l REVISTĂ

TEHNICO­

ŞTIINTIFICA

A PIONIERILOR

$1 ŞCOlARILOR

EDITATA DE

CONSILIUL NATIONAL

Al ORGAIIZATIEI

PIONIERILOR

,-- . -

J PALATUL PIONIERILOR $1 ŞOIMILOR PATRIEI un -ed ifi ci u al cutezant,e i si creat ivităti i

- ~ ~ ~

p J-r:.. f-... • .... • ... ... .~ ... J

.... ~·-~~ .. (4 i' : ,..i .. ;. ... -~ ·

Dispunind de o suprafaţă de circa 20 000 metri pătraţi, palatul este dotat cu două săli de spectacole, de 800 şi, respectiv, 200 de locuri, un amfiteatru in aer liber cu aproape 600 de locuri, care a~ o func­ţionalitate polivalentă. Palatul include, de asemenea, un complex expoziţional cu o suprafaţa de 700 metri pătraţi, un observator astronomic şi o bibliotecă.

Profilul activităţilor ce se vor desfăşura este deosebit de divers. Sint organizate cabinetE! ~e educa!tP politice-ideologică, patriotică şi revoluţionară unde, prin intermediul literaturii, teatrulUI ~~ f1lmelor vor fi puse in evidenţă momente din lupta partidului, a poporului român pentru libertate ŞI _dreptate S()­cială, pentru independenţă, pentru socialism. marile transformări revoluţionare petrecute 10 v1aţa ţaru . indeosebi in perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R. . . __

Palatul cuprinde un mare număr de ateliere cu caracter permanent pentru act1v1tat~~ ~e pregat.lr(! practică şi de creaţie tehnico-ştiinţifică in domeniile informaticii, electronicii, automat1zarn,_ n:e~amc.u fine, radioclubului, modelismului, radioteleviziunii, laboratoare de chimie, biochimie, matemat1ca apli­cată, astronomie şi alte specialităţi, cabinete şi studiouri pentru activităţile cultural-artistice - pictura , sculptură, artă decorativă, ceramică, tapiserie. ·

• Expoziţia .,PIONIERII ROMANIEI ÎN ANII DE GLORIE ŞI LUMINA Al EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU" reprezintă o cuprinzătoare imagine a vieţii şi activităţii purtătorilor era- · vatei roşii cu tricolor. mărturie a da­ruirii şi pasiunii cu care se pregă­tesc să devină constructori demni şi cutezători ai socialismului şi comu­nismului pe pămîntul patriei.

Expoziţia pune în lumină faptul ca , trăind . crescind şi învăţînd in anii celor mai frumoase, trainice şi marete realizări din istoria noast ra multimilenară, tinerele vlăstare ale ţarii , urmind indemnurile pline de caldură părintească adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, priete­nul şi îndrumătorul apropiat al copi­ilor. ,au obţinut rezultate mereu mai bune la învăţătură, in pregătirea teh­nice-productivă şi în cadrul cercuri­lor tehnico-aplicative. Preocupările organizaţiei purtătorilor cravatei ro­şii cu tricolor, organizaţie revoluţio­nară ce cuprinde in prezent peste 2,6 milioane de membri, minunată şcoală de formare a constructorilor de miine ai socialismului, sint oglin­dita in expoziţie prin numeroase ş i semnificative imagini ale forumurilor pioniereşti , ale participării copiilor la ampJul - proces instructiv~ducativ

in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşe! Elena Ceauşescu, mii şi mii de copii au pri­mit, in preajma Zilei pionierilor, cu cele mai profunde sentimente de dragoste şi recunoştinţă, minunatul · dar al partidu­lui şi al ţării, al conducătorilor iubiţi: Palatul pionierilor şi şoimilor patriei.

Construirea acestui edificiu al cute­zanţei şi creativităţii, din iniţiativa tova­răşului Nicolae Ceauşescu, constituie incă o dovadă grăitoare a preocupărilor statornice ale partidului, ale secretaru­lui său general, ale intregii noastre so­cietăţi faţă de cea mai tinără generaţie a ţării, asigurind copiilor condiţii op­time de invăţătură şi activitate crea­toare, de dezvoltare a aptitudinilor şi talentelor, de educare şi instruire pen­tru a deveni cadre de nădejde ale pa­triei, viitori constructori ai comunismu­lui in România.

~ .

Expoziţia se constituie ca un oma­giu adus de pionierii şi şoimii patriei tovarăşului Nicolae Ceauşescu pen­tru indelungata şi străJucita sa acti­vitate revoluţionară consacrată pro­gresului multilateral al ţării, ridicării nivelului de trai material şi spiritual al poporului. O suită de imagini fo­tografice evocă momente memora­bile pentru tînăra generaţie, intre care inaugurarea de către secretarul general al partidului a lucrărilor de construcţie a Palatu lui pionierilor şi şoimilor patriei. Sint înfăţişate pe larg activităţile Organizatiei ptonierilor de educaţie revolutionara şi patriotică, cte ormare pentru muncă, pentru viată a tinerei gene­raţii.

/~A~

desfăşurat în ţara noastră . Activita­tea de creaţie tehnico-ştiinţifica . integrata Festivalului naţiona l .. Cintarea României". antreneaza anual peste o jumătate de milion de pionieri şi . şcolari. Se remarcă , de asemenea, ampla şi entuziasta parti­cipare a copiilor ţării la activităţile de masă cu continut politico-ideolo­gic şi patriotic. ce se desfăşoară sub genericul .. Stejarul din Scorniceşti". .. Patrie română , ţară de eroi" şi .. Tot înainte", la competiţia sportivă na­ţională "Oaciada", la acţiun i le de muncă patriotică , la cele de pregă­tire pentru apărarea pa_triei. Sint prezentate, totodată , aspecte din munca organizaţiei .,Şoimii Patriei". ilustrînd contributia ei la procesul de educaţie comunistă , patriotică , revoluţionară a copiilor de la cea mai fragedă vîrstă . Expoziţia pune in evidenţă activitatea desfăşurată pen­tru înfăptuirea nobilelor idealuri de pace şi înţelegere pe planeta. noas­tră , pentru făurirea unui viitor mai bun şi mai_ drept pentru toţi copiii lumii. '

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

Trebuie ca acest palat, toate casele pionierilor, şcolile şi celelalte mijloace de educatie să servească pentru a invăţa, a invăţa, ·pentru a vă pregăti temeinic, insuşlndu-vă -subliniez incă o dată - cele mai noi şi inalte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşte­rii in toate domeniile de activitate! Numai aşa veti putea să asigurati, miine, dezvoltarea minunatelor realizări ale strămoşilor şi părinţilor voştri, să continuaţi tradiţiile revoluţio· nare, trecutul de luptă al partidului, al poporului nostru, care, de peste două milenii, a făcut totul pentru a păstra independent pămintul pe care trăim şi pe care va trebui să trăim veşnic! Să faceti totul pentru a ridica patria noastră pe culmi tot mai inalte· de pro-gres, de civilizaţie! '

Grija şi preocuparea pentru tinăra genera­ţie definită in Programul partidului drept vii· torul insuşi al naţiunii noastre socialiste şi·au aflat o elocventă reflectare intr-un eve­niment semnificativ: inaugurarea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu a Palatului pionierilor şi şoimilor patriei, grandios edificiu dăruit tu­turor ·copiilor ţării de partid, de intregul po-­por, etocventă expresie a preocupări! -con­stante a partidului, a întregii noastre socie­tăţi socialiste pentru formarea şi educarea tinerei generaţii.

Construit din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Palatul se va constitui in vremi drept mărturie şi strălucită imagine a impli­nirilor fără asemuire ale .,Epocii Nicolae Ceauşescu", cea mai luminoasă din întreaga existenţă multimilenară a poporului român. Acest dar minunat in care copiii României socialiste îşi pot desăvîrşi educaţia patrio­tică, revoluţionară, îşi pot însuşi noi cunoş­tinţe pe care miine ca adevăraţi constructori ai socialismului ~comunism~lui le vor pune în slujba patr_iei, a poporului. reflectă ·coh-

'cepfia de profundă omenie şi de ri"etărmurită dragoste a conducătorului iubit al partidului şi ţării, a cărui activitate neobosită este de­dicată bunăstării poporului, dezvoltării libere şi fericite a tineretului patriei noastre.

Sentimentele incercate de cele mai tinere vlăstare ale naţiunii noastre socialiste au fost exprimate semnificativ . în cuvintele scandate cu mindrie la acest eveniment: .. Ceauşescu-România. ocrotesc copilăria!"

insufleţitoarete indemnuri rostite la festivi­tatea de inaugurare şi, deopotrivă, înscrise in .,Cartea de onoare" a Palatului pionierilor şi şoimilor patriei vor fi călăuze sigure spre succese tot mal .mari în pregătirea pionier!· lor şi şoimilor patriei, a întregului tineret ca viitori constructori de nădejde ai socialismu­lui pe pămîntul României: .. eu prilejul lnau· gurirll Palatului plonlerUor tJ tolmllor p• triei - mlnunet licq de educatfe fi culturi, de pregitlre fi torm•e a tinerel generaţii -edresim tuturor copUior, pionierilor ti tol­mllor petrlel, Intregului tineret el tirll, cele mal calde urirl de sinitllte fi fericire, tot mal mari ·~tectllla invi1ituri, fn munci tJ

NICOLAE CEAUŞESCU

vieţi, In cretterea ti form•ea ce cetlţ4inl demni fi de nidelde .a României socialiste; ai duceţ• mal departe ficfla progresului In· dependent..n•' demnRitll naţionale, si cin­stiţi pe p 111 ti lnalnt .. ll vofkl c.e eu luptat pentru libertatea natlon.ai fi 1~1 a poporului romin, •• algurar prin fiiPtele voatre, sub Indrumarea t conducerea ....Udutul Comunist Aomin, lniiJerea ite­contenRi a patriei pe culmile tot mal luml­no.se ale socl.atsmulul ti comunllmulull".

Fără îndoială că însufleţitoarete indemnuri din aceste rinduri, ·din cuvintarea rostită de secretaru' general al partidului vor călăuzi pe toţi tinerii în activitatea de pregătire mul­tilaterală pentru muncă şi viaţă, pentru a de­veni participanţi activi la opera istorică pe care poporul român o infăptuieşte, sub con­ducerea partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. de ridicare .a patriei pe culmi tot mai inalte de progres şi civilizaţie, de afir· mare tot mai puternică a României socialiste in rîndul naţiunilor lumii, de promovare con­secventi pe meridianele glob!..tlui a idealuri-lor de pace şi colaborare. ·

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

pionieria - rampă de lansa.re

in vizită ·

la pionierii

din Săveni

C reaţia tehnico-ştiinţifică pio­nierească a devenit astazi o realitate, ocupind un loc cen­

tral •n amplu! proces de educare şi formare multilaterală a celor mai ti · neri cetăţeni ai' patriei. Printre reali­zările de excepţie ale cercurilor teh­nico-aplicative pioniereşti se inscnu şi cele ale cercului de radioelectro­nică de la Casa pionierifor şi şoimi­lor patriei din Săveni ; judeţul Boto­şani.

INOVATIILE rod al muncii persevere_nte

Ocupîndu-se de domenii prioritare in economie cum ar fi : economisirea energiei, automatizări, autodotare etc. - lucrările elaborate şi constru­ite in cerc. in majoritatea lor inova­ţii, au ocupat de-a lungul celor 11 ani de activitate locuri fruntaşe in concursul ,.Start spre viitor". Să amintim doar cîteva dintre lu­

crările care au obţinut certificate de inovaţie, rezultat al investiţiei de ta­lent şi creativitate. de pasiune şi competenţă:

• Semnalizator de consum de benzină pentru autovehicule;

• Dispozitiv pentru încărcarea şi verificarea acumulatoarelor Ni-Cd;

• Dispozitiv pentru menţinerea unui electrolit intre anumite limite;

• Antenă automată pentru autove­hicule;

• Comutator · temporizat; • Dispozitiv electronic pentru pro­

tecţia la suprasarcină şi supracurent a consumatoarelor electrice;

• Dispozitiv pe11tru combaterea rozătoarelor;

• Siguranţă automată electronică . Rezultatele obţinute de pionierii

tehnicieni din Săveni confirmă o dată in plus că ideile tehnice. con­strucţiile de utilitate economică ş i socială nu se realizează doar din simplă fantezie. Este nevoie de do­cumentare, muncă şi perseverenţă. La toate acestea se adaugă indru­marea generoasă şi competentă a profesorilor, a maiştrilor şi de multe ori a fraţilor mai virstnici. Astfel sub indrumarea profesorului Spiridon lvaş , conducătorul cercului de radioelectronică, au crescut şi s-au

ca şi navigaţiei de li­nie. Originalul şi~a tă­cut apariţia pe Dunăre in anii 1935-1940. în prezent nave de acest fel fabricîndu-se la Ol­teniţa. O particularitate a vaselor de tipul ,.Voi­nicului" este faptul că elicea lucrează intr-un tunel prin care apa este proiectată in jet. ceea ce sporeşte cu peste 1/4 viteza înain­tării.

Modelul utilizează un motoraş electrfc de 6 V.

"VOINICUL" RIDICĂ ANCORA

alimentat de la o bate­rie care asigură curent şi sistemului de ilumi­nat. Realizatorii fru­moasei construcţii sint pionierii Cristian Bala­ban şi Cristian Marin, sub indrumarea profe­sorului Constantin Dragomir.

vasul pe care-I ve- • deţi în imagine a văzut lumina zilei in danele .. cercului de navomo­dele ale Casei pionieri-

lor şi şoimilor patriei din Brăila . Este ma­cheta unui remorcher fluvial costier, destinat manevrelor portuare,

format veritabili inovatori. Pionierii : Cezar Vărăreanu, Gabriel Sîrbu, Jo­nel Buta, Aurelian Beleccju, Cornel Amihăiesi sînt numai cîţiva dintre cei despre care vom auzi in anii vii­tori că-şi dedică cunoştinţele şi pa­siunea promovării noului. Să mai adăugăm in acest cadru şi

faptul că mulţi dintre cei care au fă­cut primii paşi în creaţia tehnică la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Săveni şi care se numără astăzi printre colaboratori sint apreciaţi specialişti. Îi amintim pe Viorel Ro­taru. Dorel Pinzaru, Liviu Simio­nescu şi Laurenţiu Romănescu .

Acum. pionierii din Săveni au pe agenda de lucru numeroase planuri pe cit de ambiţioase. pe atit de inte­resante. Sint preludii la viitoarele succese ce vor încununa strădania lor de a realiza lucrări cu inalt grad rte utilitate. după idei cit mai origi­nale.

Imaginile prezintă două aspecte din laboratorul de radioelectronică.

• in pagina alăturată prezentăm lucrarea "Dis­pozitiv electronic pentru protecţia consumatoa­relor electrice" realizată de pionierii din Săveni.

MAŞINA DE iMPRAŞTIAT iNGRAŞA· MINTE CHIMICE GRANULATJ' este des­tinată utilizării in agricultură pentru admo­nistrarea ingrăşămintelor chimice granu­late pe un singur rind in special la cultura porumbului, sleclei furajere şi sleclei de zahăr. Poate fi utilizată atit pe suprafeţe reduse (loturi personale), in gospodăriile producătorilor particulari, cit şi in C.A.P.-uri, cu maximă eficienţă şi fără consum de carburanţi . Realizarea utilaju­lui este rodul activităţii de colaborare in­tre Casa pionierilor fi fOimllor patriei şi Staţiunea pentru mecanlzarea agriculturii din localitatea C.hu-SUvanlei, judeţul Sa­laj.

Pentru confecţionarea acestui utilaj s-a avut in vedere ca materialele folosite sa

fie obţinute din casări de utilaje. Cutia buncărului şi cadrul provin de la o ma­şină de semănat porumb, distribuitorul de la o maşină de semănat păioase. Roata de antrenare transport a fost recuperată de la un cart dezafectat iar piciorul de sprijin şi minerul de la motoreta Carpaţi. Lantul şi roţile dintate au fost valorificata de la biciclete vechi, inutilizabile.

Părţile componente sint : miner, cadru, picioare de sprijin şi jgheab de evacuare, distribuitor, roată dinţată mare, apără­toare de protecţie, lant transmisie, roată dinţată mică, roată de transport, răzuitor roată. buncăr de alimentare, capac de buncăr.

Maşina se deplasează pe sol, prin îm­pingere manuală, cu ajutorul roţii pe axul căreia este montată roata dinţată mică. Prin transmisia cu lanţ se antrenează in mişcare şi roata dintată mare care este in legătură cu distribuitorul printr-un ax. Rotindu-se distribuitorul, ingrăşămintul granulat va fi antrenat printr-un orificiu patrat spre jgheab de unde lla cădea afară pe rind. Realizatorii au in vedere_ şi o lmbunătlilire in scopul creşterii produc­llvitălil . Pentru aceasta se va monta un al doilea jgheab putindu-se administra Jn­grăşăminte chimice granulate pe doua rinduri.

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

A n prezent, sint cunoscute

1 asemen~a aparate car*! utilizeaza pe fiecare faza

Cile Un bimetal ce se încăl­zeşte la suprasarcină intr-un -interval de timp reglabil, în­trerupînd alimentare& bobinei contactorului de putere. Pen­tru protecţia circuitului in caz de supracurent (bimetalu l avind inerţie mare) se folo­seşte pe fiecare fază cite un releu electromagnetic care de asemenea are un contact in­serial cu alimentarea bobinei contactorului. Acest sistem prezintă dezavantajul unui gabarit mare, piese mecanice in mişcare supuse prafului şi coroziuniî (in mine de căr­buni, staţii de irigaţii, termo­centrale etc.), fiabilitate scă­zută, mai ales a releului elec­tromagnetic care se blo­chează datorită prafului şi umidităţii.

·DISPOZITIV ELECTRONIC

· rup ' alimentarea bobinei contactoru lu i care decuplează consumatorul <Je la reţeaua electrica. În concluzie. dispo:zitivul electronic descris arc acelaşi rol ca un releu cu bimetal.

Pentru ptotejarea reţelei în caz de scurtcircuit , cind acţionarea trebuie să fie foarte rapidă, s-a prevazut un nmptificator de tensiune alternativă formăt din A3 şi etem·entele afe­rente. Aces.ta culege de la bornele conductoruh:.r .. C" (figura b) o ten- · s•une de aproximativ 0,05 V, in caz de supracurent, o amplifică şi pri'l c<>mpont>ntele R17 şi 05, in 2-:3 al­tc. .. mant e. incarcă condensatorul CS la o tensiune ce va produce basCII­farea u1ggerului Schmitt realizat c.u amplificatorul operational . A4. Prin rezistorul R22 şi dioda 06 ::.e acţio­nează tranzistorul" ·T 1. relt'!ul Rl an­etanşează iar consumaloful este de­cuplat de la 1eţeaua electrică.

pentru protecţia

consurnatoarelor

electrice Pentru evitnr N; declanşării crrcui­tului la eventualele impulsuri para­~ite s-a prevazut un circuit de tem­porizare fornnt din componentele H17, 05 şi CS. Cu ajutorul semire­glabilului R13 se reglează ·nivelul la care trebuie sa lucreze protecţia în caz de scurtcircuit.

Soluţia propusă elimină de­zavantajele menţionate mai sus prin aceea că utilizează circuite integrate, nu are ele­-mente in mişcare iar montajul are un gabarit redus.

Un sistem electronic care supraveghează in permanenţă regimul electric al consumatoare­lor, intrerupind alim€mtarea lor in caz de scurtcircuit sau suprasarcină prelungită.

Circuitele descrise se realizeaza cu amplificatorul operaţional Norton cuadruplu f!M 3900 (IPRS) , releu! ş i tranzistorul T1 fiind comune pentru o fază .

R2

Ţ R10 3k3 1 k5 R3 L-c=::r---1 T1~ · " R7"

Rn ~ ....-i"'--__,-- r----'----, 50 k R 11 tt

T 2 M ~1 02 "l R

6 Hc=t::::r--c=:::Jr-f----, o 3

V 80136

O 1_ 7 5 O O ~lr-f--it::R=4::r-1 2M _..... R ~ --~1 O O k ~ ~ 4 ~R1)1 1M

Pl '~,o 1 M + A 2 R 12

SV6 "') 1k5 ~ R 5 C 1 ~ ,_ L. -;r-=R=9J--!-_j

C3 . + + -~ . -~-- 12 V -.- _,_

0,22 1 00 --"

JF jF

(2

Rl 04

1/1 ~' Rn

1 1' 1 oM Ţ 1oy F

a 1rc1o-6 14 7 R15

R16

• • R13 C4 R14 2M ~ R17

1 OM

A R19

06~ 2M D5 R20 ... ~

' '',1-C:=:J-----1 ._1 -.~ ( ,, ,...--, ~-ti++ MA/3 ->--!-c:::::r

.. ~ o.nyF100k _ V ~ .1 R22 ...- l "---1k 5 1M

. 1 V 500 •

b

IC 1 =A 1 .• ·A4= r M 39 O O

02 ••. 06=1 N4001'

DESCRIEREA DISPOZITIVULUI

Schema de principiu a dispozit •­vului pentru una din faze este pre­zentă in figură .

Pe calea principala de curent. pe una din faze, e~ t e înseriat un con­ductor .. C" din constantan (figura b) avind secţiunea astfel dimensio­nata, încît la trecerea curentulu i electric nominal sa se încălzească usor . Pe conductorul .,C" sint fixate termistorul R ., inseriat cu semire­glabilul R1 (figura a) ş i termistorul R, . care realizeaza compensarea termică a montajului in funcţie de temperatura mediului ambian_t.

Divizorul de tensiune (R ", R1 şi Ru) este alimentat la o tensiune

stabilizata cu dioda Zener 01 pentru a preveni autoincălzirea termistoare­lur.

Amplificatorul operaţional A1 (1/4 d m /iM 3900) cu componentele afe­rente formeaza un comparator cu histerezis care la o anumită tempe­ratura a conductorului .. C.. bascu·; leazfl. şi blochează dioda 02. În .acest caz cir.cuitu! de temporizare construit cu amplificatorul operaţ i o­nal A2 incepe să incarce conden.sa­torul C1 prin rezistoarele R7 şi R11 . Durata de temporizare se regleaza din R7. Dacă suprasarcina persistă ş i după scurgerea duratei de tempo­rizare, A2 va comanda tranzistorul T1 prin R12 şi ·o3. care va acţiona releur · Rl.- Contactele releului între-

. ~ 1k5 (5

R18 -~ . 100k

-.- R21 o.nyF ..___.

10M

AVANTAJE ECONOMICE Inovaţia propusă se pretează în mod deosebit la cofretele

AG de 63 A, 120 A şi 250 A utilizate în minele de cărbuni, de­oarece dispozitivul are un volum mic, nu are piese în mişcare

r (eventual releu! are contactele în vid) , iar praful de cărbune ş 1 umezeala nu-i afectează funcţionarea . Se elimină importul de himetal pentru releele termice şi cantitatea mare de cupru ne­cesară la construcţia releelor electromagnetice iar numărul conductoarelor de forţă de legătură din cofret se micşorează .

Realizatori: Liviu Martiniuc, Răzvan lvaş · Îndrumător: profesor Spiridon lvaş Casa pionierilor şi şoimilor patriei Săveni, judeţul Botoşani Lucrarea are certificatul de inovaţie nr. 39/28 III 1983 eliberat d~> M.E t

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

sa cunaaljltem calculatorul

SI ••• SAU ... ,

TABEU.l. [E ACeiA INTRĂRI IESR

o o o o 1 1

1 o 1

1 1 . 1

-'IIIIBEWL [E N:E'M MAiA~ 1 ESR

o 1

1

1 o

1AilEUJL [E IUi.'iR tllRARt IE9RI

o o 1

o 1 1

1 c 1

1 1 o

T&UJ. OE 4lE\iR trnllA ESIRI

o o 1

o 1 o 1 o o 1 1 o

NU

informatică

Explorăm calculatorul cu ajutorul LIMBAJULUI LOGO

in lectia trecuta am vazut cum se poate defint o noua comanda (proce­dură) in limbajul LOGO. Astfel. pentr c<~lculator (mtern). o procedura este un ans11mblu de comenzi de natura secven -li !la. extern (pentru not) o procedur 1 e te s1mtlara cu o comanda care pro lluce. de exemplu .. un desen pe ecran

Putem folosi cuvmtele no1, pe care 11· definim. pentru ca la rindul lor sa co struiasca no1 comenZI?

Raspunsul este ahrmat1v cuvintele deta defmite pot sa he utilizate in deh· narea de .noi ordine. ca şi cum ar ft co­menzi pr1mare $1 chtar mat mult : o pro­cedura poate ,.chema" alta procedura ş1 aceasta alta etc

Cind o procedura fll apeleaza alta procedura (procedura 2). atunci proce­dura {1) .. aşteapla" ca procedura (2) sa se realizeze mtegral ş1 apo1 continua cu tomanda urmatoare

Sa presupunem ca am defmit cuvintul PATRAT astfel.

PENTRU PATRAT • • REPETA 4 (INAINTE 50 STiNGA 00· SFIRSIT Cu acea5ta procedura se poate dehil1

1 uvintu! CUB (care are in componen• 1 ~ 1 doua patratel astfel

PENTRU GUB . PARTRAT STINGA 45 iNAINTE 30 ORfAPTn " PATRAT

/' / /

v

IL/ _,•

v"'

voll~'lll pentru desenarea mxh.tlu un ase

SUBDIVIZAREA PROBLEMEI ÎN PARŢI MAl MICI

Se numesc . .subproceduri" procedu riie mai mtci sau de detaliu. iar • .super ;.r cedur i" procedurile principale care •lP•Ieaza subprocedurile

Lucrind cu subproceduri este usor .1 :.c descopere inev1tabilele erori cart ·e eomit deseori in realizarea programele Iti 11 intmse. Partrle se pot veuhca. iniJ liHa eronle şi modtlica independent

Aceasta meto de concepere a pro-gramelor este cunoscuta sub numele de programare structurală

EXERCIŢII 1. Scn 11 pro<:edura de dellnuu

• nui• HmietW<:. Apoi- a unul sfert <Il> c •r<:.

2. Pe baza prouduril PATRAT -delinHă anterior (cu latura de 50) scrle1i procedura de definire a unui

ROMB*

1 * PAIMER TRLt.O·H . COROAI'-11\ 3. Scrieţi procedura pentru realiz n

rea unui palmier ca in figură. Proc< dura se va baza pe alte două procc duri: cea de desenare a trunchlulul ŞI cea de desenare a coro11nei.

RASPUNS~ EXERclTII

1. PENTRU PATRAT RIOPETA 4 (ÎNAINTE 50 STINGA

. 90) -SFIRŞIT

RAZA SECTOR

Sa presup. ern ca lerr noa5tra estP ~a desenam un oJre u raze Cum pu tem realiza acest luciU scriind cit mat putme comenzt? Subprocedura SOAHE se bazeaza pe comenzile-subprocedun

SECTOR şi RAZA Ş'i se poate deffm astfel ~ENTRU SOARE REPETA 8 iSECTOR RAZAl SFIRŞIT Subprocedurile SECTOR ŞI RAZA se

pot deflm la rindul lor astfel PENTRU SECTOR REPETA 15 !INAINTE 2 DREAPTA 3l SFIRSIT PENfRU RAZA STINGA 90 FARA CREION iNAINTE ''> f,REION INAINTE 20 FARA CREION NAPOI 25 DREAPTA 90 CREION

SFIRSIT

. PROCEDURI TRANSPARENTE Intr-o procedură (1) care ,apeleaza-

Jlrocedura (2) este nevme ŞI să spec1fice schimbarea de pozttie pe care proce dura (2) o produce Orttare alta proce dura care produce o sclumbare de poz 11e echivalenta poale substitut procll' Jura 12) far a să afecteze cont1nuareJ .,:oceduru (11 ·

Subprocedunle care nu produc nici o schimbare de poz•t1e a .. broaste1· adica odata mitiale şi executate. ele lasa broasca' in acetaş1 loc. se numes

J•rocedun transparente. Ele faciliteall It asarea figunlor pe ecran deoarele dupa comanda care produce des.enL nroasca" se reintoarce ta pozitia mt

)tală. faza de localizare a une1 flgun de pe ecran fiind mdependenta de faza sa de desen

Astfel. procedura PATRAT defmita an tenor este o procedura transparenta

2 Poligonul va incepe si semene cu ,.., cerc. Esle de fapt '' metoda de coAcepere a unor proceduri de des~ nare a CtWcurllor.

un exemplu: PENTRU CERC REPETA 100 (ÎNAINTE 3 STÎNGA

3.6) SFiRSIT

3. PENTRU STEAG 1 iNAINTE 7ct ÎNAPOI 5; STiNGA

120; ÎNAINTE 30; STÎNGA 60: ÎNAINTE 15; STÎNGA 120; ÎNAINTE 3Q STÎNGA 60; ÎNAPOI Set SFÎRŞIT.

PENTRU STEAG 2 iNAINTE 7ct ÎNAPOI 5: DREAPTA

120; ÎNAINTE 30; DREA~TA 60: INAINTE 15; DREAJ?TA 120: INAINJE 30: DREAPTA 60; INAPOI 50: SFIR ŞIT.

Deci teorema simetriei in LOGO va fi: dacă intr-o procedură c•e pro-

- duce o figură se mentin lunglmile şi se Inversează sensurlte de rotire ale unghiurilor. se obtine Imaginea pere­che a primei figuri.

•

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

SA cunoaştem calculatorul

SI ••• SAU ... , TAeEW. lE~ iNTIWII !ESli

o o o o 1 1

1 o 1

1 1 ' 1

-"NEWL lE~ MAiA! 1 ESA

o 1

1

1 o

lAilEI.U. lE llFM INl'RARI 1E!MI

o o 1

o 1 1

1 o 1 , 1 o

T..eEll.t. DE 4I:E'iR INlRlA ESR

o o 1

o 1 o 1 o o 1 1 o

informaticii

NU .... .... ....... clralllll ....... ... ........ dect INcHia _ ............. co••ll"o .. _.. JN. CHII.I'Ifei.,.,.,IAU un-ull'or ... elft­chls, SAU Clllill'l co­mullltor ••• lncbll. AcMita ........ ,.. prezenta aiMitoflc pr!Mr-o POARTA SAU cull'llluteleadarir ............ 3). Tnoarc.t~ ai cleacrteţt

............. poallllte ............... In lunctle ele ..... ln­lrirllof.

(n C8UI unei ... ..... llllrirl In circuli pentru c.re ,.,., •• .... INTOTDEAUNA OPUSUL lntrM 81*" nem ci awem o POARTA NU (fig. 41·

Pollle WOIIl .... .. utHizila In clrcutt ... proiect... ele noi o poarti NU ime41at ciupi ..... orf -' una SAU. in IICIMin _. ................ uui prtfttr-un mic c..-c la ,.,.,.. din poarta 11 orf SAU.

Explorăm calculatorul cu ajutorul liMBAJUlUI lOGO

in lectia trecuta am vazut cum se poate defint o noua comanda (pr ace­dura) in limbajul LOGO. Astfel . peotn. Ldlculator (intern) . o procedura este un Jftsamblu de comenzi de natura secve" li tia. extern (pentru notl. o procedur ,1 e>te similara cu o comanda care pro dJce. de exemplu . un desen pe ecran

Putem folosi cuvmtele nOJ. pe care It: Jefiotm. pentru ca la rindul lor sa co. struiasca not comenzi?

Raspunsul este aflrmat1v. cuvintele deja detmtte pot sa !le utthzate in defl· mrea de noi ordine. ca si cum ar It ro­menzl primare ŞI ctuar mai mult : o pro­cedura poate ,.chema" alta procedura ş1 aceasta alta etc

Cind o procedura (11 apeleaza alta procedura (procedura 21. atunc1 proce­dura (1) .. aşteapta " ca procedura (2) sa se realizeze mtegral ş1 apoi continua cu comanda urmatoare.

Sa presupunem ca am delrmt cuvintul PATRAT astfel.

PENTRU PATRAT ' • REPETA 4 (INAINTE 50 STÎNGA 90• SFIRSIT Cu aceasta procedura se poate defm1

ruvintul CUB (care are in component. '>:i doua patratel astfel

PENTRU CUB PAIHRAT . STINGA 45 INAINTE 30 ORFAPTI'> 1' PATRAT

/ / /

/

IL/ / .

v/

u ll~llll pentru desenarea mucÎlliioi tmase

SUBDIVIZAREA PROBU:MEI iN PARŢI MAl MICI

Se numesc . .subproceduri" procedu rill> mai m1ci sau de detaliu, iar . .super 111 1ceduri " procedurile principale care ap leaza subprocedurile

Lucrind cu subproceduri este uşor ra :>t descopere mev1tabilele erori car.e c romii deseorr in realizarea programelor nut intmse Partile se pot verrhca. iola lt>1 a eronle ş1 modrlica independent

Aceasta meto de concepere a pro-gramelor este cuooscuta sub numele de programare structurata

EXERCITII . 1. Scrte\1 procedura de d"llnlre a

unui• semicerc. Apoi. • unui sfert de cerc.

2. Pe baza procedurii PATRAT -definită anterior (cu llllura de 50) scrieţi procedura de definire a unui

ROMB*

1 * PAlMIER TRL.I\Gil ' CORGANI\ 3. Scrieţi procedura pentru realiza

rea unul palmier ca in figură. Proce­dura se va baza pe alte două procc duri: cea de desenare a lrunchlului şr cea de desenare a coroanei.

RASPUN~ EXERCIŢII

1. PENTRU PATRAT Rt:PETA 4 (iNAINTE 50 STiNGA

• 90) • SFIRŞIT

RAZA SECTOR

Sa presupL em ca tema noastra estP ~ a deseoam un ~o.ue 1 1aze. Cum pu tem realiza acest luc1u scriind cit ma1 putme comenzt? Subprocedura SOARE se bazeaza pe comeoz•le-subprocedu ra

SECTOR şi RAZA şi se poate dellm astfel

ENTRU SOARE REPET A 8 (SECTOR RAZAI SFIRSIT Subprocedurile SECTOR ş1 RAZA se

pot delim la rindul lor astfel. PENTRU SECTOR REPETA 15 (INAINTE 2 DREAPTA 3l SFIRSIT PENfRU RAZA STINGA 90 FARA CREION ÎNAINTE t frREION INAINTE 20 FARA CREION J}t~:r 25 DREAPTA 90 CREION

PROCEDURI TRANSPARENTE intr-o procedura (1) care ,apeleaza­

Jlrocedur a (21 este nevme ŞI să spec1fice schimbarea de pozitie pe care proce dura (2) o produce Oncare alta proce dura care produce o schrmbare de poz1 t1e echtvaleota poate Sllbshtul proce rlura (2) far a sa afecteze conhnuareJ proceduru 111 ·

Subprocedurtle care nu produc nici o schimbare de poz1t1e a .broaştei" adica odata 101tiate ş1 executate. ele lasn broasca·· in acelaşi loc. se numesc

l·llocedun transparente. Ele facilitean 1 asarea figurrlor pe ecran deoarece

d,;pa comanda care produce desenul. tnoasca" se reintoarce la politia I P

\t,Jia. faza de localizare a unei !1g0n de pe ecran hind mdependenta de faza sa de desen

Astfel. procedura PATRAT definita an tenor este o procedura transparenta

2. Poligonul va inc:epe si semene cu un cerc. Esle de fllj)l ' ' metoda de concepere a unor proceduri de. des~ n are • cercurilor.

Un exemplu: PENTRU CERC REPETA 100 (iNAINTE 3 STÎNGA

3.6) SFiRSIT

3. PENTRU STEAG 1 ÎNAINTE 70: iNAPOI Ş; STINGA

120; iNAINTE 30; STÎNGA 60. ÎNAINTE 15; STÎNGA 120; iNAINTE 30: STÎNGA 60; iNAPOI ~ SFÎRŞIT.

PENTRU STEAG 2 iNAINTE 70; iNAPOI 5; DREAPTA

120; ÎNAINTE 30; DREAJ!TA 60: INAINTE 15; DREAJ?TA 120; INAINJE 30; DREAPTA 60; INAPOI 50; SFIR· SIT.

Detl teorema simetriei in LOGO va fi: dacă Intr-o protedură care pro-

• duc:e o figură se men11n tunglmile şi se Inversează sensurile de rotire ale unghiurilor, se obline imaginea per~ che a primei figuri.

•

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

P ovestea djamantului a început demult. In antichitate i se atribuiau puteri magice. Laii-

nu il numeau adamantum, iar grecii, adamas (,Jn'lincibilul"). Din antichi­tate pînă în secolul XVIII unicul fur­nizor de diamante din lume a fost · India In 1728 au f~t descoperite în Brazilia cimpuri diamantifere bo­gate, dar abia anul 1867 marchează o schimbare radicală in exploatarea acestei pietre preţioase, odată cu ..atacarea" zăcămintelor din regiu­nea sud-africani Vaal. Pînă la mijlo­cul secolului trecut greutatea totală a diamantelor descoperite in in­treaga lume nu depăşea cinci tone, dar in următorii 60 de ani această cantitate s-a dublat.

INTRE GENEzA ŞI IMITATIE

Asupra formării diamantelor extstă mai multe teorii. Cea admisă de ma­joritatea oamenilor de ştiinţă presu­pune că, în urmă cu circa 70 mi­lioane de ani, la adîncimi mai mari de 200 km, la o presiune de 50 000 kg pe cmp şi la o căldură de cel pu­tin 3 OOO"C, atomit de carbon pur au incepJJt să cristalizeze. După ră­cirea scoarţei, care a durat milioane de ani, exploziile subterane au im­pins rocile diamantifere spre supra­faţa pimintului. Cu timpul eroziunea a atacat culmile vulcanilor şi rocile au inceput să se răspîndească. Cit timp nisipurile de pe anumite plaje din India şi Brazilia au fost unica

sursă de diamante. nimănui nu-i tre­cea prin minte că undeva pe pămînt această piatră preţioasă s-ar putea găsi depozitată in veritabile mine. Şi minele acestea existau. Tot aşa cum n-ar fi exclus ca deceniile care vin să aducă confirmarea ipotezei unor geoflzicieni care, pornind de la ideea că diamantele au fost aduse la suprafata pămîntului de activitatea vulcanică, au emis teoria că la adin­cimea de 200 km diamantele sint la fel de frecvente ca firele de nisip pe plajă. Deocamdată însă mijloacele necesare pătrunderii la o asemenea adîncime lipsesc ...

Paralel cu exploatarea zăcăminte­lor cunoscute şi căutarea de rezerve noi, s-au făcut încercări pentru crearea diamantului artificial. 5-a ajuns la concluzia că din ·grafit in­călzit la 2 SOO"C şi supus unei pre­siuni de peste 13 000 kg pe cmp se obţine diamant sintetic. Aşa se face că după 23 de ani de strădanii. in 1953 · s-a născut diamantul .. fabri­cat" . . La inceput era vorba pur şi simplu . de praf de diamant. Anii au trecut şi piatra artificială a detronat diamantul natural. Nu de mult s-a obţinut un diamant sintetic de di­mensiuni de-a dreptul fantastice, dacă le comparăm cu mărimea celor naturale, fie ea şi aceea a uriaşului ,.Culliman" cu ale sale 3 025 carate (1 carat = 0.2 grame). Astfetr cu aju­torul unei instalaţii tehnologice ex­perimentale s-a reuşit obţinerea unui diamant sintetic in greutate de n\s mai puţin de două kilograme, avind o duritate cu nimic mai prejos de a celor naturale. De notat este că, pentru realizarea unor asemenea cristale, temperatura din camera de sinteză trebuie să fie mai ridicata decît temperatura existentă la su­prafata globului solar!

CARA TE PENTRU •.. TEHNICA

Pe piaţa diamantului industrial, concurenta produsului sintetic se

• 1. pin grafttul lndklt •• 2 500" c ti aupue unor JNri pr..tunl In 1111'• v• -••• c-.. cln loCografle, .. "'"' ..._.. • ......uc.- o con­tinui am•ln..,_ pot«t~lllllla .... c4llor Mlurale.

• 2-3. leule cllant8111... ...~ n... prlluc:rlrlor ~ ,....... ~ unor preclzl rlclcu a au­~. Totodlli procluc:llrttata .... mult CHKUti .. ....... ele ..... tire ele cllwa &ed ele ort mal m .. c:omp .... cu • c.lof dalie&

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

face din ce, in ce mai mult simţită . De fapt, industria devine tot mai ac­centuar ,,marea piaţă" a pietrei pre­ţioase. Nu există · nici un alt produs in stare să taie, să graveze, să nete­zească sau să rupă mai bine decit diamantul. Ne este lipsit de interes faptul că in prezent 75 la sută din diamantele recoltate şi fabricate in lume se utilizează in scopuri indus­triale. Statisticile indică anual un consum mondial de zeci de milioane de carate numai in domeniile indus­triale şi ştiinţific. Este. de pildă, semnificativă folosirea diamantului pentru .tăierea cauciucului. sticlei şi chiar a produselor alimentare. s-a calculat că un ferăstrău, de orice tip, cu pînză din diamant are o re­zistenţă de sute şi chiar mii de ori mai mare decit celelalte. Principa­lele calităţi ale diamantului - duri­tatea şi transparenţa - au intesnit o serie de cercetări in domeniul pre­siunilor inalte. A fost astfel pusă la punct celula de presiune cu dia­mant, un aparat care poate încăpea într-un buzunar şi este capabil să producă presiuni pînă la 140 000 kg pe cmp.

Diamantul este utilizat pe scară largă şi in producţia de sîrmă foarte subţire. d'e oţel, de aramă sau de tungsten, in industriile electronică şi aerospaţială. Un avion modern. de exemplu, are nevoie de peste 80 km fire şi cabluri. Or, pentru producţia acestora este suficient să se percu­teze un diamant la dimensiunile do­rite. Se pot realiza cel puţin 10 000 km de sirmă la dimensiunea stabi­lită, fără să se modifice calibru!, iar apoi piatra poate fi folosită pentru ,.tragerea" unui fir de sirmă ceva ~'tai gros. Cit priveşte găurirea dia­mantului, in ultima vreme au fost elaborate metode bazate pe ultrasu­nete şi pe raza laser.

Materialele plastice qele mai noi utilizate la coroanefe dentare stnt amestecate cu praf de diamant pen­tru a li se conferi un plus de rezis­tenţi. Lamele metalice utilizate la tăierea milimetrică a siliciului pentru semiconductoare stnt consolidate cu praf de diamant. Cele mai bune

· ace de înregistrare şi redare a dis­curilor au capete de diamant. Au fost realizate şi bisturie cu lame de diamant cu ajutorul cărora se pot efectua de citeva ori mai multe ope­raţii comparativ cu bisturiil~ obişnu· ite. De remarcat că asemenea in­strumente s-au dovedit a fi cele mai indicate la operaţiile pe urechea in­ternă şi in grefele vaselor sanguine. 5-a constatat că, mărită de o mie de

ori .la microscop, mmuscula lamă apare perfect dreaptă, in timp ce la­mele similare de oţel au un aspect crenelat. Instrumentele medicale ba- · zate pe diamant sint singurele capa· bile să taie fără să rupă ţesuturile cele mai fine ale corpului omenesc.

MULTIPLE AVANTAJE Se poate afirma că astăzi nu

există industrie sau domeniu econo­mic netributar diamantului. Mai mult, noi toti ii sintem recunoscă­tori. Să revenim la una dintre utili­zări. Nu ar fi fost posibilă inceperea in 1909 a fabricării becurilor elec­trice cu filament de wolfram fără existenta diamantu]ui. Sirmuliţa aceasta care rezistă la temperaturi de 2 500"C se obţine prin .. tragere" printr-o filieră de diamant. cu viteza de 60 de metri pe secundă. 5-a ajuns - prin acest procedeu - la obţinerea unor conductoare cu dia­metrul de 0,001 mm. Şi tot prin ase­menea filiere se obţin firele extrem de subtiri şi netede din materialele sintetice folosite la realizarea ţesătu­rilor de paraşută.

Cea mai mare parte a imensului tetaur mondial de diamante răs­punde insă nevoilor in.dustriei con­structoare , de maşini. Inalta stabili­tate chimică, rezistenta perfectă în faţa acizilor şi bazelor ca şi faptul că în arc arde la peste 8000C deter- ­mină utilizarea pulberilor de dia­mante la fabricarea sculelor. Cuţi­tele de strung din acest material au devenit auxiliarul preţios al uzinelor de automobile şi avioane. Ele se fo­losesc pentru prelucrarea celei mai variate game de materiale, de la oţe­lurile speciale p.ină la masele plas­tice. Prelucrarea acestora din urmă cu diamant in locul carburii de wol­fram conduce la o creştere a prt>­ductivităţii de 900 de ori! Granitul şi marmura, sticla tehnică şi cristalul pot fi modelate in formele cele mai complicate numai in prezenţa .. in­vincibilului". Utilizind pastilele de diamant la prelucrările optice. spe­cialiştii au reuşit nu numai să re­ducă de 60 de ori timpul de prelu­crare. dar şi să obţină o calitate a suprafeţei net 5uperioare: ln ultimul timp au apărut burghie confecţio­nate din diamant. cu ajutorul cărora se execută găuri de precizie cu o vi­teză de 3 ori mai mare. faţă de cea realizată cu scule obişnuite. Aşadar, nestemată preţuită şi ma­

terial tehnic unic prin duFitatea sa. Două domenii . pe cit de diferite, pe

1 naltul grad de tehnlcltate atins de economia romineasci a deter· minat adevirate salturi spectaculoase in domeniul fabrlcirll de scule dlamantate. Este vorba de o gamă mare de astfel de tipuri:

discuri dlamantate cu liant rezlnold fi metalle, scule de giurlt, tije dlamantllle, discuri dl.."antllle ~Mtf'lru prelucrarea mlllerlalelor de construcţii, filiere dlamant81e etc. Intre produMie reellzele la intre­prinderea de mecanici fină din Capitală se numiri ti lantul dlaman­tat - care reprezinti o adevirllli performanti dMorili utmti111 '1 pa­rametrilor functlonali. De rem•cat ci alături de aceasta se fabrici ti numeroase scule speciale: molete, pietre proftlate etc. La aceellfl in­treprindere se produc ,1 pastele dlamantate care acoperi Intreaga gamă de granulatle ti utilizări necesare Industriei constructiilor de m .. lnl

De eltfel, in ultimii ani tara noastră a-a Inscris printre putinii produ-' citorl cln lume de scule cu clamante pentru forarea rodlor dure '' extradure. Numero .. tipuri de ţoroane cu clamante se utlllz .. i la forarea sondelor de diferite dlametre.

Imaginile prezinti citeva dintre sculele ciMtante produse de Indus­tria noastră.

atit de bogate, 5-ar putea crede că diamantul şi-a incheiat cuceririle ... lată că acum acest cristal minunat' se impune in una din cele mai gene­roase ramuri ale electronicii mo­derne, revendicind o nouă intrebuin­tare: cea de semiconducţorl Termis­torii (rezistente termosensibile) rea:­lizati pe bază de diamant funcţio­nează Ireproşabil intre .minus 50 şi plus 250"C. Specialiştii susţin · Că foarte curind diamantul va fi cel mai utilizat material in toate domeniile electronicii. Acesta va marca fără in­doială o şi mai accentuată .,foame de diamante". căreia tehnica va tre­bui să-I facă faţă prin noi tehnologii şi procitdee de obţinere pe cale arti­ficială a ..pulberi lor magice" .

... Atunci cînd sintem orbiti de ra­zele strălucitoare ale pietrei neste­mate, să ne amintim deci că dia­mantul este, mai presus decit bijute­rie. un prieten at· omului. ŞI un ele­ment esential al progresului tehnic al dezvoltării.

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

ACVAPEO •1

n figurile alăturate observaţi două tipuri de ambarcaţii care pot circula pe apa lacurilor sau a rîurilor domoale de cîmpie, prin acţio­

nc~r e cu energia muşchilor picioarelor. Construc-ţi a lor este relativ simplă şi puţin costisitoare.

Figura 1 înfăţişează o barcă obişnuită, pentru 1-2 persoane, care in locul vislelor are montata o pîrghie-motoare, îndoită de două ori în forma de U (acestea constituie pedalele) , la capetele ca-

raliu/ ideilor

reia ·se aflâ cite un butuc in care sint incastrate· elice cu trei paie. Pirghia o fasonaţi din ţeavă de fier zincat (din aceea folosită la instalaţiile de apă) şi o fixaţi de barcă prin două coliere de ta­blă groasă de 1 mm şi şuruburi pentru remn . Bu­tucii pot fi din lemn sau metalici , montaţi pe ; Pavă cu cite două şuruburi (cu piuliţă şi contra­pi uliţă) dispuse in formă de X. Paiele elicelor vor fi taiate din tablă groasă de 2 min (vopsită cu mi­nil) de plumb) şi montate tot cu şuruburi .

Figura 2 prezintă un mod de adaptare_ a unei biciclete mai vechi la circulaţie ... pe apă . In acest scop se modifică mecanismul roţii din spate ast-

fel incit prin mişcarea lanţului să nu mai fie acţio ­nată roata, ci un dispozitiv alcătuit din două roţi d i nţate , care să roteas·că un ax (ţeavă). la capătul caruia se află -montată o elice cu două paie. Bici­cleta se fixează - cu două ţevi-suport verticale - pe două flotoare (ceva mai lungi decit biCI ­cleta) . Flotoarele vor fi lucrate din placaj gros de 10 mm, fie din bucăţi de polistiren expandat (după modelul din desene). bine invelite (etanş) in folie de material plastic (metraj - din aceea folosită pentru solarii) , pusă intr-un strat dublu ŞI l i pită la capete cu prenandez. Acţionarea elicei se face din pedalele bicicletei.

1 CONSTRUCTII !~~DE VACANT·Ă

2

•••••••••••• .. •••••• .. ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• BARCĂ~TRiffiARAn . . .

O rice barcă obişnuita din lemn sau materiai plast1c poate f i transformată (permanent sau numai oca­zional) intr-un trimaran, aşa cum vedeţi in figu ra . ,

Avantajele majore ale acestei ambarcaţii sint : stabilitate mult sporită (in mod practic nu se răstoarnă) , posibilita­tea de a transporta o încărcătură mai grea şi mai volumi­noasă, precum şi folosirea eventuală a unei vele montate pe un cat!lrg lung de circa 1 500 mm instalat in partea din faţă . In esenţă, modificarea constă din ataşarea a două flotoare (lungi cit jumătate din lungimea barcii şi late de circa 400 mm la mijloc) cu ajutorul unor piese simple de legătură şi · a citorva şuruburi cu piul iţă şi con­trapiu l iţă . Flotoarele le puteţi lucra fie din placaj gros de 10 mm. fie din polistireo expandat . după care le înveliţi etanş cu două straturi suprapuse din fol ie de material plastic Jdin aceea folosită la solarii legum icole) . Cape­tele fohei le lipiţi bine cu prenandez. La nevoie. flotoa­rele pot fi înlocuite cu camere de aer de autoturism. pre­văzute deasupra cu cite o punte din placaj sau scindura de brad groasă de 15 mm, de care vor f1 legate cu frîn­ghii. Piesele de legatură A şi B• dintre flotoare le lucra11 din scîndură de brad groasă de 40--50 mm, iar colierete de fixare din tablă de fier zincat (sau vops ită cu două straturi de miniu de plumb) groasă de 2 mm. Tnmaranul poate fi acţionat cu visle .Şt cu o vela ....................................................................................................

ADAPTOR mOBIL

.B ărcile pneumatice de format mic, din cauciuc sau material plastic, acţionate de obicei cu

doua visle scurte, pot fi folosite şi cu o .velă, adaptată aşa cum · vedeţ i in figură . Aceasta - pe vreme cu vint moderat - permite atit inainta­rea fără efort fizic, cit şi cirmirea lesnicioasă a ambarcaţiei. ln afara celor două visle obişnuite ale bărcii va mai sint necesare citeva piese simple pe care trebuie să le con-. struiti şi să le aveţi la îndemînă. Ur­măriţi detaliile pe figură, care pre- . zintă ambarcatia in întregime. cu vela montată: 1 = barca: 2 = pi~a cilindrică înaltă de 250 mm, d1n ţeavă metalică, fixată in piesa 7, in care se introduce piciorul catargu-

10

lui; 3= catarg din ţeava de mater ial plastic sau bară de lemn: 4= vela de formă triunghiulară . din ţesătură si ntetică (fîş) ; 5= piesă de sprijifl pe corpul bărcii , lucrată din lemn·. Intre ea şi peretele bărcii puneţi un man­şon de cauciuc (de la o cameră de autoturism sau roată de bicicletă . uzată) ; 6= frînghia pentru dirijarea velei (respectiv a bărcii) ; 7= 'parale­lipiped din stejar (sau brad) cu di­mensiunile de 50x50x250 mm: 8= piesă dreptunghiulara din tablă groasă de 2 mm, pentru fixarea su­

·pl .imentară a cozilor vislelor (in care daţi cite un şanţ) la piesa 7; 9= piesă de fixare a adaptorului la cor­pul bărcii , lucrată din scîndură de brad groasă de 12-15 mm sau pra­caj gros de 10 mm (eventual mela­minat) ; 10= vislă .

Lucrati piesele adaptorului după formele din desene şi la mărimi alese in funcţie de dimensiunile bar­cii. Vela va avea cusut un tiv vertical (in partea dreaptă) pentru fixarea pe catarg şi unul (pe stinga) pentru in­troducerea fringhiei. Pe lăţime inta· riţi pinza cu 4-5 benzi din chinga textilă. Piesele 5 le puteti confec­ţiona din două bucăţi de creangă sau tulpină de brad (de la pomul de iarnă) . Partea dinspre peretele bărcii a pieselor 8 e recomandabil să fie căptuşită (prin lipire cu prenandez) cu cauciuc.

Pagină rellflzali de prof. Claudiu Vodă

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

:

ştiinfă, tehnică, cunoaştere

ţie, deoarece, in momentul compri­mării ea devine mai puţin viscoasă. La o temperatură ambiantă, apa tre­buie ~mprimată cu o presiune de 1 000 atmosfere deci cu o pierdere de volum de 10 la sută pentru ca viscpzitatea ei să înceapă să crească odată cu presiunea. ·

C u ·toate că apa este cel mai cunoscut şi comun lichid, nu este de loc simplu să-i stu­

d•ezt caracteristicile. După două sute de ani de cercetări; anomaliile ei nu sint încă pe deplin elucidate. De ce gheata este mai puţin densă. cu alte cuvinte pluteşte? In ce con­diţii apa se poate comporta ca un acid puternic pe punctul de a ataca platina sau aurul? Care sint proprie­tăţile apei in acele stări ciudate de agregare şi anume: apa in stare soli­dificată (sticloasă), apa supraincăl­zită şi apa subrăcită? Exemple cu proprietăţile deose­

bite ale apei se mai pot da confir­DIN EXPERIENTA NOASTRA COTI- mind tocmai că apa, banala apă co-

DIANA tidiană, ne rezervă incă multe sur­prize. Apa poate absorbi căldură

O primă constatare din viaţa - fără ca temperatura ei să crească in noastră de zi cu zi este că gheata mod deosebit, ceea ce constituie o pluteşte pe apă, deci este mai puţin explicaţie a climei blînde care există densă. Chiar densitatea apei este pe coastele insorite ale mărilor şi subiectul multor controverse, deoa- oceanelor, apa avind coeficientul rece apa este aproape unică din caloric foarte ridicat in raport cu al acest punct de vedere: evoluţia den- celorlalte lichide. Şi încă o proprie­sităţii cu temperatura urmăreşte o tate interesantă: apa are o capaci­curbă ciudată; o experienţă banală tate deosebită de a dizolva săruri io­cu o minge de ping-pong scufun- nizate, dovada cea mai bună fiind dată intr-un pahar cu apă ne con- mările, oceanete şi lacurile sărate duce la următoarele constatări : ex- Explicaţia ei? Constanta dielectrică perienţa incepe la 0° C . şi in jurul a apei, 80. este dată de dimensiunea temperaturii la 4°C mingea se ridică forţelor electrice ce există intre ioni, ta suprafaţă, deci densitatea a cres- în momentul scufundări! in apă in cut; dacă temperatura creşte in con- raport cu aceeaşi experienţă efectu­tinuare, mingea cade incet-incet că- ată in vid. Dar odată ce apa contine tre fundul paharului, deci densitatea săruri in soluţie, ea devine un foarte scade invers proporţional cu tempe- bun conducător de electricitate, ratura, ceea ce constituie un fapt proprietate ce se cunoaşte încă din rar. primele ore de fizică . Şi cu toate

Ideea de lichid este de multe ori acestea, apa in stare pură poate de­asociată cu un fluid in mişcare. Re- veni un foarte bun conducător de zistenţa la scurgere se măsoară electricitate! Care sint explicaţiile prin viscozitatea lichidului, care in acestor fenomene? mod normal creşte odată cu presiu-nea exercitată asupra lui (un lichid MOLECULA DE APA fN ARENA devine mai viscos atunci cind este CONTROVERSELOR supus presiunii exterioare, care obligă moleculele să se taseze unele O moleculă de apă este formată de altele). Apa face din nou excep- dintr-un atom de oxigen ta care sint

Jl

..

legaţi doi atomi de -hidrogen, prin le~ătură cov~lentă simplă, adica prm punerea m comun a unei pe­rechi de electroni. Se poate consi-

dera că o moleculă de apă are 2 sarcini pozitive şi 2 negative, repar­tizate aproximativ in virful unui te­traedru centrat pe oxigen. Cele 2 sarcini negative provin din 2 perechi de electroni liberi iar cete pozitive sint datorate atomului de hidrogen care, tegindu-se de oxigen, cedează electroni, compensind această pier­dere cu un caracter pozitiv. Conse­cinta importantă a acestei distribuţii, este că energia electrostatică este minimalizată, rezultind o asociaţie stabilă între molecule numită legă­tura de hidrogen 0-H, aşa incit moleculele se aranjează după o geometrie spaţioasă, deschisă lăsînd mult spaţiu intre efe.

Sa incercam acum sa explicam anomaliile de mai sus pornind de la structura moleculei de apă, indată ce temperatura depăşeşte 00 c. cris­talul de gheaţă devine instabil, de­oarece legăturile de hidrogen care menţin rigiditatea reţelei tetraedrice nu mai sint suficient de puternice

pentru a lupta cu energia transmisă prin creşterea temperaturii. Acum se poate inţelege de ce gheata pluteşte pe apă: pentru a fi cristalizată, apa trebuie să-şi orienteze grupările 0-H in unghiuri diedre de ta O la 1SOO, deci ta deschiderea maximă şi la echilibru de forţe. această dispu­nere asigurind densitate mică şi vo­lum mare. Dar studiul moleculei de apă nu răspunde, din păcate, ta prea multe întrebări. Apa mai are, de exemplu, anumite stări, numite stări nestabile, una dintre ele fii.nd apa supraincătzită: o experienţă cu o pi­cătură de apă aflată intr-o coloană de ulei siliconic incătzită la o tempe­ratură de peste 1000C continuă să urce pe coloană. Dispare numai (adică se evaporă) ta o temperatură de 2SOOC. O posibilă explicaţie este legată de forţele de coeziune care pot exista intr-un lichid supraincăl­zlt, similare cu cete dintr-un gaz perfect. Aşa-numita apă subrăcită este încă subiectul multor contro­verse: la -400C se mai pot găsi eşantioane de apă lichidă care coe­xistă cu cristale de gheaţă, tempera­tură la care. in mod normal, ar tre­bui să existe numai şi numai gheaţă! fn afară de aceste două stări, chi­miştii au reuşit să mai pună in evi­denţă o anomalie: apa cristalizată. fază solidă amorfă, cu repartizare haotică a moleculelor. care se poate obţine prin condensarea bruscă a vaporilor supraîncălziţi!

Deci apa încă sub semnul întrebă­rilOr! In orice caz este interesant de remarcat in final că natura a rezervat cele mai rare şi eludate proprietăti lichidului cel mai abun­dent şi vital: APA.

Ing. G. Dan

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

atelier de la A la Z

F otoamatorul afl~t la pr_im_ii sai paş 1 are 1mpres1a ca n1m1c nu e mai uşor decît să faci o fo-

tografie. Dacă este un amator avan­sat şi meticulos va recunoaşte că s-a înşelat şi că. pasiunea artei fato­grafice îl conduce la descoperirea unor taine, care devin din ce in ce mai multe. O fotografie bună, care să- şi merite acest nume, porneşte de la un clişeu bun, a cărui obţinere depinde atît de s i mţul arti st ic cît şt de tehn ica ef~ctuării lui. Intr-un fel vede ochiul subiectul de fotografiat

corp de sticlă optică lim itat de două su prafeţe sferice, de forma celor din fig 2. Cel mai_ simplu este o l entil ă convergenta. Intrucit cu o simplă l en tilă nu se poate obţine calitate. datorită impreciziei şi a unor defecte de calitate ale acesteia, numite abe­rat ii · (astigmatism, aberaţie croma­tică . de sfericitatea distorsiunii. cu r­barea imagini i etc.), s-a ajuns prac­tic la echivalentul unei lentile con­vergente groase.

Fiecare fotoamator trebuie să cu­noască construcţia, posibilităţile şi caracteristicile obiectivului aparatu­lui cu care fotografiază . Acestea sint , mdicate pe montura lui astfel :

f : 3,5; F 50 mm sau prescurtat : 1:3,5/50.

Aceste c ifre şi litere . exprimă aşa-[lumitele caracteristici princi­pale: luminozitatea (3.5) ş i distanta focală (F = 50 mm). Alte caracten s­tici (cîmpul' util, puterea de separa­tie. cercul de difuzie) nu intereseaza pe amator. · .

• Luminozitatea este· o notiune care arată cantitatea maximă de. l'u­mină pe care un obiect iv este capa­bil să o transm ită pe materialul foto­sensibil (pelicula) . Ea depinde, in principal de mărimea "des,chiderii

1

Lcnltk CoRYffgmk{P8.F!Yirc) L.enltk rnwpk /lr,galirc}

,i-~ ':rî-J-2 a /; c t/ e ,r

L~l/le a.·bti::onvcxa; /J.--,olan conVt:>Jră;c.- mt:>n/sc;

convc~nl/d'- oiconcavai e-plan-cqncava ; .l:mcnisc-Q/i--t:>rgenl

ş i altfel "vede" ş i redă aparatul foto­grafic. Deci pornind chiar de la sis­temul tehnic de vizare al aparatulu i, trebuie să tinem cont, privind prin el, incadrarea, unghiul de cimp. eroarea de paralaxă (la aparatele cu vtzare d irectă) cit ş i de calitat ea obiectivului (fig. 1. a).

La aparatele moderne cu vizare reflex pe geam mat sau prin panta­prismă incadrarea se poate face co­mod şi mai precis (fig . 1, b, c ).

• Obiectivul fotografle constituie . partea cea mai importantă a unu i fo­toaparat. El reprezintă un sistem op­ttc convergent deosebit de complex Gonstruit din mai multe elemente de bază numite lentile. O lenti lă este un

,,

utile" a diafragmei sau diametru! util al obiectivului in mm şi distanta fo­cală F.

Exemplu : Dacă deschiderea ut i lă este 25 mm, iar F = 50 mm atunci luminozitatea devine: 25/50 = 1 : 2 sau simplu 2. Pentru a uşura calcu­lul timpului de expunere. pe mon­tura obiectivului sint trecute numere care reprezintă f ieca e dintre ele in­dicele diafragmei : f : 1,4 - 2 - 2.8 - 4- 5,6 - 11 - 16-22 - 32 -45. Trecerea de la o treaptă la alta este egală cu 2 = 1.41 . Luminozita­tea este cu atit mai mare cu cit indi­cele diafragmei este mai mic (obiec ­tivul. 1:1,8 est E> mai luminos decit obiectivul 1 :4). Ing . .o. Codăuş

- ·tipul dielectricului (numai la condensatoarele ceramice) . codifi­cat literal ;

- categoria climatică (numai la condensatoarele cu hirtie), codifi ­cată in culori (conform unor norme i nternaţionale) :

- lichidul de impregnare (numai la condensatoarele cu hîrtie metali­z . t t ă ) , codificat alfa numeric:

- clasa condensato rului . pr in c<~re se specifică în clar sau codifi­c.n coeficientul de temperatură şi d•Jriva valorii nominale a capacităţii, după secventa climatică din progra­mul încercări lor de tip _(la condensa-

MAHCAHIA CONDINSAIOAHIIOH M

arcarea condensatoarelor se tace in clar sau codificat prin inele, benzi sau puncte colo­

rote. La marcare se înscriu : a) in mod obligatoriu . pe orice tjp

de condensator : - · capacitatea nominală (Cn) in

unitatea e i de măsură : in clar, in cod literal sau in cod de .culori; . , ~_toleranta valorii nominale, ex­

primată in cl~r (In pro cente sau on pF. pentru con de nsatoarele cera­m oce cu valoare mai mi"Că "de 10 pF) sau codificat.

Pentru marcarea codificată, pe l în gă exprimarea în codul culorilor. se utilizează şi codificarea literală a toleranţelor .

b) in mod obligatoriu, pe unele I t· puri de condensatoare :

- polaritatea bornelor (numai la condensatoarele electrolit ice) . in clar·

- tenstunea nominală Un (numai

toarele cu m1ca şi ceramică). Observaţii : - la condensatoarele cu dielec­

tric polistiren (stiroflex) , cind valoa­roa capacităţi i este exprimată in pF, unitatea de măsură nu este marcata;

- condensatoarele cerami ce ajustabile (trimere) de tip "disc" sint marcate în clar. iar cele de tip .. tu­bular" sint nemarcate.

Unele firme, la marcarea în clar a unităţii de mâsură, pe lîngă notarea

1::0 pf, -1lf şi,. f' . mai folosesc "!\Otare; unităţilor pF cu U sau 1 r (codificare U.R.S.S.), a miilor de pF cu T, K sau H (codificarea U.R.S.S.) şi a milioa­nelor de pF cu M. in tabelul 1 sint e~emplificate corespondenţele aces­tor notări cu valorile normalizate

Uneori se foloseşte codificarea lt­terală a tensiunilor de lucru nomt­nale ale condensatoarelor electrolt­tice, cu hîrtie şi fixe pentru curent alternativ (tabel ?).

Tabelu/1 Ing. 1. Chlroiu

la r condensal oarele electrolitice. cu hirtie sau cu ft lm plastiC) , in clar sau codificat:

- coeficientul de' temperatură al capacităţii {JT (numai la condensa­toarele ceramice). in cod literal sau in ' cod de culori.

c) in mod facultativ (în functie de producator) .

- fi rma producătoare, în clar sau codificat literal ;

- data fabricatiei (an, lună ) , on clar sau in cod literal;

- codul condensatorulu i, specific firmei producătoare (uneori acest cod - li teral - poate indica tipul constructiv al condensatorului şi unii parametri electrici ai săi) ;

- norma tehnică (standardul) de referinţă, în clar;

- frecyenţa de lucru (numai la unele coridensatoare pentru curent alternativ) , in "etar:

Tabe/u/2

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

1

de la JOC la măiestrie

• Materialele de bază ale fiecărei piese de mo­bilier constau in: bare de fier ·cu profil cilindric (fier-beton sau chiar sîrmă) ; platbandă de fier (potrivit dimensiunilor specificate in desenele cu detalii) ; bucăţi de pal sau placaj gros de 10-12 mm; vopsea tip duco sau de bicicletă .

• Prelucrarea '' montarea sint destul de simple. Dimensionati şi tăiaţi atît materialele feroase, cit şi pe cele de lemn, potrivit cotelor indicate în de­se]1e. Cu burghiul. dati orificiile de trebuinţă . Pro­cedaţi apoi la. fas.onar.ea (la rece) fiecărei piese, după formele şi proporţiile prezentate clar in de­senele cu detalii. Reţineţi că toate părţile compo­nente ale unei mobile sint identificate pe planşa respectivă cu cite un număr inchis intr-un cerc, iar acolo unde o piesă e necesară in mai multe bucăţi (situatie frecventă) , numărul acestora este specificat printr-o cifră inaintea căreia se află semnul x (de pildă, x4 înseamnă că veţi lucra pa­tru bucăţi- identice). Tabliile politei şi suportului de telefon pot fi tăiate şi din geam gros de 6-8 mm sau folie rig idă de material plastic gros de 4 mm. Asamblarea pieselor metalice o puteti face fie prin sudură elecţrică (apelind eventual la un atelier al cooperatiei meşteşugăreşti) , fie prin li­pire cu cositor (cu ajutorul unui ciocan de lipit mare, de tinichigerie), iar pe alocuri cu coliere bobinate de sîrmă groasă de 2 mm sau nituri. Părţile metalice ale mobilei terminate le veţi aco­peri (cu pensula) mai intii cu un strat de miniu de plumb sau deruginol, după care le veţi vopsi in negru sau bleumarin.

Instalarea pe perete o veţi face pe cîrlige sau şu­ruburi groase introduse neapărat in dibluri de lemn (in formă de trunchi de piramidă) .

~5

~~~ (j)z

~(2}2 .JfO

1 ~1

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

recreaJii tebnico-ştiinJilice

1. '?,~ !.~ !.~.~=~~.~~~ venţ1e care asigura Importante econOf\111 de meta 1 Roţile dmtate de mari dimensiuni din beton sint ma1 • uşoare şi au o durata {!e .. viaţa" in exploatare ma1 1 lunga decît cele obi şnuite . • Specialiştii in liziologu

lvPgetala au determinat cantitatea de energie pe care

. degaja seminJele plantelor pentru a declanşa pro cesur de incolţ1re Saminta de porumb. are nev01e pentru încolţire . ra o masa ·a colţului de un grafT' doar de 10 kiiOjOUii iar cea de floarea soarelui de 1 32.6 k1lojouli. • Sudarea continuă a ţevilor cu jet de 1 plasma determină o creştere substantiala a rezrsten

• • L e n t •1 realizată prin tehnologii asemănătoare celor • 1 e utilizate pentru obţinerea circuitelor integrate: :

1 t . 11 prin depunerea în vid a materialului din care e

fJ e e C r 0 n /Ce · este realizată . Pentru realizarea imaginii, a e fost fotografiată de trei ori pe acelaşi film raza a

O tenl!la se fabnca în mod normal pnn şle- deplasată succesiv a unui laser. Realizarea •: fuirea unei bucăţi de sticlă cu proprietăţi op- prismelor şi lentilelor prin tehnologii electro-tice speciale. Lentila din imagine este utilizată nlce, ta un gabarit miniatura! (imaginea este • pentru focalizarea razelor de lumină laser şi mărită de 30 de ori) sînt un mare progres în 1

~-~-i_!_~_:_u_~~:_:_~_u_;_e_~_~_·_:_~_:_r_~_n_:_:_- ~_·az_P_~_~_J_:_~_n_~-~-t--~-e_~_:_:_r_~_a_~-~-~-~-=_:_:_f_e_~-~-=-~-~_:_~_~_r_at_e_. _c_e_v_o_r~ • ~~~oo~~w~ă. ~~~~~mlu~~~e

Barcă cu· • • •

~r1p1 ş1 ••• . Barca cu aripi din imagine dispune de . ._un motor ce dez­voltă o viteză de 80 kilometri pe oră. Dacă puterea motoru­lui ar creşte de 1,5 ori. viteza ei se dublează. Acest fapt se datorează scăderii considerB:­bile a rezistenţei hidrodina­mice a bărcii, deoarece ari­pile, atunci cind viteza creşte, comprimă curentul de aer

care se formează sub ele. respeqtiv apare o pernă de aer. In această situaţie car­casa se ridică şi frecarea cu apa este foarte mică. in pre­zent specialiştii studiez ă con­strucţia unei mici nave, pen­tru 500 pasageri, care să poeti străbate apele cu fan­tastica viteză de 450 kilometri pe oră.

... Barcă pe uscat

Barca cu pinze. din Imagine, cîntăreşte, complet echipată, 80 kilograme şi poate fi transportată, cind este demontată, in portbaga­jul unui autoturism, cu ex­cepţia catargului, care este format din două părţi şi a şB:­siului ce urmează a fi aşezate pe capotă. Astfel cei ce locu-

. iese departe de ape işi pot satisface dorinţa de a ,,na­viga ". folosind o barcă pe pa­tru roţi şi cu vele pe... uscat.

'

·Laserul omniprezent

Laerul a pitnlns In alll de multe domenii de actiYihlle incit 1-M'I putea considera omniprezent. Pwntru realiza­m unor produse de m .. precizie •• foloa•c utllje c:l­rljlltt automllt de 1-.rut cu hellu fi neon, 11r la prelucr. rn pieselor rnlltallce de m .. fineţe ca ,fi In efectu .. a de miel moclflcirt In reztstentete unul drcult lnt~~gJIIt se foloHtte l•erul cu g• carbonlc. Pwntnl a decoda •une­tul fi Imaginea lnreglalrllti pe un vldeodlac _., tuflclent ai H trimiti un tlldcul 1- pe el. Fotocuagullltorul cu '-- permite cele mal deliclltt oper .. U la ochi, printre care fi lipirea ratlnei. ~u ., trecut fi la agrotlltt­nlc:a cu laser. El •tt folosit In Kttr .. a .-1 dtltlnlti lriga1tllor. Stmlnl• de griu, porumb fi 1tedi de zllhir primele o lncin:.ituri de ~· suplimentari de la 1• -· - ce '-ca ..SaptabllltaiHior la condltl tttfawo­reblle tfla achltnbirt bruflt de clml ai cre.ci. t.aerut se mal ut lznri la IPifarta plant-'or de boli, In obtine­,.. de hibrizi de lnlltlă productiwltae, In .. lun.. de crettwre ti ocrotire a pidurllor, precum tiin ecopurt pro­fl.cltct ta •-• de piairl ti 11 turmele dt oi, cind _ ... CiiObNri dt ,. munte. In imlgtnt utllj foloelnd ,...,., cu gaz carllonlc, In wtct.ea prtktc:iril unor ~· rnlltalice dt m•• pr~

•: zentind grad ndicat de siQuranta in exploatare. iş1 gasesc ut11izare indeosebi m energetica nucleara • 1 Cautind o soluţ1e intermediara intre oţelul moxidab1 - rez1stent la coroz1une. dar ng1d - ŞI otelul carbon

! - maleabll dar vulnerabil la agenţ1i externi - cerce 1 tatoru au obţmut o structura hibrida. mult mai eco· • nom1că şi cu proprietati tehnice superioare. • Dupa

· ce a contribuit la numeroase descoperiri in biolog1e. fiZICa. medictna. chimie. microscopul optic a atms limita stabilita de natura insaşi . in sensul ca posibi· litatile lui nu pot . dep aş i lung1mea undei luminoase, egaJa cu. circa un m1cron. M1croscopul electronic. in schimb. mareşte de o mie de ori mai mult. In curind insa se va ajunge la m1croscopul neutromc care va permite puner.ea in evidenţa a componentei chimice a probelor de laborator • O mstaial'e simpla. care foloseşte energ1a solara pentru stenl1zarea apei, re­cent realizată. are funcţionare aU1omata şi poate stenltza z1ln1c o cant1tate de 300 litn de apă. • Ro· hotul ·din imagme aseaza piesele pe suport cu o r el · p1d1tate de circa cinci ori ma1 mare deci cea reali

zata de om. Senzorii optici cu care este dotat depls­teaza 011ce eroare de fabricatie scapata controlului tehnic de calitate. • Un şistem inedit de ingaţii · a fost pus recent la punct. In esentă este vorba des· pre crearea cu ajutorul energiei electrice produsa de mstalatii solare sau eoliene a unei d1ferenţe de po­tential între doi electrozi introduşi în sili. la o adîn­Cime de 30 de centimetri , la nivelul radacinilor plan· telor. Cîmpul electric produce un efect de osmoza care face ca apa. sub forma de picaturi. să se rid1· ce. • După cum se şt1e. acidul sulfuric este absolut necesar tn procesul de fabricare a ingrăşamintelor chimice. hîrtiei, maselor plastice etc. Specialiştii au reuşit sa obţină acid sulfuric din gazele industriale rare se arunca in atmosfera eliminînd astfel ş1 no-

poluP. ae1u

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

dialog

VĂ RECOMANDAM O CARTE

• • Editurii Albatros. sub semnătura

unui specialist în materie -Gheorghe Păun -. cel care cu trei ani in urmă, figura ca autor la un alt volum de succes .. Din spectacolul matematicii" . Aşa cum reiese din titlu, cartea se vrea o pledoarie pentru matema­tica distractivă, de amuzament, care - transpusă sub forma unor jocuri logice - este menită să pună la contribuţie gindirea creatoare a lectorului, care. in afara unor calcule, va trebui să găsească şi rezolvări subtile unor jocuri cunoscute sau inedite pentru el. Volumul este astfel structurat incit să puoă la inde­mina celor interesati atit JOCuri logice ceva mai accesibile cit şi din cele cu grad mai mare de di­ficultate. toate însă de mare atracţie. dintre care nu lipsesc celebru GO. jocuri de două per­soane (BONUL. CUGO, Moară tridimensională). · jocuri de o per­soană (TUNGRAM, eubul SOMA, Cascada ş. a.) . Cartea beneficiază de un mare număr de desene şi schiţe menite să faciliteze însuşi­rea corectă a jocurilor prezen­tate.

. • • • -- -

/ o

ÎNTRE MATEMATICĂ ŞI JOCURI fO ITU "A

AlJA T RO\

O carte de un deosebit interes pentru elevi şi nu numai se dove­deşte a fi Jntre matematică şi jocu­ri", apărută in colecţia "Cristal" a B. Martan

CITITORII CĂTRE CITITORI Urmatorii cititori doresc să stabilească corespondenţă cu cei avind

pasiuni asemănătoare : • Bonar Graţian Florin - 2900 Arad, Calea Aurel Vlaicu. bl. X29.

ap. 40, pe teme de tehnică fotografică.

• Călin Nicolae - 8700 Constanta, Bd. Lenin nr. 290, bl. G3, se. A. ap. 12, pe teme de ~odelism .

• Firtat Viorel - Bucureşti, bd. 1 Decembrie 1918 nr. 35. bl. 14, ap. 90, sector 3. pe teme de electronică .

• Birlea Dumitru - 1100 Craiova, str. Nicolae Titulescu bl. 18, se. 1, ap. 20, jud. Dolj, pentru schimb de modele de traforaj.

• Lungu Gheorghe - 2579 Petreşti, str. 24 Ianuarie nr. 129, jud . Alba, pentru completarea colecţiei.

• Buta Gheorghe - 6875 Săveni, str. Al. Cuza, bl. 7, ap. 2, jud. Botoşani, pe teme de modelism.

• Chirica Valentin-Codrin -;::_ 6600 laşi, şos. Bucium nr. 26. pe teme de astronomie şi geografie.

• Paraschiv Cătălin - 6100 Galaţi, str. Lebedei nr. 24, bl. A22. ap 22. pe teme de modelism.

-VOi CONSTRUi O FRÎNĂ HIDRAUlicA!

-I>AR FRÎNELE ASTEA NU FUNCŢiONEAZĂ NORMAL/!

Scenariu şi desene: Nlc Nlcolaescu .

r---------------------------, Vtt 1r1111tam sa ne scrieţi, lipind pe phc talonul aia­

lUI al Cişlo galorul va primi Diploma • .start spre vil­tor".

in imaginea din stinga prezentam răspunsul corect la .. Greşeala osteţilor" din numarul trecut Cltligilo­rui et1pel: Luci., Prod.,, otr. UnlrH bl. 6. 1p. 9, Ne­gr .. II-Oaf. cod 3919 ~d. Salu-Mare. Au mai raspuns corect : Cornel Şerbo (Oltenita). Petru Hanganu (Deva). Aiexandru Flora (Oradea), Horaţiu Coilan {Suceav<'l) Cristinel Moraru (Priscov-Bu.zauL Gdbft(>! Toma (Buc•Jr(>'iti) ' ·

• • • • • • • :

... u

Mlcui constructor încearcă să afle cite blocuri lipsesc din acest zid. Voi aţi aflat?

lfj~· Dintre cele opt robinete doar unul

singur poate inchide reteaua astfel incit apa să nu curgă prin robinetul de jos

EXPERIENŢĂ AMUZANTĂ

Luaţi o pungă de material plastic cu ambele capete deschise. Peste un capăt puneţi un teanc de cărţi, Iar in celălalt capăt suflaţi cu putere. Vă asigurăm că teancul de cărţi se va răsturna chiar dacă greutatea lui depăşeşte cinci kilogrâme.

POSTA ,

REDACTIEI , Vasile Mălu~el - Cuglr. După toate

probabthtatile, cel mai vechi orologiu me­canic din lume a fost construit in China. in urma cu 2 700 de ani. •

Mihail Scorţaru - CQnstanţa. Tema a fost tratată ln rev istă de mai multe ori. Consulta colectia şi vei găsi toate ras­punsurile. Am reţinut. propunerile fă~ute.

Adriana Nedetcu - Bucur!tftl. Inte­meietorul şi reprezentantul cel mai de seamă al şcolii naţionale de arhitectură este considerat Ion Mincu.

Ion Cloclrlan - Craiova. Peruşii sint o specie de papagali care comunică intre ei printr-un sistem propriu de semnalizare acustică, foarte evoluat şi original in ace­laşi ttmp.

Dana Cucu - Bucure,tl. Staţisticile arată că la fiecare cinci minute are loc un seism pe Terra Anual se înregistrează peste 100 000 de cutremure.

Marl1111 Cosman - Mangalia. lată rel(is­tele in care găseşti schemele necesare realizării constructiei : 3/1982; 911982; 5/1984: 1/1985; 11/1985. Succes in conti­nuare!

Florin Cloari - la,l Cea mai mare pă­dure din lume se află in nordul Uniunii Sovietice. intre latitudinea nordică de 56 grade şi cercul polar. Suprafata ocupată reprezintă circa 25 la sută din totalul pă­durilor planetei.

Ion Ghilă - Zimnicea. Dacă intreaga cantitate de apă aflată pe Terra ar putea fi uniform răspîndită pe intreaga sa su­prafaţă, ar rezulta un strat inalt de circa 150 metri.

Margareta Popovicl - Baia Mare. Există şi o asemenea curiozitate. Astfel, astronomii şi matematicienii au observat şi calculat ca nici-un secol nu a inceput sau nu va incepe in zilele de vineri sau duminică. in conformitate cu actualul ca­lendar.

Lavlnla Beldle - Pit-.11. Cascada Nia­gara, deşi cea mai vestită din lume, nu este şi cea mai înaltă . Cascada Angel, de pe riul Carrao. are 970 m şi detine recor­dul mondial in inăltime.

Mircea Banu - Arad. Adresează-te ca­sei pionierilor şi şoimilor patriei din loca­litate. Piesele respective se găsesc in ma­gazine in cantităti suficiente. Nu-ţi putem oferi cărţile solicitate.

Adellna Damlan - Tecuci. Mulţumim pentru aprecieri. Rubrica va continua, de­sigur, să apară . Cunoaşterea Cosmosului ii pasionează şi pe alti cititori, d!lci nu vă vom neglija

Constantin T.tu - Galati. Albatrosul îşi cloceşte ouăle timp de 60-62 de zile, cea mai îndelungată perioadă. Zilnic, al­batrosul poate zbura in medie 500 km.

......................... MarHena Valda - Cuglr. Vitamina O. a

cărei lipsă in organism poate provoca im- ' portante afectiuni in perioada de creş­tere, se află in cantităţi mari in ficatul unor peşti. in mod special la merlucius. peştele-spadă şi ton.

Adrian Filip - Bucur~ll. Cocotierul gi­gant, care produce nuci '" greutate de 50 kg fiecare, creşte pe insula Kuzeu (arhi­pelagul Seychelles) .

Constantin Necula - Oluj-Napoca. Se poate folosi şi lentila pe care o ai cu con­diţia de a respecta intocmai proporţiile recomandate in schemă. Mai consultă şi numerele 8/1982 şi 1.1/1984. Succes.

Mircea Chlrlfi - Tlrgu-Jiu. Cel mai bă­trîn arbore din lume este un pin (Pinus longaeviva) din statul american Nevada Conform unor studii efectuate asupra lui. s-.<J sl ilbi!it ca ..ue virsta dt~ 4 900 ant.

IULIE 1986 e ANUL VII NR. 7 (79) Reti.'H:tor şef.' ION IONAŞCU: Setu•t,lf re!iponsabil de redactie: Ing. IOAN VOICU RISpoiiSIIilil* 111111tlr. lllf. IliE CHIROIU

Ro·,J,.,·t•a Piat• Sciilteu nr. 1, Bucureşti J]. Teltfon 1760 10. AD/11/NISTRATIA. Etlitura .. Scinttta". 1 fi i'ARIIL C.P.C.S. ABONAMENTE prin olit:iifi 1i .,tn(iile P.T. T.R. Cititorii tiin striinilillt se pot a buna r:­prm RO/IIPRESF/lATEliA" - S.ctor export-import presă P.O.Box 12-201, telex 10 376: prshr ~ Bucvro:_, ti CMu Gririţei 11r. 64-66.

Index. 4] 911 16 ".,in, ). ~u ;,.,

SaD

Ang

- ar

hiva

per

sona

lă

.-... ___ nntre cele mai recente aplica­tu ale calculatoarelor se nu­mără şi ciberarta. Aşadar este

vurbd de o adevărată artă ciberne­t•ca Ordinatorul se dovedeşte a fi ut il in numeroase domenii ale grafi­Cii atit ca simplu executant cit şi ca sursă de concepţie, gama aplicatii­lor sale ajungînd de la design pînă ta arhitectură, de la vizualizarea fe­nomenelor tehnico-ştiintifice la fil­mul didactic. Specialiştii în tehnica de calcul au fost călăuziţi de vechiul adagiu: o singură imagine este mai valoroasă decît o • mie de cuvinte. Aşa s-a . ăscut in anul 1965 terme­nul de "grafică cibernetică" cind marelui public i-au fost prezentllte primele modele grafice a căror structură a putut fi programată. Ele nu se reduc la o trasare pe curat a unui desen, ci reprezintă produsul unor procese logica-matematice.

Eforturile specialiştilor • s-au con­centrat spre realizarea unor echipa­mente grafice, pentru a face din grafică un mijloc natural de comuni­care om-maşină. Rezultatele acestor cercetări te-au constituit terminalele automate de · desenat (ptottere) şi dispozitivele grafice de vizualizare (display-uri). Display-urile folosesc un tub catodic, ca cel de televizor. pentru ·a afişa pe ecran o imagine introdusă în calculator prin interme­diul unor dispozitive speciale: digiti­zoare, scannere optice sau constru­ită chiar de calculator.

G A CIBERN

CA TI CĂ

Aşadar. prima aplicatie artistică li graficii CO!Jlputerizate a fost repro­ducerea unui desen. Respectivul de­sen poate fi introdus în memoria calculatorului cu uşurinţă, apoi afi­şat pe ecranul unui display şi rede­senat, in oricîte copii avem nevoie, pe un plotter sau copiat direct de pe ecran printr-un dispozitiv numit hard-copy. Dar, simpla reproducere subestima posibilităţile calculatoru­lui. De aceea s-au făcut programe care să prelucreze imaginile inma­gazinate in memoria lui. in aceste noi ipostaze ce poate face calcula­torul? El poate deveni un excelent restaurator al operelor de artă de­gradata de-a lungul anilor. Un do­meniu de-a dreptul fascinant este cel al redării pe ecran a obiectelor tridimensionale. Aceasta a presupus crearea de algoritmi pentru elimina­rea liniilor şi suprafeţelor ascunse în cazul corpurilor opace, algoritmi care să permită scalarea, rotirea şi translaţia corpurilor, generarea um­br~or şi texturilor, simularea reflec­tării luminii. fn acest fel grafica prin intermediul calculatorului a devenit un mod d~ exprimare artistică simi­lar cu pictura. S-a ajuns astfel ca desenul r&alizat de calculator să conţină imagini de o complexitate şi o precizie a liniilor inaccesibile omului. Cît de practică poate deveni grafica o demonstrează targa ei pa­letă de aplicaţii : geodezie, cartogra­fie, studii seismice, urbanistică. arhi­tectură etc., domenii în care perfec­ţiunea de desenat()( a calculatorului - prin intermediul plotter-ului - a sporit considerabil productivitatea muncii. Den Tipllgi