Upload
conioana
View
1
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
puterea de stat
Citation preview
Puterea de stat
Puterea de stat
1. Noiunea de putere
Categoria de putere:
este cea mai des ntlnit n practica i sistemele constituionale;
apare n exprimri ca putere de stat, putere politic, putere (puteri)
public sau suveranitate.
Pentru nelegerea fenomenului, este necesar s fie examinat relaia
popor putere politic stat putere de stat.
Unicul deintor al puterii politice este poporul, care nu o poate
exercita direct, iar, pe cale de consecin, instituionalizeaz (creeaz)
statul, n accepiunea sa de sum a autoritilor publice (statale).
Statul, pentru a-i realiza scopurile, este nzestrat cu putere de stat.
n procesul de exercitare a puterii de stat se observ:
o anumit separare a funciilor (competenelor) autoritilor publice;
nu implic o separare n cadrul puterii unice politice, deinut de popor.
Aceast separare presupune echilibru i colaborarea dintre puterile
care realizeaz funciile separate.
Cel ce a fundamentat teoria separaiei, echilibrului i colaborrii dintre
puteri este baronul de Montesquieu, n cartea sa Despre spiritul legilor.
Conform acestei teorii, cel care deine putere este nclinat s abuzeze
de ea, de aceea puterea trebuie s fie ngrdit.
ngrdirea trebuie fcut prin divizarea puterii unice absolute
monarhice n trei puteri (legislativ, executiv i judectoreasc), pentru ca
puterea s fie nfrnt de putere.
Teoria a cunoscut o evoluie n timp, mai ales datorit apariiei, n
jurul anului 1850, a partidelor politice.
Separaia apare, n prezent, ntre majoritate i opoziie, care trebuie
s fie constructiv.
Trstur constituional a statului roman.
De asemenea, teoria s-a manifestat diferit n regimurile politice actuale.
nscrierea n constituii (art. 1 alin. (4) din Constituie).
2. Trsturile puterii de stat
Trsturile puterii de stat sunt:
caracterul de putere;
caracterul de putere de constrngere;
caracterul social;
necesitatea de a exprima i realiza voina guvernanilor ca voin
general-obligatorie;
caracterul organizat i suveranitatea sa.