Upload
lucian-udrea
View
158
Download
11
Embed Size (px)
DESCRIPTION
pacient amg ingrijiri
Citation preview
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALESCOALA POSTLICEALA SANITARA „SF. VASILE CEL MARE”
FILIALA PLOIESTI
PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE
DOMENIU – SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA – ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INDRUMATOR:DR. CRISTESCU MARIOARA
ABSOLVENT: ILINA LAURENTIU IONUT
2013
TEMA PROIECTULUI
INGRIJIRI ACORDATE BOLNAVILOR CU
DEMENTA TIP ALZHEIMER
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I – Notiuni generale despre dementa
CAPITOLUL III- Participarea asistentei medicale la acte de investigatii şi interventiile autonome şi delegate
CAPITOLUL IV – PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DEMENTA TIP ALZHEIMERIV.1 Planul de ingrijireIV.2 Evaluarea finala
BIBLIOGRAFIEANEXE
ARGUMENT
Preocuparea primordiala a medicinii contemporane este promovarea şi ocrotirea sanatatii. Ea se ocupa de promovarea acelor factori şi conditii care asigura sanatatea deplina şi indelungata, prelungesc durata vietii şi fac ca batranetea sa vina cat mai tarziu şi cu un grad cat mai redus al scaderii capacitatii de lucru. Sanatatea, acea stare completa de bine general, fizic, mental şi social, este definitia data de Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) starii de sanatate.
Viata omului poate fi pusa oricand in pericol de o amenintare psihica aparuta brusc care il aduce intr-o stare critica, acuta ce trebuie rezolvata de personalul de la sectia de geriatrie, cu promptitudine şi deosebita competenta.
Ca elev, in stagiul practic am actionat cu exigenta adaptandu-ma cerintelor de azi ale profesiei de asistent medical care trebuie sa stea nu numai alaturi de bolnav langa patul sau ci şi alaturi de om langa asternutul singuratatii lui, unde durerile mistuie surd.
Acesta este motivul pentru care am ales ca tema a proiectului „Dementa tip Alzheimer”, diagnostic pe care l-am intalnit destul de des in stagiul practic efectuat in sectia de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judetean Ploiesti.
Prin absolvirea acestei scoli, in viitoarea meserie de asistent medical, ma voi darui cu pasiune şi stiinta fiecarui caz in parte pentru ca o particica din sanatatea semenilor nostri se datoreaza şi noua.
CAPITOLUL I- NOTIUNI GENERALE DESPRE DEMENTA
DEFINITIE
Dementa este o stare psihopatologica caracterizata printr-o istovire psihica, progresiva şi
globala, cauzata de o afectiune organica a creierului care evolueaza spre cronicizare. Dementa se
caracterizeaza in esenta printr-o deteriorare mentala; atentia devine deficitara, memoria este
alterata, judecata este perturbata.
Dementa este o degradare a vietii mentale.
Sindromul demential este o manifestare a leziunilor cerebrale; unele leziuni sunt vizibile
cu ochiul liber la autopsie şi au o localizare relativ cu cea a tumorilor.
Dementele sunt relativ frecvente la varstnici.
ETIOLOGIE
Forma clinica particulara de dementa presenila descrisa de Alzheimer (1906-1911) apare
intre 45 – 65 de ani cu o frecventa mai mare la sexul feminin.
Etiologia este practic necunoscuta, se discuta o multitudine de factori de risc, de la
ereditate şi predispozitii pana la infectii şi intoxicatii. In ultima vreme se insista asupra factorilor
generali fizici, psiho-sociali nocivi care ar juca un rol important in aparitia dementei Alzheimer,
cum ar fi: boli somatice cu evolutie prelungita cronica, boli intercurente, epuizare fizica,
subalimentatie, supraalimentatie şi intoxicatie.
Dintre factorii psiho-sociali fac parte: stresul, doliul, pensionarea, schimbarea mediului
de viata, intoleranta grupului familial, insingurarea.
LISTA CELOR MAI FRECVENTE CAUZE ALE DEMENTEI
Corticale: - Boala Alzheimer
- Sindromul Down
- Boala Pick
- unele forme de degenerare ale lobului frontal
Subcorticale: - Boala Parkinson
- Boala Huntington
- Dementa cu corpii Lewy
- Hidrocefalia
- Paralizia supranucleara progresiva
- Atrofia sistemica multipla
- Hematom subdural
- Degenerescenta corticobazala
Mixte: - Scleroza multipla
- Boli cerebrovasculare
- Degenerescenta lobara frontala
- Dementa fronotemporala
- Boala Creutzfeldt-Iakob
- Encefalopatie posttraumatica
- Encefalopatie toxica şi anoxica
- Dementa din cancerul nonmetastatic
- Tumori craniene
- Stari deficitare, tulburari endocrine, alcoolism, depresie
- Boli infectioase cronice: sifilis, meningita cronica, AIDS
- Dementa degenerativa
SINTEZA CAUZELOR DEMENTEI
Degenerative: - Dementa senila
- Boala Alzheimer
- Boala Pick
- Coreea Huntington
- Boala Parkinson
- Boala Creutzfeldt-Iakob
- Hidrocefalia cu presiune normala
- Scleroza multipla
Leziuni expansive intracraniene: - tumori
- hematom subdural
Traumatisme: - traumatisme cerebrale unice severe
- traumatisme repetate (la boxeri)
Infectii şi conditii asemanatoare: - encefalite de orice cauza
- neuroleus
- sarcoidoza cerebrala
Vasculare: - dementa multiinfarct
- ocluzia arterei carotidiene
- arterita craniana
Metabolice: - uremia cronica
- insuficienta hepatica
- efecte indepartate ale carcinomului sau limfomului
- dializa renala
Toxice: - alcool
- intoxicatie cu metale grele (plumb, taliu, arsenic)
Anoxia: - anemia
- post-anestezii, CO
- stop cardiac
- insuficienta respiratorie cronica
Carenta de vitamine: - carenta de Vitamina B12
- acid folic
- tiamina
CAUZELE DEMENTELOR – ALTELE DECAT BOALA ALZHEIMER
D - droguri şi medicamente in excesE - emotionalitate tulburataM - metabolisme perturbateE - encefal (tumori, hidrocefalia cu presiune normala)N - nutritia deficitaraT - traumatisme cranio-cerebraleA - ateroscleroza, analizatori şi alcoolism
ANATOMIE PATOLOGICA
Macroscopic frapeaza in primul rand atrofia masei cerebrale, a carei greutate scade de la
1400 g la 1000 g. Scoarta cerebrala apare subtiata difuz, insa preponderent in lobii frontali şi
temporali.
Substanta cenusie, ca şi cea alba, diminuata, ventriculii laterali dilatati, circumvolutiile
largite, meningele opac, laptos şi cu o cantitate de LCR mai mare.
Microscopic se descriu trei tipuri de leziuni:
a) Placi senile (Riedlich – Fischer), care se prezinta sub forma unor mici mase argentafine,
constituind „flocoane” de circa 50 microni diametru, formate din fibre şi o masa amorfa avand o
localizare predilecta in scoarta cerebrala (mai ales frontala) şi in cornul lui Ammon (Alzheimer).
Originea este putin cunoscuta: unii histologi le considera ca provenind din dezintegrarea
dendritelor celulare ganglionare. Histochimic s-a pus in evidenta o substanta asemanatoare
amiloidului. Marinescu a demonstrat compozitia lipoidica a placii senile, care este formata din
fosfatide şi aminolipoizi. S-a remarcat de asemenea o crestere a activitatii enzimatice a placii
senile; in acest sens s-a constatat hiperactivitatea unor enzime ca: dehidrogenaza lactica, malica,
glutamica, succinica, citocromoxidaza. Cresterea activitatii fosfatazei acide indica o tulburare
celulara care nu este de fapt decat o etapa dintr-o tulburare metabolica mai ampla.
Microscopia electronica a evidentiat o zona centrala a placilor senile – prezenta unor mase
fibrilare inconjurate de axoni şi dendrite care contin neurofilamente şi corpusculi; este posibil ca
acesti corpusculi sa fie mitocondrii, fapt care ar explica cresterea activitatii oxidative enzimatice.
Cercetari recente arata o profunda diseminare a placilor senile care, in cazurile grave au fost
gasite in nucleii cenusii centrali şi mai rar in putamen şi pallidum.
Ele au fost intalnite şi in hipotalamus, in tuberculii cvadrigemeni, trunchiul cerebral şi chiar in
scoarta cerebeloasa. Scolz descrie o leziune asemanatoare placii senile, pe care Morel o
denumeste angiopatie dishorica. Placa este centrata pe un vas cortical, luand forma alungita şi
constituind un veritabil manson perivascular ea este frecventa in cazurile grave de dementa
presenila de tip Alzheimer, avand o localizare mai ales occipitala.
b) Leziunea intracelulara Alzheimer este o hipertrofie a retelei neurofibrilare endocelulare;
fibrele se modifica, devenind voluminoase şi ramificate. Acest tip de leziune, caracteristic de
altfel dementei Alzheimer, se localizeaza mai ales in straturile profunde ale scoartei lobilio
frontali şi temporali şi mai putin in lobii parietooccipitali.
c) Atrofia neuronala insotita de degenerescenta granulo-pigmentara este un alt tip de modificare
histopatologica; atrofia intereseaza mai ales straturile moleculare corticale.
CLASIFICARE
1. DEMENTA CRONICA ŞI IREVERSIBILA
Din punct de vedere psihopatologic este semnalata prezenta urmatoarelor tipuri de tulburari
psihice. Modificarea comportamentului general al bolnavului este reprezentata prin urmatoarele
aspecte:
- modul de a se prezenta (neingrijit, murdar);
- tulburari ale activitatii (dezordonat, insolit, absurd);
- pierderea initiativei, a capacitatii de a se adapta la situatia vitala, incapacitatea de a se auto-
conduce;
- tulburari de scris, de citit şi de limbaj.
2. DEMENTA DE TIP MEDIU
Concluziile investigatiilor vor pune in evidenta urmatoarele aspecte:
- tulburari de comportament: tinuta, mimica, relatii interpersonale, dispozitie emotionala;
- tulburarile fondului mintal şi ale capacitatilor operationale reprezentate prin tulburari de atentie,
de memorie, dezorientare temporo-spatiala, tulburari de limbaj;
- tulburari de judecata, privind activitatea sintetica globala, achizitia de cunostinte noi,
rationamentul logic.
3. DEMENTA INCIPIENTA
Aceasta forma de dementa are ca model clinico-psihiatric dementa post-traumatica. Din punct de
vedere psihopatologic, slabirea intelectuala este mult mai discreta; din acest motiv se impune o
investigare-evaluare psihodiagnostica a starii mentale a acestor categorii de bolnavi:
Examenul clinico-psihiatric va pune in evidenta un fenomen psihopatologic specific,
numit de specialisti claudicatie psihica, caracterizat prin urmatoarele forme de tulburari:
- tulburari de memorie constand in amnezia numelor proprii, uitarea faptelor
personale, amnezie lacunara (amintirile vechi sunt conservate, iar cele recente se
sterg);
- tulburari diferite ale atentiei;
- tulburari de ideatie.
Evaluarea prognostica a starii de deteriorare mentala se face prin intermediul probelor
examenului psihodiagnostic al bolnavului. Ceea ce se urmareste prin intermediul probelor
este starea de deteriorare mentala de care depinde in final prognosticul bolnavului
respectiv.
4. DEMENTELE ORGANICE sunt determinate de afectiuni lezionale ale creierului şi ele se
caracterizeaza printr-o slabire intelectuala lacunara, cu simptomatologie de leziuni cerebrale in
focare (amnezii, afazii, apraxii) sau prin semne clinice minore şi disparate (dismnezii,
perseverari, anxietate, iritabilitate).
a) dementele organice secundare;
b) dementele abiotrofice primare.
5. DEMENTELE VESANICE sunt afectiuni psihiatrice secundare care apar ca urmare a unei
evolutii indelungate a proceselor psihiatrice de tip endogen.
a) dementa apato-abulica, care poate fi intalnita in unele cazuri de evolutie grava,
indelungata, a schizofreniei;
b) starile dementiale consecutive evolutiei unor procese psihotice din cursul delirurilor
cronice;
c) PMD (psihoza maniaco-depresiva) se poate uneori termina cu o stare de tip demential.
6. DEMENTA SENILA este consecinta unui proces de senilitate cu atrofie cortico-cerebrala
difuza a creierului: - tinuta neingrijita a bolnavului;
- activitate dezordonata;
- inversarea ritmului somn-veghe;
- bulimie;
- deficit de memorie cu uitarea faptelor recente;
- dezorientare temporo-spatiala;
- tulburari de limbaj;
- tulburari intelectuale.
7. DEMENTELE ABIOTROFICE PRESENILE apar in perioada presenila din cauza unui
proces specific de abiotrofie cerebrala care antreneaza o stare de disolutie progresiva a functiilor
instrumentale ale limbajului, praxiilor şi gnoziilor. Se constata o atrofie corticala cu
predominanta lobara, ca localizare cerebrala.
- dementa Pick;
- dementa Alzheimer.
8. PRESBIOFRENIA reprezinta o varianta clinica a dementei senile, fiind caracterizata prin:
- amnezie de fixare;
- dezorientare temporo-spatiala;
- fabulatie;
- deteriorare mentala lejera.
9. DEMENTA CREUTZFELDT – JAKOB este un proces abiotrofic cerebral; debutul se
situeaza in jurul varstei de 50 de ani cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic,
mioclonii, hipotimie, disartrie la care se asociaza rapid o stare dementiala profunda.
10. COREEA CRONICA HUNTINGTON este o afectiune ereditara; din punct de vedere
clinic aceasta consta dintr-un sindrom coreic cronic la care se asociaza tulburari psihice diferite:
tulburari de caracter, iritabilitate, manie, variatii de dispozitie afective, depresii, raptusuri
suicidare, deficit intelectual lent şi progresiv, apatie, lipsa de initiativa similara celei din cursul
dementei Pick.
11. BOALA PARKINSON este o afectiune degenerativa ereditara şi familiala ce se
caracterizeaza printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic.
12. HIDROCEFALIA CU PRESIUNE NORMALA, afectiune clinica caracterizata prin
dementa, tulburari de mers, incontinenta urinara.
13. DEMENTA PRESENILA CU ATROFIE CORTICALA, o afectiune mai rara ce se
caracterizeaza prin:
- atrofie corticala;
- atrofie olivo-ponto-cerebeloasa;
- ataxie cerebeloasa;
- sindrom demential.
14. DEMENTA PRESENILA CU DEGENERESCENTA TALAMICA este o afectiune
complexa ce se caracterizeaza prin urmatoarele:
- dementa severa;
- hipersomnie;
- hipertonie musculara;
- pozitie rigida a corpului.
15. SINDROMUL LUI HEIDENHEIM este inrudit cu maladia Creutzfeldt – Jakob.
16. MALADIA KRAEPELIN – boala este o dementa rapida şi progresiva cu agitatie
psihomotorie, depresie, tulburari de vorbire şi un sindrom catatonic. Evolutia clinica de la cateva
luni la maxim 2 ani.
17. DEMENTA CU CORPII LEWY; semnele clinice ale pacientului cu corpii Lewy corticali
descriu o stare cognitiva fluctuanta, halucinatii vizuale şi parkinsoniene. Istoricul natural al bolii
cu corpii Lewy seamana intr-o oarecare masura cu delirul, cu o deteriorare rapida, urmata de o
recuperare partiala.
18. DEMENTA VASCULARA este o dementa rezultata in urma pierderii de volum cerebral
prin unul sau mai multe infarcturi sau in urma afectarii vaselor mici insotita de distrugeri in
substanta alba, caracterizata prin mari modificari de dispozitie şi tulburari de mers sau disfunctie
vezicala.
19. DEGENERESCENTA FRONTO-TEMPORALA – dementa de lob frontal cu sau fara
boala a neuronului motor şi afazia primara. O degenerare a lobilor frontali şi temporali ce duce la
mutism precoce.
SIMPTOME
Boala Alzheimer se instaleaza lent, progresiv, evoluand in trei etape: la inceput pe prim
plan apar tulburarile din sfera cognitiva (mai ales cele de memorie), apoi tulburarile legate de
orientarea spatiala şi ulterior se instaleaza un sindrom afazo-apraxo-agnozic. Deficitul mnestic
are un caracter global şi progresiv; de obicei el nu este insotit de confabulatii sau de false
recunoasteri; dezorientarea spatiala este marcata, astfel ca bolnavul se rataceste cu usurinta pe
strazi cunoscute şi chiar in propria locuinta. Treptat se instaleaza un deficit psihic global, odata
cu incetinirea activitatii psiho-motorii şi aparitia apatiei, a indiferentismului. Uneori, pe acest
deficit se observa episoade anxioase sau bufee de agitatie; de asemenea pot fi remarcate
halucinatii, idei prevalente, idei delirante de prejudiciu şi gelozie care completeaza tabloul clinic.
Perioada de stare: dupa o evolutie de 3-4 ani de la debut se instaleaza perioada de stare,
in care tabloul simptomatologic este dominat de dementa, care este profunda, interesand atat
functiile intelectuale superioare (analiza şi sinteza, abstractizarea, judecata etc.) cat şi pe cele
elementare (memoria global deficitara in fixare şi evocare, hipoprosexie). Dezorientarea
temporo-spatiala este masiva şi permanenta; caracterul cel mai frapant al bolii in aceasta faza
este dat de sindromul afazo-apraxo-agnozic. Tulburarea limbajului şi a functiilor simbolice
ilustreaza acest sindrom; pe prim plan afazia de tip senzorial, iar logoreea existenta vizeaza spre
jargonofazie, facand imposibila comunicarea cu bolnavul. Mutismul este apanajul perioadei
terminale; se mai descriu şi alte tulburari de limbaj ca: ecolalia, palilalia, logoctomia, adesea
asociate cu agrafie şi alexie. Apraxia este predominant ideativa dar se intalneste şi apraxie
constructiva. In cazul agnoziei tulburarile sunt mai greu de apreciat; agnozia vizuala cu
recunoasterea incorecta a culorilor este pe prim plan, alaturi de agnozia spatiala şi agnozia
formelor (uneori pentru fizionomii); comportamentul bolnavului este şi el alterat; predomina un
apragmatism determinat de lentoarea psihomotorie, dar destul de frecvent pe acest fond pot
aparea bufee de agitatie psihomotorie, episoade cu idei delirante de prejudiciu, de gelozie, de
persecutie sau stari onirice, cu halucinatii vizuale.
Mult mai rar se intalnesc elemente din seria delirant-depresiva, elemente care se cer
diferentiate de cele caracteristice melancoliei de involutie. Constiinta bolii este mult timp
pastrata, din care motiv se pot observa reactii depresive, semnificative pentru un diagnostic
diferential cu boala Pick, unde indiferentismul apare timpuriu.
SEMNE
Semnele neurologice completeaza tabloul clinic al bolii, ele fiind de tip extrapiramidal şi
instalandu-se spre sfarsitul bolii: hipertonie (cu semnul „rotii dintate”) insotita de akinezie ceea
ce realizeaza un model pseudoparkinsonian, tremurul caracteristic sindromului extrapiramidal
lipseste, in schimb sunt frecvente crizele paroxistice de tip comitial, ele avand o mare importanta
in stabilirea diagnosticului pozitiv. Perioada terminala este caracterizata printr-o stare dementiala
profunda şi globala. Acum apare mutismul care marcheaza sindromul afazo-agnazo-apraxic.
Semnele neurologice extrapiramidale şi crizele epileptice sunt frecvente; in final
tulburarile vegetative, cesexia progresiva cu gatism ocupa scena dramei dementiale care se
sfarseste dupa o evolutie de 3-4 ani prin exitus, de regula ca urmare a unei infectii intercurente.
La examenul medical observam un bolnav palid, cu modificari ale mucoaselor şi
membranelor cauzate de deficiente vitaminice:
- semne de deshidratare;
- incontinente ale mucoaselor şi membranelor cauzate de deficiente vitaminice;
- incontinenta fecala şi urinara;
- hipertensiune;
- semne de patologie focala neurologica;
- aparitia unor reflexe primitive: palmomentonier, de apucare, suctiune, miscari involuntare;
- tremur parkinsonian;
- tulburari de mers;
- hemianopsie şi inatentie vizuala;
- scaderea auzului.
PROBLEME ALE PACIENTULUI
- Stare de disconfort fizic şi psihic.
- Circulatie inadecvata din cauza dezechilibrului hidroelectrolitic (tahicardie).
- Incapacitate de a se hidrata şi de a manca din cauza agnoziei şi apraxiei.
- Eliminare digestiva şi urinara inadecvate, manifestata prin incontinenta urinara şi fecala din
cauza tulburarilor neurologice.
- Dificultate de a se misca şi de a avea o buna postura manifestata prin tremuraturi ale membrelor
din cauza modificarii integritatii sistemului nervos (hipertonie, hipokinezie).
- Somn perturbat din cauza medicatiei manifestat prin insomnii din cauza modificarii integritatii
sistemului nervos central.
- Dificultate de a se imbraca şi dezbraca manifestata prin imbracare-dezbracare fragmentata şi
dezinteres fata de tinuta sa vestimentara, cauzat de deficitul cognitiv şi dezorientarea temporo-
spatiala.
- Dezinteres privind propria persoana şi masurile igienice manifestat prin neglijarea propriei
infatisari din cauza tulburarilor psihice şi apraxiei.
- Neconstientizarea potentialelor pericole din cauza dezorientarii temporo-spatiale şi agnoziei
manifestata prin reactii psihosomatice.
- Comunicare ineficace la nivel senzorial, intelectual şi afectiv cauzata de afazie, hipoprosexie şi
hipomneziei manifestata prin ritm şi flux ideativ absent, deficite cognitive marcante.
- Incapacitate de a actiona conform propriilor credinte şi valori şi de a-şi asuma rolurile sociale
din cauza dezorientarii temporo-spatiale şi deficitului cognitiv.
- Dificultate de a se recrea şi de a invata din cauza apraxiei, agnoziei, hipoprosexiei, hipomneziei
şi dezorientarii temporo-spatiale.
- Lipsa cunostintelor despre boala, evolutie şi pronostic.
- Risc de complicatii, evolutie spre exitus.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ŞI DIAGNOSTIC POZITIV
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL ridica uneori probleme dificile, mai cu seama la inceputul
evolutiei şi in formele hipocondriac-melancolice, expansive sau paranoid-halucinatorii.
DIAGNOSTICUL POZITIV se bazeaza pe semnele de deteriorare mentala, progresiva şi
globala:
- hipomnezia şi mai ales amnezia antero-retrograda cu confabulatie şi false recunoasteri,
puerilism mintal senil;
- dezorientare auto- şi alopsihica, scurte episoade confuzionale sau confuzo-onirice;
- scaderea treptata a coeficientului fluiditatii intelectuale şi psihoplasticitatii (asociatii de idei
sarace, timp de latenta prelungit, diminuarea volumului lexical, motivatie inadecvata, eficienta
intelectuala slaba);
- perturbarea vietii instinctivo-afectiva, manifestata prin morozitate, instabilitate emotionala,
anxietate, neliniste, modificarea ritmului nictemeral, a instinctului alimentar, sexual, tulburari de
conduita, diminuarea simtului critic şi autocritic, agitatie psihomotorie mai ales nocturna,
perseveratie, stereotipii, agresiune, atentate sexuala, viol, exhibitionism.
CRITERIILE NINDS – ADRDA PENTRU DIAGNOSTICUL CLINIC DE DEMENTA
ALZHEIMER
1. CRITERIILE PENTRU DIAGNOSTIC INCLUD:
a) dementa stabilita prin examenul clinic şi documentata: testul MNSE (testul de status
mintal minim), scala pentru dementa sau alte examinari similare şi continuata prin teste
neuropsihologice;
b) deficite in doua sau mai multe arii cognitive;
c) inrautatirea progresiva a memoriei şi a altor functii cognitive;
d) lipsa tulburarilor de constienta;
e) debut intre 40 şi 90 de ani, cel mai frecvent dupa 65 de ani;
f) absenta bolilor sistemice sau a altor boli cerebrale care ar putea justifica deficitele
progresive ale memoriei şi functiilor cognitive.
2. DIAGNOSTICUL SE BAZEAZA PE:
a) deteriorare progresiva a unor functii cognitive specifice, ca limbajul (afazie), functiile
motorii (apraxie) şi perceptia (agnozie);
b) perpetuarea activitatilor zilnice şi tulburari comportamentale;
c) antecedente familiale de tulburari asemanatoare, in special daca sunt confirmate
neuropatologic;
d) rezultatele normale ale punctiei lombare (evaluata prin tehnicile standard), aspect
normal sau nespecific al EEG (de exemplu cresterea activitatii undelor lente) şi evidenta atrofiei
cerebrale la CT cu progresie documentata prin examene seriale.
3. ALTE TRASATURI CLINICE CARE SUSTIN DIAGNOSTICUL, DUPA EXCLUDEREA
ALTOR CAUZE DE DEMENTA:
a) faza de platou in evolutia bolii;
b) simptome asociate de depresie, insomnii, incontinenta, amagiri, iluzii, halucinatii,
limbaj catastrofal, izbucniri emotionale sau fizice, tulburari sexuale şi scaderea in greutate;
c) alte tulburari neurologice la unii pacienti, in special cu boala mai avansata şi tulburari
motorii (tonus muscular crescut, mioclonii, tulburari de mers);
d) AVC in bolile avansate;
e) CT normala pentru varsta.
EVOLUTIE
Dementa Alzheimer evolueaza spre o caşexie dementiala terminala intr-o perioada de
patru pana la zece ani, perioada in care pe fundalul demential se suprapun episoade psihotice
indeosebi confuzo-onorice, stari delirante, stari melancoliforme sau de excitatie maniacala.
Studii epidemiologice efectuate in Statele Unite ale Americii arata ca aceasta boala atinge 2-5 %
dintre persoanele de peste 65 de ani şi 10-20 % dintre persoanele de peste 80 de ani.
COMPLICATII
- risc de complicatii spre exitus
PROGNOSTIC
Semnele neurologice extrapiramidale, crizele de pierderea cunostintei pe fondul atrofiei
corticale şi crizele de epilepsie sunt frecvente; tulburarile vegetative, caşexia progresiva cu
gatism ocupa scena dramei dementiale care se sfarseste prin exitus.
CAPITOLUL II- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATII ŞI INTERVENTII AUTONOME ŞI DELEGATE
II.1 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII
INVESTIGATII DE LABORATOR
Examenele de laborator in dementa Alzheimer sunt utile in stabilirea diagnosticului diferential.
EXAMENELE BIOLOGICE
Constau in cercetarea sangelui pentru:
HEMOLEUCOGRAMA (HL): - barbati: 15 ± 2 g %
- femei: 13 ± 2 g %
LEUCOCITE (WBC): 4000 – 8000/mm3
FORMULA LEUCOCITARA: - nesegmentate: - neutrofile: 2 – 4 % (NNS)
- segmentate: - neutrofile: 60 – 65 % (NS)
- enzinofile: 2 – 4 % (Eo)
- bazofile: 0 – 1 % (Ba)
- limfocite: 25 – 20 % (Li)
- manocite: 4 – 8 % (Mo)
NUMAR HEMATII (ERITROCITE): - barbati: 5.000.000/mm3
- femei: 4.200.000/mm3
HEMOGLOBINA (Hb): 14 – 16/100 ml
HEMATOCRIT (HCT): - barbati: 46 ± 6 %
- femei: 41 ± 6 % (2 ml de sange + 4 ml EDTA)
TROMBOCITE (PLT): 150.000 – 300.000/mm3
SINDROMUL INFLAMATOR:
VSH: - barbati: 1 – 10 mm/1 h
7 – 15 mm/2 h
- femei: 7 – 15 mm/1 h
10 – 20 mm/2 h
Barbati şi femei: 40 – 60 mm/24 h
FIBRINOGEN: 200 – 400 mg %
GLICEMIE: 80 – 120 mg/100 ml
PROBELE RENALE:
UREE SANGUINA: 20 – 40 mg/100 ml
CREATININA: 0,6 – 1,2 mg/100 ml
PROBELE HEPATICE:
TRANSAMINAZELE: TGO = AST (aspartat – amino transferaza)
TGP = ALT (alanin – amino transferaza)
TRANSAMINAZA GLUTAMIN-OVALECETICA: pana la 20 u.l.
TRANSAMINAZA GLUTAMIN PIRUVICA: pana la 16,5 u.l.
TESTE DE DIPROTEINEMIE:
REACTIA TAKATA – ARRA: negativ
REACTIA TYMOL: 0 – 4 u.M.L.
5 – 20 u.F.
REACTIA ZnSO4: 0 – 8 u.S.H.
COAGULAREA:
TIMP DE COAGULARE PE LAMA: 3 – 6 min la copii
8 – 12 min la adulti
TIMP DE COAGULARE IN TUB (metoda Lee-White): 6 – 12 min
EXAMEN SUMAR DE URINA: - vol. din 24 h: 1000-1500 ml
- densitatea (greutatea specifica): 1015-1030
- pH acid: 5,5-6,5
- albumina: absent
- corpi cetonici: absent
- glucoza: absent
- pigmenti biliari: absent
- urobilinogen: urme sau absent
L.C.R. (lichid cefalorahidian): - aspect: clar – lichid limpede ca „piatra de stanca”
- Reactia Pandy: negativa
- albuminorahid: 15-45 mg/100 ml
- elemente celulare: 1-3 / mm3
- cloruri: 700 mg/100 ml
- glucoza: 50-80 mg/100 ml
- uree: 30-40 mg/100 ml
EXAMENUL RADIOLOGIC
Examenul radiologic evidentiaza:
- o atrofie corticala difuza;
- circumvolutiunile au aspect „sters” pe toata suprafata creierului;
- dilatatie ventriculara cu preponderenta in cornul occipital;
- ventriculul (III) este de asemenea mai putin dilatat;
EEG (electroencefalograma) arata modificari ample ale ritmului bioelectric.
EXAMENUL HISTOPATOLOGIC - pune in evidenta 2 tipuri de leziuni caracteristice:
- prezenta din abundenta a celulelor Alzheimer, celule care prin impregnare argentinica
evidentiaza o retea puternic contorsionata şi colorata in zona protoplasmatica ce inconjoara
nucleul;
- prezenta masiva a placilor senile diseminate cortical cu predominanta in lobul occipital, in
cornul lui Ammon şi in nucleii cenusii subcorticali; se observa totodata şi o extrema rarefiere a
celulelor neuronale cu astrocitoza, degenerescenta intensa a substantei albe şi proliferarea
fibrilara.
EXPLORARI NEURORADIOLOGICE
TOMOGRAFIA AXIALA COMPUTERIZATA (TAC):
Tomografia computerizata ramane cel mai pretios aliat in diagnosticul dementei, fara a putea sa
diferentieze cu precizia RMN-ului. Intr-o tomografie axiala computerizata a creierului, o camera
cu raze X se roteste in jurul capului pacientului, semnalele sale sunt computerizate şi produc o
serie de imagini ce formeaza o sectiune transversala sau o „felie” a creierului. Sectiunile
transversale sunt computerizate astfel incat sa produca o imagine tridimensionala; aceste imagini
care in prezent sunt multicolore şi detaliate, pot fi folosite pentru a detecta diferentele intre
materia cenusie, materia alba şi L.C.R. şi dezvaluirea sangerarilor şi umflaturilor.
ELECTROENCEFALOGRAMA (EEG):
Electroencefalograful este un aparat folosit pentru inregistrarea undelor cerebrale ce detecteaza
activitatea electrica a creierului, prin multi electrozi fixati pe scalpul pacientului şi produce o
urma pe hartie, numita EEG. Prin EEG medicii pot investiga tulburari mintale şi pot detecta boli
fizice a le creierului cat şi informatii importante despre creier. EEG arata modificari ample ale
ritmului bioelectric in cazul dementei.
TOMOGRAFIA CU EMISIE DE POZITRONI (TEP):
Atomii radioactivi, precum atomii de fluor-18, atasati de molecule sintetice aproape identice ca
structura cu moleculele de glucoza, sunt injectati intr-una din arterele pacientului. Ei se
deplaseaza prin fluxul sanguin spre creier, unde, pe masura ce sunt supusi descompunerii
radioactive, emit particule incarcate pozitiv, numite pozitroni. Pozitronii se ciocnesc cu electronii
din atomii vecini şi acest lucru provoaca producerea de radiatii gamma, care pot fi detectate de
scanner in timp ce acesta face „instantanee” ale creierului o data la cateva minute.
Energia necesara functionarii corecte a creierului este extrasa din glucoza. Pe langa atomii de
fluor-18, cercetatorii au folosit şi alti atomi emitatori de pozitroni, precum carbon-11, azot-13 şi
oxigen-15.
Pe langa faptul ca tomografia cu transmitere de pozitroni indica regiuni cu activitate intensa,
imaginile formate de scannerele TEP pot sa dezvaluie şi portiuni vatamate ale creierului (de tipul
celei care apare dupa o congestie cerebrala) unde nu are loc nici o activitate.
Tomografia cu transmitere de pozitroni este folosita şi in diagnosticarea unor tulburari in care
creierul se degradeaza incet precum in boala Alzheimer.
IMAGINEA PRIN REZONANTA MAGNETICA (IRM):
Una dintre ultimele inventii tehnologica care ajuta la studiul creierului şi al organelor corpului
este imaginea prin rezonanta magnetica sau IRM.
Ca şi tomografia axiala computerizata, imaginea prin rezonanta magnetica produce o imagine
colorata, tridimensionale a structurii creierului şi nu o reprezentare a activitatii sale asa cum face
tomografia cu emisie de pozitroni. Ea functioneaza prin detectarea protonilor (nuclee de
hidrogen) in organul aflat in studiu, folosind fenomenul de rezonanta magnetica sau RMN. In
RMN, un aparat emite un camp magnetic puternic care face ca protonii sa emita radiatie
electromagnetica, care apoi poate fi detectata de scanner.
EXAMINAREA NEUROPSIHOLOGICA
Examinarea neuropsihologica implica studierea comportamentului unui individ, legat de stimulii
aplicati, selectionati dupa probabilitatea provocarii unui raspuns anormal in cazul unor leziuni
ale unor structuri neuroanatomice specifice.
Baza teoretica a evaluarii neuropsihologice este derivata pe de o parte din psihologia cognitiva
pentru a demonstra modele teoretice ale functionarii cognitive normale, iar pe de alta parte din
neuroglia comportamentala.
Pentru examinarea neuropsihologica sunt folosite:
- Grila Nosger;
- Schema identificarii abilitatilor afectate;
- Scala de deteriorare Reisberg;
- ADL;
- IADL;
- MNA (mini nutritional assessement);
- MMSE (mini mental state examination;
- Testul ceasului.
II.2 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME ŞI
DELEGATE
Ingrijirea pacientilor cu dementa Alzheimer impune asistentei medicale o serie de interventii
autonome şi delegate, ambele categorii fiind importante in egala masura.
INTERVENTII AUTONOME
Pe langa menirea de a contribui la videcarea propriu-zisa a afectiunii, asistenta medicala are şi
scopul de a vindeca in mare masura sufletul bolnavului, linistirea pacientului in legatura cu
tratamentul, evolutia şi prognosticul bolii sale, diminuandu-i anxietatea atat de des intalnita in
randul celor spitalizati. In acest sens, asistenta medicala are urmatoarele atributii:
- asigura o atmosfera calda, manifesta empatie fata de bolnav şi raspunde prompt la chemarile
lui;
- asigura conditii de mediu adecvate: salon curat, aerisit, luminos, temperatura constanta de 18oC,
umiditate 45 %, liniste, pat confortabil, lenjerie de pat şi de corp curate şi schimbate ori de cate
ori este nevoie;
- amplaseaza pacientul in salon in functie de varsta, sex, de natura bolii, de alte dificultati fizice,
psihice sau sociale;
- in functie de starea bolnavului asistenta medicala aseaza pacientul in pozitie semisezand,
sezand sau decubit dorsal, cu capul intr-o parte, aproape de marginea patului;
- respecta intimitatea pacientului şi arata toleranta şi multa rabdare;
- asistenta medicala ia masuri de evitare a transmiterii infectiilor şi alege procedurile de
investigatie şi tratament cu risc minim de infectii;
- informeaza pacientul cu privire la investigatiile şi tratamentele ce i se vor face şi cu privire la
importanta acestora;
- informeaza apartinatorii in legatura cu starea bolnavului, tratamentul pe care il face şi ce regim
trebuie sa tina;
- asculta pacientul cu privire la nelamuririle pe care acesta le are in legatura cu boala sa şi-l
invata sa se protejeze contra bolilor;
- invata pacientul sa faca exercitii respiratorii, de mers, de relaxare, sa aiba posturi adecvate care
sa favorizeze respiratia;
- asistenta medicala invata bolnavul sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta,
fumat, mese copioase);
- asistenta medicala invata pacientul sa reduca grasimile şi sarea din alimentatie;
- pregateste fizic şi psihic pacientul pentru explorari paraclinice şi radiologice;
- pregateste materialele şi instrumentele necesare pentru aceste explorari;
- pregateste recipientele pentru probele de laborator şi se asigura ca acestea au ajuns in bune
conditii la laborator;
- aduce şi ataseaza la foaia de observatie rezultatele explorarilor;
- recolteaza sange pentru hemoleucograma, hematocrit, glicemie, leucocite, formula leucocitara,
numarul de hematii, hemoglobina, coagularea;
- administreaza medicatia prescrisa de medic;
- respecta normele de asepsie şi antisepsie in explorari şi administrarea tratamentului;
- masoara şi supravegheaza atent functiile vitale şi vegetative pe toata perioada spitalizarii:
tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura şi tranzitul intestinal;
- urmareste culoarea tegumentelor bolnavului, comportamentul şi pozitia adoptata;
- converseaza frecvent cu pacientul şi-i permite sa-şi exprime gandurile, emotiile cu privire la
problema sa;
- exploreaza gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului;
- serveste pacientului alimentatia la o temperatura normala, la ore regulate şi prezentata
atragator;
- invata pacientul categoria de alimente pe care are voie sa le ingereze şi cantitatile;
- pentru mentinerea integritatii tegumentelor şi activitatii articulare, invata pacientul sa execute
exercitii pasive la fiecare ora şi sa efectueze exercitii musculare active;
- pentru a preveni insomnia ofera pacientului o cana cu lapte cald, identifica sursa insomniei şi
intocmeste program de odihna;
- la externare invata pacientul şi apartinatorii sa duca o viata normala, cu regim alimentar şi sa
mearga la medicul de familie lunar.
Pregatirea materialelor diferitelor investigatii clinice.
Pregatirea fizica şi psihica a pacientului
Asistenta medicala, in dimineata in care va recolta produsele biologice ale bolnavilor, isi
va pregati sticlutele in care va pune sangele recoltat, le va etichetat corespunzator (numele,
prenumele bolnavului, examenul de laborator cerut, data recoltarii, sectia unde este internat
bolnavul), va pregati seringi şi ace sterile, garoul, substantele anticoagulante necesare, alcool
medicinal precum şi tampoane de vata sterila.
Va efectua orice recoltare in conditii de asepsie riguroasa şi se va asigura ca transportul
la laborator al sticlutelor cu sange recoltat se face imediat dupa terminarea recoltarilor şi de
asemenea, in conditii sterile.
Pregatirea psihica
Pregatirea psihica a bolnavului consta in explicarea tehnicilor de investigatii ce urmeaza a
i se aplica, precum diminuarea anxietatii bolnavului. Asistenta ii va explica importanta
spitalizarii, importanta respectarii tratamentului prescris de medic, evolutia in urma respectarii
medicatiei şi prognosticul bolii daca nu s-ar respecta tratamentul medicamentos.
De asemenea, bolnavul va trebui sa fie informat asupra unor reactii adverse ce pot
surveni in urma aplicarii tratamentului sau in urma efectuarii unor examene de specialitate. In
timpul efectuarii anumitor manevre (recoltari, administrarea tratamentului) asistenta va purta un
dialog cu bolnavul pentru a-i alunga frica şi a-l face astfel mai cooperant cu echipa de sanatate.
Pregatirea fizica
Asistenta va informa pacientul ca in dimineata recoltarii produselor biologice nu trebuie
sa manance şi sa bea nimic. Va conduce la salon fiecare pacient examinat in vederea prevenirii
caderilor din cauza ametelilor.
Supravegherea şi notarea zilnica in foaia de observatie şi in carnetul propriu a functiilor
vitale şi vegetative
Asistenta medicala are datoria sa urmareasca zilnic functiile vitale şi vegetative, notand
valorile in carnetelul personal şi in foaia de temperatura.
Temperatura:
- se urmareste cu atentie, se masoara dimineata şi seara cu termometrul medical, gradat in scara
Celsius; inainte de masurarea temperaturii, termometrul va fi controlat daca functioneaza şi daca
mercurul este coborat; temperatura se masoara in axila; bolnavul va sta in debubit dorsal sau
sezand, isi va sterge cu un prosop cavitatea axilara, isi va introduce termometrul in axila
apropiind bratul de trunchi şi va ramane in aceasta pozitie 10 minute. Dupa aceea asistenta
citeste valoarea temperaturii şi noteaza cifric in carnetelul personal şi grafic in foaia de
temperatura cu creion albastru (culoare conventionala). Termometrul se pastreaza in recipiente
speciale cu vata pe fundul lor, recipiente ce contin cloramina 10 % sau bromocet 1 %. Valoarea
normala a temperaturii este de 36,2-36,7oC. Temperatura se masoara de 2 ori pe zi (dimineata şi
seara).
Pulsul:
- se masoara de 2 ori pe zi (dimineata şi dupa-amiaza), se noteaza in foaia de temperatura cu
culoare rosie; frecventa pulsului creste paralel cu temperatura; astfel, pentru fiecare grad de
temperatura in plus, frecventa pulsului creste cu 8-10 pulsatii pe minut;
- pulsul se percepe la artera carotida, radiala, femurala, poplitee; inainte de a i se lua pulsul,
bolnavul va sta 15 minute in repaus fizic şi psihic;
- valoarea normala a pulsului este de 60-80 pulsatii pe minut.
Tensiunea arteriala:
- se masoara cu ajutorul tensiometrului prin mai multe metode dintre care cea mai folosit este cea
auscultatorie (metoda Karot Kor), alte metode fiind: palpatorie (Riva-Rocei) şi oscilometrica;
- bolnavul va sta in decubit dorsal cu membrul superior intins şi relaxat sau sezand cu bratul
rezemat bine bine intins, relaxat. Principiul metodei sta in comprimarea bratului cu un manson
pneumatic de cauciuc in timp ce un manometru aflat in derivatie indica valorile presiunii din
manson. Cu ajutorul unui stetoscop aplicat in dreptul arterei femurale se percepe un zgomot
ritmic aparut la decomprimarea mansonului in momentul in care presiunea din manson egaleaza
presiunea sangvinica maxima. Continuand decomprimarea, se constata o accentuare progresiva a
zgomotelor dupa care acestea scad in intensitate pana cand devin imperceptibile; ultimul zgomot
perceput reprezinta tensiunea arteriala minima;
- manseta pneumatica trebuie sa fie strans aplicata pe brat; ea nu va fi tinuta umflata prea mult
timp pentru ca produce hipertensiunea venoasa care creste tensiunea minima;
- cu 10-15 minute inainte de luarea tensiunii bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic şi psihic;
- in unele cazuri tensiunea arteriala difera la cele doua membre superioare (cauza este scaderea
circulatiei la nivelul membrului respectiv); in mod normal tensiunea se va lua la ambele brate;
- valoarea normala a tensiunii arteriale este de 110-140 mmHg (tensiunea maxima) şi 60-80
mmHG (tensiunea minima) dar aceste valori depind de varsta, stari fizico-patologice;
- in foaia de temperatura se noteaza cu pix albastru.
Respiratia:
- se masoara urmarind miscarile de expansiune ale toracelul prin inspectie sau se aseaza palma
pe peretele toracic;
- valoarea normala este de 16-18 resp/min;
- in foaia de temperatura se noteaza cu creion albastru;
- se urmareste şi se noteaza grafic in foaia de temperatura emisiile de scaun şi de urina, in caz de
constipatie se efectueaza clisme şi se administreaza purgative.
Alta interventie autonoma consta in diminuarea anxietatii bolnavului; astfel, din prima zi a
internarii asistenta medicala are datoria de a familiariza bolnavul cu colegii de salon şi de a-i
arata circuitul spitalului.
Va purta convorbiri cu pacientul in vederea protejarii psihicului şi a asigurarii atentiei şi fricii de
necunoscut privind boala sa. Asistenta va explica bolnavului ca spitalizarea este necesara pentru
supraveghere medicala foarte atenta, pentru asigurarea unui tratament medicamentos adecvat; de
asemenea va fi convins pacientul ca trebuie sa colaboreze cu echipa de sanatate, acceptand
cucusurinta conduita terapeutica şi diversele examene clinice şi paraclinice care i se vor aplica.
Avand in vedere ca unele medicamente dau şi reactii adverse, asistenta are datoria de a-i
comunica bolnavului aceste simptome pentru ca acesta sa nu se sperie la aparitia lor.
Asistenta medicala va informa bolnavul despre evolutia şi prognosticul bolii, despre eventualele
complicatii care ar putea apare in urma nerespectarii tratamentului impus de medic. La externare
va invata bolnavul sa evite frigul, umezeala precum şi sarea şi afumaturile. Sa urmeze un regim
bogat in calciu şi vitamine, sa urmeze tratamentul prescris de medic, sa revina periodic la
control.
Supravegherea starii generale a bolnavului:
Asistenta va urmari zilnic starea generala a pacientului, faciesul (care poate fi semnificativ),
reactiile la tratamentul medicamentos, calitatea şi cantitatea somnului, modul in care bolnavul
mananca respectand regimul alimentar impus de medicatie (alimentatia va fi adaptata perioadei
de evolutie a bolii: in perioada febrila bolnavul va urma un regim hidro-carbo-zaharat, lichide,
lapte, zeama de fructe, supe de legume, apoi, pe masura ce febra scade şi temperatura revine la
normal, alimentatia va reveni la normal).
Totodata, asistenta va urmari felul in care se deplaseaza bolnavul, daca acesta respecta regulile
de igiena personala sau daca este apatic. Dar in mod deosebit asistenta va urmari functiile vitale
şi vegetative.
INTERVENTII DELEGATE
Tratament:
In esenta se urmareste sustinerea functiilor vitale, corectarea deficitelor metabolice, a
eventualelor insuficiente organice, cardio-respiratorii, hepatice şi renale, prevenirea infectiilor şi
la nevoie sedarea bolnavilor. De mare importanta este tratamentul cu tonice generale, vitamine
din grupul B, E, PP, A, tonicardiace care prin ameliorarea circulatiei şi oxigenarii cerebrale s-au
dovedit eficace chiar şi in cazurile delirante, apato-abulice:
- terapia cu anabolizante şi substante lipotrope;
- injectiile regulate cu procaina amelioreaza orientarea bolnavilor, atentia, memoria, greutatea
corporala şi dispozitia care devine optimista, uneori chiar euforica.
TRATAMENTUL TULBURARILOR PSIHOTICE (idei delirante şi halucinatii)
In boala Alzheimer, ideile delirante şi halucinatiile apar in mod obisnuit, indeosebi la stadiile
evolutive mai avansate ale bolii; pot fi intalnite insa şi in fazele initiale. Ocazional halucinatiile
apar ca o consecinta a unei boli acute dar sunt mai des intalnite ca parte integranta a evolutiei
dementei.
Dintre neurolepticele clasice mai accesibile populatiei varstnice , Haloperidolul este de preferat,
urmat apoi de Thioridazina. Pot apare frecvent efecte adverse – sindrom extrapiramidal,
hipotensiune ortostatica, sedare şi akatisie. Este mai important sa reusim sa stapanim ideile
delirante decat sa incercam sa le vindecam.
Dintre neurolepticele neconventionale sunt recomandabile:
- Risperidone: 1,5-12 mg/zi;
- Olanzapine: 1 x 5-20 mg/zi;
- Clozapin: 3 x 6,2-25 mg/zi.
Efectul benefic al tratamentului cu inhibitori de colinesteraza se manifesta nu numai asupra
tulburarilor de comportament şi simptomelor psihopatologice.
Violenta şi agresivitatea raspund bine la Carbomazepina.
Haloperidol: 0,5-5 mg/zi…………………………………...Tioridazin: 30-150 mg/zi
Levomepromazin: 10-50 mg/zi………………………….Clorprotixen: 40-150 mg/zi
Properciazina: 3 x 2-8 pic./zi……………………………….Clopentixol: 10-75 mg/zi
Trazodon: 150-400 mg/zi……………………………………Sertralin: 50-150 mg/zi
Oxazepam: 20-80 mg/zi……………………………………..Clonazepam: 2-6 mg/zi
Lorazepam: 1-1,5 mg/zi………………………………….Alprazolan: 3 x 0,25 mg/zi
Propranolol: 40-120 mg/zi………………………………Valproat: 1000-2500 mg/zi
Carbamazepina: 100-1000 mg/zi………………………………Litiu: 250-1200 mg/zi
Agitatia psiho-motorie acuta:
Tratamentul episoadelor acute de agitatie psihomotorie la pacientii cu dementa Alzheimer merita
o atentie speciala. Combinarea unei doze mici de neuroleptice (ca Haloperidolul in doze de 0,5-
1,5 mg de 2 sau 3 ori pe zi asociat cu Benzodiazepina cu actiune scurta, ca Lorazepamul in doze
de 0,5-1,0 mg date simultan) poate fi administrata simultan. Daca s-a aplicat tratamentul adecvat
simptomatologia se va ameliora in cateva zile.
Agitatia cronica şi dezinhibitia:
Comportamentul agresiv cronic poate apare in cadrul dementelor, in mod particular in stadiile
avansate de dementa Alzheimer. Alaturi de neuroleptice care au constituit principala modalitate
de tratament, medicatia antidepresiva tip SSRI ca şi medicatia colinergica prescrisa in principal
pentru stoparea declinului cognitiv s-au dovedit benefice şi in ameliorarea starilor de agitatie
psiho-motorie. Agitatia vesperala se poate trata cu Lorazepam, Olanzapina, Cloralhidrat: 15 cm3
– 10 % sau 500 mg/zi.
TRATAMENTUL SIMPTOMATIC AL SIMPTOMELOR COGNITIVE
Tratamentul colinergic:
Cercetarile preclinice din domeniul farmacologiei şi fiziologiei colinergice au permis sintetizarea
a numeroase preparate medicamentoase prin al caror mecanism de actiune se urmarea corectarea
deficitului de acetilcolina caracteristic bolii Alzheimer.
AGENTI COLINERGICI INHIBITORI DE ACETILCOLINESTERAZATerapii preventive posibile - controlul factorilor de risc cardiovascular
- medicatie antiinflamatorie nonsteroidiana
- estrogeniDiverse - blocanti ai canalelor de calciu
- factor de crestere neuronala
- antioxidanti
- activare cerebrala
Medicatia colinergica:
Donepezil hidrochloride (E2020) a fost acceptat in S.U.A., apoi in Marea Britanie şi in restul
Europei, fiind produs de firma Pfizer; este distribuit şi in Romania sub denumirea de Aricept. El
este un inhibitor de acetilcolinesteraza de tip piperidenic selectiv şi reversibil indicat in dementa
Alzheimer in fazele usoare şi moderate. Studii internationale multicentrice au raportat ameliorari
semnificative pe termen lung, atat in ceea ce priveste nivelul performantelor in plan cognotiv cat
şi al functionarii globale şi al activitatilor zilnice la pacientul cu dementa Alzheimer tratati cu
Donepezil.
Rivastigmina face parte dintr-o noua generatie de inhibitori de colinesteraza, inhibitor de tip
carbonat, descris ca un inhibitor pseudo-ireversibil de colinesteraza, selectiv central pentru
acetilcolinesteraza şi care şi-a demonstrat selectivitatea regionala cerebrala pentru hipocamp şi
cortex. Este folosit pe scara larga existand şi pe piata romaneasca; este produs de firma Novartis
sub denumirea comerciala de Exelon.
Alte medicamente ce sunt administrate pacientilor cu dementa Alzheimer sunt: Tanakan,
Hidroxizin, Pramistal, Reminyl.
Abordarea terapeutica a tulburarilor din boala Alzheimer:
Interventii farmacologice:
- psihotrope
- terapie cognitiva
- terapie comportamentala
Terapie farmacologica:
- SSRI: Setralin, Citalopram
- antidepresive atipice: Trazodon
- antidepresive triciclice: Nortriptilin, Desipramin
- IMAO-B: Moclobemid
CAPITOLUL III- PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DEMENTA
ALZHEIMER
CULEGEREA DATELOR
Date privind identitatea pacientului
Date fixe:
Nume şi prenume: B.I.
Varsta: 69 ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorit
Ocupatie: pensionar
Date variabile:
Domiciliul: Ploiesti, judetul Prahova
Conditii de viata şi munca: bune, locuieste in casa cu etaj, incalzire centrala, cu canalizare şi
grup sanitar; locuieste cu nora, fiul şi nepoata.
Gusturi personale: nu fumeaza, nu consuma alcool.
Starea de sanatate anterioara
Date antropometrice:
Greutate: 63 kg
Inaltime: 175 cm
Grup sanguin: A II
Rh: pozitiv
Limite senzoriale:
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu are
Acuitate vizuala şi auditiva: poarta ochelari de vedere cu dioptrii (+1) la ambii ochi
Somn: doarme insuficient
Mobilitate: tulburari de mers
Alimentatie: deficitara cu mese neregulate
Eliminari: normale – tranzit intestinal normal, mictiuni fiziologice
Antecedente heredo-colaterale – (AHC)
- fara importanta
Antecedente personale – patologice – (APP)
- epilepsie
- cardiopatie ischemica (2000)
- Boala Parkinson (2008)
Informatii legate de boala
Motivele internarii:
- deficite prosexice, mnezice accentuate, cu dezorientare temporo-spatiala;
- regres cognitiv;
- afazie, apraxie, agnozie;
- neliniste psihomotorie;
- demodulatie anideica.
Istoricul bolii:
Pacient in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie (1958) şi
boala Alzheimer (2008) este adus la spital pentru: deficite prosexice şi mnezice cu stari
confuzionale accentuate vesperal, afazie, apraxie, agnozie, regres cognitiv, demodulatie
anideica, neliniste psihomotorie; simptomatologia a debutat in urma cu cca. 40 de ani cu
accentuare progresiva.
Pacientul este in tratament cu: Isodinit (2 mg): 2 capsule/zi, Propranolol (40 mg): 2 capsule /zi şi
Timonil (600 mg): 2 capsule/zi.
Diagnostic la internare: Dementa Alzheimer
Data internarii: 15.01.2013
Examen pe aparate:
Stare generala: buna;
Stare de nutritie: subnutrit;
Facies: inexpresiv;
Tegument şi mucoase: normal colorate, tegumente uscate, pliu cutanat persistent (turgor
diminuat);
Tesut celular subcutanat: slab reprezentat;
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
Stare de constienta: dezorientare temporo-spatiala;
Sistem osteo-articular: integru;
Sistem articular: hiperton, hiperkinetic;
Aparat respirator: - cai aeriene superioare libere;
- torace normal conformat;
- excursii toracice simetrice;
- sonoritate pulmonara in limite normale;
- murmur vezicular prezent bilateral fara raluri supraadaugate;
- frecventa respiratorie: 19 respiratii/minut.
Aparat cardiovascular: - matitate cardiaca in limite normale;
- soc apexian prezent in spatiul (V) intercostal stang (i.c.stg.) pe linia
mediana claviculara (l.m.c.);
- zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile;
- T.A. = 150/80 mmHg;
- A.V. = 70 b/min, regulat;
Aparat digestiv: - cavitate bucala normal conformata;
- dentitie completa;
- limba uscata cu depozite albicioase;
- gingii roz aderente dintilor;
- abdomen suplu, moale, mobil cu respiratia, nedureros spontan sau la palpare;
- tranzit intestinal prezent.
Ficat: marginea inferioara la rebord (diametrul anterior-posterior: 12 cm)
Splina: nepalpabila
T.R.: - prostata prezenta: 2,5/3 cm;
- consistenta ferm elastica, sant median prezent
Aparat uro-genital: - loje renale libere;
- rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral;
- mictiuni fiziologice.
Sistem nervos: - dezorientare temporo-spatiala;
- reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral;
- dezechilibrat emotional;
- tremur parkinsonian;
- proba Noica pozitiva;
- LCR clar, limpede;
- Reactia Pandy: negativa;
- CT-ul: atrofie cerebrala;
- EEG: modificari ale ritmului bioelectric.
PROBLEME ACTUALE:
- deficite prosexice şi mnezice;
- stari confuzionale accentuate vesperal;
- afazie, apraxie, agnozie;
- regres cognitiv, demodulatie anideica;
- neliniste psihomotorie;
- dezorientare temporo-spatiala;
- insomnie.
PROBLEME POTENTIALE:
- risc de complicatii spre exitus.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de
fundamentala independenta dependenta dificultate1. Nevoia de a
respira şi de a avea
o circulatie
sanguina buna
Sistem cardiovascular şi
aparat respirator in limite
normale.
T.A. = 150/80 mmHg
A.v. = 70 b/min.
Frecventa respiratorie =
16-18 resp./min.
----------- -----------
2. Nevoia de a bea
şi de a manca
-------------- - hidratare insuficienta
- subnutrit
- de ordin psihic
3. Nevoia de a
elimina
-------------- - scurgerea involuntara de
scaune şi urina
- de ordin psihic
4. Nevoia de a se
misca şi de a avea
o buna pozitie
-------------
- pozitie inadecvata
- tremuraturi ale
membrelor
- de ordin psihic şi
fizic
5. Nevoia de a
dormi şi de a se
odihni
--------------
- treziri frecvente
- insuficiente ore de somn
- de ordin psihic
6. Nevoia de a se
imbraca şi
dezbraca singur
---------------
- dezinteres fata de tinuta
sa vestimentara
- de ordin psihic
7. Nevoia de a-şi
mentine
temperatura
corpului in limite
normale
- temperatura corpului se
mentine in limite
normale T = 37oC
- transpiratie minima
---------------- --------------
8. Neoia de a avea
tegumentale şi
mucoasele integre
şi curate
---------------------
- nu poate sa-şi acorde
ingrijiri igienice şi sa-şi
protejeze tegumentele şi
mucoasele
- de ordin psihic
9. Nevoia de a
comunica
---------------- - dificultate de a auzi
(afazie), de a vorbi şi de a
intelege
- necunoasterea exacta a
- de ordin psihic
realitatii10. Nevoia de a
evita pericolele ------------------
- tulburare de gandire şi
memorie, confuzie,
dezorientare
- de ordin psihic
11. Nevoia de a
actiona conform
propriilor
convingeri şi valori
---------------
- dificultate de a actiona
conform propriilor
convingeri şi valori
- de ordin psihic
12. Nevoia de a fi
preocupat in
vederea realizarii
---------------
- incapacitate de a lua
decizii
- de ordin psihic
13. Nevoia de a se
recrea
-------------- - incapacitate de a efectua
activitati recreative
- de ordin psihic
14. Nevoia de a sti
cum sa-şi pastreze
sanatatea
------------
- incapacitate de a invata - de ordin psihic
GRAD DE DEPENDENTA:
Grad de dependenta (IV) – pacientul necesita insotitor permanent; nu poate sa-şi satisfaca
nevoile fundamentale.
DIAGNOSTIC NURSING:
- slabire intelectuala lacunara cu simptome de leziuni cerebrale din cauza afectiunilor lezionale
ale creierului manifestata prin afazie, apraxie, amnezie, anxietate, iritabilitate;
- tulburari de atentie, de memorie, de limbaj din cauza tulburarilor fondului mintal şi al
capacitatilor operationale;
- deficit de memorie cu uitarea faptelor recente, dezorientare temporo-spatiala din cauza atrofiei
cortico-cerebrala difuza a creierului;
- disfunctie vezicala şi tulburari de mers din cauza pierderii de volum cerebral prin unul sau mai
multe infarcte sau in urma afectarii vaselor mici insotita de distrugeri in substanta alba
manifestata prin incontinenta urinara şi fecala;
- neliniste psihomotorie din cauza incetinirii activitatii psihomotorii manifestata prin episoade
anxioase, bufee de agitatie, halucinatii, demodulatie anideica;
- hipertonie, hipokinezie din cauza modificarii integritatii sistemului nervos manifestata prin
crize paroxistice de tip comiteal.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) Obiectiv global:
Pacientul sa-şi amelioreze starea de sanatate.
Obiective permanente:
1. Pacientul sa fie echilibrat fizic şi psihic pe toata perioada spitalizarii.
2. Pacientul sa aiba asigurate conditii de confort şi de mediu securizante pe toata perioada
spitalizarii.
3. Pacientul sa fie pregatit corect pentru examinari clinice şi tratat conform diagnosticului şi
zilelor de boala pe perioada spitalizarii.
4. Pacientul sa fie supravegheat atent şi permanent sa i se masoare functiile vitale şi vegetative
pe perioada spitalizarii.
b) Interventii zilnice:
- asigur o atmosfera calda, manifest empatie fata de bolnav şi raspund prompt la chemarile lui;
- asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului;
- masor şi supraveghez atent functiile vitale şi vegetative: tensiunea arteriala, pulsul, respiratia,
temperatura, diureza şi tranzitul intestinal;
- urmaresc culoarea tegumentelor pacientului şi comportamentul lui;
- conversez frecvent in legatura cu problema sa;
- ajut pacientul la satisfacerea nevoilor igienice;
- asigur pacientului lenjerie curata de pat şi de corp ori de cate ori este nevoie;
- administrez tratamentul prescris de medic.
APLICAREA INGRIJIRILORDATA PROBLEME
ACTUALE
PROBLEME
POTENTIALE
OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME
INTERVENTII
DELEGATE
EVALUARE
15.01
16.01
17.01
2013
- disconfort fizic
şi psihic
____
- pacientul sa fie
echilibrat fizic şi
psihic in
urmatoarele 24 de
ore
- linistesc bolnavul cu
privire la natura
interventiilor
- pregatesc fizic şi psihic
pacientul in vederea
oricarei tehnici la care va
fi supus
- asigur o atmosfera calda,
manifest empatie fata de
bolnav şi raspund prompt
la chemarile lui
- asigur o ambianta in care
sa fie respectata
intimitatea pacientului
- arat toleranta şi multa
rabdare
______
- dupa 24 de
ore pacientul
are stare de
bine fizic şi
psihic
18.01
19.01
2013
- dezechilibru
hidroelectrolitic ______
- pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
in decurs de 5-6
- observ semnele de
deshidratare şi ameliorarea
lor dupa administrarea
perfuziilor
- alimentez
pacientul
parenteral
instituind
- pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic
ore - fac bilantul lichidelor
perfuzate şi al celor
eliminate
- supraveghez atent:
tensiunea arteriala, pulsul,
comportamentul
pacientului
- calculez numarul de
calorii in functie de
diferite stari patologice –
adaug 13 % pentru fiecare
grad de temperatura peste
37oC; 20-30% pentru
agitatie, convulsii,
distructii celulare
- explorez gusturile şi
obiceiurile alimentare ale
pacientului
- constientizez pacientul
asupra importantei
regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
perfuzii cu
glucoza 5 %,
10%, 20%, 33%,
40% hidrolizate
cu proteine şi
amestecuri de
aminoacizi
- MARISANG
AMINOME
vitamine şi
electroliti dupa
indicatia
medicului
18.01 - dezechilibru - pacientul sa fie - explorez preferintele - pacientul este
19.01
2013
nutritional
- incontinenta
urinara şi fecala
______
echilibrat
nutritional
- pacientul sa
prezinte
tegumente şi
mucoase integre
şi curate
pacientului asupra
alimentelor permise şi
interzise
- servesc pacientul cu
alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate şi
prezentate atragator
- invat pacientul
categoriile de alimente din
ghidul alimentar şi
echivalentele cantitative şi
calitative ale principiilor
alimentare in vederea
inlocuirii unui aliment cu
altul
- schimb lenjeria de pat
dupa fiecare eliminare
- asigur igiena locala
riguroasa dupa fiecare
eliminare
- aplic crema
protectoare
- instalez sonda
vezicala dupa
indicatia
medicului
echilibrat
nutritional
- pacientul nu-
şi recapata
controlul
sfincterelor dar
are tegumentele
şi mucoasele
_____________
- pacientul sa-şi
recapete controlul
sfincterelor
____________________
- asigur aport lichidian
adecvat in functie de
bilantul hidric
- stabilesc un orar al
eliminarilor
- formez deprinderi de
eliminare la ore fixe
- trezesc pacientul din
somn pentru a urina
- invat pacientul pozitia
adecvata, care favorizeaza
golirea completa a vezicii
- invat pacientul exercitii
de intarire a musculaturii
perineale şi contractia
muschilor posteriori ai
planseului pelvin pentru a
impiedica defecarea cat şi
contractii ale muschilor
anteriori ai planseului
curate şi integre
pelvin pentru a opri
mictiunea
- contractia muschilor se
face inainte şi dupa
mictiune timp de 4
secunde apoi relaxarea lor
se repeta de 10 ori
- oprirea jetului urinar in
timpul mictiunii şi reluarea
eliminarii de mai multe ori20.01
21.01
2013
- necoordonarea
miscarilor
- pacientul sa fie
echilibrat psihic
______________
- pacientul sa aiba
tonusul muscular
adecvat
activitatilor
depuse
- pregatesc psihic
pacientul in vederea
oricarei tehnici de ingrijire
cum ar fi: EEG
___________________
- planific un program de
exercitii de mers in functie
de capacitatea pacientului
- invat pacientul sa
utilizeze diferite aparate de
______________
- administrez
medicatie
- pacientul nu
este echilibrat
psihic şi nu
poate sa-şi
satisfaca
nevoile
organismului
singur
- insomnii
______________
- pacientul sa-şi
satisfaca toate
nevoile
organismului
- pacientul sa
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitativ şi
calitativ
sustinere pentru activitati
cotidiene
- ajut pacientul sa faca bai
calde, exercitii fizice, ii
fac masaje la nivelul
extremitatilor
___________________
- pacientul va fi ajutat sa-şi
satisfaca nevoile
organismului
- invat pacientul sa
practice tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii cateva minute
inainte de culcare
- ofer pacientului o cana
cu lapte cald inainte de
culcare, o baie calda
- identific nivelul şi cauza
anxietatii la pacientul cu
antiparkinsoniana
prescrisa de
medic:
Romparkin 1cp x
3/zi
Madopar 1cp x
5/zi
- administrez
tratamentul
medicamentos şi
observ efectul
acestuia asupra
organismului
Stilnox 1 cp x
2/zi
- in urma
tratamentului
cu Stilnox
pacientul
beneficiaza de
somn
corespunzator
cantitativ şi
calitativ
insomnie
- observ şi notez calitatea
somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi
- intocmesc un program de
odihna corespunzator
organismului22.01
23.01
2013
- dificultate de a
se imbraca şi
dezbraca
- dezinteres
pentru tinuta
vestimentara
- pacientul cu
tulburari psihice
sa recastige
independenta de a
se imbraca şi
dezbraca in
termen de 48 de
ore
- evaluez gradul de
confuzue şi observ
schimbarile de
comportament,
orientandu-l regulat in
timp şi spatiu
- solicit pacientul sa se
imbrace, vorbindu-i clar,
cu respect şi rabdare,
respectand ritmul acesteia
- explic in limbaj
inteligibil gesturile pe care
trebuie sa le faca pentru a
se imbraca
- asez obiectele in camera
- pacientul nu
şi-a recapatat in
48 de ore
independenta
de a se imbraca
şi dezbraca
- pacientul sa
cunoasca
importanta
satisfactiei de a se
imbraca şi
dezbraca in
termen de 48 de
ore
in aceeasi ordine tot
timpul, iar hainele in
ordinea folosirii lor şi
solicit pacientului la
dezbracare sa le puna in
ordine inversa.
- educ pacientul privind
importanta vestimentatiei
in identificarea
personalitatii
- notez zilnic interesul
persoanei pentru a se
imbraca şi dezbraca
- supraveghez cu ce se
imbraca
- incurajez pacientul22.01
23.01
2013
- incapacitate de
a se pastra curat
şi ingrijit
- incapacitate de
a-şi proteja
- pacientul sa
prezinte
tegumentele şi
mucoasele curate
in termen de 6 ore
- ajut pacientul sa-şi faca
baie sau dus
- pregatesc cada şi
materialele pentru baie
- asigur temperatura
camerei (20-22oC) şi a
- pacientul
prezinta
tegumentele şi
mucoasele
curate in decurs
de 6 ore
tegumentele şi
mucoasele
apei (37-38oC)
- ajut pacientul sa se
imbrace, sa se pieptene,
sa-şi faca toaleta cavitatii
bucale, sa-şi taie unghiile22.01
23.01
2013
- deficit de
autoingrijire
- pacientul sa nu
mai prezinte
deficit de
autoingrijire in
decurs de 7-8 zile
- pacientul sa
beneficieze de un
mediu de
- ajut pacientul la
satisfacerea nevoilor
igienice pentru a-i
conserva energia
- asigur pacientului
lenjerie curata de pat şi de
corp ori de cate ori este
nevoie
- protejez patul cu musama
şi aleza
- constientizez pacientul in
legatura cu importanta
mentinerii curate a
tegumentelor
- asigur conditiile de
mediu adecvate pentru a
evita pericolele prin
- administrez
tratamentul
medicamentos la
- pacientul nu
este capabil sa
se ingrijeasca
singur
- pacientul
beneficiaza de
un mediu de
siguranta fara
accidente
- pacientul sa fie
echilibrat psihic
accidentare
- amplasez pacientul in
salon in functie de starea,
afectiunea şi receptivitatea
sa
- favorizez adaptarea
persoanei la noul mediu
- creez un mediu optim
pentru ca pacientul sa-şi
poata exprima emotiile,
nevoile
- ajut pacientul sa-şi
recunoasca anxietatea
- furnizez mijloace de
comunicare adecvate starii
pacientului
- furnizez informatiile de
care are nevoie, furnizez
explicatii clare şi deschise
asupra ingrijirilor
programate
indicatia
medicului:
Hidroxizin (250
mg)
1 cp x 3/zi
- administrez
tratamentul
prescris de
medic:
Hidroxizin (250
mg)
1 cp x 3/zi
siguranta, fara
pericole
- pacientul nu-
şi amelioreaza
starea de
anxietate
- pacientul sa
beneficieze de
siguranta
psihologica
pentru inlaturarea
starii de anxietate
- invat pacientul tehnici de
relaxare
- fac masaj al spatelui,
mainilor şi picioarelor
- asigur legatura
pacientului cu familia prin
vizite frecvente
- invat familia pentru a
ingriji pacientul cu boala
psihica degenerativa, in
vederea reintegrarii sale
sociale
- asigur un mediu de
protectie psihica adecvat
starii de boala a
pacientului prin inlaturarea
excitantilor psihici
- aplic tehnici de
psihoterapie adecvate
- asigur conditiile de
mediu adecvate (camera
izolata, aerisita,
temperatura adecvata,
semiobscuritate)
- incurajez pacientul sa
comunice cu cei din jur,
sa-şi exprime emotiile,
nevoile, frica, opiniile24.01
25.01
26.01
27.01
2013
- comunicare
ineficienta la
nivel senzorial,
motor şi afectiv
- pacientul sa fie
echilibrat psihic
- pacientul sa
foloseasca
mijloace de
comunicare
adecvate starii
sale
- linistesc bolnavul cu
privire la starea sa
explicandu-i scopul şi
natura interventiilor
- familiarizez bolnavul cu
mediul sau ambiant
- asigur un mediu de
securitate, linistit
- cercetez posibilitatile de
comunicare ale bolnavului
- furnizez mijloace de
comunicare
- invat bolnavul sa
foloseasca mijloace de
- administrez
medicatia
recomandata de
medic:
Hidroxizin (250
mg)
1 x 3 cp/zi
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
- administrez
medicatia
recomandata de
medic:
Hidroxizin (250
mg)
- in urma
tratamentului
pacientul este
echilibrat psihic
- pacientul nu a
inteles cele
explicate
- pacientul sa fie
orientat in timp,
spatiu şi asupra
propriei persoane
comunicare conform
posibilitatilor sale
- ajut pacientul sa se
orienteze in timp, spatiu şi
referitor la propria
persoana
- ajut pacientul sa-şi
recunoasca capacitatile şi
preferintele
1 x 3 cp/zi
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
- administrez
tratamentul
recomandat de
medic:
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
- in urma
tratamentului
pacientul este
dezorientat
temporo-spatial
27.01
28.01
29.01
2013
- incapacitate de
a actiona
conform
propriilor
convingeri şi
valori, de a
practica religia
_____
- pacientul sa-şi
pastreze imaginea
pozitiva de sine
- incurajez pacientul sa-şi
exprime sentimentele in
legatura cu problema sa
- facilitez satisfacerea
convingerilor sale
- actionez pentru
recastigarea stimei de sine
a bolnavului
- administrez
medicatie:
-antidepresiva
- tranchilizate
la indicatia
medicului:
Hidroxizin (250
mg)
1 x 3 cp/zi
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
- pacientul nu a
inteles cele
explicate
27.01 - dificultate de a - pacientul sa - explorez activitati - administrez şi - pacientul nu a
28.01
29.01
2013
indeplini
activitati
recreative
______ prezinte stare de
buna dispozitie
recreative
- planific activitati
recreative impreuna cu
pacientul
- antrenez pacientul in
activitati şi il ajut
supraveghez
efectele
tratamentului
indicat de medic:
Hidroxizin (250
mg)
1 x 3 cp/zi
Exelon (3 mg)
1 x 2 cp/zi
inteles cele
explicate
28.01
29.01
30.01
2013
- lipsa
cunostintelor
despre boala,
tratament,
externare
______
- pacientul sa aiba
cunostinte despre
boala, tratament
igieno-dietetic şi
medicamentos şi
despre externare
- pacientul sa se
reintegreze socio-
familial
- explorez nivelul de
cunostinte al pacientului
privind boala sa ,
tratamentul igieno-dietetic
şi medicamentos
- ii explic importanta
respectarii regimului
igieno-dietetic
- ii explica care sunt
alimentele interzise şi care
sunt cele permise
- invat pacientul
importanta respectarii
administrarii tratamentului
_______
- pacientul nu a
inteles cele
explicate
şi a recomandarilor28.01
29.01
30.01
2013
- risc de
complicatii
(evolutie
nefavorabila)
- pacientul sa aiba
asigurate conditii
de confort şi
mediu securizate
pe toata perioada
spitalizarii
- asigur conditii de mediu
adecvate: salon curat,
aerisit, luminos,
temperatura constanta de
18oC, umiditate 45 %,
liniste, pat confortabil,
lenjerie curata
- amplasez pacientul in
salon in functie de starea,
afectiunea şi receptivitatea
sa la alte boli
- iau masuri de evitare a
infectiilor, urmaresc şi
apreciez corect potentialul
infectios, aleg procedurile
de investigatie şi tratament
cu risc minim de infectie
- informez şi stabilesc
impreuna cu pacientul şi
apartinatorii planul de
recuperare a starii de
sanatate şi de crestere a
- pacientul are
asigurate toate
conditiile de
confort şi de
securitate pe
toata perioada
spitalizarii
rezistentei organismului
- ii furnizez date clare şi
deschise asupra
tratamentului
- invat apartinatorii cum sa
ingrijeasca pcientul dupa
externare
DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
FORMA DE
PREZENTARE
INDICATII/ACTIUNE REACTII ADVERSE DOZA ZILNICA
Isodinit Capsule de 2 mg - provoaca vasodilatatie
coronariana şi imbunatateste
aprovizionarea cu sange a
miocardului
- vasodilatatie cu eritem
- cefalee pulsatila
- dureri ale globilor
oculari
2 capsule/zi
Propranolol Capsule de 40 mg - angina pectorala
- prevenirea secundara a
infarctului miocardic
- insuficienta cardiaca
- bloc atrioventricular
bronhospasm
2 capsule/zi
Romparkin Capsule de 2 mg - este indicat in boala
Parkinson
- uscaciune a gurii,
tulburari de vedere,
greutate in mictiune
3 capsule/zi
- greata, voma, ameteli
- rareori confuzie, delir,
halucinatiiMadopar Capsule de 250 mg - este indicat in tratamentul
tuturor formelor de
Parkinson
- anorexia, greata şi
voma apar rareori in
cursul terapiei cu
Madopar
5 capsule/zi
Exelon Capsule de 3 mg - este folosit pentru
tratamentul simptomatic al
tulburarilor de memorie
specifice
- greata, voma, arsuri
epigastrice, dureri de
stomac şi pierderea
poftei de mancare
- tulburari ale somnului
2 capsule/zi
Hidroxizin Drajeuri de 250 mg - stari de anxietate, stare de
agitatie psihomotorie,
nevroze, psihoze, tulburari
de somn
- in general este bine
suportat
- rareori poate provoca
somnolenta
3 drajeuri/zi
Timonil Capsule de 600 mg - este indicat in tratamentul
epilepsiei psihomotorie
temporala
- somnolenta, ameteli
- diplopie, ataxie
2 capsule/zi
PROBE DE LABORATOR
NUMELE PROBEI TEHNICA DE
RECOLTARE
VALORI
NORMALE
VALORILE
PACIENTULUIHemoleucograma - punctie capilara 3-4
picaturi de sange
aspirate cu pipeta
speciala
Hemoglobina
14-16 g/100 ml
Leucocite
4000-8000/mm3
Trombocite
150.000-300.000/mm3
Hemoglobina
13,7 g %
Leucocite
5.300/mm3
Trombocite
236.000/mm3
Hematocrit - punctie venoasa 2 ml
sange + 4 ml EDTA
46 ± 6 % 40 %
VSH - punctie venoasa 1,6
ml sange + 0,4 ml
citrat de sodiu
1-10 mm/h 5 mm/h
Fibronogen - punctie venoasa 4,5
ml sange + 0,5 ml
citrat de sodiu
200-400 mg % 250 mg %
Uree sanguina - punctie venoasa 5-
10 ml sange simplu
0,20-0,40 g ‰ 0,30 g ‰
Creatinina - punctie venoasa 5-
10 ml sange simplu
0,6-1,20 mg % 1,10 mg %
Glicemia - punctie venoasa 5-
10 ml sange simplu
sau 2 ml sange + 4 mg
NaF
0,8-1,20 g ‰ 0,93 g ‰
Transaminaza - punctie venoasa 5-
10 ml sange simplu
TGO = 2-20 U.I.
TGP = 2-16 U.I.
TGO = 8,10 U.I.
TGP = 5,80 U.I.Teste de
disproteinemie
- punctie venoasa 5-
10 ml sange simplu
Takata-Ara = negat
R.Thymol=0-4uML
ZnSO4=0-8 u.S.H.
Takata-Ara=negat
R.Thymol=7,22 uML
ZnSO4=15,37 u.S.H.Timp de
sangerare şi
coagulare
- punctie venoasa in
lobul urechii
Ts = 2’30’’ – 4’
Tc = 6’ – 8’
Ts = 3’10’’
Tc = 6’
EVALUARE FINALA
Bilantul autonomiei:
Pacientul in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie şi Boala
Parkinson este internat pe data de 15.01.2013 in sectia de psihiatrie pentru un tablou
psihopatologic caracterizat prin hipoprosexie, hipomnezie, dezorientare temporo-spatiala, usoara
neliniste interioara.
In urma consultatiei medicale, a probelor de laborator şi a examenului radiologic se pune
diagnosticul de Dementa Alzheimer.
In urma tratamentului efectuat cu Exelon (3 mg) – 2 capsule zi şi Hidroxizin (250 mg) –
3 drajeuri pe zi , simptomatologia se amelioreaza usor.
Plan de recuperare:
- se continua tratamentul conform retetei;
- respecta regimul igieno-dietetic;
- pacientul va respecta un program de odihna de 8-10 ore zilnic;
- va efectua control odata la 6 luni la policlinica teritoriala.
BIBLIOGRAFIE
Dr. I. Ciofu
Dr. M. Golu
Dr. C. Voicu - „TRATAT DE PSIHONEUROLOGIE” – 1990
Revista Medicala Romana vol. XLVII nr. 3-4 – 2000.
Tudose Catalina – „DEMENTELE – DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT
MODERN” – 1999.
Tudose C.
Tudose F.
Voicila C. – „DIAGNOSTICUL PRECOCE AL DEMENTEI ALZHEIMER” anul
V Nr. 3 – 1997.
ALZHEIMER DISEASE INTERNATIONAL
- Report, Dementia In Developing Countries, the 10/66
Dementia Research Group, Int.J.Geriat. Psychiatry.
Vol. 15, nr. 1 – 2000.
ANEXE
SCARA DEGRADARII IN DEMENTA
1. Inabilitate pentru treburi casnice 1 pct.
2. Inabilitate de a se descurca cu sume mici de bani 1 pct.
3. Inabilitate de a-şi aduce aminte o lista scurta de item-uri 1 pct.
4. Inabilitate de a gasi usa de iesire 1 pct.
5. Inabilitate de a recunoaste strazile cunoscute 1 pct.
6. Inabilitate de a interpreta imprejurimile 1 pct.
7. Inabilitate de a povesti evenimente recente 1 pct.
8. Tendinta de a se retrage in trecut 1 pct.
9. Hranirea – trebuie sa fie hranit 3 pct.
10. Imbracarea: - uneori uita nasturii deschisi
- nu se poate imbraca
- uita frecvent gesturi 3 pct.
11. Control sfinctere: - dubla inconstienta 3 pct.
12. Cresterea rigiditatii 1 pct.
13. Cresterea egocentrismului 1 pct.
14. Alterarea sentimentelor fata de altii 1 pct.
15. Diminuarea afectivitatii 1 pct.
16. Alterarea controlului emotional 1 pct.
17. Hilaritate in situatii inadecvate 1 pct.
18. Diminuarea raspunsurilor emotionale 1 pct.
19. Delicte sexuale (de novo) 1 pct.
20. Abandonarea hobby-urilor 1 pct.
21. Diminuarea initiativei sau cresterea apatiei 1 pct.
22. Hiperactivitate nefolositoare 1 pct.
Scor total 28 pct.
EDUCATIE PENTRU SANATATE
Sanatatea este o stare de armonie fizica, mentala şi sociala care nu consta numai in
absenta bolii sau a infirmitatii. Este o calitate a vietii ce presupune o interactiune dinamica şi o
interdependenta intre conditia fizica a individului, manifestarile sale mentale, reactiile
emotionale, precum şi ambianta sociala in care traieste. In aceasta ordine de idei, sanatatea
dobandeste o alta dimensiune – cea spirituala.
Spre deosebire de altele, aceasta boala tradeaza un dezechilibru intre factorii determinanti
(fizic, mental, social), dezechilibru care poate afecta unul sau toti factorii.
Factorii participanti ai dementei Alzheimer mai bine cunoscuti sunt de ordin psihic.
Starea psihica este influentata de suprasolicitari, insomnii, oboseala fizica şi psihica, stari
conflictuale, stres, anxietate, agitatie. Se discuta o multitudine de factori de risc, de ereditate şi
predispozitii pana la intoxicatii.
In ultima vreme se insista asupra factorilor generali fizici şi psiho-sociali nocivi care ar
juca un rol important in aparitia dementei Alzheimer, cum ar fi: boli somatice cu evolutie
cronica, boli intercurente, epuizare fizica, subalimentatie, supraalimentatie, intoxicatii. Dintre
factorii psiho-sociali fac parte: doliul, pensionarea, schimbarea mediului de viata, intoleranta
grupului familial, insingurarea.
Educatia pentru sanatate se face in scopul mentinerii integritatii fizice şi psihice ale
individului prin profilaxie primara sau in scopul suprimarii bolii inca din primele faze, prin
profilaxie secundara sau in scopul reintegrarii sociale prin profilaxie tertiara.
In cazul dementei Alzheimer:
Profilaxie primara:
- vizeaza scaderea numarului de cazuri de noi imbolnaviri şi constau in:
- dispensarizarea persoanelor cu risc crescut;
- dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice.
Profilaxia secundara:
- urmareste prin masurile luate ca in evolutia bolilor digestive deja existente sa nu apara
complicatii grave.
Profilaxie tertiara:
- se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitatilor de reeducare a invaliditatilor
functionale ale bolnavilor;
- se realizeaza reintegrarea sociala a pacientului.
Educatia pentru sanatate cuprinde cateva aspecte:
- stabilirea unui orar de somn şi odihna;
- cresterea imunitatii organismului prin vitamino-terapie, printr-oalimentatie corespunzatoare,
echilibrata nutritional care sa satisfaca nevoile organismului printr-un regim de viata adecvat
posibilitatilor organismului prin evitarea stresului şi a factorilor psiho-sociali nocivi;
- urmarirea cu strictete a tratamentului igieno-dietetic şi medicamentos prescris de medic;
- prezentarea la control de specialitate dupa 40 de zile de la terminarea tratamentului igieno-
dietetic şi medicamentos, precum şi ori de cate ori este nevoie, pentru a impiedica astfel aparitia
complicatiilor.
MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate
nationala şi cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in
conditii de securitate.
La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar, vor fi
repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel,
persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
a) riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli;
b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate: butelii de O2, aparatura electrica in
cazul resuscitarii cardio-respiratorie etc.;
c) dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (protectie, manusi, sorturi);
d) mijloacele de protectie şi autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produsele de excretie
(urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita etc.);
e) modul de interventie in caz de avarii sau accidente;
f) semnificatia marcajelor şi inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de sticla, cutii, flacoane
etc.);
g) semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere etc.;
h) purtarea echipamentului de protectie.
Echipamentul de protectie este alcatuit din:
- halat alb;
- calota;
- papuci ce pot fi usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea personala de exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului; acesta va fi schimbat
cu hainele personale la iesirea din tura dupa slalarea şi aseptizarea mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5
ml sapun sau un antiseptic care special şi se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei
sase pasi aratati mai jos.
Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.
Cand ar trebui spalate mainile?
- ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare;
- inainte de contactul cu pacientul;
- inainte de baie;
- dupa contactul sau cu produsele de excretie;
- dupa indepartarea manusilor;
- inainte şi dupa parasirea saloanelor;
- inainte de manuirea hranei;
- inainte de procedurile aseptice: ingrijirea unei rani, injectii, punctii etc.;
- inainte de contactul cu orice pacient.
Cei sase pasi ai spalarii mainilor:
1. mainile – pe fetele palmare;
2. mainile – pe fetele dorsale;
3. palmele – interdigital;
4. degetele – cu palma opusa;
5. policele – cu palma opusa;
6. unghiile – prin rotatii cu palma opusa.
i) se interzice efectuarea oricerei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice –
electrice şi se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podele, covoare,
electroizolante etc.);
j) in sectiile de anestezie, terapie intensiva şi bloc operator unde se lucreaza şi cu gaze narcotice
inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana;
k) se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura
sau fata cu mainile;
l) se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor;
m) depozitarea reziduurilor menajere se face separat de cele rezultate din activitatea medicala;
n) se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea şi
aplicarea tratamentelor.