03 ECII Concepte privind comertul REV.ppt

CONCEPTE MODERNE PRIVIND COMERTULCONCEPTE MODERNE PRIVIND COMERTULSI ACTIVITATEA COMERCIALASI ACTIVITATEA COMERCIALA

4477 sliduri sliduri

CuprinsCuprins

Aspecte conceptuale Aspecte conceptuale şi fenomenologice privşi fenomenologice privind comerţulind comerţul In sens largIn sens larg

In sens restrânsIn sens restrâns In sensul distribuţieiIn sensul distribuţiei

Functiile comerţuluiFunctiile comerţului Costurile de piaţăCosturile de piaţă Rolul şi locul comerţuluiRolul şi locul comerţului

Legătura cu procesul de dezvoltareLegătura cu procesul de dezvoltare Dimensiunile contemporane ale comerţuluiDimensiunile contemporane ale comerţului

Aspecte conceptuale privind comerţulAspecte conceptuale privind comerţul valul de crize multidimensionale şi procesuale care ating întreaga omenire, valul de crize multidimensionale şi procesuale care ating întreaga omenire,

declinul sistemului economic industrial declinul sistemului economic industrial

slăbirea ritmului de creştere economică slăbirea ritmului de creştere economică

limitarea tot mai evidentă în găsirea limitarea tot mai evidentă în găsirea unorunor răspunsuri adecvate la răspunsuri adecvate la

provocările provocările momentuluimomentului

a doua perioadă de asimilare a învăţămintelor noii ordini şi configurarea a doua perioadă de asimilare a învăţămintelor noii ordini şi configurarea

unui nou sistem economic unui nou sistem economic

o mai mare aplecare către societate,o mai mare aplecare către societate,concentrată pe concentrată pe integraintegrarere responsabil responsabilăă

prinprin obiective obiective şşi teme de dezvoltare. i teme de dezvoltare.

O pronunţată ambiguitateO pronunţată ambiguitate

Comerţul este unul dintre acele lucruri pe care le Comerţul este unul dintre acele lucruri pe care le înţelegem în mod natural, dar înţelegem în mod natural, dar întâmpinăm dificultăţi întâmpinăm dificultăţi atunci când trebuie să-l definimatunci când trebuie să-l definim

„ „ O anumită distincţie ar trebui făcută între comerţ şi economie, întrucât O anumită distincţie ar trebui făcută între comerţ şi economie, întrucât cele două teme se suprapun. Nu se intenţionează a se da aici o definiţie cele două teme se suprapun. Nu se intenţionează a se da aici o definiţie cuprinzătoare comerţului întrucât aceasta ar fi destul de provocator. Dar cuprinzătoare comerţului întrucât aceasta ar fi destul de provocator. Dar se poate menţiona, în general, că un dicţionar de comerţ ar trebui să se se poate menţiona, în general, că un dicţionar de comerţ ar trebui să se ocupe de larga diversitate de instituţii care servesc industria prin ... ocupe de larga diversitate de instituţii care servesc industria prin ... facilitarea în orice fel a distribuţiei bunurilor şi serviciilor.”facilitarea în orice fel a distribuţiei bunurilor şi serviciilor.”

Michael Greener „The Penguin Dictionary of Commerce”Michael Greener „The Penguin Dictionary of Commerce”

Comerţul în sens largComerţul în sens larg Adam SmithAdam Smith: „Fiecare om devine un fel de negustor şi : „Fiecare om devine un fel de negustor şi

societatea însăşi devine o societate comerciantă”societatea însăşi devine o societate comerciantă”

Potrivit lui Potrivit lui Alain SamuelsonAlain Samuelson, pentru Adam Smith şi discipolii , pentru Adam Smith şi discipolii săi săi analiza societăţii din punctul de vedere al economiei politice se rezumă la explicarea modului în care funcţionează schimbul, aceasta având ca o consecinţă secundară şi faptul aceasta având ca o consecinţă secundară şi faptul că bunurile nu mai sunt considerate ca satisfăcând trebuinţe că bunurile nu mai sunt considerate ca satisfăcând trebuinţe de consum, ci, ca mijloace de a obţine alte bunuri de consum, ci, ca mijloace de a obţine alte bunuri

“ “SpecializareaSpecializarea trebuie să fie însoţită de trebuie să fie însoţită de comerţcomerţ. Oamenii care . Oamenii care produc un singur bun, trebuie să comercializeze cea mai mare produc un singur bun, trebuie să comercializeze cea mai mare parte din cantitatea produsă pentru a putea obţine toate parte din cantitatea produsă pentru a putea obţine toate celelalte lucruri de care au nevoie”celelalte lucruri de care au nevoie”

COMERŢ

CIRCULAŢIA MĂRFURILOR

SCHIMBUL

CONSUMUL

Sfera comerSfera comerţţului ului îîn sens restrn sens restrâânsns

DefiniDefiniţţia comerţului în sensul distribuţieiia comerţului în sensul distribuţiei

Din perspectiva teoriei distribuţieiDin perspectiva teoriei distribuţiei (mişcare fizică [şi economică] a (mişcare fizică [şi economică] a

bunurilor materiale şi serviciilor spre consumatorul/utilizatorul final) bunurilor materiale şi serviciilor spre consumatorul/utilizatorul final) şi a şi a

marketingului,marketingului, conceptul înrudit cu comerţul este acela de conceptul înrudit cu comerţul este acela de verigă a verigă a

canalului de distribuţiecanalului de distribuţie sau a sau a lanţului de aprovizionare, lanţului de aprovizionare, unde comerţul este unde comerţul este

în poziţie de intermediarîn poziţie de intermediar, distingându-se activităţile de intermediere , distingându-se activităţile de intermediere cu cu

ridicataridicata şi cu şi cu amănuntulamănuntul. .

StatisticStatistic: activitate a economiei : activitate a economiei naţionalenaţionale

Secţiunea HSecţiunea H „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”

Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru motocicletelor; comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehiculeautovehicule

Comerţ cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor)Comerţ cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi

motocicletelor); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti motocicletelor); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti

Clasificarea bunurilor: Clasificarea bunurilor: Sistemul Armonizat EurostatSistemul Armonizat Eurostat

primele 6 cifre sunt aceleaprimele 6 cifre sunt aceleaşşi pt toate i pt toate ţărileţările 9506.11: Skis9506.11: Skis 9506.21: Sailboards9506.21: Sailboards 9506.99: Other outdoor sport equipment9506.99: Other outdoor sport equipment

Ultimele Ultimele 4 4 cifre se referă la fiecare importatorcifre se referă la fiecare importator 9506.11.1000: downhill skis in 9506.11.1000: downhill skis in CaCa, duty: 0%, duty: 0% 9506.11.9010: x-country skis in 9506.11.9010: x-country skis in CaCa, duty: 7.5%, duty: 7.5% 9506.11.1000 (x-country skis in 9506.11.1000 (x-country skis in USUS, duty: 0%), duty: 0%) 9506.11.4010 (other skis in 9506.11.4010 (other skis in USUS, duty: 2.6%), duty: 2.6%)

Primele Primele 8 8 cifrecifre ( (HS6HS6+2+2) ) tariftarifareareFor example: For example: 9506.119506.11.10.10

Întreprindere al cărei obiect de activitate

principal este comerţul Societate (companie, firmă sau între-prindere) de comerţ

Asociere de persoane fizice şi/sau juridice cu scop lucrativ

Societate comercială

Persoană fizică sau juridică care desfăşoară acte şi fapte de comerţ (în sens juridic)

Comerciant

Lucrativ, care urmăreşte obţinerea de profit Comercial

Activităţi comerciale de distribuţie, servicii de distribuţie

Comerţ

Alte definiţiiAlte definiţii convenţionale convenţionale

Expresie care indică dimensiunea, mecanismele, structura fluxurilor de mărfuri la scară internaţională

Comerţ internaţional

Formă de troc ce se realizează în absenţa oricărei comunicări, descrisă de Herodot ca practica în comerţul dintre cartaginezi şi popoarele de pe coasta de nord a Africii, remarcată ulterior în mai multe zone ale lumii

Comerţ tăcut

Se aplică comerţului internaţional, lipsit de bariere Comerţ liber

Persoană care are comerţul ca profesie (la plural poate desemna, în mod generic, reprezentanţii profesiei celor care se ocupă cu comerţul)

Negustor

Compartiment care îndeplineşte atribuţii cu privire la aprovizionare şi/sau desfacere

Compartiment comercial (al unei întreprinderi industriale)

Grupare de prevederi legale fundamentale aplicabile comercianţilor (societăţi comerciale), actelor şi faptelor de comerţ

Codul comercial

Comerţ, cu excepţia comerţului exterior Comerţ interior

Bunuri destinate sau supuse comercializării, în opoziţie cu bunuri libere sau cu bunuri furnizate „gratuit” (unele bunuri publice sau binefaceri)

Bunuri comerciale

Mişcare la scară internaţională care urmăreşte instituirea, prin măsuri adoptate voluntar de către firme, unor termeni comerciali mai echitabili, mai echilibraţi, între cei bogaţi şi cei săraci, între ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare

Comerţ echitabil

Importul şi exportul unei ţări Comerţ exterior

Funcţiile comerţuluiFuncţiile comerţuluiComerţul este activitate productivă!

„Există trei motive principale pentru care comerţul (înţeles aici ca schimb voluntar) este productiv – motive pentru care sporeşte avuţia oamenilor”

James D. Gwartney şi Richard L.Stroup

Comerţul canalizează bunurile şi serviciile către cei care le preţuiesc mai mult. „Preferinţele, cunoaşterea şi scopurile oamenilor sunt foarte variate. Astfel, un bun care este practic lipsit de valoare pentru cineva, poate fi pentru altcineva o comoară”. În concluzie, comerţul sporeşte avuţia ambilor parteneri în tranzacţie şi în final avuţia naţională.

Schimbul permite partenerilor comerciali să câştige specializându-se în producerea acelor bunuri pe care le fac cel mai bine. Acest principiu este numit avantaj comparativ, şi se aplică atât indivizilor cât şi colectivităţilor şi naţiunilor.

Comerţul permite realizarea de câştiguri şi de pe urma diviziunii muncii, efortului cooperativ şi adoptării unor metode de producţie pe scară largă. „În absenţa schimbului, activitatea productivă ar fi limitată la gospodăria individuală. Autarhia şi producţia pe scară restrânsă ar constitui regula. Schimbul permite existenţa unei pieţe mult mai vaste pentru rezultatele muncii umane …” conducând „la enorme creşteri ale productivităţii”.

Costurile de piaţăCosturile de piaţă

ComerţulComerţul îşi justifică existena şi funcţionalitatea prin însăşi conexiunea pe care o îşi justifică existena şi funcţionalitatea prin însăşi conexiunea pe care o realizează, între actorii dispersaţi din cadrul pieţei şi la fluidizarea şi satisfacerea realizează, între actorii dispersaţi din cadrul pieţei şi la fluidizarea şi satisfacerea cerinţelor de pe piaţă - la întîlnirea dintre cerere şi ofertă şi recunoaşterea lor cerinţelor de pe piaţă - la întîlnirea dintre cerere şi ofertă şi recunoaşterea lor economică şi socială. economică şi socială.

Costurile de comerţ includ costurile referitoare la: prospectare, negociere, comunicare, evaluare, transport, vămuire, conversie financiară, tranzacţionare, monitorizare..

Costul prospectăriiCostul prospectării.. În prezent, cercetarea partenerilor (producători sau distribuitori) În prezent, cercetarea partenerilor (producători sau distribuitori) este un proces de durată, costisitor care necesită informaţii numeroase şi variate. este un proces de durată, costisitor care necesită informaţii numeroase şi variate. Uneori este dificilă localizarea clienţilor sau furnizorilor potenţiali, evaluarea Uneori este dificilă localizarea clienţilor sau furnizorilor potenţiali, evaluarea nevoilor sau fiabilitatea partenerilor de afaceri. Poziţionat în centrul filierei, nevoilor sau fiabilitatea partenerilor de afaceri. Poziţionat în centrul filierei, comerciantul are la dispoziţie posibilitatea de a facilita cercetarea şi iniţierea unor comerciantul are la dispoziţie posibilitatea de a facilita cercetarea şi iniţierea unor relaţii complementare cu operatorii economici cu care intră în contact.relaţii complementare cu operatorii economici cu care intră în contact.


Costul evaluăriiCostul evaluării. Când piaţa nu este capabilă să stabilească preţul . Când piaţa nu este capabilă să stabilească preţul de referinţă – la lansarea unui produs sau serviciu nou sau când se de referinţă – la lansarea unui produs sau serviciu nou sau când se comercializează un produs pe o piaţă nouă – se impun demersuri comercializează un produs pe o piaţă nouă – se impun demersuri legate de obţinerea unor informaţii suplimentare: organizarea de legate de obţinerea unor informaţii suplimentare: organizarea de paneluri de consumatori, culegeri de preţuri, analizarea prezenţei pe paneluri de consumatori, culegeri de preţuri, analizarea prezenţei pe piaţă a produselor de substituţie, etc. Având posibilităţi suplimentare piaţă a produselor de substituţie, etc. Având posibilităţi suplimentare de a cunoaşte gamele de produse, circuitele şi pieţele, comerciantul de a cunoaşte gamele de produse, circuitele şi pieţele, comerciantul valorifică cu uşurinţă poziţia relativ echidistantă dintre producători valorifică cu uşurinţă poziţia relativ echidistantă dintre producători şi distribuitori prin evaluarea corectă, şi distribuitori prin evaluarea corectă, reală, complexă a calităţilor , complexă a calităţilor produselor şi permite, astfel, stabilirea unor preţuri pertinente, produselor şi permite, astfel, stabilirea unor preţuri pertinente, recunoscute în actul de vânzare-cumpărare.recunoscute în actul de vânzare-cumpărare.


Costul negocieriiCostul negocierii.. O tranzacţie între furnizor şi client poate fi O tranzacţie între furnizor şi client poate fi asimilată unui contract de dimensiuni reduse presupunând o asimilată unui contract de dimensiuni reduse presupunând o negociere (preţ/tarif, cantitate, condiţii de livrare, condiţii de negociere (preţ/tarif, cantitate, condiţii de livrare, condiţii de plată) generatoare chiar de eventuale dezacorduri. plată) generatoare chiar de eventuale dezacorduri.

Negocierea mobilizează oameni şi spaţii, utilizează diferiţi Negocierea mobilizează oameni şi spaţii, utilizează diferiţi vectori de comunicare, induce costuri - uneori chiar de vectori de comunicare, induce costuri - uneori chiar de dimensiuni considerabile. Posibilele dezacorduri pot prelungi dimensiuni considerabile. Posibilele dezacorduri pot prelungi negocierea, pot altera încrederea reciprocă generatoare de negocierea, pot altera încrederea reciprocă generatoare de costuri suplimentare. costuri suplimentare.

În calitatea de garant al unui număr mare de contracte, În calitatea de garant al unui număr mare de contracte, comerciantul are posibilitatea de a focaliza şi standardiza comerciantul are posibilitatea de a focaliza şi standardiza procedurile de negociere.procedurile de negociere.


Costul monitorizăriiCostul monitorizării.. Indiferent de durata sau de volumul Indiferent de durata sau de volumul de marfă antrenat în schimb, relaţia comercială stabilită de marfă antrenat în schimb, relaţia comercială stabilită necesită un minim de monitorizare operaţională necesită un minim de monitorizare operaţională (derularea contractului cu un client, modul de operare a (derularea contractului cu un client, modul de operare a serviciilor post-vânzare) sau administrativă (operaţiile de serviciilor post-vânzare) sau administrativă (operaţiile de facturare, evidenţă contabilă). facturare, evidenţă contabilă).

Odată semnat contractul, relaţia partenerială începe să Odată semnat contractul, relaţia partenerială începe să funcţioneze funcţioneze de factode facto şi generează o serie de costuri a şi generează o serie de costuri a căror dimensiuni pot fi cuantificate la limita inferioară de căror dimensiuni pot fi cuantificate la limita inferioară de un adevărat profesionist.un adevărat profesionist.


Costul controluluiCostul controlului. În general agenţii economici respectă ad-literam . În general agenţii economici respectă ad-literam un contract, nu însă şi spiritul acestuia. Întâlnim adesea referiri un contract, nu însă şi spiritul acestuia. Întâlnim adesea referiri legate de un comportament oportunist, unilateral avantajos într-o legate de un comportament oportunist, unilateral avantajos într-o relaţie perfect legală. relaţie perfect legală.

Există mai multe maniere de folosire a unui contract în avantaj Există mai multe maniere de folosire a unui contract în avantaj propriu, plecând chiar de la utilizarea reţinută a unor informaţii, propriu, plecând chiar de la utilizarea reţinută a unor informaţii, parţial opace, cu privire la aspecte legate de tarife, calitate, etc. parţial opace, cu privire la aspecte legate de tarife, calitate, etc.

Riscul de oportunism, atunci când îşi face simţită prezenţa justifică, Riscul de oportunism, atunci când îşi face simţită prezenţa justifică, prin el însuşi, necesitatea de a stabili o procedură de control. Când prin el însuşi, necesitatea de a stabili o procedură de control. Când costurile unei asemenea proceduri depăşesc avantajele obţinute costurile unei asemenea proceduri depăşesc avantajele obţinute din eliminarea riscului, intervine comerciantul care, bucurându-se din eliminarea riscului, intervine comerciantul care, bucurându-se de neutralitate între furnizor şi distribuitori, poate limita, pentru de neutralitate între furnizor şi distribuitori, poate limita, pentru parteneri, o serie de riscuri asociate tranzacţiei.parteneri, o serie de riscuri asociate tranzacţiei.

Costurile de piaţăCosturile de piaţă Costul adaptăriiCostul adaptării.. Uneori, semnatarii oricărui contract se găsesc Uneori, semnatarii oricărui contract se găsesc

în imposibilitatea de a cuantifica, în întregime, rolul hazardului în imposibilitatea de a cuantifica, în întregime, rolul hazardului sau circumstanţele derulării în fapt a unei tranzacţii comerciale. sau circumstanţele derulării în fapt a unei tranzacţii comerciale. Când condiţiile de piaţă suferă modificări în raport cu momentul Când condiţiile de piaţă suferă modificări în raport cu momentul încheierii contractului, furnizorul şi, respectiv, clientul pot încheierii contractului, furnizorul şi, respectiv, clientul pot sugera modificarea oricărei clauze contractuale subordonate sugera modificarea oricărei clauze contractuale subordonate unor noi scale de exigenţe.unor noi scale de exigenţe.

Costul logisticiiCostul logisticii. . De multe ori obiectivele producătorilor sunt De multe ori obiectivele producătorilor sunt departe de a satisface nevoile clienţilor. În ideea maximizării departe de a satisface nevoile clienţilor. În ideea maximizării profitului, producătorii ignoră importanţa permanentizării profitului, producătorii ignoră importanţa permanentizării poziţiei lor pe piaţă prin realizarea deplină a exigenţelor poziţiei lor pe piaţă prin realizarea deplină a exigenţelor consumatorilor şi privilegiază producţia cantitativă, de masă, în consumatorilor şi privilegiază producţia cantitativă, de masă, în timp ce aceştia din urmă, dispersaţi şi eterogeni, aşteaptă o timp ce aceştia din urmă, dispersaţi şi eterogeni, aşteaptă o marfă sau un serviciu diferenţiat, în cantităţi reduse, marfă sau un serviciu diferenţiat, în cantităţi reduse, personalizate. personalizate.

Ecuaţia gravitaţiei în schimbul Ecuaţia gravitaţiei în schimbul bilateral bilateral

FFijij = G M = G Mii M Mjj / D / Dijij

FFijij fluxul de bunuri de la ţarafluxul de bunuri de la ţara ii către ţaracătre ţara jj.. MMii şi şi MMjj masmasaa economie economieii ii şi şi jj.. DDijij distan distanţa întreţa între ii şi şi jj.. GG ““restulrestul”” sau sau “ “constanta gravitaţionalăconstanta gravitaţională.”.”

GravitGravitatea ca parte de piaţă atea ca parte de piaţă măsurabilămăsurabilă

Pt ţaraPt ţara I I partea de piaţă j este partea de piaţă j este FFijij/M/Mjj.. FFijij/M/Mjj = G M = G Mii / D / Dijij

ln (ln (FFijij/M/Mjj) ) = = ln (ln (G MG Mii)) - - ln ln DDijij

Pe o scară mai lungă avem o ecuaţie liniară cu Pe o scară mai lungă avem o ecuaţie liniară cu distanţă distanţă -1.-1.

The interceptThe interceptarea estearea este propor proporţţionalională cu ă cu mărimea ţării exportatoaremărimea ţării exportatoare..

De obicei datele se potrivescDe obicei datele se potrivesc..

Legea gravitaţiei pt exporturile canadieneLegea gravitaţiei pt exporturile canadiene

FranFranţaţa - - ExportExporturiuri

FranFranţa -ţa - Import Importuriuri

Franţa cf. legendeiFranţa cf. legendei

Distanţele contează Distanţele contează Costuri de Costuri de Transport: Transport: (deplasarea bunurilor)(deplasarea bunurilor)

Freight carrier costsFreight carrier costs Fuel & crew costs (increasing in distance)Fuel & crew costs (increasing in distance)

Capital costs: Capital costs: Vessels (op. cost increases with trip length)Vessels (op. cost increases with trip length) Port infrastructure (usually not related to distance)Port infrastructure (usually not related to distance)

Marine Insurance: RisMarine Insurance: Riscuri, pierdere intermediară de curi, pierdere intermediară de valoare valoare

Costuri de timp – întârzieri şi blocajeCosturi de timp – întârzieri şi blocaje Costuri de călătorieCosturi de călătorie ( (deplasarea oamenilordeplasarea oamenilor)) Costuri de cCosturi de comunicaomunicarere ( (deplasarea ideilor, infodeplasarea ideilor, info..))

CostCost de capital şi de capital şi transporttransport

Costuri Costuri INCO TermsINCO Terms

Efecte de distanţă şi frontiereEfecte de distanţă şi frontiere

Comerţul este invers proporţional cu:Comerţul este invers proporţional cu: distanţa gdistanţa geograeografficicăă distanţa distanţa culturală: culturală: llimbă, istorie colonială, legaţiiimbă, istorie colonială, legaţii Capacitatea de depăşire a frontierelor naţionale - Capacitatea de depăşire a frontierelor naţionale -

crossing national borderscrossing national borders (atitudine, cultură, (atitudine, cultură, mentalitate) mentalitate)

Rata de comerţ actualăRata de comerţ actuală (ATR): (ATR): FF2121 / / FF2323 Rata de comerţ previzionatăRata de comerţ previzionată (GPTR): (GPTR):

[[GMGM22MM11/D/D2121]/[]/[GMGM22MM33/D/D2323]=[]=[MM11/D/D2121]/[]/[MM33/D/D2323]] =[=[MM11/M/M33]/[]/[DD2121/D/D2323]]

How “wide” is the Canada-US Border?How “wide” is the Canada-US Border?

ATRATR vsvs GPTRGPTR BB2:2: = = ((FF2121 / / FF2323))/ / [([(MM11/ D/ D2121)/()/(MM33/ D/ D2323)])] BB2:2: = [( = [(FF2121//FF2323)/()/(MM11//MM33)] *(D)] *(D2121 / D / D2323) ) DD2121 & D & D23 23 aprox egale deci aprox egale deci D D2121 / D / D23 23 = 1= 1 DacăDacă B B2:2: = ( = (FF2121 / / FF2323)/()/(MM11//MM33)=???)=??? Efecte secundare de calculatEfecte secundare de calculat

ExExeemplemple

Orig: ON [2]Dest:

BC[1],WA[3]

RelDistD21/D23

RelGDPM1/M3

RelTradeF21 / F23

ON:(BC,WA) 1.01 0.48 6.68

GPTR: Rel GDP / Rel Dist = .48/1.01= 0.475

ATR: Rel Trade = 6.68

Border Effect: ATR / GPTR = 6.68/0.48 = 14

Ontario exportăn de 14 ori mai mult spre BC decât într-o lume fără frontiere

Sistemul de plăţiSistemul de plăţi Deschidere de conturi Deschidere de conturi Documentary Draft (D/P, D/A) cash on deliveryDocumentary Draft (D/P, D/A) cash on delivery Scrisoare de creditScrisoare de credit (L/C), “documentary credit” (L/C), “documentary credit” PPlata în avanslata în avans

Scrisoare Scrisoare de Creditde CreditLetter of Letter of CreditCredit(L/C)(L/C)

L/C diagramL/C diagramăă

L/C vs L/C vs II//DD

• Incasso documentar vânzătorul trimite bunurile fără o garanţie că vor fi plătite de către cumpărător

• Prin L/C, vânzătorul este asigurat că plata se realizează la prezentarea documentelor

• Cumpărătorul plăteşte doar la sosirea documentelor.

Documente

• Factura

• Conosamentul

• Certificat de origine

• Certificate de inspectare a mărfurilor

ConosamentConosament(B(Bill of LAnding ill of LAnding

BB/L)/L)

Efect de Distanţă Efect de frontieră

Transport

Călătorie

Conversie

Vamă-frontieră

Transacţii

Costuri de transport

Comunicare

Ponderea activităţii comerciale şi a celorlalte sectoare in economie este măsurată prin mijloace aflate în concordanţă cu

aportul de valoare adăugată şi indicatorii de ocupare, direct proporţional, pe întreaga economie.

Există posibilităţi decustomizare între Sectorul Există posibilităţi decustomizare între Sectorul de Distribuţie şi Procesul de Dezvoltarede Distribuţie şi Procesul de Dezvoltare? ?

DADA!!!!!!!!!!!!(James H. Anderson Roger R. Betancourt, 1999)(James H. Anderson Roger R. Betancourt, 1999)

Pe baza modelării de serii statistice cuprinzând 34 de ani (1950-1983) si 74 de ţări,

autorii ajung la concluzia că există o puternică legătură între procesul de dezvoltare şi dezvoltarea comerţului, măsurată ca pondere a acestuia în PIB.

Există o legătură de forma unui „U”„U” inversat între nivelul de dezvoltare al unei ţări şi ponderea în PIB a comerţului.

Explicaţia constă în aceea că atunci când nivelul de dezvoltare este mai scăzut, ponderea comerţului creste ca efect al adâncirii specializării, dar aceasta descreşte la nivele de dezvoltare înalte ca urmare a epuizării creşterilor de rentabilitate ca efect al economiilor de scară şi declinului posibilităţilor de substituţie în consum a altor produse şi servicii de către serviciile de comerţ.

Ponderea comerPonderea comerţţului ului îîn valoarea adn valoarea adăăugatugatăă

10%

46%

31%

13%

Comert Alte servicii Industrie Agricultura

12%

22%

64%

2%


Uniunea Europeană România

Ponderea comerPonderea comerţţului ului îîn numn număărul de rul de îîntreprinderintreprinderi


33%

67%

Comert Alte activitati

51%49%

Comert Alte activitati

Ponderea comerPonderea comerţţului ului îîn ocuparea forn ocuparea forţţei de muncei de muncăă


9%

30%

36%

25%

Comert Alte activitati Industrie Agricultura

13%

56%

26%

5%


-19,6

19,0

-4,5

3,0

0,7

10,7

2,7

-25,0 -20,0 -15,0 -10,0 -5,0 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Numărul de unităţi comerciale la 1000 de locuitori (media=9)

Discrepanţe regionale privind

-24,3

8,3

-14,8

-14,4

29,3

9,7

26,1

-30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru


Numărul de personal din comerţ la 1000 loc. (media=37)

-34,3

18,0

-5,1

-21,7

27,2

10,6

23,7

-40,0 -30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru


Cifra de afaceri realizată în comerţ la 1000 loc.

(media=17,5 mld. Lei vechi)

-66,8

20,3

-60,6

-58,9

121,3

-40,0

-31,3

217,1

-100,0 -50,0 0,0 50,0 100,0 150,0 200,0 250,0

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucureşti


Investiţii brute realizate în comerţ la 1000 loc.

(media=1460 mil. Lei vechi)

-29,7

-11,8

-9,7

-25,9

-20,4

-18,3

-20,6

60,3

-40,0 -20,0 0,0 20,0 40,0 60,0 80,0

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucureşti


Investiţii brute realizate în comerţ la 1000 loc.

(media=687 mil. Lei vechi)

Documents

03 ECII Concepte privind comertul REV.ppt