7/29/2019 1. Luceafarul

1/4

Luceafarul

de M. Eminescu

- apare n 1883 n Almanahul Societii, Romnia Juna- este n acelai an reprodus n Convorbiri literare"

Geneza: izvoarele de inspiraie ale poemului sunt diverse i complexe1. folclorice: basmul romnesc Fata n grdina de aur, ccules i publicat de Richard Kunish, prelucrat de

Eminescu iniial ntr-un poem purtnd acelai titlu (O frumoas fat, de mprat, izolat de tatl ei ntr-un castel capteaz atenia unui zmeu care se ndrgostete dc ea. Ea se sperie de nemurirea acestuia i-lrespinge, cerndu-i s se ntoarc la, ea doar dac poate deveni muritor. Zmeul merge la Dumnezeucruia i cere s-1 dezlege de nemurire, dar acesta refuz. ntors pe pmnt, o vede pe fat fugind nlume cu un fecior de mprat de care se ndragostise i furios prvlete o stnc peste ea, iar pe el l

poart ntr-o fabuloas Vale a Amintirii unde l las s moar de durere)2. mitologice: motive din mitologia greac, Indian, cretin3. filozofice: ideile filosofice ale lui Arthur Schopenhauer care diferenia omul comun de geniu potrivit

urmtoarelor trsturi

Geniu Om comunInteligen (raiune pur)ObiectivitateCapacitatea de a-i depi condiiaPuterea de a se sacrifica pentru un idealAspiraia spre cunoaterea absolutSingurtate

Nefericire

InstinctualitateSubiectivitateIncapacitatea de a-i depi condiiaVoina de a tri (instinct de conservare)Orina de a se mplini n plan uman/ materialSociabilitateFericire

4. biografice: propria via transformat n simbol al vieii boeme a romanticilor n general i a geniului nparticular

Genul i specia: Este un poem filosofic care prezint trsturi ale tuturor genurilor literare:- genul epic: interferena modurilor de expunere naraiune i dialog, prezena unui narator, povestirea

unor aciuni la persoana a treia, existena unor personaje, construcia gradat a subiectului pe momenteale subiectului, numr mare de verbe, formule specifice de adresare, formula de introducere a basmului

a fost odat- genul dramatic: existenta a patru tablouri, succesiunea de scene dramatice dialogate, descifrarea unui

conflict prin intermediul dialogului- genul liric: elementelor de prozodie i versificaie, figuri de stil i imagini artistice, existena unui lirism

obiectiv al mtilor (personajele i chiar naratorul nu sunt dect mti ale eului liric care se proiecteazpe sine n diferite ipostaze)

- sintez de specii lirice: alegorie, meditaie, elegie, idil, pastel

Tema: problematica omului de geniu n raport cu oamenii comuni (societatea), cunoaterea i iubirea:Aceasta e povestea. Iar nelesul alegoric ce i-am dat este c, dac geniul nu cunoate moartea i numelelui scap de noaptea uitrii, pe de alt parte aici pe pmnt nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabilde a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc

Structura: este alctuit din patru tablouri cu un numr variabil de secvene desfurate pe dou planuricare alterneaz i uneori interfereaz:TABLOUL PLANUL SECVENA STROFELE

TABLOUL I (1-43)

Iubirea dintre Luceafri fata de-mprat

Terestru/Cosmic

1. portretele celor doi protagoniti2. ntlnirea i naterea iubirii3. coborrea angelic4. coborrea demonic5. hotrrea de jertf

1-78-1314-2425-4041-43

7/29/2019 1. Luceafarul

2/4

TABLOUL AL II-

LEA(44-64)Idila dintre Ctlin i

Ctlina

Terestru 1. portrele celor doi2. lecia de dragoste oferit de Ctlin3. conflictul psihologic dintre iubirea pentru

geniu i cea pentru om4. alegerea muritorului

44-4748-5556-6263-64

TABLOUL AL III-

LEA (65-86)Marele zbor spre

origine i dialogul cuDumnezeu

Cosmic 1. zborul cosmic2. haosul i geneza3. rugciunea in spaiul cosmic4. inefabilul rspuns

65-66

67-7071-7475-86

TABLOUL AL IV-LEA (87-98)

Hyperion revine la

menirea sa

Terestru/Cosmic

1. cadrul natural2. rugciunea omului i invocarea final ctre

Hyperion3. eliberarea geniului de povara iubirii pmntene

87-8990-9697-98

Tabloul I: Debuteaz cu formula de basm care plaseaz povestea de iubire ntr-un timp i spaiu generalvalabile i sugereaz nc de la nceput irealitatea idilei.

Versurile urmtoare conturaz portretul fetei de mprat care se transform ntr-un simbol al tinereii iinocenei. Portretul fetei este concretizat prin intermediul unor superlative i comparaii de factur popularcare exprim, deodat, frumuseea, perfeciunea - prea frumoas fat, unicitatea - era una, sacralitatea -Cum e fecioara ntre sfini/ i luna ntre stele, dar ni se ofer i o motivaie a aspiraiei ei ctre superior.

De altfel, fata de mprat poate fi considerat i un simbol al omului comun care aspir ctre mplinire,dorete s-i depeasc condiia strmt, limitat de muritor. Astfel, fata i ndreat atenia ctre Luceafr,de care se simte atras tocmai datorit superioritii i nemuririi lui. Atracia este reciproc, Luceafrulregsind n fat modalitatea de relevare a sentimentelor umane necunoscute lui, o cale de cunoatere iimplicit de desvrire. ntlnirea celor doi are loc n oglind, n somn, n vis, spaii ale nonrealitiisugernd imposibilitatea unei ntlniri reale.

Fata rostete dou chemri iar Luceafrul se smulge din sfera sa si se ntrupeaz din cer i mare ntr-

un tnr voievod i din noapte i soare ntr-un mort frumos cu ochii vii un zburtor angelic i demoniccare o sperie prin nemurirea lui, astfel nct fata i refuz cererea de a-l urma (intuind c aceasta nseamnmoartea) i i cere la rndul ei s devin muritor. Fluxul alegoric din prima parte a poemului se ncheie cudecizia Luceafrului de a recurge la sacrificiul suprem, de a-i jertfi nemurirea

Tabloul al II-lea descrie o idil pmnteasc ntre fata de mprat devenit Ctlina i Ctlin. La polulopus Luceafrului i chiar fetei de mprat, Ctlin este viclean copil de cas, Biat din flori i de pripas,/Dar ndrzne cu ochii, reuind s o nvee pe fat meteugul iubirii, dup modelul vntoului i schimbndtraseul privirilor ei dinspre n sus ctre n jos. Fata ajunge astfel s-i piard unicitatea devenindfrumoas, mndr, copil, Ctlina - nume asemntor cu al muritorului tocmai pentru a demonstraasemnarea celor doi. Ei sunt exponeni ai aceleai lumi, simbolul perechii n plan uman.

Cnd fata contientizeaz asemnarea de structur i de ideal cu muritorul Ctlin accept dragosteaacestuia uitnd visul de luceferi.

Tabloul al III-lea cuprinde calatoria Luceafarului printre stele si convorbirea cu Demiurgul (materiauniversal, superior organizat, absolutul).

Prima secven suruprinde zborul cosmic, cuprinznd o viziunie cosmic grandioas, depind cumult cunotinele comune ale contemporanilor lui Eminescu: viteza cu care zboare Luceafarul este vitezaLuminii: "Ci de mii de ani treceau / n tot attea clipe", spaiul cosmic este ntr-o perpetu cosmogonie:Vedea ca-n ziua cea denti/ Cum izvorau lumine, elementele sunt dominate de fora de atracie care nulas loc dezordinii: O sete care-l soarbe

Poetul materializeaza ideile abstracte, surprinde concret ideea originii lumii, a infinitului, a forelorcosmice: viteza luminii este concretizat prin fulger: "Parea un fulger nentrerupt / Ratacitor prin ele",naterea universului prin apariia luminii, haosul prin vai si dealuri: i din a haosului vi

7/29/2019 1. Luceafarul

3/4

Peisajul cosmic scap oricrei determinri temporale i spaiale, pentru ca Luceafrul reface in sensinvers istoria creaiei: "Caci unde-ajunge nu-i hotar,/ Nici ochi spre a cunoaste, /i vremea-ncearca n zadar /Din goluri a se naste // Nu e nimic si totusi e / O sete care-l soarbe, / E un adnc asemene / Uitarii celeioarbe."

Spatiul unde traieste demiurgul este infinitul, neantul adnc, ca abisul uitarii, caracterizat de groazapropriului vid si de setea de absorbtie. Luceafarul este un urias ce strabate luminile de stele, depasestecreatiunea, e mai presus de spatiu, timp, moarte, si prin aceste asemanari egal cu demiurgul. UmanizareaLuceafarului se realizeaz printr-un singur cuvnt - "dor" din versul: El zboar, gnd purtat de dor".

A doua secven surprinde convorbirea cu Demiurgul, stabilind nc de la nceput condiia de fiinsortit eternitii, eternitate pe care ns nu o mai dorete: " De greul negrei vecnicii/ Parinte, ma dezleaga".El nazuieste catre uman, ctre statutul de fiin muritoare, singura capabil de cunoatere prin iubire: "Reia-mi al nemuririi nimb / Si focul din privire/ Si pentru toate sa-mi n schimb/ O ora de iubire. Motivul orei deiubire este frecvent ntlnit n lirica eminescian, surprinznd condiia superioar a omului de geniu, singurulcapabil de sacrificiul suprem pentru implinirea unui ideal. Motivul apare si in poemele Pe lng plopiii farasot: O ora sa fi fost amici/ Sa ne iubim cu dor/ S-ascult de glasul gurii mici/ O ora si sa mor sau in Sara pedeal: Astfel de noapte bogata/ Cine pe ea n-ar da viata lui toata

Refuzul Demiurgului este dublu motivat.

Luceafarului i este refuzata cerearea pt. ca el face parte dintr-un ntreg, pe care l-ar descompune.Lumea insasi ar trebui sa moara, ar nsemna ca nsusi Demiurgul sa se atinga pe sine, sa isi negeperfectiunea: ti dau catarg langa catarg/ Ostiri spre a strabate/ Pamantu-n lung si marea-n lat/ Dar moarteanu se poate.

n discutia cu Demiurgul, Luceafarul primeste pt. prima data numele de Hyperion care n limbagreaca (hype-ion) nseamna cel care merge deasupra si care reprezinta omul ca fiinta morala superioara. (nmitologia greaca, spune Hesiod, Hyperion este considerat fiu al cerului, tata soarelui si al lunii. Dupa Homerel este un titan ucisi si care ar fi devenit nsusi soarele - lumina , intelepciunea).

Pe de alta parte, cererea lui Hyperion este refuzat si datorita absurditatii dorintei unei conditiiinferioare. Este astfel realizata antiteza intre lumea oamenilor comuni si lumea fiintelor superioare: Noi nuavem nici timp, nici loc/ Si nu cunoastem moarte, n timp ce piar oamenii cu toi, S-ar nate iari

oameni./ Ei numai doar dureaz-n vnt/ Deerte idealuri /.../ Ei doar au stele cu noroc/ i prigoniri de soarte/Toti se nasc sprea a muri/ Si mor spre a se nasteImposibilitatea de a mai cobori treptele de oraganizare ale materiei universale il determina pe

Demiurg sa ii ofere in schimb orice ar putea constitui marirea umana: intelepciune, har artistic, putere:Cere-mi cuvantul meu dentai -/ Sa-ti dau intelepciune? Vrei sa dau glas acelei guri/ Ca dup-a eicantare/ Sa se ia muntii cu paduri/ Si insulele-n mare? Ti-as da pamantul in bucati/ Sa-l faci imparatie// Itidau catarg langa catarg/ Ostiri spre a strabate/ Pamantu-n lung si marea-n larg

Dialogul ia sfrsit prin sublinierea de catre demiurg a inutilitatii sacrifiului: "Si pentru cine vrei samori?/ ntoarce-te, te-ndreapta/ Spre-acel pamnt ratacitor/ Si vezi ce te asteapta"

Tabloul al IV-lea surprinde idila pamanteasca dintre Catalin si Catalina, intr-un cadru romantic, accentuand

ideea implinirii aspiratiei spre fericire a perechii pamantene. Atmosfera este feerica, intima protectoarepentru cei doi tineri, recreata prin intermediul unor motive tipic romantice, specific eminesciene: sara, luna,tramurand din apa, cranguri, mandri tei. In acest cadru ne este relevat un altfel de Catalin decat cel jucaus dincel de-al doilea tablou. Seriozitatea lui Catalin este simbolica, eul liric sugerand metamorfoza barbatului

prin dragoste. Barbatul comun, intamplator, devine barbatul unic prin dragoste: Durerea mea o curma/ Caciesti iubirea mea dentai/ Si visul meu din urma

Imaginea tradarii este de fapt o revelatie a schimbarii specific umane sub impulsul timpului care nulasa nimic identic cu sine. Nimic nu ramane la fel. Totul este dominat de miscare, de schimbare, de moarte

A treia invocatie a Luceafarului semnifica dorinta fiintei pamntene de a-si prelungi fericirea prinprotectia unei stele cu noroc: Cobori in jos, luceafar bland/ Alunecand pe-o raza/ Patrunde-n codru si ingand/ Norocu-mi lumineaza

Refuzul Luceafarului este de fapt constatarea diferentelor fundamentale ntre cele doua lumi: chip delut nefiinta capabila de orice forma, cercul stramt nemarginire, norocul determinare, mortalitate nemurire, caldura/ pasiune/ schimbare rationalitate/ raceala/ identitate cu sine: Ce-ti pasatie, chip de lut/

7/29/2019 1. Luceafarul

4/4

Dac-oi fi eu sau altul?// Traind in cercul vostru stramt/ Norocul va petrece/ Ci eu in lumea mea ma simt/Nemuritor si rece

Finalul este tipic Shopenhauriean. Tonul nu este de amrciune sau de tristee, ci de senintate rece afiinei care i-a neles statutul superior i nsinugrarea.

Particulariti stilistice:

Poemul eminescian este o capodoper nu numai prin profunzimea ideilor, ci i prin perfeciuneaformei , prin acea potrivire fr gre a cuvintelor limbii romne, astfel:

Nivelul fonetic: prezenta unor fonetisme specific moldovenesti, cu valente arhaice: rzima, mple, braNivelul morfologic si sintactic: forme temporale arhaice apa unde-au fost cazut,Nivel lexical:

- limbajul popular, arhaic, regional pentru muritori: Vin!, Dar, Da' ce vrei, mri Ctlin?/ Ia du-t'de-i vezi de treab."

- cult, literar, neologic pentru Luceafr i Demiurg: sfera, chaos, genuni, reapos etc.Nivelul stilistic:

antiteza: geniu om comun

epitete: pmnt rtcitor, corbii negre, metafore: chip de lut, foc de soare, cercul vostru strmt comparatii: l nconjor/Ca nite mri, Iar umbra feei strvezii/ E alb ca de cear oximoronul: mort frumos cu ochii vii, hiperbola: venea plutind n adevr, rsai c-o-ntreag lume inversiunea: viclean copil,

Nivelul prozodic: ritm imabic, rima incrucisata, masura de 7-8 silabe