4
În Vişeu de Sus, pădurile ocupă cea mai mare suprafaţă a teritoriului său, acestea aparţinând până în secolul XVIII nobililor români din Maramureş. Prin urmare, una dintre ocupaţiile vişeuanilor era exploatarea lemnului. La început lemnul era folosit pentru trebuinţele proprii, însă odată cu exploatarea zăcămintelor de sare de la Coştiui, activitatea s-a intensificat, vişeuanii furnizând statului austriac anual un număr mare de plute necesar acestuia pentru transportul de sare pe râul Tisa. Situaţia s-a schimbat însă în 1777 atunci când nobilii vişeuani composesorali au vândut fiscului austriac o parte importantă a pădurii din bazinul Văii Vaserului, mai exact păduriile de la Cozia până la graniţa cu Moldova şi Galiţia reprezentând 33 de mii de jughere cadastrale 1 . Totodată această suprafaţă constituie în prezent proprietatea statului român, administrată de Ocolul Silvic Vişeu. Următorul pas al autorităţilor austriece după achiziţionarea pădurilor a fost aducerea coloniştilor de origine germană, majoritatea provenind din regiunea Zips cu scopul de a exploata noile resurse ce aparţineau statului austriac. În acest sens, coloniştii au amenajat malurile Vaserului şi Novăţului construind numeroase baraje şi opusturi, dintre care cel mai important şi singurul rămas este barajul Macârlău cu un volum de apă de 172.000 mc. Astfel, pe Valea Vaserului, principalul mijloc de transport al lemnului până în perioada interbelică a rămas plutăritul, anual 50.000 mc de material lemnos luând drumul Ungariei. Un moment important în exploatarea lemnului pe Valea Vaserului a avut loc în 1929, atunci când în urma unei viituri majore barajul Macârlău a fost afectat, fapt ce a dus la construirea unei căi ferate forestiere sub coordonarea Casei Autonome a Pădurilor 1 1 jugher cadastral = 0,577 ha; 33.000 j = 19.041 ha, reprezentând mai mult decât jumătate din suprafaţa Văii Vaserului

1. Exploatarea forestiera

Embed Size (px)

DESCRIPTION

explf

Citation preview

Page 1: 1. Exploatarea forestiera

În Vişeu de Sus, pădurile ocupă cea mai mare suprafaţă a teritoriului său, acestea aparţinând până în secolul XVIII nobililor români din Maramureş. Prin urmare, una dintre ocupaţiile vişeuanilor era exploatarea lemnului. La început lemnul era folosit pentru trebuinţele proprii, însă odată cu exploatarea zăcămintelor de sare de la Coştiui, activitatea s-a intensificat, vişeuanii furnizând statului austriac anual un număr mare de plute necesar acestuia pentru transportul de sare pe râul Tisa. Situaţia s-a schimbat însă în 1777 atunci când nobilii vişeuani composesorali au vândut fiscului austriac o parte importantă a pădurii din bazinul Văii Vaserului, mai exact păduriile de la Cozia până la graniţa cu Moldova şi Galiţia reprezentând 33 de mii de jughere cadastrale1. Totodată această suprafaţă constituie în prezent proprietatea statului român, administrată de Ocolul Silvic Vişeu.

Următorul pas al autorităţilor austriece după achiziţionarea pădurilor a fost aducerea coloniştilor de origine germană, majoritatea provenind din regiunea Zips cu scopul de a exploata noile resurse ce aparţineau statului austriac. În acest sens, coloniştii au amenajat malurile Vaserului şi Novăţului construind numeroase baraje şi opusturi, dintre care cel mai important şi singurul rămas este barajul Macârlău cu un volum de apă de 172.000 mc. Astfel, pe Valea Vaserului, principalul mijloc de transport al lemnului până în perioada interbelică a rămas plutăritul, anual 50.000 mc de material lemnos luând drumul Ungariei.

Un moment important în exploatarea lemnului pe Valea Vaserului a avut loc în 1929, atunci când în urma unei viituri majore barajul Macârlău a fost afectat, fapt ce a dus la construirea unei căi ferate forestiere sub coordonarea Casei Autonome a Pădurilor Statului. Patru ani mai târziu, primul tronson de aproximativ 32 km până în staţia Făina a fost terminat, trenul cu aburi devenind astfel singura cale de transport a lemnului, menţinându-se cu aceeaşi eficienţă până în prezent.

1 1 jugher cadastral = 0,577 ha; 33.000 j = 19.041 ha, reprezentând mai mult decât jumătate din suprafața Văii Vaserului

Page 2: 1. Exploatarea forestiera
Page 3: 1. Exploatarea forestiera

Greblă de lângă actualul Ocol Silvic Vişeu, anii 1900

Plută pe Valea Vaserului