19 mai 2011

JOISÃPTÃMÂNA A IV-A A PAªTELUI

Invitatoriul

V. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Domnul a înviat cu adevãrat, aleluia!

Psalmul 94 (95)

Chemare la preamãrirea lui DumnezeuÎndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Domnul a înviat cu adevãrat, aleluia!Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Sfinþii îngeri sus, în ceruri, strigãt de triumf sã scoatã,Sã-ntoneze imn de slavã pe pãmânt fãptura toatã,Tot ce miºcã-n mãri ºi râuri sã tresalte-n bucurie,Cãci Cristos, stãpânul vieþii, glorios din morþi învie.Iatã, vine-acum momentul aºteptat de-atâta vreme,Vine ziua liberãrii din strãvechile blesteme.Mielul blând, jertfit, pãmântul

cu-al sãu sânge scump îl spalãªi-l învãluie cu totul în lumina sa pascalã.Crucea-nfiptã pe Golgota cãtre cer devine punte,Iar iertarea omenirii este rodul morþii crunte.Rãstignit, Stãpânul vieþii îi plãteºte morþii vamã,Dar a treia zi învie, bezna morþii o destramã.S-a nãscut prin el speranþa în tot omul care moare,Pentru porþile vieþii nu mai sunt de-acum zãvoare.

Joi, sãptãmâna a IV-a din timpul pascal2

Pentru cei ce cred într-însul va veni cândva o vremeCând Cristos din somnul morþii va binevoi sã-i cheme.Din mormântul disperãrii toþi creºtinii sã se scoale,Bucuroºi sã se adune împrejurul gropii goale;Din aceastã groapã goalã izvorãºte orice bineªi speranþa învierii din adâncul ei ne vine.Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincereCe-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere.Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã,Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã.

Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Nu braþul lor i-a mântuit, ci dreapta ta ºi luminafeþei tale, aleluia.

Psalmul 43 (44)

Nenorocirile poporului

În toate acestea suntem mai mult decât învingãtori prinacela care ne-a iubit (Rom 8,37).

I2 Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit; †

pãrinþii noºtri ne-au povestit *lucrarea pe care ai sãvârºit-o în zilele lor,

în zilele de demult.3 Tu cu mâna ta ai alungat neamuri ºi i-ai sãdit pe ei, *

ai zdrobit popoareºi i-ai lãsat pe ei sã se rãspândeascã.

4 Cãci nu prin sabia lor au luat în stãpânire pãmântul, *ºi nu braþul lor i-a mântuit,

ci dreapta ta ºi braþul tãu ºi lumina feþei tale, *pentru cã în ei þi-ai gãsit plãcerea.

5 Tu eºti regele meu, Dumnezeule, *cel care hotãrãºti victoriile lui Iacob!

6 Prin tine i-am respins pe duºmani †ºi în numele tãu i-am cãlcat în picioare *pe cei care s-au ridicat împotriva noastrã.

Oficiul lecturilor 3

7 Cãci nu mi-am pus încrederea în arcul meu *ºi nu sabia mi-a adus salvarea,

8 ci tu ne-ai salvat de duºmanii noºtri *ºi i-ai fãcut de ruºine pe cei ce ne urau.

9 În Dumnezeu ne vom mândri toatã ziua, *preamãrind mereu numele tãu.

Ant. Nu braþul lor i-a mântuit, ci dreapta ta ºi luminafeþei tale, aleluia.

Ant. 2 Domnul nu-ºi va întoarce faþa de la voi, dacãvã veþi întoarce la el, aleluia.

II10 Acum, însã, tu ne respingi ºi ne acoperi de ruºine *

ºi nu mai ieºi, Dumnezeule,alãturi de oºtirile noastre.

11 Ne faci sã dãm înapoi în faþa vrãjmaºului *ºi cei care ne urãsc ne pradã.

12 Ne dai ca pe niºte oi la tãiere *ºi ne risipeºti printre naþiunile pãgâne.

13 Îþi vinzi poporul tãu fãrã câºtig *ºi nu te îmbogãþeºti prin vânzarea lui.

14 Tu ne faci de ruºine în faþa vecinilor noºtri, *de râs ºi de batjocurã pentru cei din jurul nostru.

15 Ne faci sã fim de pominã printre pãgâni *ºi popoarele clatinã din cap la vederea noastrã.

16 Toatã ziua ocara este înaintea mea *ºi ruºinea îmi acoperã faþa,

17 din cauza glasului ce mã insultã ºi mã ocãrãºte, *în faþa duºmanului ºi a celui dornic de rãzbunare.

Ant. Domnul nu-ºi va întoarce faþa de la voi, dacã vãveþi întoarce la el, aleluia.

Ant. 3 Scoalã-te, Doamne, ºi nu ne respinge la nesfârºit.

III18 Toate acestea au venit peste noi, †

dar n-am uitat de tine *ºi n-am cãlcat legãmântul tãu.


19 Inimile noastre nu s-au dat înapoi *ºi paºii noºtri nu s-au abãtut de pe calea ta.

20 Dar tu ne-ai aruncat în locul unde sunt ºacalii *ºi ne-ai acoperit cu umbra morþii.

21 Dacã am fi uitat de numele Dumnezeului nostru *ºi am fi întins mâinile spre un dumnezeu strãin,

22 oare Dumnezeu nu ar fi bãgat de seamã, *el, care cunoaºte ascunziºurile inimii?

23 Cãci pentru tine suntem daþi morþii toatã ziua, *suntem socotiþi ca niºte oi de înjunghiere.

24 Trezeºte-te, pentru ce dormi, Doamne? *Scoalã-te, nu ne respinge la nesfârºit.

25 Pentru ce îþi ascunzi faþa? *Pentru ce uiþi de nenorocirea

ºi de oprimarea noastrã?26 Cãci sufletul nostru este doborât în praf *

ºi trupul nostru s-a lipit de pãmânt.Scoalã-te, Doamne, vino în ajutorul nostru *

ºi, pentru îndurarea ta, mântuieºte-ne!Ant. Scoalã-te, Doamne, ºi nu ne respinge la nesfârºit.

V. Dumnezeu l-a înviat pe Cristos Domnul, aleluia!R. ªi prin puterea sa ne va învia ºi pe noi, aleluia!

LECTURA ÎNTÂI

Din Apocalipsul sfântului apostol Ioan 15,5–16,21

Cele ºapte cupe ale mâniei lui DumnezeuEu, Ioan, 15,5 am vãzut: s-a deschis în ceruri templul

cortului mãrturiei, 6 iar din templu au ieºit cei ºapteîngeri care aveau cele ºapte plãgi. Erau îmbrãcaþi în incurat, strãlucitor ºi încinºi la piept cu cingãtori de aur.7 Una dintre cele patru fiinþe le-a dat celor ºapte îngeriºapte cupe de aur pline cu mânia Dumnezeului celuiviu în vecii vecilor. 8 ªi s-a umplut templul de fum dingloria lui Dumnezeu ºi din puterea lui ºi nimeni nu a


putut sã intre în templu pânã când se vor sfârºi celeºapte plãgi ale celor ºapte îngeri.

16,1 ªi am auzit un glas puternic din templu, care lespunea celor ºapte îngeri: „Mergeþi ºi vãrsaþi cele ºaptecupe ale mâniei lui Dumnezeu pe pãmânt!”

2 Atunci a plecat primul ºi a vãrsat cupa lui pe pãmântºi a apãrut o ranã dureroasã ºi periculoasã pe oameniicare aveau semnul fiarei ºi s-au închinat chipului ei.

3 Apoi, cel de-al doilea înger a vãrsat cupa sa în mareºi ea a devenit sânge ca al unui mort ºi orice suflare deviaþã a pierit: tot ce era în mare.

4 ªi al treilea ºi-a vãrsat cupa în râuri ºi în izvoarelede apã, iar acestea au devenit sânge. 5 Atunci, l-amauzit pe îngerul apelor spunând:„Drept eºti tu, cel care eºti ºi care erai, Cel Sfânt,pentru cã ai fãcut aceastã judecatã.6 Cãci ei au vãrsat sângele sfinþilor ºi al profeþilor,iar tu le-ai dat sã bea sânge:au meritat-o”.7 ªi am auzit altarul spunând:„Da, Doamne, Dumnezeule atotputernic,adevãrate ºi drepte sunt judecãþile tale!”

8 Al patrulea a vãrsat cupa pe soare ºi i s-a dat sã-iardã pe oameni în foc, 9 iar oamenii au fost arºi de cãlduratoridã. Dar au rostit blasfemii împotriva numelui luiDumnezeu care are putere asupra acestor plãgi ºi nus-au convertit ca sã-l preamãreascã.

10 Al cincilea a vãrsat cupa sa pe tronul fiarei, iar împã-rãþia ei a fost cuprinsã de întuneric, ºi oamenii îºi muº-cau buzele de durere. 11 ªi au rostit blasfemii împotrivaDomnului cerului din cauza durerilor lor ºi din cauzarãnilor lor, dar nu s-au convertit de la faptele lor.

12 Apoi al ºaselea ºi-a vãrsat cupa asupra fluviului celmare, Eufratul, ºi apa lui a secat ca sã fie pregãtitã calearegilor de la rãsãritul soarelui. 13 Atunci am vãzut ieºinddin gura dragonului, din gura fiarei ºi din gura pseudo-profetului trei duhuri necurate ca niºte broaºte. 14 Defapt, sunt duhurile diavolilor, fãcãtoare de semne, caremerg sã adune regii întregului pãmânt pentru rãzboiulzilei celei mari a Dumnezeului atotputernic.


15 „Iatã, eu vin ca un hoþ. Fericit cel care vegheazã ºiîºi pãstreazã hainele ca sã nu umble gol ºi sã i se vadãruºinea”.

16 ªi i-a adunat în locul numit în evreieºte Arma-ghedon.

17 ªi cel de-al ºaptelea ºi-a vãrsat cupa în aer ºi a venitun glas puternic din templu, de la tron, spunând: „S-afãcut!” 18 ªi au urmat fulgere, glasuri ºi tunete ºi s-a pro-dus un cutremur mare, aºa cum nu a mai fost de cândeste omul pe pãmânt; un aºa mare cutremur nu a maifost! 19 Iar cetatea cea mare s-a rupt în trei pãrþi, iar cetã-þile naþiunilor s-au prãbuºit. ªi ºi-a adus aminte Dum-nezeu de Babilonul cel mare, ca sã-i dea potirul cu vinulmâniei sale aprinse. 20 Atunci, orice insulã a fugit ºimunþii nu au mai fost gãsiþi. 21 ªi a cãzut din cer pesteoameni o grindinã mare, cât un talant fiecare. Dar oame-nii au rostit blasfemii împotriva lui Dumnezeu din cauzaplãgii grindinei, pentru cã plaga aceasta a fost îngro-zitoare.

RESPONSORIUL Mt 24,43a; Ap 16,15a; 1Tes 5,3aR. Dacã ar ºti stãpânul casei la ce orã vine hoþul, ar

sta de veghe cu siguranþã. * Iatã, eu vin ca un hoþ, spuneDomnul, fericit este cel care vegheazã, aleluia!V. Când vor zice unii: „Pace ºi liniºte!”, atunci pe

neaºteptate va cãdea peste ei pieirea. * Iatã.

LECTURA A DOUA

Din Tratatul asupra Evangheliei dupã Ioan,al sfântului Augustin, episcop

(Trat. 65, 1-3: CCL 36, 490-492)

Porunca cea nouãDomnul Isus afirmã cã dã o poruncã nouã ucenicilor

sãi, adicã sã se iubeascã reciproc: Vã dau o poruncãnouã: sã vã iubiþi unii pe alþii (In 13,34).

Însã aceastã poruncã nu exista oare deja în vechealege a lui Dumnezeu, care stabileºte: Sã-l iubeºti pe


aproapele tãu ca pe tine însuþi? (Lev 19,18). Atunci dece Domnul numeºte nouã o poruncã ce pare sã fie atâtde veche? Oare este o poruncã nouã pentru cã ne dez-bracã de omul vechi pentru a ne îmbrãca în cel nou?Desigur. Îl face nou pe cel care îi dã ascultare sau, maibine zis, pe cel care i se aratã ascultãtor. Însã iubireacare renaºte nu este cea pur umanã. Este cea pe careDomnul o deosebeºte ºi o calificã prin cuvintele: Aºacum eu v-am iubit pe voi (In 13,34).

Aceasta este iubirea care ne reînnoieºte, pentru cãdevenim oameni noi, moºtenitori ai noii alianþe, cân-tãtori ai unui cântec nou. Fraþilor preaiubiþi, aceastãiubire i-a reînnoit pe drepþii din vechime, pe patriarhi ºipe profeþi, aºa cum i-a reînnoit apoi pe apostoli. Aceastãiubire reînnoieºte ºi acum toate popoarele ºi formeazãdin tot neamul omenesc, rãspândit pe pãmânt, un popornou, trup al noii mirese a Fiului unul-nãscut al lui Dum-nezeu, despre care se vorbeºte în Cântarea Cântãrilor:Cine este cea care se ridicã strãlucind de frumuseþe?(cf. Ct 8,5). Desigur cã strãluceºte de frumuseþe, pentrucã a fost reînnoitã. De cãtre cine dacã nu de poruncacea nouã?

Pentru aceasta mãdularele au grijã unul de altul; dacãun mãdular suferã, suferã toate împreunã cu el, ºi dacãunul este onorat, toate se bucurã împreunã cu el(cf. 1Cor 12,25-26). Ascultã ºi pun în practicã aceastãînvãþãturã a Domnului: Vã dau o poruncã nouã: sã vãiubiþi unii pe alþii (In 13,34), însã nu cum se iubesc ceicare se seduc, nici cum se iubesc oamenii numai pentrufaptul cã sunt oameni, ci aºa cum se iubesc cei caresunt dumnezei ºi fii ai Celui Preaînalt, pentru a fi fraþiai unicului Fiu al sãu, iubindu-se reciproc cu aceaiubire cu care el însuºi i-a iubit pe oameni, fraþii sãi,pentru a-i putea conduce acolo unde dorinþa va fi sãtu-ratã cu bunuri (cf. Ps 102,5). Dorinþa va fi pe deplinîndestulatã, atunci când Dumnezeu va fi totul în toþi(cf. 1Cor 15,28).

Aceasta este iubirea care ni-l dãruieºte pe acela carea recomandat: Sã vã iubiþi unii pe alþii aºa cum eu v-am


iubit pe voi (In 13,34). Deci, pentru acest scop ne-a iubit,pentru ca ºi noi sã ne iubim reciproc. Ne iubea ºi, deaceea, a voit sã fim legaþi printr-o iubire reciprocã, pen-tru a fi trupul Capului suprem ºi mãdulare unite de olegãturã aºa de dulce.

RESPONSORIUL 1In 4,21; Mt 22,40R. Avem aceastã poruncã de la Dumnezeu: * Cine îl

iubeºte pe Dumnezeu sã-l iubeascã ºi pe fratele sãu,aleluia!V. În aceste douã porunci este cuprinsã toatã Legea

ºi Profeþii. * Cine.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, tu reînnoieºti firea omeneascã dându-i

o demnitate mai mare decât aceea pe care a avut-o laînceput; priveºte la taina negrãitã a iubirii tale ºi pãs-treazã-i necontenit în darurile bunãvoinþei ºi binecuvân-tãrii tale pe aceia pe care i-ai renãscut prin sacramentulBotezului. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu,care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºidomneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor.R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




IMNUL

Mai frumos ca niciodatã azi luceºte auroraªi vesteºte-n lumea toatã bucurie tuturora.

Laudele 9

Pe pãmânt întreaga fire e în cânt ºi voie bunãªi cântãri de preamãrire sus în cer voios rãsunã.Doar în iad e mare jale, se-aud plânsete, se geme,Guri de duhuri infernale scot torente de blesteme.Din mormântul sãu cel tainic se ridicã mândrul Rege,Izbutind al vieþii crainic lanþul morþii sã-l dezlege.Razei gloriei eterne, celui care nu mai moare,Umilit i se prosterne tot infernul la picioare.Omului, precum e marea, agitat de spaima morþii,Se vesteºte liberarea, i se schimbã-n bine sorþii.Este sigilat mormântul; sub povara pietrei greleStã ucisul, el, înfrântul, ºi-i pãzit de santinele.Doarme somn adânc sub glie; dispãrut cu totul pare,Dar Cristos din morþi învie. Nu e moartea cea mai tare.Cântã, omenire, cântã! Glas de bucurie scoate!E minunea cea mai sfântã ºi mai mare dintre toate.În candidele-i veºminte dã un înger mare veste:„Ce cãtaþi printre morminte?

Printre morþi el nu mai este”.Din pãcate ne învie ºi pe noi acum, Cristoase,Dã-ne marea bucurie a-nvierii glorioase.Fã ca-n inimi sã rãsarã farmecul vieþii taleªi-a iubirii primãvarã cu speranþele pascale.Þie, victimã preablândã, rãstignitã pe o cruce,Pentru marea ta izbândã, lumea slavã îþi aduce.Îl slãveºte totodatã cu smerenie adâncãªi pe cel ce-þi este Tatã, ºi-l mai preamãreºte încã ªi pe Duhul Sfânt, cel care dintru moarte ne renaºteªi ne duce cu-ndurare spre nepieritorul Paºte. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Pentru numele tãu, Doamne, îmi vei da viaþã,aleluia!

Psalmul 142 (143),1-11Rugãciune în timp de strâmtorare

Omul nu este justificat prin faptele legii, ci doar princredinþa în Isus Cristos (Gal 2,16).


1 Doamne, ascultã rugãciunea mea, †pleacã-þi urechea la cererea mea, *rãspunde-mi în adevãrul ºi în dreptatea ta!

2 ªi sã nu intri la judecatã cu slujitorul tãu, *cãci niciunul dintre cei vii

nu va fi îndreptãþit înaintea ta.3 Duºmanul prigoneºte sufletul meu, *

îmi calcã viaþa în picioare,m-a fãcut sã locuiesc în întuneric, *

ca cei morþi pentru vecie.4 Se stinge în mine sufletul *

ºi neliniºtitã este în mine inima mea.5 Îmi aduc aminte de zilele de demult, †

mã gândesc la toate faptele tale *ºi meditez la lucrãrile mâinilor tale.

6 Întind spre tine mâinile mele, *sufletul meu este înaintea ta

ca un pãmânt lipsit de apã.7 Doamne, grãbeºte-te ca sã-mi rãspunzi, *

cã se sfârºeºte duhul meu.Nu-þi ascunde faþa de la mine, *

ca sã nu mã asemãn cu cei ce se coboarã în groapã.8 Fã sã aud dis-de-dimineaþã îndurarea ta, *

cãci în tine mi-am pus încrederea!Fã-mã sã cunosc calea pe care voi merge, *

cãci sufletul meu spre tine îl înalþ!9 Elibereazã-mã de duºmanii mei, Doamne, *

cãci la tine îmi aflu adãpost!10 Învaþã-mã sã fac voia ta, *

cãci tu eºti Dumnezeul meu.Duhul tãu cel bun

mã va cãlãuzi cãtre pãmântul drept. *11 De dragul numelui tãu, Doamne, îmi vei da viaþã.

În dreptatea ta, *vei scoate sufletul meu din strâmtorare!

Ant. Pentru numele tãu, Doamne, îmi vei da viaþã,aleluia!

Laudele 11

Ant. 2 Iarãºi vã voi vedea ºi se va bucura inimavoastrã, aleluia!

Cântarea Is 66,10-14aMângâiere ºi bucurie în cetatea sfântã

Iar cea liberã este Ierusalimul cel de sus, care este mamanoastrã (Gal 4,26).10 Bucuraþi-vã împreunã cu Ierusalimul *

ºi veseliþi-vã în el toþi cei care îl iubiþi.Împãrþiþi bucuria cu el, *

toþi cei care aþi plâns împreunã cu el,11 ca sã sugeþi ºi sã vã sãturaþi *

la sânul mângâierilor sale,ca sã sorbiþi ºi sã vã sãturaþi *

din bogãþiile gloriei sale.12 Cãci aºa spune Domnul: †

„Eu voi îndrepta spre el pacea ca un ºuvoi *ºi bogãþia popoarelor ca un râu ieºit din matcã.

Veþi suge ºi veþi fi purtaþi pe braþe *ºi, pe genunchi, veþi fi dezmierdaþi.

13 Cum îºi mângâie o mamã copilul, †aºa vã voi mângâia ºi eu. *În Ierusalim veþi afla mângâierea.

14a Voi veþi vedea ºi se va bucura inima voastrã, *ºi oasele voastre vor odrãsli ca iarba”.

Ant. Iarãºi vã voi vedea ºi se va bucura inimavoastrã, aleluia!

Ant. 3 Domnul reclãdeºte Ierusalimul ºi vindecã pecei cu inima zdrobitã, aleluia!

Psalmul 146 (147 A)

Puterea ºi bunãtatea Domnului

Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, pe tine, Doamne, temãrturisim.


1 Lãudaþi-l pe Domnul, †pentru cã frumos este

sã-l lãudãm pe Dumnezeul nostru; *pentru cã plãcut este sã-l preamãrim pe el.

2 Domnul reclãdeºte Ierusalimul, *îi adunã pe surghiuniþii lui Israel.

3 El vindecã pe cei cu inima zdrobitã *ºi leagã rãnile lor.

4 El socoteºte numãrul stelelor *ºi le dã nume la toate.

5 Mare este Domnul nostru ºi atotputernic, *înþelepciunea lui nu are margini.

6 Domnul sprijinã pe cei sãrmani *ºi doboarã la pãmânt pe pãcãtoºi.

7 Înãlþaþi Domnului cântare de mulþumire, *cântaþi imnuri Dumnezeului nostru cu chitara!

8 El acoperã cerul cu nori, *pregãteºte pãmântului ploaie,

el face sã rãsarã iarbã în munþi *ºi verdeaþã spre trebuinþa oamenilor.

9 El dã hranã animalelor *ºi puilor de corb care strigã.

10 Nu se bucurã de puterea calului *ºi nici nu-ºi gãseºte plãcerea în iuþeala omului,

11 Domnului îi sunt plãcuþi cei care se tem de el, *cei care îºi pun speranþa în milostivirea lui.

Ant. Domnul reclãdeºte Ierusalimul ºi vindecã pe ceicu inima zdrobitã, aleluia!

LECTURA SCURTÃ Rom 8,10-11Dacã Cristos este în voi, deºi trupul este supus morþii

din cauza pãcatului, Duhul este viaþã datoritã dreptãþii.Dacã Duhul celui care l-a înviat pe Isus Cristos dinmorþi locuieºte în voi, cel care l-a înviat pe Cristos dinmorþi va învia ºi trupurile voastre muritoare prin Duhullui care locuieºte în voi.

Laudele 13

RESPONSORIUL SCURT

R. Domnul din mormânt a înviat. * Aleluia, aleluia!Domnul.V. Care pentru noi pe cruce a atârnat. * Aleluia, ale-

luia! Slavã Tatãlui. Domnul.

Ant. la Benedictus: Nu este ucenicul mai mare decâtînvãþãtorul sãu, dar va fi desãvârºit dacã va fi caînvãþãtorul sãu, aleluia!CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79

Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *

pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *

în casa lui David, slujitorul sãu,70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *

care au fost în vechime,71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *

ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *

ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,

pãrintele nostru, *cã ne va dãrui harul,

74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *sã-i slujim fãrã teamã,

75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *în toate zilele vieþii noastre.

76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *cãci vei merge înaintea Domnului

sã pregãteºti cãile sale,77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *

întru iertarea pãcatelor,78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *

cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric

ºi în umbra morþii *ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.


Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Nu este ucenicul mai mare decât învãþãtorul

sãu, dar va fi desãvârºit dacã va fi ca învãþãtorul sãu,aleluia!

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l implorãm cu încredere pe Dumnezeu Tatãl, carel-a pus pe Cristos spre învierea fiilor sãi, ºi sã-l rugãm:

Domnul Isus sã fie viaþa noastrã!Prin stâlpul de foc ai luminat poporul tãu în pustiu:– prin învierea sa, Cristos sã ne fie astãzi lumina vieþii!Prin glasul lui Moise, ai dat învãþãturã poporului tãu pemunte:– prin învierea sa, Cristos sã ne fie astãzi cuvântul

vieþii!Prin darul manei, ai hrãnit poporul tãu peregrin:– prin învierea sa, Cristos sã ne fie astãzi pâinea vieþii!Tu ai dat de bãut poporului tãu scoþând apã din stâncã:– prin învierea Fiului tãu, dãruieºte-ne astãzi duhul

vieþii!Tatãl nostru.



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Laudele 15

Ora medie




IMNUL

Toþi lui Dumnezeu cel mareSã-i aducem închinare;Nu-i nimic mai sfânt pe lumeCa în veci slãvitu-i nume.Este ora cea obscurã,Când sãrmana creaturã,Pradã unei uri perfide,Creatorul ºi-l ucide.Marea crimã ne constrângeSã vãrsãm lacrimi de sângeªi sã stingem oarba urãCu a dragostei cãldurã.Ale tale slugi supuseSlavã îþi aduc, Isuse.Tatã, cinste-n veci sã-þi fie,Duhule, mãrire þie. Amin.

PSALMODIA

Ant. Aleluia, aleluia, aleluia!

Psalmul 118 (119),153-160

XX (Reº)153 Vezi înjosirea mea ºi salveazã-mã, *

pentru cã nu am uitat de legea ta.154 Apãrã-mi cauza ºi rãscumpãrã-mã, *

dã-mi viaþã dupã promisiunea ta!155 Mântuirea e departe de cei pãcãtoºi, *

pentru cã nu le pasã de orânduirile tale.


156 Multe sunt îndurãrile tale, Doamne, *dã-mi viaþã dupã judecãþile tale!

157 Sunt mulþi cei care mã prigonesc ºi mã apasã, *dar eu nu mã îndepãrtez de învãþãturile tale.

158 I-am vãzut pe cei fãrã de lege ºi m-a cuprins dezgustul, *

pentru cã nu pãzesc cuvântul tãu.159 Iatã, eu am iubit învãþãturile tale, Doamne, *

dã-mi viaþã dupã îndurarea ta!160 Temelia cuvântului tãu este adevãrul, *

toate hotãrârile tale sunt drepte ºi veºnice.

Psalmul 127 (128)

Pacea casei în Domnul

Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, adicã din Bise-rica sa (Arnobius).

1 Fericiþi toþi cei care se tem de Domnul *ºi umblã pe cãile sale.

2 Atunci te vei hrãni din munca mâinilor tale; *vei fi fericit ºi toate îþi vor merge bine.

3 Soþia ta va fi ca o viþã roditoare *înãuntrul casei tale;

copiii tãi vor fi ca vlãstarele mãslinului *împrejurul mesei tale.

4 Iatã, aºa va fi binecuvântat omul *care se teme de Domnul!

5 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, *ca sã vezi fericirea Ierusalimului

în toate zilele vieþii tale6 ºi sã vezi pe fiii fiilor tãi! *

Pace peste Israel!

Psalmul 128 (129)

Poporul asuprit îºi regãseºte încrederea

Biserica vorbeºte despre suferinþele sale (sf. Augustin).

Ora medie 17

1 Încã din tinereþe, de multe ori, m-au prigonit,– sã spunã asta Israel – *

2 încã din tinereþe, de multe ori, m-au prigonit,dar nu m-au biruit.

3 Cu plugul mi-au arat spinarea, *au tras pe ea brazde lungi.

4 Dar Domnul este drept, *a sfãrâmat jugul pãcãtoºilor.

5 Sã fie fãcuþi de ruºine ºi sã se întoarcã înapoi *toþi cei care urãsc Sionul!

6 Sã fie ca iarba de pe acoperiºuri, *care se usucã înainte de a creºte,

7 cu care nu-ºi umple mâna cel care secerã *ºi nu-ºi umple poala cel care adunã snopii!

8 ªi nici un trecãtor sã nu poatã spune: †„Binecuvântarea Domnului sã fie asupra voastrã! *Vã binecuvântãm în numele Domnului!”


LECTURA SCURTÃ Tit 3,5b-7Dumnezeu ne-a mântuit prin baia renaºterii ºi reîn-

noirii Duhului Sfânt, pe care l-a revãrsat din belºugasupra noastrã prin Isus Cristos, mântuitorul nostru,pentru ca, justificaþi prin harul lui, sã devenim în speranþãmoºtenitori ai vieþii veºnice.V. S-au bucurat ucenicii, aleluia!R. Vãzându-l pe Domnul, aleluia!


o demnitate mai mare decât aceea pe care a avut-o laînceput; priveºte la taina negrãitã a iubirii tale ºi pãs-treazã-i necontenit în darurile bunãvoinþei ºi binecuvân-tãrii tale pe aceia pe care i-ai renãscut prin sacramentulBotezului. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:


Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Vesperele




IMNUL

O, Cristoase, Rege-al nostru, ce domneºti de mai-nainteDe toþi vecii, sus în ceruri, lângã veºnicul Pãrinte,Din nimic scoþând o lume, l-ai zidit pe om din tinãªi þi-ai pus într-însul chipul ºi imaginea divinã.Dar duºmanul ºi vicleanul îl momeºte, îl înºealã,Îl atrage în ispitã, îl împinge în greºealã.De aceea, vii în lume ºi te naºti dintr-o Fecioarã,Cu un trup menit sã-ndure chinul crucii ºi sã moarã.Mori pe cruce în durere, ca aceastã sfântã moarteSã ne-aducã împãcarea ºi la viaþã sã ne poarte.Înviind din morþi, Isuse, viaþa ta ai pus-o-n apã:E botezul ce din lanþul morþii veºnice ne scapã.Ai gustat din plin amarul, pân-la fund sorbind paharul,Biciuit, cu crucea-n spate, ai urcat, gemând, Calvarul.Ai plãtit cu preþ de sânge pentru propria fãpturã,Ca s-o vezi eliberatã, preþul fãrã de mãsurã.Din mormântul negru, Tatãl, cu puterea sa te scoaseªi te-a pus pe tron de slavã ºi te-a-ncoronat, Cristoase.Orice om de-acuma poate sã râvneascã ºi sã spereCã prin tine va ajunge la slãvita înviere.Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincereCe-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere.Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã,Duhul Sfânt, prin cântul nostru,

cinste aibã împreunã. Amin.

Vesperele 19

PSALMODIA

Ant. 1 Scãparea mea ºi eliberatorul meu e Domnul,aleluia!

Psalmul 143 (144)

Pentru victorie ºi pace

Mâinile lui sunt învãþate la rãzboi, cãci a învins lumea:„Însã eu am biruit lumea” (sf. Ilariu).

I1 Binecuvântat sã fie Domnul, stânca mea! †

El îmi deprinde mâinile la luptã *ºi degetele pentru bãtãlie.

2 El este aliatul meu fidel ºi tãria mea, *turnul meu de apãrare ºi eliberatorul meu.

El este scutul meu în care mã încred, *el îmi dã în stãpânire poporul.

3 Doamne, ce este omul, cã te îngrijeºti de el, *sau fiul omului cã îl iei în seamã?

4 Omul este ca o suflare, *zilele lui sunt ca umbra care trece.

5 Doamne, apleacã cerurile tale ºi coboarã, *atinge-te de munþi ºi vor fumega.

6 Sloboade fulgerele tale ºi împrãºtie-i; *trimite sãgeþile tale ºi pune-i pe fugã!

7 Întinde mâinile tale din înãlþimi ºi elibereazã-mã, †salveazã-mã de apele cele mari, *din mâna fiilor celor strãini,

8 cãci gurile lor spun minciunã *ºi, ridicând mâna dreaptã, jurã fals.

Ant. Scãparea mea ºi eliberatorul meu e Domnul,aleluia!

Ant. 2 Laudã ºi mulþumire lui Dumnezeu care ne-adat biruinþã prin Domnul nostru Isus Cristos, aleluia!


II9 Dumnezeule, îþi voi cânta un cântec nou, *

pe harpa cu zece strune voi cânta pentru tine,10 pentru tine, care îi mântuieºti pe regi, *

care îl eliberezi pe David, slujitorul tãu, de sabia celui rãu.

11 Elibereazã-mã ºi mântuieºte-mã din mâna fiilor celor strãini, †

cãci gurile lor spun minciunã *ºi, ridicând mâna dreaptã, jurã fals.

12 Fiii noºtri sã fie ca vlãstarele ce cresc în tinereþea lor; †fiicele noastre, precum coloanele din unghiuri, *sculptate, pentru templu.

13 Hambarele sã ne fie pline, *încãrcate cu tot felul de provizii;

turmele noastre sã se înmulþeascã cu miile pe câmpiile noastre; *

14 boii noºtri sã fie viguroºi.Sã nu fie gard surpat, nici spãrturã *

ºi nici þipãt în pieþele noastre.15 Fericit este poporul care are toate acestea, *

fericit este poporulal cãrui Dumnezeu este Domnul!

Ant. Laudã ºi mulþumire lui Dumnezeu care ne-a datbiruinþã prin Domnul nostru Isus Cristos, aleluia!

Ant. 3 Isus Cristos este acelaºi ieri ºi astãzi ºi în veci,aleluia!

CântareaAp 11,17-18; 12,10b-12a

Judecata lui Dumnezeu11,17 Îþi mulþumim þie, *

Doamne, Dumnezeule atotputernic,cel care eºti ºi care erai, *

cãci ai luat în mânã puterea ta cea mareºi ai început sã domneºti.

Vesperele 21

18 ªi s-au mâniat neamurile, *dar a venit mânia ta ºi timpul sã-i judeci pe cei morþi

ºi sã dai rãsplata slujitorilor tãi, profeþilor ºi sfinþilor, *ºi celor ce se tem de numele tãu, mici ºi mari.

12,10b A venit acum mântuirea ºi putereaºi împãrãþia Dumnezeului nostru *

ºi puterea Unsului sãu,cãci a fost alungat acuzatorul fraþilor noºtri, *

care îi acuza în faþa Dumnezeului nostru zi ºi noapte.11 Iar ei l-au învins prin sângele Mielului *

ºi prin cuvântul mãrturiei lor;ºi nu ºi-au iubit viaþa *

pânã la moarte.12a De aceea, bucuraþi-vã, cerurilor, *

ºi voi, cei care locuiþi în ele!Ant. Isus Cristos este acelaºi ieri ºi astãzi ºi în veci,

aleluia!

LECTURA SCURTÃ 1Pt 3,18.21b-22Cristos a suferit o datã pentru pãcate, el, cel drept,

pentru cei nedrepþi, ca sã vã ducã la Dumnezeu, dat lamoarte în ceea ce priveºte trupul, dar înviat prin Duh.ªi voi aþi fost acum mântuiþi nu printr-o ºtergere a ne-curãþiei trupului, ci printr-o invocare de la Dumnezeu aunei conºtiinþe curate prin învierea lui Isus Cristos, care,dupã ce s-a înãlþat la cer, este la dreapta lui Dumnezeuºi îi sunt supuºi îngerii, stãpânirile ºi puterile.

RESPONSORIUL SCURT

R. S-au bucurat ucenicii. * Aleluia, aleluia! S-au bu-curat.V. Vãzându-l pe Domnul. * Aleluia, aleluia! Slavã

Tatãlui. S-au bucurat.Ant. la Magnificat: Eu sunt pãstorul oilor; am venit

ca ele sã aibã viaþã ºi s-o aibã din belºug, aleluia!

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul


46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Eu sunt pãstorul oilor; am venit ca ele sã aibãviaþã ºi s-o aibã din belºug, aleluia!

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã ne bucurãm în Cristos, pe care Tatãl l-a rânduittemei al întregii noastre speranþe ºi al învierii morþilor,ºi sã-l rugãm:

Rege al mãririi, ascultã-ne!Doamne Isuse, care prin propriul tãu sânge ºi prin învi-ere ai intrat în sfânta sfintelor,– du-ne cu tine în gloria Tatãlui!

Vesperele 23

Tu, care, prin învierea ta, i-ai întãrit în credinþã pe uce-nici ºi i-ai trimis în lume,– fã ca episcopii ºi preoþii sã fie crainici fideli ai evan-

gheliei tale!(Rege al mãririi, ascultã-ne!)

Tu, care, prin învierea ta, ai devenit pacea ºi împãcareanoastrã,– fã ca cei botezaþi sã se uneascã în comuniune desã-

vârºitã de credinþã ºi iubire!Tu, care, prin învierea ta, l-ai vindecat pe ologul de lapoarta templului,– priveºte la toþi cei infirmi ºi aratã în ei gloria ta!Tu, care te-ai fãcut pârga morþii ºi a învierii,– fã-i pãrtaºi de gloria ta pe cei care au nãdãjduit în tine!Tatãl nostru.



Completoriul

IMNUL

Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, CuvântulTatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul,Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razãPeste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã,Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare,Rânduind ca dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare,Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã,Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã.


Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge;Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge.Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte,Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte,Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n paceªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface,Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã,Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã.Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincereCe-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere.Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã,Duhul Sfânt, prin cântul nostru,

cinste aibã împreunã. Amin.

PSALMODIA


Psalmul 15 (16)

Domnul e partea mea de moºtenire

Dumnezeu l-a înviat pe Isus, eliberându-l de durerilemorþii (Fap 2,24).

1 Pãzeºte-mã, Dumnezeule, *pentru cã mã încred în tine.

2 I-am spus Domnului: „Tu eºti Dumnezeul meu, *fericirea mea e numai la tine”.

3 În sfinþii care sunt pe pãmânt, în cei puternici, *în ei era toatã plãcerea mea.

4 Îºi înmulþesc durerile cei care umblã dupã zei strãini, †

dar eu nu le voi aduce nici o jertfã cu vãrsare de sânge, *

nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele.5 Domnul este partea mea de moºtenire

ºi cupa mea cu sorþi, *tu eºti acela care ai în mânã soarta mea.

6 Sorþii mei au cãzut pe terenul cel mai bun, *într-adevãr, moºtenirea mea e minunatã.

Completoriul 25

7 Îl binecuvântez pe Domnul care mi-a dat înþelepciune, *

la aceasta pânã ºi noaptea mã îndeamnã inima.8 Îl am mereu în faþa ochilor pe Domnul; *

dacã el este la dreapta mea, nu mã clatin.9 De aceea inima mea se bucurã †

ºi sufletul meu tresaltã de bucurie; *ba chiar ºi trupul meu se va odihni în speranþã,

10 deoarece nu vei lãsa sufletul meu în locuinþa morþilor, *

nici nu vei îngãdui ca sfântul tãu sã vadã putrezirea.11 Tu îmi vei arãta cãrarea vieþii; †

în faþa ta sunt bucurii nespuse *ºi desfãtãri veºnice la dreapta ta.


LECTURA SCURTÃ 1Tes 5,23Însuºi Dumnezeul pãcii sã vã sfinþeascã în mod desã-

vârºit ºi fiinþa voastrã întreagã: duhul, sufletul ºi trupulsã se pãstreze fãrã prihanã pentru venirea Domnuluinostru Isus Cristos.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu.* Aleluia, aleluia! În mâinile tale.V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace, aleluia.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32

Cristos – lumina neamurilor ºi slava lui Israel29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *

dupã cuvântul tãu, în pace,


30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace, aleluia.

Rugãciunea de încheiereDoamne, Dumnezeul nostru, te rugãm sã ne dãruieºti

un somn liniºtit spre a ne odihni de truda zilei pentruca, reînnoiþi pururi prin ajutorul tãu, sã-þi putem sluji cutrupul ºi cu sufletul. Prin Cristos, Domnul nostru. R.Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtresfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia,cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia

a înviat precum a zis, aleluia!Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia!

Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 27

Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei,viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!

Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm,sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.

Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre,ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile,

Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


Documents

19 mai 2011