126252298 Particularitati de Ingrijirea a Bolnavului Cu Ciroza Hepatica

8/13/2019 126252298 Particularitati de Ingrijirea a Bolnavului Cu Ciroza Hepatica

1/48

Lucrare de diplomaPARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU

CIROZA HEPATICA ATROFICA LAENNEC


2/48

Numai o viata scurta ne este acordata sifiecare ar trebui sa si puna intrebarea :

- cum as putea sa mi investesc puterilemele astfel incat sa aduca cel mai marefolos ?

- cum as putea face mai mult pentruslava lui Dumnezeu si pentru folosulsemenilor mei ?

caci viata numai atunci are valoare cand efolosita pentru atingerea acestor scopuri.


3/48

CUPRIN

I Notiuni de antomie si fiziologie a ficatului

I.1 Anatomia ficatuluiI.2. Histologia ficatuluiII. Fiziologia ficatuluiII.1. Functia biliaraII.2. Functia antitoxicaII.3. Functia de depozitII.4. Functia de sintezaII.5. Functia de coagulareII.. Functiile metabolice ale ficatului

III. !iroza "epatica #aennecIII.1. $efinitieIII.2. %tiopatogenieIII.2.1. Factori toxici & alcoolulIII.2.2. Factori infectiosiIII.2.3. Factori dietetici' nutritionali si carentialiIII.2.4. Factori ai terenului (endogeni)III.2.5. *landele endocrineIII.2.. Factori imunologici

III.2.+. Factorii staza biliara si sanguinaI,. !lasificarea cirozelor,. Histogeneza si anatomia patologica generala a cirozelor,I. Fiziopatologia cirozelor,I.1. -ulburari circulatorii intra si extra "epatice,I.2. taza si "ipertensiunea portala' ascita,II. Forme clinice & simptomatologie & debut,II.1 /erioada preascitica,II.2. /erioada ascitica 0

- modificari endocrine - modificari "ematologice


4/48

- tulburari de coagulare - tulburari neroase - tulburari cardioasculare - perturbari renale - splenomegalie

- modificari digestie.,III. %xamenul obiecti al ficatului,III.1. etode fizice de explorare a ficatului,III.1.1. Inspectia generala,III.1.2. /alparea,III.1.3. /ercutia,III.2. etode biologice de explorare a ficatului,III.2.1. %xplorari morfologice & punctia biopsica "epatica,III.2.2. %xplorari functionale & laparoscopia,III.2.3. %xamene de laborator,III.2.4. %xplorari asculare & splenoportografiaI . $iagnosticul cirozelorI.1. $iagnosticul pozitiI.2. $iagnosticul diferential. %olutie si complicatii.1 %olutia cirozelorx.2. !omplicatiile cirozelor.2.1. Hemoragiile digestie.2.2. -rombozele si tromboflebitele portale

.2.3. %ncefalopatia "epatoportala.2.4. !oma "epatica.2.5. Infectii intercurenteI. -ratamentul cirozelorI.1. -ratament medical. $ietaI.2. -ratament c"irurgicalI.3. -ratamentul complicatiilorI.3.1. -ratamentul cirozei "epatice compensateI.3.2. -ratamentul cirozei "epatice decompensate

I.4. /rofilaxia cirozelorII. /rognosticulIII. 6olul asistentei medicale in ingri7irea unui bolna cu ciroza"epaticaIII. /lan general de ingri7ire pentru pacientul cu ciroza "epaticaI,. $osare de ingri7ire & ingri7irea bolnailor cu ciroza "epatica,.1. !azul I.,.2. !azul II.,.3. !azul III.

,I. Fise te"nice de lucru pe cazuri concrete,I.1. %fectuarea punctiei abdominale


5/48

,I.2. Administrarea i. a solutiei de *lucoza 58,I.3. Administrarea i.m a /enicilinei * 4.999.999ui :ibliografie

I! NOTIUNI DE ANATO"IE I FIZIOLOGIE

A FICATULUI

I.1. ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glanda a aparatului digestiv, organ

intraperitoneal plin, de consistenta erma. Ficatul cantareste la adult1!""-1#""g cu vasele golite. $ste situat in lo%a su&diaragmatica

'(epatica) in (ipocondrul drept. $ste alcatuit din doi lo&i inegali, cel

drept iind de circa * ori mai mare decat cel stang.

Ficatul are doua ete + una superioara convexasi alta inferioara

plana, viscerala.

Fata superioara e limitata prin doua margini + una posterioara mai

groasa si alta anterioara, mai ascutita.

e ata inerioara se o&serva doua santuri sagitale si un santtransversal de aspectul literei /. aceste santuri delimitea0a lo&ul

drept, lo&ul stang, lo&ul patrat ventral si lo&ul piegel dorsal.

eare2 a descris noua segmente cu vasculari0atie si topograie

&iliara independenta, segmentele iind despartite printr-un tesut

con%unctiv densiicat.

In santul transversal se ala (ilul icatului, prin care patrund

nervii si vasele icatului si ies canalele (epatice, &iliare si limatice

ale organului, alcatuind pedunculul (epatic.

Ficatul are doua invelisuri+


6/48

- un invelis serospendinte de seroasa peritoneala, care inveleste

tot icatul, este aderent direct la diaragm 3

- al doilea invelis e capsula Glissoncare acopera icatul si intra la

nivelul (ilului in interiorul organului, de-a lungul vaselor si

cailor &iliare.

4asculari0atia icatului este asigurata de artera (epatica, care

aduce sangele arterial si de vena porta care aduce sangele venos

unctional. angele pleaca de la icat prin venele supra(epatice care

colectea0a tot sangele din acest organ si se varsa in vena cava

inerioara.

4asele limatice se aduna intr-o retea su&seroasa care a%unge la

ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreatic colienali cu lima

colectata de pe ata inerioara si din limaticele septurilor

intra(epatice. Nervii icatului provin din ple5ul (epatic alcatuit din i&re

simpatice care ies din ganglionul celiac si din i&re parasimpatice care

se desprind din am&ii nervi vagi.

I.!. ITOLO6IA FICATULUI

Capsula icatului este alcatuita din tesut con%unctiv si elastic.

7in capsula pornesc, de la (il spre interiorul icatului, septuri

i&roase care constituie suportul con%unctiv al elementelor vasculare,

&iliare, limatice si nervoase.

$lementele con%unctive provenite din capsula impreuna cu trama

reticulara, care repre0inta suportul celulelor (epatice, constituie ceea ce

se numeste structura mezodermicaa icatului.

In aara de aceasta mai e5ista si structura endotelialaalcatuita din

celule (epatice.

Lo&ului i se atri&uie o orma (e5agonala avand in centru vena

centrolo&ulara la care a%ung venulele din reteaua perilo&ulara. In

oc(iurile acestei retele se gasesc cordoanele (epatocelulare alcatuite

din doua randuri de celule cu dispo0itie radiara '8emoc9). La unirea

mai multor lo&uli se ormea0a spatiile :iernan, in care sunt ase0ate

vasele sanguine si limatice, canalele &iliare si nervii.


7/48

Cercetarile recente arata ca unitatea morounctionala a icatului

este acinul hepaticalcatuit dintr-o masa inorma de (epatocite, dispuse

in %urul unei venule porte 'vena a5iala).

O grupare de !-; acini tri&utari unei venule a5iale alcatuieste un

acin complex, iar ; acini complecsi si cativa acini simpli reali0ea0a un

conglomerat de acini.

epatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei

porte a5iale ormea0a 0ona intai de (epatocite 3 (epatocitele situate la

perieria acinului ormea0a 0ona a treia 'celule adaptate unctiei de

depo0it) 3 intre ele se situea0a 0ona a doua cu (epatocite care ac

sc(im&uri de glicogen intre 0one . Conorm sc(emei lui $ppingere se

vor&ea de cordoane (epatocelulare dispuse in doua randuri , intre ele

iind canaliculul &iliar care la perierie se indreapta spre sinus. Intre

(epatocite si sinus se situea0a spatiile 7iesse 3 in acest el (epatocituluii se atri&uie doi poli + unul vascular si altul &iliar.

otrivit conceptiei acinoase e5ista lamele unicelulare , care se

intretaie intre ele , la incrucisari iind vasele.

In acest el (epatocitul este scaldat pe !-; ete de sinusoide, iar pe

celelalte ete vine in contact cu !-; canalicule &iliare.

epatocitul emite vilo0itati mai mici si mai rare catre canaliculul

&iliar.

II! FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrata prin aptul

ca dupa o (epatectomie partiala regenerarea incepe dupa !< de ore,atinge ma5imul in


8/48

Functia &iliara comporta secretia si e5cretia &ilei, cu rol important

in digestia si a&sor&tiagrasimilor, in a&sor&tia vitaminelor liposolu&ile

'A, 7, $, :), in a&sor&tia ierului si calciului alimentar.

=ila se varsa in intestin in cantitate de *""-1"""ml in !< ore. $a

contine >?@ apa si urmatorii componenti principali +

- saruri &iliare 3

- pigmenti &iliari 3

- colesterol 3

- lecitina 3

- saruri anorganice.

II.!. FUNCTIA ANTITOICA

Functia antito5ica consta in aptul ca icatul dispune de activitati

prin care su&stantele to5ice de o5igenare e5ogena, ca si acelea re0ultate

din meta&olismele endogene, sunt transormate in su&stante mai putin

to5ice. Aceasta unctie este reali0ata de icat cu a%utorul proceselor de

coagulare a acestor su&stante cu sulul, de e5emplu 'actiunea de

sulocon%ugare).

II.;. FUNCTIA 7$ 7$OBIT

Ficatul este un important depo0it de vitamine + A, =!, =1!, 7, :.

$l intervine in convertirea carotenilor in vitamina A, in transormarea

vitaminei=! in car&o5ila0a, in con%ugarea vitaminei =! pentruormarea ermentului gal&en respirator, in procesul de sinteti0are a

protrom&inei cu a%utorul vitaminei :.

II.


9/48

inte0a ermentilor necesari proceselor vitale e indeplinita intr-o

oarte mare masura de icat.

Fermentii sunt comple5e macro-moleculare legate de grupari

active , iar sinte0a lor repre0inta o activitate la&orioasa a (epatocituluisi

necesita integritatea anatomica si unctionala a icatului .

II.#. FUNCTIA 7$ COA6ULA8$

O parte dintre actorii care intervin in procesul de coagulare sunt

sinteti0ati in icat. Astel i&rinogenul, protrom&ina sunt sinteti0ati in

icat. Tot aici este sinteti0ata si (eparina, o su&stanta anticoagulanta.

II.*. FUNCTIIL$ M$TA=OLIC$ AL$ FICATULUI

Functiile meta&olice ale icatului se e5ercita in meta&olismul

glucidic, protidic si mineral.

I# me$a%oli&mul 'lucidic, icatul intervine in osorilarea si

polimeri0area glucidelor in glicogen, asigurand re0erve de gluco0a si

mentinerea (emosta0iei glicemice .

La nevoie a&rica gluco0a din proteine si grasimi

'gliconeogene0a). Meta&olismul glucidic (epatic este

insulinodependent.

I# me$a%oli&mul pro$eicicatul are unctie proteinoormatoare side ec(ili&ru proteic. inteti0ea0a al&umina, ?"@ din ala-glo&uline,

#"@ din &eta-glo&uline, protrom&ina si i&rinogen.

I# me$a%oli&mul lipidelorintervine in a&sor&tia grasimilor si in

osorilarea lor, in sinte0a de esteriicare a colesterolului, in sinte0a

lipoproteinelor, osolipidelor si trigliceridelor.


10/48

I# me$a%oli&mul mi#eral, actionea0a prin depo0itarea ierului si a

cuprului si intervine in reaparitia apei si a electrolitilor 'ionii de Na, Cl,

:) in organism.

III! CIROZA HEPATICA ATROFICA LAENNEC

III.1. 7$FINITI$

Ciro0a (epatica este o suerinta cronica cu evolutie progresiva,

caracteri0ata morologic prin de0organi0area ar(itectonicii (epatice

datorita metapla0iei tesutului con%unctiv care ormea0a &en0i de

sclero0a ce incon%oara sau ragmentea0a lo&ulii iind determinata de

distructia (epatocitara si de regenerarea nodulara3 &iologic prin

alterarea severa a sindroamelor de activare me0enc(imala, de(ipertensiunea portala si de insuicienta (epatocitara, prin

posi&ilitatea e5acer&arii sindromului e5creto&iliar si a aceluia de

(epatoli0a3 clinic prin stadii avansate de insuicienta (epatica, insotite

de semnele de (ipertensiune portala.

III.!. $TIOATO6$NIA


11/48

II.!.1. Factorii to5ici alcoolul

Alcoolul ingerat su& orma diverselor &auturi alcoolice, %oaca un

rol important in producerea ciro0ei.

Actiunea nociva a alcoolului asupra icatului se e5ercita pe doua

cai +

- calea directa asupra tesutului (epatic cand este consumat in

cantitate crescuta, su& orma de &auturi alcoolice tari si mai ales

cand e consumat pe nemancate, ca aperitiv. Ficatul, sarac in

glicogen in aceasta perioada a 0ilei re0ista mai putin la actiunea

to5ica directa asupra lui, ca si atunci cand se asocia0a alti actori

(epatoto5ici sau cand puterea de re0istenta a icatului este sca0uta

'lues, T=C, (ipertiroidism, inanitie) 3

- calea indirecta a alcoolismului cronic, cu le0iuni de

gastroenterita cronica, cu tul&urari de apetit, de secretie, de

digestie si de a&sor&tie, la care se adauga deseori diete

insuiciente si de0ec(ili&rate, %oaca cu siguranta un rol

important in gene0a ciro0elor.

Actiunea alcoolului se adauga astel la carente in proteine sivitamine necesare troicitatii (epatice.

II.!.!. Factorii inectiosi

8olul cirogen al (epatitelor acute virotice apare tot mai evident

de0voltarii ulterioare a procesului cirotic. Ciro0ele sunt precedate totdeauna de o (epatita su&acuta sau

cronica sau de o distroie (epatica necrotica, stari care se pot numi

precirotice.

$voluea0a spre ciro0a in special ormele de (epatita epidemica cu

o atroie a icatului in care sclero0a apare ca un proces cicatricial.

7e asemenea sunt supuse cronici0arii si transormarii in ciro0a

(epatitele epidemice cu orme clinice prelungite, ormele cu recadere,

ormele sclerogene.


12/48

In cronici0area (epatitei acute si evolutia ei spre ciro0a, %oaca un

rol important, pe langa intensitatea le0iunilor din a0a acuta, si alti

actori care impiedica vindecarea lor, sau le agravea0a + eorturi i0ice

in convalescenta, a&ateri alimentare, inectii intercurente, vaccinari,

dispepsii intestinale, repaus insuicient.

$volutia acestor orme spre ciro0a are loc ie in directa continuare

a procesului acut, ie dupa o perioada de latenta de cateva luni sau ani.

Trecerea procesului anatomic de la o (epatita acuta la (epatita cronica

si ciro0a a putut i urmarita prin &iopsii (epatice.

II.!.;. Factori dietetici, nutritionali si carentiali

$5perimental, s-au putut o&tine sclero0e (epatice prin diete &ogate

in grasimi sau sarace in proteine. 7ietele de0ec(ili&rate carentate in

actori lipotropi produc, de asemenea, steato0e (epatice si ciro0e.

Avitamino0ele avori0ea0a cronici0area (epatitelor inlamatorii ca

si sclero0a icatului.

Corectarea dietelor cirogene prin diete normale, ace sa disparainiltratia grasa a icatului si opreste evolutia proceselor inlamatorii si

sclerogene. La om, tul&urarile nutritionale si carentiale au ost

descrise , tot mai mult, drept cau0e ale unor ciro0e.

Ciro0ele copiilor sud-aricani sau pelagra copiilor din Camerun sau

Arica de ud apar in special datorita alimentatiei predominant

glucidica 'in special cu porum&), saraca in proteine si vitamine.

Aceste ciro0e produse prin diete de0ec(ili&rate si carentate, trec

printr-o a0a initiala de steato0a. Ficatul de oame / e un icat gras. Iniltratia grasa accentuata si prelungita conduce la degenerari

celulare si i&ro0a diu0a pericelulara,

Ciro0ele alcoolicilor recunosc cau0e nutritionale asociate la

alterarile digestive produse de alcool.

III.!.


13/48

In unele ciro0e ara cau0e evidente cirogene in antecedente, sau in

ciro0ele survenind la persoane cu anumite tipuri morologice, au ost

invocati actori constitutionali. Cercetatorii au descris tipul

(ipotiroidian sclerogen recvent la cirotici si care ar avori0a aparitia

&olii, de asemenea tipul musculos-atletic s-ar gasi mai recvent la

cirotici.

-a descris o ciro0a (epatica amiliala la copii cu icter cronic si

sclero0a icatului si care ar tine de actori ereditari greu preci0a&ili.

Astel, deecte mari dietetice sau carente multiple in copilarie, pot u0a

si ragili0a icatul, sc(im&and in acelasi timp reactia organismului ata

de diversi actori (epato-to5ici.

III.!.#. 6landele endocrine

8olul glandelor endocrine in aparitia si de0voltarea ciro0elor este

inca incomplet elucidat, dar e5ista de%a un material clinic si

e5perimental, care pledea0a pentru interventia lor, cel putin in anumite

ciro0e. In ciro0ele comune se cunosc mai multe tul&urari endocrine tireo-

ovariene din cau0a etilica a emeii ca si atroia testiculara, depilatia,

disparitia li&idoului si ginecomastia din cursul ciro0elor atroice la

&ar&at.

In legatura cu interventia glandelor endocrine in ciro0e s-au citat si

unele ciro0e in antecedentele carora se gasesc simptome de

(iparoliculinism, mioi&roame uterine , c(isturi ovariene.

ipertiroidismul a ost considerat ca actor cirogen in unele ca0uride gusa tireoto5ica cu ciro0a.

III.!.*. Factori imunologici

8ecent au intrat in discutia cau0elor ciro0elor actorii de ordin

imunologic, mai precis apar legaturi dintre &oala (emolitica perinatala


14/48

si unele ciro0e ale copilariei. Acestor copii 8( po0itiv l-i se transmit de

la mama isoimuni0ine anti 8(, producandu-se o &oala (emolitica

grava, care ar conduce lent spre ciro0a (epatica.

In ultimul timp s-au o&servat mai ales sindroame (emolitice

asociate cu ciro0e, apt care-i ace pe unii autori sa puna pro&lema

e5istentei ciro0elor de origine sanguina.

III.!.?. Factorii sta0a &iliara si sanguina

unt cunoscute ciro0ele cardiace si ciro0ele din mediastino-

pericarditele tu&erculoase constructive, care produc in icat o sta0a

venoasa si in a0ele tardive, sclero0a organului.

ta0a &iliara din icterele mecanice cronice duce recvent la i&ro0a

icatului. Factorul sta0a venoasa produce ciro0a numai in asociatie cualti actori inectiosi, to5ici sau nutritionali.

7in aceasta anali0a a cau0elor ciro0ei, reiese aptul ca nu e5ista

actori cu actiune speciic cirogena, care sa reali0e0e ciro0a prin

actiunea lor i0olata.

Cau0ele ciro0ei sunt multiple si variate.

Numerosi agenti nocivi, variati prin natura lor, pot deveni cirogeni

daca actionea0a lent si indelungat asupra icatului.


15/48

IV ! CLAIFICAREA CIROZELOR

7in punct de vedere etiopatogenetic deose&im urmatoarele tipuri

de ciro0a (epatica+

- ciro0a alcoolica 'ciro0a portala sau grasa) pre0inta doua

variante+

- atroica Laennec 3

- (ipertroica not 6il&ert 3- ciro0a post necrotica 'post (epatitica) in care rolul principal il

detine (epatita virala acuta si (epatita cronica activa3

- ciro0a &iliara poate i3

- primitiva3

- secundara3

- ciro0a din (emocromato0a si din &oala Dillson3

- ciro0a cardiaca carentiala si splenogena '=anti).


16/48

4! ANATO"IA PATOLOGICA A

CIROZELOR

Ma%oritatea ciro0elor incep prin (epatomegalie si sarsesc prin

atroie (epatica.

epatomegalia apare datorita (iperpla0iei con%unctive plus

proceselor de regenerare3 cand aceste procese incetea0a se produceatroia (epatica.

Culoarea icatului varia0a dupa tipul de ciro0a+

- gal&en-ruginie, de o&icei verde-&run in ciro0ele &iliare 3

- rosiatica in (emocromato0a.

upraata poate i regulata, ie glandulara 'ciro0a micronodulara)

sau neregulata , cu noduli de dimensiuni variate 'ciro0a

macronodulara)

Capsula 6lisson este ingropata si pre0inta noduli.


17/48

Microscopic se constata compromiterea structurii (epatice prin

&en0i de tesut con%unctiv care ragmentea0a lo&ulii. Fi&rele de colagen

sunt mai mult sau mai putin mature. e vad insule de celule

plasmocitare si limocite, neocanalicule &iliare degenerescente si

necro0e ale (epatocitelor, noduli de regenerare

VI! FIZIOPATOLOGIA CIROZELOR

4I.1. TUL=U8A8I CI8CULATO8II INT8A I $T8A

$ATIC$

La nivelul icatului, intr-o prima perioada a evolutiei, procesele

inlama-torii si degenerative comprima capilarele sinusoidale

intralo&ulare, iar circulatia sanguina scade in interiorul lo&ului. e

masura ce le0iunile iniltrative si degenerative devin mai importante,

circulatia intralo&ulara scade din ce in ce mai mult, a%ungand in a0eleavansate de sclero0a a icatului la o circulatie ce nu mai repre0inta

decat E sau c(iar mai putin din circulatia normala intralo&ulara.

La cirotici, in aceasta a0a avansata de sclero0a, sangele circula

doar in proportie de !"@ prin lo&ul, iar restul de "@ ocoleste lo&ulul.

In acelasi timp, intreg patul vascular (epatic suera o diminuare

treptata, atat prin le0iunile degenerativ-necrotice, care distrug

ar(itectura lo&ului, cat si prin progresiunea sclero0ei perilo&ulare.


18/48

In aceste conditii de&itul sanguin (epatic scade suerind in primul

rand circulatia prin vasele portale. angele arterial, prin presiunea sa,

mai trece inca in cantitati normale, uneori c(iar sporite, prin marirea

de&itului arterei (epatice si e5tensia patului arterial.

7in ce in ce, circulatia intra(epatica, este repre0entata mai mult de

sange arterial, a%ungand in ciro0ele avansate ca ?#@ din intreaga

circulatie (epatica sa ie de origine arteriala 'normal !#@).

7in cau0a reducerii patului vascular (epatic si a de&itului sanguin

prin icat, care poate scade pana la 1G; din de&itul normal, se

instalea0a o sta0a si ulterior un grad de (ipertensiune in circulatia

portala su&(epatica.

4I.!. TABA I I$8T$NIUN$A O8TALA,

ACITA

ta0a si (ipertensiunea portala raman insa mult timp la valori

moderate prin compensarile circulatorii care au loc la nivelul

anastomo0elor porto-cave prounde si supericiale, care se dilata treptatsi permite trecerea unei cantitati mai crescute de sange portal.

Aparitia sindromului de (ipertensiune portala depinde de

amploarea anastomo0elor porto-cave pree5istente si de timpul pe care

acestea il au la dispo0itie pentru dilatarea lor.

. .ipertensiunea portala este de asemenea amorti0ata prin dilatarea

sinusoidelor splinei, care creste in volum si devine un depo0it al

sangelui portal. Ia nastere astel splenomegalia congestivadin primele

a0e ale ciro0ei portale. 7e la un moment dat al evolutiei ciro0ei (epatice, mecanismele de

compensare ale (ipertensiunii portale sunt depasite si presiunea in

sistemul port creste pana la valori de


19/48

ta0a si dilatarea retelei capilare su&peritoneale atinge de

asemenea valori crescute, de la care transudarea plasmei devine

posi&ila si apare ascita (proces de acumulare a serozitatii transudate

in cavitatea peritoneului).

In patogenia ascitei iau parte si alti actori in aara de

(ipertensiunea portala. 7intre acestia cei mai importanti sunt +

- (iposerinemia, cresterea permea&ilitatii capilare 3

- retentia de sodiu, cu oliguria consecutiva.

7in cau0a (ipertensiunii portale si in special in conditiile unor

salturi &ruste ale tensiunii nervoase la care iau parte ie trom&o0e

venoase ie tul&urari vasomotorii, venele dilatate din peretele digestiv

se rup si se produc (emoragiile digestive, (emateme0e sau melene.

In aceste ca0uri, descarcarea presiunii nervoase portale este aratata

de scaderea de volum a splinei.

VII! FOR"E CLINICE ( I"PTO"ATOLOGIE (

DEBUT

4II.1. $8IOA7A 8$ACITICA

7e&utul poate sa ie asimptomatic sau necaracteristic.

rimele semne sunt +

- aspectul de sindrom asteno-nevrotic 'an5ietate, atiga&ilitate,

somnolenta, insomnie) 3 sau

- dispepsie &iliara 'inapetenta, greturi, &alonari postprandiale,

intoleranta la alcool) 3 sau

- enomene (emoragipare 'epista5is, gingivoragii, menometroragii,eruptii purpurice).

Uneori &oala evoluea0a timp indelungat ara nici un semn, prima

maniestare iind o (emoragie digestiva superioara sau diagnosticul

este pus cu oca0ia unei interventii c(irurgicale.

4II.!. $8IOA7A ACITICA


20/48

ACITA-deriva de la cuvantul grecesc Has9os sac sau &urdu si

repre0inta acumularea de lic(id in cavitatea peritoneala.

In perioada de stare pe langa maniestarile amintite se constata

pre0enta unor semne la nivelul mucoaselor si al tegumentelor,

modiicari (epatice si splenice, modiicari endocrine si nervoase,

ascita, edeme, (idroperitoneu si pertur&ari cardio-vasculare, renale si

(ematologice.

Icterul survine episodic in unele cri0e, ca semn de pra&usire prin

necro0a (epatocitara, in altele, cum sunt ciro0ele &iliare, are un

caracter permanent 3

telutele vasculare apar in parte superioara a toracelui 'decolteu)

mai recvent la cei cu (ipertensiune portala. Mucoasa linguala si

cea %ugala sunt carminate. Tegumentele eminentelor tinere si

(ipotenare sunt rosii, dand aspectul de eritro0a palmara. e pot

intalni si eruptii purpurice 3

Ficatul este marit de volum in "@ din ca0uri, de consistentacrescuta pana la duritate, cu marginea ascutita, cu supraata

regulata sau granuloasa, mai rar cu macronoduli. C(iar in ca0urile

atroice, icatul este mare la inceput pentru ca ulterior sa se

micsore0e pana la disparitie su& re&ordul costal 3

plenomegalia este repre0entata "->"@ din ca0uri. $ste de

volum varia&il, de gradele II-III, de consistenta crescuta de regula

nedureroasa. 7eseori splenomegalia e insotita de semne(ematologice, de (ipersplenism, anemie, leucopenie,

trom&ocitopenie 3

ipertensiunea portala se maniesta la inceput prin meteorism si

prin aparitia circulatiei colaterale e5terne si interne 'varice

esoagiene) 3


21/48

Ascita apare recvent ca semn de insotire a &olii, ea putand i

intalnita in orice orma de ciro0a.te pre0enta de regula in ciro0a

atroica Laennec de origine etilica, cand se reace oarte usor 3

$demele apar in a0e mai avansate, de o&icei insotitoare aleascitei. unt al&e, moi si cand sunt neinluentate de tratament,

constituie un element sum&ru pentru prognostic 3

idrotora5ul drept poate i intalnit in ;-


22/48

plenomegalia din ciro0a (epatica este re0ultatul distensiei

mecanice a splinei, cu acumulare de sange si ingrosarea capsulei

splenice3

Modiicari digestive apetitul este capricios, deseori scade,

uneori se pierde complet, &alonarea epigastrica postprandiala

devine intens %enanta, deseori dureroasa.

Constipatia se intalneste intr-o a0a, apoi diareea se instalea0a

pentru cateva saptamani.

caunele apar decolorate in unele perioade ale &olii.

Fe&ra, cand apare, este ca o e5presie a necro0ei sau inlamatiei

(epatice sau a unor aectiuni supraadaugate.

VIII! E)A"ENUL OBIECTIV AL FICATULUI

entru e5plorarea o&iectiva a icatului se olosesc metode fizice

si probe de laborator.Acestea din urma orientea0a asupra capacitatii

unctionale a icatului.

4III.1.M$TO7$ FIBIC$ 7$ $LO8A8$ A FICATULUI

$5plorarea i0ica a icatului consta in metodele de investigatie

cunoscute +

- Inspectia 3

- alparea 3

- ercutia.

4III.1.1 Inspectia generala


23/48

Inspectia generala urni0ea0a elemente pentru diagnostic si

prognostic. tarea de nutritie este alterata, &olnavii apar emaciati mai

ales la ata si la e5tremitati.

La mucoase si tegumente se urmareste coloratia icterica.

La pometii o&ra%ilor se pot vedea retele venoase. Uneori se pot

o&serva elemente purpurice pe tegumente.

Cercetarea temperaturii e o&ligatorie, (ipertermia intalnindu-se in

multe &oli ale icatului.

Inspectia a&dominala arata deseori o crestere in volum si pre0enta

unei &ogate circulatii colaterale, &om&area om&ilicului. =olnavul are

a&domen de &atracian / cand se ala in clinostatism si a&domen in

desaga / cand se ala in ortostatism.

4III.1.! alparea

$ principala metoda de e5aminare a icatului. $a pune in evidenta

o eventuala (epatomegalie, urni0ea0a date asupra marimii icatului, a

consistentei, a supraetei, a mo&ilitatii si a sensi&ilitatii sale la

presiune. e e5ecuta in decu&it dorsal si apoi in ortostatism.

4III.1.;. ercutia

ercutia este necesara pentru a sta&ili corect dimensiunile icatului.

4III.!. M$TO7$ =IOLO6IC$ 7$ $LO8A8$ A

FICATULUI

Metodele &iologice de e5plorare a icatului sunt +

- morologice 3- unctionale 3

- vasculare.

4III.!.1. $5plorari morologice + punctia &iopsica (epatica

Punctia biopsica hepaticaeste una dintre cele mai utile mi%loace

de diagnostic cu conditia ca le0iunile sa ie cat mai diu0e. unctia se


24/48

ace cu acul Meng(ini. $ste o e5plorare atraumatica, cu accidente rare

'1,#@) si cu o mortalitate oarte sca0uta '",";@-",#@).

e va pregati &olnavul psi(ic, e5plicandu-i-se necesitatea si lipsa

de pericol a punctiei. e va ace o determinare preala&ila a timpului de

sangerare si coagulare, a timpului Juic9 si a numarului de trom&ocite.

Cu 1-! 0ile inainte se administrea0a &olnavului vitamina : si C,

clorura de calciu si un (emostatic prescris de medic.

Inaintea punctiei se ace o clisma evacuatoare si se administrea0a

o in%ectie cu Mialgin.

Tegumentele vor i &ine de0inectate si se va ace o aneste0ie

locala cu rocaina !@ sau cu Novocaina !@. Locul in care se ace

punctia este varia&il. La &olnavii la care icatul depaseste arcul costal e

preera&il ca punctia sa se aca direct prin peretele a&dominal. In

celelalte ca0uri, locul de electie al punctiei este in al I-lea spatiuintercostal, pe linia a5iala anterioara, in 0ona de matitate. =olnavul este

ase0at in decu&it lateral stang, eventual avand ase0ata su& torace o

perna sau un sul pentru a-i largi spatiul intercostal. e roaga &olnavul

sa aca un e5pir prelungit si in aceasta po0itie, in stare de imo&ilitate

respiratorie se introduce rapid trocarul prin perete pana in icat. e ac

cateva miscari de rotatie pentru a sectiona un ragment de icat, se

adaptea0a la trocar o seringa de 1"-!"cm; cu care se reali0ea0a

aspiratia in timp ce se retrage trocarul. La nivelul locului de punctie seaplica o punga cu g(eata iar &olnavul ramane culcat 1-! ore in decu&it

lateral, dupa care va i ase0at pe spate. $l va lua o masa usoara

'lic(ide) la !-; ore dupa punctie si va manca mai consistent seara.

=olnavul va pastra repausul la pat !< de ore timp in care se va controla

pulsul si tensiunea arteriala.

Contraindicatiile punctiei (epatice sunt +

- sindroame (emoragipare, cu indicele de protrom&ina su& *"@ 3- un numar de trom&ocite su& >""."""Gmmcu& 3

- icatul de sta0a 3

- &anuiala de c(ist (idatic sau a&ces (epatic 3

- icter de lunga durata.

Complicatiile care pot surveni sunt +

- (emoragia prin plaga de punctie3

- (emoragia in pleura sau peritoneu 3


25/48

- pleure0ia3

- punctia altor organe 'colon, rinic(i).

Fragmentul de icat e5tras este spalat cu o solutie clorurata

i0otonica si apoi i5at si pregatit pentru e5amenul (istopatologic.

=iopsia (epatica are valoare diagnostica pentru+

- ace distinctia intre ciro0a, neoplasme primitive sau secundare,

amiloida0a3

- preci0area diagnosticului etiopatogenetic al unui icter '(emolitic,

prin o&structie, prin (epatita).

4III.!.!. $5plorari unctionale laparoscopia

Laparoscopia da indicatii pretioase cu privire la aspectul

macroscopic al icatului si ve0iculei &iliare in aectiunea (epato-&iliara.

Te(nica + su& aneste0ie locala in regiunea (ipocondrului drept se

practica un pneumoperitoneu si se inci0ea0a apoi peretele a&dominal

anterior cu un trocar.

rin acesta se introduce instrumentul optic 'laparoscopul) cu care

se poate e5amina icatul si ve0icula &iliara.

Aspectul icatului apare deose&it in diverse aectiuni +- &run-verde in icterul prin o&structie 3

- &run-desc(is in icterul prin (epatite 3

- normal in icterul (emolitic.

Laparoscopia poate pune in evidenta aspectul caracteristic al

icatului cirotic si metasta0ele (epatice de la supraata.

cintigraia este o metoda care aduce inormatii asupra tesuturilor

icatului cu a%utorul elementelor radioactive.

4III.!.;. $5amenele de la&orator

a) in sange +

- Ca indice de culoare normala, o stare de anemie moderata, se

gaseste in ma%oritatea ciro0elor in a0e mai avansate .


26/48

- Leucopenia este de asemenea recventa mai ales in ormele

splenomegalice.

- Trombocitopenianu este rara.

- Hipervolemiade peste 1"@ e deseori gasita in ciro0ele Laennec.

- Proteinele plasmatice scad in a0a preascitica si ating scaderi

importante in a0a ascitica, mai ales dupa mai multe evacuari ale

ascitei.

- Hiposerinemiaeste caracteristica, atingand valori de !g@ si c(iar

mai mici. 6lo&ulinele sunt normale sau deseori crescute. 8aportul

serineGglo&uline este de o&icei inversat. Tendinta la reacere a

serinelor este oarte sca0uta.

- Protrombinaeste sca0uta in a0ele avansate ca si i&rinogenul.

- Testele de disproteinemie, in special reactiile Ta9ata-Ara, 6ross

si reactia cu sulat de codamin dau re0ultate intens po0itive siparalele cu starea clinica.

- In ultimul timp ma%oritatea clinicienilor se multumesc cu reactia

de tur&iditate cu t2mol, dupa care te(nica originala Moc Legen

arata in mod normal valori de "-< unitati.

- Hipoglicemia &a0ala e recventa, iar cur&a hiperglicemiei

provocate este inalta si alungita, de tip dia&etic.

- Testul tolerantei galacto0ei este po0itiv.

- Colesterolul sanguin scade treptat, in special ractiuneaesteriicata cunoaste mari scaderi.

- Lipidele plasmaticearata valori normale iar pro&ele de incarcare

cu grasimi '1g de untdelemnG9ilocorp) indica o scadere a unctiei

de osorilare a grasimilor.

- inte0a acidului (ipuric e deicitara.

- Bilirubinaserica este recvent crescuta, c(iar in aara a0elor de

icter clinic. Creste mai recvent &iliru&ina directa dar in unele

ciro0e cresterea priveste ractiunea indirecta. 7intre ermentii inlegatura cu activitatea icatului, scade in ciro0e colinestera0a si

cresc uneori osata0ele alcaline, mai ales in ciro0ele &iliare

- 7o0arile de vitamina A si = arata valori sca0ute in plasma prin

eicienta etapei meta&olice (epatice a acestor vitamine.

$liminarile lor urinare sunt crescute.

Testul eliminarii &romsulaminei '=) devine aproape

totdeauna po0itiv, indicand o scadere a parenc(imului (epatic


27/48

secretor. Acest test constituie un &un indiciu asupra activitatii si

volumului parenc(imului (epatic in ciro0ele ara icter.

&) in urina +

- e gaseste recvent o crestere a urobilinogenului si uneori

pre0enta de &iliru&ina.

- In a0ele de agravare apar albuminuriemoderata si cilindrurie.

- $liminarea 1?-cetosteroi0ilor este sca0uta prin insuicienta

inactivare a corticoi0ilor androgeni de catre icatul u0at.

- In ormele grave se pot gasi acizi aminati' leucina, tiro0ina) ca

martori ai unei mari insuiciente (epatice.

c) in &ila +

- In &ila nu se o&serva tul&urari particulare in legatura cu

procesul cirotic. In a0ele avansate &ila coledociana si cea

(epatica apar gal&en-palide, sla& concentrate din cau0a

unctiei &iliare insuiciente.

- La e5amenul radiologic se constata varice esoagiene,

indicator al (ipertensiunii portale.

4III.!.


28/48

tarea de astenie este accentuata, scularea din pat sau mersul devin

aproape imposi&ile.

Apare treptat si stare de indierenta si somnolenta.

Controlul insuicient al sincterelor si coma (epatica se instalea0a

dupa cateva 0ile sau saptamani, totdeauna aproape ireversi&ile.

Apare uscare esiera. tarea umorala arata aceleasi tul&urari de

insuicienta (epatica din perioada precedenta, agravata adesea si cu

adaugarea unei stari de acido0a, amenintand apropierea comei.K

Moartea in ciro0a Laennec are loc in coma (epatica prin

complicatii (emoragice sau inectioase.

I)! DIAGNOTICUL CIROZELOR

I.1. 7IA6NOTICUL OBITI4

7iagnosticul po0itiv se &a0ea0a pe anamneza, tablou clinicsi pe

investigatiile paraclinice. 7iagnosticul ciro0elor tre&uie sa preci0e0e atat orma clinica a

&olii cat si stadiul ei evolutiv, de acestea depin0and in mare masura

atitudinea terapeutica.

I.!. 7IA6NOTICUL 7IF$8$NTIAL

4a i deose&it de la ca0 la ca0, dupa predominenta simptomelor.


29/48

In ca0urile de ascita, diagnosticul dierential va i acut cu +

- peritonita tu&erculoasa 3

- peritonita carcinomatoasa 3

- ascita din decompensarile cardiace repetate3

- ascita din simi0a pericardica.

Cand e5ista numai (epatomegalie, diagnosticul dierential se ace cu +

- neoplasmul (epatic 3

- c(istul (idatic 3

- siilisul (epatic.

Un diagnostic dierential care tre&uie acut cu atentie este acela cu

(epatita cronica agresiva si cu (epatita cronica cirogena.

In (epatita cronica e5ista semne de re0erve unctionale (epatice+al&u-minuria ramane peste ;,#g@, indicele de protrom&ina peste #"@ ,

= peste *@ , cu timpul de in%umatatire su& 1" minute,

(ipertensiunea portala este ara relu5. reci0area o va ace insa punctia

(epatica, aratand in (epatite pastrarea ar(itectonicii (epatice.

)! EVOLUTIE I CO"PLICATII

.1 $4OLUTIA CI8OB$LO8

$volutia ciro0elor este progresiva. Ciro0ele ascitogene evoluea0a

mai rapid, in 1-! ani.

Ciro0ele &iliare au o evolutie mai indelungata, de #-1"-1# ani. 6reselile de regim alimentar, administrarea unor medicamente in

mod intempestiv, paracente0ele repetate pot i cau0e care gra&esc

evolutia prin instalarea encealopatiei portale, a comei (epatice sau

prin declansarea unei (emoragii digestive. arsitul letal survine prin

(emoragii digestive masive, prin encealopatie portala, coma (epatica,

insuicienta renala sau inectii intercurente, indeose&i pneumonie.


30/48

.!. COMLICATIIL$ CI8OB$LO8

.!.1. emoragiile digestive

emoragiile digestive, (emateme0a sau melena, survin relativ

recvent in cursul ciro0ei, la !"-;"@ din ca0uri, atat in perioada

preascitica cat si in perioada ascitica.

$le au tendinta la recidiva, sunt deseori a&undente si uneori rapid

mortale. 1"-1#@ din cirotici mor prin (emoragie masiva. emoragia

are loc, in ma%oritatea ca0urilor , la nivelul peretelui gastric sau al

esoagului inerior, prin ruperea dilatatiilor venoase din ple5ul

su&mucos, mai rar in alte regiuni. Uneori (emoragiile digestive au loc

Hin pan0a la nivelul capilarelor mucoasei.

emoragiile na0ale, gingivale sau cutanate, constituie simptomeo&isnuite in cursul ciro0ei si nu devin complicatii decat atunci cand

sangerarea este repetata si drenanta.

emoragiile tin de un grad de ragilitate capilara si de o tendinta

(emoragipara pe care le au ciroticii si care sunt generate in primul rand

de o insuicienta (epatica avansata.

emoragiile sunt deseori urmate de icter sau ascita. =ar&atii ac

mai des (emateme0e decat emeile.

7upa (emoragiile mari, splina scade in volum.

.!.!. Trom&o0ele si trom&ole&itele portale

Trom&o0ele si trom&ole&itele din cursul ciro0ei Laennec survin in

toate a0ele evolutiei, dar mai des in a0a terminala.

$le sunt avori0ate de sta0a portala, de resor&tiile to5ice si

&acteriene de la nivelul intestinului.

Clinic, accidentele trom&otice portale im&raca doua orme +- o orma putin 0gomotoasa tradusa printr-o stare su&e&rila

prelungita, %ena sau durere in (ipocondrul drept, usoara pare0a

intestinala si printr-o reacere mai rapida a lic(idului de ascita.

In lic(id apar elemente inlamatorii granulocite si po0itivarea

reactiei 8ivalta. Aceste tul&urari decurg dintr-o trom&o0a

partiala a trunc(iului port sau din trom&o0a unor ramuri

intra(epatice portale. $volutia lor este relativ &enigna si

cadea0a in cateva saptamani dupa un tratament cu anti&iotice 3


31/48

- o orma grava, cu de&ut &rusc prin dureri in a&domenul

superior, urmate la scurt interval de (emateme0e sau melene

masive. O pare0a accentuata intestinala, arata inarctele

produse de trom&o0a. Ascita apare rapid sau creste &rusc,

necesitand evacuarea la scurt interval . Aspectul ascitei devine

deseori (emoragic.

Fe&ra se instalea0a in 0ilele urmatoare. =olnavii a%ung intr-o

stare de colaps circulator si deseori sucom&a dapa cateva 0ile

de evolutie.

.!.;. $ncealopatia (epato-portala

e caracteri0ea0a prin tul&urarea starii de constienta, agitatiepsi(omotorie, tul&urari de vor&ire, insomnie urmata de somnolenta

pana la pierderea cunostintei, delir ' dementa (epatica /).

Concomitent constatam tremuraturi ca &ataile de aripi 'lapping

tremor).

e instalea0a de o&icei rapid, in cateva ore si e declansata de

(emoragii digestive, de o alimentatie cu proteine in e5ces, de

dis&acterii intestinale sau de administrarea unor medicamente ca +

clorura de amoniu, metionina. Cau0a encealopatiei o constituie into5icarea sistemului nervos

central cu su&stante care re0ulta din degradarea proteinelor intestinale

si care nu au putut i meta&oli0ate de icat. Un rol important il detine

N;7e asemenea intervin pierderile de electroliti 'Na, :-)

.!.


32/48

- (emoragii digestive 3

- interventii c(irurgicale.

Inainte de aparitia comei se accentuea0a rapid sindromul cutanat,

apare somnolenta, scade diure0a, apar tul&urarile psi(ice apoi se

instalea0a coma.

In cursul comei se constata (emoragii, diure0a sca0uta, adesea

e&ra si icter, tul&urari neurologice e5trapiramidale, tul&urari psi(ice

polimore.$volutia este recvent atala.

.!.#. Inectiile intercurente

Inectiile intercurente sunt complicatii recvente si de o gravitate

deose&ita in ciro0e, ele constituind de multe ori cau0a sarsitului, deo&icei prin trecerea spre coma (epatica.

Cele mai recvente sunt +

- pneumoniile acute 3

- stailococii 3

- eri0ipel.

ro&lema canceri0arii ciro0ei nu se pune ca o complicatie.

)I! TRATA"ENTUL CIROZELOR

Tratamentul ciro0elor urmareste suprimarea cau0elor, com&aterea

procesului inlamator si a reactiilor imunologice in e5ces, stimularea

regenerarii (epatice si prevenirea complicatiilor. e recomanda spitali0ari la


33/48

1. Asigurarea dietei

7ieta tre&uie sa asigure un regim alimentar complet si &ogat in

vitamine.

Proteinele vor i date 1,#gG9ilocorpG0i, aportul iind redus in

ca0urile cu encealopatie portala.

Glucidelein cantitate de


34/48

7intre diureticele olosite in tratamentul ascitei sunt de preerat

Triemteren ;"mgG0i, Amilorid ;"mgG0i, Furosemid, Neri5,

Uri5.

e olosesc cu mult succes spironolactonele 'aldactone).

entru a o&tine o &una diure0a tre&uie corectata (ipovolemia prin

peru0ii cu solutii (ipertonice de 6luco0a, cu al&umina umana, cu

masa eritrocitara, cu Manitol la nevoie, se pot ace transu0ii cu

sange,ciroticul suportand &ine sangele si greu anemia.

aracente0a nu se recomanda. e va ace numai de necesitate,

daca ascita %enea0a unctiile cardio-respiratorii, se scot cantitati

de ma5im !-; litri.


35/48

I.; T8ATAM$NTUL COMLICATIILO8

I.;.1. Tratamentul ciro0ei (epatice compensate

e vor evita eorturile i0ice mari. Alimentatia tre&uie sa ie &ogata

'!#""-;""" calorii), ec(ili&rata, cu aport de proteine 1,#-!gG9gcorp 'in

a&senta encealopatiei portale) si cu aport normal de glucide si lipide

cu aci0i grasi nesaturati. Alcoolul va i suprimat deinitiv. e vor

administra suplimente vitaminice C si =, oral sau parenteral,

ana&oli0ante 'Naposim, Madiol).

In ciro0a post necrotica e indicata corticoterapia 'rednison ",#-1mgG9gcorp), micsorandu-se do0ele treptat si imunosupresoare

'O0otioprina-Imuran 1""-!""mgG0i), toate olosite cu prudenta.

Asocierea rednisonului '",!#mgG9gcorp) cu citostatice '


36/48

presupune un ansam&lu de masuri care se adresea0a actorului

etiologic. entru scaderea amoniogene0ei se com&ate constipatia

cu la5ative, lora protolitica cu Neomicina ;-


37/48

)II! PROGNOTICUL CIROZELOR

rognosticul indepartat al ciro0elor este totdeauna sever.

In ceea ce priveste prognosticul imediat, este mai &un in ca0urile in

care ascita cedea0a rapid la repaus, dieta sau diuretice.

O terapia corecta poate rana evolutia unei ciro0e (epatice

decompensate. rognosticul mai &un au ca0urile in care decompensarea

este precipitata de un actor reversi&il ' (emoragie, (epatita etilica ).

rognosticul depinde de gradul insuicientei (epato-celulare. O

(emoragie din varicele esoagiene este urmata de coma (epatica daca

insuicienta (epatica este importanta dar poate i &ine suportata daca

unctia (epatica este &una. In ciro0a (epatica decompensata numai !1@ din &olnavi

supravietuiesc * ani, iar peste ?#@ mor in acest interval.

=olnavii la care apare ascita au doar


38/48

entru supraveg(erea atenta a &olnavului cu ciro0a (epatica,

asistenta medicala va avea in vadere urmatoarele o&iective+

asigurarea repausului i0ic si psi(ic in parioada acuta a &olii,

pacientii vor i convinsi cu mult tact si ama&ilitate de catre

asistenta medicala, sa respecte repausul a&solut i0ic si psi(ic

pentru ca o activitate intensa atat psi(ic cat si i0ic, poate provoca

recidive sau agravare 'pacientii nu se vor ridica din pat ara

recomandarea medicului, vor respecta cu strictete pericolele de

mo&ili0are 0ilnica, vor evita lecturile sau studiile mai diicile).

o0itia cea mai &una care asigura &una irigare a icatului este

decu&itul dorsal.

In ciro0ele ascitogene, pacientul tre&uie lasat sa-si aleaga singur

po0itia cea mai comoda, dictata de volumul ascitei.

8epausul va i o&ligatoriu la pat in ciro0ele decompensate.

In ciro0ele compensate, repausul va i relativ, de 1< ore pe 0i,

cate o luna repaus complet la pat.

Asigurarea dietei alimentatia se va ace in do0e mici, dese,

pentru avori0area drena%ului &iliar permanent.

7ieta tre&uie sa asigure un regim alimentar complet, &ogat in

vitamine. roteinele se vor da in proportie de 1,#gG9gcorp, aportul

iind redus in cealopatia portala.

6lucidele se vor da in cantitate de


39/48

prescrise +(emoleucograma, pro&e de disproteinurie, timpi de

sagerare, timp de coagulare, timpul Juic9, i&rinogen, ionograma

sanguina, e5amen sumar de urina, ionograma urinara etc.

Asistenta pregateste pacientul si materialele necesare pentru

sonda%e, e5amene radiologice, punctie a&dominala, punctie

&iopsica, laparoscopie etc.

Administrarea medicatiei conorm recomandarilor medicului se

va ace tratamentul etiologic adresat aectiunilor responsa&ile de

producerea ciro0elor.

La indicatia medicului, asistenta medicala, va administra

&olnavului cu ciro0a (epatica diuretice de tipul (idroclorotia0idei

'Neri5), din grupul urosemidelor 'Furantril), spironolactone

'Aldactona), si mercuriale 'Movurit, al2gram), tote acestea

pentru com&aterea (ipertensiunii portale 'ascitei), asociata cu un

regim desodat si peru0ii de plasma.

La nevoie, daca lic(idul de ascita este in tensiune, e5ercitand

enomene de compresiune pe alte organe si vase, se va practica o

paracente0a.

e va trata insuicienta (epatica prin 6luco0a (ipertonica;;@

intravenos, 4itaminele =,C,$, antianemice 'ier, vitamina =1!),

actori (ipotropi 'Colison, Tono0it, Mecopar, Litrison)

(epatoprotectoare 'urinor).

In ultimul timp castiga teren terapia corti0onice asociate cu

ana&oli0ante 'uperprednol, Testosteron) ceea ce duce la o

regenerare (epato-celulara.

In ca0 de complicatii asistenta va actina in modul urmator,

urmarind prescriptiile medicului +

- in (emoragiile digestive superioare se aplica g(eata pe

a&domen, (emostatice 'Adrenosta0in, Trom&ina, 4enostat),tamponamente prin esoagoscop ale varicelor rupte,

microtransu0ii, iar c(irurgical + ligatura arterei gastroepiploice

drepte sau anastomo0e porto-cave tronculare 3

- in eventualitatea unei trom&o0e si trom&ole&ite portale se vor

administra anti&iotice, anticoagulante, 'su& controlul timpului

de protrom&ina).


40/48

Asigurarea igienei &olnavului si prevenirea inectiilor &olnavii

cu ciro0a (epatica iind sensi&ili la inectii nu vor i ase0ati in

saloane cu &olnavii cu angine, stailococii cutanate, inactii

pulmonare.

ielea edematiata necesita atentie deose&ita, iind sensi&ila.

Ung(iile vor i taiate scurt, pentru a evita le0iunile tegumentare

in prurit prin grata%.

6ustul amar va i indepartat prin toaleta cavitatii &ucale.

7eoarece &olnavii cu aectiuni (epato-&iliare pot avea etiologie

inectioasa, se va tine cont de prevenirea inectiilor

intraspitalicesti.

e va ace educatie sanitara. Asistenta va urmari unctiile vitale

'respiratie, puls, tensiune arteriala, temperatura), culoarea

sclerelor, tegumementele. e urmareste culoarea scaunelor,

urinei, edemele, modiicarile de comportament, aportul de

lic(ide, greutatea.

e recoltea0a produse pentru e5amenele de la&orator 'sange,

urina, lic(id de ascita).

e pregateste &olnavul pentru e5amene radiologice, punctie

a&dominala, &iopsica, laparoscopie.

rognosticul &olii este sever in actualul stadiu al terapiei nu se

poate vor&i de vindecari

$ducatia sanitara a &olnavului cu ciro0a (epatica.

Asistenta medicala va satui si va da e5plicatii &olnavului pe toata

perioada spitali0arii si la e5ternare, cum tre&uie sa respecte toate

recomandarile +

- sa respecte cu strictete odi(na 'repausul impus) 3

- sa respecte cu strictete dieta regim (iposodat 3

- sa nu consume alcool, tutun, caea sau alte to5ine 3

- sa se o&serve cu atentie si la orice modiicare spontana sa ia

legatura cu medicul de amilie sau cu medicul specialist 3

- sa accepte dispensari0area si sa se pre0inte periodic la control.


41/48

FIA TEHNICA DE LUCRU

$ectuarea PUNCTIEI ABDO"INALE pacientei .

cu diagnosticul de ciro*a +epa$ica decompe#&a$a

CO(e5plorator pentru preci0area diagnosticului3

(terapeutic ca metoda de tratament."ATERIALE NECEARE ,

- tava medicala3

- trocar cu diametrul de ;-


42/48

- vas pentru colectarea lic(idului.

$TA$ 7$ $$CUTI$ TIMI 7$ $$CUTI$ MOTI4A8$A6$TU8ILO8

1.pregatireamaterialelor,

instrumentelor

necesare

1.1 se asa0a materialele enumerate petavita medicala3

1.! se transporta langa patul &olnavei.

- - a%uta la olosirea%udicioasa a timpu-

lui

!.pregatirea i0i-

ca si psi(ica 3

!.1 se anunta &olnava si i se e5plica

. necesitatea eectuarii te(nicii 3

!.! se i0olea0a patul cu paravan 3

!.; se ace aneste0ie locala cu

novocaina 1@ 3

- este necesara cola-

&orarea cu pacienta3

- pentru a respecta

intimitatea pacientei

- pentru prevenirea

accidentelor.

;.sta&ilirea

locului punctiei

;.1 se e5plica &olnavului po0itia

de . decu&it lateral stang 3

- pentru reusita

te(nicii.


43/48

la&orator ?.! se transporta la la&orator 3

?.; se notea0a punctia in oaia de

o&servatie

.reorgani0area

locului de munca

.1 se strang materialele olosite si

se arunca la cos 3

.! asistenta se spala pe maini cuapa si sapun.

- norme de pro-

tectia muncii.


Administrarea intra-venoasa a solutiei de 6luco0a #@, #""ml in peru0ie,

pacientei .. cu diagnosticul de ciro*a +epa$ica decompe#&a$a

CO(e5plorator 3

(terapeutic."ATERIALE NECEARE ,

- stativ , garou3

- peru0or steril 3

- tava medicala3

- solutie de 6luco0a #@3

- alcool medicinal 3- vata, oareca, leucoplast.


44/48

$TA$ 7$ $$CUTI$ TIMI 7$ $$CUTI$MOTI4A8$A

6$TU8ILO8

1.pregatirea

materialelor siinstrumentelor

necesare

1.1 se asa0a materialele enume-

. rate pe tava medicala31.! se transporta in apropierea

&olnavei

- pentru olosirea

%udicioasa a timpului

!.pregatirea i0ica

si psi(ica

!.1 se anunta &olnava si i se e5pli-

ca necesitatea eectuarii te(ni-

cii3

!.! se asa0a &olnava in decu&it

dorsal cu &ratul in e5tensie.

- este necesara

cola&orarea cu

pacienta3

- pentru reusita

te(nicii

;.eectuarea

te(nicii

;.1 asistenta se spala pe maini cu

apa si sapun, apoi se de0inec- tea0a cu alcool medicinal 3

;.! se evaluea0a calitatea venelor3

;.; se eectuea0a punctia venoasa3

;.< se veriica po0itia acului in

vena pentru aspirare 3

;.# se i5ea0a acul cu &en0i de

leucoplast

- norme o&ligatorii de

respectare a asepsieisi antisepsiei 3

- pentru a&ordarea

unei vene &une 3

- pentru prevenirea

administrarii parave-

noase 3

- crea0a siguranta.

$TA$ 7$ $$CUTI$ TIMI 7$ $$CUTI$ MOTI4A8$A6$TU8ILO8


45/48

in oaia de o&servatie 3

#.; asistenta se spala pe maini cu

apa curenta si sapun.


Administrarea intra-musculara a enicilinei 6


46/48

$TA$ 7$ $$CUTI$ TIMI 7$ $$CUTI$ MOTI4A8$A

6$TU8ILO8

1.pregatirea

materialelor

1.1 se pregatesc pe o tava medicala

materialele31.! se transporta langa patul

&olnavului.

- pentru pregatirea

%udicioasa atimpului 3

!.pregatirea

i0ica si psi(ica

!.1 se anunta &olnava si i se e5plica

necesitatea eectuarii te(nicii 3

!.! se asa0a &olnava in decu&it

ventral 3

- este necesara cola-

&orarea cu pacienta3

- po0itionarea corecta

a%uta la reusita te(ni-

cii si prevenirea

accidentelor.

;.eectuareate(nicii ;.1 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun si se de0inec-

tea0a cu alcool medicinal 3

;.! se in%ectea0a solventul in lacon

apoi se agita laconul pentru di0ol-

vare 3

;.; se aspira solutia din lacon 3

;.< se elimina aerul din seringa si se

sc(im&a acul 3

- norme de respectarea asepsiei si

antisepsiei 3

- prevenirea em&oliei

ga0oase 3

$TA$ 7$ $$CUTI$ TIMI 7$ $$CUTI$ MOTI4A8$A

6$TU8ILO8

;.eectuarea

te(nicii

;.# se de0inectea0a locul unde se va

eectua in%ectia 3

;.* se inteapa si se veriica po0itia

acului prin aspiratie 3

;.? se in%ectea0a lic(idul 3

;. se scoate acul si se masea0a usor

cu un tampon cu alcool

- respectarea

normelor de asepsiesi antisepsie 3

- pentru a nu patrun-

de intr-un vas de

sange 3

- avori0ea0a circula-

tia locala in vederea

accelerarii resor&tiei.


47/48

pacienta

#.reorgani0area

locului de munca

#.1 se strang materialele olosite si se

arunca la cos 3

#.! asistenta se spala pe maini cu apa

curenta si sapun.

- norme de protectia

muncii.

=I=LIO68AFI$

MANUAL 7$ M$7ICINA INT$8NA .8edactia Corneliu =orundel

$ditura All !"""

M$7ICINA INT$8NA vol. II8edactia L. 6(erasim

$ditura Medicala, =ucuresti !""!

T$NICA IN68II8II =OLNA4ULUI.8edactia Carol Mo0es

$ditura Medicala, =ucuresti

U86$NT$ M$7ICAL$..8edactia Florea 4oinea si


48/48

Cristina uta

$ditura $5. onto C-ta 1>>>

ACTUALITATI IN M$7ICINA INT$8NA4. Nicolaescu

$ditura Medicala, =ucuresti

Documents

126252298 Particularitati de Ingrijirea a Bolnavului Cu Ciroza Hepatica