0balada Pasa Hassan de George Cosbuc Nou

8/17/2019 0balada Pasa Hassan de George Cosbuc Nou

1/22

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA

DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME

LA BALADA CULTĂ „PAŞA HASSAN” de George Coşb! Lecţii recapitulative pentru cls.a VIII-a

Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

(Romani 12:7


2/22

! "#R"$ %& '")'R*+'& '-&R*R$

• O parte însemnată a creaţiei lui George Coşbuc evocă figurilelegenare ale unor eroi ai neamului. !ecebal "#Decebal către popor $%& Gelu "#Moartea lui Gelu$% sau 'i(ai Vitea)ul& care seimpune în balaa cultă #Paşa Hassan$& publicată iniţial înrevista #Vatra$ "*+,% şi republicată în volumul #Cântece de

vitejie$ "*,%.• Ca multe alte opere culte& aceasta are o sursă e inspiraţie

literară& respectiv #/om0nii supt 'i(ai-voievo Vitea)ul$ e1icolae 2ălcescu& mai concret #Cartea a III-a$ cu subtitlul#Călugărenii $& capitolul 3VII& în care 'i(ai este comparat cu

semi)eii c0ntaţi oinioară e 4omer.• 5ornin e aici& în opera lui George Coşbuc se va instala

fabulosul& balaa tin)0n spre epopeic& prin imensiunilesupranaturale ale lui 'i(ai.


3/22

*C+'#&* ' &/)!0'+'#&*

• Ca orice balaă& este o operă epică în versuri& e întinere meie "*6 strofe a şase versuri%& inspirată intrecutul glorios& care pre)intă fapte eroice7 oştirearom0nă conusă e 'i(ai ă o puternică loviturăarmatei otomane av0nu-i în frunte pe 5aşa 4assan şipe 8inan-paşa.

• 9cţiunea balaei este simplă& lineară şi se esfăşoarăinamic şi ascenent& pun0n în lumină persona:ele.Vagul temporal şi cel spaţial aparţin lumii balaei& căcipersona:ul principal po)itiv "'i(ai% seamănă cu eroiilegenari.

• ;a începe în momentul în care 'i(ai pătrune pe

c0mpul e luptă& nimicinu-i pe turci sub oc(ii îngro)iţiai paşei& care stă #sub poala păurii$.


4/22


5/22

*C+'#&* ' &/)!0'+'#&*

• /n strofa a doua, pre'entând aspecte din ta0ra turceasc,este eviden*iat derin+olada care a cuprins caii, urmat decderea turcilor peste pod, în Nea.lov, în frunte cuconductorul lor, !inan(

• Pentru a su+era catastrofala înfrân+ere a turcilor, )o"0ucfolose"te %iper0ola cade-n mocirlă un val după val - "iantite'a fulgerul Sinan- 1 se-nchină prin baltă- prin carese reali'ea' o ima+ine ridicol a conductorului otoman(

• /n strofa a treia este pre'entat cellalt conductor turc, pasa#assan, care, v'ând înfrân+erea armatei sale "i dispari*ialui !inan, ia comanda "i1i ordon lui $i%nea s sc%im0etactica "i s1l atace pe $i%ai &itea'ul pe la spate( #assan nu

se arunc îns în lupt(


6/22

INTRIGA AC"IUNII #N BALADĂ•

IN23I4A se relev în urmtoarele trei strofe( $i%aisesi'ea' tactica lui #assan "i printr1o mi"care a0il "irapid le de.oac tactica "i1i înfrân+e( Asaltul domnitoruluiromân este pre'entat printr1o suit de fi+uri de stil caresu+erea' for*a "i1miestria( 5inamismul desf"urrii lupteieste su0liniat de pre'en*a ver0elor de mi"care6 pleacă, se-nvârte, intră, frânge, bate, vântură, zboară, aleargă,împrăştie, adună, cutreieră, tăind, vine.

• 7aptele de vite.ie ale lui $i%ai sunt pre'entate atât din punctul de vedere al autorului, cât "i al lui #assan a cruiuimire este su+erat de epitetul e negru pământ -(

• #otrârea lui $i%ai &itea'ul de a1l provoca pe #assan la olupt direct este su+erat de dou metafore6 e groază şivai, / Că, vine furtună-(


7/22

DESFĂŞURAREA AC"IUNII

• 5E!789U3A3EA A)ŢIUNII este cuprins tot în treistrofe( $i%ai &itea'ul îi cere lui #assan pe un ton ironic srmân pe loc pentru a sta de vor0, deoarece nu a fost de+sit(

• 3eac*ia lui #assan este rapid 1 o rupe la fu+( Pentru aeviden*ia la"itatea "i descumpnirea, )o"0uc folose"te ometafor îşi pierduse şi curaul şi firea-, iar pentru asu0linia intensitatea fu+ii "i spaima ce l1a cuprins se

folose"te epitetul fuge nebun- "i compara*ia ironic Că-n gheară de fiară şi gură de tun/ !ai dulce-i pieirea.- /n oc%iiîn+ro'i*i ai pa"ei, ima+inea lui $i%ai care îl urmre"te,capt dimensiuni %iper0olice atât vi'ual, cât "i auditiv(


8/22

DESFĂŞURAREA AC"IUNII

• Inversiunea sălbaticul vodă- creea' fi+ura unui persona. în'estratcu puteri fantastice( Zuruitul 'alelor "i îm0rcmintea de fier adomnitorului amplific spaima lui #assan, cciula îi apare ca o cupol+i+antic, iar 0arda din stân+a : fulgerul -; capt o proiec*ie cosmic(Pân "i vor0a "i rsufletul au ceva din mre*ia "i asprimea naturii,

su+erate de metaforele vor0a e tunet, rsufletul +er-(• Punctul final este compararea pân la identificare a lui $i%ai &itea'ul

cu muntele, semn al mre*iei "i statorniciei naturii(• /n strofa urmtoare ne este pre'entat tentativa lui $i%ai &itea'ul de a

relua pe alt ton dialo+ul cu #assan, su+erându1i c, într1o posi0ilconfruntare are "i el o "ans6 să piară azi unul din noi"-( Acest noumesa. nu face decât s1i sporeasc vite'a lui #assan, intensitatea fiindsu0liniat de metafora fulgerul - "i epitetul zboară şoimeşte-, iardeformarea ima+inii fi'ice de metaforele ochi de sânge- "i barba

vâlvoi-(


9/22

PUNCTUL CULMINANT

• Punctul culminant este pre'entat în strofa a 'ecea "i primul vers din a unspre'ecea, "i1l pre'int pe#assan într1o postur tra+icomic6 î"i las tur0anulc'ut "i î"i rupe ve"mintele(

• Punctul ma


10/22

DE$NODĂM%NTUL AC"IUNII• 5e'nodmântul cuprinde celelalte versuri din strofa a

unspre'ecea "i strofa a douspre'ecea(• /n mod nea"teptat, sfâr"itul lui #assan nu este moartea, ci

salvarea, cci el a a.uns în apropierea ta0erelor sale(

• Ironic, autorul su+erea' c salvarea i1a venit de la Ala%65ar #lah din ceruri e mare/ $i #lah îi scurtează grozava-icărare-(

• Ultima strof accentuea' ironia "i eviden*ia' ridicolul

persona.ului prin .urmântul pe care îl face #assan6 să zacă de spaimă o lună-, antura.ul su fiind de acord cuaceast solu*ie, cci $i%ai &itea'ul i1a în+ro'it pe to*i prinfor*a "i îndemânarea sa6 Căci vodă ghiaurul în to%i abăgat / & groază nebună

-(


11/22

Per&o'()e*e b(*(de+ ,re-e'.(.e /' ('.+.e-0

• 5e"i balada poart ca titlu numele lui #assan, persona.ul principal este $i%ai &itea'ul, care este înf*i"at în toatemomentele ac*iunii "i de a crui pre'en* lum cuno"tin* încdin primul vers6 '(e vodă-l zăreşte călare trecând). Astfel,înc de la început, se o0serv inten*ia autorului de a pre'enta

cele dou persona.e în antite'(• 5ac pa"a #assan, conductorul armatei otomane, este

înf*i"at, la început static, departe de câmpul de lupt, ceea ceîi prefi+urea' la"itatea, trstura sa dominant, $i%ai

&itea'ul, domnitorul Ţrii 3omâne"ti "i conductorul armateiromâne, dup cum se o0serv înc din e


12/22

Per&o'()e*e b(*(de+ ,re-e'.(.e /' ('.+.e-0

• #assan este incapa0il de a ac*iona "i de a conduce sin+uro"tile "i de aceea o face prin intermediul lui $i%nea, cruia'-trimite-o poruncă).

• /n sc%im0, vitea', cum îi spune "i numele, vi.elios, impetuos"i întreprin'tor, vod 'face cărare) prin 'mul%imea

păgână), iar, în urmă-i se-ndeasă cu vuiet, curgând, /&ştirea română).

• /nsu"irile sale sunt reliefate cu a.utorul metaforei 'fulger), sinonim cu 'spadă), ,.armă de luptă , $i%ai aprând în postura unui 'eu neîndurtor, care arunc asupra nvlitorilorful+erele mâniei sale(

• Aceluia"i scop servesc "i %iper0olele ..cărare făcând), 'se-ndeasă cu vuiet curgând), 'cade-n mocirlă, un val dupăval).


13/22

Per&o'()e*e b(*(de+ ,re-e'.(.e /' ('.+.e-0

• /n timpul luptei, pa"a se manifest prin uimire, vi'i0il u"or pe c%ipulsu, *'de mirare e negru pământ+, nu "tie dac ceea ce vede e vis orirealitate, pe când $i%ai se dovede"te %otrât, dâr', ener+ic "i cura.os(El are "i un ascu*it sim* al anticipa*iei "i î"i d seama imediat deinten*iile turcilor "i îndat (( şi-alege vro doi, Se-ntoarce şi pleacă spre gloată).

• )ând este provocat la lupt, #assan este cuprins de team, de +roa',deoarece "tie c $i%ai este înver"unat împotriva celor care i1au clcat*ara "i c mo0ilul ac*iunilor sale este dorin*a de li0ertate a neamului,

su0ordonat unui profund sentiment patriotic( O serie de compara*ii "imetafore, în care unii termeni denumesc elemente din natur, aremenirea de a pune în lumin însu"irile men*ionate6 'ca volburatoamnei se-nvârte), 'intră-n urdie ca lupu-ntre oi), ' vine furtună etc(


14/22

Per&o'()e*e b(*(de+ ,re-e'.(.e /' ('.+.e-0

• Asumându1"i responsa0ilitatea unei confruntri directe, voievodulromân dovede"te mândrie, demnitate "i spirit de sacrificiu, în timp ce pa"a este disperat, în+ro'it "i +se"te ca ultim "i unic solu*ie fu+a6

• (( Stai, paşă, o vorbă de-aproape să-%i spun / Că nu te-am găsit

nicăierea / ar paşa-şi pierduse şi capul şi firea" ' Stăi, paşă" Să piară azi unul din noi ar paşa mai tare zoreşte.)

• Prin înf*i"area lui *'e galben-pierit), are 'barba vâlvoi-, > îi dârdâie din%ii-;, prin între+ul comportament "i prin +esturile saledisperate, necontrolate *0 cu frâul pe coamă el fuge nebun). 'cu scările-n coapse fugaru-şi loveşte). 'îşi rupe cu mâna vestmântnl)+, pa"a devine ridicol, deoarece spaima, disperarea "i la"itatea de care ddovad nu1sunt .ustificate pentru un cuceritor dornic de mrire, iarneacceptarea confruntrii directe cu adversarul "i fu+a pân la ta0erele

proprii, .urând 'să zacă de spaimă o lună), capt accente +rote"ti(


15/22

Per&o'()e*e b(*(de+ ,re-e'.(.e /' ('.+.e-0

•!pre deose0ire de #assan, desfi+urat de +roa', $i%ai &itea'ulimpresionea' prin mre*ia trupului, asprimea vor0ei, cute'an*a faptei"i neînfricarea, însu"iri eviden*iate de autor, de data aceasta cua.utorul unei %iper0ole constituite din compara*ii "i metafore cuelemente din natur6 Sălbaticul vodă e-n zale şi fier / $i zalele-i

zuruie crunte. / 1igantică poart-o cupolă pe frunte. $i vorba-i e tunet,răsufletul ger, / 2ar barda din stânga-i aunge la cer, $i vodă-i unmunte).

• $i%ai este v'ut astfel de oc%ii în+ro'i*i de spaim ai pa"ei, asemeneaunui uria" care domin câmpul de lupt "i care 0a+ panic în

du"mani( Ima+inea lui se reali'ea' ca refle< al spaimei(• Acum 3odă pare mai curând o stihie, o emana%ie monstruoasă a

furiei universale)( Acest erou le+endar este neînduplecat "i neînfricat,înspimânttor "i înfiortor, aspru pentru du"mani( 5ar este su0lim

prin mre*ia trupului "i a faptei(


16/22

Per&o'()e*e b(*(de+ ,re-e'.(.e /' ('.+.e-0

• 5ac poetul a inten*ionat s înf*i"e'e prin #assan prototipulcotropitorului trufa", dar la" în acela"i timp, în fa*aimpetuo'it*ii "i vite.iei adversarului, prin $i%ai, el a reali'atun sim0ol al luptei pentru independen*, al vite.iei "i al

demnit*ii poporului român(• 5e aceea, scriitorul î"i îndreapt toat dra+ostea "i admira*ia

ctre acest erou care a intrat în le+end prin faptele "iînsu"irile sale alese( /n sc%im0, comportamentul lui #assan

nu1i poate tre'i decât de'apro0are "i dispre*, atitudine pe care poetul "i1o e


17/22

Per&o'()e*e b(*(de+ ,re-e'.(.e /' ('.+.e-0

• /nsu"irile alese ale voievodului român sunt puse îneviden* nu numai prin procedeele artisticemen*ionate "i prin faptele sale, ci "i printr1un alt procedeu dominant 1 antite'a cu pa"a #assan(

• 5e remarcat este "i faptul c multe dintre trsturilelui $i%ai &itea'ul sunt pre'entate prin prisma

adversarului su, a lui #assan, aceasta fiind înc odovad a miestriei cu care )o"0uc î"i creionea' persona.ele(


18/22

C(r(!.er+-(re( *+ M+1(+ V+.e(-*• $i%ai &itea'ul, domnitorul 2rii 3omâne"ti, conductorul

armatei române, este un persona. 0ine conturat atât prinantite'a cu !inan "i #assan, în mod indirect, prin faptele de pe câmpul de lupt, cât, mai ales, din perspectiva celorlalte persona.e, prin felul în care apare în oc%ii în+ro'i*i ai lui

#assan(• 2rstura dominant, derivat c%iar din numele su, care i1aadus faima, este vite.ia, care este su+erat înc din primeleversuri de metafora fulgeru-n mână- "i de strate+ia pe care

o adopt în lupt6 de a fi mereu în fruntea ostii "i a dae


19/22

C(r(!.er+-(re( *+ M+1(+ V+.e(-*

• )ura.ul, ener+ia "i a0ilitatea îi dau o aur eroic( (• Ima+inea voievodului român a.un+e la apo+eu atunci cândîn oc%ii în+ro'i*i ai pa"ei este pre'entat %iper0olic,eviden*iind mre*ia fi'icului, cute'an*a, asprimea vor0ei(

• Inteli+en*a domnitorului este relevat "i din cele douîncercri de a dialo+a cu pa"a #assan, de la ironia fin Stăi, paşă, o vorbă de-aproape să-%i spun/ Că nu te-am găsitnicăirea-, pân la a0ordarea tran"ant6 Stăi, paşă" Să piară

azi unul din noi"-• Ima+inea de învin+tor a voievodului român nu dominnumai câmpul de lupt, ci rmâne în con"tiin*a celor învin"i6Căci vodă ghiaurul în to%i a băgat/ & groază nebună-(


20/22

C(r(!.er+&.+!+*e 'e+ b(*(de !*.e• BALADA CULTĂ2


21/22

C(r(!.er+&.+!+*e 'e+ b(*(de !*.e•

**%* C#-$:< conţine ele!ente reale" atestate istoric#

• — persona:e pu$ine %c&iar două'" pre(entate n antite(ă at0tfi)ic c0t şi moral& persona:e-simbol=

• < persona:ele sunt at0t u!ane" c0t şi in regnul vegetal sau animal=

• < accentul nu este pus pe acţiune& ci pe eroul po(itiv" careseamănă cu cel in basmele populare>culte& av0n trăsăturifantastice şi lupt0n pentru întronarea binelui=

• < este pre(entă natura" cu rol si!bolic şi particip0n la

acţiune=• < unele mai păstrea)ă o )or!ulă introductivă sau o invocare a!enestrelului e a )ice un c0ntec e emult& altele încep irectcu escrierea carului înt0mplării=

• < unele inclu în titlu sau în subtitlu termenul e *baladă+" altele nu=


22/22

C(r(!.er+&.+!+*e 'e+ b(*(de !*.e

• < finalul& fie că repre)intă victoria& fie că e?primă înfr0ngerea eroului& are ceva si!bolic" !ăre$ "în ciua&uneori& a tonului elegiac%=

• < stro)ele sunt egale ca număr e versuri& sau

inegale" ultimele ispuse însă& ca un refren= aparsimetria& paralelismul "antite)a%& repetiţia=

• < ega:ă !u(icalitate prin versi)ica$ie "rimă& măsură< un vers mai scurt ispus simetric& prin aşa-)isul

refren& prin celelalte te(nici e compo)iţie=• < apar pasaje lirice" care oveesc implicarea

afectivă a naratorului=

• < aparţin0n literaturii culte& poartă amprenta

trăsăturilor acesteia7 scrisă originală li!baj literar etc

Documents

0balada Pasa Hassan de George Cosbuc Nou