03 Tehnologii Speciale - Curs 2 [Lucrari de Zidarie]

TEHNOLOGII SPECIALE IN CONSTRUCTII

UNIVERSITATEA TEHNIC GH. ASACHI IAI FACULTATEA DE CONSTRUCII I INSTALAII

Titular sl. dr. ing. Radu LUPTEANU

2013 - 2014

CAPITOLUL 2 LUCRARI DE ZIDARIE

Zidariile sunt lucrari de constructii care se executa din materiale in bucati, asezate dupa anumite reguli tehnice si care sunt legate cu mortar. Dupa intarirea mortarului, se obtine un element rezistent care, daca a fost corespunzator executat, se comporta ca un tot unitar monolit.

1. Clasificare: - in functie de materialele din care sunt alcatuite, zidariile pot fi din: materiale ceramice (caramida plina, caramizi si blocuri cu goluri), blocuri mici de beton cu agregate usoare, blocuri din BCA sau piatra naturala; - Dupa functiunea pe care o indeplinesc in constructie se disting: zidarii portante (pereti portanti, stalpi, arce, bolti, contraforti etc.) si zidarii neportante (pereti despartitori, pereti de protectie, pereti izolatori, pereti de umplutura etc.); - Dupa structura zidariei:

zidarie simpla, care se realizeaza dintr-un singur material de baza, exceptand pe cel de legatura; zidarie combinata, care se obtine din doua sau mai multe materiale de baza si material de legatura; Zidarie armata, care pe langa materialul (materialele) de baza si de legatura contine si armatura; Zidarie mixta, alcatuita din materialele de baza, materialele de legatura si beton simplu; Zidarie complexa, formata din materiale de baza, materiale de legatura si elemente din beton armat (stalpisori, centuri, buiandrugi etc.).

Conform Codului de proiectare pentru structuri din zidarie CR6-2006, peretii structurali din zidarie se impart in urmatoarele categorii: - Zidarie simpla/nearmata (ZNA); - Zidarie confinata (ZC); - Zidarie confinata si armata in rosturi orizontale (ZC+AR); - Zidarie cu inima armata (ZIA).


Clasificarea peretilor structurali din zidarie conform Codului de proiectare pentru structuri din zidarie

CR6-2006 Zidarie simpla/nearmata (ZNA) Zidarie confinata (ZC)

Zidarie confinata si armata in rosturi orizontale (ZC+AR)

Zidarie cu inima armata (ZIA)


2. Tipuri de elemente pentru zidarie

Pentru executarea zidariilor se pot utiliza orice elemente pentru zidarie corespunzatoarea normelor europene asimilate in Romania (SR EN .....): - Elemente ceramice pentru zidarie (cf. SR EN 771-1); - Elemente pentru zidarie din silico-calcar (cf. SR EN 771-2); - Elemente din beton (cu agregat usor sau obisnuit) (cf. SR EN 771-3); - Elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat (BCA) (cf. SR EN 771-4); - Elemente pentru zidarie din piatra artificiala (SR EN 771-5); - Elemente pentru zidarie din piatra cioplita (SR EN 771-6). Elementele pentru zidarie produse in mod curent in Romania se incadreaza in standardele de referinta nationale (prezentate mai sus) dupa cum urmeaza: - CARAMIZI CERAMICE PLINE (SR EN 771-1)

ELEMENTE HD: elemente din argila arsa cu densitate aparenta in stare uscata >1000 kg/mc, utilizata pentru zidarii neprotejate si protejate. Format standard de 240x115x63mm.

- CARAMIZI SI BLOCURI CERAMICE CU GOLURI VERTICALE (SR EN 771-1) ELEMENTE HD: element de argila arsa cu densitate aparenta in stare uscata >1000kg/mc, utilizata pentru

zidarii protejate si neprotejate. Formate standard 240x115x88, 240x115x138, 290x140x88, 290x240x138, 290x240x188, 365x180x138mm.

ELEMENTE LD: elemente de argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata


Blocuri ceramice pline si cu goluri

Blocuri din beton celular autoclavizat (BCA)

Blcouri din beton cu agregat usor sau normal



Elementele pentru zidarie se grupeaza in functie de valorile urmatorilor parametri geometrici: - Volumul golurilor (% din volumul brut); - Volumul fiecarui gol (% din volumul brut); - Grosimea minima a peretilor interiori si exteriori (mm); - Grosimea cumulata a peretilor interiori si exteriori pe fiecare directie (% din dimensiunea elementului pe directia respectiva). Gruparea elementelor pentru zidarie in functie de caracteristicle geoemtrice se utilizeaza pentru determinarea rezistentei la compresiune a zidariei si pentru stabilirea domeniului si a conditiilor de utilizare a elementelor respective cf. codurilor CR6 si P100.

Elementele pentru zidarie mentionate anterior se incadreaza in grupe, in functie de caracteristicile geometrice, dupa cum urmeaza (Cf. CR6-2006):

GRUPA 1 - Caramizi ceramice pline 240x115x63; - Caramizi ceramice cu goluri rotunde de uscare; - Blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor



Din punct devedere al rezistentelor la compresiune, elementele pentru zidarie se impart in (Cf. CR6-2006):

- ELEMENTE PENTRU ZIDARIE CLASA I element pentru zidarie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenta la compresiune declarata este



In functie de profilul fetelor exterioare, elementele pentru zidarie folosite in mod curent in Romania, se clasifica dupa cum urmeaza:

- Elemente cu toate fetele plane (fara amprente sau profilatie, cu/fara cavitate interioara de prindere); - Elemente cu spatiu pentru mortar; - Elemente cu spatiu pentru mortar si amprente suplimentare pentru mortar; - Elemente cu profilatii nut si feder.

Elemente cu fete plane Elemente cu spatiu pentru mortar

Elemente cu spatiu pentru mortar si amprente suplimentare

Elemente cu profilatii nut si feder


Exemplu de detalii tehnice pentru un produs de zidarie:

Lungime (mm) 240

Latime (mm) 115

Inaltime (mm) 63

Rezistenta la compresiune (N/mm2) 30

Portanta DA

Conductivitate termica (W/mK) 0.435

Rezistenta termica (m2K/W) 0.788

Densitate aparenta in stare uscata (kg/m3) 1500

Masa (kg) 2.9

Volum total de goluri (%) 0

Consum pe m3 de zidarie (buc) 444

Consum pe m3 (buc) zid de 125mm 53



Consum de mortar pe m3 de zidarie (litri) 220

Mod de ambalare (buc/palet) 480

Numar de paleti/ TIR 17

Caramida normala plina CNP 240x115x63, Clasa I, HD


3. Moduri de alcatuire a zidariilor 3.1. Alacatuirea in camp curent a peretilor din zidarie simpla de caramida simpla

Figura 1 - Alcatuirea zidariei din caramida plina cu grosimea de un

sfert de caramida (1/4C)



Figura 2 - Alcatuirea zidariei din caramida plina cu grosimea de o

jumatate de caramida (1/2C)



Figura 3 - Alcatuirea zidariei din caramida plina cu grosimea o

caramida



Figura 4 - Alcatuirea zidariei din caramida plina cu grosimea o caramida si jumatate (1+1/2C)


3. Moduri de alcatuire a zidariilor 3.2. Alacatuirea in camp curent a peretilor din zidarie de caramida cu goluri GV

Figura 5 - Alcatuirea zidariei din caramida cu goluri GV cu

grosimea de o jumatate de caramida (1/2C)



Figura 6 - Alcatuirea zidariei din caramida cu goluri GV cu grosimea de o caramida



Figura 7 - Alcatuirea zidariei din caramida cu goluri GV cu

grosimea de o caramida si jumatate (1+1/2C)


3. Moduri de alcatuire a zidariilor 3.3. Realizarea la colturi, a ramificatiilor si intersectiilor la pereti din zidarie de caramida plina

Figura 8 Legatura la colturi pentru zidaria de caramida plina

(1+1/2C)



Figura 9 Legatura la ramificatii pentru zidaria din caramida plina

de (1+1/2C)



Figura 10 Legatura la ramificatii pentru zidaria din caramida plina. Perete exterior

de o caramida si jumatate si perete interior de o caramida



Figura 11 Legatura la ramificatii pentru zidaria din caramida plina. Perete exterior

de o caramida si jumatate si perete interior de compartimentare de un sfert de caramida



Figura 12 Intersectie pereti din zidarie de o caramida



Figura 13 Intersectie pereti din zidarie de o caramida si jumatate cu pereti de o

caramida



Figura 14 Intersectie pereti de compartimentare de un sfert de caramida


3. Moduri de alcatuire a zidariilor 3.4. Armarea zidariei la intersectii de pereti

Conform normativului CR6-2006, rosturile orizontale ale zidariei vor fi armate, indiferent de rezultatele calculului de dimensionare, pentru urmatoarele elemente ale cladirilor situate in zone seismice cu ag 0.12g: - Spaleti intre ferestre sau usi care au raportul inaltime/latime 2.5, daca nu sunt intariti cu stalpisori din beton armat la extremitati; - Zonele de legatura intre pereti perpendiculari (intersectii, colturi ramificatii) - Parapetii de sub ferestre. Distanta maxima dintre rosturile orizontale armare va fi de max 40cm. Armaturile dispuse in rosturile orizontale vor fi ancorate in stalpisori sau prelungite in zidarie, dincolo de marginea opusa a stalpisorului, pentru a realiza o lungime de ancoraj de cel putin 60. Barele se vor ancora fara carlige. In cazul constructiilor cu pereti din zidarie confinata si armate in rosturi orizontale (ZC+AR), aria armaturii dispuse intr-un rost orizontal va fi 1cm2 (min. 28).

Armare zidarie la intersectie de pereti

Armare zidarie in dreptul stalpisorilor din BA


3. Moduri de alcatuire a zidariilor 3.5. Realizarea stalpisorilor zidariei confinata


4. Mortare Mortarul pentru zidarie poate fi definit ca un amestec compus din unul sau mai multi lianti minerali (var, ciment, argila, zgura, slam de carbid), agregate (nisip 0-7mm), apa si uneori aditivi si/sau adaosuri, pentru legatura, rostuire si pentru umplerea unor goluri sau defecte in zidarie. In functie de utilizarea mortarelor, acestea pot fi pentru zidarii sau pentru tencuieli.

Clasificarea mortarelor pentru zidarie, functie de caracteristici si/sau utilizari (cf. SR EN 998-2): - Mortare pentru utilizare generala (G) mortar pentru zidarie fara caracteristici speciale; - Mortare pentru straturi subtiri (T) mortar performant pentru zidarie cu dimensiunea maxima a agregatelor 2mm; - Mortar usor (L) mortar performant pentru zidarie cu densitate in stare uscata mai mica sau egala cu o valoare indicata.

Clasificarea mortarelor pentru zidarie, functie de modul de obtinere (cf. SR EN 998-2): - Mortar industrial dozat si amestecat in uzina, poate fi mortar uscat gata pregatit pentru amestecarea cu apa sau mortar proaspat gata pregatit pentru utilizare;

- Mortar semifabricat industrial:

- Mortar prezodat ai carui constituenti sunt dozati in intregime in uzina si livrati pe santier unde sunt amestecati conform retetei indicate de producator si conditiilor de aplicare.

- Mortar preamestecat de var-nisip ai carui constituenti sunt dozati si amestecati in uzina si livrati pe santier unde sunt adaugati alti constituenti definiti si furnizati de producator (ex. ciment).

Clasificarea mortarelor pentru zidarie, functie de metoda de definire a compozitiei (cf. CR6-2006): - Mortar performant a carui reteta este proiectata; - Mortar de reteta a carui reteta este prescrisa.


4. Mortare 4.1. Clase de mortare

Clasa M1 M2,5 M5 M10 M15 M20 Md

Rezistenta la compresiune, N/mm2

1 2,5 5 10 15 20 *

d este o rezistenta la compresiune declarata de producator si mai mare de 25 N/mm2

4.2. Compozitia mortarelor

DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDARIE CU VAR SI CIMENT


4. Mortare 4.2. Compozitia mortarelor DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDARIE CU CIMENT, VAR SI CENUSA DE CENTRALA TERMOELECTRICA

DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDARIE CU ARGILA SI CIMENT


4. Mortare 4.3. Prepararea mortarelor Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin procedee mecanice, asigurandu-se urmatoarele conditii: - Dozarea graviemetrica a componentelor solide ale mortarului 2% pentru lianti si 2% pentru agregate; - Amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. In functie de tipul mortarului de aplicat si de felul lucrarii, consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele precizate in tabelul de mai jos:


4. Mortare 4.3. Prepararea mortarelor In cazul in care prepararea mecanizata a mortarelor se face la locul de aplicare a acestora, ordinea de introducere este urmatoarea: - Pentru mortare cu var hidratat: se introduce la inceput apa si apoi componentele solide; - Pentru mortarele var-pasta sau slam de carbid sau argila-pasta: se introduce la inceput apa, apoi pasta de var sau slamul de carbid sau pasta de argila, se pune in miscare tamburul pana ce se obtine un lapte omogen si numai dupa aceea se introduc agregatele si cimentul; - Pentru mortarele de ciment-cenusa de central termoelectrica si var, ordinea de introducere a componentelor este urmatoarea: se introduce la inceput o parte din apa de amestecare, apoi componentele solide si dupa malaxarea acestora se adauga apa suplimentara necesara obtinerii consistentei cerute; Durata de amestecare a mortarului este in functie de caracteristicile tehnice ale utilajelor respective si este limitata in general la un minut. Pentru obtinerea unor mortare mai omogen se recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii mortarului pe o durata mai mare de ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietris.


4. Mortare 4.4. Conditii tehnice Conditii tehnice pentru mortare preparate industrial, semifabricate

Pentru mortarul semifabricat se recomanda utilizarea urmatoarelor retete de preparare


4. Mortare 4.4. Conditii tehnice

Conditii tehnice pentru mortare preparate in santier Utilizarea mortarelor preparate la santier este permisa numai pentru peretii structurali, panouri de zidarie inramata si pereti nestructurali din urmatoarele cladiri: - Cladiri din clasele de importanta-expunere III si IV in toate zonele seismice; - Cladiri din clasa de importanta-expunere II in zonele seismice cu ag0.20g; Pentru toate elementele de constructie din zidarie ale cladirilor din clasa de importanta-expunere I in toate zonele seismice nu este permisa folosirea mortarelor preparate la santier.

Rosturile orizontale au grosime de 12 mm iar cele orizontale de 10mm.

Lucrabilitatea mortarului proaspat si rezistenta mortarului intarit pentru mortarele de reteta preparate la santier vor fi verificate obligatoriu prin incercari prealabile pentru rezistenta, conform SR EN 1015-11 si pentru lucrabilitate conform SR EN 1015-3 si SR EN 1015-9, pentru urmatoarele categorii de cladiri: - Cladiri din clasa de importanta-expunere III cu inaltime P+2E in zonele seismice cu ag 0.16g; - Cladiri din clasa de importanta-expunere II cu inaltime P+1E in zonele seismice cu ag = 0.16g, ag = 0.2g; Pentru asigurarea cerintelor de rezistenta la compresiune si de aderenta, mortarele preparate

la santier vor avea urmatoarele compozitii (precizate in parti)


5. Controlul calitatii lucrarilor de zidarie 5.1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor - Toate elementele pentru zidarie vor fi conforme cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice. Verificarea se face pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport), prin examinare vizuala si masuratori; - La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea functie de conditiile tehnice cerute pentru fiecare material; - Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii de beton se face pe baza fisei de transport in care se precizeaza marca, consistenta si continutul de agregate mari, temperatura, precum si prin incercari pentru controlul realizarii marcii;

Controlul asupra calitatii blocurilor de zidarie in momentul punerii in opera consta in: - Examinarea starii suprafetelor caramizilor, blocurilor etc, interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata; - Se va verifica in special, pe timp calduros, daca se uda elementele pentru zidarie inainte de punerea in opera; - Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar, cat mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute in tehnologia de lucru;


5. Controlul calitatii lucrarilor de zidarie 5.1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor Controlul calitatii executiei zidariilor consta in urmatoarele: - Masuratori la fiecare zid si verificarea daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand astfel ca suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe intaltime sa se faca pe minimum caramida in lungul zidului si caramida pe grosime; - Se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a 5-20 rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile din Tabelul de mai jos; - Vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplutue cu mortar, cu exceptia adancimii de 11,5cm de la fetele vazute ale zidariei; - Orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile; - Modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile; - Grosimea zidariile se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se va face prin masurarea cu precizie de 1mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului, iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect; - Verticalitatea zidariei (suprafetelor si a muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plimb si dreptarului cu lungime de cca. 2.5m. Verificarea se face in cate 3 puncte pe inaltime la fiecare zid; - Planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2.5m si prin masurarea cu precizia de 1mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva. Verificarea se face la toate zidurilor; - Lungimea si inaltimea zidurilor, dimensiunea golurilor si ale plinurilo se verifica prin masurarea directa cu ruleta sau cu metrul. Media a 3 masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.


5. Controlul calitatii lucrarilor de zidarie 5.1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor La zidaria armata, pe langa cele prezentate anterior se verifica urmatoarele: - Se verifica daca armarea zidariei se face in sectiunile prevazute in proiect; - Prin masuratori cu precizie de 1mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale, tinand seama ca acestea trebuie sa fie egale cel putin cu suma grosimilor a 2bare + 4mm; La zidariea confinata se va verifica: - Trasarea pozitiei stalpisorului; - Sortimentul si diametrul armaturilor; - Dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in proiect); - Pozitionarea pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie; - Cofrarea si asiguraea acoperii cu beton a armaturilor.

5.2. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru

- Verificarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrari ascunse, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu comisia de receptie si a modului de remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control;

- Masurarea tuturor parametrilor prezentati anterior si verificarea incadrarilor acestora in tolerantele limita admise (vezi tabelul urmator).


6. Abateri limita Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoare sunt conform tabelului urmator:


6. Abateri limita


7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor Principalele scule, unelte, instrumente, dispozivite si echipamente folosite la executarea zidariilor se pot clasifica dupa destinatia pe care o au, astfel: a) Pentru masurat lungimi: metru articulat (1), ruleta (2), telemetru (3) b) Pentru verificat verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea zidariei: firul cu plumb (4), nivela cu bula de aer (boloboc) (5), furtun de nivel (6), sfoara, scoaba, dreptar (din lemn sau otel cu latime de 80-120mm si lungime de 1000-4000mm) (7), echerul (8), raportorul (9).

1) 2) 3)

4)

5)

6) 7)


7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor c) Pentru depozitarea mortarului la punctul de lucru: galeti, targi, lazi (11), lopeti (12), sapa de mortar (13);

11) 12) 13)

9) 8) 10)


7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor d) Pentru executarea propriuzisa a zidariei: ciocanul de zidar (14), mistria (15), canciocul (16), rostuitorul (17), spaclul (18), rascheta (19), pensula (20), pistol de chituit (21), fierastrau manual (22).

14) 15) 16)

17) 18)

19)

20) 22) 21)


7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor g) Pentru determinarea consistentei mortarului, conul etalon (23). Este un con din tabla galvanizata, avand greutatea de 300g, gradat pe generatoare. Pentru determinarea consistentei el se aseaza in pozitie verticala, cu varful in jos, pe suprafata mortarului, lasandu-l sa se scufunde liber sub greutatea proprie. Consistenta se defineste prin adancimea de patrundere (scufundare) a conului de etalon in mortar, masurata in milimetri sau centimetri.

23)


7. Scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor h) Schele si esafodaje sunt constructii ajutatoare care trebuie sa asigure la diferite inaltimi, dupa necesitati, suprafete si spatii de lucru pentru muncitori, pentru transportul si depozitarea materialelor, precum si pentru executarea zidariei de catre muncitori.

Documents

03 Tehnologii Speciale - Curs 2 [Lucrari de Zidarie]