, encefalinele şi dinorfinele au fost găsite în concentraţie mărită:A. Cortex frontal.B. Hipotalamus.C. Mezencefal.D. Bulb.E. Măduva spinării.

17. Alegeţi definiţia corectă a alodiniei:A. Creşterea sensibilităţii cutanate.B. Creşterea sensibilităţii cutanate şi micşorarea pragului durerii la iritarea locală a regiunii afectate.C. Reacţie excesivă dureroasă la stimuli nedureroşi la contact direct (tactili sau termici) sau indirect (lumină, sunet).D. Reacţii dureroase puternice ce apar la stimulări repetate şi persistenţa durerii chiar şi după încetarea stimulării.E. Prezenţa durerii în zonele lipsei sensibilităţii superficiale.

18. Durerea centrală apare în leziunile:A. Nervilor periferici.B. Tisulare.C. Receptorilor de durere.D. Locurilor de intrare a fibrelor de durere în măduva spinării.E. Spino-talamo-corticale.

II. COMPLEMENTUL MULTIPLU

1. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la fenomenul durerii:A. Mobilizează toate sistemele funcţionale de supravieţuire ale organismului pentru înlăturarea acţiunii factorilor nocivi.

B. Absenţa acestui fenomen poate conduce la leziuni grave neobservate iniţial de pacient.C. În cazul cronizării devine adesea o problemă gravă.D. Poate fi măsurată obiectiv.E. Este în mod obligatoriu asociată de o trăire emoţională neplăcută.

2. Nociceptorii se împart în:A. Termici.B. Chimici.C. Mecanici.D. Silenţioşi.E. Polimodali.

3. Indicaţi nucleii talamusului care primesc informaţia nociceptivă:A. Anterior.B. Posterior.C. Lateral.D. Medial.E. Ventral.

4. Leziunea căror structuri provoacă durerea severă, denumită durere centrală?A. Ganglionului spinal.B. Coarnelor medulare posterioare.C. Tractului spino-talamic.D. Capsulei interne.E. Circumvoluţiunii postcentrale.

5. Sindromul talamic Dejerine-Roussy se manifestă prin:A. Anosmie.B. Cecitate optică.C. Vertij vestibular central.D. Dureri spontane de caracter arzător.E. Senzaţii neplăcute (dizestezii) în diverse regiuni ale corpului

6. Cercetările prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET) efectuate la om au arătat includerea în răspunsul la stimulenţii nociceptivi a următoarelor regiuni corticale:A. Girus cinguli.B. Cortexul insular.C. Circumvoluţiunea precentrală.D. Circumvoluţiunea postcentrală.E. Cortexul occipital.

7. Cortexul insular este direct conectat cu:A. Nucleii mediali ai talamusului.B. Nucleii ventrali ai talamusului.C. Nucleii posteriori ai talamusului.D. Cortexul insular.E. Circumvoluţiunea postcentrală.

8. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la asimbolia durerii:A. Pacienţii percep stimulenţii nociceptivi ca stimulenţi tactili.B. Pacienţii nu pot deosebi durerea acută de cea surdă.

C. Pacienţii pierd simţul de stereognozie.D. Pacienţii nu au reacţii vegetative adecvate asociate răspunsului dureros.E. Pacienţii nu pot localiza durerea.

9. Indicaţi laminele coarnelor medulare posterioare spre care sunt orientate impulsurile venite din nivelele superioare modulatoare ale durerii:A. I.B. II.C. III.D. IV.E. V.

10. Indicaţi structurile sistemului nervos, stimularea experimentală a cărora la şobolani produce o anestezie profundă fără a altera comportamentul sau activitatea motorie a acestora:A. Cortexul frontal.B. Cortexul insular.C. Substanţa cenuşie periapeductală.D. Structurile discrete în regiunile mediale şi caudale ale diencefalului.E. Formaţiunile rostrale ale trunchiului cerebral.

11. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la ipoteza „porţii de control” a durerii a lui Melzack şi Wall:A. Un stimul aplicat pe tegumente activează atât fibrele cu diametru mare, cât şi cele cu diametru mic.B. Dacă intensitatea stimulului este mică, predomină vehicularea prin fibrele cu diametru mare, cu excitarea neuronului inhibitor, iar celula responsabilă de transmiterea impulsului nu va genera impulsul.C. Dacă stimulul este intens, predomină vehicularea impulsului prin fibrele de diametru mic, interneuronul inhibitor”tace”, cu activarea celulei de transmitere, ceea ce condiţionează fenomenul algic.D. S-a descoperit un sistem de căi nervoase, care pornesc de la cortexul frontal şi hipotalamus spre celulele periapeductale a trunchiului, trecând spre medula ventro-medială, apoi din fasciculele dorso-laterale ale măduvei spinării spre coarnele posterioare.E. Stimularea unor structuri cerebrale discrete produce o anestezie profundă fără a altera comportamentul sau activitatea motorie.

12. Indicaţi mecanismele care pot „închide” „poarta de control” a durerii:A. Neuronul reacţionează la stimulare ca unitate autonomă, independentă de celelalte celule nervoase.B. Mecanismul de polarizare, ceea ce înseamnă că impulsul este întotdeauna direcţionat de la axon către următorul neuron.C. Schimbarea gradului de încărcare electrică a membranei neuronului se evidenţiază prin potenţialul postsinaptic, care în funcţie de mediatorul eliberat poate fi excitator sau inhibitor.D. Impulsurile survenite prin fibrele de diametru mare.E. Influenţele descendente realizate pe căile de modulare a durerii.

13. Indicaţi metodele recente de micşorare a durerii fondate pe principiile fiziologice de modulare a durerii: A. Stimularea electrică transcutanată.

B. Utilizarea intratecală şi epidurală a preparatelor opiacee.C. Intervenţia stereotaxică asupra nucleului ventro-lateral al talamusului din emisfera nedominantă.D. Stimularea directă a nervilor periferici.E. Stimularea unor structuri ale trunchiului cerebral.

14. Efectul peptidelor opiacee poate fi invocat în explicaţiile unor fenomene ce rămân deocamdată misterioase, şi anume:A. Efectul placebo.B. Mecanismele analgezice ale acupuncturii.C. Absenţa durerii în stările de stres acut.D. Naşteri fără dureri observate în unele populaţii aborigene din America de Sud.E. Lipsa durerilor în unele boli psihice.

15. Indicaţi componentele obligatorii ale fenomenului durerii:A. Emoţional.B. Depresiv.C. Afectiv.D. Perceptiv.E. Cognitiv.

16. Din perspectivă temporală, se deosebesc următoarele tipuri de durere:A. Tranzitorie.B. Acută.C. Cronică.D. Nociceptivă.E. Neuropatică.

17. În mod general mecanismele durerii cronice pot fi de ordin:A. Central.B. Periferic.C. Combinat (periferic-central).D. Psihogen.E. De origine neelucidată.

18. Din punct de vedere patofiziologic durerea poate fi clasificată în:A. Neurogenă.B. Neuralgică.C. Nociceptivă.D. Neuropatică.E. Psihogenă.

19. Indicaţi măsurile terapeutice care pot fi aplicate pentru reducerea durerii propriu-zise la nivel local-periferic:A. Aplicarea locală de căldură.B. Ultrasunet.C. Stimularea electrică transcutană.D. Administrare de anestezice şi opiacee epidural sau subdural.E. Utilizarea medicamentelor psihotrope.

III. ASOCIEREA SIMPLĂ

1. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la teoriile durerii:a. Teoria specificităţii (von Fray) 1. Durerea are structuri distinctive în piele.b. Teoria intensivităţii (Goldsheider) 2. Nu există receptori specifici de durere.

3. Fiecare stimulent specific este conectat cu calea specifică spre centru.4. Senzaţia de durere rezultă din sumarea stimulenţilor termici şi de presiune.

2. Asociaţi proprietăţile aferenţelor dureroase rapide şi a celor lente:a. Aferenţe dureroase rapide. 1. Generează senzaţii difuze, rău localizate.b. Aferenţe dureroase lente. 2. Se proiectează în formaţiunea reticulară,

talamus, neuronii paraapeductali, hipotalamus, talamus.3. Se vehiculează prin tractul spino-reticular, spino-mezencefalic, cervicotalamic şi spino-hipotalamic.4. Se situează pe partea internă a tractului spino-talamic.5. Se termină în nucleii ventro-laterali ai talamusului.6. După conexiunea cu neuronul III impulsurile vin în cortexul somato-senzorial.

3. Asociaţi literele cu cifrele:a. Durerea tranzitorie. 1. Depăşeşte perioada de restabilire b. Durerea acută. (regenerare) a ţesuturilor lezate.c. Durerea cronică. 2. Apare la activarea sistemului nociceptiv în

absenţa leziunilor tisulare importante.3. Este un semnal biologic adaptiv despre începutul sau prezenţa unei leziuni.4. Are loc în cazul injecţiilor intramusculare sau intravenoase.5. Durata depinde de timpul necesar pentru restabilirea ţesuturilor lezate.6. Cauze pot fi leziunile traumatice, infecţioase, dismetabolice ale sistemului nervos periferic şi central, meningelor creierului.7. De obicei considerată după 3-6 luni de la debut.8. Poate fi divizată în superficială, profundă, viscerală şi referită.9. Devine o entitate clinică – o maladie.

4. Asociaţi cifrele cu literele:a. Durerea nociceptivă. 1. Este aspră, chinuitoare.b. Durerea neuropatică. 2. Adesea pacientul are senzaţia de arsură.c. Durerea psihogenă. 3. Uneori se amplifică paroxistic.

4. Asocierea alodiniei, hiperalgiei şi hiperpatiei este un lucru obişnuit.5. Este acută.

6. Este tranzitorie.7. Este bine localizată, cu excepţia durerii viscerale şi referite.8. Apare în absenţa oricărei leziuni organice.9. Depinde în mare măsură de particularităţile personalităţii pacientului.10. Poate fi manifestare a unei tulburări afective (de exemplu depresia mascată).11. Poate avea un anumit sens psihologic în sistemul de semnificaţii simbolice individuale.

IV. TESTE DE TIP RELAŢIE CAUZĂ-EFECT, LA CARE SE VA NOTA CU:A – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie de tip cauză-efect între ele;B – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie de tip cauză-efect între ele;C – dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă;D – dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată;E – dacă ambele afirmaţii sunt false.

1. De la celulele cornului medular posterior se începe neuronul II, care are conexiuni cu celulele cornului lateral şi ale celui anterior, asigurând la nivel spinal reflexele somatice şi vegetative asociate fenomenului algic.

2. Cortexul insular se consideră că integrează componentele senzoriale, afective şi cognitive ale durerii, iar cortexul cerebral modifică prin căile sale descendente percepţia dureroasă.