19/04/2023 MITC - 2013-2014 1

MITC

Competitivitate si inovare – determinanti ai cresterii economice

Prof.dr. Daniela Borisov, email: daniela.hincu@man.ase.ro

Dept. Management, sala 1512, ASE din Bucuresti

19/04/2023 MITC - 2013-2014 2

Cuprins

Abordare conceptuala - competitivitate Programele sectoriale – Romania, POS CCE Tema de discutie – BM 3 I, WEF CGI, IMD

Yearbook Studiu de caz – Productivitatea muncii in Romania

19/04/2023 MITC - 2013-2014 3

Definitie - concepteCompetitivitatea- se defineşte ca acel set de instituţii, politici şi factori care determină nivelul prezent de

productivitate al unei tări. - Este capacitatea unei firme, companii regiuni sau economii nationale de a isi pastra sau

ameliora pozitia in raport cu concurenta altor entitati comparabile; este cel mai des vazuta din perspectiva unei natiuni si este asociata concurentei internationale => “capacitatea unei natiuni de a produce bunuri si servicii care fac fata testului concurentei pe pietele internationale si de a spori simultan si in mod durabil nivelul de trai al populatiei”

- determină atât nivelul de bunăstare al unei economii la un moment dat, cât şi potenţialul de creştere a acesteia in viitor.

Literatura şi practica economică au evidenţiat faptul că dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere reprezintă unul dintre factorii cheie ai creşterii competitivităţii unei economii.

In timp dezvoltarea conceptului… Economiştii clasici –au identificat patru factori de producţie: pământul, capitalul, resursele naturale şi forţa de muncă (Adam Smith, 1776 – An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations); D. Ricardo (1817) - cu formularea legii avantajului comparativ – “Principles of Political Economy and Taxation” Economiştii marxişti – au subliniat impactul mediului sociopolitic asupra dezvoltării economice (K. Marx – 1867 – “Capital: a Critique of Political Economy”)

19/04/2023 MITC - 2013-2014 4

In timp – abordarea conceptului (cont.)

Weber, M., - a subliniat relaţia între valori, credinţe religioase şi performanţa economică a naţiunilor (“Ethic of Protestanism and the Spirit of Capitalism”,1905) Schumpeter, J., - a relevat rolul întreprinzătorului în asigurarea competitivităţii (“Capitalism, Socialism and Democracy”, 1942) Sloan, A., şi Drucker, P. – au elaborat pe tema recunoaşterii managementului ca factor cheie de determinare a competitivităţii (Sloan, S. “My Years at General Motors” – 1963; Drucker, P., “The Age of Discontinuity” 1969);

R. Solow (laureat Nobel ptr. Economie, 1987) – a subliniat importanţa educaţiei, a inovării tehnologice şi a elementelor de know-how studiind economia americană pe deceniile următoare celui de al doilea război mondial (Solow, R., “Technical Change and the Aggregate Production Function, 1957);

Romer, P., Negroponte, N., - pentru definirea „cunoştinţelor” ca factor de competitivitate (Negroponte, N.,”Being Digital” - 1995) Porter, M., - a integrat aceste idei într-o manieră sistematică - construind “Diamantul de competitivitate” (Porter, M., “The Competitive Advantage of Nations” 1990)

19/04/2023 MITC - 2013-2014 5

Competitivitatea - masurareCompetitivitate = productivitate, inteleasă că valoarea realizată pe baza unei unităţi de factor

de producţie[1].In accepţiunea Uniunii Europene, competitivitatea inseamnă, cumulativ, productivitate şi

avantaj comparativ pe plan international. Productivitatea subsumează, in fapt, elementele intrinseci avantajului comparativ, insă include o gamă mai largă de factori. In viziune comunitara, “competitivitatea este determinata de creşterea productivităţii”.

Competitivitatea se creează la nivel microeconomic. Prosperitatea sustenabilă este creata de către firme. In consecinţă, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental. Factorii care determină nivelul productivitătii sunt multipli; critici cei care se referă la stimularea investiţiilor, nivelul concurenţial şi capacitatea de a inova.

[1] Diverse alte accepţiuni – nivel redus al costului fortei de munca, fiscalitate scăzută, deprecierea monedei nationale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente – sunt, fie rezultante ale unei competitivităti crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltării competitive, fără a fi factori sau nici măcar conditii necesare. Unele reprezintă, chiar, elemente putin dezirabile din punct de vedere competitiv.

19/04/2023 MITC - 2013-2014 6

Competitivitate - productivitate

Cuantificarea obiectivului POS de competitivitate se poate realiza în termeni de creştere a productivitătii muncii, calculată ca evoluţie a PIB pe persoană ocupată.

Cresterea productivitatii muncii pe persoana ocupata poate fi aproximata si ca:%∆ productivitatea muncii= %∆GDP real - %∆populatie ocupataunde :%∆ reprezinta cresterea procentuala

Creşterea productivităţii muncii pe persoană ocupată poate fi descompusă teoretic in contribuţia a doi factori: contribuţia creşterii capitalului pe persoană ocupată şi cea a modificării rezidualului Solow, numit şi productivitatea totală a factorilor. Productivitatea totală a factorilor suprinde contribuţia altor factori decât capitalul şi forţa de muncă la creşterea PIB-ului pe persoană ocupată.

Creşterea PIB pe persoană ocupată este un indicator larg folosit în practica internaţională.

19/04/2023 MITC - 2013-2014 7

“Diamantul” competitiv - Michael E. Porter- include patru factori principali, influentati in ansamblul lor de actiunea guvernamentala - aspectele

privind factorii de productie; aspecte privind cererea; industrii conexe sau complementare; strategia, structura şi concurenta intre firme.

Factorii de producţie: avantajul competitiv se construieşte nu pe factorii mosteniti, ci pe cei creati prin investitii consistente si care sunt specializati.

Cererea interna: caracteristicile cererii interne au un efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor nationale, prin gusturi, sofisticare, demensiune si, in consecinta, prin presiunea indusa asupra costurilor, a inovatiei si a calitatii.

Industrii conexe sau complementare: o conditie a succesului intr-un domeniu o reprezinta existenta unor industrii conexe competitive la nivel international; un domeniu nu poate excela izolat de restul retelei economice pe care se sprijina performanţa sa de ansamblu;

Strategia, structura si concurenta intre firme: diferitele metode de management, orizontul de performanta investitionala, dimensiunile firmelor, tipul de pozitionare pe piata sunt elemente care pot sustine sau nu o prezenta competitiva in diverse industrii sau segmente de piata.

Toate cele patru elemente trebuie privite in strânsă interdependentă, avantajul competitiv bazându-se pe “diamant” ca sistem, nu ca elemente disparate. Competitivitatea intregului sistem este afectata de orice “veriga slaba” intre elementele diamantului. Dupa această logică este construit si argumentul referitor la “cluster”-ele economice. Existenţa unui diamant competitiv duce la crearea unui cluster competitiv international, mai degrabă decât a unui succes sustenabil izolat.

8

Evaluari ale competitivitatii – The microeconomic business environment - the mechanisms of

influence (Porter’s Model)

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

Fazele dezvoltării competitive

economia bazată pe factori: avantajul competitiv constă in costul redus al factorilor de productie;

companiile au un rol redus in realizarea valorii adaugate si se bazeaza pe forta de munca ieftina;

tehnologia este asimilata prin importuri si investitii straine directe; economia bazată pe investitii: avantajul competitiv consta in capacitatea de a produce

bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, dar cu salarii mai reduse; diamantul national sustine deja investitii majore in infrastructura si modernizarea

proceselor tehnologice; tehnologia este asimilata prin licentiere, joint ventures, investitii straine si creatie

proprie; economia bazată pe inovare: avantajul competitiv consta in crearea de bunuri si servicii

inovative pe plan international; strategiile competitive ale companiilor sunt globale, iar diamantul national este

competitiv in toate domeniile.

19/04/2023 MITC - 2013-2014 9

19/04/2023 MITC - 2013-2014 10

Romania – Program Operational Sectorial (POS) Cresterea Competitivitatii Economice

Economia României are un nivel de competitivitate mult sub media UE-15, având de recuperat decalaje semnificative in ceea ce priveşte societatea bazata pe cunoaştere.

Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a PIB pe angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE pana in anul 2015.

Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din RomaniaConstituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilorCresterea capacitatii de cercetare si dezvoltare (C&D) si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productivValorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi)Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energiePromovarea potentialului turismului romanesc

Obiective specifice:Creşterea contribuţiei IMM la PIB cu 20% in 2015. Creşterea valorii cheltuielilor totale de C-D (GERD) până la 3% din PIB în 2015. Creşterea penetrării serviciilor de Internet (întreprinderi/ populaţie) de la 52% / 19% in 2004 la 70%/ 55% in 2015.Reducerea intensităţii energetice primare cu 40 % până in anul 2015, comparativ cu 2001.

19/04/2023 MITC - 2013-2014 11

Axele prioritare si obiectivele acestora

1: Un sistem inovativ de productiea) Eficientizarea echipamentelor de productie, bazata pe extinderea si modernizarea lor, innoirea proceselor de

productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale care conduc la diversificarea gamei de produse. b) Imbunatatirea serviciilor de consultanta specializate si sprijinirea internationalizarii in scopul cresterii cotei de

piata. c) Realizarea unui mediu favorabil pentru intreprinzatori prin asigurarea accesului la finantare, crearea unor

instrumente financiare inovative, facilitarea accesului la infrastructura si servicii pentru afaceri.2: Cercetare, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitatea) Sprijinirea modernizarii si dezvoltarii capacitatii si infrastructurii de CDI, dezvoltarea calitatii si a gamei de produse si servicii inovative, stimularea cererii potentiale de inovare din partea sectorului productiv.3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru sectoarele privat si publica) Imbunatatirea infrastructurii TIC, in special in zonele de esec ale pietei; b) Promovarea introducerii unui sistem inovativ de productie in administratie si sectorul public; c) Dezvoltarea pietei pentru o noua generatie de produse si servicii de conectare, sprijin pentru infiintarea de portaluri, construirea sistemelor integrate de informatii pentru dezvoltarea GIS bazate pe interoperabilitate si dezvoltarea serviciilor e-Business.4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetica) Cresterea eficientei energetice; b) Cresterea utilizarii resurselor energetice regenerabile; c) Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri - a) Imbunatatirea imaginii Romaniei ca destinatie turistica in scopul cresterii atractivitatii nu numai pentru turisti dar si pentru afaceri si crearea unui sistem integrat pentru oferta romaneasca de turism.6: Asistenta tehnica - a) Asigurarea sprijinului pentru procesul de implementare a programului si utilizare efectiva a resurselor financiare comunitare si a cofinantarii nationale. Fiecare axa prioritara contine domenii majore de interventie, care la randul lor se bazeaza pe operatiuni care permit indeplinirea obiectivelor axei prioritare respective.

19/04/2023 MITC - 2013-2014 12

Prioritatea I

Creşterea competitivitatii prin imbunătătirea accesului pe piaţa al intreprinderilor, in special al celor mici şi mijlocii

Sustinerea investitiilor productive si pregatirea intreprinderilor romanesti pentru concurenta pe piata interna europeana

Dezvoltarea accesului la finanţare al întreprinderilor, în special al IMMDezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de consultanta pentru

afaceriCresterea accesului pe piete externe si sprijinirea eforturilor de

internationalizare ale intreprinderilor, in special ale IMMPromovarea potentialului turistic romanesc - factor de imbunatatire a imaginii

Romaniei ca destinatie turistica si de antrenare a cresterii competitivitatii economice

19/04/2023 MITC - 2013-2014 13

PRIORITATEA I: Cresterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al celor mici si mijlocii

Intreprinderile sunt motorul cresterii economice si de performanta lor depinde competitivitatea intregii economii. Cresterea investitiilor productive si imbunatatirea accesului pe piata, pe baza principiilor dezvoltarii durabile, reprezinta conditiile esentiale pentru functionarea competitiva a economiei romanesti in cadrul UE. -Necesitatea imperativa ca intreprinderile romanesti sa fie pregatite pentru a face fata presiunilor concurentiale din cadrul Pietei Unice europene. Concurenta pietei interne va fi benefica inteprinderilor autohtone doar in masura in care ele vor reusi sa fructifice avantajul dat de libera circulatie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului. Accesul la piata devine astfel o conditie sine qua non a succesului competitiv.

In procesul de stabilire a prioritatilor, au fost trecute în revista strategiile similare de competitivitate din majoritatea tarilor noi membre ale UE, şi s-a constatat ca nu exista o abordare metodologica unitara. Toti indicatorii au fost selectati astfel incat sa fie finantabili prin fondurile structurale. Dupa obtinerea datelor pentru fiecare indicator, pentru toate tarile UE si pentru Romania, a fost calculata media UE25. Apoi au fost scalati indicatorii hard, pentru comparabilitate, pe acelasi tip de scala folosit pentru indicatorii soft (de la 1-minim la 7-maxim). La scalare, s-a folosit formula: indicator scalat = 6*(valoarea originala – minim)/(maxim – minim) + 1. Minimul şi maximul au inclus datele pentru România. Pasul urmator a constat in calcularea decalajelor între valorile atribuite Romaniei si cele ale mediei UE-25.

19/04/2023 MITC - 2013-2014 14

Prioritatea II

Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea cercetarii şi inovării şi accelerarea dezvoltarii societatii informationale

Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului

Stimularea investitiilor in infrastructura CDIConsolidarea cooperarii in domeniul cercetarii intre universitati, institutii de

cercetare si industrieSustinerea utilizarii tehnologiei informatiei Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-

Guvernare, e-Educatie si e-Sanatate)Promovarea e-business

19/04/2023 MITC - 2013-2014 15

PRIORITATEA II: Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale

sprijinirea CDI si a societatii informationale nu reprezinta doar un deziderat ci si o conditie sine-qua-non pentru dezvoltarea Romaniei in conditiile concurentiale impuse de procesul de globalizare cu toate ca obiectivele stabilite la Lisabona in 2000 s-au dovedit a fi prea ambitioase chiar pentru tarile dezvoltate ale UE.La nivelul tarilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea economica, atat prin industria conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia informatiilor. Desi Romania a micsorat in ultimii ani decalajele privind implementarea societatii informationale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software, miloace de comunicatii) si a aplicatiilor si serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor are un nivel destul de redus.

Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului - Indicatori de decalaj:

Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj -4,2)

Capacitatea de inovare (decalaj de –1,0)

Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj de –2,1)

Existenta serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala specifica (decalaj de -0,9)

Indicator compozit - Capacitatea de diseminare si exploatare a inovatiilor[1] (decalaj de –1,8)

[1] acest indicator compozit este obtinut ca medie a celor 4 indicatori: EPO (UE) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -2,6), USPTO (USA) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -1,9), nivelul de utilizare al propriilor marci patentate (decalaj –1,2), protejarea proprietatii intelectuale (decalaj:-1,5).

19/04/2023 MITC - 2013-2014 16

Tema de discutie:  Banca Mondială a pus punctul pe 3 "i": INOVARE, INCLUZIUNE ŞI INTEGRARE - Afacerile de tranziţie din România, caracterizate prin "învăţare şi experimentare"

In perioada de tranziţie, mediul de afaceri din România a fost orientat către experimentare şi învăţare, iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrările şi ieşirile de firme de pe piaţă, potrivit unui studiu eliberat de Banca Mondială (BM). Sursa: Curierul National, Anul 13, nr. 5203. Joi, 03 Iulie 2008

 Oficialii BM au dat publicităţii, la data de 2 iunie 2008, un studiu intitulat "Inovare, incluziune şi integrare: De la tranziţie la convergenţă în Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică", ce include concluziile Băncii Mondiale referitoare la perioada de tranziţie a ţărilor din Europa de Est şi fostul bloc sovietic, precum şi sugestii legate de măsurile ce vor trebui să fie luate de aceste state odată cu finalizarea procesului de tranziţie. Printre concluziile la care au ajuns analiştii BM se numără creşterea productivităţii, considerată ca fiind singura cale viabilă către o prosperitate de durată, existenţa "în aspecte fundamentale ale mediului de afaceri precum concurenţa şi finanţarea, care determină  comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare şi convergenţă în direcţia celor existente în economiile de piaţă dezvoltate din Europa Occidentală, precum şi creşterea slabă a ocupării  pretutindeni, reflectând interacţiunea dintre creşterea numărului de locuri de muncă în noile firme private care au putut ocupa nişe de piaţă inexistente în economia centralizat planificată, şi reducerea acestuia în întreprinderile de stat şi privatizate.  O idee finală la care a ajuns Banca Mondială susţine faptul că "ţările din Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică se confruntă acum cu o a treia tranziţie - îmbătrânirea populaţiei lor, care va încetini ritmul creşterii economice dacă numărul participanţilor la forţa de muncă nu se va mări, dacă resursele nu vor fi mai eficient utilizate şi dacă sistemele de pensii şi sănătate nu vor fi reformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".

19/04/2023 MITC - 2013-2014 17

Tema de discutie: Afacerile de tranziţie din România, caracterizate prin "învăţare şi experimentare“ (cont.)

Analiştii Băncii Mondiale au sesizat "productivitatea scăzută a firmelor nou intrate pe piaţă în Ungaria şi România, comparativ cu cele deja existente". Mai mult decât atât, aceasta este urmată de "o inversare a situaţiei în circa doi ani de la începerea activităţii", fapt ce "poate semnala un mediu de afaceri orientat către învăţare şi experimentare“.

In cazul României, datele incluse în raportul BM arată că în primul an de la începerea activităţii firmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca în doi ani de la intrarea pe piaţă să obţină un câştig de circa 20%. Conform statisticilor, profitul se menţinea relativ constant încă doi ani, pentru ca ulterior, la şapte ani de la intrarea pe piaţă, companiile să aibă un câştig de productivitate cu puţin peste 10%. Rata de supravieţuire a noilor afaceri depăşea 80% pentru primii doi ani, pentru a ajunge la circa 70% în primii patru ani de la intrarea pe piaţa din România a unei firme. Acelaşi raport arată că firmele cu "viaţă" de 7 ani aveau cota de supravieţuire de doar aproximativ 60% (raportul "Inovaţie, incluziune şi inovare" vizează perioada 1993-2005).

Firmele au fost forţate să găsească metode de supravieţuire. În sprijinul ideilor menţionate anterior, studiul efectuat de Banca Mondială, "Inovare, incluziune şi integrare: De la tranziţie la convergenţă în Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică", subliniază faptul că "în România şi Ucraina, ratele de supravieţuire pentru primii patru ani erau relativ asemănătoare, de circa 70%. Nou intraţii erau cu aproximativ 30% mai puţin productivi în România, comparativ cu firmele existente, în timp ce în Ucraina erau cu 30% mai productivi". Raportul BM arată că în timpul procesului de tranziţie de la o economie centralizată la una de piaţă, companiile au fost forţate să găsească diverse metode noi de a rezista pe piaţă. În cazul celor ce nu au reuşit să se adapteze în perioada menţionată au ieşit de pe piaţă, pe când firmele care au continuat activitatea au identificat noi metode de supravieţuire, un exemplu elocvent fiind realocarea resurselor. Astfel, ideea că intrările şi ieşirile de pe piaţă au contribuit, în statele din regiune, la creşterea competitivităţii mediului de afaceri devine perfect valabilă. 

19/04/2023 MITC - 2013-2014 18

Tema de discutie: Afacerile de tranziţie din România, caracterizate prin "învăţare şi experimentare“ (cont.)

 Intrările şi ieşirile de firme au sporit productivitatea şi au creat locuri de muncăÎn ţara noastră, aceste ieşiri şi intrări de firme au avut un aport de peste 15% la sporirea productivităţii,  numai

în intervalul 1992-1997. Însă în cazul în care considerăm perioada 2000-2005, câştigul de productivitate generat de mişcările firmelor a fost mai scăzut, păstrându-se cu toate acestea peste procentul 10%. Acest fenomen al intrărilor şi al ieşirilor de firme a avut şi un alt aport, anume crearea de locuri de muncă. Astfel, la începutul perioadei de tranziţie, contribuţia acestora a fost de 70-90% în Ungaria şi România, 60-80% în Slovenia şi Ucraina, pe când în Rusia a atins doar procentul de 50-70%. Cu toate acestea, după trecerea unei perioade mai îndelungate de timp, ponderea a scăzut la 20-25% în Ungaria, România şi Slovenia. Astfel, este perfect vizibil că firmele care au găsit soluţiile necesare pentru supravieţuire şi şi-au continuat activitatea au înfiinţat cea mai mare parte a locurilor de muncă.

 Problema demograficăÎn ceea ce priveşte evoluţia populaţiei, Banca Mondială prognozează o scădere de peste 10% până în 2025,

comparativ cu anul 2000. Cele mai accentuate scăderi ale populaţiei ar urma să se înregistreze în Ucraina, Bulgaria şi Georgia. Mai mult, Pradeep Mitra, economist-şef pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală din Banca Mondială şi autor al raportului, a subliniat referitor la această chestiune că "provocarea pe care îmbătrânirea rapidă a populaţiei,  într-un mare număr de ţări în tranziţie din Europa Centrală şi de Sud-Est, precum şi în Rusia, Ucraina şi Belarus, o reprezintă pentru creşterea economică este serioasă şi sistemică".

Tema de discutie: Creşterea economică în ţările UE11 ("EU11 Regular Economic Report“ Banca Mondială)

Creşterea economică înregistrată la nivelul statelor UE11 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria şi Croaţia) din regiune a scăzut în anul 2012 şi se va menţine la nivele scăzute şi în anul 2013 pe fondul continuării recesiunii manifestate în zona Euro care erodează cererea la nivel intern; cererea la nivel intern, în special investiţiile, s-au contractat în majoritatea ţărilor, consecinţa fiind aceea că exporturile nete au reprezentat singurul factor de creştere în regiunea UE11.

Activitatea economică slabă la nivelul ţărilor UE11 a avut drept consecinţă pierderea unor locuri de muncă. Incertitudinea prelungită, restructurările la nivel de organizaţii precum şi recesiunea înregistrată în unele ţări UE11 au condus la creşteri ale valorilor şomajului în toată această regiune.

Chiar şi în situaţia în care exporturile nete au sprijinit creşterea economică din 2012, raportul observă că performanţele comerciale în UE11 au fost dezamăgitoare. Atât exporturile cât şi importurile au înregistrat o frânare, în condiţiile în care comerţul mondial a staţionat din cauza creşterii economice lente în ţările cu venituri mari, precum şi din cauza perioadelor recurente de neîncredere în viitorul monedei Euro.

Fluxurile de investiţii străine directe nete (FDI) către ţările UE11 au rămas stabile, iar datoria externă brută a crescut doar cu valori modeste datorită împrumuturilor suverane. Raportul dintre datoria publică şi PIB a înregistrat şi el o creştere uşoară la nivelul anului 2012, pe fondul unor consolidări fiscale mai scăzute decât cele planificate.

AIMI 2013 - 2014 1919AIMI 2013 - 2014

Convergenta veniturilor

Pornind de la 144 de scenarii privind schimbările tehnologice şi acumularea de capital uman şi fizic considerate cu probabilitate egală, experţii Băncii Mondiale conchid că probabilitatea ca EU11 să ajungă la convergenţă venitului mediu per capita cu EU15 este foarte mare, însă procesul de convergenţă totală va avea nevoie de câteva decenii.

Grupul UE11 include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria – şi Croaţia.

Grupul UE15 include: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, şi Suedia.

Banca Mondială, instituţie care se ocupă cu precădere de tendinţele economice calitative, nu de cele strict cantitative, cere măsuri de contracarare a celui mai neliniştitor fenomen adus de criză: după ce standardele de viaţă în Europa începuseră să se armonizeze în deceniul trecut, decalajele de calitate a dezvoltării (deci nu de creştere economică) dintre UE15 şi nou-venitele din Est s-au accentuat din nou şi se vor accentua pe mai departe, urmând ca revenirea la convergenţă, cel puţin din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor, să devină vizibilă abia prin 2050.

19/04/2023 MITC - 2013-2014 20

Convergenţa în distribuţia veniturilorTările din UE11 ca grup sunt cu mult în urma UE15 la

indicatorii legaţi de inovaţie şi de calitatea educaţiei, rata emigrării în rândul populaţiei cu educaţie terţiară este printre cele mai mari în Est, regiune incapabilă să atragă ea însăşi din alte părţi imigranţi cu calificări înalte, iar emigraţia totală ar urma să ducă la o pierdere totală de forţă de muncă de cca 19% în UE11 în perioada 2010-2050. Multinaţionalele şi firmele cu capital străin le depăşesc sistematic pe cele locale la productivitate şi inovaţie, întrucât atrag cu uşurinţă forţa de muncă de cea mai bună calitate şi cumpără cele mai productive firme locale.

Li se recomandă noilor state mebre să flexibilizeze şi mai mult piaţa muncii, pentru a facilita creşterea ocupării şi mobilitatea forţei de muncă, să investească în educaţie prin programe care să faciliteze crearea de noi locuri de muncă, să investească pentru ameliorarea calităţii şi atragerea mai multor tineri pentru învăţământul superior, să transforme fenomenul de brain drain (emigrarea celor calificaţi) în brain rental (închirierea de competenţe din străinătate şi găsirea de stimulente pentru readucerea specialistilor înalt calificaţi).

AIMI 2013 - 2014 2121AIMI 2013 - 2014

19/04/2023 MITC - 2013-2014 22

Evaluari ale societatii/economiei bazate pe cunoastere in viziunea Bancii Mondiale

Knowledge Assessment Methodology (KAM) – este un instrument interactiv al Bancii Mondiale care permite evaluarea avansului catre cunoastere ale diferitelor economii si societati din 146 de state/regiuni/grupuri de tari din lume.

Este utila in evaluarea factorilor probelematici si in evidentierea oportunitatilor neexplorate pe numeroase aspecte care configureaza succesul unor economii nationale in exploatarea noilor tehnologii si a cunoasterii: INTERNET si aplicatii web, telefonie mobila, creare de valoare adaugata in productie

K4D - Knowledge for Development Program - “Programul Cunoastere pentru dezvoltare” – aplicarea cunoasterii, manifestata in asociere cu

antreprenoriatul si inovarea, C&D, proiectarea de noi produse reprezinta factori cheie de crestere economica intr-o lume tot mai globalizata. Totusi, deoarece in statele in dezvoltare aceste resurse nu isi ating potentialul de valorificare, trebuie incurajate transferurile si fluxurile de cunoastere intre diferite antitati si incurajate mecanismele de colaborare.

Surse: “The Knowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations”, Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World

Bank, Washington DC 20433, October 19, 2005Measuring knowledge in the world’s economies, Knowledge Assessment Methodology and Knowledge Economy Index

19/04/2023 MITC - 2013-2014 23

Economia cunoasterii si performanta economica

19/04/2023 MITC - 2013-2014 24

“Cunoasterea diferentiaza”

Inovarea este unul dintre principalii factori care conduc la bunăstare economică. În Comunicarea Comisiei Europene privind Politica Inovării, inovarea este definită pe larg ca producerea, asimilarea sau exploatarea cu succes a noutăţilor în sfera economică şi socială. Conform legistaţiei române, inovarea este definită că activitatea orientată către generarea, asimilarea şi valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării în sfera economică şi socială.

Evaluari ale Bancii Mondale: diferitele traiectorii de

dezvoltare pentru Coreea si Mexic

19/04/2023 MITC - 2013-2014 25

19/04/2023 MITC - 2013-2014 26

Raportul asupra competitivitatii in lume in viziunea Forumului Economic Mondial (WEF - World Economic Forum)

WEF Global Competitiveness Report – editia 2013-2014

http://www.weforum.org/reports/global-competitiveness-report-2013-2014

Scorul general obtinut de Romania este de 4,13 puncte (in crestere fata de 4,07 puncte anul trecut) pe o scala de la unu la sapte. In topul celor mai competitive state din lume, Elvetia si-a pastrat pozitia de lider mondial pentru al cincilea an consecutiv (cu un scor de 5,67 de puncte), urmata de Singapore si Finlanda. Germania a urcat pe locul patru devansand SUA. 

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 27

Evaluari ale competitivitatii – WEF

Sursa: The Global Competitiveness Report 2013-2014, World Economic Forum; autori: Klaus Schwab, Xavier Sala-i-Martín

• Competitiveness is defined as the set of institutions, policies, and factors that determine the level of productivity of a country;• Productivity of an economy -is measured by the value of goods and services produced per unit of the nation’s human, capital, and natural resources. -depends both on the value of a nation’s products and services, measured by the prices they can command in open markets, and the efficiency with which they can be produced.The level of productivity sets the sustainable level of prosperity that can be earned by an economy;

more competitive economies tend to be able to produce higher levels of income for their citizens.- determines the rates of return obtained by investments in an economy.• Wealth is actually created by the productivity with which a nation can utilize its human, capital, and

natural resources to produce goods and services. Productivity ultimately depends on the microeconomic capability of the economy, rooted in the sophistication of companies (both local and subsidiaries of multinationals), the quality of the national business environment, and the externalities arising from the presence of clusters of related and supporting industries. Unless microeconomic capabilities improve, sustainable improvements in prosperity will not occur.

WEF 2013-2014

28MITC, Master MP, an I, 2013-2014

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 29

WEF GCR - Lectii despre competitivitate

World Economic Forum (WEF) şi-a bazat analiza competitivităţii pe Global Competitiveness Index (GCI) care surprinde fundamentele microeconomice şi macroeconomice ale competitivităţii naţionale.

Global Competitiveness Report defineşte competitivitatea ca fiind un set de instituţii, politici şi factori ce determina nivelul de productivitate a unei ţări.

Productivitatea determină nivelul de prosperitate ce poate fi atins de o economie. Economiştii au studiat toţi factorii ce pot fi consideraţi determinanţi ai competitivităţii; îi grupează în 12 piloni ai competitivităţii.

Principalele bariere pentru imbunătăţirea climatului de afaceri din România îl constituie nivelul fiscalităţii şi legislaţia fiscală.

30

Componente ale indicatorului GCIAceşti piloni afectează fiecare ţară în mod diferit în funcţie de stadiul

de dezvoltare în care se află.

Astfel, în primul stadiu de dezvoltare economică, bazat pe factori, menţinerea competitivităţii se bazează în primul rând pe buna funcţionare a instituţiilor publice şi private (pilon 1), pe dezvoltarea infrastructurii (pilon 2), în cadrul macroeconomic stabil şi pe sănătate şi învăţământ uman (pilon 4).

Pe măsura ce salariile cresc datorită avansării dezvoltării ţările trec printr-un alt stadiu de dezvoltare economică , bazat pe eficienţă, în care trebuie să se dezvolte mai eficient procesul de producţie şi creştere a productivităţii. În această situaţie. competitivitatea se bazează pe următorii potenţiatori de eficientţă: învăţământ superior şi formare profesională (pilon 5), eficienţa pieţelor bunurilor (pilon 6), eficienţa pieţei forţei de muncă (pilon 7), complexitatea pieţei financiare (pilon 8), abilitatea de a exploata beneficiile tehnologiilor existente precum şi dimensiunea pieţei.

Ultimul stadiu de dezvoltare economică este cel bazat pe inovare, în care ţările sunt capabile să susţină salarii mari şi standarde de viaţă ridicate. Conceptul de stadiu de dezvoltare este integrat în Index atribuind valori relative acelor piloni care sunt relevanţi pentru o ţară şi sunt daţi de stadiul de dezvoltare al acesteia.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 31

Evaluari ale competitivitatii – WEF The major determinants for competitiveness (12 dimensions)

Subindex weights and income thresholds for stages of development

The concept of competitiveness involves static and dynamic components. Although the productivity of a country determines its ability to sustain a high level of income, it is also one of the central determinants of its returns on investment, which is one of the key factors explaining an economy’s growth potential.

Criteriile de încadrare utilizate sunt nivelul PIB pe locuitor şi ponderile pe care resursele, eficienţa şi inovarea le au în cadrul rezultatelor

economice.

în prima parte a procesului de creştere economică eficienţa preia treptat rolul resurselor şi inovaţia rămâne marginală. De la un anumit punct încolo, eficienţa nu mai poate determina decât jumătate din evoluţia economică şi cea care preia tot mai mult din ponderea resurselor primare este inovarea, care trebuie să ajungă să devină mai importantă decât acestea.

România se află în al doilea stadiu de dezvoltare nu atât din motive de eficienţă cât din faptul că nu a mutat la un nivel semnificativ accentul dinspre resurse spre inovare: toţi pilonii contează, dar importanţa lor relativă depinde de stadiul de dezvoltare.

România se regăseşte pe locul 76 din 148 în topul mondial al competitivităţii, mai sus cu două poziţii faţă anul trecut (78 in editia 2012-2-13). Combinaţia care a dat, pe total, locul 76 este reprezentată de plasarea din punct de vedere al resurselor pe locul 87, al eficienţei pe locul 63 şi al inovării pe locul 103. Prin urmare, contrar clişeelor vehiculate ne ”penalizează” nu doar inovarea dar şi resursele primare.

32MITC, Master MP, an I, 2013-2014

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 33

BASIC REQUIREMENTS

19/04/2023 MITC - 2013-2014 34

EFFICIENCY ENHANCERS

19/04/2023 MITC - 2013-2014 35

INNOVATION AND SOPHISTICATION FACTORS

19/04/2023 MITC - 2013-2014 36

The Global Competitiveness Index 2013–2014 rankings and 2012–2013 comparisons

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 37

The EU’s Regional Competitiveness Index (RCI)The regional dimension is important because many of the factors of competitiveness are influenced or even determined by regional

and city authorities. The trend toward more decentralization in Europe makes the role of cities and regions even more important. The strong regional dimension of competitiveness, with more variation between regions than between countries, confirms the influence and role of regions and cities. The RCI highlights the competitive strengths and weaknesses of each of the European Union (EU)’s regions. This is particularly important for the preparation of the EU Cohesion Policy programs for 2014–20.

The European Union will provide 325 billion euros to co-finance these seven-year programs. The programs are implemented by the countries, regions, or cities following an agreed strategy. These programs can improve transport or Internet access, boost innovation, encourage entrepreneurship, invest in energy efficiency, and enhance education and skills.

38MITC, Master MP, an I, 2013-2014

The European Union’s Regional Competitiveness Index (RCI)The objective of the Cohesion Policy is to reduce regional disparities by

investing in job creation, competitiveness, economic growth, improved quality of life and sustainable development. Funding is provided to all regions, but more is provided to less developed ones. These investments also support the Europe 2020 strategy.

The RCI is useful tool for EU countries with a large gap in the competitiveness of their regions. EU countries with a large gap or high variation in regional competitiveness should consider to what extent these gaps are harmful for their national competitiveness and whether they can be reduced, possibly with the support of Cohesion Policy.

For example, in Romania, the Slovak Republic, and France the gap between the capital region and the second most competitive region is very wide, while regional competitiveness in Germany shows no large differences.

The RCI shows a more polycentric pattern, with strong capital and metropolitan regions in many parts of Europe.

For example, the regions that include Stockholm, Copenhagen, Helsinki, Prague, Bratislava, and Madrid all have a high level of competitiveness. Some regions that are, unfortunately, consistently the least competitive. These are the Bulgarian region Severozapaden, the Greek region Notio Aigaio, and the two southern Romanian regions Sud-Est and Sud-Vest Oltenia.

39MITC, Master MP, an I, 2013-2014

40MITC, Master MP, an I, 2013-2014

Romania – profil de competitivitate

Instituţiile, infrastructura, eficienţa pieţei şi sofisticarea afacerilor se află peste pozitia 100, context în care stabilitatea macro constituie deja o performanţă majoră. În acord cu instituţiile slabe care “încurcă” educarea bună, sănătatea şi educaţia primară coboară pe un loc ”mediu” între cele două categorii amintite (locul 84), iar inovarea se plaseaza pe 97. Oarecum paradoxal, capacitatea de a implementa tehnologii moderne avem (locul 54), iar educaţia de tip universitar şi formarea profesională (59), deşi sub cerinţe şi potenţial, sunt destul de bune.

Recomandările pentru elaborarea politicilor de îmbunătăţire a competitivităţii: utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii, dublată de parteneriate public-private, precum şi impunerea cerinţei de realizare a analizelor de impact pe care proiectele de noi politici sau reglementări îl au asupra creşterii sustenabile şi stabilităţii mediului de afaceri. Este necesară dezvoltarea unui plan amplu şi coordonat de îmbunătăţire a infrastructurii României pentru atingerea standardelor Uniunii Europene de calitate şi acoperire, precum şi dezvoltarea unei strategii energetice clare şi creşterea transparenţei şi responsabilităţii în administraţia publică şi în utilizarea fondurilor publice.

Raportul de Competitivitate recomandă, totodată, îmbunătăţirea structurii şi eficienţei cheltuielilor guvernamentale, oferirea de stimulente pentru a menţine în ţară specialiştii de înaltă calificare şi a inversa exodul acestora, după modelul experienţei pozitive înregistrat în sectorul IT, reformarea profundă a administraţiei fiscale, stimularea investiţiilor şi dezvoltarea pieţelor de capital pentru clienţii publici privaţi

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 41

Romania

42MITC, Master MP, an I, 2013-2014

19/04/2023 MITC - 2013-2014 43

Romania - The most problematic factors for doing business

44MITC, Master MP, an I, 2013-2014

19/04/2023 MITC - 2013-2014 45

IMD WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK - Anuarul competitivitatii globale 2013

http://www.imd.org/news/World-Competitiveness-2013.cfm

The fundamentals on IMD’s competitivenessCompetitiveness of Nations is a field of Economic

theory, which analyses the facts and policies that shape the ability of a nation to create and maintain an environment

that sustains more value creation for its enterprises and more prosperity for its people.

Competitiveness analyses how nations and enterprises manage the totality of their competencies to achieve prosperity or profit.

- Is one of the most powerful concepts in modern economic thinking. One of its key contributions to classical economic theories is that competitiveness encompasses the economic consequences of non-economic issues, such as education, sciences, political stability or value systems. It is precisely because it is a multifaceted concept that it has lead to a proliferation of definitions.

4 dimensions shape the country’s competitiveness environment. They are often the result of tradition, history or value systems and are so deeply rooted in the ‘modus operandi’ of a country that, in most cases, they are not clearly stated or defined.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 46

Countries manage their environment according to four fundamental forces: these dimensions shape the country's competitiveness environment: Attractiveness vs. Aggressiveness Proximity vs. Globality Assets vs. Processes Individual Risk Taking vs. Social Cohesiveness.

World Competitiveness Yearbook - methodologyThe World Competitiveness Yearbook (WCY) ranks and analyzes the ability of nations to create and maintain an

environment in which enterprises can compete. It means that we assume that wealth creation takes place primarily at enterprise level (whether private or state owned) - this field of research is called: "competitiveness of enterprises."

However, enterprises operate in a national environment which enhances or hinders their ability to compete domestically or internationally - this field of research is called: "competitiveness of nations" and is covered by the WCY.

Based on analysis made by leading scholars and by our own research and experience, the methodology of the WCY thus divides the national environment into four main factors: Economic Performance, Government Efficiency, Business Efficiency and Infrastructure. In turn, each of these factors is divided into 5 sub-factors which highlight every facet of the areas analyzed.

Altogether, the WCY features 20 such sub-factors. These 20 sub-factors comprise more than 300 criteria, although each sub-factor does not necessarily have the same number of criteria (for example, it takes more criteria to assess Education than to evaluate Prices). Each sub-factor, independently of the number of criteria it contains, has the same weight in the overall consolidation of results, which is 5% (20x5 =100).

Criteria can be hard data, which analyzes competitiveness as it can be measured (e.g. GDP) or soft data, which analyzes competitiveness as it can be perceived (e.g. Availability of competent managers). Hard criteria represent a weight of 2/3 in the overall ranking, whereas the survey data represent a weight of 1/3. In addition, some criteria are for background information only, which means that they are not used in calculating the overall competitiveness ranking (e.g. Population under 15).

Finally, aggregating the results of the 20 sub-factors makes the total consolidation, which leads to the overall ranking of the WCY.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 47

The World Competitiveness Scoreboard 2013

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 48

Competitiveness Perspective 1997-2013

49

The vertical axis on the left indicates the 2013 ranking and the name of the country.The blue 2013 diagonal line from top to bottom indicates the same ranking, which also intersects with the axis below. In addition, the horizontal axis allows to read the best and worst rankings over time.Each country’s bar highlights on the left the worst competitiveness ranking and its date and on the right the best ranking and its date.The length of the bar indicates the spread between the two; a long bar can mean dynamism and/or volatility – a shorter bar meaning stability/and or inertia.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

Tema de discutie: IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 – 2050The “Competitiveness Roadmap” is an attempt to describe and assess the main issues that will affect the world

competitiveness landscape over the next four decades. Issues are shown along two axes - degree of impact and timescale - to provide a clear “mental map” of the environment in which nations and companies will operate.

Exemple:

1. Budget deficits remain high – Despite austerity plans, budget deficits remain high: Country estimates for 2013 range from -9% of the GDP in Japan, to -5.4% in the US and -2.8% in the Euro area. Unpopular spending cuts will prevail – and not only in Greece, Spain, Portugal and Italy – slowing down economic recovery everywhere.

2. The economy is desynchronized – Globalization is still there but the world economy is increasingly fragmented: some nations continue to struggle with recession – e.g. Greece, Portugal – others confront robust growth such as China. Some countries suffer deflation – Japan and Switzerland – others are threatened by inflation, such as India, Russia and Turkey.

3. Unemployment becomes massive – 25 million people lose their jobs in the OECD region and the average jobless rate hits 7.7% in the US and 11.9% in Europe. Youth unemployment reaches record highs, above 23% in Europe and a staggering 52% in Spain.

4. Interest rates remain low – Central Banks continue to flood the market with cheap money. Some institutions, such as the U.S. Fed, include employment levels as a target. Stock exchanges become more attractive for higher returns.

5. Inflation is back – but not everywhere… The economic recovery is expected to trigger a rise in commodity prices and demand. Excess liquidities inherited from the recession could flood the markets. Some governments even welcome a bit of inflation to boost private consumption and reduce the nominal value of the debt.

6. High volatility of currencies – The dollar remains weak and is continually tested by financial markets. The Euro stabilizes around 1.35 to the dollar as emerging markets cautiously buy Euro bonds to diversify their holdings. The Chinese Yuan appreciates gradually as the government wants to develop domestic demand.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 50

IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 – 2050 Exemple (2)7. Global debt explodes – The average G20 government debt increases from 78% of GDP to 100% and above. The US national

debt now surpasses $21 trillion. Sub-sovereign debt – at regional and city level – becomes critical in the US but also in Spain, and even Germany.

8. Economic nationalism on the rise – Trade protectionism increases as it is linked to national stimulus plans (e.g. “buy national” clauses). New protectionist measures appear that are linked to financial regulations, environmental standards, corporate governance, etc.

15. Consumers react differently – Industrialized nations are characterized by a “replacement economy” where purchases replace existing products while emerging nations are in a “first-buy economy” stage where purchases introduce new products into households. In other words, an industrialized economy is defined by “I want it” versus one defined by “I need it”. Slower growth can be expected as saturation threatens replacement economies.

16. Food commodities prices higher – Food commodities have seen their prices increase by over 40% since the end of the recession. Despite a temporary slowdown due to a weaker than expected recovery, prices will remain high. An emerging middle class is changing its eating habits and greater demand will push prices up again. For example, China is moving away from a rice-only diet. In a decade it has increased its milk consumption seven-fold, poultry by 60%, beef by 30% and wheat by 25%.

17. State capitalism is fashionable – Governments are moving from being stakeholders to being shareholders of their economies. State interventions increase and national leaders consider it a priority to defend and develop national champions. As a consequence, government spending now represents on average 50% of the GDP in advanced economies. 80% of the stock market capitalization in Shanghai is done by state-backed companies.

24. More managers needed everywhere - More managers are required in emerging powers. India, China, Russia, Brazil and the Gulf region increasingly focus on management and the creation of business schools, beyond science and engineering education. Strategy, finance and marketing skills are now priorities for ensuring the continuous expansion of local enterprises in a global environment.

25. A new environmental strategy for companies – Climate change and energy security is clearly a priority for public opinion. Governments and companies enhance their visibility on environmental issues and integrate an environmental dimension into their strategy. Companies that fail to do so will not attract the best talents in the younger generation, who are very sensitive to this issue.

51MITC, Master MP, an I, 2013-2014

IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 – 2050 Exemple (3)

26. Life sciences and environment attract massive investments - Life sciences, as the population becomes older (40,000 centenarians in Britain in 2030), and environmental technology, as the world becomes hotter (+ 0.6°C in 20 years), will attract massive investments. Innovation proliferates in these two areas of knowledge. Wellness, in addition to curing existing diseases, becomes a priority for ageing populations.

27. Intellectual property vs. open systems - The intellectual property debate encapsulates two conceptions of world business: On the one hand the respect for innovation and invention and on the other hand the thrust for a more open and collaborative society where information is widely shared. Social network systems flourish and challenge government-controlled information in some parts of the world.

28. From Service to Re-industrialization – Service competitiveness and the ability to integrate and manage a global business model were at the core of the competitiveness of Europe and the US. However both regions have lost 20% of their industry in 20 years, thus creating a higher level of permanent unemployment. Companies reassess extreme outsourcing and delocalization. “Re-shoring” and re-industrialization become an economic and political priority. There is no competitiveness without a sound manufacturing base.

29. Labor cost differences shrink - The difference in labor costs around the world is drastically reduced as nations develop. A range from 1 to 20 today is reduced to 1 to 5 as purchasing power around the world converges.

30. Productivity is harmonized worldwide - Productivity is harmonized around world operations as companies become truly global and widely diffuse the same technology and processes. The value chain is managed at the global level. The nationality of companies matters less and less. The product “made in the world” is born!

32. From cheap manpower to cheap brainpower -The world moves from a competitiveness model based on cheap manpower to one based on cheap brainpower. In total, India, China and Russia have 14 million university students, as many as the US. These students quickly become young professionals eager for success, who are relatively affordable and highly motivated. Through technology, these brains can be accessed from all over the world.

52MITC, Master MP, an I, 2013-2014

IMD - The Competitiveness Roadmap 2013–2050 Exemple (4)33. Urbanization means congestion - The urbanization of the world economy increases pressure on economic and social

infrastructure (roads, water, hospitals, etc.), the environment and also increases social problems (rural migration to cities). In 2030, 60% of the world population lives in cities. 40 mega regions account for two third of the world’s GDP and 85% of the technology. As a drawback, congestion becomes a major issue everywhere.

35. From collective to individual value systems - The value system of societies in Asia gradually evolves from one based on collective values (such as hard work and national pride) to one based on individual values (such as work-life balance), much closer to the US and European value systems.

36. A new business model for the poor - A new business model emerges for the world’s poorest (such as in Africa or the Indian subcontinent). Products are manufactured and sold at a fraction of the price charged elsewhere, and with minimal functionalities. Examples: the $10 phone, $100 PC or $2,500 motor vehicle and services such as micro-finance and mobile phone financial transactions.

37. China, India, Brazil and Russia as technological powers - China, India and Russia regain their age-old status as technological powers. Foreign companies no longer hesitate to transfer research centers to these countries that have a long tradition of excellence in science and innovation.

38. Retirement age increases - The pension systems in Europe and Japan are increasingly at risk. One-third of the population is now over 60 years old; 10% is older than 80! Retirement gets closer to 70 and fluctuates depending on the industry sector and the hardship of work. Some white-collar pension systems now have to deal with an increasing number of centenarians. The financial crisis has reduced accumulated wealth and employees are forced to retire later.

39. Society capitalism – After a period of “enterprise capitalism” aimed at shareholder value, and one of “state capitalism” based on local value, a period emerges focusing on “society capitalism” which redefines the role of enterprises as actors to solve wider societal issues such as the environment, sustainable development, poverty, etc.

42. Remoteness becomes irrelevant - The disappearance of most trade and investment barriers, the efficiency of the international logistics system (roads, shipping, trains and air freight) and the pervasiveness of communications technology give every single nation and enterprise instant access to world markets and unlimited opportunities.

43. The technological divide disappears - The technological divide disappears because of the development of a worldwide communications infrastructure and the proliferation of cheap technological products for the poor.

… … …

53MITC, Master MP, an I, 2013-2014

MITC, Master MP, an I, 2013-2014 54

55

Studiu de caz - Indicatorul Productivitatea muncii

Romania nu depaseste pragul de 50% din media UE la productivitatea muncii măsurată prin PIB pe persoană angajată (la paritatea puterii de cumpărare standard pentru a putea face comparația corect, eliminând diferențele date de nivelurile diferite ale prețurilor).

Sursa: EUROSTAT, code tec00116ATTN: Gross domestic product (GDP) is a measure for the

economic activity. It is defined as the value of all goods and services produced less the value of any goods or services used in their creation. GDP per person employed is intended to give an overall impression of the productivity of national economies expressed in relation to the European Union (EU27) average. If the index of a country is higher than 100, this country's level of GDP per person employed is higher than the EU average and vice versa. Basic figures are expressed in PPS, i.e. a common currency that eliminates the differences in price levels between countries allowing meaningful volume comparisons of GDP between countries. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

0

10

20

30

40

50

60

23.725.7

29.431.3

34.636.1

39.7

43.4

49.2 49.5 48.5 49.4

Romania - Labour productivity per person employed (Index EU-27 = 100)

19/04/2023 MITC - 2013-2014

Distributia pentru Productivitatea muncii in EU 2011

19/04/2023 MITC - 2013-2014 56

Luxem

bour

g

Irelan

d

Belgiu

mFr

ance

Austri

a

Swed

en

Netherl

ands

Denmark

Finl

and

Italy

Euro a

rea (1

6 cou

ntrie

s)

Euro a

rea (c

hang

ing c

ompo

sitio

n)

Euro a

rea (1

7 cou

ntrie

s)

Spain

German

y

United

Kin

gdom

EU (27 c

ount

ries)

Malt

a

Cypru

s

Greece

Slov

enia

Slov

akia

Portu

gal

Czech

Rep

ublic

Hunga

ry

Polan

d

Estoni

a

Lithua

nia

Latvia

Roman

ia

Bulga

ria0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

160.0

180.0 169.

1

142.

7

127.

7

116.

7

116.

7

115.

8

111.

7

110.

5

109.

5

109.

0

108.

8

108.

7

108.

7

108.

6

106.

6

103.

6

100.

0

95.0

91.0

90.1

80.6

80.2

75.6

74.1

71.2

68.9

68.0

64.9

62.4

49.4

44.0

Labour productivity per person employed

57

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked

19/04/2023 MITC - 2013-2014

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120

5

10

15

20

25

30

35

25.4 25.7 26.3 26.7 27.2 28 28.5 29 29.4 29.9 30.3 30.9 31.3 31.3 30.8 31.4 31.9 32.1

2.9 3 3.2 3.8 4 4.4 4.6 4.9 5.2 5.6 5.4 5.3 5.5 5.7

Productivitatea muncii per ora de lucru

EU (27 countries) Romania

Eur

o pe

r or

a de

lucr

u, in

dex

2005

= 1

00, %

var

iati

e fa

ta d

e an

ul p

rece

dent

Labour productivity per hour worked is calculated as real output (deflated GDP measured in chain-linked volumes, reference year 2005) per unit of labour input (measured by the total number of hours worked). Measuring labour productivity per hour worked provides a better picture of productivity developments in the economy than labour productivity per person employed, as it eliminates differences in the full time/part time composition of the workforce across countries and years.

58

Indicatorul - cresterea productivitatii muncii (2)

Romania a înregistrat totusi cel mai înalt ritm de crestere a productivității din întreaga UE intre 2000 si 2011, iar pe intervalul 2005-2012, de asemenea ridicat

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120

20406080

100120140

100 106.2 112 120.2 114.1 114.6

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year

Romania EU (27 countries)

Slovaki

a

Estonia

Latvia

Romani

a

Lithuan

iaIre

landPola

nd

Bulgaria

Czech R

epublic

Austria

Spain

Portuga

l

Sloveni

aCypr

us

United K

ingdom

Germany

EU (27 c

ountrie

s)

Netherla

nds

Hungary

Greece

SwedenFran

ceFinla

nd

Denmark Ita

lyMalta

Luxem

bourg

0

20

40

60

80

100

120

140

160

118

.4

118

.2

117

.3

114

.6

113

.9

113

.2

113

.1

112

.8

111

.9

10

8.2

10

7.6

10

7.1

10

6.9

10

5.8

10

4.6

10

4.5

10

4.0

10

3.2

10

3.1

10

2.9

10

2.9

10

2.7

10

2.7

10

0.2

10

0.2

99

.4

96

.2

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year

2010 201219/04/2023 MITC - 2013-2014

59

Indicator productivitatea muncii – ameliorarea valorilor ptr. Romania

Calea extensivă - creșterea numărului de ore lucrate, inclusiv prin scurtarea timpului pentru concedii și eliminarea unor sărbători legale.

Calea intensivă - creșterea productivității pe ora lucrată prin procese de producție mai performante.

Valori Eurostat 201119/04/2023 MITC - 2013-2014

60

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked (1995-2012)

1995 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120

5

10

15

20

25

30

35

2.9 3 3.2 3.8 4 4.4 4.6 4.9 5.2 5.6 5.3 5.3

25.3 25.726.6 27.2

28 28.5 28.9 29.4 29.9 30.2 30.9 31.3 31.2 30.7 31.4 31.8 32.2

Romania EU (27 countries)

Eur

o pe

r ho

ur w

orke

d

19/04/2023 MITC - 2013-2014