1

SISTEME INFORMATICE

INTEGRATE

2

Cuprins

Capitolul 1. Sisteme informationale si sisteme informatice .................................................... 4

1.1 Notiuni fundamentale ...................................................................................................... 4

1.2 Componentele sistemului informatic ............................................................................... 8

1.3 Clasificarea sistemelor informatice ................................................................................. 9

1.4 Obiectivele Sistemelor Informatice ............................................................................... 11

1.5 Ciclul de via a unui sistem informatic ........................................................................ 11

1.6 Tipuri de participani n dezvoltarea sistemelor informatice ......................................... 16

Capitolul 2. Proiectarea sistemelor informatice ...................................................................... 19

2.1 Evolutia metodelor de proiectare ................................................................................... 19

2.2 Strategii de abordare a proiectrii sistemelor informatice ............................................. 23

2.3 Metodologia elaborrii sistemelor informatice.............................................................. 26

2.4 Prezentarea metodei MERISE ....................................................................................... 27

2.5 Etape importante in proiectarea sistemelor informatice ................................................ 34

2.5.1 Proiectarea de ansamblu a sistemelor informatice ................................................... 34

2.5.2 Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice ....................................................... 41

2.5.3 Realizarea sistemelor informatice elaborarea programelor .................................. 48

2.6 Elemente ale modelarii orientate pe obiect .................................................................... 51

Capitolul 3. Studii de caz. Sisteme informatice integrate ....................................................... 53

3.1 Servicii bancare electronice ........................................................................................... 53

3.1.1 Introducere ............................................................................................................... 53

3.1.2 Serviciile bancare electronice .................................................................................. 58

3.1.3 Riscurile ntlnite n activitatea e-banking .............................................................. 59

3.1.4 Avantajele serviciilor bancare on-line ..................................................................... 62

3. 2 Sistemul electronic de plati din Romania ..................................................................... 64

3.2.1 Sistemul ReGIS ........................................................................................................ 64

3.2.2 Sistemul SENT......................................................................................................... 68

3.2.3 Sistemul SaFIR ........................................................................................................ 69

3.3 Sisteme informatice pentru transferuri electronice de fonduri la nivel international .... 73

3.3.1 Transferuri de valori mari ........................................................................................ 74

3.3.2 Transferuri de valori mici ........................................................................................ 83

3.4 Sisteme ERP .................................................................................................................. 89

3.4.1 Istoric ....................................................................................................................... 89

3.4.2 Funcionaliti .......................................................................................................... 90

3

3.4.3 Caracteristici ............................................................................................................ 90

3.4.4 Sisteme ERP implementate in Romania .................................................................. 91

Bibliografie ............................................................................................................................. 93

4

Capitolul 1. Sisteme informationale si sisteme informatice

1.1 Notiuni fundamentale

Conform teoriei sistemelor orice organism economic este un sistem. Prin organizaie

inelegem o intreprindere, instituie, societate comercial. Caracteristicile unui organism

economic privit ca un sistem sunt urmatoarele [Stanciu, 1999]:

Orice organism economic interactioneaz cu mediul exterior prin intermediul

diferitelor fluxuri de intrare-iesire;

Organismele economice reprezint conglomerate complexe de departamente si filiale

care se comport la rndul lor ca niste subsisteme;

Totalitatea elementelor constitutive ale unui organism economic actioneaz n mod

constant si unitar n vederea ndeplinirii obiectivelor organizationale.

In orice organizatie se disting trei componente:

Sistemul de conducere sau de decizie (S.D)

Sistemul informational (S.I)

Sistemul condus sau operational (S.O)

Din perspectiva sistemic, structura unei organizatii este reprezentat astfel:

FI = flux de informatii

FD = flux de date

d = date

I = informatii

D = decizii

Fig. 1.1 - Structura unei organizatii

5

Sistemul informatic face legatura intre sistemul condus (SO) si sistemul de

conducere (SD), fiind subordonat acestuia. Deci, sistemul informatic este un ansamblu

structurat de elemente intercorelate funcional pentru automatizarea procesului de obinere a

informaiilor i pentru fundamentarea deciziilor.

Pentru ca o organizatie s-si satisfac necesarul de informatie, are nevoie de un sistem

informaional. Sistemul informaional este un ansamblu om-masina care in baza unor

cunostinte privitoare la domeniul de activitate al unei organizatii, achizitioneaza, stocheaza,

proceseaza si prezinta informatii la nivel intra si extra organizational. Sistemul informatic

este inclus n sfera sistemului informaional, presupunnd partea automatizat a acestuia.

Sistemul informational este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese

si date destinate sa furnizeze informatii active sistemului decizional, informatii necesare in

elaborarea de solutii pentru problemele cu care se confrunta managerii agentilor economici.

Sistemul informational face legatura intre sistemul de conducere si sistemul condussi este

subordonat sistemului de conducere.

Sistemul informaional cuprinde ansamblul informaiilor interne i externe utilizate n

cadrul organizaiei, precum i datele care au stat la baza obinerii lor, procedurile de obinere

i de difuzare a informaiilor, precum i personalul implicat n culegerea, transmiterea,

stocarea i prelucrarea datelor.

Sistemul informaional are dou componente:

componenta pentru stocarea (memorarea informaiilor);

componenta pentru prelucrarea informaiilor.

Funciile unui sistem informaional sunt:

s colecteze informaii din sistemele operaional i decizional precum i

informaiile ce provin din mediul extern;

s memoreze aceste informaii precum i informaiile rezultate din prelucrarea

lor;

s asigure accesul la memorie n vederea comunicrii informaiilor stocate;

s prelucreze informaiile la cererea sistemelor operaional i decizional.

6

Sistemul operaional este compus din ansamblul procedurilor si persoanelor care

ndeplinesc sarcinile ce se desfoar ntr-o organizatie. n cadrul acestui sistem are loc

implementarea si ducerea la bun sfrsit a strategiilor organizatiei [Amza, 2008].

Sistemul informatic este o parte a sistemului informational, adica aceea parte care

cuprinde culegerea, prelucrarea si transmiterea automata a datelor si informatiilor din cadrul

sistemului informational. Prin implementarea unor modele matematice i utilizarea tehnicii

electronice de calcul, sistemul informatic imprim valene sporite sistemului informational

sub aspect cantitativ i calitativ. Astfel, asistm la o cretere a capacitii de calcul sub

aspectul volumului datelor prelucrate i a operaiilor efectuate, nsoit de creterea exactitii

informatiilor, sporirea operativitii i complexitii situatiilor de informare - raportare. Toate

aceste aspecte determin o apropiere mai mare a decidentului de fenomenele i procesele

economice pe care acesta le are in atenie, cu multitudinea aspectelor economice pozitive ce

deriv din acestea.

In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic i sistemul informational, se

poate aprecia c sistemul informatic tinde spre a egala sistemul informational, ns acest

lucru nu va fi posibil datorit limitelor sistemului informatic. Tot timpul n cadrul sferei

sistemului informational vor exista o serie de activiti ce nu vor putea fi automatizate. Ins,

dac acceptam includerea in sfera sistemului informatic a activitii de conducere a

proceselor tehnologice cu ajutorul calculatoarelor de proces, putem asista la automatizarea

complet a procesului decizional i a reglrii automate a procesului tehnologic. ntr-o astfel

de situaie, sistemul informatic depete sfera sistemului informational.

Caracteristicile sistemului informatic:

-orice sistem trebuie sa contina ca element central o baza de date, in care sa fie

stocate date intercorelate intre ele provenind de la surse interne si externe;

-informatiile furnizate de sistem trebuie obigatoriu sa fie autentice, exacte, iar

suportul de prezentare sa varieze de la un nivel de conducere la altul;

-sistemul trebuie sa inglobeze o varietate de modele matematice, tehnico-economice,

ex: modele de optimizare, modele de simulare, modele de eficienta;

7

-sistemul trebuie conceput ca un sistem om-masina oferind astfel posibilitatea unei

interactiuni immediate catre utilizator si sistem.

-sistemul trebuie sa prezinte un grad cat mai ridicat de integrare sub urmatoarele doua

aspecte: integrare interna si integrare externa.

Cerinte ale sistemelor informatice pentru realizarea unor sisteme informatice care sa

indeplineasca obligatoriu caracteristicile sistemelor este necesar sa se tina cont de

urmatoarele cerinte:

- fundamentarea conceperii sistemului sa fie facuta pe criterii de eficienta economica;

-participarea nemijlocita a conducerii unitatii la conceperea sistemului informatic;

-asigurarea unui nivel tehnic inalt al solutiilor adaptate;

-adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile si cu restrictii impuse.

Sistem informatic integrat specific anumitor domenii de activitate ex. sistem

financiar bancar) este sistemul care asigura introducerea unica a datelor si prelucrarea

multipla a acestora in functie de cele mai diversecerinte formulare de catre utilizatori.

Tehnologia informatiei este un termen contemporan care descrie combinatia de

tehnologii de calcul echipamente si software cu tehnologia comunicatiei retele de

transmitere a datelor, imaginilor si vocii.

Sisteme informatice de gestiune modelele de gestiune regrupeaza procedurile

proprii ale unui domeniu. In activitatea practica se pot identifica o serie de modele specifice

domeniului, ca de exemplu: - tehnologiile de fabricatie, vanzarile specifice, contabil.

Analistii de sistem sunt acei specialisti care inteleg atat aspectele legate de facilitatile

si limitele oferite de tehnologiile informatiei, cat si cerintele de prelucrare a datelor necesare

procesului de informare-deciziea agentilor economici.

Sistemele de Prelucrare a Tranzactiilor (SPT) sunt aplicatii ale sistemului

informational care pemit culegerea, stocarea si prelucrarea zilnica a datelor rezultate din

desfasurarea tranzactiilor, asigurand actualizarea bazei de date.

8

Un Sistem informatic de conducere (SIC) este un sistem de aplicatii informatice

care se ocupa cu elaborarea de rapoarte sub un format standard necesare organizarii si

conducerii operative a unitatii.

Un Sistem Suport de Decizii (SSD) este un sistem de aplicatii informatice care

asigura pe utilizatori cu informatii orientate pe decizii, adica cu informatii referitoare la

diverse situatii care pot apare in luarea deciziilor. Cand acest sistem este utilizat direct de

catre conducerea executiva a firmei se mai numeste si sistem de informare executiva.

1.2 Componentele sistemului informatic

Un sistem informatic este compus din [Chindea, 1999]:

baza informaional;

baza tehnic;

sistemul de programe;

baza tiinific i metodologic;

resursele umane;

cadrul organizatoric.

Baza informaional cuprinde:

datele supuse prelucrrii;

fluxurile informaionale;

sistemele i nomenclatoarele de coduri.

Baza tehnic este constituit din totalitatea mijloacelor tehnice de culegere,

transmitere, stocare i prelucrare a datelor, locul central revenind calculatoarelor electronice.

Sistemul de programe cuprinde totalitatea programelor utilizate pentru funcionarea

sistemului informatic n concordan cu funciunile i obiectivele stabilite. Sunt avute n

vedere att programele de baz (software de baz) ct i programele aplicative (software de

aplicaie).

9

Baza tiinific i metodologic este constituit din:

algoritmi;

formule;

modele;

tehnici de realizare a sistemelor informatice.

Resursele umane constau in:

personalul de specialitate: analiti, programatori, ingineri de sistem, analiti-

programatori ajutori, operatori etc.;

beneficiarii sistemului.

Cadrul organizatoric este cel specificat n regulamentul de organizare i funcionare

(ROF) al unitii n care va fi utilizat sistemul informatic.

1.3 Clasificarea sistemelor informatice

Sistemele informatice se clasific dup mai multe criterii [Oprea, 1999]:

n funcie de domeniul de utilizare, sistemele informatice pot fi:

pentru conducerea activitilor economico-sociale;

pentru conducerea proceselor tehnologice;

pentru cercetare tiinific i proiectare tehnologic;

pentru activiti speciale.

n funcie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic n structura organizatoric

a societii:

pentru conducerea activitii la nivelul unitilor economice;

pentru conducerea activitii la nivelul organizaiilor economico-sociale cu

structur de grup;

sisteme informatice teritoriale;

10

pentru conducerea ramurilor, subramurilor i activitilor la nivelul economiei

naionale;

sisteme informatice funcionale generale.

n funcie de elementul supus analizei:

sisteme informatice orientate spre funcii;

sisteme informatice orientate spre proces;

sisteme informatice orientate spre date;

sisteme informatice orientate spre obiecte;

sisteme informatice orientate spre cunotine.

Dup modul de organizare a datelor:

sisteme bazate pe fiiere;

sisteme bazate pe tehnica bazelor de date: ierarhice, reea, relaionale,

orientate-obiect;

sisteme mixte.

Dup metoda folosit n analiza i proiectarea sistemelor:

sisteme dezvoltate dup metoda sistemelor;

sisteme dezvoltate dup metoda clasic a ciclului de via;

sisteme dezvoltate dup metoda structurat;

sisteme dezvoltate dup metoda orientat-obiect;

sisteme dezvoltate dup metoda rapid;

sisteme dezvoltate dup metoda echipelor mixte;

sisteme dezvoltate dup metoda prototipurilor.

Dup gradul de centralizare:

sisteme centralizate;

sisteme descentralizate.

Dup gradul de dispersie a resurselor sistemului informatic:

sisteme informatice locale (bazate pe reea local, staii de lucru);

sisteme informatice distribuite (date distribuite).

11

Dup gradul de automatizare a activitilor de analiz i proiectare a sistemelor

informatice:

sisteme informatice dezvoltate pe baza analizei i proiectrii clasice;

sisteme informatice analizate cu instrumente automate i proiectate clasic;

sisteme informatice bazate pe instrumente diverse de automatizare a analizei

i proiectrii;

sisteme informatice dezvoltate cu instrumente de tip CASE

1.4 Obiectivele Sistemelor Informatice

Plecnd de la ideea c sistemul informatic (SI) este subordonat procesului decizional,

al crui rol este de a asigura funcionarea normal i optim a ntregii activiti i de a reduce

la minimum pierderile n caz de funcionare anormal, rezult c obiectivul oricrui sistem

informatic trebuie s fie subordonat obiectivului propriu-zis al unitii economice.

n acest context, obiectivul principal urmrit prin introducerea unui sistem informatic,

l constituie asigurarea, n timp util, a tuturor informaiilor necesare n procesul conducerii, n

scopul fundamentrii i elaborrii deciziilor cu privire la desfurarea ct mai eficient a

ntregii activiti din unitatea economic.

1.5 Ciclul de via a unui sistem informatic

Un sistem informatic are o existen limitat n timp, constituind ciclul su de via,

n cursul creia parcurge dou stadii: dezvoltarea i exploatarea curent.

Mutaiile din domeniul tehnologiei informaionale, precum i din domeniul metodelor

de abordare a sistemelor, s-au reflectat i n ciclul de via al sistemelor informatice, fie prin

schimbarea etapelor acestuia, fie prin modificarea opticii de parcurgere a lor. Spre exemplu,

12

odat cu abordarea orientat-obiect a sistemelor, s-au lansat i noi modele ale ciclului de

via [Stanciu, 2000].

n literatura de specialitate sunt des folosite urmtoarele dou noiuni: ciclul de

dezvoltare a sistemului informatic i ciclul de via a sistemului informatic.

Ciclul de via a sistemului informatic (CVSI) se extinde pe intervalul de timp

cuprins ntre decizia de elaborare a sistemului informatic i decizia de abandonare sau de

nlocuire cu alt sistem informatic.

Ciclul de dezvoltare a sistemului informatic (CDSI) se extinde de la decizia de

elaborare a sistemului informatic i se ncheie dup momentul intrrii sistemului n

exploatare. Ciclul de dezvoltare a SI este inclus n ciclul de via al SI. Exist mai multe

metodologii de etapizare ale ciclului de dezvoltare, depinznd de paradigma prin care vedem

sistemul informaional i de modelul ales pentru CVSI.

Ciclul de dezvoltare a sistemelor informatice de gestiune (SIG) cuprinde, la rndul

su, trei etape: conceperea, construirea i introducerea n exploatare numit, de asemenea,

introducere n producie [Zaharie, 2002].

Fig. 1.2 Etapele ciclului de dezvoltare a SIG (Sursa: [Zaharie, 2002])

Conceperea

Conceperea pornete de la cerinele formulate de utilizator. Asfel, se pot distinge

dou categorii de cerine: cele care precizeaz prelucrrile sau serviciile pe care sistemul

13

urmeaz s le asigure, denumite funcionale, i cele privind performanele i caracteristicile

de exploatare, denumite nefuncionale sau calitative.

Pentru a putea realiza sistemul dorit, este necesar ca cel care-l dezvolt s neleag

aceste cerine i s evalueze posibilitatea de a le oferi un rspuns n limitele materiale,

financiare i, de timp, fixate de ctre utilizator. Acest aspect constituie obiectul analizei. n

cazul n care, sistemul este realizat chiar de ctre utilizator, analiza este foarte scurt i relativ

simpl. n celelalte cazuri, analiza presupune un efort de informare i evaluare considerabil,

avnd n vedere c cel care dezvolt sistemul trebuie s cunoasc i s neleag cerinele

formulate de utilizator.

Dup analiza cerinelor, urmeaz ca dezvoltatorul s propun o soluie informatic ce

va fi exploatabil pe o anumit platform, n spaiul unei anumite arhitecturi aplicative. Acest

aspect constituie obiectul proiectrii din care va rezulta multitudinea de elemente necesare

pentru realizarea efectiv a programelor ce compun respectivul software de aplicaie.

Proiectarea este cea care definete datele ce vor fi memorate i structura bazei de date, n care

vor fi acestea stocate, formatele ecranelor de introducere a datelor i a rapoartelor ce vor fi

distribuite utilizatorilor, procedurile de prelucrare i operare, maniera de distribuire a datelor

i prelucrrilor etc. Rezultatele conceperii, formeaz specificaiile dup care se va construi

sistemul [Zaharie, 2002].

Construirea

Construirea pornete de la specificaiile rezultate n urma conceperii i asigur

redactarea programelor de calculator pn la forma final, cea executabil. Paii urmai n

acest scop sunt: scrierea programelor ntr-un limbaj surs de un anumit nivel, aducerea

acestuia n form executabil prin compilare sau interpretare i testarea funcionrii sale pe

platforma de calcul. Disfuncionalitile i erorile constatate sunt nlturate prin modificarea

adecvat a programelor surs, dup care noile programe sunt aduse din nou n forma

executabil i verificate i acest ciclu se repet pn cnd se ajunge la funcionarea corect

dorit.

14

Orice sistem informatic de calitate, proiectat i implementat profesional, trebuie s fie

testat i validat nainte de a intra n faza de producie. Clientul trebuie s fie sigur c sistemul

a fost dezvoltat i integrat n conformitate cu specificaiile proiectului. De asemenea clientul

trebuie s se asigure c funcionalitatea proiectului este corect i fr erori. Testarea

sistemului presupune trei etape [Zaharie, 2002]:

testarea unitar

testare de integrare

testare de sistem

Testarea unitar verific funcionarea separat a fiecrei uniti de program.

Testarea de integrare vizeaz funcionarea unitilor de program n interaciune.

Testarea de sistem verific funcionarea ansamblului, n calitate de software aplicativ,

coerent i unitar.

Identificarea sursei erorilor i disfuncionalitilor, precum i nlturarea lor

presupune revenirea la oricare dintre nivelele de proiectare, inclusiv la programele surs.

Dup ce programele surs au fost redactate i testate se genereaz, prin compilare i

editare de legturi, formatul executabil final, livrabil, ce formeaz, alturi de documentaia de

utilizare i de exploatare a sistemului, rezultatele acestei etape.

Introducerea n exploatare

Introducerea n exploatare asigur instalarea la utilizator a echipamentelor i a

reelelor de comunicaie (dac este cazul), ncrcarea software-ului de aplicaie n structurile

adecvate, crearea i ncrcarea iniial a bazei sau bazelor de date, instruirea utilizatorilor,

testarea sistemului n condiiile reale de utilizare i efectuarea eventualelor corecii necesare,

lansarea efectiv n funciune [Zaharie, 2002].

Mentenana sistemului

In termeni generali, mentenana reprezint totalitatea aciunilor efectuate pentru

meninerea/restabilirea strii de funcionare a produselor.

15

Mentenana poate fi caracterizat prin urmtoarele activiti:

Mentenan corectiv (neplanificat): diagnosticarea i corectarea erorilor;

Mentenan adaptiv: activitate care modific software-ul pentru a interaciona corect

cu un mediu n schimbare (hardware sau software);

Mentena perfectiv: activiti pentru adugarea de noi capabiliti, modificarea

funcionalitii existente i aducerea de mbuntiri generale;

Mentenan preventiv (planificat): activiti care pregtesc produsul software

pentru o mai bun mentenabilitate sau fiabilitate n viitor, sau pentru a pune baza unor

viitoare mbuntiri.

Pe parcursul ciclului de viaa a unui proiect, dup fazele de analiz de proiect i

dezvoltare, ntretinerea sistemului are un rol foarte important. Pe msur ce un proiect devine

tot mai mare i mai complex, crete cantitatea datelor gestionate i infrastructura, necesitnd

un suport tehnic elaborat pentru a ine n funciune i a ntreine componentele software i

hardware ale acestui sistem. In majoritatea cazurilor un sistem informatic dezvoltat la cerere

poate fi ntreinut doar de compania care l-a proiectat i dezvoltat, deci este foarte important

s ofere aceste servicii compania care dezvolt un produs informatic. Astfel, n cursul

exploatrii curente, apar momente care solicit intervenii de meninere n funciune a

sistemului.

Exist o mulime variat de motive pentru care apar defecte n dezvoltarea produselor

software:

Lipsa comunicrii sau comunicare slab n cadrul proiectului;

Constrngeri de timp i de buget, care duc la presiune i la apariia erorilor;

Cerine care nu au fost specificate suficient de clar;

Modificri n cerine si o slab documentare a lor;

Presupuneri;

Pregtire insuficient;

Erori de programare.

16

Rezolvarea acestora implic intervenii ce pot include una sau mai multe dintre

activitile derulate pentru creare: (re)definire de cerine, analiz, proiectare, construcie,

testare, introducere n exploatare, aplicate, evident, doar pentru anumite poriuni din acesta.

Pentru c schimbrile sunt inevitabile, trebuie dezvoltate mecanisme pentru a

identifica, evalua, controla, efectua i raporta modificrile necesare. Aceste activiti ncep

odat cu proiectul i se ncheie doar cnd produsul este retras din funciune.

1.6 Tipuri de participani n dezvoltarea sistemelor informatice

n dezvoltarea sistemelor informatice, au fost identificai trei tipuri de participani

generici [Zaharie 2002]:

utilizatorul;

dezvoltatorul sau furnizorul software-ului aplicativ;

administratorul sistemului.

Utilizatorul reprezint persoana, sau grupul de persoane, care folosete sistemul

pentru a ndeplini cerinele informaionale.

Interaciunile dintre utilizator i sistemul informatic sunt de trei tipuri:

intervenii asupra informaiilor stocate de sistem;

extragerea de informaii din sistem;

declanarea i/sau executarea de operaii comerciale.

Dezvoltatorul este termenul generic folosit pentru a desemna creatorul software-ului

aplicativ ce formeaz suportul sistemului informatic. n funcie de poziia acestuia fa de

organizaie, se disting:

outsourcing: dezvoltatorul este o societate comercial specializat;

insourcing: dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai muli angajai ai

departamentului de informatic al organizaiei;

17

selfsourcing: utilizatorul este i dezvoltatorul sistemului.

"Outsourcing" este un termen de origine anglo-saxon, deseori ntlnit n limba

romn ca "externalizare".

Externalizarea reprezint opiunea, deseori strategic, pe care o are o companie de a-

i transfera anumite procese, total sau partial, ctre furnizori de servicii specializati - BPO

(Business Process Outsourcing).

n procesul de externalizare se regsesc doi subieci de baz:

clientul reprezentat prin ntreprinderea beneficiar ce ncredineaz un anumit

serviciu, lucrare sau activitate ctre externalizare;

furnizorul reprezentat prin ntreprinderea care urmeaz s presteze serviciul

sau s efectueze lucrarea, activitatea.

Pentru a externaliza cu succes anumite procese catre un furnizor extern, este necesar

ca intre companie si furnizorul de servicii s existe un parteneriat consolidat de incredere si

responsabilitate asumat.

De exemplu, o agentie de transport aerian poate externaliza tot procesul de eliberare

bilete (ticketing) care va presupune si call-center pentru managementul apelurilor clientilor

dar si altele, cum ar fi: trimiterea acestor bilete catre clieni (mailing) etc. Beneficiile pe care

le poate obtine o companie in urma externalizrii proceselor, ce reprezint doar suport pentru

procesul principal de productie, se concretizeaz n cresterea productivitii muncii si

economii de resurse (timp si bani).

n procesul de dezvoltare a sistemelor informatice, externalizarea conceperii de solutii

software presupune [Zaharie 2002]:

Soluii software de uz general;

Soluii software pe msur.

n primul caz, avem de-a face cu un produs deja disponibil, destinat, de la bun nceput

cumprrii i utilizrii de ctre ct mai muli clieni. Acesta se adreseaz domeniilor comune

oricror afaceri, cum ar fi: calculul salariilor, urmrirea stocurilor, contabilitatea financiar

etc. Acestea sunt denumite generic pachete de programe sau produse program de uz general.

18

Soluia software pe msur este conceput i construit conform nevoilor i

condiiilor specifice organizaiei. Are avantajul de a fi adaptat din start acesteia, dar

costurile i durata de obinere vor fi mai mari.

Insourcing-ul sau internalizarea are loc atunci cnd pentru realizarea unei activiti se

utilizeaz numai resurse interne din ntreprindere, fiind exclus recurgerea la surse externe.

Dezvoltarea produsului software de ctre specialitii IT ai organizaiei, este posibil

cu condiia ca acetia s posede competena tehnic necesar i s existe resurse suficiente

(timp, oameni i echipamente).

Selfsourcing-ul prezint avantajul esenial de a avea aceleai persoane att n calitatea

de dezvoltator ct i n aceea de utilizator.

Utilizatorul trebuie s aib cunotine suficiente de informatic pentru a concepe i

construi sistemul cu o contribuie minim din specialisti IT. Referitor la acetia, literatura de

specialitate folosete termenul de "knowledge workers". Un astfel de utilizator nu va dezvolta

dect sisteme de mici dimensiuni, care rspund numai lucrrilor i sarcinilor sale curente sau

a celor cu care interacioneaz n mod direct la locul de munc.

Administratorul sistemului desemneaz persoanele sau structurile care asigur

condiiile de funcionare curent a sistemului i gestioneaz msurile de protecie i securitate

a acestuia. n aceast postur se pot afla:

utilizatorul;

angajai din departamentul de TI al organizaiei;

societate specializat.

19

Capitolul 2. Proiectarea sistemelor informatice

2.1 Evolutia metodelor de proiectare

Realizarea unui sistem informatic, sau doar a unei aplicaii, presupune modelarea

situaiei reale i utilizarea modelului creat, n realitatea cu care opereaz calculatorul.

Modelarea este reprezentarea ntr-un mediu controlat, a proprietilor i/sau

fenomenelor i proceselor care caracterizeaz un obiect sau un sistem real. Cu alte cuvinte n

modelare nu exist adevr absolut; modelarea presupune abstracie i aducerea n atenie

numai a unor aspecte ale realitii studiate i anume acele aspecte care prezint interes pentru

modelator. Unul din mediile controlate n care se poate reproduce realitatea, deci unul n care

se pot face modele, este calculatorul. Pe calculator se realizeaz modele informaionale.

Modelul informaional este o abstracie a unei entiti i aceast abstracie poate fi

fcut fie pentru a crea un model general (de referin) care s fie apoi folosit pentru a crea

exemple concrete de sisteme informatice, fie pentru a crea modelul informatic al unei entiti

anume, deci un model de transpunere. n cele ce urmeaz ne vom referi exclusiv la modele de

transpunere. La crearea modelului intervine viziunea analistului despre realitatea pe care o

studiaz, adic paradigma. Paradigma reprezint viziunea prin care analistul vede sistemul

informaional real, acela pe care vrea s-l modeleze, dar nu toate viziunile sau concepiile

analitilor ajung s fie considerate paradigme. Odata cu trecerea timpului s-au conturat mai

multe curente de gndire care au promovat si dezvoltat anumite metode de proiectare, tocmai

de aceea exist mai multe clasificri ale metodelor de proiectare.

La nceputurile existenei sistemelor informatice, atenia analitilor a fost concentrat

spre latura funcional a activitii umane studiate i cum o funcie a unui birou, sau secie,

nu putea fi analizat i nici prelucrat n bloc, ea a fost descompus n activiti (rezultnd

aplicaiile informatice), activitile au fost descompuse n subactiviti (rezultnd

procedurile), care la rndul lor au fost descompuse n operaii, crora n calculator le

corespondeau modulele program. S-a dezvoltat n aceste condiii o abordare funcional a

20

sistemelor informaionale, cunoscut sub numele de metoda descompunerii funcionale

(metode orientate spre funcii) [Oprea, 1999]. Descompunerea funcional este cea care

anun apariia proiectrii structurate i analizei structurate. Fiecare funcie este descompus

n subfuncii, pn se obin structuri uor de transpus n instruciunile limbajelor de

programare.

n informatica industrial funciei i corespunde procesul, ceea ce a dus la abordarea

orientat spre proces sau metoda fluxurilor de date (metode orientate spre proces) [Oprea,

1999]. Prin aceast metod analitii efectueaz reprezentarea lumii reale prin simboluri care

reprezint fluxul datelor, transformrile datelor, stocarea datelor, entiti externe etc. Metoda

orientat spre procese are nc un mare grad de asemnare cu descompunerea funcional.

Ulterior, locul fiierelor a fost luat de bazele de date i corespunztor, locul sistemelor

de gestiune a fiierelor a fost luat de sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD). Pe

parcursul perfecionrii SGBD-urilor, s-a trecut la baze de date relaionale, crendu-se

impresia c elementul principal pe baza cruia trebuie perfecionate SGBD-urile l reprezint

structura datelor. Avem astfel de a face cu o abordare orientat spre date sau metode orientate

spre informaii (metode orientate-date) [Oprea, 1999]. Dou realizri importante n domeniu

au dat tonul unei orientri n abordarea sistemelor: modelarea datelor cu ajutorul diagramelor

entitate-relaie, de ctre Peter P. Chen (1976) i ingineria informaiei, n viziunea lui James

Martin.

Cnd s-a pus problema aplicaiilor n timp real, factorul cel mai important se prea a

fi evenimentul. A aprut astfel abordarea orientat spre evenimente.

Structurarea programelor a evoluat i ea odat cu metodele de analiz, dar era din ce

n ce mai greu de inut pasul cu metoda de analiz, mai exact cu orientarea abordrii

sistemelor informatice. Preocuprile analitilor-programatori pentru a pune n concordan

structura programelor cu metoda de analiz a sugerat o nou abordare i anume legarea

evenimentelor de obiect i a programelor de evenimente. A aprut astfel abordarea orientat

pe obiecte, sau metoda orientat-obiect [Oprea, 1999].

Metodele orientate-obiect (OO) constituie o categorie particular a metodelor de

dezvoltare software, care privesc construirea sistemelor pentru care clasa reprezint unitatea

21

arhitectural fundamental. Clasa este o grupare logic a obiectelor care au aceeai structur

i un comportament similar.

Curentul de gndire francez a realizat o alt clasificare a metodelor de proiectare

plecnd de la modalittile n care este conceput sistemul: functional, sistemic, obiectual.

Astfel, s-a propus urmtoarea clasificare:

Metode ierarhice (generatia I a metodelor de proiectare);

Metode sistemice (generatia a II- a);

Metode orientate-obiect (generatia a III- a).

Metodele ierarhice au la baz descompunerea functional a unei probleme ntr-o

ierarhie de subprobleme care trebuiau rezolvate ori de cte ori intervenea o schimbare a

mediului de afaceri.

Avantajele unei asemenea metode sunt:

timpul redus de dezvoltare

complexitate scazuta a realizarii respectivelor functii.

Dezavantajele acestor metode constau n faptul ca mentenana unui asemenea sistem

ridica numeroase probleme.

Exemple de astfel de metode:

SADT (Structured Analysis Design Technique);

JSD (Jackson Structured Design).

Metode sistemice

Metodele reprezentative pentru abordarea sistemic sunt :

MERISE

AXIAL

Information engineering (IE)

Ceea ce este specific acestor metode este utilizarea teoriei sistemelor in abordarea

ntreprinderii.

22

Sistemul informatic este abordat sub dou aspecte complementare: datele si

prelucrrile sunt analizate si modelate independent.

Spre deosebire de metodele ierarhice, aceste metodele acord prioritate datelor fat de

prelucrri si respect cele trei niveluri de abstractizare introduse de arhitectura standard

ANSI-SPARC: conceptual, logic si fizic.

Fig. 2.1 Nivelurile de abstractizare a datelor si prelucrarilor (Sursa [Stanciu, 2000])

Metode orientate-obiect

Conceptul de baza n jurul caruia s-a construit metodologia de proiectare orientat

obiect este obiectul. Aferent acestui concept au aparut metodele orientate obiect.

Caracteristic acestor metode este faptul c sistemul informatic este gndit ca un ansamblu de

obiecte autonome care se organizeaz si coopereaz ntre ele.

Dac n cadrul metodelor sistemice totul se focaliza n jurul conceptului de entitate, n

cadrul metodelor orientate obiect n centrul atentiei se gaseste obiectul.

Un obiect constituie o abstractizare a unui concept similar din lumea real. Avantajul

obiectului fa de o entitate l constituie faptul c, pe lng datele care descriu entitatea sau

23

obiectul respectiv, obiectul mai conine si metodele de prelucrare a datelor, acest lucru

neputnd fi realizat cu nici unul din conceptele specifice metodelor de proiectare anterioare.

Deci, obiectele aduc avantajul ncapsulrii, datele si prelucrrile fiind ncapsulate n cadrul

obiectului. Conceptele noi pe care aceste metode le introduc sunt: obiect, clas, instan,

stare, eveniment, mesaj, ncapsulare, mostenire, polimorfism.

Metodele reprezentative ale acestei abordari sunt :

UML (Unified Modeling Language)

OMT (Object-Modeling Technique)

BOOCH elaborat de Grady Booch

Avantajele metodelor orientate-obiect constau n posibilitatea reutilizrii

componentelor de program, reducnd la minim efortul de mentenan a unui sistem

informatic.

Dezavantajele acestor metode decurg din faptul c nu toate aspectele realitii pot fi

modelate cu ajutorul conceptului de obiect.

2.2 Strategii de abordare a proiectrii sistemelor informatice

Dintr-un alt punct de vedere, exist trei strategii n ceea ce priveste proiectarea unui

sistem informatic:

Abordarea descendent (top down)

Abordarea ascendent (bottom up)

Abordarea mixt

Abordarea descendent (top down) sau de sus n jos, presupune mai nti definirea

de ansamblu a proceselor si detalierea acestora ulterior.

Aceast abordare const n a cobor, pe scara piramidei ierarhice pn la baz,

realiznd totodat i o analiz. Aceast viziune consider c un anumit domeniu este compus

din pri corelate ntre ele i cu legturi cu exteriorul, fiind caracteristic pentru toate

24

sistemele informaionale. Adepii acestei abordri consider c este mai bine s se creeze i

s se realizeze din start un sistem informatic care s in cont de obiectivele planificate, ntr-o

manier global.

Avantajele pe care le comporta o asemenea abordare sunt urmtoarele [Amza, 2008]:

Va exista o viziune si o gndire unitar asupra modelului sistemului;

Va permite abordarea problemelor n totalitatea complexitatii lor lund n

calcul toate implicatiile pe care un anumit eveniment le poate produce n

domenii conexe cu domeniul n care a aparut respectivul eveniment;

Va permite evitarea unor procese de reproiectare a anumitor sub-parti datorate

unei abordari care nu a luat n calcul aspectele implicatiilor n domeniile

conexe.

Dezavantajele pe care le implica o asemenea abordare presupune printre altele si

aspectele [Amza, 2008]:

Demararea unei proiectari top down presupune desemnarea unei echipe de

specialisti care sa aiba o viziune globala asupra proceselor de afaceri;

Echipa de proiectanti trebuie sa aiba o experienta foarte mare si sa cunoasca

foarte bine teoria de proiectare a sistemelor informatice si a metodei alese n

particular;

Timpul de proiectare n cazul uneia asemenea abordari este mare;

Costurile implicate sunt foarte mari.

Abordarea ascendent (bottom up) sau de jos n sus are ca punct de plecare nivelul

operaional (aflat la baza piramidei ierarhice) i, prin realizarea informatizrii la fiecare nivel

n parte, se ajunge la un sistem informatic care poate atinge nivelul superior al piramidei. n

acest caz, n faza final, ajungem s avem informatizarea complet a unui sistem

informaional-organizaional, specific unui organism economic supus analizei.

Avantajele pe care le comporta o asemenea abordare sunt urmtoarele [Amza, 2008]:

25

Permite demararea simultan a procesului de proiectare a unui sistem

informatic din mai multe departamente;

Prezinta o probabilitate mai ridicata de a oferi raspuns exact cerintelor

utilizatorilor;

Presupune un timp de proiectare mult mai redus dat fiind faptul ca nu

adreseaza dect un anumit subdomeniu al organizatiei care va fi expus

schimbului de informatii cu celelalte subdomenii;

Specialistii implicati nu trebuie sa cunoasca neaparat activitatea pe ansamblu a

organizatiei ci doar aspectele necesare externalizarii datelor si informatiilor

subdomeniului implicat n colaborarea cu celelalte subdomenii. Acest fapt

poate conduce la desemnarea unor echipe formate din mult mai putini

specialisti cu cunostinte nu la fel de vaste ca cei ceruti de o abordare de sus n

jos;

Costurile implicate de o asemenea abordare sunt mult mai reduse dect cele

implicate de abordarea de sus n jos.

Dezavantajele pe care le implica o asemenea abordare presupune printre altele si

aspectele [Amza, 2008]:

Daca ulterior se va dori integrarea diferitelor abordari s-ar putea sa se constate

ca o buna parte dintre modelele elaborate separat nu corespund cerintelor

globale astfel ca vor trebui reproiectate.

Costurile n perspectiva integrarii s-ar putea sa le depaseasca pe cele pe care le

implica abordarea de sus n jos.

Nu exista o viziune si o gndire unitar asupra sistemului.

Abordarea mixt

Aceasta abordare permite dezvoltarea unui sistem informatic prin alternarea

metodelor si instrumentelor, specifice celor doua strategii anterioare, n functie de influenta si

conditionarea a diversi factori externi. n cazul n care timpul de furnizare al sistemului este

mic, atunci este foarte probabil sa se recurga la o abordare bottom-up. Daca timpul de

26

dezvoltare este mediu se poate recurge la o strategie mixta. Daca timpul depaseste 2-3 ani,

atunci se poate alege o abordare top-down [Amza, 2008].

2.3 Metodologia elaborrii sistemelor informatice

Dat fiind complexitatea sistemelor informatice, acestea nu se pot obine dintr-o dat

i nici nu se pot realiza dup cum crede fiecare dezvoltator. n acest sens, experiena

acumulat n procesul de elaborare a sistemelor informatice a fost materializat n

metodologii.

Metodologia elaborrii sistemelor informatice a fost conceput iniial ca un ansamblu

de principii i indicaii, tehnici i metode grupate i ordonate ca s duc la realizarea

sistemului informatic. Cuvntul metod folosit n aceast definiie nu are nimic de a face

cu metoda-program asociat evenimentelor unui obiect i nici cu metoda de abordare a

sistemelor informaionale. Aici prin metod se nelege un set de reguli aplicabile unui

domeniu restrns din cadrul unei metodologii.

In prezent metodologia este vzut ca setul finit, particular, definitoriu al unei metode

(metod de abordare a sistemelor informatice), prin intermediul unui sistem coerent de

procese informatice, necesare pentru modelarea unui sistem informatic.

Metodologiile evolueaz odat cu tehnologia informaiei, dar oricare ar fi

metodologia de realizare a sistemelor informatice, aceasta trebuie s cuprind:

etapele/procesele de realizare a unui sistem informatic, structurate n subetape,

activiti, sarcini precum i coninutul lor;

fluxul realizrii acestor etape sau procese, subetape i activiti;

modalitatea de derulare a ciclului de via a sistemului informatic;

modul de abordare a sistemului;

strategiile de lucru/metodele de realizare;

regulile de formalizare a componentelor sistemului informatic;

tehnicile, procedurile, instrumentele, normele i standardele utilizate;

27

modalitile de conducere a proiectului (planificare, programare, urmrire) i

modul de utilizare a resurselor financiare, umane i materiale.

2.4 Prezentarea metodei MERISE

Metoda MERISE (Mthode d'tude et de Ralisation Informatique pour les Systmes

d'Entreprises) a fost dezvoltat de Centrul Tehnic de Informatic din cadrul Ministerului de

Industrie Francez i reprezint un instrument tehnico-economic de proiectare a unui sistem

informatic.

Pe parcursul timpului au fost dezvoltate dou variante ale metodei. Prima variant,

elaborat la sfritul anilor 70 se baza pe urmtoarele coordonate:

a) abordarea sistemic ce scoate n eviden relaia existent ntre sistemul

informaional i sistemul de conducere (decizional), pe de o parte, precum i relaia dintre

sistemul informaional i sistemul condus (operaional), pe de alt parte. Astfel, sistemul

informaional pune la dispoziia sistemelor condus i decizional toate informaiile necesare

pentru a aciona i a decide;

b) acoperirea ntregului ciclu de via a sistemului informatic (SI) cuprinde schema

directoare, studiul prealabil, studiul de detaliu, studiul tehnic, realizarea, implementarea i

mentenana sistemelor informatice;

c) un ciclu de abstractizare corespunztor celor trei niveluri: conceptual, logic sau

organizaional i fizic;

d) separarea ntre modelul datelor i modelul prelucrrilor.

Metoda MERISE vizeaz dou obiective principale:

reprezint o metod de concepie a sistemelor informatice;

propune o metodologie de dezvoltare a sistemelor informatice.

28

Fiind o metod sistemic, aceasta separ studiul datelor de cel al prelucrrilor,

conform tabelului urmator

Niveluri Date Prelucrri

Conceptual Model conceptual

MCD Model conceptual MCP

Logic

(Organizaional) Model logic MLD

Model logic (organizaional) MLP

(MOP)

Fizic Model fizic MFD Model fizic MFP

Avantajele metodei MERISE ca metod de concepie a sistemelor informatice sunt:

apropierea de sistemul informatic i de structura ideal a bazei de date;

descrierea sistemului pe trei niveluri;

utilizarea unui formalism1 de reprezentare precis, simplu i riguros pentru

descrierea datelor. Acest formalism este reglementat pe plan internaional de

standardul ISO sub numele de modelul ENTITATE-ASOCIERE;

descrierea amnunit la nivel conceptual, permind realizarea unui SI

independent de organizarea firmei i alegerea tehnicii de automatizare;

reprezentarea vizual folosit n modelul conceptual faciliteaz stabilirea unui

dialog ntre toi partenerii implicai n realizarea SI.

Varianta a doua a metodei MERISE surprinde evoluiile tehnice i organizaionale ale

anilor 90 i nltur cteva carene ale modelului entitate-asociere utilizat n prima versiune.

Astfel, se introduc noiunile de generalizare i specializare pentru a explica conceptele de

motenire, regulile de integritate i noiunea de identificator relativ (ce permite identificarea

unei entiti n raport cu alt entitate).

n versiunea a doua a metodei MERISE modelul conceptual al prelucrrilor (MCP)

conine, n plus :

29

diagram a fluxului de date (DFD);

un model analitic conceptual al prelucrrilor care acioneaz nc din faza de

concepie;

noiunea de ciclu de via al unui obiect surprinde toate etapele parcurse de

un obiect n cursul existenei sale, n funcie de evenimentele produse i de

evenimentele care urmeaz a se produce.

La nivel organizaional, sunt surprinse n structur toate resursele materiale i umane

implicate n realizarea sistemelor informatice. La nivel logic, sunt definite interfeele cu

utilizatorii, resursele logice ale prelucrrilor, precum i depozitarea i repartiia datelor,

nivelul fizic rmnnd neschimbat.

Pentru proiectarea unui sistem informatic utiliznd metoda MERISE, trebuiesc

parcurse urmatoarele etape:

Analiza prealabil si realizarea schemei directoare.

Analiza de detaliu.

Analiza tehnic.

Realizarea programelor.

Punerea n functiune si exploatarea.

Mentenanta.

Analiza prealabil, schema directoare, analiza de detaliu si analiza tehnic acoper

partea corespunzatoare conceperii sistemului din ciclul de viat. Producerea programelor si

punerea n functiune acopera partea corespunzatoare ntre realizarea sistemului si lansare.

Analiza tehnic poate face parte din etapa de concepere sau din etapa de realizare, acest lucru

fiind lsat la latitudinea dezvoltatorului.

Ciclurile de baz ale proiectrii unui sistem informatic in cadrul metodei MERISE

Ciclurile de baz ale proiectrii unui sistem informatic utiliznd metoda MERISE

sunt:

ciclul de via;

30

ciclul de decizie;

ciclul de abstractizare.

Acestea se reprezint ntr-un grafic tridimensional corespunzator Modelului

tridimensional al proiectrii unui SI (vezi Fig.2.2).

Fig.2.2 Modelul tridimensional (Sursa:[Luca, 2006 ])

Ciclul de via

Ciclul de via presupune parcurgerea succesiv a urmtoarelor etape:

realizarea schemei directoare i studiul preliminar;

realizarea unui studiu detaliat;

realizarea sistemului informatic (studiu tehnic, codificare);

implementarea si exploatarea;

mentenana sistemului.

a) Realizarea schemei directoare i studiul preliminar presupune analiza sistemului

informatic existent, stabilirea cerintelor, a obiectivelor i a planului strategic, definirea

prioritilor, realizarea de scenarii globale alternative pentru fiecare domeniu investigat i

alegerea scenariului optim. Deasemenea, organizaia este mpartit pe domenii sau pe

31

departamente, iar pentru fiecare departament este gndit o schem a aplicaiilor, care

include i politica de resurse umane, produsele hardware i software, precum i o

metodologie pentru implementarea unei mbuntiri viitoare a sistemului.

Studiul preliminar este realizat pentru fiecare domeniu i descrie SI propus, impactul

acestuia asupra organizaiei, costurile i beneficiile. Studiul trebuie s fie n concordan cu

planul strategic stabilit anterior. Activitile acestei etape sunt:

culegerea de informaii despre activitatea organizaiei;

realizarea diagramelor de flux care evideniaz actorii participani i

schimburile de informaii dintre ei;

elaborarea primelor variante de MCD i MOP i analizarea punctelor lor

slabe;

propuneri de mbuntire a MCD i MOP i prezentarea unei soluii;

evaluarea soluiei propuse.

b) Studiul detaliat pleaca de la soluia cadru definita pentru scenariul ales pe care o

dezvolta. Aceasta presupune specificarea detaliat a cerinelor i a arhitecturii noului sistem.

n acest sens, se vor avea n vedere toate aspectele ce vor fi automatizate, incluznd

specificaiile de detaliu pentru modelul tehnic i funcional. Aceasta etap asigura modelarea

conceptual si organizational a SI.

Activitile acestei etape sunt:

la nivel general:

realizarea MCD, MCP, MLD, MOP pentru soluia aleas;

definirea mediului de dezvoltare;

punerea n practic a studiului prealabil prin elaborarea planurilor de lucru;

realizarea documentaiei i a planului de recepie

la nivel detaliat:

stabilirea fazelor de realizare;

validarea datelor i prelucrrilor (optimizarea MLD i realizarea unei prime

variante a MFD);

32

evaluarea timpului de realizare a bazei de date;

un plan cu necesarul de echipamente i materiale.

c) Realizarea sistemului informatic se execut n dou subetape:

i) studiul tehnic;

ii) realizarea programelor.

Studiul tehnic presupune descrierea logic a arhitecturii SI i descrierea MFD (deci

aceasta etap asigura modelarea logic si fizic a SI);

Realizarea programelor (codificarea) presupune scrierea efectiv a liniilor de cod i

testarea acestora.

d) Exploatarea cuprinde urmatoarele aspecte [Amza, 2008]:

Pregatirea lansarii

Proiectul de lansare este elaborat si efectueaza o suita de studii privitoare la:

Etapele tranzitorii exploatarea sistemului trebuie facuta esalonat deoarece

noul sistem trebuie testat;

Procedurile preliminare de realizare a bazei de date;

Informarea si instruirea utilizatorilor;

Planul lansarii presupune realizarea unei planificari exacte a succesiunii de

punere n functiune a diferitelor module ale sistemului.

Implementarea

Procesul de implementare presupune:

Stabilirea micro-structurilor de implementare;

Conexiunile ntre departamente;

Locurile de munca;

Desemnarea utilizatorilor care vor opera date.

Lansarea propriu-zisa

33

Dupa o perioada de exploatare de cteva luni, interval n care au aparut aproape toate

situatiile posibile carora sistemul trebuie sa le faca fata putem afirma ca acesta a fost lansat si

implementat.

e) Mentenana sistemului informatic const n a asigura evolutia aplicatiilor operative

n functie de cerintele utilizatorilor, de cerintele mediului si de progresul tehnologic.

Mentenana are ca obiectiv adaptarea la evolutiile mediului informational. Atunci cand acesta

evolueaza foarte mult, se recomanda un nou ciclu de via, ce presupune renuntarea utilizarii

sistemului informatic. Nu exista sisteme informatice fara ciclu de viata.

Mentenana implica patru etape esentiale [Amza 2008]:

Studiul de impact presupune evaluarea amplorii adaptrilor si realizarea unei

actualizari a modelului de date si prelucrari;

Analiza adaptrilor si specificatiile acestora;

Realizarea adaptrilor;

Lansarea versiunii modificate n urma revizuirii.

Ciclul de decizie

Ciclul de decizie reprezinta totalitatea deciziilor luate n timpul ciclului de viata al

unui sistem informatic, decizii referitoare la proiectarea, realizarea i exploatarea sistemului

informatic.

Actorii care apar n procesul decizional sunt: managerii, utilizatorii i dezvoltatorii

sistemului informatic. Deoarece luarea deciziilor presupune cooperarea dintre diferite

compartimente, este important s se creeze mai multe grupuri de lucru.

Deciziile care se iau n ciclul de decizie sunt legate de aspecte multiple, ca de

exemplu:

Decizii manageriale legate de funcionalitatea SI;

Decizii financiare referitoare la costuri i beneficii;

34

Decizii referitoare la identificarea principalilor actori ai sistemului

informaional i organizatoric;

Decizii ale utilizatorilor finali legate de interfaa SI;

Decizii legate de modul de procesare a datelor;

Decizii de ordin tehnic legate de echipamentele hardware i software.

Ciclul de abstractizare

Este constituit dintr-o niruire de raionamente fcute n scopul realizrii sistemului,

constituind faza esenial a metodei MERISE.

Ciclul de abstractizare conine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic. Nivelurile de

abstractizare sunt mprite n dou mari categorii: niveluri de abstractizare care fac referire

la date i niveluri de abstractizare care fac referire la prelucrri.

2.5 Etape importante in proiectarea sistemelor informatice

2.5.1 Proiectarea de ansamblu a sistemelor informatice

Activitatile presupuse de proiectarea de ansamblu sunt:

-definirea obiectivelor;

-structurarea sistemelor informatice;

-definirea iesirilor;

-definirea intrarilor;

-definirea colectiilor de date;

-alegerea modelului matematic si a programelor aferente;

-alegerea solutiilor tehnice de realizare;

-listarea necesarului de resurse;

35

-estimarea eficientei economice;

-planificarea realizarii sistemului;

-elaborarea documentatiei.

Structurarea sistemelor de informatice este o etapa necesara, datorita:

-numarul mare de elemente si legaturi ce compun de regula un sistem informatic;

-implementarea simultana a tuturor componentelor sistemelor informatice intr-o

unitate economica apare ca o activit deosebit de dificila in cazul in care nu are loc

structurarea sistemului;

-prioritatea unor obiective;

-cantitatea limitata de resurse umane si materiale fac imposibila proiectarea in bloc a

sistemului informatic.

Cerintele structurarii sistemelor informatice in etapa de proiectare de ansamblu sunt:

-pe fiecare nivel al structurarii trebuie asigurata unicitatea criteriului de

descompunere a sistemului;

-structurarea realizata trebuie sa permita constituirea ulterioara a intregului sistem

prin agregarea modulelor separate;

-structura creata nu trebuie sa contina intretaieturi.

Definirea iesirilor sistemelor informatizate prin iesirile unui subsistem informatic

se va intelege totalitatea informatiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni si externi,

respectiv rapoarte, note de informare.

Planul logic orice iesire este un rezultat al aplicarii unuia sau mai multor operatori

asupra unui ansamblu de date de intrare.

36

Pe plan tehnologic caracteristicile iesirilor sistemului conditioneaza caracteristicile

cerute intrarilor.

Definirea intrarilor sistemelor informatice

Prin intrarile unui sistem informatic se intelege totalitatea datelor primare necesare

obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica in date interne

si in date externe. La nivelul fiecarui sunbsistem informatic este necesar ca intrarile

sistemului sa fie conditionate de iesirile acestuia.

Stabilirea colectiilor de date pricipalele criterii pe baza carora se pot grupa datele

sunt legate de sfera de cunoastere, de domeniul de activitate, de stabilitatea continutului

datelor si de rorul datelor in procesul prelucrarii.

1. Dupa sfera de cunoastere:

-date primare;

-indicatori tehnico-economici cu caracter operational;

-indicatori tehnico-economici cu centralizare medie;

-indicatori sintetici.

2. Dupa domeniul de activitate

-colectia furnizori;

-colectia beneficiari;

-colectia contracte;

-colectia produse;

-colectia repere;

-colectia lucrari;

-colectia personal;

37

-colectia plati;

-colectia incasari.

3.Dupa stabilitatea datelor

-colectii de date conventional-constante;

-colectii de date variabile.

Clasificarea colectiilor de date conventional-constante: colectiile de date cu caracter

normative detin 50-60% din volumul totalde informatii care circula in procesul informational

al unei unitati economice. Principalele colectii de date cu caracter normative sunt :

-normativele de fabricatie;

-normativele tehnologice;

-normativele de munca;

-normativele materiale;

4.Dupa prelucrarea datelor

-colectii de date de baza;

-colectii de date pentru tranzactii;

-colectii de date intermediare sau de lucru;

-colectii de date statistice;

-colectii de date istorice.

Alegerea modelelor economico-matematice. Modelele matematice folosite in

perfectionarea activitatii economice sunt urmatoarele:

38

-modele de programare liniara- problemele economice ce se pot rezolva cu acest tip

de modele privesc optimizarea planului de productie, repartizarea sarcinilor de productie si

folosirea optima a resurselor;

-modele de programare problemele economice ce se pot rezolva cu acest tip de

modele sunt determinarea minimului global/local pentru o functie reala.

-metodele de programare dinamica problemele economice ce se pot realiza cu

aceste modele sunt realizarea analizei secventiale a proceselor de luare a deciziilor,

rezolvarea probleme de inlocuire a utilajelor.

-modele de teoria grafurilor probleme economice ce pot fi astfel rezolvate sunt cele

legate de determinarea drumurilor cu valoare optima, determinarea fluxului maxim;

-modele de gestiune a stocurilor - probleme economice ce se pot realiza cu aceste

modele privesc optimizarea activitatilor de aprovizionare, de productie si de desfacere;

-modele de simulare - problemele economice ce se pot rezolva cu aceste modele sunt

simularea evolutiei fenomenelor si proceselor economice in functie de caracterul lor.

-modele de teoria deciziilor - problemele economice rezolvate sunt legate de

fundamentarea deciziilor multidimensionare, fundamentarea deciziilor in conditii de risc si

incertitudine.

-modele de asteptare problemele economice ce se pot rezolva cu aceste modele

privesc minimizarea timpului de asteptare concomitentcu minimizarea cheltuielilor

ocazionate de asteptare.

Alegerea tehnologiilor de prelucrare

Tehnologiile de prelucrare a datelor pot fi clasificate in functie de:

-metodele, tehnicile si echipamentele utilizate;

-modul in care se structureaza si se organizeaza datele pentru prelucrare;

-procedeele de introducere a datelor in calculator;

-metodele si tehnicile de prelucrare si de redare a rezultatelor obtinute.

39

Din punct de vedere al performantelor tehnico-functionale respectiv, dupa timpul de

raspuns al sistemelor informatice, tehnologiile se pot diferentia in:

-tehnologii cu raspuns intarziat;

-tehnologii in timp real.

Dupa modul de structurare si organizare a datelor tehnologiile de preluare automata a

datelor se clasifica in:

-tehnologii care utilizeaza fisierele clasice;

-tehnologii care utilizeaza fisierele clasice si/sau fisiere integrate;

-tehnologii care utilizeaza baze de date.

Dupa locul amplasarii calculatorului electronic in raport cu punctele de generare a

datelor si cu functiile de valorificare a informatiilor obtinute din prelucrare:

-tehnologii pentru sisteme informatice centralizate;

-tehnologii pentru sist informatice distribuite

Estimarea necesarului de resurse elementele determinante pentru configuratia

fiecarui echipament de prelucrare sunt:

1.Memoria interna estimarea necesarului de memorie interna se face pe baza relatiei de

calcul: M=M1+M2 unde: M=necesarul total de memorie, M1=necesar de memorie pentru

folosirea sistemului de operare ales, M2=necesar de memorie pentru executia programelor

aplicative. Necesarul de memorie interna pentru programe aplicative este: M2=max(Ma,Mb,

..,Mn)

2.Estimarea necesarului de echipamente periferice ale sistemului central de prelucrare se

realizeaza in functie de echipamentele de intrare-iesire si de unitatile de memorie externa.

Numarul echipamentelor periferice necesare se stabileste in raport de urmatorii factori:

40

-fluxul de intrare-iesire;

-volumul de date ce se cere a fi stocat in memoria externa;

-modul de exploatare;

-numarul de programe ce se executa in paralel.

3.Estimarea necesarului de personal de specialitate personalul de specialitate necesar

realizarii si exploatarii sistemului informatic, se determina in raport cu:

-volumul de munca cerut de complexitatea proiectului si volumul de munca cerut de

intretinerea si exploatarea sistemului informatic.

4.Estimarea necesarului de produse-program. Acestea pot fi asigurate:

-din ansamblul de programe care insotesc calculatorul electronic;

-prin preluarea de elemente tipizate;

-prin preluarea altor programe, de la alte centre de informatica;

-prin elaborarea softului, cu eforturi proprii.

Planificarea realizarii sistemelor informatice. Aceasta etapa are la baza principiul

proiectarii si implementarii esalonate. Esalonarea reprezinta ordinea in care vor fi abordate

componentele sistemului. Esalonarea se reprezinta sub forma unui grafic detaliat in care se

specifica fiecare modul component, etapele de realizare si durata fiecareia. Criteriile care stau

la baza esalonarii realizarii componentelor unui system informatics sunt:

prioritatea obiectivelor componente;

asigurarea legaturilor intre componente. Aceste relatii sunt de 2 tipuri, relatii

de precedenta si relatii de succesiune;

disponibilitatea resurselor

41

2.5.2 Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice

Activitati implicate de proiectarea de detaliu a sistemelor informatice sunt:

1.detalierea functiunilor si a structurii functionale a subsistemelor;

2.proiectarea detaliata a iesirilor fiecarui subsistem;

3.proiectarea codurilor;

4.proiectarea detaliata a intrarilor fiecarui subsistem;

5.proiectarea fisierelor si a bazei de date.

6.evaluarea necesarului de resurse;

7.planificarea elaborarii programelor.

Detalierea functiunilor si a structurii functionale a subsistemelor. Pentru fiecare

componenta a sistemului informatic se realizeaza o descriere detaliata specificandu-se

algoritmii de prelucrare a datelor si legaturile dintre subsisteme.

Proiectarea situatiilor cu rezultate finale iesirile sistemelor. Aceasta etapa poarta

denumirea de proiectare logica de detaliu a iesirilor si se finalizeaza prin intocmirea pentru

fiecare situatie finala a specificatiilor de iesire care servesc la:

-transmiterea rezultatelor prelucrarii pe calculatorul utilizatorului;

-transmiterea programatorului a proiectului situatiilor, fara ambiguitati.

Alegerea suportului informatiilor de iesire imprimanta, display, disc fix magnetic,

floppy disc, banda magnetica. Pentru definitivarea formei si a formatului de prezentare a

situatiilor finale trebuie sa fie indeplinite urmatoarele cerinte:

-respectarea cerintelor conducerii privind macheta situatiei finale;

-restrictiile tehnice;

-elementele de eficienta;

42

-lizibilitatea si spatierea;

-utilizarea formularelor preplatite;

-utilizarea monitoarelor sau a terminalelor video;

-utilizarea generatoarelor de rapoarte;

Definitivarea procedurilor de utilizare si interpretare a iesirilor reprezinta cea de-a

treia directie de lucru din cadrul proiectarii fizice de detaliu si include, procedurile de

utilizare a informatiilor de la iesire dar si diverse interpretoare a situatiilor finale.

Proiectarea codurilor

Prin operatia de codificare se intelege generarea unor grupuri de simboluri si

atribuirea lor elementelor atributelor unei inregistrari.

Prin notiunea de cod se intelege o combinatie de simboluri asociate unei caracteristici

date din cadrul unei colectii de date. Prin capacitatea unui sistem de coduri se intelege

totalitatea combinatiilor posibil de realizat din simboluri ce contin un cod. Prin lungimea

codului se intelege numarul de simboluri elementare dintr-un cod. Formatul codului

reprezinta forma finala a codului cu precizarea clara a urmatoarelor elemente identificatoare:

-numar de pozitii utilizate;

-natura pozitiilor utilizate;

-cifra de control.

Aspecte in proiectarea sistemului de coduri:

1.Influenta tipului si structurii codului asupra performantelor sistemului informatic;

2.implicatiile utilizarii codurilor in operatiile de culegere a datelor si interpretarea rezultatelor

finale de catre utilizatorii neinformaticieni.

Cerinte in proiectarea codurilor:

43

Cerinte Semnificatie

Unicitate Fiecarui element din multimea codificata i

se atribuie un cod unic

Stabilitate Caracteristica codificata trebuie sa fie

neschimbata pe o perioada mai mare

Elasticitate Sa permita inserari si extensii ale

nomenclatorului de coduri in vederea

introducerii de noi coduri

Conciziune Utilizarea unui numar cat mai mic de

simboluri

Claritate Sa permita realizarea cu usurinta a

operatiilor de codificare

Semnificatie Sugerarea caracteristicilor codificate pentru

a facilita utilizarea codurilor

Criterii de grupare a codurilor:

1.dupa natura caracterelor: coduri numerice, alfabetice, alfanumerice;

2.dupa lungimea codului: coduri semnificative si nesemnificative;

3.dupa structura codului: coduri elementare, coduri complexe.

Activitatile parcurse in realizarea unui sistem de coduri sunt:

-analiza elementelor ce urmeaza a fi codificate;

-precizarea si uniformizarea terminologiei;

-alegerea tipurilor de coduri;

44

-estimarea capacitatii, lungimii si formatului codului;

-intretinerea nomenclatoarelor de coduri.

Proiectarea intrarilor sistemele informatice. Proiectarea detaliata a intrarilor

cuprinde ca etape, proiectarea logica de detaliu si proiectarea fizica de detaliu.

Specificatiile de intrare trebuie sa cuprinda:

-macheta documentului;

-instructiunile de culegere, utilizare si transpunere pe suport tehnic;

-regulile de control si validare.

In proiectarea fizica de detaliu este necesara realizarea a 4 grupe de activitati:

1.Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor;

2.Proiectarea machetelor documentelor de intrare macheta documentului primar trebuie sa

contina definite urmatoarele elemente de structura: antetul, denumirea documentului; coduri

de identificare, data, rubrici

3.Stabilirea instructiunilor de culegere si regulilor de control si validarea datelor trebuie sa

cuprinda reguli de validare manuala a volumului, a secventei documentelor si a cifrelor de

control pe pachetele de documente primare si reguli pentru controlul sintactic a datelor din

documentele primare. Aceste reguli de control sunt o conditie necesara pentru scrierea

programelor de verificare logica a datelor de intrare.

4.Proiectarea videoformatului de intrare se face in functie de modul concret de desfasurare a

dialogului operator calculator si se poate desfasura sub 2 forme: varianta intrebare-raspuns,

cu defilarea liniilor ecranului si varianta afisarea pe ecran a machetei de introducere a datelor

de intrare.

Proiectarea fisierelor

Proiectarea logica de detaliu a fisierelor

45

Structurarea datelor in fisiere este o operatie de definire a structurilor logice, de

descriere a continutului informational pe articole. Structurarea logica se prezinta ca un sir de

caractere constituit prin concatenarea mai multor elem informationale. Proiectarea

structurilor logice consta in stabilirea elementelor informationale care compun articole

tinandu-se seama de continutul real al intrarilor informationale de rolul fiecarui fisier in

procesul prelucrarii. Structura datelor din fisier implica definirea continutului infromational

al articolelor. Prin precizarea caracteristicilor logice de utilizare analistul stabileste

caracteristicile descriptive specifice datelor si modul lor de existenta si utilizare.

Caracteristica logica a elementului

informational

Atribut posibil

Natura datelor Numerica -alfanumerica -alfabetica

Tipul datelor Intreg -real -complex

Precizia datelor Simpla dubla - extinsa

Marimea datelor n caractere

Factorul de repetitivitate n operatii

Caracteristica principala pe baza caruia se stabileste formatul articolelor este factorul

de repetitivitate al anumitor elemente informationale din structura. Indicatorii de activitate ai

fisierelor sunt obligatoriu de definit si respectat deoarece nivelul lor sunt conditie esentiala a

realizarii urmatoarelor operatii:

-stabilirea necesarului de suprturi tehnice de date;

-estimarea duratelor de exploatare a fisierelor;

-planificarea operatilor de culegere control.

46

Indicatori pentru fisiere cei mai reprezentativi indicatori folositi pentru gestiunea

datelor a caror nivele maxime trebuie estimate la momentul proiectarii logice sunt: n (numar

de articole estimate in perioadele de varf din activitate) si ns (numarul de articole sterse la

momentul actualizarii unui fisier); na (numarul articolelor noi adaugate la momentul

actualizarii unui fisier; ne (numarul articolelor exploatate la momentul unei prelucrari

automate); nm (numarul articolelor modificate la momentul actualizarii unui fisier)

Un indicator utilizat frecvent pentru caracterizarea stabilitatii in timp, stabilitate

specifica fiecarei tip de colectie in parte este ponderea (m) articolelor actualizate intr-o

perioada de timp. Ponderea se calculeaza dupa: m=nm+na+(ns/n)*100.

Pentru caracterizarea modului de utilizare al articolelor din fisier, in procesul

prelucrarii, se poate calcula indicele de utilizare al articolelor din fisier (Iu)

Proiectarea fizica de detaliu a fisierelor

Activitati: proiectarea machetelor de stocare a datelor; definirea caracteristicilor fizice

la nivelul fisierelor; calculul necesarului de suporturi tehnice de date

Caracteristicile fizice la nivel de fisier vizeaza in principiu asocierea acelor

parametrii generali si a acelor atribute reprezentative care descriu cel mai bine proprietatile

colectiei de date si mediul lor de stocare prin indicare lor, fisierele sunt recunoscute si

utilizate de diferite componente din cadrul sistemelor de operare.

Proiectarea structurii bazelor de date structura bazei de date reprezinta un model

al datelor exprimat in concepte specifice unui anumit sistem de gestiune a bazelor de date

(SGBD), lucru ce face ca proiectarea bazei de date sa reprezinte transpunerea modelelor

conceptuale in termenii unui model al datelor suportat de un anumit tip de SGBD, model

ierarhic, retea, relational, functional.

Determinarea legaturilor dintre colectiile de date si a modului de reprezentare a

acestora se realizeaza pe bazalegaturilor naturale dintre obiectele descrise cu ajutorul

entitatilor identificate.

47

Presupunem entitatile gestiuni si materiale, relatiile dintre entitati pot fi de 3

tipuri:

1. Relatii de tipul unu la unu atunci cand intr-o gestiune se poate afla un singur material iar

un material apartine unei singure gestiuni;

2.Relatii de tipul unu la multi atunci cand intr-o gestiune se pot afla unul sau mai multe

materiale, iar un material apartine unei singure gestiuni.

3.Relatii de tipul multi la multi atunci cand intr-o gestiune se pot afla unul sau mai multe

materiale, iar un material poate apartine uneia sau mai multor gestiuni.

Pentru entitatile gestiuni si materiale, pot exista gestiuni care nu detin nici un

material, reprezentatnd gestiunile de produse finite dar nu poate exista un material care sa nu

apartina nici unei gestiuni.

Relatiile recursive pot fi de 3 tipuri: relatii de tipul unu la unu, unu la multi, si multi la

multi, regulile de reprezentare fiind generale.

Proiectarea tehnologiilor de prelucrare a datelor

Caracteristiciile tehnologiei de prelucrare automata a datelor se pot defini ca fiind

ansamblu de procedee, mijloace si metode utilizate in domeniul prelucrarii automate a

datelor, avand ca scop final, obtinerea unor tabele, liste, grafice si alte tipuri de situatii de

iesire ce contin informatiile necesare fundamentarii deciziilor, controlul executiei lor si

executia unor operatiuni.

Obicectivele urmarite in proiectarea organizarea si functionarea tehnologiei de

prelucrare automata a datelor, sunt subordonate obiectivului principal: asigurarea furnizarii

din procesul prelucrarii, in timp util, a informatiilor necesare si suficiente de calitate

corespunzatoare si cu cost minim pe unitatea de informatie prelucrata si modificata.

Prelucrarea automata a datelor trebuie sa asigure realizarea obiectivelor secundare:

-utilizerea eficienta a resurselor implicate;

-realizarea concordantei intre cerintele concrete si metodele si procedeele utilizate;

48

-asigurarea calitatii informatiei in procesul prelucrarii si pastrarii ei peparcursul

intregului flux.

Operatiile tehnologice in prelucrarea automata a datelor (PAD) sunt:

-operatii tehnologice de pregatire a datelor in vederea prelucrarii lor automate;

-operatii tehnologice de prelucrare propriu-zisa a datelor;

-operatii tehnologice de redare a rezultatelor obtinute prin prelucrare.

2.5.3 Realizarea sistemelor informatice elaborarea programelor

Obiectivele urmarite in aceasta etapa sunt:

1. Prezentarea procesului de elaborare a produselor program:

-faza 1: Specificatia de realizare a programului;

-faza 2: Proiectarea programului si elaborarea schemei bloc;

-faza 3: Codificarea programului;

-faza 4: Testarea programelor si efectuarea corectiilor;

-faza 5: Elaborarea documentatiei produsului program;

-faza 6: Intretinerea si dezvoltarea produsului program;

2.Cai si mijloace de crestere a productivitatii si eficientei muncii in activitatea de

programare:

-utilizarea instrumentelor de tip CASE;

-dezvoltarea software-ului utilizand programarea orientate pe obiecte;

Modalitati de realizare a programelor

49

1. Utilizarea pachetelor de programe aflate in biblotecile de programe obiectivul central

este acela de a folosi cat mai mult produse program existente si de ale incorpora in noul

produs program in scopul de economisi effort de realizare timp si bani.

2. Realizarea modulelor/ programelor de interfata prin realizarea acestor interfete se vor

cerintele noilor utilizatori prin adaptarea unor produse program scrise pt alti beneficiari.

Solutia interfetelor valorifica software-ul existent si micsoreaza efortul de programare.

3. Realizarea programelor originale faze:

-elaborarea specificatiei programului;

-proiectarea programului;

-codificarea programului;

-testarea programului;

-intocmirea documentatiei.

Activitati specifice pe faze de realizare:

Faza 1. Elaborarea specificatiei programului:

- analiza proiectului tehnic;

- analiza platformei si software ;

Faza 2. Proiectarea programului:

- descompunerea in module a produsului program intr-o abordare de tip top-down;

- elaborarea pseudocodului programului;

-elaborarea schemei logice de program.

Faza 3. Codificarea programului:

-elaborarea graficului de esalonare a realizarii modulelor produsului program si

organizarea echipei de programare;

- realizarea modulelor program;

50

Faza 4. Testarea programului:

-depanarea erorilor de sintaxa la masa de lucru prin verificarea manuala a listei

programului sursa;

-testarea programului cu date de test la masa de lucru;

- introducerea programmului sursa in calculator, compilarea;

-rularea programului executabil aferent unui moddul cu ajutorul datelor de text si

eliminarea erorilor de logica

Faza 5. Intocmirea documentatiei:

-prezentarea generala a produsului;

-structura generala a produsului;

-descrierea bazei de date;

-documentatia de programare;

-situatii si rezultate finale;

-instructiuni de utilizare;

-instructiuni de exploatare.

Cai de crestere a eficientei si productivitatii in etapa de realiazare a programelor:

-utilizarea instrumentelor de tip CASE care asigura o automatizare a muncii de programare si

o asitare a programatorului pe tot parcursul elaborarii produsului program;

-dezvoltare de software orientat pe obiecte, in care se pune accent nu pe functiunile

modulului ci pe legaturile dintre module si proceduri care au fost definite ca obiecte in etapa

de proiectare. Fiecare obiect contine date dar si prelucrarile necesare realizarii functiunilor

obiectului.

Evolutia limbajelor de programare

In evolutia limbajelor de programare s-au cristalizat urmat generatii de limbaje:

51

-limbaje cod masina;

-limbaje de asambplare;

-limbaje procedurale care prin compilare si link-editare devin programe executabile;

-limbaje orientate pe probleme.

Un limbaj de interogare permite unui utilizator care nu e programator sa consulte

baza de date cu ajutorul unor comenzi foarte usor de inteles.

2.6 Elemente ale modelarii orientate pe obiect

Premisele aparitie si dezvoltarii modelarii orientate pe obiect sunt:

-dezvoltarea si raspandirea metodelor de analiza, proiectare si programare structurata;

-dezvoltarea hardware-ului;

-dezvoltarea limbajelor de programare si a instrumentelor de programare;

-orientarea aplicatiilor dinspre date spre proceduri in vederea prelucrarii eficiente pe

baza de algoritmi performanti;

-reprezentarea datelor in baza de date relationale utilizand modelul entitate-legatura;

-conceptul de tip de date abstract;

-orientarea realizarii software-lui pe baza de model.

Metodologia OMT (Object Modeling Technique)

Princiipii de baza. OMT este o tehnica de dezvoltare a software-ului bazata pe modele

ca abstractii ale problemelor din lumea reala, menite sa focalizeze aspecte importante ale

problemei si sa omita pe cele irelevante. Modelul are 3 aspecte:

-abstractizarea realitatii;

52

-scopul modelului;

-comunicarea.

Concepte de baza- constructia de baza in abordarea orientata obiect este obiectul care

combina structura datelor si comportamentul intr-o singura entitate. Un obiect este

caracterizat prin stare, comportament, si identitate. Un obiect are 2 componente: structura

informationala si comportamentul care poate fi declansat de stimuli externi sau evenimente.

Orice obiect are atibute si operatii: atributele descriu un obiect si sunt valori ale datelor,

operatiile definesc comportamentul obiectelor. Un model de obiecte este format dintr-un

numar de obiecte care comunica intre ele. Acestea sunt grupate in clase de obiecte. Orice

obiect apartine unei clase si este considerat in momentul in care vrem sa-l precizam sau

referim, ca o instanta a acelei clase. In obiecte/ clase de obiecte sunt ascunse atat structura cat

si implementarea operatiilor prin procesul de incapsulare. Prin polimorfism se intelege faptul

ca o operatie poate fi implementata diferit in clase diferite sau ca un atribut are sensuri

diferite pentru clase diferite.

53

Capitolul 3. Studii de caz. Sisteme informatice integrate

3.1 Servicii bancare electronice

3.1.1 Introducere

Serviciile bancare la distan (Remote Banking), realizate pe cale electronic

(ebanking), au nceput s se dezvolte ncepnd cu anul 1995, an n care banca american

Prezidenial Bank din Mariland a lansat primele servicii bancare prin Internet. La jumtatea

anului 2004, peste 17% dintre americani utilizau serviciile bancare electronice (e-banc). n

prezent, serviciile bancare electronice sunt folosite,n special, de europeni: 48 de milioane de

europeni, fa de 21 de milioane de americani i, respectiv 20 de milioane de japonezi, n

cursul ntregului an 2003. n anul 2004, circa 16.000 de instituii financiare din ntreaga lume

ofereau servicii de e-banc.

Serviciile e-banking utilizeaz computerul i tehnologiile electronice ca suport pentru

efectuarea de pli i alte trasferuri de documente. Prin utilizarea serviciului "Personal

Computer Banking" nu mai este nevoie ca s te deplasezi la banc pentru a-i ridica extrasele

de cont, pentru a efectua pli n lei sau valut i pentru a verifica dac debitorii i-au onorat

obligaiile.

Toate aceastea se pot efectua de la birou, prin intermediul computerului. n plus,

serviciul "Personal Computer Banking" este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe sptmn.

i n Romnia, serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid n ultimii ani i sunt

n continuare n curs de dezvoltare i extindere. Conform Ordinelor ministrului

Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei nr. 16/ februarie 2003 i nr. 218/2004 privind

avizarea instrumentelor de plat cu acces la distan, n anul 2004, Ministerul Comunicaiilor

i Tehnologiei Informaiei a eliberat avize pentru diverse servicii bancare electronice ctre 21

de bnci din Romnia.

Serviciile bancare electronice reprezint serviciile bancare care pot fi puse la

dispoziia persoanelor fizice i a companiilor de ctre o banc prin mijloace electronice sau

parial electronice, n general, prin intermediul unui telefon fix sau mobil, dar i prin Internet.

54

Aceste servicii permit administrarea total sau parial a unui cont bancar, efectuat de

deintorul contului, contul putnd fi curent, la termen sau de card, fr a mai fi necesar

deplasarea deintorului de cont la ghieul bncii.

Serviciile bancare electronice ofer acces la diverse informaii de cont i financiar

bancare, n general, i pot permite efectuarea de transferuri de fonduri i pli din cont.

Deintorii de conturi pot avea acces la aceste servicii dac se nregistreaz la banc n acest

scop i primesc, dup acceptarea nregis