1. Terminologie Seisme Tunami CMSE

8/16/2019 1. Terminologie Seisme Tunami CMSE

http://slidepdf.com/reader/full/1-terminologie-seisme-tunami-cmse 1/121

IMPACTUL RISCURILOR NATURALEŞI ANTROPICE ASUPRA

MEDIULUI

Universitatea “Babes Bolyai ” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinta şi Ingineria Mediului

Catedra de Evaluarea şi Gestiunea Mediului

Lector dr. Nicoleta BRIŞAN



1. Terminologie



HAZARD ? RISC ?

DEZASTRU ?

VULNERABILITATE ?

CATASTROFA ?

ANALIZA RISCULUI ?

IMPACT ?

EVALUAREA RISCULUI ? TRATAREA RISCULUI ?



De la simple fenomene la

dezastre… Fenomennatural

Risc natural

Hazard natural

Dezastru natural

Depasirea unor praguri sau intervale critice

potenţial distructiv

elemente vulnerabile

Netratare corespunzătoarea riscurilor

Depasirea unor praguri sau intervale critice



1. HAZARD Pr obabilitatea de apariţie - într- o anumită

perioadă de timp – a unui fenomen potenţialdăunător pentru om, pentru bunurile acestuia,ca şi pentru mediul înconjurător în ansamblul

său(White, 1974; Varnes et al., 1984; Einstein 1988,1997;

Starosolszky şi Melder, 1989; Zăvoianu, Dragomirescu, 19Horlick-Jones et al., 1995;Murck et al., 1997; Dikauşi

Jäger, 1996; Grecu, 1997, Plate, 2002 etc.).

Întotdeauna hazardul reprezintă o amenin ţare şi nuevenimentul în sine.



Hazardele naturale sunt fenomene potenţial dăunătoare

societăţii, declanşate de manifestări extreme ale uno procese naturale (Bălteanu, Şerban, 2005)

Apariţia lor este probabilă într -un areal şi într -un intervallarg de timp, dar aleatorie (alea=lat. zaruri)

1. HAZARD



Mai este definit ca:

probabilitatea de schimbare rapida a unei

stari sau conditii stabile intr-un sistem

(Scheidegger, 1994)

1. HAZARD



Hazardul conţine un anumit grad de periculozitateHazardele pot include condiţii latente care potreprezenta ameninţări viitoare

Fiecare hazard este caracterizat prin:locaţie,intensitateprobabilitate

1. HAZARD



• Probabilitatea spa ţ ial ă de manifestare a unuiasau a mai multor hazarde

(Crozier, Glade, 2005 în Goţiu, Surdeanu, 2007)

2. SUSCEPTIBILITATEA



măsura în care poate fi afectat un sistem (naturalsau antropic), expus unui anumit tip de hazard

este o functie a intensităţii evenimentului

cheia diminuării riscului

3. VULNERABILITATE



Se masoaraindirect pe baza unor indicatori(saracia, tipul constructiv etc.) constituiti in

indiciPoate fi estimata cantitativ dar ramane otrasatura intrinseca si dinamica care seidentifica in mod concret doar in timpul unuievenimentDepinde decapacitatea sistemului de areacţiona la modificarea condiţiilor de mediuextern şi intern si de numerosi alti factori

3. VULNERABILITATE



Factorii luaţi în calcul pentru evaluareavulnerabilităţii (după ADPC, 2000)

Factori fizici Factori sociali Factori motivaţionali

Activităţi economiceResursele disponibileInfrastructura şi

serviciileCapitalul umanFactori de mediu

Structurile familialeCalitatea şi structuraconducerii

Structurile de luare adeciziilor

Nivele de participareConflictele existenteOrgaizaţiile comunitareRelaţiile cu structurile

administrativeLegăturile cu vecinii

Atitudinea faţă deschimbareIniţiativaCredinţe religioase,

ideologiiFatalism, descurajareDependenţă-

independenţăSolidaritatea,

cooperareaOrientarea spre trecut,

prezent sau viitor



Factorii de care depindevulnerabilitatea:

• gradul de expunere la un tip de pericol (ameninţare);• gradul de educa ţie referitor la pericolul la care este expusă populaţia• calitatea arhitecturii

• tehnicile adecvate construirii locuinţelor şi altor edificii• calitatea urbanizării şi a serviciilor publice , a terenurilor pe care se

construieşte şi locuieşte, prezenţa sau absenţa măsurilor adecvate de protecţie;• gradul de organizare a societăţii

• capacitatea de interacţiune şi dialog între instituţii• voinţa politică a conducătorilor şi a decidenţilor , capacitatea echipelor

de planificare pentru a orienta dezvoltarea fizică, socio-economică şi culturalăţinând cont de măsurile de prevenire şi reducere a riscurilor;

• capacităţile instituţiilor care prestează ajutor în situaţii de urgenţă



Vulnerabilitate sociala: rezultata dindezintegrarea patternuilor socialeVulnerabilitate economica: data de accesul laresurseVulnerabilitate politica: prin accesul limitat lareprezentare si putere

Vulnerabilitate culturala : prin complexul decredinte si obiceiuriVulnerabilitate psihologica: data de nivelulredus de constientizare publica

3. VULNERABILITATE



gradul în care transformări ale parametrilor externi induc schimbări în

atributele interne ale unui sistem,

este de fapt

expresia rezistenţei pe care acesta o opune laschimbare .

4. SENZITIVITATE



• „capacitatea unui sistem, a unei comunităţi sausocietăţi de a rezista sau de a se schimba pentru aobţine un nivel funcţional şi structural acceptabil.

Aceasta este determinată de gradul în caresistemul social este capabil de a se autoorganiza

şi de abilitatea acestuia de a -şi mări capacitateade învăţare şi adaptare, incluzând capacitatea dea se reface în urma unui dezastru” (ISDR).

5. REZILIENTA



“posibilitatea de a cădea într-o primejdie, într-un necaz, într-o pagubă;

pericol posibil”

(Vol. III Dicţ. lb. române. Ed. Acad., p. 753)

6. RISC



Probabilitatea de expunere a omului şibunurilor acestuia în faţa acţiunii unuianumit hazard, de o anumită mărime.

6. RISC



pericol posibil, cauzat demanifestăriextreme (violente) alefenomenelor naturale

Risc natural

mediului natural oameniisocietatea,

în ansamblul ei

6. RISC



presupune două laturi:

Fenomenul fizic aşacum este el şi

posibilitatea de repetarea lui la scări şi cu efecte

mult mai mari

Potenţialul acestuia de aproduce dezastre dediferite grade unor

grupuri de oameniaflate într-un anumitstadiu de percepţie, de

cunoaştere

6. RISC



pericol posibil, cauzat de activităţi umane(antropice)

Risc antropic

6. RISC



doi oameni trec un ocean, unul într-un:

hazard ≠ risc

apă adâncă şi valuri mari

barcă cu vâsle

HAZARD?

transatlantic

RISC?

6. RISC



Risc = hazard x vulnerabilitate• R = f (A,E,V,I,t,s)• A– alea, eveniment concret

• E – elementele supuse impactului unui eveniment(populaţia şi valorile materiale)• V– vulnerabilitatea (gradul de fragilitate al

elementelor de risc)• I – rezilienţa (capacitatea unui sistem de a face sau nu

faţă la un fenomen extrem• t – timpul• s – spaţiul

6. RISC



situaţia în care evenimentul de risc s -aprodus şi efectele sale depăşesccapacitatea de adaptare imediată din

partea comunităţii umane

7. DEZASTRU



efectul perturbator care provoacă într -un teritoriu un episod natural

extraordinar şi care adesea presupune pierderi de vieţi omeneşti.

De obicei, termenul de dezastru este preferatde specialiştii englezi, iar cel decatastrofă decei francezi. Acestea descriu aproximativ acelaşi tip de situaţie

7. CATASTROFA



Catastrofă naturală este catastrofa rezultată din

fenomene naturale de origine geologică, hidro -meteorologică etc. (de exemplu seisme, erupţiivulcanice, tornade etc.);

Catastrofă naturalăCatastrofă ecologică

Catastrofă tehnologică

7. CATASTROFA



Catastrofă ecologică este un eveniment dezastruosale cărei consecinţe sunt considerabile asuprastructurii şi funcţionării ecosistemelor afectate şi

care provoacă o degradare uneori ireversibilă aresurselor naturale biologice . Amploarea uneicatastrofe ecologicenu este legată în mod obligatoriu denumărul de victime umane pe care le provoacă, ci de extinderea pagubelor pecare ea le cauzează naturii şi resurselor sale (naturale).

* Mareea neagră a petrolierului Exxon Valdez



7. CATASTROFA



Catastrofă tehnologică este provocată de otehnologie rău stăpânită, ceea ce provoacă un

impact foarte greu asupra populaţiei afectate,care se poate traduce printr- un numărconsiderabil de victime.

* Catastrofa de la Cernobâl



7. CATASTROFA



Catastrofism este teoria evoluţiei, potrivit căreiaapariţia de noi grupe de organisme a urmatapariţiei periodice a unor cataclisme care au atino scară globală şi care au provocat cvasi -extincţia

florelor şi faunelor anterioare.

* Confirmare parţială datorată recentelor descoperiri privind perioadele de extincţii masive şi proba că ele aucoincis, parţial, cu cataclisme planetare legate deciocniri ale Terrei cu asteroizi.

7. CATASTROFA



Emergenţa catastrofelor naturale• Presupune existenţa a două ingrediente strict necesare:

Ex .

Un cutremur de pământ în Peninsula Kamcheatka

O furtună în mijlocul Antarcticii

Un seism în aria oraşului Mexico

NU prezintă riscuri care se

pot concretiza în catastrofenaturale

Risc ce a degenerat într-ocatastrofă naturală cu

victime umane.

Ocurenţa unui fenomennatural deosebit de violent

O mare concentraţie depopulaţie umană respectiv

de investiţii civil -industriale



Risc, catastrof ă/dezastru

Riscul şi catastrofa/dezastrul

se asociază termenilor de:

posibilitate realitate



• Raportul dintre hazard, vulnerabilitate, risc si dezastru este sintetizatastfel:

“Hazardul poate fi privit ca situatia în care exista un anumit risc deproducere a unui dezastru, mai ales din cauza faptului ca o comunitateumana este situata într-o pozitie de vulnerabilitate”. Apar astfel treietape în evolutia unui fenomen natural ce are potentialul sa generezeconsecinte negative:

1. etapa de hazard,2. apoi riscul ca acesta sa afecteze un areal vulnerabil,3. iar în final se poate ajunge la dezastru.

Riscul se gaseste la intersectia dintre hazard si vulnerabilitate.

Hazard, Risc, Vulnerabilitate, Dezastru



Rela ţ ia : hazard - risc – dezastruFenomen de

origine antropică

Hazard antropic

potenţial distructiv

Risc antropic

Dezastru de natură

antropică

Sursariscului

Sursariscului

Fenomennatural

Risc natural

Hazard naturalelemente

vulnerabile,

societatea umană

Dezastru natural

Netratare corespunzătoarea riscurilor



Riscuri naturale si antropice

34%

catastrofe denatura antropica

66%

catastrofenaturale

victime

Seisme - 41%

Inundatii - 30%

Cicloni tropicalisi furtuni - 14%

Vulcanism - 2%

Catastrofe de naturaantropica - 13%

8. IMPACTUL



68% dintre acestea s-au produs în regiunile lumii atreia , plus Japonia şi Australia, în medie, circa2066 victime/dezastru ,

în SUA şi Canada valorile au fost de 19morţi/dezastru,

în Europa vestică, de 99 morţi/dezastru.

Repartiţia pe glob dezastrelor:

8. IMPACTUL



Persoaneafectate dedezastre

naturale glob(1975-2000)

Sursa: Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, UNEP, 2002.

Statistic



Persoane afectatede diferite tipuri dedezastre naturale

(1975-2000)


Statistic

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

1 9 7 5

1 9 7 7

1 9 7 9

1 9 8 1

1 9 8 3

1 9 8 5

1 9 8 7

1 9 8 9

1 9 9 1

1 9 9 3

1 9 9 5

1 9 9 7

1 9 9 9

M i l . l o c .

Cutremure Inundaţii Temperaturi extreme Secete



Persoane

afectate deaccidenteindustriale peglob (1980-2000)


0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000

1980

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

Cernobâl, Ucraina, 1986Bhopal, India, 1984

Baia Mare, Romania, 2000



Costurileeconomice alemarilor dezastrenaturale(miliarde USD)din perioada1950-2000




Numărul dezastrelor naturale pe tipuri (1991-2005)

Source o fdata: EM-DAT : The

OFDA/CREDInternational

DisasterDatabase.



Distributia globala si regionala a dezastrelor dupa origine(1991-2005)

Source of d ata: EM-DAT : The

OFDA/CREDInternational Disaster

Database.



Numărul de persoane ucise de dezastre naturale (a) simedia numarului de persoane ucise la un milion de

locuitori (b) (1991-2005)

(b)

(a)



Daune economice rezultatedin toate tipurile de dezastre

naturale in intervalul 1991-2005 (2005 US mld.$)

Source of d ata: EM-DAT : The OFDA/CREDInternational Disaster Database.



Impact – statistică anul 2005700 de catastrofe naturale anuale la nivel mondial

Ex.

2005 6 fenomene naturale catastrofale- inundaţiile din India,

- uraganul Katrina (SUA),

- uraganul Rita (SUA),

- uraganul Stan (America Centrală),

- seismul din Pakistan şi India,

- uraganul Wilma (Mexic, SUA,

Caraibe) (Anctil, 2008)

91.000persoane ucise

170 mld. dolariPagube materiale





Num ărul de victime pe categorii decatastrofe naturale

Seisme

Inundaţii

Cicloni tropicali şifurtuni

Vulcani

Evenimente catastrofice denatură antropică

41%

30%

14%

2%

13%

*

Impact – statistică anul 2005



…2010?• Dezastrele naturale au reprezentat o

realitate sumbra!

• Efecte(exclusiv decembrie):▫ 260.000 morti▫ 222 miliarde de dolari pierderi economice

15 mld. de dolari in 2009

• Cauze:▫ cutremure, inundaţii, erupţii vulcanice, alunecăride teren, taifunuri, geruri sau valuri de căldură



…2010?

• Evenimente relevante:

▫ Cutremurul din Haiti – 12 ianuarie 20107 grade pe scara Richter230.000 de morticauza celor mai multe decese din 2010!



…2010?


▫ Cutremurul din Chile – 27 februarie, 20108,8 grade pe scara RichterDe 500 de ori mai puternic decat cel din Haiti1.000 de morti si pagube suportabile!eficienta procesului de management al risculuiseismic



…2010?• Evenimente relevante:

Alte cutremure…Cutremurul din Turcia –8 martie

6,1 grade pe scara Richter41 victime

Cutremurul din China –14 aprilie

7,1 grade pe scara Richter

2698 victime



…2010?


▫ Virusul AN1H1Circa 18.000 morti209 state şi teritorii de pe Glob au confirmatapariţia virusului



Factori implicaţi în creşterea impactului

fenomenelor cu caracter de risc

Ex.1804 < 1 mld.

1927 2 mld.

1960

1999 6 mld.

3 mld.

M ultiplică în progresie geometricămanifestările extremeale factorilor naturalişi

antropici asupra,societăţii umane şiasupra mediului.

Cre şterea demografic ă

2025 8 mld.



Populaţiaprevăzutăpentru2015 pentruprimele 10mari oraşe ale

lumii, înraport cupopulaţia lordin 1990

Cre şterea demografic ă



Crearea grupurilor defavorizate

peste 90% din numărul total al victimelor dezastrelor naturale aparţin ţărilor sărace, în curs de dezvoltare,

Asia este pe primul loc cu peste 70% din acesttotal





- Concentrarea populaţiei- Concentrarea bunurilor economice

Sporirea vulnerabilităţii locale înfaţa catastrofelor naturale

Expansiunea marilor ora şe





Neglijenţă privind previziunea

Măsuri şi acţiuni insuficiente de prevenire

Creşterea vulnerabilităţii polulaţiei





Ex. Schimbările climatice fac parte dingeodinamică – au existat de-a lungultimpului geologic perioade ale Terrei,glaciare urmate de perioade interglaciare

Ciclicitatea unor hazarde naturale





AgriculturaCreşterea animalelorExploatarea resurselor minerale

Intensificarea proceselor industrialeDezvoltarea tehnologiei, etc.

Activit ăţi antropice





8. Analiza, evaluarea şi tratarea riscurilor încontextul procesului de management al riscurilor

Managementul riscului ,

conform definiţiei date de Oficiul Naţiunilor Unite pentru recuperarea după dezastre

este:

proc esul pub l ic de eva luare- recunoaştere şi acceptare aexistenţei unui risc, de luare a deciziilor şi de aplicare a

măsurilor necesare pentru a -l evita sau p entru a-l redu cela nivele acceptabile prin reglementări şi prin

întreprindere de acţiuni adecvate.



Stabilirea contextului

Analiza hazardului

Analiza riscurilor

Identificarea riscului

Evaluarea şi ierarhizareariscurilor

Tratarea riscurilor

Monitorizare şi

revizuire

Comunicareşi

consultare

8. Analiza, evaluarea şi tratarea riscurilor încontextul procesului de management al riscurilor



• Etapa 1: Stabilirea contextului

• Etapa 2: Hazard▫ Identificarea▫ Descrierea fenomenelor cu potenţial periculos

analiza vitezei de apariţie şi de manifestareaprecierea gradului de predictibilitate a acestor

fenomene,determinarea / estimarea duratei

▫ Evaluarea frecvenţelor de apariţiecorespunzătoare

Evaluarea risculuiRisc specific = hazard x vulnerabilitate

Risc total = hazard x elementele supuse riscului x vulnerabilitate



• Etapa 3: Analiza riscului▫ Identificarea, descrierea şi cuantificarea elementelor derisc▫ Evaluarea vulnerabilităţii acestora▫ Pe baza datelor din aceasta etapa anterioara si cea

anterioara se face o analiza a riscului in termeni de probabilitate (probabilitatea spaţio-temporală deaparitie a riscurilor) sigravitate (analiza consecinţelor,estimarea impactului)

Evaluarea risculuiRisc = hazard x vulnerabilitate




• Etapa 4: Realizarea hartilor de risc

• Etapa 5: Evaluarea propriu-zisa a riscului▫ Stabilirea nivelurilor de risc▫ Analiza cost-beneficiu

• Etapa 6: Stabilirea prioritatilor

Evaluarea riscului

Risc = hazard x vulnerabilitate




Evaluarea şi ierarhizarea riscurilor

se referă la compararea nivelurilor de risc estimate cunivelurile prestabilite pe baza unor criterii ;

are ca scop determinarea nivelul de risc pentru perspectivaacceptarii lui sau a adoptării de măsuri specifice pentrudiminuarea lui

implică judecăţide valoare făcute în funcţie de anumiţi factori:politicilegislativide mediusociali



Tratarea riscurilor

proces care se desfăşoară în cazul în care în urma analizei

şi evaluării riscului reiese un risc intolerabil sau inacceptabil

se referă la dezvoltarea şi implementarea unui plan de măsuride diminuare a riscului şi de reducere a impactului

planul trebuie să includă şi consideraţii privind alocarearesurselor financiare şi de altă natură, precum şi termene deacţiune



• Hazardul = când se produce evenimentul cu potenţialdăunător şi care sunt factorii declanşatori ?

• Susceptibilitatea= unde se produce hazardul, care estearia potenţială de extindere?

• Riscul= care sunt elementele aflate în pericol?* Evaluarea hazardului se face concomitent cu evaluarea

susceptibilităţii urmând apoi evaluarea riscului

PE S URT



Analiza, evaluarea şi tratarea riscurilor PE S URT

tratarea riscului

RISC



În funcţie de geneză:

Hazarde naturale(în care fenomenele

respective sunt declanşatede factori de mediu)

Hazarde antropice(au la bază diferiteactivităţi antropice)

Hazarde complexe( înlănţuire de două sau

mai multe hazardenaturale şi antropice)

Riscuri naturaleRiscuri antropice Riscuri de tip

NATECH

RISC



Ti i d i i



Tipuri de riscuri



Activităţi generatoare derisc

Fenomene globale cu caracter derisc

AgriculturaExploatarea resurselor

Industrie

TehonologieTransporturi

Intensificarea riscurilor naturale: eroziunea solului,aridizareaclimatică, deşertificarea, alunecări deteren, inundaţii, încălzirea climatică

Deprecierea stratului de ozon

Creşterea cantităţii de dioxid de carbon din

atmosferă

Degradarea factorilor de mediu

Reducerea biodiversităţii

Riscuri antropice

Ri i d ti NATECH



riscuri tehnologice induse de riscuri naturale

CutremureInundaţii

Alun ecări de terenUraganeFurtuni

etc.

Incendii Explozii

Intoxicări cu substanţe periculoase

Poluare

etc.

Riscuri de tip NATECH



2. Riscul seismic şiriscul indus de valurile tsunami



probabilitatea ca un cutremur de pământ, de o anumitămagnitudine, să se manifeste într -un teritoriu, într-un interval detimp, cu consecinţe asupra populaţiei şi a bunurilor materiale createde aceasta cât şi asupra mediului înconjurător

reprezintă probabilitatea ca efectele sociale sau economice aleunui cutremur, exprimate în bani sau victime, să egaleze sau sădepăşească valorile aşteptate la un anumit amplasament într -un

anumit interval de timp (Mândrescu, 2000) produsul dintre “periculozitatea seismică” şi “vulnerabilitatea”

unui teritoriu.

Riscul seismic



• Riscul seismic este major în regiunilemobile din punct de vedere tectonic(limitele dintre plăcile tectonice) aleglobului

Riscul seismic



Distribuţia seismelor



CERCUL DE FOC

AL

PACIFICULUI



http://www.emsc-csem.org

http://www.emsc-csem.org/






http://www.emsc-csem.org

http://www.emsc-csem.org/index.php?page=home






• este nevoie de trei staţiiseismice pentru localizareaepicentrului unui cutremur

•Se trasează apoi un cerc a căruirază este egală cu distanţa de lastaţie la epicentru (aceeaşiprocedură pentru toate cele trei

staţii)

•Epicentrul este localizat laintersecţia celor trei cercuri

Detectarea epicentrului seismelor

Vitezad l i



Distan ţastaţie seismică – epicentru

Vitezaundelor secundare4,6 km/s (vit. medie - Vrancea)

undelor primare7,8 km/s (vit. Medie Vrancea)

Vitezele undelor primare şi secundare depind

de structura geologică a zonei

seismograma

t s-t pseismograf



Staţii seismice

EPICENTRU



1 mai 2003 - estul Turciei ( magnitudinea 6,4 pe scara Richter)• 167 morţi şi 600 răniţi (tragic este faptulcă 140 de victime au fostcopiiîngropaţisubdărâmăturileuneişcoli)• S-au înregistrat numeroase replici, din care una a atins magnitudinea de

5 grade pe scara Richter.

24 decembrie 2003, în Iran (magnitudinea de 6,3 grade)\• 41000 de morţi , 45 000 răniţi• 2300 salvaţi de sub dărâmături .

2003, Algeria (teritoriu situat în mare parte pe contactul dintre plăcileAfricană şi Europeană)

• cutremur de 6,7 grade pe scara Richter • a produsmoartea a peste 700 persoane .

Impactul seismelor



8 octombrie 2005 - cutremur în Pakistan-India▫ A produs distrugeri grave de locuinţe, şcoli, spitale , inclusiv clădiriguvernamentale, căi de comunicaţie , de pe osuprafaţăde 25000 km2

▫ Au fostînregistraţi50000 de morţi , 60000 grav răniţi▫ 3 milioane de oameni aurămas fără adăpostîn preajma venirii ierniihimalayene.

13 ianuarie 2010- Republica Haiti (magnitudinea de 7 grade)▫ numărul victimelor s-a estimat a fide 230 000 , cei care aurămas fărălocuinţe ridicându-se la 1 milion▫ peste 3 milioane de locuitori au fost într-un fel sau altulafectaţide cutremur ▫ Capitala ţării a fost în cea mai mare parte dărâmată , printre clădirileimportante care au fost distruse sau variatenumărându-se PalatulPrezidenţial,ClădireaParlamentuluişi Catedrala Naţională.

Impactul seismelor





Energia totală eliberată

Distanţa de la hipocentruNatura materialului din subsol

Timpul total al cutremurului (durata vibraţiilor )

Tipul construcţiilor Densitatea populaţiei

Nivelul de pregătire al populaţiei etc.

Factorii de care depinde impactul:



Natura materialului din subsolsi riscul seismic

granite masivenefracturatecalcaregresii

MATER IAL

E

R IGIDE

Ş

I

COMPACTE

MATE

R IALE

SLAB

COMPACTATE

pietrişurinisipuri uscateargile uscate

intensitatea seismicărelativă 0-1-1,5

intensitatea seismicărelativă 1,6-1,8-2,1

+ UMIDITATEintensitatea seismicărelativă 2,8-3,9



Stratul de rocă (compact)

Suprafaţa solului

Hipocentrul

Latitudine, longitudine,adâncime,magnitudine

Amplificarea mişcării undelor datorită solului

Natura materialului din subsol si riscul seismic




Amplitudinea seismelor

Durata seismelor Intensitatea seismelor


cresc în roci puţinconsolidate

Rocade baz ă

Sedimenteslab

consolidate

Sedimentebine

consolidate

Sedimentesaturate (noroi)

Undeseismice

Ap ă

Risc mai ridicat



Rolul naturii geologice a terenurilor supuseşocurilor seismice a fost clardemonstrat prin efectele seismului care a afectat Mexico în 1985 ,avariind sau distrugând 7.400 imobile aflate la mai multe sute de kmde epicentru.

O mare parte a oraşului este construit pe vechi depozite lacustre, puţinconsolidate şi impregnate cu apă . Imobilele construite pe acestesectoare au suferit o distrugere generală , pe când cartierele ridicate pe

un substrat stâncos au fost ferite de distrugeri.amplificarea undelor de şoc în terenurile mobile auatins valori de 8-50 ori mai mari decât în terenurilecu substrat dur .



Alaska, 1964

Kaliningrad, 2004

Nori de praf rezultaţi din alunecarea

de teren cauzată de cutremurul din1994, California

Vibraţia pământuluiFalierea suprafeţeipământuluiLichefierea soluluiDistrugeri în masaSupraînălţări sauprăbuşiri de terenIncendii şi exploziiAvalanşeInundaţii

Tsunami

Japonia1964,

Forme ale impactuluiseismelor



• reprezintă încercările de estimare cu precizie a locului şia momentului în care se va produce un cutremur.

Se realizează cu ajutorul:Studiilor statistice care evalueaza frecvenţa seismelor în trecutSemnelor care preced un seism

Diminuarea impactului1. Previziunea sau predi cţ ia seismelor



• Acumulăride energie în rocile din apropierea faliilor active (GPS)• Mici mişcări de avertizare• Deformări ale solului• Variaţia nivelului apei în puţuri• Emanaţii de anumite gaze(radon) – identificate în China & Rusia• comportamentul ciudat al animalelor

Diminuarea impactului

Precursori seismici



Controlul calităţii mediului construit Întocmirea unor planuri de administrare a

stocului de clădiri identificarea ariile susceptibile cutremurelor depământ

Identificarea structurilor vulnerabile distrugerii în urma zguduirii

Elaborarea hărţilor de hazard seismic (bazate peistoria seismică şi supoziţii rezonabile)- prognoza

Întocmirea hărţilor de microzonare seismică

Diminuarea impactului

2. Metode de prevenire







"Nicăieri în lume nu există un

centru populat atât de expusseismelor provenite repetatdin aceeaşi origine".

Char les Richter

(într-o scrisoare din 15 martie 1977,adresatăguvernului României)





Vrancea – cea mai importantă zonă epicentralăHipocentru: 70-170 km (130-150 km)

magnitudine maximă M= 8-9 grade Richter

periodicitate de 40 – 100 de ani

Ex.10 noiembr i e1940: -

M= 7,4500morţi,4.000răniţi

4 martie 1977: - M=7,21.580 victime, 32.900locuinţegrav avariate



• Documentele scrise consemnează producerea unorcutremure în

anii 1471, 1679, 1681, 1738, 1802 (rămas în memoria oamenilordrept “cutremurul cel mare”), apoi în1829, 1838, 1868, 1894 .

• În secolul XX activitatea seismică cea mai intensă, cu cutremuredepăşind magnitudinea 4, s-a înregistrat în anii 1929, 1940, 1941,1942, 1948, 1952, 1959, 1977 şi 1990 , cele din 1940 şi 1977

având caracter catastrofal .• În secolul nostru, uncutremur semnificativ (cu magnitudine de

6,2 pe scara Richter ) s-a produs în octombrie 2004 .



România face parte din a doua regiune seismică importantă dupăcentura CIRCUMPACIFICĂ fiind inclusă în cadrul seismicităţii

regiunii Mediteraneene.În prezent, în Bucureşti există2453 imobile construite în

perioada dintre cele două războaie,fără respectarea normelor deprotecţie seismică . Expertiza recentă a imobilelor a condus laîncadrarea a122 dintre acestea înclasa I de risc seismic.



City Number of vulnerable

buildingsNumber ofinhabitants

Bacau 6 208.643

Barlad 6 78.786

Braila 4 232.409Brasov 8 312.481

Bucharest 123+ ... 2.011.305

Buzau 1 146.926

Campina 2 40.297

Iasi 49 347.606

Roman 1 81.731

Suceava 1 118.183

Targu-Mures 1 164.132Vaslui 6 78.735

Număr de clădiri vulnerabile

Număr delocuitoriOraşul

Sursa: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, România)



Number of vulnerable schools

CityRequiringtechnical

assessment

Having atechnical

report

Havingtechnical

documents

Total

Bacau 1 - - 1

Barlad 11 - - 11Brasov 7 2 - 9Bucharest 13 7 2 22Constanta - - 1 1Craiova 2 - 5 7Galati 1 2 - 3Giurgiu 2 - - 2

Iasi 3 5 - 8Pitesti - 1 1 2Ploiesti 1 5 - 6Sibiu 3 1 - 4Vaslui 10 - - 10

Total 54 23 9 86

Număr de clădiri de şcoli vulnerabile

totalOraş Care aunevoie deevaluaretehnică

Care auraporttehnic

Care audocumen-

taţietehnică

Sursa: MinisterulEducaţieiCercetării, Tineretuluişi Sportului, România



Proiectul “ RISK U.E. “ ( ianuar ie 2001- septembrie 2004)

Abordare avansată referitoare ladi fer i te scenar i i de r i sc se i smic p ent rudiferite oraşe din Europa



Barcelona Bitola Bucharest Catania Nice Sofia Thessaloniki

3.5

4.5

5.5

6.5

7.5

8.5

9.5

10.5

NA

WP1. UTCB

LARGEST HISTORICAL EVENT

3.5

4.5

5.5

6.5

7.5

8.5

9.5

0.5

WP1. UTCB

Barcelona Bitola Bucharest Catania Nice Sofia Thessaloniki

20 th CENTURY Secolul XXCele maimari seismedin istorie

Intensitatea local ă (MSK) a celor mai puternice seisme înregistrate de- a lungul istoriei în 7 oraşe din Europa

Staţii seismice din România





• Staţie seismică auxiliară în sistemul Internaţional de MonitorizareSeismică

• Înregistrează permanent mişcările solului şi transmite datele în timp re

Centrul Interaţional de Date din Viena şi la Centrul Naţional de Date dBucureşti

• Participă la testarea sistemului global de verificare a experienţelor nuc prin mijloace seismologice



• Sistemul de avertizare seismică în timp real pentru Bucureşti se bazează în determinarea hazardului

seismic pentru Bucureşti, peproprietăţile seismotectonice aleseismelor de adâncime intermediarăşi anume: epicentru staţionar şi osursă seismică considerabilă. Acestecaracteristici ale seismicităţii permitrealizarea unui sistem simplu, robustşi ieftin, care permiteavertizareaseismică cu 25 de secunde

înainte.

Poziţia relativă a hipocentrelor şi aepicentrelor faţă de Bucureşti

(zona de risc)

Diminuarea impactului - sistemul de avertizareseismic ă în timp real pentru Bucureşti



• Oferă timp necesar pentru întreruperea :activităţilor cu grad ridicat de pericol (reactoare nucleare,apă grea, combinate chimice etc.)Distribuției de utilităţi: gaz, electricitate, apa etc.alimentării cu energie electrică în cazul trenurilor şimetrourilor

Diminuarea impactului - sistemul de avertizareseismic ă în timp real pentru Bucureşti



Tsunami



valuri seismice marine care sedeplaseazăcu viteze foarte mari(700-800 km/h)şi care pot cauzadistrugeri la mii de km distanţă, decealaltă parte aoceanului.



apar cel mai des în Oceanul Pacific şi în Indiilede EstUnul dintre cele mai mari tsunami:

În Oceanul Atlantic, în urma cutremurului din 1noiembrie 1755 care a afectat Lisabona

Valul a atins o înălţime de 7 metri faţă de nivelulnormal, afectând inclusiv zona de coastă a Olandei



Conform bazei de date a NOOA (National Oceanic and Atmospher ic Administration) există:

- 2400 surse de Tsunami

– 7000 de locaţii de unde se pot declanşa valuri Tsunami

-81% Oceanul Pacif ic - 9% M area M editeranean ă-7% Oceanul Atl antic -2% Marea Neagră- 1% Oceanul I ndian)

-89% Oceanul Pacif ic -6% Oceanul Atlantic -3% M area M editeranean ă-2% Oceanul I ndian)





CAUZA EVENIMENTE % TOTALMORŢI

ALUNECĂRI DETEREN

65 4,6 14661

CUTREMURE 1171 82,3 390929

ERUPŢII VULCANICE

65 4,6 51643

NECUNOSCUTĂ 121 8,5 5364TOTAL 1422 100 462597

Cauze ale valurilor tsunami de-a lungul ultimilor 2000 de ani (IOC, 1999)



Distrugerea de vieţiomeneştiDaune materialeRăspândirea bolilor Distrugerea unor ecosisteme

“Marele val de pe coasta Kanagawa”, pictură japoneză

Impactul valurilor Tsunami



•Insula Alaska•Insulele Hawaii• NV Oc. Pacific•California•Insulele Caraibe•Coastele Atlanticului

•Golful Mexic



Metode de diminuare a impactului

• Monitorizare

▫ Procesul se bazează pe o tehnologiefoarte performantă, fapt care presupunecosturi foarte mari, mai ales pentruzonele slab dezvoltate



• Resticţionarea zonelorpredispuse riscului

▫ Zona din Hawaii, care a fostdistrusă de tsunami-urile din 1946şi 1960 a fost reconstruită pe unteren mai elevat iar în loculacesteia s-a construit un parc


d d d l



• Realizarea unor diguri în largul mării

▫ Produc spargerea preventivă a valurilor▫ Previn invazia apelor în zonele urbane


d d d l



• Educarea populaţiei

▫ Sisteme de avertizare

▫ Planuri de evacuare▫ Înţelegerea pericolului implicatde tsunami

Pedeapsă de laDumnezeu

45%

Fenomennatural

35% Atac cu

Percepţia riscului de cătrepopulaţia dinPapua Noua Guinee (1998)


Documents

1. Terminologie Seisme Tunami CMSE