Litiaza biliara (calculii biliari)GeneralitatiVezica biliara (colecistul sau "ferea" populara) este un sac de mici dimensiuni, pozitionat imediat sub fcat. Are rolul de a depozita bila secretata de fcat. Bila ajuta la digestia grasimilor si este eliminata din vezica biliara in intestinul subtire, prin intermediul unor canale, cai biliare.Calculii biliari sunt compusi din colesterol si alticonstituenti ce se gasesc in bila. Ca dimensiune, pot f mai mici decat un bob de grau sau mai mari decat o minge de golf. area majoritate a acestor calcului nu pun probleme, dar daca bloc!eaza un canal e"cretor, necesita tratament.CauzeCalculii biliari apar atunci cand colesterolul si substantele constituente ale bilei cristalizeaza, formand calculi duri in vezica biliara. Calculii seformeaza atunci cand e"ista o cantitate prea mare de colesterol in bila sau atunci cand functia vezicii biliare este alterata (nu se goleste normal).area majoritate a medicilor considera ca inclusiv calculii de dimensiuni microscopice potdetermina aparitia simptomelor. Acesti calculi de mici dimensiuni pot duce la formarea unui sediment denumit "namol biliar", care poate f adesea evidentiat la e"aminarea ecografca abdominala.SimptomeCel mai frecvent simptom ale litiazei biliare este durerea in zona epigastrica (zona stomacului) si in parte superioara dreapta a abdomenului, aria subcostala dreapta, denumita medical, !ipocondru drept.#urerea poate avea urmatoarele caracteristici$% apare brusc in zona centrala superioara a abdomenului (zona epigastrica) si se poate intinde in partea superioara dreapta a spatelui si in zona umarului& este greu de gasit o pozitieconfortabila& durerea nu dispare odata cu incercarea de deplasare% impiedica efectuarea unor miscari respiratorii normale si profunde% dureaza de la '( minute pana la )* ore (frecvent, dureaza intre ' si ( ore)% apare noaptea, find atat de severa incat sa intrerupa somnul% apare dupa mese.#urerea asociata litiazei biliare poate determina varsaturi, care pot duce la usurarea intr%o oarecare masura a durerii si presiunii abdominale. #urerea ce asociaza febra, greata si varsaturi sau inapetenta (pierderea apetituluialimentar), poate f un semn de infectie la nivelul vezicii biliare (colecistita acuta).+imptomele care sugereaza obstructia canalului biliar comun includ$% ingalbenirea pielii si a portiunii albe a oc!iului (icter)% inc!iderea la culoare a urinii (urini !ipercrome)% scaune desc!ise la culoare (acolice)% febra si frisoane.Diagnostic diferential,"ista numeroase alte afectiuni ce pot determina aparitia unor simptome similare, inclusiv re-u"ul gastro%esofagian, durerea determinata de infarctul miocardic precum si afectiuni !epatice. .nfectiile digestive (gastroenterita) si to"iinfectia alimentara pot, de asemenea, determina aparitia simptomelor asemantoare celor produse de litiaza biliara. #iareea si varsaturile se asociaza cu gripa si to"iinfectia alimentara, dar durerea tinde sa fe mai degraba trecatoare, decat constanta. #urerea ce apare in aceste afectiuni este resimtita mai degraba in tot abdomenul decat intr%un singur loc. #urerea abdominala trecatoare (mai degraba decat constanta) si care se asociaza cu greata, varsaturi si posibil febra usoara este mai degraba determinta de gastroenterita sau to"iinfectii alimentare, decatde litiaza biliara. ,ste cu atat mai probabil ca acestea sa fe cauza durerii cu cat si persoanele din anturaj resimt aceleasi simptome.Evolutie,volutia litiazei biliare depinde de prezenta saunu a simptomelor. area majoritate a pacientilor cu litiaza biliara nu prezinta simptome si nu necesita tratament. Cei care prezinta simptome, adesea sufera interventie c!irurgicala pentru indepartarea vezicii biliare.Litiaza biliara asimptomatica/ana la 012 dintre persoanele cu litiaza biliara nu prezinta simptome. area majoritate a celorcu litiaza biliara asimptomatica nu vor prezentaniciodata simptome.Litiaza biliara simptomaticaCea mai frecventa problema cauzata de litiaza biliara consta in obstructia repetata de catre uncalcul a canalului cistic, ductul ce dreneaza vezica biliara. Aceasta determina accese periodice de durere ce apar in conte"tul contractiei si rela"arii vezicii biliare. Accesele de durere sunt, de obicei, severe si constante, durand de la '( minute pana la 3 ore, durerea putandu%se agrava dupa masa. +imptomele cedeaza in cateva zile.4a primul acces dureros, cea mai buna atitudine consta in a observa daca durerea trece fara interventie c!irurgicala. 5otusi, daca durerea este severa sau daca au mai e"istat asemenea antecedente dureroase, se poate dovedi necesar tratamentul c!irurgical pentru indepartarea vezicii biliare..n functie de locul de obstructie al canalului biliar, simptomele pot include greata, varsaturi,febra si durere abdominala severa ce dureaza mai mult de 3 ore. #aca aceste simptome apar,se poate dovedi necesar tratamentul c!irurgical de indepartare a vezicii biliare si a calcului inclavat.6ar, calculii biliari pot determina aparitia pancreatitei acute, o in-amatie a pancreasului. /ietrele pot bloca -u"ul de enzime digestive secretate de pancreas. /ancreatita poate duce la aparitia durerii abdominale acute, severe, la pierderea apetitului, greata, varsaturi si febra.Necesitatea interventiei chirurgicale'#e obicei, primul acces de simptome determinate de litiaza biliara nu este sever. Complicatiile grave (precum obstructia unui canal) se produc rar, astfel incat in urma consultarii cu medicul, se poate decide amanarea tratamentului pentru a se observa daca simptomele se remit de la sine. Acest lucru este cu atat mai important cu cat mediculnu este sigur daca simptomele sunt produse delitiaza biliara. #esi, uneori interventia c!irurgicala de urgenta este necesara, in majoritatea cazurilor pare o abordare mai sigura amanarea tratamentului pana la aparitiaunui al doilea episod dureros. #aca apar doua episoade dureroase, este foarte posibil ca acestea sa se repete in viitor. .n aceasta situatie, tratamentul c!irurgical pentru indepartarea vezicii biliare este, de obicei, cea mai buna solutie. /ersoanele ce resimt simptome asociate litiazei biliare, au un risc mai mare de a prezenta simptome dureroase inviitor si complicatii, fata de cei asimptomatici. ,ste imposibil de prezis frecventa episoadelor dureroase, precum si severitate acestora. ulti dintre cei ce se !otarasc sa nu se trateze, nu prezinta probleme ulterioare. Apro"imativ ' din7 persoane ce prezinta un acces dureros unic, nu prezinta ulterior alte episoade dureroase.Factori de risc+ansele de a dezvolta litiaza biliara simptomatica sunt mai mari pentru$% persoanele de se" feminin % femeile au un riscde ) ori mai mare decat barbatii de a dezvolta litiaza biliara% persoanele in varsta de peste (( de ani% persoanele supraponderale% persoanele ce au scazut rapid in greutate % litiaza biliara apare la apro"imativ un sfert din persoanele supraponderale ce urmaresc o dietastricta si la apro"imativ jumatate din cei ce fac tratament c!irurgical pentru obezitate (b8pass gastric). /rin aceasta interventie c!irurgicala, se reduce dimensiunea stomacului si se realizeaza cone"iunea stomacului restant cu portiunea mijlocie a instestinului subtire.% persoanele cu niveluri crescute de colesterol "bun" (9#4 sau lipoproteine cu densitate mare)si trigliceride (tipuri de grasimi gasite in sange si alimente)% personele cu boala Cro!n% persoanele cu istoric familial de litiaza biliara% femeile insarcinate% persoanele ce fac tratament cu estrogeni (post menopauza) sau doze mari de anticonceptionale orale% persoanale de origine !ispanica sau americanii nativi% persoanele cu siclemie% persoanele ce fac tratament cu anumite medicamente, de e"emplu :cteotrid sau medicamente ce scad nivelul colesterolului precum ;amfbrozil sau u este efcient in cazul calculilor calcifcati. .nvestigatii, precum radiografa abdominala, pot f folosite pentru a determina prezenta calciului la nivelul calculilor biliari.'ratament chirurgical5ratamentul c!irurgical pentru indepartarea vezicii biliare (colecistectomie) este tratamentul de electie pentru calculii biliari ce determina durere moderata pana la severa sau alte simptome. #e obicei, simptomele nu reapar dupa indepartarea vezicii biliare. .ntr%un numar redus de cazuri, tratamentul c!irurgical este efectuat pentru prevenirea aparitiei complicatiilor litiazei biliare.5ratamentul c!irurgical laparoscopic este adesea cea mai buna metoda pentru indepartarea vezicii biliare. .nterventia c!irurgicala pe abdomen desc!is presupune o perioade de convalescenta mai lunga si este mai dureroasa.'ipuri de interventii chirurgicale.nterventia laparoscopica este cel mai frecvent tip de interventie c!irurgicala efectuata pentru indepartarea vezicii biliare..nterventia pe abdomen desc!is poate f efectuata in cazul in care laparoscopia nu este o optiune. area majoritate a interventiilor c!irurgicale pe abdomen desc!is sunt efectuate dupa ce s%a incercat efectuarea unei colecistectomii laparoscopice. .nterventia pe abdomen desc!is poate f considerata o alegere mai buna daca sangele nu se coaguleaza normal, anatomia zonei vezicii biliare nu este normala sau e"ista foarte multe cicatrici de la interventiile c!irurgicale *anterioare.Apro"imativ '(2 dintre persoanele cu litiaza biliara simptomatica prezinta, de asemenea, calculi la nivelul ductului biliar comun. Calculii de la nivelul canalului biliar comun (coledocolitiaza) pot duce la apartia unor complicatii amenintatoare de viata, astfel ca ei trebuie indepartati daca sunt descoperiti in timpul interventiei c!irurgicale pentru indepartarea vezicii biliare. Calculii biliari pot f indepartati inainte de interventia c!irurgicala folosind colangiopancreatografa endoscopica retrograda (,6C/).De retinut*% recuperarea este mult mai rapida si mai putin dureroasa dupa interventia laparoscopica decatdupa cea efectuata pe abdomen desc!is% perioada de spitalizare dupa interventia laparoscopica este mai redusa decat cea pentru interventia efectuata pe abdomen desc!is& pacientii sunt de obicei e"ternati in aceeasi zi sau dupa o zi de spitalizare in comparatie cu ) pana la * zile pentru cei cu interventie pe abdomen desc!is.% perioada de timp pana la reluarea activitatilorcotidiene, inclusiv revenirea la serviciu, este mai scurta dupa interventia c!irurgicala (? pana la '1 zile comparativ cu * pana la 3 saptamani in cazul interventiei pe abdomen desc!is)..ntr%un tip nou de interventie laparoscopica, mini%laparoscopia, se utilizeaza instrumente cu un diametru foarte mic. .n studiile preliminare, acest tip de interventie pare sigur, se asociaza cu un nivel scazut de durere, este urmata de o perioada mai redusa de recuperare si lasa in urma cicatrici de dimensiuni mai mici decat colecistectomia laparoscopica traditionala. ,"pertii lucreaza in continuare pentru dezvoltarea acestei metode de tratament.$lte tratamenteAlte optiuni terapeutice pentru litiaza biliara nusunt disponibile pe scara larga. >u se cunosc multe detalii in ceea ce priveste efcienta lor si impactul pe termen lung comparativ cu tratamentul c!irurgical.#aca la nivelul canalului biliar comun sunt descoperiti calculi biliari inainte sau in timpul interventiei c!irurgicale pentru indepartarea vezicii biliare, un medic specialist gastroenterolog poate efectua o colangiopancreatografe endoscopica rtrograda(,6C/). ,6C/%ul permite vizualizare calculilor. .ncazul anumitor pacienti la care nu se poate efectua o interventie c!irurgicala, ,6C/%ul poate f insotit de o alta procedura medicala, numita sfncterotomie endoscopica, ce permite pasajul mai usor de la nivelul canalului biliar a calculilor biliari.Alte optiuni terapeutice pentru litiaza biliara includ$% 4itotritia. Aceasta metoda terapeutica presupune utilizarea ultrasunetelor pentru spargerea calculilor biliari. /oate f utilizata singura sau in asociere cu medicatia bazata pe acizi biliari. etoda, care astazi este rar folosita, a fos utilizata in cazul persoanelor ce prezinta o in-amatie cronica a vezicii biliare si care nu sunt sufcient de puternici pentru a suporta o interventie c!irurgicala& totusi, nu este indicata in tratamentul colecistitei acute.% Colecistostomie percutana. Acest procedeu poate duce la indepartarea temporara a simptomatologiei in cazul unei vezici biliare in-amate pana cand ,6C/%ul sau interventia c!irurgicala pot f efectuate. Aceasta procedura presupune plasarea unui tub de dren prin peretele abdominal pana la nivelul vezicii biliare. Aceasta interventie este efectuata uneori pentru cei ce nu sunt apti pentru o interventie c!irurgicala.Alte terapii pentru calculii de la nivelul canalului biliar comun includ$% Colangiopancreatogra!a endoscopica retrograda (E%C&) asociata cu s!ncterotomie( .nvestigatia presupune manevrarea de catre medic a unui tub -e"ibil ce prezinta atasat o camera de luat vederi, numit endoscop, de%a lungul esofagului si al stomacului pana la nivelul canalelor ce dreneaza fcatul si vezica biliara. #aca la nivelul canalului biliar comun se gaseste un calcul, acesta poate f uneori indepartat cu ajutorul endoscopului. edicul largeste desc!izatura canalului biliar de la nivelul intestinului si indeparteaza calculului cu ajutorul unui cos mic. .n conditiile in care tratamentul c!irurgical de indepartare a vezicii biliare previne reaparitia calcullilor biliari, ,6C/%ul este de obicei cea mai buna optiune calculii a-ati la nivelul canalelor biliare. 5otusi, aceastametoda de tratament poate f folosita si la pacientii ce nu sunt apti pentru o interventie c!irurgicala.De retinut*4itotritia si colecistostomia sunt utilizate rar in tratamentul litiazei biliare si sunt mai putin efciente decat tratamentul c!irurgical in prevenirea simptomelor determinate de litiaza biliara. ,ste necesara o evaluare impreuna cu medicul a riscurilor, costurior si efcientei acestor terapii folosite destul de rar. Atunci cand vezica biliara nu este indepartata, asa cum se intampla in tratamentele nonc!irurgicale, recurenta calculilor biliari este de 712 pana la (12 in ( ani./rofla"ie>u e"ista o metoda sigura de a preveni aparitialitiazei biliare. 5otusi, se poate reduce riscul de aparitie a calculilor biliari simptomatici.+entinerea unei greutati optime,ste importanta mentinerea unei greutati optime. +tudiile arata ca pierderea voita in greutate (dieta, nu pierderea datorata unor afectiuni) urmata de cresterea in greutate nedorita, poate creste riscul de formare a calculilor biliar, in special in cazul femeilor. #aca este necesara pierderea in greutate, aceasta trebuie facuta gradat. .n cazul unei diete, telul este de a pierde intre 1,( @g si 1,? @g pe saptamana.+unt de evitat dietele ce duc la o pierdere rapida in greutate si cele de infometare. (#ietele ce duc la o pierdere rapida in greutate trebuie supervizate de un medic specialist. #e asemenea, este recomandabila consultarea medicului specialist in ceea ce priveste administrarea pe parcursul dietei a medicamentelor ce reduc riscul de aparitie a calculilor biliari.Dieta echilibrata cu mese regulate+tudiile arata ca mesele luate regulat si care auin compozitia lor si grasimi (acestea determina golirea vezicii biliare) pot ajuta la prevenirea aparitiei litiazei biliare. ,ste recomandat consumul de cereale integrale si fbre, precum si de alimente ce contin calciu (acesta se gaseste in legumele verzi si in produsele lactate). Consumul de grasimi animale (saturate) si de alimente cu un continut ridicat de colesterol trebuie limitat.Eercitiile !zice regulate,"ercitiul fzic sustinut poate reprezenta un mod de reducere a riscului de aparitie a litiazei biliare. An studiu a demonstrat ca femeile, ce efectueaza in mod regulat e"ercitii fzice, au unrisc redus de a f supuse unei operatii de indepartare a vezicii biliare. ,fectuarea de e"ercitii fzice timp de )%7 ore pe saptamana a redus riscul la aceste femei cu )12..ntr%un studiu efectuat pe un numar mare de barbati, )%7 ore de alergare pe saptamana au redus riscul de aparitie a calculilor biliari simptomatici cu )12. Alaturi de o dieta saraca in grasimi, e"ercitiul fzic este o metoda efcienta de atingere a unei greutati optime si de reducere a nivelurilor de colesterol si trigliceride.Decizia asupra administrarii compusilor pe baza de estrogen,"ista anumite dovezi care arata ca administrarea de !ormoni, precum estrogenul dupa menopauza sau de doze mari de anticonceptionale, poate creste riscul unei femei de a dezvolta calculi biliari simptomatici. Administrarea unor asemenea !ormoni necesita un consult in prealabil cu medicul specialist. &eritonitain-amatie a peritoneului. : peritonita este aproape intotdeauna consecutiva unei atingeri a unui organ abdominal$ fe un viscer este infectat si bacteriile se propaga apoi din aproape in aproape in peritoneu& fe peretele unui viscer cavitar (intestin, de e"emplu) este perforat, iar continutul sau care poate cuprindebacterii si substante agresive se acumuleaza inperitoneu. :data in-amatia declansata, se produce o ocluzie intestinala. /ierderile lic!idiene diminueaza de altfel volumul sangvin, ceea ce e"plica, in caz de peritonita grava sau prelungita, suferinta principalelor viscere (plamani, rinic!i).peritonita acuta , ln-amatiile acute ale peritoneului au origini foarte diferite$ perforarea unui ulcer al stomacului sau al duodenului& apendicita& colecistita (in-amatia veziculei biliare)& sigmoidita (in-amatia ultimei parti a colonului)& plaga unui viscer cavitar, survenita in cursul unui traumatism al abdomenului& salpingita (in-amatia uneia sau ambelor trompe uterine)& in acest ultim caz, peritonita ramane localizata in micul bazin$ atunci se vorbeste de pelviperitonita.: peritonita acuta poate f generalizata sau localizata., : peritonita acuta generalizata se traduce printr%o durere abdominala intensa si generalizata, prin semne de paralizie intestinala (varsaturi, oprire a evacuarii materiilor fecale si a gazelor), printr%o alterare a starii generale (febra, depresie) si uneori prin semne ale micsorarii volumului sangvin (paloare, an"ietate, puls rapid). musc!ii peretelui abdominal sunt foarte contractati& peretele abdominal devine tare, tensionat, dureros (abdomen de lemn)., : peritonita acuta localizata antreneaza formarea de aderente care compartimenteaza cavitatea peritoneala si impiedica focarul infectios sa se intinda. 4ocalizarea sa depinde de organul in cauza (in jos si in dreapta abdomenului pentru apendicita, in jos si la stanga pentru sigmoidita).'ratament , .n caz de peritonita acuta, bolnavul trebuie sa fe spitalizat de urgenta intr%un serviciu de c!irurgie. 6eanimarea consta, in principal, in compensarea pierderilor lic!idiene prin perfuzii intra venoase. :peratia vizeaza tratarea cauzei peritonitei (suturare pentru a inc!ide un ulcer perforat, ablatia unui apendice etc.), curatarea cavitatii abdominale si amplasarea unui dren. .n completare, se administreaza antibiotice. +pitalizarea dureaza,in general, intre = si '( zile.&eritonita reprezintB in-amaCia peritoneului, mai concret a seroasei peritoneale, membrana care acoperB organele abdominale Di aprtea internB a pereCilor abdominali. +paCiul peritoneal este un spaCiu situat Entre peritoneul visceral (cel care acoperB organele abdominale, constituind seroasa acestora) Di peritoneul parietal (care cBptuDeDte interiorul pereCiilor abdominali).Fn spaCiul peritoneal, e"istB o cantitate minimB de lic!id, ce permite alunecarea liberB a celor doua foiCe peritoneale, una pe cealaltB iar En caz de peritonit- En spaCiul peritoneal se acumuleazB o cantitate mai mare de lic!id de la bilB, suc gastric, lic!id intestinal, puroi etc.Fn majoritatea cazurilor, peritonita apare atuncicand bacteriile se rBspGndesc printr%o perforaCie a organelor gastrointestinale sau genitourinare En cavitatea abdominalB, Di pot f provocate de$ apendicita acutB, ulcer duodenal sau gastric perforat, sarcinB e"trauterinB etc.Simptomele persoanei afectate de peritonit-$ leucocitozB (creDterea numBrului de leucocite), oc!ii EncercBnaCi, poziCie antalgicB, dureri abdominale spontane Di accentuate la palpare, contractura abdominalB Di muscularB, stBri de greaCB, oprirea tranzituluiintestinal, febrB Di frisoane, creDterea 3frecvenCei respiratorii sau respiratie superfcialB, obosealB etc.Fn funcCie de mecanismul de producere, peritonitele se Empart En$ peritonite primitive Di peritonite secundare./eritonitele primitive sunt mai rare si apar En anumite condiCii$ la copiii cu sindrom nefrotic, la adulCi cu ascitB. /oate apBrea En strGnsB corelaCie cu ciroza !epaticB de origine alcoolicB. /unctul de pornire este o altB infecCie, afecCiune, iar de aici germenii disemineazB pe cale sangvinB spre peritoneu. #e regulB, este implicat un singur tip de bacterie, iar tratamentul este de tip medicamentos (antibiotic). /eritonitele secundare sunt peritonitele la care operaCia este obligatorie, calea de contaminare find directB. /eritonitele secundare se produc cGnd e"istB o comunicare anormalB Entre un organ cavitar Di spatiul peritoneal, prin perforarea peretelui organului respectiv, secundarB unei in-amaCii. /rin aceasta comunicare, conCinutul organului care este iritant sau contaminat (septic), ajunge En peritoneu, determinGnd peritonita./eritonita secundarB este o etapa tardivB de evoluCie a unei in-amaCii de organ, netratatB corespunzBtor sau care nu a rBspuns la tratament (de e"emplu$ apendicitB acutB perforatB cu peritonit-, ulcer perforat cu peritonitB generalizatB, perforaCie intestinalB, in-amaCia trompei uterine cu pelviperitonitB etc).&eritonita poate f iniCial c!imicB (iritaCia peritoneului de produse patologice iritante H bilB, acidul clor!idric din stomac) Di, ulterior, septicB, cu dezvoltarea de germeni. 4a peritonitele secundare se EntGlnesc o asociere de germeni. Fn funcCie de e"tensia in-amaCiei, peritonitele pot f peritonite localizate Di peritonite generalizate.'ratamentul peritonitei poate f de tip medicamentos sau c!irurgical( 5ratamentul medicamentos esteEndreptat Empotriva bacililorgram%negativi Di a cocilor gram%pozitivi (se folosesc ampicilina, gentamicina). .ntervenCia c!irurgicalB are drept scop evacuarea lic!iduluiinfectat din cavitatea peritonealB, EndepBrtareasursei de contaminare, lavajul cavitBCii afectatecu soluCie antisepticB Di drenajul peritoneal. Netratat- la timp. peritonita generalizat- poate cauza decesul.iarperitonita localizatB duce la constituirea unui abces si poate degenera septicemie, determinGnd Docul septic.Boala Cro!n % in-amatia colonului;eneralitatiBoala Cro!n este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica). >u se cunoaste e"act de ce unele persoane devolta boala, insa e"ista studii medicale de specialitate care au dovedit e"istenta anumitor factori declansatori (triggeri), ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune.+%a dovedit faptul ca boala poate f declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofte (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune comple"e secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusi (8cobacterii tuberculoase, Iersinia enterolitica, ,.coli, B. fragilis). +e stie, de asemenea, ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. u este recomandata administrarea medicatiei antiin-amatorii nonsteroidiene (.buprofen, >apro"en), deoarece aceste medicamente au fost asociate cu un risc crescut de aparitie a recidivelor.% stoparea fumatului aduce un benefciu in evolutia bolii Cro!n% alimentatia rationala si e"cluderea din dieta a glucidelor concentrate (bomboane, dulceturi, serbet, ciocolata), prajelilor, sna@surilor poate ameliora simptomele digestive caracteristice bolii Cro!n% utilizarea rationala a antibioticelor. >u este indicata administrarea empirica (fara recomandarea medicului) a nici unui antibiotic% e"ercitiul fzic regulat si evitarea stresului emotional.5ratament ambulatoriu al copiilor cu boala Cro!nCopii cu boala Cro!n au nevoie de o atentie speciala in ceea ce priveste ingrijirea lor. Boala Cro!n poate cauza malnutitie (defciente nutritionale) si tulburari de crestere. ,ste foarteimportant ca parintii copiilor care au fost diagnosticati cu aceasta afectiune sa incurajeze efectuarea cat mai corecta a tratamentului medicamentos. #e asemenea, copii trebuie incurajati sa duca o viata normala,sa mentina o dieta sanatoasa si sa faca sport. Anii copii cu boala Cro!n necesita si suport psi!ologic, datorita faptului ca ei dezvolta mult mai usor diferite comple"e legate de boala.5ratament medicamentosedicatia in boala Cro!n se stabileste in functie de tipul si gravitatea afectiunii.Aminosalicilatii sunt folositi in formele medii deboala Cro!n si au ca efect reducerea in-amatieiintestinale.Corticosteroizii pot f adaugati in sc!ema de tratament pentru a atenua simptomele si pentru a mentine pentru un timp cat mai indelungat remisiunile. edicamentele mai puternice, precum imunosupresivele sunt necesare in cazurile grave, complicate (pe ''langa Azatioprina, 3%mercaptopurina si etotre"atul, se poate administra si Ciclosporina).edicamentele administrate in boala Cro!n, scad in-amatia intestinala si ajuta la$% ameliorarea simptomelor% cicatrizarea leziunilor intestinale% pastrarea unei remisiuni de lunga durata si scad riscul de aparitie al recidivelor% amanarea tratamentului c!irurgical..n cazul in care boala Cro!n nu are simptome clinice, nu este necesar nici un tratament medicamentos. +imptomele usoare raspund favorabil la medicatia antidiareica sau la dieta corespunzatoare recomandata de medicul curant sau de nutritionist.entionam ca medicamentele antiin-amatorii nonsteroidiene nu sunt recomandate pacientilor cu boala Cro!n, deoarece e"ista maimulte studii medicale care au aratat faptul ca aceste medicamente pot determina acutizari si recidive.:ptiuni de medicamenteedicatia suplimentara a bolii Cro!n, consta in adimistrarea de .n-i"imab (6emicade) si este indicata mai ales in cazul unor complicatii, precum fstulele intestinale. .n-i"imab este un medicament care poate f folosit un timp indelungat in tratametul bolii Cro!n, insa e"istaunele studii medicale care nu recomanda folosirea lui in cazul tuturor pacientilor (poate da imunosupresie severa si poate predispune lainfectii severe precum tuberculoza pulmonara).Antibioticele sunt utilizate in tratamentul antiinfectios al complicatiilor aparute in boala Cro!n (fstule, abcese) sau in tratamentul adjuvant al complicatiilor oculare asociate bolii Cro!n (conjunctivite, iridociclite, uveite).Alte tratamente medicamentoase a-ate in studiu urmand a f folosite in boala Cro!n sunt urmatoarele$% ,tanerceptul% .nterleu@ina '1 si ''% 5alidomida (care are insa efecte puternice teratogene, determinand malformatii ale fatuluifind contraindicata in tratamentul femeilor insarcinate)% C#/(?', care este un compus medicamentos care conform unor studii medicale de specialitate este e"trem de efcient in tratamentul formelor grave si al complicatiilor aparute in boala Cro!n. 5otusi, nu e"ista sufciente studii care sa dovedeasca efcienta pe termen lung sau sa evidentieze eventualele efecte secundare.#e retinutLajoritatea medicamentelor mentionate mai sus pot f utilizate si in tratamentul copiilor cu boala Cro!n.u e"ista analize ale sangelui care sa stabileasca un diagnostic, acestea pot avea insa un important rol orientativ&). Colonoscopia.Colonoscopul este un instrument tubular -e"ibil care are atasata in varf o camera video supraspecializata, pentru amonitoriza aspectul mucoasei digestive. #aca medicul observa in timpul efectuarii colonoscopiei eventuale anomalii, prin introducerea in colonoscop a unor instrumente asemanatoare celor c!irurgicale se poate preleva o proba de tesut (biopsie) de la nivelul intestinal dorit&7. Atilizarea razelor J pentru a realiza o imagine a colonului. >ecesita utilizarea de substante de contact precum sulfatul de bariu. +e poate vizualiza conturul intestinului. /rin insu-area ulterioara de aer se poate vizualiza conturul mucoasei colorectale, investigatie ce poarta denumirea de Oproba cu dublu '(contrastN. Bariul ramane atasat un timp de mucoasa ce captuseste intestinul, creand astfelo imagine de rezolutie buna a interiorului tubului digestiv&*. Atilizarea tomografei computerizate (C5). Colonoscopia virtuala combina imaginile de tomografe computerizata pentru a crea o imagine detaliata a colonului. +e recomanda in cazurile in care colonoscopia nu poate f efectuata.+tadializarea cancerului de colon#upa formularea diagnosticului de cancer colo%rectal, medicul poate recomanda o serie de teste care sa stabileasca stadiu in care se a-a afectiunea. +tadializarea ajuta in alegerea celormai potrivite metode terapeutice si poate include manevre imagistice neinvazive(cum ar f computer tomografa, C5), dar uneori poate insemna si apelarea la metode diagnostice invazive.+tadiile cancerului de colon$% +tadiul 1. Cancerul este in cel mai precoce stadiu de dezvoltare, nu a depasit mucoasa colonului sau a rectului. Acest stadiu se mai numeste si stadiul de carcinom in situ.% +tadiul .. Cancerul a depasit mucoasa dar nu a penetrat peretele colonului sau al rectului.% +tadiu ... Cancerul a penetrat peretele intestinal dar nu a atins ganglionii limfatici de vecinatate.% +tadiul .... 5umora a invadat ganglionii limfatici de vecinatate dar nu a afectat alte organe sau sisteme.% +tadiul .V. 5umora a atins alte organe sau sisteme, cum ar f plamanii sau fcatul.% Cancerul recurent. Acest stadiu denumeste reaparitia tumorii dupa efectuarea tratamentului. /oate aparea la nivelul colonului, al rectului sau al altui organ.5ratament5ipul de tratament depinde in principal de stadiul afectiunii. Cele mai importante metode terapeutice sunt$ inverventia c!irurgicala, c!imioterapia si radioterapia. 5ratamentul c!irurgical in stadiile initiale ale cancerului de colon.n cazul cancerelor mici la nivelul unui polip saua celor in stadii initiale eliminarea se poate facecu ajutorul colonoscopului. #aca anatomopatologul stabileste ca tumora din polip nu a invadat si baza acestuia, atunci e"ista o mare sansa ca intreg cancerul sa f fostin totalitate eliminat. Alti polipi mai mari pot f eliminati prin interventie c!irurgicala laparoscopica, operatie ce se realizeaza prin doar cateva mici incizii la nivelul cavitatii abdominale, incizii prin care sunt introduse camera video si intrumentele neceare interventiei. .maginile sunt proiectate pe un monitor. +e pot preleva si biopsii ganglionare din jurul zonei afectate.5ratamentul c!irurgical in cancerul de colon invaziv#aca tumora a crescut prin peretele colonic c!irurgul poate recomanda colectomia, pentru a indeparta portiunea afectata in totalitate, pana in tesutul sanatos. +e ridica si ganglionii limfatici din vecinatate, pentru a f analizati ulterior.C!irurgul poate reuni cele doua portiuni restante& cand insa acest lucru nu este posibil, se poate efectua o colostomie temporara (anuscontra naturii). +e efectueaza o incizie pentru acrea un orifciu in peretele abdominal prin care se aduce la piele o portiune terminala a colonului, pentru a putea realiza evacuarea continutului digestiv intr%o punga speciala pe parcursul urmatoarelor zile& ziele de dupa operatie sunt cruciale pentru vindecare. Alterior continuitatea anatomica a colonului se reface, alteori insa colostomia poate f permanenta.5ratamentul c!irurgical in cancerul de colon a-at in stadii avansate#aca tumora se a-a intr%un stadiu avansat siPsau starea generala este alterata se poate inverveni c!irurgical cu viza paliativa, pentru a decomprima colonul si pentru a ameliora simptomatologia.#aca e"ista metastaze doar la nivelul fcatului, in numar redus, c!irurgul poate efectua si interventia necesara eliminarii acestora din fcat. Alterior se intervine si prin c!imioterapie& in multe cazuri aceasta poate f utilizata si inaintea interventiei. Aceasta asociere de mijloace terapeutice are drept scop cresterea sanselor de supravietuire.C!imioterapiaC!imioterapia utilizeaza anumite medicamentepentru a distruge celulele canceroase& poate f administrata pentru a distruge celulele ramase in urma interventiei c!irurgicale, pentru a controla cresterea tumorala sau pentru a minimiza simptomele cancerului. edicul mai poate recomanda c!imioterapia in cazul in carecancerul s%a raspandit in afara peretelui intestinului gros sau la ganglionii limfatici. 4a persoanele cu cancer rectal c!imioterapia se asociaza cu radioterapia.6adioterapia 6adioterapia utilizeaza energie din surse de raze J pentru a distruge celulele canceroase care raman in urma c!irurgiei sau pentru a ameliora manifestarile cancerului colo%rectal.6adioterapia este rareori utilizata in stadiile initiale& ea se foloseste in stadiile in care cancerul colorectal a strapuns tubul digestiv si a atins ganglionii limfatici. 6adioterapia poate ffolosita dupa interventia c!irurgicala si pentru a reduce riscul de reaparitie a cancerului in ariacare a fost interesata initial.5erapia biologica tintita,"isa medicamente care actioneza pe anumite defecte ale celulelor canceroase distrugandu%le& se adreseaza celor cu boala avansata, si potf administrate impreuna cu c!imioterapia sau singure. Astfel de medicamente sunt$ bevacizumab (Avastin), cetu"imab (,rbitu") si panitumumab (Vectibi").,"ista persoane care sunt ajutate de aceste medicamente noi, in timp ce in alte cazuri nu '3se obtin rezultatele scontate. +e incearca acumsa se stabileasca proflul bolnavului, la care unul sau altul dintre aceste medicamente ar putea avea cele mai bune rezultate. /ana atunci medicii cantaresc cu atentie raportul riscPbenefciu si nu in ultimul rand si pe cel costPbenefciu, intrucat terapia biologica este e"trem de costisitoare./revenire+creeningul anual+creeningul ar trebui efectuat la toate persoanele de peste (1 de ani care au risc crescut de a face cancer de colon. ,"ista mai multe metode actualmente, fecare avand propriile ei avantaje si neajunsuri in acelasi timp. .mpreuna cu medicul dumneavoastra puteti alege metoda care este cea mai potrivitain cazul dumneavoastra.etodele recomandate de majoritatea g!idurilor in acest moment sunt$'. 5estarea anuala a prezentei de sange in scaun (cautarea sangerarilor digestive oculte)&). +igmoidoscopie la fecare cinci ani&7. 6adiografe cu bariu la fecare cinci ani&*. Colonoscopie la fecare zece ani&(. 5estarea A#>%ului din materiile fecale % un nou test screening care nu este insa aprobat pentru utilizare& cercetarile pentru stabilirea utilitatii si acuratetii testului sunt in curs.,fectuarea testelor de tip screening cu o frecventa mai ridicata poate f necesara in cazul persoanelor cu risc pentru cancerul de colon. 6aportul riscPbenefciu se stabileste de comun acord cu medicul curant. .n tarile cu un puternic sistem al asigurarilor de sanatate valoarea politei de asigurare permite un anumitnumar si o anumita frecventa ma"ima a testelor de tip screening.+c!imbati%va modul de viata pentru a reduce riscul de cancer de colon/uteti reduce considerabil riscul de aparitie a cancerului de colon facand mici sc!imbari in stilul de viata. .ata care sunt aceste sc!imbari$% Consumati din abundenta fructe, legume si cereale. Acestea contin fbre, minerale, vitamine si antio"idanti care pot juca un rol important in prevenirea cancerului. Alegeti%va ogama cat mai larga de fructe si legume pe caresa le aveti la dispozitie astfel incat sa acoperiti necesarul pentru cat mai multe vitamine si minerale&% Consumati alcool doar in cantitati mici sau c!iar deloc. #aca totusi alegeti sa consumati bauturi alcoolice, limitati consumul la o singurabautura pentru femei sau ma"imum doua in cazul barbatilor&% 6enuntati la fumat. Cereti sfatul medicului privitor la variatele metode de a va lasa de fumat&% ,fectuati e"ercitii fzice in mod regulat. .ncercati sa faceti cel putin 71 de minute de sport in fecare zi. #aca pana in momentul de fata ati fost o persoana inactiva incepeti incet si crestei gradual pana la 71 de minute. #e asemenea puteti cere sfatul medicului referitor la un anumit program de e"ercitii fzice moderate&% .ncercati sa mentineti greutatea corporala. #aca aveti o greutate normala puteti combina e"ercitiile fzice cu o dieta ec!ilibrata. #aca este necesar sa scadeti in greutate, cereti sfatul medicului privitor la cele mai efciente metode prin care va puteti atinge scopul. .ncercati sa slabiti incet, crescand lent cantitatea de efort fzic depus si reducand tot lent si numarul de calorii ingerate zilnic./revenirea cancerului de colon la persoanele a-ate in grupele de risc Anumite medote terapeutice, incluzand aici si c!irugia, au fost legate de scaderea riscului de aparitie a cancerului colorectal. 5otusi nu e"istainca cercetari care sa ofere ca sigure anumite medicamente pentru persoanele care au un risc crescut de a dezvolta cancer de colon.'. Aspirina,"ista dovezi conform carora consumul regulat de aspirina reduce riscul de cancer colorectal. #in pacate insa doza recomandata de aspirina este mare, si aceasta profla"ie ar duce in timp la sangerari digestive si la alte complicatii severe, motiv pentru care nu este utilizata de rutina.). Antiin-amatoarele non%steroidieneAceasta clasa de medicamente ce atenueaza durerea include ibuprofenul si napro"enul, medicamente care par a juca un rol in prevenirea cancerului colorectal& din pacate insa, administrarea acestor medicamente pe termen lung poate conduce la sangerari gastrointestinale si ulceratii ale mucoasei digestive.7. Celeco"ib (Celebre")Coleco"ib%ul si alte medicamente cunoscute ca si in!ibitori ai cicloo"igenazei ) (C:J%)) actioneaza ca si antiin-amatoare non%steroidiene in scaderea durerii dar si in scaderea riscului transformarii maligne in cazulpolipilor precancerosi. ,"ista insa riscuri importante asociate cu consumul de in!ibitori ai cicloo"igenazei ), inclusiv infarctul miocardic. #in aceasta cauza in!ibitorii cicloo"igenazei ) au fost retrasi de pe piata in urma cu cativa ani.*. .nterventia c!irurgicala in scop preventiv.n anumite cazuri cum ar f sindromul familial alpolipilor adenomatosi sau in colita ulcerativa % medicul poate recomanda inlaturarea intreguluicolon afectat de aceste maladii precanceroase, pentru a preveni aparitia cancerului in viitor.Ciroza hepatica;eneralitatiCiroza este o boala care poate f amenintatoarede viata si care apare atunci cand in tesutul '?!epatic se dezvolta fbroza. 5esutul fbrotic inlocuieste tesutul !epatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal. Ciroza apare dupa multi ani de in-amare a tesutului !epatic./e masura ce se devolta ciroza, testul fbrotic inconjoara celulele !epatice normale, determinand aspectul nodular. 5estul !epatic nodular poate bloca sau in-ama ductele biliare,ceea ce determina re-u"ul bilei in fcat si in circulatia sangvina.5esutul fbrotic poate bloca, de asemenea, circulatia sangvina dinspre intestine spre fcat, determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Aceasta complicatie, denumita !ipertensiune portala, duce la acumularea lic!idul ascitic in cavitatea abdominala, sangerarea vaselor largite din tractul digestiv sialte complicatii serioase.CauzeCiroza !epatica poate avea o multime de cauze. Anele persoane sufera de ciroza !epatica fara o cauza evidenta, afectiune denumita ciroza criptogenica (fara etiologie cunoscuta). Cauzele cele mai frecvente de ciroza !epatica sunt consumul e"cesiv de bauturi alcoolice pentru o perioada lunga de timp si infectia cu virusurile !epatitice B sau C.Ciroza !epatica alcoolica. Aceasta poate aparea la barbati care consuma cantitati crescute de bauturi alcoolice zilnic, timp de '1%'( ani.