1 de Dezvoltare... · Web viewEfectivele de studenţi, pentru anul universitar 2004-2005 sunt prezentate în Anexa 1.6.1.a, pe specializări şi forme de învăţământ. Universitatea

CAPITOLUL I - INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢII 1.5/

1.5 INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢII

1.5.1. Administraţie publică

În cadrul administraţiei publice în luarea deciziilor strategice de dezvoltare regională sunt implicate o serie de autorităţi locale care sunt: Consiliul Judeţean Arad Prefectura Consiliul Local al municipiului Arad Consiliile Locale Orăşeneşti Consiliile Locale Comunale

În luarea deciziilor de dezvoltare regională mai sunt implicate şi alte organisme cum ar fi: Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad Ministerul Transporturilor – AND - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara SNCFR – Direcţia Regională Timişoara Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului – Agenţia de Protecţia Mediului Arad Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Arad Ministerul Apărării – Garnizoana Arad Ministerul Comunicaţiilor – Direcţia de Telecomunicaţii a Judeţului Arad Direcţia Regională Gaze Naturale Arad Administraţia de Drumuri şi Poduri a Judeţului Arad S.C. "Compania de Apã Arad" S.A. Compania de Transport a Judeţului Arad SC CONEL SA ARAD SC ARTERM SA ARAD Inspectoratul de Protecţie Civilă a Judeţului Arad.

Administraţia publică locală îşi exercită autoritatea prin următoarele instituţii: Consiliul Judeţean, Consiliul Local şi Primăria. Judeţul Arad are 78 de Consilii Locale corespunzător celor 68 de comune, municipiului Arad şi celor 9 oraşe (Chişineu - Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Sebiş).

Consiliul Judeţean este autoritatea administraţiei publice judeţene cu rol de coordonare a activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. În relaţia dintre administraţia publică locală şi cea judeţeană nu există raporturi de subordonare.

Numărul consilierilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia judeţului, raportată de către Comisia Naţională pentru Statistică.

Numărul locuitorilor judeţului Numărul consilierilor> 350.000 31350.001 - 500.000 33500.001 - 650.000 35< 650.000 37

Consiliul Judeţean Arad este compus din 33 de consilieri judeţeni, aleşi prin vot pe listele formaţiunilor politice, din rândul acestora alegându-se preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului.______________________________________________________________________________________________

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005© ADAR

70


Atribuţiile consiliului judeţean coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes

judeţean organizează şi conduce serviciile publice judeţene şi aprobă regulamentele de funcţionare a

acestora acordă consiliilor locale şi serviciilor publice ale comunelor şi oraşelor, sprijin şi asistenţă

tehnică, juridică, etc. adoptă programe şi prognoze de dezvoltare economico-socială a judeţului hotărăşte înfiinţarea de instituţii şi agenţi economici de interes judeţean, dobândirea,

concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat şi de servicii publice de interes judeţean, precum şi participarea cu bunuri şi capital la societăţile comerciale, pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes judeţean

hotărăşte asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţii economici din ţară sau din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun

Instituţiile, societăţile comerciale şi regiile autonome aflate în subordinea Consiliului Judeţean Arad sunt:

Centrul Cultural Judeţean Arad Complexul Muzeal Arad Biblioteca Judeţeanã "A.D.XENOPOL" Arad Şcoala Popularã de Arte Arad Direcţia Generalã de Asistenta Sociala si Protecţia Copilului Arad Unitatea de Asistenta Medico-Socialã Ghioroc S.C. "Compania de Apã Arad" S.A. ADAR - Agenţia de Promovare şi Dezvoltare a Judeţului Arad Direcţia Publicã de Pazã Arad Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă "VASILE GOLDIS" al Judeţului Arad Centrul Militar Arad Şcoala Specialã Şiria Şcoala Specialã Vãrãdia de Mureş Centrul Şcolar Ineu Şcoala Specialã cls.I-VIII Arad Centrul Şcolar Arad R.A. Administraţia Zonei Libere Curtici Arad Direcţia Judeţeanã de Protecţia Plantelor şi Alte Servicii Arad S.C."CARGO" S.R.L. Arad S.C."AEROPORTUL" S.A. Arad Adminstraţia de Drumuri şi Poduri a Judetului Arad Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor al Judetului Arad

Principalele forme de cooperare externă sunt: Relaţii de colaborare bilaterală cu regiuni din Estul Europei sau din Uniunea Europeană Participarea la organisme şi instituţii Europene regionale Participarea la programe cu finanţare comunitară Alte forme de cooperare

______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005

© ADAR

71


Relaţiile de colaborare bilaterală sunt relaţiile cele mai constante; astfel, judeţul Arad are relaţii de colaborare cu: landul Rhenania de Nord-Westfalia - Germania, regiunile Abruzzo, Trento, Aldige, Lombardia - Italia, provincia Flandra de Vest - Belgia, judeţul Csongrád - Ungaria, regiunea Hainan - RP Chineză, provincia Trang şi municipalitatea Bangkok - Thailanda şi municipalitatea Kuala Lumpur-ului - Malaysia.

Acest tip de parteneriat a avut ca rezultate o serie de facilităţi concrete, precum:

Înfiinţarea Agenţiei de Promovare şi Dezvoltare a judeţului Arad - ADAR; Restaurarea şi reabilitarea clădirilor de valoare arhitectonică deosebită, Cetatea Aradului,

Teatrul vechi şi Casa Hirschl - care va găzdui viitorul Centru Cultural pentru Integrare Europeană

Şcolarizarea personalului şi livrarea de echipamente pentru modernizarea Aeroportului Arad, în urma colaborării cu Aeroportul Internaţional Bonn/Koln

Livrarea de vehicule pentru transportul urban (tramvaie şi autobuze) Înfiinţarea unei reţele de susţinere a IMM-urilor

Participarea la organisme şi instituţii Europene regionale CJA este membru cu drepturi depline în ARE - Adunarea Regiunilor Europei şi în Biroul

Permanent al ARE (reprezentând judeţele din România), deţinând vicepreşedenţia Comisiei a II-a ARE (care are ca obiect cooperarea Est - Vest - OSCE), prin persoana preşedintelui CJA

CJA este membru cu drepturi depline în Adunarea Regiunilor Europene Viti - Vinicole, cu sediul la Montpellier, Franţa

CJA este membru cu drepturi depline al Fundaţiei pentru Dezvoltare Economică a Regiunilor Europei (cu sediul la Geneva, Elveţia) şi membru fondator al Arcului Sud - European (cu sediul la Torino, Italia)

Membru al Consiliului Internaţional pentru Etică în Afaceri (cu sediul la Columbus, SUA) Membru în Euroregiunea Dunăre-Crişuri-Mureş-Tisa

Participarea la programe cu finanţare comunitarăCa viitoare ţară membră a Uniunii Europene şi semnatară a Cărţii Albe de preaderare (1995), România beneficiază exclusiv de ajutor din fondul de asistenţă PHARE.

Programele Phare Naţional Uniunea Europeană sprijină, prin acest tip de cooperare, mai multe sectoare: protecţia mediului şi infrastructura, reforma în învăţământul tehnic şi profesional, dezvoltarea societăţii civile, iniţiativele de dezvoltare locală şi reforma în agricultură. Desprinse din aceste sectoare, mai multe subsectoare au beneficiat de sprijin, concretizat prin realizarea unui centru de consultanţă în afaceri - Fundaţia Româno - Germană din localitatea Vladimirescu, reabilitarea şi modernizarea de drumuri şi a Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac, echiparea unor şcoli profesionale şi de meserii.

Programele Phare multi-ţarăSunt programele de cooperare externă ale Uniunii Europene; există două categorii de astfel de programe:


© ADAR

72


Programe Est -Vest de tipul Phare Partnership, Ecos-Ouverture, Tempus, Socrates, Leonardo da Vinci, etc.

Programe Est-EstReprezintă o iniţiativă relativ recentă a Comisiei Europene, care porneşte de la experienţa cooperării transfrontaliere din interiorul Uniunii Europene, extinsă în anul 1994 la regiunile din Europa Centrală şi de Est care au graniţă comună cu Uniunea Europeană şi, ulterior, la regiuni de graniţă dintre două state est-europene.

De asemenea, Consiliul Judeţean Arad este membru în cadrul Euroregiunii Dunăre-Crişuri-Mureş-Tisa alături de judeţele: Judeţul Bács-Kiskun — Ungaria Judeţul Békés — Ungaria Judeţul Caraş-Severin — România Judeţul Csongrád — Ungaria Judeţul Hunedoara —România Judeţul Jász-Nagykun-Szolnok — Ungaria Judeţul Timiş — România Provincia Autonomă Voivodina — Serbia, Republica Iugoslavia

Euroregiunea are ca scop dezvoltarea şi lărgirea relaţiilor dintre comunităţile locale şi reprezentanţi ai autorităţilor locale în domeniile economic, învăţământ, cultural, ştiinţific şi sportiv şi colaborarea pentru integrarea în procesele moderne din Europa.

Următoarele localităţi din judeţul Arad au semnat acorduri de cooperare sau înfrăţire cu localităţi din judeţele Békés şi Csongrád: Arad - Gyula - înfrăţire Chişineu – Criş - Kétegyháza - colaborare Grăniceri - Elek - colaborare şi înfrăţire Iratoşu - Dombegyháza - înfrăţire Lipova - Battonya - înfrăţire Nădlac - Nagylak - înfrăţire Nădlac - Tóthkomlós - convenţie asupra colaborării Moneasa - Békésszentandrás - înţelegere înfrăţire Peregu - Mare - Mezőhegyes - înfrăţire Sebiş - Elek - înfrăţire

Agenţia de Promovare şi Dezvoltare a Judeţului Arad - ADAR - este o instituţie apolitică înfiinţată în anul 1995 de Consiliul Judeţean Arad; prestează servicii de interes public pentru promovarea, dezvoltarea socio-economică şi integrarea europeană a judeţului Arad, având ca obiective: Creşterea atractivităţii judeţului Arad, prin identificarea şi valorificarea resurselor locale, în

vederea atragerii investitorilor români şi străini Promovarea cooperării între partenerii ce sprijină dezvoltarea economico-socială la nivel

local, regional, transfrontalier, naţional, internaţional Stimularea cooperării dintre mediile de afaceri pe de o parte şi cele ştiinţifice, tehnologice, de

cercetare pe de altă parte; promovarea inovării şi transferului tehnologic


© ADAR

73


Diminuarea dezechilibrelor prin stimularea dezvoltării economice, sociale, culturale, durabile ale judeţului Arad, în scopul creşterii calităţii vieţii

Pentru îndeplinirea obiectivelor, ADAR derulează următoarele activităţi: Elaborarea de concepte, strategii de dezvoltare socio-economică, studii şi cercetări socio-

economice şi atragerea de surse de finanţare pentru proiectele propuse Coordonarea programelor, elaborarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor Uniunii

Europene de cooperare regională şi asistenţă pentru pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD.) şi pregătirea implementării Fondurilor Strucutrale

Gestionare şi monitorizarea proiectelor de cooperare regională şi transfrontalieră, ale administraţiei publice centrale şi locale, consultanţă tehnică, economică şi juridică

Coordonarea colaborării cu agenţii de dezvoltare judeţene, regionale şi naţionale, cu birouri transfrontaliere / internaţionale, unităţi de implementare ale programelor Uniunii Europene

Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea reţelei de întreprinderi private

Implementarea unor centre de servicii, târguri şi expoziţii, incubatoare de afaceri, Coordonarea programelor de infrastructură şi dezvoltare urbanistică, protecţia, conservarea

şi restaurarea monumentelor, restructurare industrială, dezvoltarea spaţiului rural şi a serviciilor

Administrarea proiectelor multidisciplinare, proiectare, urbanism şi amenajarea teritoriului Organizarea de cursuri de formare Participarea la Reuniunile Consiliului Regional al Regiunii Vest, în calitate de consilier

sau reprezentant al preşedintelui Consiliului Judeţean Arad şi de membru în comisiile de specialitate

Membru în grupurile de lucru ale Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest pentru implementarea Programului Operaţional Regional 2007 – 2013

Participarea la reuniunile Adunării Generale a membrilor fondatori ai Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru graniţa România - Ungaria, în calitate de consilier sau reprezentant al preşedintelui Consiliului Judeţean Arad şi de membru în Comitetul Mixt de Coordonare

Reprezentarea Consiliului Judeţean Arad în Grupul de Coordonare (Task Force) pentru elaborarea documentelor de programare în cadrul Programelor Operaţionale / Obiectiv 3 – Cooperare Teritorială Europeană, conform Capitolului 21 de negocieri “Politica Regională şi Coordonarea Instrumentelor Structurale”

Coordonarea Centrului de Reconversie a Cetăţii Aradului (Elaborarea studiului “Reconversia Civilă a Cetăţii Aradului”

Centrul Cultural Judeţean este o instituţie publică de cultură subordonată Consiliului Judeţean şi are drept misiune fundamentală perpetuarea şi promovarea valorilor culturale şi civice arădene în context regional, naţional şi internaţional. Promotor cultural şi susţinător al tuturor iniţiativelor valoroase, Centrul Cultural Judeţean Arad furnizează autorităţii tutelare expertiză în domeniul politicilor culturaleOrganizat pe compartimente specializate, Centrul Cultural acoperă toate domeniile culturii tradiţionale şi contemporane.Serviciul de management şi marketing cultural turistic are drept responsabilitate iniţierea, implementarea şi monitorizarea unor programe culturale, educaţionale şi turistice reprezentative pentru judeţul Arad. Sub coordonarea lui Cosmin Dicu, Serviciul furnizează de asemenea


© ADAR

74


consultanţă şi expertiză în domeniile sale de competenţă, funcţionînd ca un nucleu regional de politici publice. Creată şi condusă de scriitorul Vasile Dan, revista Arca este tribuna cea mai prestigioasă a comunităţii literare arădene. Recunoscută la nivel naţional, publicaţia noastră are drept miză esenţială deschiderea spre valorile autentice ale culturii scrise din România. Biroul pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, coordonat de Viorel Nistor, are un rol esenţial în perpetuarea şi valorificarea identităţii etnoculturale arădene. Rapsozii Zarandului, conduşi de la înfiinţare de maestrul Petrică Paşca, face parte din elita muzici populare româneşti şi îşi datorează performanţele calităţii instrumentiştilor şi bogăţiei repertoriului tradiţional.

Consiliile locale şi constituirea consiliilor localeConsiliile comunelor şi ale oraşelor sunt compuse din consilieri aleşi prin vot în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportată de Comisia Naţională pentru Statistică. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani.

Numărul locuitorilor comunei sau ai oraşului

Numărul consilierilor

> 1.500 91.501-3.000 113.001-5.000 135.001-10.000 1510.001-20.000 1720.001-50.000 1950.001-100.000 21100.001-200.000 23200.001-400.000 27< 400.000 31 Consiliul local are următoarele atribuţii principale: alege din rândul consilierilor, pe viceprimar sau, după caz pe viceprimari aprobă statutul comunei sau al oraşului şi regulamentul de funcţionare a consiliului aprobă studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-socială, de

organizare şi amenajare a teritoriului administrează domeniul public şi privat al comunei ori al oraşului organizează servicii publice de gospodărie comunală, transport local, reţele edilitare şi altele aprobă planurile de organizare şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor din componenţa

unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de amenajare a teritoriului şi măsurile necesare realizării acestora; aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare realizării lor

asigură condiţiile necesare bunei funcţionări a instituţiilor de învăţământ, sanitare, de cultură, de tineret şi sport

ia măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al cetăţenilor şi asigură desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement

acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, etc.


© ADAR

75


Primarul: comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar. Primarul participă, obligatoriu, la şedinţele consiliului local.

1.5.2. Consultanţă

Consultanţa se poate defini ca un SERVICIU PROFESIONAL care se adresează unei largi categorii de persoane şi organizaţii din diferitele sectoare ale economiei: instituţii publice, firme particulare sau de stat mici, mijlocii sau mari, organizaţii neguvernamentale, etc.

Consultanţa se poate clasifica din mai multe puncte de vedere: al specializării, al beneficiarilor serviciilor de consultanţă şi în funcţie de statutul juridic al consultantului.

1. Consultanţa în funcţie de specializare poate fi:

- Consultanţă în afaceri sau în management - definiţie menţionată în literatura de specialitate (Management Consulting - Manualul consultantului în management, Editor Dr. Milan Kubr, ediţie tradusă şi publicată de AMCOR, 1992).Consultanţa privită ca un serviciu profesional specializat, din acest punct de vedere "consultanţa în management este un serviciu de consiliere pentru care organizaţiile interesate încheie un contract cu persoane special instruite şi calificate în acest domeniu, persoane care ajută şi organizaţia beneficiară, într-un mod obiectiv şi independent, să-şi identifice şi să-şi analizeze problemele de conducere, recomandând soluţii pentru astfel de probleme şi ajutând, atunci când li se cere, la implementarea soluţiilor"

- Consultanţă tehnică - este un sector de servicii profesionale bazate pe experienţă tehnică/tehnologică în următoarele domenii: arhitectură, construcţii civile şi industriale, transporturi, sistematizare teritorială şi urbană, inginerie industrială şi transfer de tehnologie etc.

- Consultanţă juridică - este un sector de servicii care se referă la legislaţia naţională şi internaţională privind: statutul şi modalităţile de înregistrare şi funcţionare a firmelor, dreptul comercial, relaţiile de muncă, investiţiile, dreptul civil, legislaţia privind impozitele, tarifele şi taxele, protecţia consumatorului şi standardele de calitate, asigurările, etc.

- Servicii specializate de contabilitate şi audit contabil - în acest sector se oferă consultanţă de către contabili autorizaţi, revizori sau auditori pentru îmbunătăţirea evidenţelor contabile şi sistemelor de raportare interne, tehnici de calcul şi control al impozitelor, metode de îmbunătăţire a rezultatelor financiare ale firmelor, etc.

- Consultanţă agricolă

Servicii conexe

În afara serviciilor de consultanţă de afaceri sau cu specializare juridică, tehnică sau de contabilitate, serviciile profesionale axate pe afaceri cuprind şi alte servicii, cum sunt:- cursuri de instruire/specializare în domenii tehnice şi/sau de conducere


© ADAR

76


- furnizare de informaţii de afaceri în domenii specializate- servicii de informatică pentru afaceri (contabilitate, secretariat, lucrări administrative)- studii şi cercetări de piaţă, statistici, în general culegere şi prelucrare de informaţii de interes

pentru o firmă sau un sector economic- servicii directe de marketing ca: ambalare, reclamă, campanii complexe de promovare a unui

produs sau pentru crearea imaginii de firmă, etc.- recrutare de personal pentru funcţii de conducere (head-hunters)- evaluare de active, intermediere şi asistenţă în negocieri pentru obţinere de finanţare, asocieri

în firme mixte, etc.Nu există o clasificare unică şi generală a serviciilor profesionale, de multe ori este dificil să se facă o distincţie între tipurile de consultanţă şi serviciile conexe.

Firmele medii şi mari au o tendinţă de a oferi pachete complexe de servicii profesionale adaptate necesităţilor clienţilor. Acestea pot cuprinde combinaţii de servicii de consultanţă în management, consultanţă cu caracter tehnic sau juridic, cursuri de instruire / specializare pentru manageri şi / sau angajaţi etc.

2. În funcţie de beneficiar/client :- persoane fizice - care se află în faza de pregătire a afacerii lor - persoane juridice, întreprinderi

3. În funcţie de statutul juridic al consultantului :- instituţii de stat - administraţia centrală sau locală- instituţii de interes public - camere de comerţ, asociaţii profesionale şi fundaţii (PAEM,

CEDIMMAR, CHF, CUCA, Centrul de Consultanţă pentru ONG-uri)- firme private (EXPERT SRL, IDEA PRO, etc.)

Situaţia firmelor de consultanţă în judeţ

Din bilanţurile contabile depuse pe 1998 rezultă că în judeţ au existat 7.676 de IMM-uri, dintre care firmele cu: - activităţi de contabilitate, revizie contabilă, consultaţii în domeniul fiscal - 41 (0,5%)- activităţi de consultare pentru afaceri şi management - 24 (0,3%)- activităţi de proiectare, urbanism, ingineri şi alte servicii tehnice - 61 (0,8%)- alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor - 32 (0,4%)

Din datele de mai sus rezultă că la sfârşitul anului 1998 cea mai mare pondere au avut-o firmele de proiectare, urbanism, ingineri şi alte servicii tehnice.

Instituţiile de interes public

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad - fondată în 1871, este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, de utilitate publică şi nonprofit.Atribuţiile Camerei:- Sprijinirea dezvoltării activităţii economice a comercianţilor- Promovarea economică a intereselor comercianţilor- Contactarea, întreţinerea legăturilor, protejarea şi reprezentarea intereselor comercianţilor- Susţinerea şi iniţierea proiectelor de dezvoltare economică a judeţului


© ADAR

77


În îndeplinirea atribuţiilor sale, Camera realizează următoarele activităţi:- Sprijină dezvoltarea activităţilor comerciale, industriale şi agricole ale membrilor săi şi

colaborează în acest scop cu firme şi cu Camerele de comerţ din România şi străinătate- Organizează şi ţine registrul de comerţ pentru înscrierea firmelor comerciale- Acordă consultanţă de specialitate şi întocmeşte - la cerere - documentaţia necesară pentru

obţinerea autorizaţiilor legale necesare funcţionării comercianţilor- Sprijină activitatea de instruire şi perfecţionare profesională a comercianţilor şi persoanelor

fizice prin organizarea de cursuri şi dezbateri pentru deprinderea mecanismelor economiei de piaţă

Fundaţia “Centru pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii CEDIMMAR – Arad” este o organizaţie profesională, apolitică, neguvernamentală şi non-profit înfiinţată în anul 1996 care şi-a început activitatea în ianuarie 1997, cu sprijinul Fundaţiei BMVA din Békéscsaba, Ungaria.Scopul fundaţiei este de a oferi consultanţă şi pregătire de specialitate în domeniul economiei de piaţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu capital privat, în vederea dezvoltării, creşterii eficienţei şi siguranţa acestora. Acordă fonduri pentru dezvoltarea unor întreprinderi mici şi mijlocii, acordă facilităţi, reduceri de taxe membrilor.

Cooperative Housing Foundation - îşi desfăşoară activitatea în zona de vest a României încă din 1994, implementând un proiect de dezvoltare, cu multiple domenii de acţiune şi cu impact real în viaţa comunităţii locale. Proiectul integrează dezvoltarea societăţii civile, mecanisme alternative de creditare, dezvoltare micilor firme (IMM) şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru familiile cu venituri mici şi mijlocii.

Colaborând îndeaproape cu autorităţile locale, CHF a identificat ariile de importanţă maximă pentru comunitatea locală (dezvoltarea economică locală, spaţiile locative) şi a dezvoltat o strategie pentru a forma un parteneriat în trei între autorităţile municipale şi judeţene, organizaţiile locale şi asistenţa tehnică oferită de CHF pentru a găsi soluţii cu impact mare în rândul populaţiei.

Asistenţa tehnică este construită în direcţia formării de abilităţi, a împrumuturilor şi a activităţilor generatoare de venit pentru asociaţiile române ale întreprinderilor mici şi pentru asociaţiile de locatari. Asistenţa iniţială în dezvoltarea capacităţii manageriale şi organizatorice a partenerilor locali permite implementarea activităţilor de microcreditare folosind asociaţiile întreprinderilor mici şi asociaţiile de locatari ca structură de presiune de grup, pentru a asigura rambursarea la timp a împrumuturilor.

Centrul de consultanţă şi colaborare între organizaţiile neguvernamentale şi administraţia publică locală - a fost înfiinţat în 1998 prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Arad şi beneficiază de suportul material al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă şi al Corpului Păcii.Obiectivele Centrului:- crearea unei baze de date a organizaţiilor neguvernamentale- cunoaşterea obiectivelor şi activităţiilor ONG-urilor- lărgirea sferei de activitate a organizaţiilor neguvernamentale- întărirea capacităţii organizaţiilor neguvernamentale pe plan local- promovarea vieţii asociative pe plan local- realizarea de campanii de informare a populaţiei asupra activităţii şi rolului ONG-urilor


© ADAR

78


- colaborarea între ONG-uri şi între ONG-uri şi administraţia publică locală în rezolvarea problemelor de interes general

- întocmirea de comun acord a planului de îngrijire comunitară şi a standardelor de îngrijire comunitară

- implicarea societăţii civile în luarea deciziilor- organizarea voluntariatuluiCentrul oferă următoarele servicii: consultanţă juridică gratuită, informare cu privire la legislaţia referitoare la organizaţiile neguvernamentale, instruire în probleme de contabilitate, recrutare de voluntari, etc.

Asociaţia PAEM Arad - este o organizaţie non-guvernamentală, înfiinţată în luna august 1996, la iniţiativa Consorţiului Local Arad cu scopul derulării unui program PHARE care să realizeze "Măsuri Active de Combatere a Şomajului".Scopul Asociaţiei este unul de interes public:- intervenţia societăţii civile prin mijloace specifice în scopul asigurări protecţiei sociale, a

reintegrării în muncă a unor categorii de persoane care se află temporar în şomaj- diminuarea şomajului prin pregătirea profesională şi morală a celor care sunt în căutarea unui

loc de muncă- pregătirea tinerilor pentru a dezvolta activităţi bazate pe iniţiativă privată care sunt creatoare

de locuri- colaborarea cu structurile guvernamentale naţionale, cu cele ale administraţiei publice locale şi

cu organismele internaţionale la elaborarea şi punerea în practică a programelor care au ca scop reintegrarea socială a tinerilor şi şomerilor, dezvoltarea sectorului privat, crearea de noi locuri de muncă

- elaborarea şi realizarea de programe care au ca scop ridicarea standardului de viaţă a categoriilor de persoane defavorizate

Fundaţia Româno-Germană (FRG) - Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Profesională este o organizaţie non-guvernamentală non-profit constituită în anul 1992 prin sprijinul Ministerului Federal de Interne al Germaniei, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale al României şi al autorităţilor locale. În cadrul fundaţiei funcţionează două compartimente: Compartimentul Pregătire Profesională recunoscut de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Compartimentul Consultanţă în Afaceri.

Compartimentul Pregătire Profesională oferă cursuri în domeniul prelucrării lemnului şi cursuri de calificare şi perfecţionare în alte domenii (agent de vânzări, topograf, mecanic auto, operatori PC, bucătar, secretar, contabilitate, tinichigiu auto).

Compartimentul Consultanţă în Afaceri oferă servicii de consultanţă în următoarele domenii: identificarea proiectelor, proiectarea şi redactarea lor; management de proiect; studii de fezabilitate; planuri de afaceri; analiza vânzărilor; studii de marketing; administrarea afacerilor; pregătire managerială.

Centrul Universitar de Cercetare şi Afaceri (vezi capitol 1.5.3-Cercetare, dezvoltare, inovare)

1.5.3. Cercetare, dezvoltare, inovare


© ADAR

79


Înainte de 1989 existau centre de cercetare în fiecare ramură industrială:

Industria constructoare de maşini:- Uzina de Vagoane Astra- Întreprinderea de Strunguri Arad - ARIS

Industria textilă:- UTA- TEBA- TRICOUL ROŞU

Industria de mecanică fină:- Fabrica de Ceasuri - VICTORIA

Industrializarea lemnului:- Combinatul de Prelucrare a lemnului Arad - IMAR

Industria articolelor de uz casnic:- Întreprinderea producătoare de păpuşi

Industria alimentară:- Staţiunea de Cercetare şi Producţie Miniş-Ghioroc- Staţiunea de Cercetare şi Producţie Baraţca- Centrul de Selectare a Seminţelor

Schimbările survenite după 1989 au afectat profund industria judeţului şi implicit centrele de cercetare industrială. Aceste centre au dispărut treptat pentru că nu aveau resurse financiare sigure sau întreprinderile în cadrul cărora existau au fost privatizate sau restructurate.Dintre centrele de cercetare amintite mai sus în momentul de faţă funcţionează doar Institutul de Proiectare în cadrul societăţii Astra-Trinity.

Centrul Universitar de Cercetare şi Afaceri - s-a înfiinţat în anul 1996 şi funcţionează în structura organizatorică a Fundaţiei “Vasile Goldiş“ Arad, cu scopul de a sprijini dezvoltarea mediului antreprenorial din zona de vest a ţării, utilizând în mod eficient resursele umane şi materiale existente în cadrul Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi persoane juridice.

Obiectivele Centrului Universitar de Cercetare şi Afaceri : apropierea cercetării ştiinţifice de activitatea practică şi urmărirea rezultatelor economice ale

acesteia pregătirea studenţilor pentru activităţile aplicative, prin participarea la studii de caz, planuri de

afaceri, studii de fezabilitate, consultaţii în domeniul viitoarei lor specialităţi formarea unor colective de specialişti în consultanţă economică, comercială si juridică în

colaborare cu alte universităţi din ţară si străinătate derularea programelor de reconversie a forţei de muncă la nivel local sau regional. In acest

sens se va colabora cu autorităţile locale, naţionale si internaţionale


© ADAR

80


pregătirea unor pachete de servicii solicitate de întreprinzători: consultanta de specialitate, cursuri de instruire, studii de impact ecologic al activităţilor economice si bilanţ de mediu, activităţi promoţionale

colaborarea cu organizaţii si instituţii implicate in acţiuni de formare si dezvoltare a societăţii civile din zona de vest a tarii

iniţierea si derularea unor programe vizând sprijinirea activităţii instituţiilor administraţiei publice locale

dezvoltarea relaţiilor de parteneriat si colaborare cu organizaţii si instituţii locale, naţionale si internaţionale care desfăşoară activităţii similare;

1.5.4. Comunicare şi relaţii publice, promovareAradul este caracterizat ca o zonă cu un flux informativ de tip economic, social, cultural şi financiar - bancar dezvoltat. Continuând tradiţia de oraş ce dispune, încă din secolul al XIX-lea, de prezenţa unor publicaţii şi a unor oameni de presă recunoscuţi în ţară şi străinătate, Aradul are astăzi numeroase publicaţii, posturi de radio şi televiziune.

Printre personalităţile care au avut un cuvânt de spus în presa vremii amintim: - Ioan Rusu Şirianu (1864-1909) a desfăşurat o amplă activitate publicistică, înfiinţând reputatul

ziar "Tribuna poporului", prin care Aradul s-a impus drept centru politic al românilor ardeleni- Iosif Goldiş, Roman Ciorogaru şi Teodor V. Păcăţianu, redactori şi ziarişti la "Tribuna",

"Familia", "Telegraful Român" şi alte ziare şi publicaţii locale- Schvester Ferenc - redactor şef la Aradi Hirdető în 1837, ziar care a apărut prima dată în limba

germană sub numele de Arader KundschaftblattLa ora actuală în judeţ îşi desfăşoară activitatea corespondenţii zonali a cinci cotidiane centrale, patru cotidiane locale (unul în limba maghiară); funcţionează cinci posturi de radio (unul în oraşul Sebiş) şi patru de televiziune (două dintre acestea locale în municipiu).Cotidianele centrale sunt: Cotidianul ZIUA - agenţia Arad Cotidianul EVENIMENTUL ZILEI Cotidianul ROMÂNIA LIBERĂ - agenţia Arad KRÓNIKA - cotidian transilvănean de limbă maghiarăCotidianele locale: Ziarul ADEVĂRUL Ziarul OBSERVATORUL ARĂDEAN Ziarul INFORMAŢIA ARADULUI Ziarul JELEN - cotidian local de limbă maghiară Buletinul de Arad Ziarul Arad Express Ziarul Agenda Zilei Ziarul Realitatea AradPosturile de televiziune şi radio: Televiziunea Română - agenţia Arad Radio Televiziunea Arad Televiziunea InfoTV Arad PRO-TV Arad PRO FM Arad Radio 21 Radio Televiziunea Timişoara Radio Sebiş


© ADAR

81

CAPITOLUL I - INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢII 1.5/ANEXĂ

CLASIFICAREA ONG ACTIVE ÎN JUDEŢUL ARAD

Nr.crt.

Domeniul de activitate

Nr. de ONG active in judeţ Observaţii

1. Asistenţă socială 12 Copii, vârstnici,

2. Servicii diverse 126 Caritate, social, etc.

3. Sport, tineret 23 Asociaţii sportive, de tineret, etc.

4. Cultură, arte 16 Asociaţii culturale şi artistice

5. Mediu şi ecologie - Protecţia mediului

6. Economie, afaceri si dezvoltare locală

15 Asociaţii profesionale, promovarea dezvoltării locale

7. Sănătate 8 Asociaţii medicale, asistenţă sanitară

8. Turism - Asociaţii de turism

9. Învăţământ 6 Asociaţii de formare profesională

10. Culte 20 Asociaţii confesionale

11. Alte ONG fără activitate economică

343 -

TOTAL 569

__________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005

© ADAR

/82

CAPITOLUL I - SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT - CULTURA 1.6/

1.6 SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA

EDUCAŢIE / ÎNVĂŢĂMÂNT

Învăţământul primar, secundar şi liceal

În ceea ce priveşte sistemul de educaţie şi învăţământ, judeţul Arad dispune de o reţea dezvoltată de şcoli de învăţământ primar şi secundar. Toate oraşele judeţului Arad oferă posibilitatea pregătirii liceale.

Tabel: Situaţia elevilor înscrişi

Nr.crt.

Şcoli publice pe categorii

Elevi înscrişi -2003/2004

Elevi înscrişi - 2004/2005

Nr.absol-venţi

2004/2005

%Elevi înscrişi

2004/20051. Preşcolar 13142 13276 - 17,72. Primar 21160 20678 4951 27,63. Gimnazial 22544 21174 5385 28,24. Liceu 14225 14959 3228 19,95. Postliceal 1430 373 217 0,66. Profesional 4277 4518 1091 6,07. TOTAL 76778 74978 14872 100

În anul şcolar 2004/2005 au fost înscrişi în totalitate 74978 de elevi, acest fapt însemnând că au fost înscrişi cu 1800 de elevi mai puţini decât în anul precedent. Numai în cazul învăţământului preşcolar, liceal şi profesional observându-se o uşoară creştere faţă de anul precedent.

La sfârşitul anului şcolar 2004/2005 situaţia centrelor de bacalaureat s-a prezentat în felul următor: au existat 12 centre de bacalaureat în întregul judeţ având profil real, uman, industrial, informatică, agricol, artă, muzică, etc.

Tabel: Situaţia centrelor de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2005

Nr.crt.

Centrul de examinare Unităţi arondate Nr.elevi

Nr.elevi / centru

1. Colegiul Naţional Moise Nicoară Arad

1.Colegiul Naţional Moise Nicoară 2.Colegiul Naţional Elena Ghiba Birta

158129

287

2. Liceul Pedagogic Dimitrie Ţichindeal Arad

1.Liceul Pedagogic D.Ţichindeal2.Liceul Teoretic Vasile Goldiş3.Liceul Teologic Ortodox Arad4.Centrul Şcolar Arad

100100428

250

3. Grup Şcolar Industrial Iuliu Maniu Arad

1.Grup Şcolar Industrial Iuliu Maniu2.Grup.Şc.Industrial de Căi Ferate Arad

170101

271

4. Grup Şcolar Csiky Gergely Arad

1.Grup Şcolar Csiky Gergely2.Liceul Teoretic A.M. Guttenbrunn3.Grup Şcolar Industrial J.GR.Tajovsky Nădlac4.Grup Şcolar Ghoerghe Lazăr Pecica

1078970

46

Subc.1: 196

Subc.2: 116

Total com: 3125. Liceul de Arte Sabin 1.Liceul de Arte Sabin Drăgoi 75 277


© ADAR

83


Drăgoi Arad 2.Liceul cu Program Sportiv Arad3.Liceul Teologic Baptist Arad4.Liceul Teologic Penticostal Arad

965848

6. Grup Şcolar Industrial Aurel Vlaicu Arad

1.Grup Şcolar Industrial Aurel Vlaicu2.Grup Şcolar de Industrie Alimentară

152133

285

7. Colegiul Economic Arad

1.Colegiul Economic Arad2.Liceul Particular

17380

253

8. Grup Şcolar Forestier Arad

1.Grup Şcolar Forestier Arad2.Grup Şcolar Francisc Neuman Arad3.Grup Şcolar Industrial Henri Coandă Arad4.Grup Şcolar Curtici

1197034

27

250

9. Colegiul Tehnic Arad 1.Colegiul Tehnic Arad 2.Grup Şcolar Industrial A. Marienescu3.Grup Şcolar Sever Bocu Lipova4.Grup Şcolar Săvârşin5.Grup Şcolar Agricol Miniş

17475652836

Subc.1: 174Subc.2: 204

Total com: 37810. Grup Şcolar Agricol

Sântana1.Grup Şcolar Agricol Sântana2.Grup Şcolar Agricol Chişineu-Criş3.Liceul Teoretic Mihai Veliciu

1127577

Subc.1: 174

Subc.2: 204Total com: 264

11. Grup Şcolar Industrial Mihai Viteazul Ineu

1.Grup Şcolar Industrial Mihai Viteazul2. Grup Şcolar Beliu3.Grup Şcolar Cermei4.Grup Şcolar Pâncota

169262059

274

12. Grup Şcolar Industrial Sebiş

1.Grup Şcolar Industrial Sebiş2.Grup Şcolar Ion Buteanu Gurahonţ

12883

Subc.1: 128Subc.2: 83Total com: 211

TOTAL CANDIDAŢI 3312

La sfârşitul anului şcolar 2004/2005 au existat în total 13 secţii la învăţământul de zi şi seral, la care au fost înscrişi 3.228 de absolvenţi de liceu.

Nr.crt. SECŢII

1.1. ELEVI

1. REAL 8872. UMAN 4843. SPORTIV 964. INFORMATICĂ 285. TEHNIC 11106. TEHNIC (SERAL) 327. AGRICOL 1828. MUZICĂ 269. ARTE PLASTICE 4910. ECONOMIC 15011. ECONOMIC (SERAL) 2312. PEDAGOGIC 6313. TEOLOGIC 9814. TOTAL 3.228


© ADAR

84


Situaţia elevilor absolvenţi în anul şcolar 2004/2005 de la profilul profesional:

Nr. crt. SECŢII ELEVI1. MECANIC - AUTO 4502. CFR 423. INDUSTRIE ALIMENTARĂ 724. FORESTIER 1435. CONSTRUCŢII - INSTALAŢII 836. INDUSTRIE UŞOARĂ 1977. COMERŢ 418. PRESTĂRI SERVICII 639. TOTAL 1.091

În municipiul Arad, în urma evaluărilor unităţilor de învăţământ, în mai 2000 Liceul "Moise Nicoară" şi Liceul "Ghiba Birta" au fost transformate în colegii naţionale.

Învăţământul postliceal

În continuare prezentăm situaţia învăţământului postliceal în anul şcolar 2004/2005. La învăţământul de zi au existat următoarele specializări:

DENUMIREA INSTITUŢIEI Specializări Durata

1. Şcoala Sanitară Postliceală Arad asistent medical generalist asistent balneofizioterapie asistent de farmacie

3 ani3 ani2 ani

2. Colegiul Economic Arad analist programator 2 ani3. Liceul Teologic Baptist Arad asistent medical generalist 3 ani4. Grupul Şcolar Industrial Henri

Coandă Aradasistent de gestiune în transporturi 2 ani

5. Grup Şcolar Industrie Uşoară Arad creator/proiectant îmbrăcăminte 2 ani6. Centrul Şcolar Arad

(Şcoală specială nevăzători)asistent medical - balneo-fizioterapie şi masaj

3 ani

La învăţământul seral au existat următoarele specializări:


1. Liceul Pedagogic "Dimitrie Ţichindeal" Arad

învăţători/educatori 2 ani

2. Grup Şcolar Agricol Sântana tehnician - controlul calităţii produselor agricole

2 ani

3. Grup Şcolar Lipova contabil 2 ani4. Grup Şcolar Artă şi Meserii UCECOM coafor/stilist

analist programator contabil

1 an1 an2 ani

La învăţământul de maiştri - seral au existat următoarele cursuri de specializare:


© ADAR

85



1. Grup Şcolar Industrie Uşoară Arad Confecţii îmbrăcăminte 2,5 ani Învăţământul superiorTradiţia de oraş universitar a Aradului, moştenită din deceniul al 8-lea, atunci când în Arad s-a stabilit învâţământul superior de subingineri, este continuată astăzi de cele 2 universităţi:

Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" înfiinţată în anul 1990, funcţionează în cadrul Fundaţiei "Vasile Goldiş", fiind o instituţie cu activitate non - profit. Ea contribuie la întărirea vieţii ştiinţifice, culturale, sociale şi economice a Aradului şi a zonei de vest a ţării.

În cadrul Universităţii funcţionează nouă facultăţi:1. Facultatea de Ştiinţe juridice (zi/fără frecvenţă/învăţământ la distanţă)2. Facultatea de Ştiinţe economice (zi/fără frecvenţă/învăţământ la distanţă)3. Facultatea de Medicină Generală şi Medicină Dentară (zi)4. Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative (zi)5. Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (zi/fără frecvenţă)6. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport (zi)7. Facultatea de Ştiinţe ale naturii (zi)8. Facultatea de Informatică (zi)9. Facultatea de Inginerie

Universitatea îşi desfăşoară activitatea urmărind asumarea responsabilă a unor obiective precum pregătirea specialiştilor în domenii stabilite după nevoile şi posibilităţile de dezvoltare socio-economice a zonei; perpetuarea şi valorificarea tradiţiilor istorico-culturale din zonă, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori; dezvoltarea unor servicii sociale şi culturale orientate către membrii comunităţii academice şi a cetăţenilor prin dezvoltarea şi difuzarea de valori cultural-ştiinţifice.

De la înfiinţarea ei, Universitatea a stabilit relaţii în activitatea didactică şi de cercetare cu instituţii de învăţământ superior din ţară: Universitatea Babeş - Bolyai - Cluj Universitatea de Vest - Timişoara Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" - Bucureşti Universitatea "Transilvania"- Braşov; Universitatea “Spiru Haret” - Bucureşti Universitatea “Lucian Blaga” - Sibiu Academia de Studii Economice şi Universitare-Bucureşti Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”-Bucureşti Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţegan” din Bucureşti, etc. din străinătate: Anglia, Austria, Australia, Canada, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania,

Grecia, Islanda, Israel, Italia, Iugoslavia, Olanda, Polonia, Republica Moldova, Scoţia, Spania, S.U.A, Turcia şi Ungaria.

Colaborarea pe plan extern a Universităţii se concretizează prin prezenţa unor profesori şi cercetători străini la acţiunile organizate aici sau prin participarea unor cadre didactice de la Universităţile cu activităţi similare din Anglia, Austria, Australia, Elveţia, Franţa, etc.

În sensul unei cât mai diverse colaborări internaţionale s-a acţionat şi pentru schimbul de publicaţii care constau până în prezent mai ales în schimbul de lucrări. Asemenea relaţii s-au realizat deja cu instituţii din: Elveţia, Germania, Italia, Iugoslavia, Republica Moldova, Spania şi Ungaria.


© ADAR

86


În sprijinul desfăşurării activităţii practice, Universitatea dispune de Grădina Botanică dn localitatea Macea, în suprafaţă de peste 22 ha, unică în sud-estul Europei prin varietatea speciilor de plante şi arbori, de Muzeul Memorial „Vasile Goldiş” inaugurat la 30.11.2003, gazdă a numeroase manifestări studenţeşti, seminarii sau colocvii pe teme de istorie, precum şi de „Colecţia de ArtăArghezi”, un lăcaş de artă şi cultură universală cu sediul în Complexul Universitar „Zărandul”.

Biblioteca Universitară, „Tudor Arghezi” a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” - Arad îşi datorează numele unor valori culturale de excepţie : peste 100 de manuscrise ale lui Tudor Arghezi, alte documente de familie, care au aparţinut scriitorului, cu caracter de unicat, donate Universităţii noastre de Doina şi Baruţu T. Arghezi. Acest fond deosebit a întregit, am putea spune, fondul de carte al Universităţii noastre, aflat într-un proces dinamic, de creştere calitativă şi cantitativă.

Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” dispune de un sistem de biblioteci, format din B.U. ”Tudor Arghezi”, Biblioteca de Ştiinţe Umaniste, Biblioteca Franceză, Biblioteca Centrului de Cercetări de Istorie şi Teorie Literară „Ioan Slavici”, Biblioteca Centrului de Studii Iudaice, Biblioteca Clinicii Medicale II, Biblioteca de periodice din Complexul Macea şi Biblioteca de Cercetare din Complexul de Monitorizare al Mediului – Socodor, bibliotecile de facultăţi şi din filiale. Acestea asigură suporturile documentare pentru învăţământul preuniversitar, universitar, doctoral, pregătirea pedagogică, precum şi bibliografia necesară programelor de cercetare ştiinţifică şi conţin peste 1.000.000 de documente. Toate bibliotecile dispun de sisteme computerizate pentru monitorizarea cititorilor, precum şi baza de date comună pentru documente.

Efectivele de studenţi, pentru anul universitar 2004-2005 sunt prezentate în Anexa 1.6.1.a, pe specializări şi forme de învăţământ.

Universitatea "Aurel Vlaicu" a fost înfiinţată în anul 1990, ea continuând într-un fel baza materială, tradiţia universitară a Aradului reprezentată de Institutul de Subingineri.

Facultaţile care activează în cadrul Universităţii Aurel Vlaicu sunt:Secţiile din cadrul facultăţii de inginerie sunt: Tehnologia construcţiilor de maşini Utilajul şi tehnologia sudării Tehnologie chimică textilă Tehnologii textile Automatică Material rulant de cale ferată Tehnologia tricotajelor şi confecţiilor Inginerie economică industrială

Secţiile facultăţii de ştiinţe economice sunt: Finanţe şi bănci Contabilitate şi informatică de gestiune Economia comerţului, turismului şi serviciilor Management

Secţiile din domeniul teologie sunt: Teologie ortodoxă pastorală Teologie ortodoxă didactică – limba şi literatura română Teologie ortodoxă didactică – limba şi literatura engleză______________________________________________________________________________________________


87


Teologie ortodoxă didactică - asistenţă socială Teologie ortodoxă didactică – istorie

Secţiile facultăţii de ştiinţe umaniste şi sociale sunt: Limba şi literatura română şi limba şi literatura engleză Psihopedagogie specială Administraţie publică Jurnalistica- limba şi literatura engleză Asistenţă socială

Secţiile facultăţii de inginerie alimentar, turism şi protecţia mediului sunt: Ingineria produselor alimentare Controlul şi expertiza produselor alimentare Biotehnologii industriale Inginerie şi management în alimentaţie publică Ingineria sistemelor biotehnologice şi ecologice

Secţiile facultăţii de ştiinţe exacte sunt: Informatică Colegiul de Informatică

Secţiile colegiului universitar sunt: Institutori – învăţământ preşcolar Institutori – învăţământ primar Foraj şi extracţie Automobile Asistenţă socială

Universitatea"Aurel Vlaicu" Arad, ca o unitate de învăţământ superior de prim rang, întreţine relaţii de colaborare cu Universitatea din Budapesta, Szeged, Tel-Aviv, Novi-Sad, etc. precum şi cu universităţi din ţară: "Gheorghe Asachi"- Iaşi, "Dunărea de Jos" - Galaţi.

Deschiderea anului universitar 2002 a reprezentat un moment deosebit pentru Uiversitatea Aurel Vlaicu, la această dată inaugurându-se clădirea universităţii din Micălaca 300. În acest sediu, care se întinde pe un hectar şi trei sute de metri pătraţi, funcţiunează în cele mai bune condiţii nouă săli de seminarii, 12 laboratoare şi trei săli mari de curs.

Efectivele de studenţi, pentru anul universitar 2004-2005 sunt prezentate în Anexa 1.6.1.b pe specializări şi forme de învăţământ.

CULTURA

Monumente istorice


© ADAR

88


Oraş cu tradiţie în educaţia şi cultura poporului român, Aradul este locul în care a luat fiinţă, în anul 1812, una dintre cele mai vechi şcoli pedagogice din ţară - Preparandia Arădeană. De aici s-au ridicat numeroşi pedagogi, oameni de ştiinţă şi artă ce au fost iniţiatorii curentului preparandistic ardelean înainte de 1848.

Dintre personalităţile de seamă ale acestei şcoli de renume amintim pe pedagogul Dimitrie Ţichindeal (1775 - 1818), istoricul şi pedagogul Constantin Diaconovici - Loga (1770-1850), Alexandru Gavra (1784-1884), căruia Preparandia arădeană îi datorează buna organizare a începuturilor ei.

De la începutul sec. XIX mediul ştiinţific, cultural şi artistic a fost prielnic dezvoltării şi continuării activităţii Preparandiei arădene. Putem aminti, spre edificare: Ioan Slavici (1848-1925), originar din Şiria, scriitor clasic al literaturii române, profesor,

ziarist, dramaturg, etnograf şi istoric, membru al Academiei Române din 1882. intelectualii progresişti maghiari: Peretsényi Nagy László (1763-1825), Fábián Gábor (1795 -

1877), Ormos Zsigmond (1813-1894), Csíky Gergely (1841-1891), Sárosi Gyula, Tóth Árpád Alexandru Mociony (1841-1909), unul dintre compozitorii de frunte ai secolului trecut Ioan Rusu Şirianu (1864-1909) publicist de renume ce va impune Aradul ca centru politic al

românilor ardeleni Adam Müller Guttenbrunn (1852-1923) om de cultură, scriitor german de renume Vasile Goldiş (1862-1934) - om de cultură cu preocupări didactice, ştiinţifice şi politice Ştefan Cicio-Pop (1865-1936), deputat de Şiria în Parlamentul Maghiar ce a apărat drepturile

popoarelor din Imperiul Austro-Ungar.

Aradul primelor decenii ale secolului XX a oferit prilej de afirmare marelui poet şi filozof Lucian Blaga (1885-1961), sculptorului Romul Ladea (1901-1970) şi graficianului Marcel Olinescu.

În arta plastică arădeană din perioada interbelică s-a impus Iulian Toader (1877-1962), istoria artei ardelene a avut în Coriolan Petranu (1893-1945) un cercetător avizat şi sistematic, care prin studiile sale a stabilit trăsăturile artei ardelene.

Din perspectiva laturii artistice - muzicale putem aminti pe compozitorul şi muzicologul arădean: Ioan Vidu (1863-1931), profesor al Preparandiei, autorul a peste 160 de compoziţii, evidenţiindu-se în muzica vocală şi corală; Emil Monţia (1882-1965), membru fondator al Societăţii compozitorilor români, el a compus muzică simfonică de cameră şi corală; Sabin Drăgoi (1894-1968) personalitate de prim rang a muzicii româneşti, folclorist de valoare, compozitor, estetician muzical, membru al Academiei Române.

Cercetarea istorică şi sociologică a beneficiat de aportul lui Miron Constantinescu (1917-1974), remarcabil om de ştiinţă.

Renumele căpătat de Arad în ştiinţa, arta şi cultura Transilvaniei şi a României este dus astăzi mai departe de personalităţi precum:

Paul Everac, autor dramatic inspirat din realitatea zilelor noastre, operele sale având un profund conţinut etic şi filozofic

Titus Popovici, prozator contemporan, un excelent scenarist şi om de film Ştefan Augustin Doinaş, liric şi critic literar, ce reprezintă o componentă de seamă în mişcarea

literară contemporană


© ADAR

89


Scriitorii, poeţii de origine arădeană: George Ciudan, Ilie Măduţa, Carolina Ilica, Mihai Traianu, Vasile Dan, Teodor Frîncu, Constantin Dumitrache, Gheorghe Schwartz, Horia Ungureanu, Dorel Sibii, Ficzay Dénes

Artiştii plastici precum: sculptorul şi pictorul Gheorghe Adoc, sculptorul de o modernă expresie Ovidiu Maitec, pictorul Petru Lucaci, Sever Frenţiu, Eugen Popa, Pavel Mercea, Nicolae Chirilovici, Pataky Sándor, Iványi Iric József, Petru Feier, pictorul şi criticul de artă Vasile Varga, Ioan Tolan, Ionel Munteanu, Elena Munteanu şi mulţi alţii fără de care arta, cultura şi ştiinţa arădeană nu ar putea să menţină în această parte a ţării renumele pe care Preparandia l-a creat în secolul trecut.

Monumentele istorice din municipiul Arad sunt: Cetatea Aradului - a fost construită după planurile general-maiorului Filip Ferdinand Harsch,

care a introdus în construirea cetăţii elemente noi, inovaţii de-ale sale, aplicate mai târziu la numeroase fortăreţe. Lucrările au durat 20 de ani (1763-1783), cetatea fiind o variantă originală a fortificaţiilor franceze de tip VAUBAN.

Primăria (Bd. Revoluţiei Nr. 75) - "Palatul Primăriei" - este o construcţie ridicată în anul 1875 după planurile arhitectului Pekár Ferenc, în stil neorenascentist. Planul clădirii este în formă de "U". Turnul central are o înălţime de 54m, având un orologiu care a fost adus din Elveţia în anul 1878.

Palatul Cenad (Bd. Revoluţiei Nr. 73) - a fost construit de societatea de cale ferată Arad-Cenad, după planurile arhitectului Jivaszek, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Clădirea face parte din ansamblul urbanistic al pieţei Primăriei şi este reprezentativ pentru arhitectura eclectică, bogat ornamentată în stil clasic şi renascentist.

Palatul Băncii Naţionale (Bd. Revoluţiei Nr. 72) - a fost construit ca edificiu bancar între anii 1905-1906, în factură clasică. Clădirea se remarcă printr-o simetrie perfectă, având ca element central o colonadă pe mai multe registre, încununată cu un fronton triunghiular de inspiraţie clasică.

Clădirea Universităţii "Aurel Vlaicu" (Bd. Revoluţiei Nr. 77) - a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, destinată iniţial pentru Administraţia Financiară. Este o clădire cu trei nivele care se încadrează în curentul eclectic, combinată cu elemente clasice şi cu elementele rococoului vienez.

Teatrul de Stat Arad (Bd. Revoluţiei Nr. 103) - clădirea a fost construită în stil neoclasic, având 3 nivele; intrarea principală, în axul bulevardului, este marcată de o colonadă ce susţine un fronton. Teatrul a fost dat în folosinţă în anul 1874 şi renovată în întregime în anul 1958 după un incendiu ce a distrus toată clădirea.

Teatrul Vechi (Str. Gheorghe Lazăr nr. 3) - clădirea a fost construită în anul 1817, în stil neoclasic, din iniţiativa şi finanţat de Jakob Hirschl. Este primul teatru din Arad şi printre primele din ţară. Sala a găzduit spectacole date de trupa lui Matei Millo, la care a participat şi Mihai Eminescu în calitate de sufleor. Tot aici a jucat şi Déryné Széppataki Róza, una dintre cele mai renumite actriţe ale vremii. În 1907 clădirea găzduieşte primul cinematograf din ţară.

Casa cu Lacăt şi Însemnele Calfelor (Str. Tribunul Dobra Nr. 7) - clădirea a fost construită în stil clasicist în anul 1815 de către comerciantul Winkler József şi renovată în 1936 şi 1963. În colţul casei (pe Strada Plevnei) se afla un trunchi de arbore care este înconjurat cu o bară metalică de 90cm lungime şi închis cu un lacăt "fals". În secolele trecute, calfele care călătoreau din oraş în oraş pentru a se desăvârşi în meserie, într-un astfel de trunchi, băteau la plecare câte un cui, în scopul imortalizării trecerii lor prin acel oraş. În realitate acest trunchi a fost comandat de Winkler la un lăcătuş timişorean, Heim Móric, cu scopul de a-i folosi ca reclamă. Deci cuiele au fost bătute în trunchi de către lăcătuş ca acesta să semene cât mai mult de trunchiul original din Wiena. În momentul de faţă, trunchiul se găseşte la Complexul Muzeal Arad fiind expus la secţia de Istorie Modernă.

Gara Arad (Piaţa Gării) - a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea după planurile arhitectului Szántay Lajos. Clădirea a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial;


© ADAR

90


faţada reconstruită în stilul iniţial - placată cu cărămidă glazurată, conţine elemente decorative secessioniste.

În comuna Beliu se află monumentul lui "Vasile Goldiş" coordonatorul înfăptuirii actului Unirii din 1918. El este originar din satul Lunca Teuzului. În comuna Birchiş se află Castelul din Căpâlnaş, construit în anul 1860, clădire de o deosebită valoare istorică şi arhitecturală ce a aparţinut familiei Teleky.

În localităţile Bocsig şi Mânerău au fost ridicate, în anul 1996, monumente istorice în cinstea eroilor căzuţi în primul şi în al doilea război mondial.

În comuna Buteni, săpăturile arheologice au scos la iveală o serie de vestigii istorice precum:- barca "monoxilă", ce provine din Crişul Alb, zona Buteni - se găseşte expusă la Muzeul din

Oradea- colecţia de ceramică "Dacică", vatra Buteni-Şindioara (arheolog prof. Barbu) - se găseşte

expusă la Muzeul Judeţean Arad. Se mai pot remarca casele "aranjate inginereşte" pe vatră dreptunghiulară.

Monumentele istorice din comuna Gurahonţ sunt: Troiţa ridicată în anul 1934 în cinstea memoriei lui Ioan Buteanu în apropierea locului de

moarte al acestuia, pe malul drept al râului Crişul Alb, la intrarea în localitatea Gurahonţ dinspre comuna Pleşcuţa

Cimitirul eroilor din curtea Bisericii Ortodoxe din Gurahonţ, format din 10 morminte ale elevilor Şcolii de ofiţeri în rezervă nr. 2 - Bacău, căzuţi pe valea Crişului Alb în cel de-al doilea război mondial şi o troiţă din marmură albă.

Comuna Hălmagiu are următoarele monumente istorice: Piatra Chinzaiului (a chinului) care se află în curtea Bisericii Voivodale (sec. XII - XIII),

unde erau biciuiţi cei care se împotriveau orânduirii habsburgice Troiţa de la podul de peste valea Bămeştilor - loc de martiraj, prin spânzurarea unui grup de

preoţi români şi a tribunului Alexandru Chendi de către trupele maghiare; a fost ridicată la comemorarea a 150 de ani de la Răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan

Monumentul Eroilor Neamului - în memoria Divizionului 2 Vânători de munte şi a Regimentului de voluntari "Horia" pentru înfăptuirea României Mari

Hanul Moţilor - fostă reşedinţă a principilor de Bethlen, principi ai Transilvaniei.

Cetatea Ineului - dezvoltarea localităţii a primit un impuls deosebit, o dată cu construirea unei puternice cetăţi pe malul drept al râului Crişul Alb, datând din secolul al XII-lea - aflată azi în centrul oraşului. Zidurile ei atingeau pe alocuri 4 m grosime, având numeroase creneluri de tragere. Cetatea era înconjurată de şanţuri adânci, pline cu apă, şi dispunea de numeroase depozite subterane secrete de hrană şi apă potabilă. Astfel înzestrată ea a dobândit repede o importanţă militară şi strategică deosebită, devenind unul din punctele principale de apărare ale frontierei de apus a Transilvaniei. Zidurile bătrânei cetăţi au cunoscut pe rând: Semiluna otomană, trupele lui Mihai Viteazul, stăpânirea austriacă şi chiar una dintre coloanele răscoalei ţărăneşti ale moţilor, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

În oraşul Lipova se găsesc următoarele monumente istorice: Bazarul Turcesc, aflat în zona istorică a oraşului este semnul trecerii stăpânirii otomane prin

aceste locuri.


© ADAR

91


Crucea Sever Bocu, realizată pentru păstrarea memoriei celui care a fost “sufletul” acestui oraş în secolul trecut. Ea se află situată pe dealurile Lipovei.

Cetatea Şoimoş, are acces din Drumul European E68 şi este situată în dreptul oraşului, pe malul drept al Mureşului. Aici s-au descoperit, în fundaţia zidurilor medievale urme ale unei aşezări dacice fortificate.

În localitatea Macea se află mai multe grupuri statuare : monumentul Eroilor Necunoscuţi; ansamblu statuar - Gelu, Glad şi Menumorut şi aleea poeţilor ce cuprinde busturile celor mai de seamă scriitori români, amplasate pe Aleea Poeţilor. Toate acestea sunt realizate de către sculptorul Pavel Mercea - fiu al satului.

Monumentele istorice din oraşul Pâncota sunt: Castelul Schulkovski, construcţie în stil baroc, aflat în centrul oraşului - sediul Primăriei şi

bibliotecii orăşeneşti. Casa natală a dramaturgului maghiar Csíky Gergely (1842-1891), autorul mai multor

piese de teatru: "Ingyenélők", "Buborékok", "A nagymama" (Bunica), "Az atyafiak". Cetatea turcească – o fostă abaţie care a fost trasnformată în fortăreaţă – cetate în sec.XIV.

În comuna Păuliş se găsesc: "Monumentul Eroilor de la Păuliş" şi Troiţa din faţa canalului Matcă, care au fost ridicate în cinstea eroilor căzuţi în cel de-al II-lea război mondial.

Monumentele istorice din oraşul Sebiş au fost ridicate în memoria eroilor primului şi celui de-al doilea război mondial.

Cetatea feudală Şiria (ruine) – ridicată în secolul al XIII–lea; cetatea s-a dezvoltat astfel că în 1331 ea dispunea de o garnizoană însemnată condusă de către un castelan. În a doua jumătate a sec. al XV–lea, cetatea a aparţinut lui Matei Corvin. La mijlocul sec. al XVI–lea ea a căzut în stăpânire otomană. Cetatea rămâne aproape intactă până în 1784 când va fi distrusă de trupele habsburgice.

În comuna Şofronea se află Conacul Purgly construit în secolul al XVIII–lea, care va fi deschis spre vizitare şi Monumentul eroilor căzuţi în cel de-al doilea război mondial. El a fost ridicat în 1945.

Biserica romano - catolică din Vinga a fost construită în anul 1892 de către comunitatea bulgară din Vinga, cu o înălţime de 63 m, în stil neogotic, mobilierul fiind confecţionat în regiunea Tirol din Austria.Biserica a fost sfinţită şi inaugurată la 12 iunie 1892. Odată cu sărbătorirea a 100 de ani de la inaugurare, biserica romano – catolică din Vinga este declarată monument istoric. Ceea ce atrage la acest monument istoric este acurateţea arhitecturii în stil neogotic, cât şi interiorul care este dotat cu 9 altare şi 43 statui din lemn, executate de societatea sculptorului tirolez Rungaltier Iosif.

Monumentele istorice din comuna Moneasa sunt următoarele: Monumentul lui Czárán Gyula – promotorul mişcării turistice montane din masivul Codru-

Moma - se găseşte în cimitirul comunei Moneasa. Cuptorul de topit fier (sec. XVIII) – vechiul cuptor situat în apropierea carierei de calcar. Bustul sculptorului Gheorghe Groza (1899-1930) – plasat în faţa şcolii generale „Gheorghe

Groza” din Moneasa.Muzee - Case de Cultură


© ADAR

92


Activitatea cultural-educativă este o parte importantă a acţiunii generale de educaţie în cadrul societăţii. Această activitate se desfăşoară prin instituţii tradiţionale (şcoală, teatre, biblioteci, muzee, etc.), mijloace mass-media (presă, televiziune, cinema). În cele ce urmează vom prezenta situaţia existentă a muzeelor din municipul Arad şi din judeţ.

MuzeeÎn municipiul Arad există următoarele muzee şi galerii de artă: Complexul Muzeal Arad, cu trei secţii (istorie, ştiinţele naturii şi artă) Galeria Naţională de artă "Delta" Galeria de artă "Alfa" Sala "Clio" Expoziţie permanentă de artă medievală şi modernă a Episcopiei Ortodoxe Române

Complexul Muzeal Arad - în cadrul instituţiilor tradiţionale, Muzeul arădean, cu o vechime de peste 100 de ani, reprezintă unul din cele mai importante mijloace cultural-educative. În ultimii zece ani, muzeul şi-a desfăşurat activitatea pe baza unei strategii având obiectivul principal, că un muzeu teritorial trebuie să oglindească în primul rând istoria locală, integrată în cea a ţării şi mai larg în cea a Europei.Priorităţile strategiei muzeului sunt:- valorificarea la un nivel major a patrimoniului prin expoziţii permanente şi temporare,

cercetare, conservare, restaurare, manifestări ştiinţifice (sesiuni, simpozioane, colocvii, mese rotunde, seri muzeale)

- publicarea de articole şi studii în reviste proprii sau din ţară şi străinătateDupă 1990 s-au semnata protocoale cu Muzeul Şvabilor Dunăreni - Germania, Muzeul Békéscsaba, Muzeul din Szeged, Muzeul Militar Budapesta, etc. Aceste acorduri prevedeau: schimburi regulate de publicaţii, schimburi de specialişti, teme comune de cercetare, publicarea în comun a unor studii şi realizarea unor expoziţii pe diferite teme. Schimburile de specialişti cât şi temele de cercetare au acoperit aproape toate domeniile de activitate: arheologia, arta, ştiinţele naturii şi etnografia.Muzeografii cercetători din cadrul muzeului au participat, în cadrul unor programe, la documentare într-o serie de instituţii de profil din Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, Italia şi Anglia. La rândul lor şi cercetătorii din aceste ţări au participat la documentare şi manifestări ştiinţifice şi culturale organizate de Comlexul Muzeal Arad.

Expoziţii şi acţiuni organizate de Complexul Muzeal Arad: 1992 - expoziţie de etnografie organizată în trei localităţi din judeţul Békés/Ungaria - "Artă

populară din judeţul Arad" 1993 - expoziţie organizată la Szeged/Ungaria, consacrată aniversării a 145 de ani de la

Revoluţia din 1848 1994 - expoziţie organizată la Szeged/Ungaria - "Pietre preţioase", provenind din

patrimoniul secţiei de ştiinţele naturii 1994 - expoziţie organizată în provincia Gorizia/Italia - "Icoane pe lemn şi pe sticlă" 1998-1999 - 2 expoziţii organizate la Békéscsaba respectiv Budapesta/Ungaria, consacrate

aniversării a 150 de ani de la "Revoluţia Europeană de la 1848" 1999, 21 - 22 mai, Armonii Naturale, ed. IV 1999, 2 - 3 iunie, Arta şi Arhitectura, ed. IV 1999, noiembrie, Aradul şi Marea Unire 2001-2003 – expoziţie itinerantă „Povestea Carelor” în Germania, Ungaria, Serbia şi

România, organizată în colaborare cu Muzeul Şvabilor Dunăreni din Ulm, Germania. Din 2003 – este organizat anual, la sfărşitul lunii mai, „Târgul Meşterilor Populari” în Piaţa

Avram Iancu din Arad.______________________________________________________________________________________________


93


De asemenea, Complexul Muzeal Arad realizează următoarele publicaţii:Ziridava – revistă de istorieArmonii Naturale – revistă a secţiei de ştiinţele naturiiStudii şi comunicări – revistă a secţiei de artăZărandul – revistă a secţiei de etnografieMinorităţi – revistă anuală dedicată interferenţelor culturale între minorităţi naţionale.

În continuare prezentăm situaţia muzeelor din restul localităţilor judeţului.

În comuna Apateu funcţionează un muzeu în cadrul şcolii generale.

În comuna Bata există un Muzeu local în care sunt expuse costume populare specifice acestei zone, podoabe de o rară frumuseţe şi rafinament artistic, obiecte de uz gospodăresc, unelte de muncă, mobilier şi obiecte de artă populară colecţionate de la păstrătorii de tradiţie din satul Bata, având o vechime de 50-60 de ani până la 140 de ani, toate bine conservate.

În muzeul etnografic din Bata se mai pot întâlni elemente ale folclorului şi tradiţiei populare, regăsite în lucrarea "Folclorul localităţii Bata"- editată cu prilejul sărbătorii europene a încheierii mileniului II sau înregistrate pe bandă magnetică în interpretarea unor rapsozi vestiţi ai satului. Doinele sau cântecele bătrâneşti, ("Iorghină, Iorghină", "Dealul Lipovei se gată", "Trandafir de la Gornia", "Balada lui Nesa") au rămas mărturii ale talentului de necontestat al rapsozilor din satul Bata.

În comuna Beliu, în cadrul Liceului teoretic, funcţionează Muzeul "Codrii şi Lunca Beliului".

Pe raza localităţii Birchiş, reşedinţă de comună, funcţionează un mic muzeu de etnografie şi folclor, care este deschis la şcoala generală.

Comuna Bocsig are două muzee, în localităţile Bocsig şi Mînerău.

În comuna Buteni există un Muzeu sătesc şi o Colecţie sculpturală de pe dealul Groşilor.Muzeul sătesc cuprinde valoroase exponate de: ţesături şi mobilier vechi, cusături, scule primitive şi medievale şi o colecţie de fosile şi minerale locale. Colecţia sculpturală de pe dealul Groşilor cu fond istoric şi astral, realizată de către renumitul sculptor Buculei, este recunoscută la nivel naţional.În oraşul Curtici, sat Dorobanţi funcţionează un punct muzeistic.

În comuna Felnac, Mănăstirea Hodoş-Bodrog dispune de un muzeu ce conţine însemnate obiecte bisericeşti: manuscrise, cărţi slavone din secolul al XVI-lea.

"Muzeul vinului şi viei" este organizat în incinta Staţiunii de Cercetare Viticolă Miniş cu sediul în comuna Ghioroc.

În comuna Hălmagiu vechea biserică ortodoxă adăposteşte un muzeu.

În comuna Hălmăgel se poate vizita "Hala de olărit" din satul Târnăviţa, punct muzeistic în care se mai produc obiecte din ceramică specifice zonei.

Muzeul Ţării Crişului are o filială în oraşul Ineu.


© ADAR

94


În oraşul Lipova există un Muzeu Orăşenesc şi un Muzeu de Artă Bisericească.Muzeul Orăşenesc Lipova, situat în fosta clădire Sever Bocu, deţine o frumoasă colecţie etnografică, iar mai recent şi-a început activitatea şi o secţie de istoriografie. Muzeul de Artă Bisericească se găseşte în incinta bisericii ortodoxe din Lipova.

În comuna Macea se găseşte Muzeul Satului şi Muzeul Caricaturii - Ştefan Popa Popa's - ambele funcţionând în Castelul Csernovics.

Măgulicea – un muzeu de etnografie aflat în incinta şcolii generale.

Muzeul "Sabin Drăgoi" este amenajat în sediul Căminului cultural Selişte din comuna Petriş.

În comuna Săvârşin se găseşte Muzeul de Artă şi Etnografie care impresionează prin bogăţia şi varietatea colecţiilor de artă şi etnografice şi Muzeul - Sat Troaş, situat pe valea Troaşului la 8 km de Săvârşin, care conservă multe elemente populare specifice: mori de apă, case de lemn acoperite cu paie sau şindrilă, port popular şi un bogat folclor.

În comuna Şiria există Muzeul Memorial "Ioan Slavici" şi Punctul Muzeistic al Pompierului. Muzeul Memorial "Ioan Slavici" se află găzduit în castelul Bohus unde sunt expuse lucrări şi obiecte ce au aparţinut scriitorului arădean I. Slavici, născut la Şiria şi ale compozitorului Emil Monţia, născut tot în judeţul Arad, la Şicula.

În oraşul Sebiş se află Colecţia etnografică a Muzeului Ţării Zărandului.

Comuna Zerind are o Galerie de artă plastică care deţine picturi şi 122 obiecte de artă. Galeria este una din puţinele locuri de cultură de acest gen din mediul rural.

În comuna Zăbrani funcţionează Muzeul "Adam Müller Guttenbrun" în casa natală a scriitorului.

Case de cultură, teatre şi instituţii muzicale, cinematografe

În judeţul Arad, în următoarele oraşe există case de cultură: municipiul Arad, Lipova, Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Pâncota şi Nădlac.

În 68 de comune funcţionează 65 de cămine culturale (Căminul Cultural Fântânele a fost retrocedat fostului proprietar, iar Căminul Cultural Tauţ este în demolare).

În cadrul Casei de Cultură Nădlac funcţionează Centrul Zonal pentru educaţia adulţilor, care are ca obiectiv organizarea universităţilor populare în judeţele Arad, Satu Mare şi Timiş, prin formarea lectorilor, managerilor culturali şi elaborarea materialelor documentare şi programe. Tot aici se află redacţia revistelor NAŠE SNAHY şi MY - editate în limba slovacă.

Teatrele şi instituţiile muzicale din judeţ sunt în număr de 4, după cum urmează: Teatrul de Stat Teatrul de Marionete Filarmonica de Stat Orchestra de muzică populară "Rapsozii Zărandului"

Pe întreg teritoriul judeţului, la ora actuală, funcţionează 9 cinematografe.


© ADAR

95


Lăcaşe de cult

Datorită diversităţii etnice în Municipiul Arad există numeroase biserici de rit ortodox, romano-catolic, evanghelic, reformat, adventist, dintre care menţionăm pe cele mai importante: Catedrala Romano-Catolică (Bd. Revoluţiei Nr. 96) - a fost construită între anii 1902-1904,

în stil renascentist, după planurile arhitectului Tabakovics Emil. Intrarea principală a catedralei este boltită, deasupra ei aflându-se frontispiciul semicircular adâncit ce adăposteşte "Pieta" - o copie după sculptura lui Michelangelo de la Catedrala "San Pietro" din Roma.

Biserica Ortodoxă Română "Sfântul Ioan Botezătorul" - construită în stil baroc între anii 1862-1865, după planurile arhitectului Antoniu Czigler. Cele două turnuri-clopotniţă au secţiunea pătrată, cu câte un orologiu pe fiecare latură.

Biserica Evanghelică (Bulevardul Revoluţiei Nr. 61) - a fost construită în 1906, în stil neogotic după planurile arhitectului Szántay Lajos. Aceasta este denumită şi "Biserica Roşie" datorită finisajului exterior din cărămidă aparentă. Biserica are un turn de 46m înălţime, un altar sculptat în stil neogotic şi o orgă electropneumatică realizată la Timişoara.

Biserica Ortodoxă Sârbă "Sfântul Petru şi Pavel" (Piaţa Sârbească Nr. 1) - a fost construită între anii 1698-1702. În anul 1790 se restaurează în stil baroc. Turla a fost construită în anul 1822 în stil baroc, având secţiune patrată, care se termină cu un glob mare aurit.

Biserica Catolică, Casa Parohială din Aradul Nou (Calea Timişorii Nr. 33)Biserica a fost construită între anii 1812-1821, în stil baroc. Actuala Casă Parohială a fost construită în anul 1725 şi a adăpostit o mănăstire franciscană. Este considerată cea mai veche clădire în Arad.

Sinagoga Evreiască (Str. Tribunul Dobra Nr. 10) - este o clădire construită între anii 1827-1834 într-o combinaţie de mai multe stiluri. Cupola şi ornamentele au elemente ale ordinului toscan cu influenţe maure. Clădirea este compusă din patru încăperi: templu, o capelă şi două încăperi pentru garderobă.

Mănăstirea "Sfântul Simion Stâlpnicul" - Gai (Strada Dunării Nr. 170)- este amplasată în afara localităţii, în apropierea cartierului Gai. Vechiul nucleu al actualului complex de clădiri a fost construit între anii 1760-1762. Iconostasul a fost pictat de Ştefan Teneţchi în anul 1767 în stilul Renaşterii italiene târzii. În încăperile fostei reşedinţe episcopale este amenajată o expoziţie de obiecte de cult, carte şi artă veche românească. În incinta mănăstirii se află o bisericuţă din lemn din Sălişte, comuna Petriş (judeţul Arad).

În comuna Apateu există trei lăcaşe de cult aparţinând bisericii ortodoxe, unul aparţinând bisericii adventiste de ziua a şaptea şi două aparţinând bisericii baptiste.

Pe raza comunei Beliu există: 6 biserici ortodoxe, 1 greco - catolică, 1 romano - catolică, 4 baptiste, o biserică adventistă de ziua a 7-a şi o biserică penticostală.

În comuna Birchiş (sat Căpâlnaş) există o biserică ortodoxă de o deosebită valoare istorică şi o biserică baptistă.

În comuna Bîrsa, lăcaşurile de cult, sunt reprezentate prin 4 biserici ortodoxe, care datează din anii 1800. Biserica ortodoxă din Bîrsa a fost pictată în anul 1836 de pictori vienezi.

Comuna Bocsig are o biserică ortodoxă şi una greco-catolică.

În comuna Brazii se găsesc următoarele biserici: Biserica din lemn din satul Soimuş, construită în sec.XVIII a fost cumpărată de ortodocşi în

anul 1865 de la satul Zeldeş (Iacobini)


© ADAR

96


Biserica din lemn de la Mădrigeşti - construită la sfârşitul secolului al XIII-lea Bisericile din satele Brazii şi Secaş au fost ridicate în secolul al XIX-lea. O caracteristică

aparte are Biserica din Secaş construită şi pictată în 1838, ce păstrează şi astăzi pisania, care reflectă lupta românilor din această parte împotriva "uniaţiei".

Înainte de această biserică, satul Secaş a avut o altă biserică mare, din zid de piatră (asemănătoare bisericii voievodale din Hălmagiu) ale cărei ruine se văd şi astăzi.

Comuna Buteni are o biserica ortodoxă din secolul XIX, o biserică romano-catolică veche cu orgă şi o biserica baptistă (centenară), una din cele mai valoroase din ţară.

Lăcaşele de cult din oraşul Chişineu – Criş au fost construite în secolele al XIX–lea şi al XX-lea şi sunt de religie creştină şi rit ortodox, romano catolic, reformat şi neoprotestant.

La Curtici există 5 biserici: de rit ortodox, romano-catolic şi alte religii.

În comuna Felnac se află Mănăstirea Hodoş - Bodrog (satul Bodrogul - Nou). Mănăstirea este situată la 10 km de Arad, fiind una dintre cele mai vechi aşezări monastice de pe întreg teritoriul României. Mănăstirea este atestată documentar într-o diplomă din 1177, emisă de regele Bela al III-lea al Ungariei. Imaginea mănăstirii, aşa cum a fost ea pe la 1750 se poate vedea pe o stampă expusă în pridvorul bisericii.Frescele sunt de factură bizantină, adevărate capodopere ale artei feudale româneşti, mănăstirea dispunând şi de un muzeu ce conţine însemnate obiecte bisericeşti: manuscrise, cărţi slavone din secolul al XVI-lea.

Comuna Fântânele - pe raza comunei au fost construite: 4 biserici ortodoxe, 4 biserici romano-catolice, 1 biserică evanghelică şi 2 biserici baptiste.

În centrul comunei Ghioroc este amplasată Biserica "Sf. Mucenic Dimitrie" construită în anul 1793 în stil baroc vienez, din piatră şi cărămidă, de către macedo - românii veniţi din Macedonia în secolul al XVIII-lea. Pictura în frescă este executată în anul 1978 de pictorii Struţeanu Maria, Dănilă Ion, Pitic Ana, Caceu Dan.În comuna Hălmăgel, bisericile din satele Hălmăgel, Luncşoara şi Vojdogi au o vechime de peste 100 ani.

Comuna Hălmagiu are 11 biserici ortodoxe, o biserică penticostală şi una baptistă. Dintre cele două biserici ortodoxe, care se situează în reşedinţa de comună cea mai importantă este Biserica Voivodală construită în secolul al XII-lea - XIII-lea.

În satele Bodeşti, Tisa, Ioneşti, aparţinătoare de comuna Hălmagiu, există biserici de lemn cu o vechime mai mare de 200 de ani.Oraşul Ineu - localitatea dispune de o biserică ortodoxă, una romano-catolică, una reformată, una penticostală, o biserică baptistă şi o biserică evanghelică.

Oraşul Lipova dispune de trei biserici ortodoxe (Lipova, Şoimoş, Radna) şi două biserici catolice (Radna, Şoimoş) dintre care cele mai importante sunt: Biserica ortodoxă Lipova, atestată documentar încă din secolul al XV-lea. Distrugerile suferite pe parcursul timpului, i-au adus ulterior o impozantă înfăţişare baroc, atunci când a fost refăcută în secolul al XVIII–lea. Biserica este cea mai importantă construcţie de acest gen din judeţ.______________________________________________________________________________________________


97


Catedrala Romano-Catolică Sf. Maria Radna, construită în perimetrul unei foste mănăstiri franciscane, datează din secolul al XVI–lea (piatra de temelie a fost pusă în anul 1551). Catedrala poartă hramul Sf. Maria şi este un loc important de pelerinaj cu ocazia sărbătorilor religioase.

Comuna Macea dispune de două biserici ortodoxe, două catolice, de o biserică adventistă de ziua a şaptea şi de una baptistă.

Lăcaşele de cult din comuna Moneasa au fost construite în secolele al XIX–lea şi al XX-lea de religie creştină şi rit ortodox, catolic, reformat şi neoprotestant.

În oraşul Nădlac, ca urmare a diversităţii etnice, există numeroase biserici:1. Biserica şi oficiul Parohial Evanghelic Slovac2. Biserica şi Parohia Ortodoxă Română3. Biserica şi Parohia Romano - Catolică4. Biserica şi Parohia Greco – Catolică5. Biserica şi Parohia Ortodoxă Sârbă6. Biserica şi Parohia Creştino-Baptistă7. Biserica şi Parohia Reformată8. Biserica şi Parohia Nazarineană9. Biserica şi Parohia Penticostală.

Lăcaşele de cult din comuna Păuliş sunt: 3 biserici ortodoxe, 2 biserici catolice, 2 biserici baptiste, 2 biserici penticostale şi o biserică adventistă de ziua a 7-a.

În oraşul Pâncota şi satul aparţinător Măderat există următoarele lăcaşe de cult: două biserici ortodoxe, o biserică catolică, una reformată, o biserică baptistă şi o biserică adventistă.

În comuna Petriş există două biserici din lemn - monumente istorice - în satele Corbeşti şi Roşia - Nouă, care pot fi vizitate în permanenţă.

Comuna Săvârşin dispune de următoarele biserici: Biserica Romano - Catolică "Sfânta Ana", construită la 1791. În faţa bisericii, se află o

cruce de piatră cu Hristos răstignit, ridicată de familia Hunyazilor. Biserica Ortodoxă, construită la 1899, posedă obiecte de cult şi cărţi de mare valoare

artistică, corul bisericii având o vechime de circa 100 de ani. Biserica impresionează prin armonia părţilor componente, prin înălţimea sa, prin decoraţiile interioare şi prin acustica deosebită. Clopotele bisericii au fost turnate în Austria şi au o muzicalitate aparte.

Biserica "Sf. Trei Ierarhi" - biserica de lemn la Troaş.

În oraşul Sebiş există 2 biserici ortodoxe, o biserică catolică şi una baptistă. Mănăstirea ortodoxă sârbă "Bezdin" (comuna Secusigiu) se situează în inima pădurii, în satul Munar în apropierea rezervaţiei naturale de nufer. Lăcaşul are posibilităţi de cazare (10 camere) pentru iubitorii de linişte spirituală.

În comuna Şiria există: Biserica ortodoxă, construită în stil clasic, în anul 1838 Mănăstirea Feredeu Biserica catolică – începutul sec.XIX.

Comuna Şofronea dispune de: 2 biserici romano-catolică, o biserică ortodoxă, o biserică adventistă de ziua a 7-a şi o biserică baptistă.


© ADAR

98


Ca urmare a diversităţii religioase în comuna Vinga există: 2 biserici ortodoxe (Vinga, Mănăştur), o biserică ortodoxă sârbă (Mănăştur), 3 biserici romano-catolice (Vinga, Mănăştur, Mailat), una penticostală şi o biserică baptistă.Biserica romano - catolică Vinga a fost construită în anul 1892 de către comunitatea bulgară din Vinga, cu o înălţime de 63 m, în stil neogotic, mobilierul fiind confecţionat în regiunea Tirol din Austria.La 12 iunie 1892 are loc sfinţirea şi inaugurarea bisericii. Odată cu sărbătorirea a 100 ani de la inaugurare, Biserica Romano – Catolică din Vinga este declarată monument istoric. Ceea ce atrage la acest monument istoric este acurateţea arhitecturii în stil neogotic, cât şi interiorul care este dotat cu 9 altare şi 43 statui din lemn, executate de societatea sculptorului tirolez Rungaltier Iosif.

Comuna Zerind dispune de următoarele biserici şi case de rugăciuni: Biserica Reformată din Iermata Neagră construită în secolul al XIV-lea Biserica Reformată Zerind construită în secolul al XIV-lea, monument istoric Case de rugăciuni baptiste (Zerind, Iermata Neagră)

Tradiţii şi obiceiuri

Localitatea Bata a cunoscut în toate elementele de natură etnografică şi folclorică, fenomenul de interferenţă dintre Ardeal şi Banat, ponderea deţinând-o totuşi, influenţa bănăţeană. În podişul Lipovei şi Valea Mureşului predomină două tipuri de aşezări: sate de-a lungul văii şi sate de-a lungul drumului. Satul Bata se numără printre cele aşezate de-a lungul drumului cu uliţe largi, drepte şi întretăiate, caracteristic satelor bănăţene. Vechile case erau construite din bârne, acoperite cu paie, având planul interior specific satului românesc (în Bata se mai găsesc câteva case valoroase din punct de vedere etnografic - casa cu numărul 274, proprietatea lui Răcmănăştean Gheorghe şi casa cu numărul 9 achiziţionată de Muzeul Satului din Bucureşti).Portul tradiţional este mai solemn decât al bănăţenilor. Roşu nu are ponderea întâlnită în arta populară bănăţeană sau de pe Crişul Alb, aria cromatică de roşu şi negru, subliniind sobrietate, dar şi sensibilitatea celor care l-au creat şi purtat. Câteva elemente principale ale costumului tradiţional din Bata ar fi "cojocul cu zbici" şi "laibărul", "spăcelul cu puritab sau cu cheiţă", "summa cu pecegi", "cătrinţa sau laţii" cu mărgele aurii aplicate pe "somat" negru, şuba şi cioarecii.La gât şi cingătoare fetele şi nevestele mai purtau "pereit" din mărgele mărunte tricolore, iar pe cap şi pe piept "salbă cu bani de argint sau cocoşei de aur", completată pe lângă frunte cu "cocori" - ornament de păr din coada fetei.Croitorii-cojocari confecţionau cojoace deosebite din piele de oaie şi porc.

Colindele reînvie în fiecare an la Naşterea Mântuitorului, numărul lor egalând numărul zilelor dintr-un an (365 de colinde); dintre acestea pot fi amintite: Colinda crăciunului, Colinda colacului, Colinda Junelui mare şi mic, Colinda fetei mari şi mici, Colinda bogatului şi săracului, Colinda Cerbului, Colinda ghizdoavei neveste (văduvei), Colinda Jupânesei, Colinda Vânătorului etc.

În fiecare an, în localitatea Beliu are loc sărbătoarea câmpenească "Praznicul de Pită Nouă" organizată de Primăria comunei Beliu în a doua duminică din luna August; ajuns la a 25-a ediţie, semnifică munca depusă într-un an de zile de agricultorii comunei, culminând cu coacerea pitei noi din recolta anului agricol în curs.


© ADAR

99


În perioada 24 - 26 decembrie a fiecărui an, în toate localităţile comunei Birchiş se derulează următoarele obiceiuri de iarnă: "Dubaşii", "Stelaşii", "Vertepaşii" urmate de jocuri ţărăneşti tradiţionale la Căminele culturale, în zilele de 25 şi 26 decembrie. Aceste obiceiuri sunt legate de sărbătorile de iarnă şi se desfăşoară sub formă de colind pe texte de baladă păstorească, vânătorească, de muncă, de dragoste, pentru fată de măritat şi fecior de însurat. "Umblatul cu dubele" se înscrie, ca modalitate de exprimare, alături de "Vertepu", în categoria teatrului folcloric. "Vertepu" este, de fapt, o simbioză între teatrul de păpuşi şi balada cântată. Grupul de cântăreţi umblă din casă în casă, interpretând balade specifice, pe scena improvizată, evoluând concomitent şi personajele care ilustrează balada. Melodiile ce însoţesc baladele cântate sau recitate au un rafinament artistic unic iar costumaţia, recuzita şi sumanele sunt elemente de decor ce dau spectacolului o notă de originalitate de necontestat.

Sărbători câmpeneşti - rugi: Birchiş: 08 septembrie şi Căpâlnaş 15 august în fiecare an. Ediţii anuale al Concursului de preselecţie de muzică populară intitulat "La curţile dorului", în iunie a fiecărui an.

La Bîrsa funcţionează un centru de olărit renumit, condus de domnul Godea Ioan (nr. 329). Formele ceramice, vasele de provizii dacice găsite în săpăturile arheologice îşi găsesc corespondent în produsele olăritului contemporan. La ceramica de Bîrsa se remarcă alternarea de inscripţii negre şi albe pe fondul roşu al vasului, realizându-se astfel o mare varietate de compoziţii decorative. Aici se produce ceramică nesmălţuită.În perioada sărbătorilor (Paşti, Crăciun) au loc baluri populare în căminele culturale din localităţile Bîrsa şi Aldeşti.

Localitatea Bocsig este una din localităţile cu cea mai bună activitate culturală din judeţul Arad. În cadrul Căminului cultural Bocsig îşi desfăşoară activitatea Ansamblul "Ardeleana", ansamblu care cuprinde orchestra populară, formaţia de dansuri populare şi formaţia de căluşari pe trei generaţii.În cursul anului la Căminul cultural Bocsig se organizează jocuri distractive pentru tineret, nunţi, baluri (spectacole cu muzică populară) şi alte activităţi. Balurile se organizează de Crăciun, Paşti, la Anul Nou, precum şi la "lăsatul postului" de Crăciun şi Paşti. Se mai organizează balul "cătănaşilor", cu ocazia recrutării tinerilor din localitate.

Obiceiuri tradiţionale comunei Bocsig sunt: claca, obiceiul de nuntă, culesul viilor. În fiecare an, la Căminul cultural Bocsig se organizează Festivalul cântecului, jocului şi portului popular de pe valea Crişului Alb - 15 august, Festivalul coral Ion Vidu - 15 decembrie, Festivalul dansului căluşăresc - 15 noiembrie.

În aceste părţi (răsăritul câmpiei Crişului Alb), portul popular este de o mare vigurozitate artistică. Astfel, ornamentele dispuse pe mâneci şi în partea de jos a poalelor sunt realizate din lână colorată în roşu şi negru pe fond alb, la care se adaugă uneori firul metalic. Exemplare izbutite de costume populare se întâlnesc expuse la muzeul organizat în incinta liceului din comuna Bocsig.

"Şuba din Buteni" şi "cojocul cusut cu belinăr", sunt piese ce conturează zona extrageografică Buteni (studiată de universităţi din Cluj, Suceava, Iugoslavia, Ungaria, Franţa, Italia).

Anual, în luna august se organizează în oraşul Curtici festivalul folcloric "Spicul de aur" la care participă formaţii şi cântăreţi de muzică populară de renume, care se termină cu un mare bal.La Dorobanţi în fiecare an, în luna septembrie, se organizează Sărbătoarea - Hramul bisericii catolice (a doua duminică din septembrie) iar în fiecare an, în luna octombrie, se organizează Balul strugurilor.______________________________________________________________________________________________


100


În comuna Ghioroc costumul popular se poartă doar cu ocazia diferitelor sărbători, de către tinerii şi copiii din formaţia de dansuri a şcolii sau a căminului cultural. S-au menţinut până azi datini şi obiceiuri prilejuite de sărbătorile de iarnă: "Irod", "Steaua", "Pluguşorul", colindul şi uratul de Anul Nou. Un alt obicei este cel de la nunţi, când "pălăscaşii" călări, cu plosca de vin, invită oaspeţii la nuntă. Astăzi, în comuna Ghioroc autorităţile locale caută modalitatea de a reveni la o veche şi frumoasă tradiţie (pierdută în ultima vreme), acea a organizării sărbătorii "Balul Strugurilor". Cu acest prilej se vor întâlni aici formaţii de dansuri populare din toate localităţile învecinate şi se vor organiza spectacole de muzică populară, ceea ce ar readuce în actualitate păstrarea valorilor culturii şi portului popular.

Anual se organizează în localităţile Gurahonţ şi Zimbru baluri şi serbări câmpeneşti de către autoritatea locală şi alte asociaţii. În prima duminică după Rusalii, în satul Zimbru se organizează serbarea câmpenească "La Pihoda", iar la Gurahonţ, pe Valea Castanelor, se organizează în luna iulie Balul Vânătorilor şi Pescarilor.

În comuna Hălmăgel, începând cu prima duminică din luna iunie şi până în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie) se desfăşoară sărbătorile populare denumite nedei. În fiecare sat, dumineca, se organizează astfel de sărbători, la petreceri fiind invitate rudenii, prieteni, oficialităţi .Ultima serbare câmpenească are loc pe Muntele Găina sub denumirea de "Târgul de Fete" unde se întâlnesc localnici din mai multe judeţe: Arad, Alba, Hunedoara, Cluj, Bihor. Târgul de pe Muntele Găina are o tradiţie de sute de ani, aici fiind locul de întâlnire al moţilor - oameni ai munţilor. Sărbătoarea constituie unul dintre puţinele ocazii de întâlnire a tinerilor de pe aceste meleaguri. În trecut, fetele de măritat îşi găseau aici feciorii cu care îşi întemeiau apoi familia.

Tradiţiile cele mai importante din comuna Hălmagiu sunt: Bâlciuri (târguri mari) - sâmbetele din preajma sărbătorilor mari "Târgul de fete" de pe Muntele Găina - în preajma datei de 20 iulie a fiecărui an Nedeea Hălmagiului - a doua duminică din luna iulie

Ineul este un renumit centru folcloric şi de conservare a tradiţiei populare. Aici se remarcă portul popular, de o mare vigurozitate artistică (ornamentele dispuse pe mânecile cămăşii şi cele din partea de jos a poalelor sunt realizate din lână colorată în roşu şi negru pe fond alb, la care se adaugă uneori firul metalic).

Oraşul este recunoscut ca păstrător a unor vechi meşteşuguri, precum: olăritul, cojocăritul şi ţesutul. Cele mai reuşite exemplare de ştergare le găsim aici. Ele se caracterizează printr-o cromatică simplă specifică zonei (culoarea roşie şi neagră pe fondul alb al pânzei).

Tradiţiile şi obiceiurile din oraşul Lipova sunt: “Serbare câmpenească” (mai) – spectacol de dansuri şi muzică populară susţinut deorchestra de muzică populară locală Săptămâna Culturală Lipovană (17 –21 mai) – suită de întâlniri, simpozioane,expoziţii de carte, concerte de muzică religioasă şi populară Ruga Lipovană (august) – se organizează baluri cu cântec şi muzică populară Pelerinaj la Mănăstirea "Sf. Maria" din localitatea Radna - 15 august “La izvor de cânt şi dor” (septembrie) – festival interjudeţean de folclor Spectacol festiv dedicat Zilei Naţionale (decembrie) Spectacol dedicat sărbătorilor de iarnă – colinde, pluguşorul şi alte obiceiuri populare

specifice______________________________________________________________________________________________


101


În comuna Macea au loc următoarele evenimente în cursul anului: Sânzienele (23 iunie) – sărbătoare ce constă în culesul florilor de sânziene de către tineri, flori

care în acea noapte vor fi puse sub pernă spre a indica viitorul soţ sau soţie. Sărbătoarea Hramului Sf. Petru (29 iunie) –ocrotitorul bisericii ortodoxe din Macea. “Umblatul cu steagul”(7 ianuarie) – sărbătoare religioasă a Sf. Ioan “Urzicatul” (23 aprilie) – sărbătoare religioasă a Sf. Gheorghe. Festivalul cântecului şi portului românesc dintre valea Crişului şi cea a Mureşului (în

fiecare toamnă) “Gura satului” (odată la doi ani) – festival de satiră şi umor recunoscut pe plan naţional. Se

organizează în incinta Castelului Cernovics, la Muzeul Caricaturii. Anual are loc la Macea Congresul Internaţional al Caricaturii la care invitat de onoare este

reputatul caricaturist, intrat în Cartea Recordurilor, Ştefan Popa Popa’s.

În oraşul Nădlac se realizează anual: Tabăra de creaţie pentru literatură şi artă plastică, în colaborare cu Societatea Culturală şi

Ştiinţifică IVAN CRASKO Festivalul Zilele Culturii Slovace - organizat în colaborare cu Uniunea Democratică a

Slovacilor şi Cehilor din România – cu prilejul căreia se organizează simpozioane internaţionale şi conferinţe cu parteneri străini în domeniile artei şi culturii.

Tradiţiile şi obiceiurile din oraşul Pâncota sunt: Sărbătoarea Sfinţirii Bisericii Catolice "Kirchweih", care are loc anual în prima duminică

după 15 august Balul Pompierilor organizat anual în ultima sâmbătă a lunii noiembrie.În comuna Păuliş se ţine: "Hora satului", organizat în zilele de duminică la Căminul Cultural. Aici este locul de întâlnire

a muzicanţilor şi dansatorilor din zonă Balul strugurilor" - sărbătoare tradiţională legată de terminarea recoltării strugurilor, ea

urmează o veche manifestare de tradiţie germană din comuna Păuliş.

În satul Sâmbăteni se mai păstrează obiceiul de a merge "a mătura" în seara a doua de Crăciun, la fetele care urmează a se căsători. Tot cu ocazia sărbătorilor de iarnă, colindători, urători cu "Steaua", "Pluguşorul", "Sorcova", trec pe la casele oamenilor pentru a le ura "La Mulţi Ani!" şi "Sărbători Fericite!"Comuna Petriş este deosebit de bogată în obiceiuri şi tradiţii populare, evidenţiindu-se obiceiurile de iarnă - căluşarii, colindătorii - dar şi cele referitoare la invocarea ploii - "Mămăruţa" - ce se cheamă cu taraf, dansatori, grup vocal.

În lunile iulie şi august, în zona Săvârşinului este obiceiul "Rugii", ceremonial legat de mulţumirea pentru roadele pământului.

La Sebiş se organizează Festivalul de colinde în fiecare an în luna decembrie cu ocazia sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou.

Folclorul literar şi artistic este foarte variat în comuna Şiria. Recunoscute sunt formaţia de dansuri populare a căminului cultural Şiria, dar şi baladele inspirate din viaţa “lotrilor” (haiducilor) ce au hălăduit în vremuri trecute pe aceste meleaguri precum: “A lu Pătru Mantu”, “A lu Lică Sămădăul”.Principalele manifestări culturale din comună sunt: Cercul şirian "Traian Cheverşan"- artă plastică Tabăra de pictură ce se desfăşoară în prima decadă a lunii august______________________________________________________________________________________________


102


"Întâlnirea fiilor satului", în prima sâmbătă a lunii Octombrie, se organizează prin rotaţie la Şiria, Galşa şi Mâsca

"La cules de vie", prima duminică a lunii octombrie, în podgorie - serbare câmpenească

Tradiţii şi obiceiuri în comuna Vinga: Balul pompierilor din Vinga - prima sâmbătă din luna mai, sărbătoare ce se organizează anual

şi constă în demonstraţii de virtuozitate ale pompierilor din regiune, dansuri şi cântece populare.

Balul pompierilor din Mailat - duminica Sf. Paşti la credincioşii catolici.Ce merită a fi urmărit cu ocazia acestor sărbători sunt costumele populare bulgăreşti, maghiare şi germane. Ele întregesc cromatica şi motivele veşmântului arădean, fiind confecţionate din produse textile industriale, cu o armonizare cromatică specifică şi un anumit gen de aplicare a motivelor decorative caracteristice, compunând astfel ansambluri vii, interesante, care relevă un ales simţ artistic.

Tradiţiile şi obiceiurile din comuna Zerind sunt: Balul strugurilor - octombrie, sărbătoare cu dansuri în port popular Balul mascat - februarie, se organizează în fiecare anÎn comună, ramuri meşteşugăreşti de tradiţie sunt: împletitul coşurilor din nuiele, confecţionarea măturilor de sorg, cultura pepenilor şi a legumelor.


© ADAR

103

CAPITOLUL I - SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT-CULTURA-SPORTUL 1.6/ANEXĂ

ANEXA 1.6.1A - SITUAŢIA STUDENŢILOR ÎN ANUL UNIVERSITAR 2004-2005 - UNIVERSITATEA "VASILE GOLDIŞ"

Nr. FACULTATEA FORMA An de studiu / Nr.studenţi

TOTAL

Crt. 1 2 3 4 5 6

1 Ştiinţe juridice cursuri zi 156 82 121 158 517

fără frecv. 169 465 634învăţământ la distanţă 749 563 559 1871

Total 905 645 680 327 465 30222 Ştiinţe economice cursuri zi 1353 730 510 420 3013

fără frecv. 154 165 319învăţământ la distanţă 1315 692 589 2596

Total 2668 1422 1099 574 165 59283 Medicină Generală şi Dentară cursuri zi 381 252 167 72 74 47 9934 Ştiinţe Umaniste, Politice şi

Administrativecursuri zi 622 432 275 168 1497fără frecv. 37 8 26 52 42 165

Total 659 440 301 220 42 16625 Psihologie şi ştiinţe ale Educaţiei cursuri zi 442 201 134 35 8126 Educaţie Fizică şi Sport cursuri zi 134 71 99 79 3837 Ştiinţe ale naturii cursuri zi 68 14 21 10 1138 Informatică cursuri zi 137 42 31 42 2559 Inginerie cursuri zi 208 90 108 406

TOTAL GENERAL 5602 3177 2640 1287 746 47 13499

_________________________________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005

© ADAR

/104


ANEXA 1.6.1B - SITUAŢIA STUDENŢILOR ÎN ANUL UNIVERSITAR 2004-2005 - UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU"FACULTATEA SPECIALIZAREA FORMA Ani studii 1 2 3 4 5 TOTAL

1.2. Inginerie

Material rulant de cale ferată cursuri zi 5 ani 336 291 293 207 200 1415Utilajul şi tehnologia sudării cursuri zi 5 ani

Tehnologia construcţiilor de maşini cursuri zi 5 aniAutomatică cursuri zi 5 aniTehnologie chimică textilă cursuri zi 5 aniTehnologii textile cursuri zi 5 aniTehnologia tricotajelor şi confecţiilor cursuri zi 5 aniInginerie economică industrială cursuri zi 5 ani

master 88

Inginerie alimentară, turism şi protecţia

mediului

Ingineria produselor alimentare cursuri zi 5 ani 248 190 156 140 117 871Controlul şi expertiza produselor alimentare cursuri zi 5 aniBiotehnologii industriale cursuri zi 5 aniInginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism cursuri zi 5 ani

Ingineria sistemelor bioteh. şi ecologice cursuri zi 5 animaster 20

Ştiinţe umaniste şi sociale

Limba şi literatura română şi limba şi literatura engleză cursuri zi 4 ani 405 297 702Psihopedagogie specială cursuri zi 4 aniAdministraţie publică cursuri zi 4 aniJurnalistica – limba şi literatura engleză cursuri zi 4 aniAsistenţă socială cursuri zi 4 ani

1.3. Ştiinţe exacte

Informatică cursuri zi 4 ani 116 142 133 473Informatică cursuri zi 3 aniInformatică colegiu 3 aniInformatică la distanţă 5 ani 82

1.4. Ştiinţe economice

Finanţe şi bănci cursuri zi 4 ani 712 535 490 423 5376Contabilitate şi informatică de gestiune cursuri zi 4 aniEconomia comerţului, turismului şi serviciilor cursuri zi 4 ani


© ADAR

/ 105


Management cursuri zi 4 aniFinanţe şi bănci la distanţă 5 ani 786 564 407 261Contabilitate şi informatică de gestiune la distanţă 5 aniEconomia comerţului, turismului şi serviciilor la distanţă 5 ani

fără frecvenţă 91 101master 930postuniversitar 76

1.5. Teologie

Teologie ortodoxă pastorală cursuri zi 4 ani 150 139 207 256 864Teologie ortodoxă didactică –limba şi literatura română cursuri zi 4 aniTeologie ortodoxă didactică –limba şi literatura engleză cursuri zi 4 aniTeologie ortodoxă didactică – asistenţă socială cursuri zi 4 aniTeologie ortodoxă didactică - istorie cursuri zi 4 ani

master 112

1.6. Colegiul universitar

Institutori –învăţământ preşcolar cursuri zi 3 ani 106 58 82 246Institutori – învăţământ primar cursuri zi 3 aniForaj şi extracţie cursuri zi 3 aniAutomobile cursuri zi 3 aniAsistenţă Socială cursuri zi 3 ani

Departamentul de pregătire a personalului didactic

postuniversitar 1755 1817master 62TOTAL Cursuri zi +

colegiu2073 1652 1361 1026 317 6429

La distanţă 868 564 407 261 0 2100Master 1212Postuniversitar 1831Fără frecvenţă 0 0 0 91 101 192

TOTAL GENERAL11764


© ADAR

/ 106

CAPITOLUL I - SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT - CULTURA - SPORTUL 1.6/ANEXĂ

1.6.2.a/Anexa evenimentelor culturale: festivaluri de teatru, de muzică, literatură, folclor, simpozioane, expoziţii de carte, sărbători tradiţionale, tabere de creaţie (Selecţia manifestărilor din judeţul Arad pe anul 2004)

Manifestări teatrale- Festivalul de Teatru Clasic (anual)- Festivalul Euromarionete (bienal)- Festivalul Internaţional de Teatru Francofon "Amifran" (anual)- Festivalul de Teatru în Limba Engleză (anual) "TEEN PLAY"- Festivalul de Teatru, Satiră şi Umor "Gura Satului", Macea (bienal)- "Art Studio" - spectacole ale trupei de teatru de pe lângă Casa Municipală de Cultură Arad- Teatrul Veşnic Tânăr - spectacole ale trupei de teatru de pe lângă Şcoala de Arte Arad- Festival de Teatru de Cameră şi Underground- Zilele Aradului

Publicitate- Noaptea devoratorilor de publicitate

Manifestări muzicale- Festivalul Muzicii de Chitară Clasică- Festivalul Pop Star '2004- Festivalul Muzicii Europene (Filarmonica de Stat Arad)- Festivalul de muzica veche prin cetatile Aradului- Zilele Muzicii Sacre, Arad

Literatură- Festivalul Internaţional de Literatură "Lucian Blaga" (Arad - Alba Iulia - Sebeş)- Concurs literar naţional pentru tineri scriitori "Aron Cotruş" (Arad)- Festival concurs internaţional de traducere „Ştefan Augustin Doinaş”

Expoziţii de carte - Târgul de carte în aer liber

Manifestări folclorice şi sărbători tradiţionaleNedei- Tăcăşele (Vârfurile)- Şortoc (Hălmagiu)- Zimbru (Gurahonţ)- Ruga de la Săvârşin- Ruga de la Firiteaz

Serbări câmpăneşti- "Sânzienele" - Bârzava- "Spicul de Aur" - Curtici- Sărbătoarea secerişului - Sântana, Chişineu-Criş- "Sărbătoarea liliacului" - Vinga- "La cules de vii în podgorii" -Şiria- "Duminica culturală" - Mailat- "La izvor de cânt şi dor" - Lipova


© ADAR

/107

CAPITOLUL I - SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT - CULTURA - SPORTUL 1.6/ANEXĂ

- Festivalul cântecului, jocului şi portului popular din "Ţara Zărandului" - Moneasa- Festivalul dansului popular de pe Valea Crişului Alb-Ineu- Festivalul cântecului, jocului şi portului popular - Bocsig- "Din cununa cântecului arădean" - Dieci- Festivalul tarafurilor şi orchestrelor populare - Buteni- Alaiul Crăciunului - spectacol de colinde şi obiceiuri de crăciun (Palatul Cultural - Arad)- Festivalul interjudeţean de satiră şi umor "Gura Satului" – Macea- Festivalul Vinului… de vita nobila , Arad- Festivalul clătitelor, Moneasa- Târgul florilor, Arad- Carnaval - Spectacole cu păpuşi gigantice, Arad

Praznice: "Praznicul de pită nouă" Beliu şi Pecica

Târguri populare:- "Târgul codrenilor" - Văsoaia (Chisindia)- "Târgul sărutului" - Hălmagiu- "Târgul de fete" de pe Muntele Găina- "Târgul de meşterilor populari" – Arad, Moneasa

Tabere de creaţie- Tabăra de pictură - Şiria- Tabăra de cercetare interetnică / multiculturală EMKE- Tabără de cercetare etnologică de la Buteni- Icoane pe sticlă şi lemn (Arad / Moneasa Şcoala de Artă)- "Spaţiul în care trăim" (Arad, Buteni, Moneasa)- Tabără internaţională de creaţie literară şi artă plastică (Nădlac)- Tabără tradiţională de arte şi meşteşuguri (Moneasa)

Zilele culturii minorităţilor naţionale- Zilele Culturii Slovace, Nădlac- Zilele Culturii Maghiare, Arad, Pecica, Mailat- Zilele Culturii Bulgare, Vinga, Arad- Zilele Culturii Sârbe, Arad, Turnu- Zilele Culturii Germane, Arad- Zilele Culturii Romilor, Sântana

Reviste de CulturăRevista de Cultură "ARCA" (trimestrial)Revista de Cultură "ARADUL CULTURAL" (semestrial)

Sursă:GHIDUL CULTURAL-TURISTIC AL JUDEŢULUI ARAD(Consiliul Judeţean Arad - Centrul Cultural de Integrare Europeană Arad)INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ AL JUDEŢULUI ARAD


© ADAR

/108

CAPITOLUL I - SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ 1.7/

1.7 SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ

SITUAŢIA EXISTENTĂ ÎN DOMENIUL SANITAR

Conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Arad, la data de 12.2003 în judeţ existau 6.2 paturi pe 1000 de locuitori şi 577 de locuitori pe un medic. În judeţ există 11 spitale, 2 Centre de Sănătate la Sântana şi Chişineu Criş, Serviciu de Ambulanţă Judeţean şi 4 Unităţi de Asistenţă Medico Socială. În ceea ce urmează vom prezenta situaţia existentă a acestora:

1. Spitalul Clinic Universitar Judeţean de Urgenţă AradClădirea spitalului este în stare bună, mai puţin următoarele secţii care au o vechime mai mare:- Secţia de Boli Infecţioase copii, din incinta spitalului - Secţia NPI- Secţia Boli infecţioase adulţiAceste clădiri necesită lucrări de reparaţii capitale, a căror fonduri au fost solicitate de la Ministerul Sănătăţii.

2. Spitalul Clinic Municipal AradClădirea principală este bună, dar secţiile din diferite alte locaţii nu sunt corespunzătoare:

Secţia pneumoftiziologie Secţia oftalmologie Secţia oncologie Secţia DermatoVenerice

3. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie AradLa Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Arad sunt necesare lucrări de consolidare a structurii corpului vechi central, amenajarea ambulatorului şi reparaţii curente pentru cabinetele unde sunt nou-născuţi. În situaţia în care sediul revendicat va fi retrocedat foştilor proprietari, va fi necesară găsirea unei alte locaţii.

4. Spitalul Orăşenesc Chişineu-Criş – primul spital privat din judeţul Arad

5. Spitalul Orăşenesc IneuSpitalul este în construcţie cu finanţare de la bugetul de stat însă insuficientă neputând prognoza termenul de finalizare. Clădirile vechi necesită reparaţii capitale însă se doreşte finalizarea inverstiţiei noi.

6. Spitalul Orăşenesc SebişSunt necesare lucrări de reparaţii curente, atât la secţiile din spital,la policlinică şi secţia Prăjeşti..

7. Spitalul Orăşenesc LipovaClădirea principală a spitalului a fost reamenajată, dar clădirile anexe necesită lucrări de reparaţii capitale, fiind construite în anul 1906.

8. Spitalul GurahonţSpitalul din Gurahonţ necesită lucrări de reabilitare.______________________________________________________________________________________________


109

CAPITOLUL I - SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ 1.7/

9. Spitalul de Psihiatrie MocreaSunt necesare lucrări de reparaţii amenajări şi renovări curente în toate spaţiile destinate îngrijirii bolnavilor şi la anexele gospodăreşti.

10. Spitalul de Psihiatrie CăpâlnaşCentrala termică a spitalului trebuie reconstruită, datorită faptului că este deteriorată până la fundaţie.

11. Centrul de Sănătate SântanaCentrul de Sănătate nu necesită lucrări de reparaţii.

12. Serviciul de Ambulanţă AradClădirea Serviciului de Ambulanţă este în stare bună şi nu necesită reparaţii.

13. Spitalul de Neuropsihiatrie DeznaNu sunt necesare lucrări de reparaţii la Spitalul de Neuropsihiatrie Dezna.

ASISTENŢA SOCIALĂ

În judeţul Arad, în domeniul asistenţei sociale există servicii specializate diversificate, peste media pe ţară. În acest sens, pentru ameliorarea problemelor sociale s-au utilizat resurse financiare comunitare şi extracomunitare ca de exemplu: PHARE - SESAM, PAEM, PHARE – LIEN şi s-a cooperat cu organisme internaţionale în domeniul social: KNOW-HOW FUND (GB), THW-Germania, CORPUL PĂCII (SUA), Olanda, Elveţia.

În perioada 1997-1999, în vederea realizării unui plan de asistenţă socială pentru municipiul Arad, acesta a colaborat cu Consiliul Metropolitan Kirklees din Marea Britanie. Grupurile ţintă ale acestui program au fost: tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, etc.

În municipiul Arad, printr-un program PHARE SESAM, s-au înfiinţat 8 centre de zi pentru vârstnici. Acestea se situează în diferitele cartiere ale municipiului Arad. Serviciile oferite în aceste centre de zi sunt cele de petrecere a timpului liber, servirea mesei de prânz la sediul centrelor, consilierea în diferite domenii, asistenţă medicală. Aceste servicii se adresează exclusiv persoanelor dependente la domiciliu.

Renovarea şi recompartimentarea imobilelor ce găzduiesc aceste centre s-a realizat din fondurile Consiliului Local al Municipiului Arad. Dotările interioare au fost asigurate din fonduri PHARE SESAM, fonduri proprii, precum şi din donaţii primite din partea unor parteneri: Fundaţia "Hilfe zur Selbsthilfe fur notleidende Kinder der Welt" din Munchen/Germania şi ACORN din Marea Britanie.


© ADAR

110

CAPITOLUL I - PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT 1.8/

1.8 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT

1.8.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSELE DE POLUARE. MĂSURI DE PROTECŢIE.

Factorii de mediu: aerul, apa, solul, flora, fauna, au suferit, sub impactul activităţii omului, modificări cantitative şi calitative importante, mai ales în ultimele decenii ca urmare a dezvoltării industriei, a construirii de noi cartiere intens populate, a intensificării transportului rutier, etc.

Strategia Protecţiei Mediului trebuie să pornească de la starea factorilor de mediu, gradul de afectare a calităţii lor de către poluanţi pentru ca să se realizeze acea dezvoltare durabilă de care să beneficieze atât generaţia actuală, cât şi generaţiile următoare.Sursele de poluare antropică a factorilor de mediu sunt de două feluri: punctuale şi difuze. Sursele de poluare punctuală se referă în principal la unităţile industriale şi zootehnice cu emisii de poluanţi în cantităţi şi concentraţii mari (gaze, ape uzate, deşeuri solide, lichide, gazoase). Emisiile difuze sunt liniare (gazele de eşapament la traficul rutier) şi de suprafaţă (substanţe chimice aplicate în agricultură).

1.7. Calitatea apei

Apele de suprafaţăJudeţul Arad este traversat de două râuri principale: Mureşul şi Crişul Alb. Calitatea acestor cursuri de apă se urmăreşte în şase secţiuni de control de ordinul I, astfel: pe râul Mureş - Lipova, Arad şi Nădlac iar pe Crişul Alb - Gurahonţ, Bocsig şi Vărşand.Lungimea sectoarelor supravegheate din punct de vedere al calităţii apei este de 564 km.Din punct de vedere al calităţii, conform Normativului 1146/2002, cursurile de apă se clasifică în cinci clase:

Clasa I reprezintă apele în stare foarte bună. grupează apele ce pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apă a centrelor populate, ce pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice şi la păstrăvării. Nu sunt cursuri de apă încadrate în această categorie în judeţul Arad.

Clasa II cuprinde apele bune calitativ. Lungimea cursurilor de apă din această categorie ajunge la 55,5% din lungimea râurilor din judeţul Arad.

Clasa III cuprinde apele cu calitate moderată, în această categorie regăsindu-se 28,4% din lungimea râurilor judeţului Arad.

Clasa IV cuprinde apele de calitate satisfăcătoare. Reprezintă 12,6% din lungimea cursurilor de apă ale judeţului.

Clasa V cuprinde apele de calitate nesatisfăcătoare. Reprezintă 3,5% din lungimea cursurilor de apă ale judeţului.


© ADAR

111


Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea – în anul 2004

Cursul de apă Tronsonul Lungimea, kmTotal I II III IV V

Crişul Alb Limita jud. HD - AR-cfl V. Sebiş la Sebiş 62 - 62 - - -

Crişul Alb Cfl.V.Sebiş, la Sebiş -Vărşand (frontieră) 98 - - 98 - -

p. Hălmăgel Izvor-cfl.V. Băneşti 18 - 18 - - -

v. Băneşti Băneşti - confluenţă Criş Alb, Hălmagiu 5 - 5 - - -

v. Sebiş Prăjeşti - confluenţă Criş Alb, Sebiş 16 - - 16 - -

v. Sebiş Izvor-Prăjeşti 14 - 14 - - -

C. Morilor Priză Buteni – Seleuş 46 - - 46 - -

C. Morilor Seleuş - confluenţă Criş Alb, Vărşand 47 - - - 47 -

Total subbazinul hidrografic Crişul Alb 306 - 99 160 47 -

Procentaj, % 100 - 32,3 52,3 15,4 -Mureş 214 0 214 0 0 0

Canal Mureş Mort 20 0 0 0 0 20

Canal Ier 24 0 0 0 24 0

Total subbazinul hidrografic Mureş 258 - 214 0 24 20

Procentaj, % 100 - 82,95 0 9,30 7,75

Influenţate de regimul hidrologic al râurilor, valorile coeficienţilor de poluare prezintă o tendinţă de scădere în timp, ca urmare a reducerii activităţilor economice poluatoare.

Pentru râul Mureş, din amonte înspre aval se observă o tendinţă de scădere a gradului de poluare, fenomen caracteristic unui curs mare de apă unde fenomenul de autoepurare este mai puternic decât cel de poluare. Mai ales că în judeţul Arad marii poluatori şi-au încetat activitatea (S.C. ARCHIM SA), s-au şi-au redus-o substanţial (complexele de porci, platforma industriei alimentare).Coeficientul de poluare în secţiunea de intrare în judeţ (Lipova) este de asemenea în scădere, ceea ce înseamnă că şi în judeţele amonte scade gradul de poluare, ca urmare a reducerii activităţilor poluatoare.Au existat depăşiri ale CMA la substanţe organice şi metale (Fe, Zn) în perioadele de ape mari, ca urmare a creşterii concentraţiei în suspensii la fenoli, cu cauze în judeţele amonte.Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a V-a de calitate, in special datorită indicatorilor regimului de oxigen şi a nutrienţilor. Cauza degradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare NV şi a necurăţării albiei canalului care este în administrarea Regiei de Îmbunătăţiri Funciare.


© ADAR

112


Râul Crişul Alb nu prezintă probleme deosebite de poluare. Acest râu era caracterizat prin concentraţiile crescute în metale (Zn, Pb), datorită evacuărilor de la exploatările miniere. Dar cum şi acestea şi-au diminuat sau au sistat activitatea, poluarea cu metale este sporadică.S-au înregistrat depăşiri ale CMA pentru fenoli, mangan, zinc, azotaţi.

Apele subterane freatice

Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului Arad un număr de 65 de foraje de ordinul I şi 26 de foraje de ordinul II, componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului (23 de foraje S.C. ARCHIM S.A. şi 9 foraje la C.E.T. pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad.

Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională se face de către filiala Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş pentru cele situate în Bazinul hidrografic Mureş şi de către Direcţia Apelor Oradea pentru cele situate în bazinul hidrografic Crişul Alb. În anul 2004 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 49 foraje.

Concluzii

Apele de suprafaţă din judeţul Arad au suferit o degradare importantă datorită poluării cu substanţe nocive provenite din judeţele amonte la care s-au adăugat cele provenite din industria şi agricultura judeţului Arad. După anul 1990 calitatea apelor de suprafaţă s-a îmbunătăţit în primul rând datorită reducerii producţiei industriale şi zootehnice.

Atât Râul Mureş cât şi râul Crişul Alb se încadrează în clasa a II-a de calitate, iar canalele Mureşel, Mureş Mort şi Ier, sunt degradate.

Staţia de epurare a municipiului Arad a fost modernizată printr-un proiect cuprins în programul de schimburi bilaterale dintre România şi Danemarca, care viza acţiuni în direcţia protejării mediului. În urma modernizării staţiei de epurare, eficienţa de epurare este bună (suspensii = 19,5 mg/l; CBO5 = 21,3 mg/l), dar prin procesul de degradare aerobă a substanţelor organice se formează azotaţi şi fosfaţi a căror concentraţie nu se încadrează în prevederile NTPA – 001 (NO3

- = 45,8 mg/l, PO43- = 8,5 mg/l). Din această cauză epurarea este considerată insuficientă.

Este în derulare un nou proiect pentru denitrificarea şi defosforizarea apelor uzate evacuate cu aceleaşi fonduri.

Se impune îmbunătăţirea monitoringului şi automonitoringului, introducerea debitmetriei pentru supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, subterane şi uzate.

Calitatea aerului

Poluanţi atmosferici

Supravegherea calităţii aerului a început în municipiul Arad în anul 1989. În perioada acestor ani, pe lângă problemele legate de implementarea metodologiei de supraveghere respectiv construirea reţelei şi punerea la punct a metodelor de recoltare şi analiză a poluanţilor gazoşi s-au produs şi modificări economice şi sociale importante care au condus la modificarea calităţii aerului şi care au fost prezentate în capitolul 2.7.

Putem afirma că începând cu anul 1996 staţiile de supraveghere a calităţii aerului au rămas nemodificate.

La 1 ianuarie 2002 a intrat în vigoare Normativul 592 privind metodologia de evaluare a concentraţiei poluanţilor gazoşi SO2, NOx, O3, benzen şi PM 10, care prevede metodologii de ______________________________________________________________________________________________


113


analiză moderne şi timpi de mediere diferiţi faţă de STAS 12754/ 87. Laboratorul APM Arad nu dispune de dotarea necesară respectării prevederilor Normativului 592/2002.

Rezultatele prezentate mai jos au fost obţinute folosind aceeaşi dotare (pompe de absorbţie) şi principii de analiză colorimetrică.

La nivelul judeţului Arad, doar în Municipiul Arad se urmăreşte calitatea aerului în patru puncte de recoltare pentru determinarea sistematică a indicatorilor practicaţi pe plan mondial: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi în suspensie şi sedimentabile.

În judeţul Arad ponderea cea mai mare în emisii de poluanţi în atmosferă o are producerea de energie electrică şi termică şi traficul auto, astfel încât, din cantitatea totală de SO2 emis, 64,4% provine de la CET şi 33,96% din transport auto, iar restul de 1,64 % de la alţi poluatori; la NO2

28,14% reprezintă ponderea CET-urilor şi 69,72% traficul auto; la CO 99,27% reprezintă ponderea traficului auto şi 0,64% ponderea CET-urilor.

Pentru urmărirea calităţii atmosferei, la nivelul municipiului Arad funcţionează reţeaua de supraveghere a calităţii aerului care face parte integrantă din sistemul naţional de monitoring al mediului şi care-şi propune să determine calitatea aerului prin măsurarea concentraţiilor de dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac şi pulberi.

La nivelul municipiului Arad aceste staţii sunt amplasate astfel încât să acopere zone cât mai reprezentative privind poluarea aerului, astfel: zona Podgoria, zona Centrală, zona Calea A. Vlaicu şi zona A. Şaguna puncte în care se determină concomitent atât poluanţi gazoşi amintiţi cât şi pulberile în suspensie.

Paralel cu această reţea funcţionează o reţea pentru determinarea pulberilor sedimentabile în şapte puncte din municipiul Arad: Podgoria, Grădişte, Calea A. Vlaicu, cartier Şega, str. A Şaguna, centru, zona Aradul Nou.

Inventarierea emisiilor de pulberi la nivelul municipiului Arad nu justifică concentraţiile mari şi cu tendinţă de creştere a acestui poluant. De aceea vom enumera câteva posibile cauze locale care conduc la poluarea cu praf a oraşului Arad:

În primul rând este de menţionat particularitatea oraşului Arad, ca entitate industrială urbană cu vechi tradiţii, a cărei modernizare s-a făcut în urmă cu mai mult de 100 de ani şi când problemele ecologiei urbane nu se puneau cu atâta acuitate. Câteva din particularităţile oraşului care conduc în momentul de faţă la imposibilitatea rezolvării decente a problemelor de protecţia mediului în general şi a poluării atmosferei în special sunt: prin extinderea spre periferie a oraşului prin construcţia de mari cvartaluri de blocuri, mari

unităţi industriale au ajuns să fie amplasate în centrul oraşului ca de exemplu: CET pe hidrocarburi, Întreprinderea de vagoane, Întreprinderea de strunguri, Fabrica de mobilă, întreprinderile textile UTA, TEBA, Tricoul Roşu, Abatorul vechi;

oraşul este străbătut practic de o singură arteră principală de circulaţie cu intrare dinspre Nădlac şi ieşire înspre Timişoara care face imposibilă crearea unei zone pietonale cu efect benefic pentru mediu şi om;

străzile perpendiculare pe artera principală sunt înguste, cu clădiri înalte, fără vegetaţie, intens circulate şi cu o slabă ventilaţie care să permită dispersia poluanţilor în atmosferă;

spaţiile verzi şi luciurile de apă sunt foarte scăzute ca întindere faţă de spaţiile construite şi cu tendinţe de scădere prin construcţia haotică de garaje pe spaţiile verzi, a unor clădiri


© ADAR

114


administrative, vile, staţii de benzină, etc. În prezent spaţiile verzi deţin 6 % din suprafaţa oraşului (350 ha), iar luciul de apă 3,5 % (210 ha).

La acestea se adaugă o serie de surse locale neconvenţionale cu aport însemnat la poluarea cu praf: sistemele de încălzire proprie a locuinţelor cu lemne, cărbune, motorină; starea proastă a drumurilor, gropile din asfaltul drumurilor sunt “depozite”favorite ale

prafului; drumuri nemodernizate care reprezintă 64 % din reţeaua de drumuri a municipiului; salubrizarea necorespunzătoare a oraşului începând cu numărul insuficient al containerelor şi

pubelelor, starea lor necorespunzătoare şi nerespectarea graficului de ridicare a gunoaielor. În acest fel particule organice de natură vegetală şi animală provenite din gunoaiele uscate sunt ridicate şi transportate de vânt;

activitatea de construcţii începând cu demolarea unor clădiri, depozitarea materialelor de construcţii, transportul materialelor rezultare din demolări sau a materialelor de construcţii se face fără a se lua minimele măsuri care să împiedice poluarea aerului cu praf.

Acţiunea indirectă a prafului asupra mediului se manifestă prin aceea că favorizează formarea ceţii în bazinele de aer ale centrelor poluate, constituind nuclee de condensare pentru vaporii din atmosferă, de asemenea absoarbe radiaţiile solare, reducând radiaţiile ultraviolete şi calorice care ajung la suprafaţa solului.

Concluzii

Factorul de mediu "aerul" este supus unei poluări locale cauzate în judeţul Arad în principal de centralele electrotermice care folosesc diverse tipuri de combustibili şi de traficul auto. La nivelul judeţului poluarea aerului este sub nivelul mediu al ţării deoarece în Arad nu funcţionează unităţi industriale mari poluatoare a aerului cum ar fi: combinate siderurgice şi petrochimice, pentru materiale de construcţii, celuloză şi hârtie. Se impune introducerea automonitoringului de către agenţii economici poluatori ai aerului.

Din totalul surselor de poluare a atmosferei în primul rând trebuie stabilite măsuri pentru sursele mari de poluare, astfel încât emisia de noxe în atmosferă să fie minimă. CET-ul pe hidrocarburi deţine un loc important în ierarhia surselor de poluare ale

municipiului, fiind necesară dotarea sa cu mijloace eficiente de depoluare, respectiv aprovizionarea cu materii prime de calitate bună într-un mod corespunzător, astfel încât să nu polueze împrejurimile.

Urmărirea permanentă a funcţionării electrofiltrelor ce aparţin CET-ului pe lignit este o măsură necesară pentru a nu constitui o sursă de poluare cu pulberi.

În ultima perioadă, Combinatul de Prelucrare a Lemnului Arad (IMAR) constituie o sursă de poluare a aerului prin arderea în centrala termică proprie a deşeurilor de lemn impregnate în diverse substanţe folosit la fabricarea PAL-ului.

Trecerea treptată la folosirea benzinei fără plumb prin construirea de motoare pentru autovehiculele de acest tip şi echiparea celor deja existente cu catalizatori în vederea folosirii benzinei fără plumb;

Reconsiderarea aşezărilor umane ca sisteme ecologice coerente şi viabile; strategia dezvoltării urbanistice viitoare trebuie să aibă în vedere adoptarea dezvoltării durabile şi instalarea în prim plan a mediului;

Optimizarea salubrizării oraşului şi construcţia rampei ecologice de gunoi a oraşului; Modernizarea drumurilor şi menţinerea în stare bună a celor existente.


© ADAR

115


Calitatea solurilorPentru urmărirea evoluţiei fertilităţii naturale a solurilor sub impactul activităţii antropice, începând cu anul 1990 s-a instituit sistemul judeţean de monitoring.

Structura solului pe categorii de calitate a fost apreciată în funcţie de factorii pedogenetici care concură la stabilirea fertilităţii solului. Această apreciere s-a putut realiza doar pentru suprafeţe agricole şi neproductive, pe aceste suprafeţe existând studii şi date. Totalul acestor suprafeţe este de 517.109 ha.

În cadrul judeţului Arad cea mai mare pondere din totalul suprafeţei agricole este ocupată cu soluri din clasa a III-a de calitate (36% respectiv 186.486 ha). Din cadrul acestei clase fac parte soluri afectate de diferiţi factori de degradare (exces de umiditate stagnant, argiloiluviere, salinizare şi alcalizare secundară, etc.)

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

Nr. crt.

Clasa de calitate

Suprafaţa(ha)

Procent din totalul suprafeţei

agricole (%)1 I 85.312 16,492 II 79.501 15,373 III 186.486 36,064 IV 94.530 18,285 V 71.280 13,80

Terenurile din clasa I şi a II-a de calitate ocupă o suprafaţă de 164.813 ha (adică 31,86 % din totalul suprafeţei agricole a judeţului). Se remarcă ameliorarea calităţii solurilor din clasele I-a şi a II-a de calitate şi reducerea sensibilă a calităţii solurilor din clasele a III-a şi a IV-a.

Soluri degradate – suprafeţe

Categoria de soluri Suprafeţe, (ha)Cu exces de umiditate 138.520Acide 99.800Sărăturate 35.080Nisipoase 5.716Cu fenomene de secetă 123.220Cu fenomene de eroziune, din care: 86.320

cu eroziuni de suprafaţă 82.739cu eroziuni de adâncime 3.581

Cu fenomene de alunecare 260Poluate 1.108TOTAL 576.344

Concluzii

În condiţiile unei exploatări diversificate a solurilor, atât din punct de vedere al agenţilor economici, al culturilor cât şi al tratamentelor aplicate, probabilitatea producerii de dezechilibre, cu toate consecinţele ce decurg, este mult mai mare decât înainte de anul 1990.


© ADAR

116


În acest sens considerăm ca o primă necesitate funcţionarea sistemului de monitoring al calităţii solurilor bazat pe o reţea de puncte de observaţie.

Anual, pe baza probelor prelevate şi a analizelor efectuate, trebuie determinată evoluţia diferitelor tipuri de sol, fiind strict necesare recomandările pentru perioada următoare.

Este necesară deasemenea asigurarea fondurilor pentru executarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică de către agenţii economici pentru zona haldelor de steril, respectiv de către consiliile locale pentru suprafeţele ocupate de deşeuri menajere.

Starea de sănătate a pădurilor

În judeţul Arad, suprafaţa totală de fond forestier, administrată de către Direcţia Silvică Arad este de 137.621 ha, din care 133.669 ha sunt acoperite efectiv de vegetaţie forestieră; suprafaţa totală de fond forestier, administrată de către Ocoalele Silvice Private din judeţul Arad ( O.S.Privat Codrii Iancului, O.S.Privat Zărandul, O.S.Privat Dumbrava, O.S.Privat Sebiş, O.S.Privat Valea Mureşului ) este de 47.211 ha.

O suprafaţă de 6.316 ha de fond forestier este administrat direct de proprietarii terenurilor, aceştia neacceptând administrarea de către Direcţia Silvică Arad ori de către Ocoalele Silvice Private, ei efectuând-uşi singuri paza pădurii de pe suprafaţa mai sus menţionată. Aşadar, cunoscând datele mai sus menţionate, putem afirma că judeţul Arad deţine o suprafaţă totală de fond forestier de 191.148 ha.

Starea de sănătate a arborilor se interpretează, în funcţie de încadrarea acestora, la una din următoarele clase:

clasa 0 - arbori sănătoşiclasa 1-2 - arbori cu început de defoliereclasa 3-4 - arbori cu defoliere avansate

Dintre arborii cu început de defoliere şi defoliere avansată sunt afectaţi în special speciile de brad, duglas şi pini din clasele I-III de vârstă. Se pare că această situaţie se datorează în principal extinderii răşinoaselor în afara arealului natural, politica speciilor forestiere practicată în perioada 1965 -1980.

La foioase cele mai afectate specii sunt: stejarul, ulmul, gorunul, gârniţa, paltinul, cedrul, deci în general cvercineele şi dintre acestea cele situate în zona de câmpie (silvostepă).

Deşeurile Problema deşeurilor menajere şi industriale a devenit tot mai acută atât la nivel naţional cât şi la nivel local, datorită creşterii cantităţii lor şi datorită impactului lor negativ tot mai pronunţat asupra factorilor de mediu. La acestea se adaugă faptul că pentru unele tipuri de deşeuri nu s-au definit încă metode de gospodărire şi de valorificare corespunzătoare. Astfel, depozitele de deşeuri constituie ele însele o problemă, având în majoritate amplasamente necorespunzătoare, fără împrejmuiri, neimpermeabilizate, fără perdele de protecţie. Nu este organizată sortarea acestor deşeuri, iar deşeurile aruncate la întâmplare reflectă gradul de educare al majorităţii cetăţenilor. Deşeurile constitue deci una din problemele importante de protecţie a mediului.


© ADAR

117


În municipiul Arad se depozitează anual 314.825 mc deşeuri menajere. La nivelul municipiului Arad, unitatea specializată în colectarea deşeurilor menajere, SC Polaris SA Constanţa a furnizat următoarea compoziţie a deşeurilor urbane:

Cantitatea şi compoziţia deşeurilor urbane din municipiul Arad

Compoziţie %Hârtie şi carton 18Plastic 25Textil 5Resturi vegetale (necombustibile) 15Resturi construcţii 10Altele 27TOTAL GENERAL 100

În anul 2003 inventarierea anuală nu a fost executată de firma ECOIND care a avut alte criterii de selectare a unităţilor unde au fost transmise formulare de raportare, respectiv pe industrii şi rezultatul nu a fost edificator pe judeţ. Conform datelor furnizate de ei rezultă că în 2003 au fost depozitate 363.911 to de deşeuri de producţie. Reziduurile de producţie prezintă o mare varietate în funcţie de tipul activităţii industriale şi de tehnologiile aplicate. Aceste deşeuri provin din activităţi miniere (halde de steril), halde de zgură, iazuri de decantare, extracţie de ţiţei, activităţi de industrie textilă, construcţii de maşini, industrie alimentară, industria de prelucrare a pieilor şi altele.

Cantităţile de deşeuri industriale produse în judeţului Arad în anul 2003 au fost:

Nr crt Tip deşeu Cantitate produsă

tone1 Steril de la preparaţiile miniere 2.9682 Zgură şi cenuşă 283.2733 Nămoluri galvanice 184 Deşeri de lemn 15.6315 Deşeuri periculoase 2436 Deşeuri de pietriş şi roci sparte, demolări 487 Deşeuri sticlă 2148 Deşeuri feroase şi neferoase 13.7539 Deşeuri petroliere 0*10 Deşeuri textile 4.47511 Deşeuri mase plastice 6212 Deşeuri hârtie, carton 2.10113 Alte tipuri de deşeuri 41.125TOTAL: 363.911

NOTA* Deşeurile petroliere au fost inventariate la Schela de Petrol care aparţine de Jud.

Timiş

În municipiul Arad a fost pusă în funcţiune o rampă ecologică prevăzută a se executa în conformitate cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor adoptat de Consiliul Judeţean Arad în


© ADAR

118


anul 2002 prin HCL nr. 73. Această rampă este construită de către firma austriacă SC ASA Arad SERVICII ECOLOGICE SRL, noua rampă ecologică a fost construită şi finanţată cu capital privat, în prezent documentaţia la Rampa ecologică Arad este în procedură de autorizare integrată.

Suprafaţa terenului aferent investiţiei Rampa ecologică Arad este de 134.457 mp, capacitatea totală a rampei este de cca 1.500.000 mc, perioada de exploatare este de cca 30 de ani, aceasta funcţionează de peste un an.

Rampa ecologică dispune de drumuri de acces şi platforme, cântar, depozit containere, rampă curăţare, rampă spălare, depozit carburanţi, clădire administrativă.

Rampa este prevăzută cu sistem de drenare a levigatului, bazin de colectare a levigatului, sistem de colectare şi pompare a biogazului, deocamdată nu funcţionează instalaţia de biogaz deoarece încă nu este colectată cantitatea de biogaz necesară, iar Staţia de epurare va fi construită în viitorul apropiat.

Până în anul 1998 depozitarea deşeurilor urbane din Arad s-a făcut pe un teren degradat situat în intravilanul oraşului (str. Poetului). După umplerea acestui depozit nu s-au executat lucrări de acoperire cu pământ ci din contră s-a început depozitarea deşeurilor pe un alt teren degradat din extravilanul oraşului (Câmpul Liniştii) în apropierea Penitenciarului Arad, la fel fără nici o amenajare specială. Acest depozit este plin, iar după deschiderea noii rampe pe acest depozit a fost sistată depozitarea, dar nu s-au făcut nici-un fel de amenajări.

Concluzii Deşeurile trebuie să constituie una din problemele importante în politica de mediu. Deşeurile industriale au impact negativ asupra mediului prin riscul pe care-l prezintă

depozitele de a-şi pierde stabilitatea, prin suprafeţele de teren ocupate, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. O valorificare a deşeurilor industriale ar avea afect dublu: ecologic şi economic.

Deşeurile menajere constituie o calamitate prin modul în care se sortează, se colectează şi se depozitează. Gospodărirea deşeurilor menajere constituie prioritatea numărul unu în condiţiile în care la ora actuală gunoaiele se aruncă peste tot în localităţile judeţului nostru.

Pentru soluţionarea problemelor deşeurilor insistăm pentru demararea de urgenţă a unor lucrări cum sunt rampa de gunoi a municipiului Arad (inclusiv facilităţi de depozitare controlată şi centralizată a deşeurilor periculoase) şi rampele de gunoi a celorlalte localităţi, în prezent Ineul fiind singura localitate care are o rampă corespunzătoare.

Centrele populate şi sănătatea populaţiei

Organizarea administrativă a judeţului Arad: teritoriul judeţului este format din 10 oraşe şi 68 de comune (un singur municipiu, Arad).

Suprafaţa spaţiilor verzi din centrele populate a scăzut. Scăderea suprafeţei spaţiilor verzi, mai accentuată în municipiul Arad, se datorează pe de o parte autorităţilor administrative locale, iar pe de altă parte, atitudinii populaţiei-noilor proprietari de terenuri care tind să folosească suprafeţele amenajate ca spaţii verzi în scopul măririi confortului sau al profitului.

La toate acestea se adaugă atitudinea de nepăsare a populaţiei, care foloseşte spaţiile verzi după bunul plac (spaţii de parcare, garaje, depozite de gunoaie, comerţ etc.), deteriorându-le.Municipiul Arad are în jur de 7,3 km2 de spaţii verzi.Numărul staţiilor de epurare este mic, acestea nesatisfăcând în întregime epurarea apelor uzate.


© ADAR

119


Principala problemă legată de epurarea apelor uzate în judeţul Arad este exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor tehnologice din următoarele două cauze:

1) lipsa de personal specializat;2) neglijenţa şi lipsa de interes a personalului existent.

Măsurarea debitelor de apă nu se practică decât parţial la alimentarea cu apă în centre populate, fie datorită lipsei mijloacelor de măsură, fie datorită lipsei de interes.

Deşeurile orăşeneşti din care deşeurile menajere, au ajuns să constituie o calamitate pentru populaţia din centrele urbane.

Transportul constituie una din principalele surse de poluare atmosferică în majoritatea centrelor populate din judeţ datorită: stării drumurilor; traficului insuficient organizat; combustiei imperfecte a motoarelor; combustibilului cu conţinut de plumb şi lipsei filtrelor cu catalizatori pentru diminuarea

oxidului de carbon.

Creşterea continuă a numărului de autovehicule, duce la creşterea cantităţilor de poluanţi emişi pe arterele de circulaţie.

Dintre măsurile care trebuie luate pentru creşterea calităţii vieţii, pentru reducerea poluării atmosferice în centrele populate se enumeră: asigurarea alimentării cu apă şi căldură; planificarea traficului, stimularea transportului în comun şi introducerea transportului cu

mijloace nepoluante; limitarea pierderilor de căldură a locuinţelor; modernizarea drumurilor; refacerea spaţiilor verzi deteriorate şi soluţionarea parcărilor autovehiculelor; desfiinţarea dughenelor de prost gust, repararea şi igienizarea străzilor; întărirea organismelor de control, etc.

În localităţile rurale primul obiectiv în acţiunea de modernizare rămâne alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea.

Concluzii Sănătatea populaţiei şi condiţiile de viaţă trebuie să constituie criteriul cel mai important în

stabilirea obiectivelor unei politici de protecţie a oamenilor de orice vârstă şi de orice categorie socio-profesională.

Este îngrijorătoare scăderea natalităţii şi în consecinţă a sporului populaţiei. Reducerea poluării în centrele populate, asigurarea alimentării cu apă şi căldură, igienizarea

străzilor, pieţelor şi parcurilor, modernizarea transportului în comun contribuie substanţial la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.


© ADAR

120

CAPITOLUL I - PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT 1.8/ANEXĂ

ZONE PROTEJATE - JUDEŢUL ARAD

Nr.crt.

Denumirea zonei protejate Supra-faţa

Localizare-Dispunere Administrator Observaţii

1. REZERVAŢII BOTANICE1. Dosul Laurului - Zimbru 32,2 Com. Gurahonţ, sat Zimbru ROMSILVA RA Împrejmuită

Ocolul Silvic Gurahonţ (cca. 3 ari)2. Poiana cu narcise Rovina 0,1 Or. Ineu, Ocolul Silvic Ineu ROMSILVA RA3. Bălţile Gurahonţ 2,0 Com. Gurahonţ Primăria Gurahonţ

Total 34,32. REZERVAŢII ZOOLOGICE

1. Balta Rovina 120,0 Oraş Ineu SC Piscicola Arad2. Balta de la Şoimoş 1,0 Oraş Lipova-Şoimoş AJVPS - Filiala Lipova3. Stârci cenuşii de la Sâc 17,8 Com. Cărand, sat Sâc

Ocolul Silvic BeliuROMSILVA RA

Total 138,83. REZERVAŢII SPEOLOGICE

1. Peştera lui Duţu 0,1 Com. Săvârşin, sat CăprioaraOcolul Silvic Valea Mare

ROMSILVA RA

2. Peştera Sinesie 0,1 Com. Săvârşin, sat Căprioara SăvârşinTotal 0,2

4. REZERVAŢII PALEONTOLOGICE

1. Locul fosilifer Zăbalţ 5 ,0 Com. Ususău, sat Zăbalţ Primăria Ususău2. Locul fosilier Monoroştia 0,1 Com. Bârzava, sat Monoroştia

Ocolul Silvic BârzavaROMSILVA RA Locul fosilifer se

găseşte pe V. ErugaTotal 5,1

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005

© ADAR

/121


Nr.crt.



5. REZERVAŢII FORESTIERE1. Rezervaţia Runcu Groşi 262,7 Com. Bârzava, sat Groşii Noi ROMSILVA RA

Ocolul Silvic Bârzava2. Arboretele de fag de 165,6 Com. Hălmăgel, sat Luncşoara ROMSILVA RA la Râul Mare Ocolul Silvic Hălmagiu

3. Pădurea de fag de la Archiş 144,8 Com. Archiş, sat Groşeni,Ocolul Silvic Beliu

ROMSILVA RA

Total 573,16. REZERVAŢII MIXTE

1. Rezervaţia Dealul Mocrea Ineu 107,2 Oraş Ineu, Ocolul Silvic Ineu ROMSILVA RA Rezervaţie forestieră geologică

2. Rezervaţia Prundul Mare 91,2 Com. SecuisigiuOcolul Silvic Ceala

ROMSILVA RA Rezervaţie botanică zoologică

3. Rezervaţia naturală mixtă 6273,2 Com. Moneasa,Ocolul Silvic Sebiş

ROMSILVA RA Rezervaţie geol. şi speolog.

4. Rezervaţia cu soluri sărăturateSocodor

95,0 Com. Socodor Staţ. experim. ptr. amel.sol Socodor

Rezervaţie ped. şi botanică

5. Pădurea Măgura cu ghimpi Pătârş 111,7 Com. Ususău, sat Pătârş, Ocolul Silvic Lipova

ROMSILVA RA Rezervaţie bot. şi forestieră

6. Pădurea cu ghimpi de la Groşi şiPestiş

470,9 Com. Săvârşin, sat Căprioara şi V. Mare Oc. Silvic


7 Dealul Pleşa-Sebiş 290,6 Oraş Sebiş,Ocolul Silvic Sebiş Moneasa


Total 7439,8


© ADAR

/122


Nr.crt.



7. REZERVAŢII ŞTIINŢIFICE1. Grădina botanică Macea 20,5 Comuna Macea Universitatea de Vest

"Vasile Goldiş"Împrejmuit

Total 20,58. PARCURI DENDROLOGICE

1. Parcul dendrologicArboretum SylvaGurahonţ

12,5

1.8. Com. GurahonţUniversitatea din Oradea, Ocolul Silvic Gurahonţ

Împrejmuit

2. Parcul dendrologic Neudorf 73,0 Com. Zăbrani, sat NeudorfOcolul Silvic Lipova

Ocolul Silvic Lipova Parţial

3. Parcul dendrologic Bulci 4,0 Com. Bata, sat Bulci Dir. Sanit. a jud. Arad Împrejmuit 4. Parcul dendrologic Săvârşin 19,5 Com. Săvârşin Casa Ragală Împrejmuit5. Parcul dendrologic Căpâlnaş 10,0 Com. Birchiş, sat Căpâlnaş Dir. Sanit. a jud. Arad Împrejmuit6. Parcul dendrologic

Mocrea6,0 Oraş Ineu Dir. Sanit. a jud. Arad Împrejmuit

7 Parcul dendrologic Mănăştur 4,5 Com. Vinga, sat Mănăştur Primăria Vinga8. Parcul dendrologic Petriş 12,0 Comuna Petriş Primăria Petriş Împrejmuit9. Parcul dendrologic Odvoş 2,3 Com.Conop, sat Odvoş Direcţia Taberelor Arad Împrejmuit

Total 143,8TOTAL GENERAL 8.355,6


© ADAR

/123



© ADAR

/124

Documents

1 de Dezvoltare... · Web viewEfectivele de studenţi, pentru anul universitar 2004-2005 sunt prezentate în Anexa 1.6.1.a, pe specializări şi forme de învăţământ. Universitatea