ISSN 1857-0798

noiembrie

11, 2 019}N OSPE|IEDenis NESTERIUC, 13 ani

{coala de Arte M. Bie[u, {tefan-Vod=

NOIM= retrag]n g`ndul meu,zbor spre z=rile ]ns`ngerate.

pag. 1-5

nouri suri zdren\o[i [i greitrec alene peste sat

pag. 8-9

Ne bucur= faptul c= Dumnezeu le-a trimis anume aici. Nimeni nu le deran-jeaz=, nici b=t=ile clopotelor, sim\indu-se mereu ]n siguran\=.

pag. 13; 24

}mi amintesc cu drag de dimine\ile de duminic=, atunci c`nd cerul era senin [i tata ne ducea ]ntr-o cafenea sau ]n parc.

pag. 14-15

antologie NOI

UNEORI E TOAMN+,

}N|ELEGI?

TREPTE {I FLORIMircea ANDREI

Ace[ti pere\i au auzit de toate –„Salut”-ul inocent rostit la col\,„Mi-e dor” sau „Ce frumoas= e[ti!” ]n miez de noapte,Ace[ti pere\i ai inimii au auzit tot.

{i nimeni, niciodat=, n-a putut s=-i zdruncine,{i nici m=car vreo fisur= n-a provocat,Dar, uite, ]ntr-un moment, sim\eam cum vine, vineClipa ]n care spui: „Eu plec”... [i ai plecat.

Priveam cum cade frunza de nenum=rate ori{i durerea copacului nu mai po\i s-o negi.}mi spun: Oamenii sunt frunze uneori,Iar uneori e toamn=, ]n\elegi?

Livia CATAN, cl. a X-a LT P. {tef=nuc=, Ialoveni

2019, noiembrie NOI

capriciile muzei

1

CERURILE COLORATE ALE IMAGINA|IEIL ivia CATAN, cl. a X-a (Ialoveni). Un frumos

poem autumnal. |i-a reu[it s= creezi o atmosfer= care te transpune ]n universul descris, ]i d= credibilitate, ]l autentific=. Aceasta dincolo de unele st`ng=cii de stil.

Gabriela POPENCO, cl. a IX-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). Rezist= doar poezia C`ntec de toamn=. Cu c`teva omiteri, care o fac mai zvelt= [i mai expresiv=. Impresioneaz= ]ndeosebi finalul: m= duc/ ... pe-o frunz=/ ce m= poart=/ ]n sus, ]n ceruri colorate,/ [i-n jos, ]n realitate. Aici cerurile colorate sugereaz= lumea euforiei, visurilor, imagina\iei. }n acest sens Arthur Schopenhauer nota: Poezia este arta de a pune ]n mi[care imagina\ia noastr= cu ajutorul cuvintelor. Ceea ce ai demonstrat cu brio. Felicit=ri!

Sorina GANDRABUR, 15 ani (Glinjeni, {old=ne[ti). Se eviden\iaz= }mbr=\i[area. At`t doar c= am ]ncercat s= atenu=m nota violent= din final.

Daniela BELINSCHI, cl. a IX-a (Teli\a, Anenii Noi). Faci risip= de cuvinte. Am p=strat doar un fragment din poezia Simt.

Marina URSACHI, cl. a V-a (Mateu\i, Rezina). Dragostea pentru satul natal salveaz= poezia, care abia e schi\at=. }\i dorim c`t mai mult= dragoste [i inspira\ie.

Teoctista COL|A, cl. a VIII-a (C=rpineni, H`nce[ti). Dac= am asem=na poeziile cu ni[te p=s=ri, am putea spune c= p=s=rile tale au aripi, ]ns= nu pot zbura. Pentru zbor, pe l`ng= subiectul pe care ]l schi\ezi, mai e nevoie de ceva – de o compara\ie, o metafor=, un fior poetic. }ncearc= s= le g=se[ti.

Ionela M~RZENCO, cl. a V-a (Mateu\i, Rezina). Literatura este toporul pentru marea ]nghe\at= din noi, afirma Franz Kafka. Este vorba de marea ]nghe- \at= a sentimentelor, dar [i a cuvintelor, a limbajului de lemn. Ea e menit= s= ne desc=tu[eze percep\ia lumii ]nconjur=toare, s= ne trezeasc= capacitatea de a ne uimi, de a admira, s= ne arate r=d=cinile vii ale limbajului. Literatura pe care trebuie s-o citim pentru a ne edifica [i a ne flexibiliza, pentru a ne elibera de locurile comune [i a fi noi ]n[ine. Atunci [i scrisul nostru va deveni distinct, elevat, personalizat. Altfel, ne alegem cu r`nduri fade, inexpresive. Nu numim autorii cu texte ocazionale sau modeste, totodat=, ]i sf=tuim s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

Te-am ]mbr=\i[at aici.Da, aici [i acum.Pe o strad= ]ngust=, Cu mul\i oameni ]n jur.Te-am ]mbr=\i[at, chiar dac= nu ai dorit.Purtat= de Puterea Iubirii!

Sorina GANDRABUR, 15 aniGM M. Volontir, Glinjeni, {old=ne[ti

A venit timpul c`ndIubirea e doar un joc. Am ajuns s= fim r=ni\i De propriile sentimente. Am ajuns s= ne deranjeze p=rin\ii, Educa\ia [i ]ndrumarea lor. Am ajuns s= ignor=m b=tr`nii, Uit`nd complet de ei. Am ajuns s= iubim r=ul [i s= ur`m binele. Am ajuns s= fim independen\i, S= nu credem ]n visuri. Am ajuns s= depindem de persoaneleCe ne r=nesc mai tare dec`t o sabie. Am ajuns s= nu fim oameni – Ni[te robo\i ce n-au inimi, dar ]nc= n-am ajuns S= fim mul\umi\i [i s= tr=im ]n armonie.

Olga CURO{Bute[ti, Glodeni

Satul meu,Ce-a[ putea s= ]\i dau eu?La asta m= g`ndesc mereu.O cas= mare [i bogat=?Sau o priveli[te minunat=?Da, am ]n\eles,Ai nevoie de iubire.

Marina URSACHI, cl. a V-aMateu\i, Rezina

}MBR+|I{ARE

AM AJUNS

SATUL MEU

E trecut de ora 10.Stau pe un scaun vechiDe c`nd lumea,Cuprins= de singur=tate.Ca de fiecare dat= are m`inile reci, invizibile,}ns= at`t de clar le simt}mp`nzindu-mi coastele.Niciodat= nu s-a sfiit S= atenteze deschis la sufletul meu.De obicei, nu ]ncerc s= lupt.O las,O las pentru c= are porniri violente.Trece acum printr-o criz=,A sesizat c= fluturii au re]nviat,Dar nu cred s= reziste.Ce p=cat!

Tatiana BALAN, 18 ani {tefan-Vod=

CUPRINS+ }N SINGUR+TATE

NOI, noiembrie 20192

cap ri ci ile mu zei

PAST

EL D

E TO

AM

N+ C

rist

ian

OPR

EA, c

l. a

VII-

a{c

oala

de

Art

e C

ocie

ri, D

ub=s

ari

ULT

IMEL

E FR

UN

ZEA

rian

a SP

IRID

ON

OV

, cl.

a V

I-a{c

oala

de

Art

e Pl

astic

e N

. Moi

sei,

Tele

ne[t

iDOR DE MAM+

C~NTEC DETOAMN+

Pl`ns de frunze-n diminea\=,a toamnei vreme neagr=.M= str`nge suflul ei,C`nd m= doboar= ora bate,M= retrag]n g`ndul meu,zbor spre z=rile ]ns`ngerate.Astfel, m= ducpe-un nor, pe-o frunz=ce m= poart= ]n sus, ]n ceruri colorate,[i-n jos, ]n realitate.

Gabriela POPENCO, 15 aniCioburciu, {tefan-Vod=

C`teodat= mai gre[esc, Vor ceva, apoi g`ndesc. Dintr-o vorb= zis=-n glum=Ne lovim, parc=-i furtuna.

Dar trec toate precum vin– Ne iert=m, uit=m de chin. A[a-i prietenia noastr= –C`nd furtun=, c`nd senin.

Dar [tim una [i bun=, C=-i senin dup= furtun=, C`t o fi de rea furtuna, Vine soare-ntotdeauna.

Francesca BEDA, 12 aniChioselia Mare, Cahul

Suntem prizonierii aceluia[i labirint,Labirint ]n care timpul inutil se pierde,De care oamenii c= nu sunt dependen\i pretind,}ns= niciunul, orbit de ecran, realitatea nu vede.Suntem ni[te [obolani ]n labirintul tehnologiei „Doar un minut, ]nc= unul” [i a[a se pierde o via\=.Asta e cea mai pa[nic= form= a urgiei,Cea mai mare minciun=, a timpului hoa\=.Labirint de site-uri, jocuri, re\ele. Suntem ai lor robi, prizonierii virtualului.Progres sau e[ec? Ce sunt ele?Morm`ntul vie\ii pierdute a omului.

Ruslana CABURGAN,18 aniColegiul M. Eminescu, Bac=u, Rom`nia

O LUME }NCHIS+-N LABIRINTNu te mai caut, dar te mai a[tept,

}mi curgi prin vene, ]mi ba\i ]n piept.Tu e[ti drogul, eu dependentul ]n metamorfoz= –Regret c= te-am consumat cu supradoz=.

Nu sunt eu, nu sunt [aptezeci la sut= ap=, Sunt o mare moart=, de sentimente seac=, Sunt o sut= procente alc=tuit= din tine,F=r= noi doi nu mai v=d sensul zilei de m`ine.

Nu te mai caut, dar te mai a[tept,Te-am f=cut biseric= [i sunt al ei adept,Te-am zeificat [i \ie m-am supus,Te-am pierdut, dar te mai port ]n mine – ascuns.

SUPRADOZ+ DE TINE

2019, noiembrie NOI 3

C+DERE

MAMA

U n ]nger c=zut este o figur= care odat= a fost la nivel ]nalt, a avut abilit=\i divine [i a fost

aproape de Dumnezeu, dar din cauza ac\iunilor sau deciziilor sale, a fost alungat (ca pedeaps=) din rai, ]n lumea muritoare sau ]n iad, tr=ind ca om sau ca demon.

Eram fericit. Nu [tiam ce este r=ul sau durerea. Z`mbeam f=r= griji. }n ochii mei nu se ascundea nicio inten\ie. M= bucuram de tot ce m= ]nconjura, ca un copil ]ntr-un c`mp cu flori. Totul p`n= la un moment dat...

Am c=zut, am p=c=tuit. }n abisul rece [i ]ntune-cat, totul lua o alt= amploare. P`n= [i cea mai mic= umbr= m= speria. Pe p=m`ntul rece [i gol totul p=rea plin de durere [i tenta\ii ]n acela[i timp. „Mintea produce frica, nu corpul sau sufletul nos-tru.”

{arpele Edenului se ascunde mai bine dec`t ne g`ndim noi, oriunde, ]n orice. Suferin\a c=derii nu se compar= cu chinul sufletesc suportat mai apoi. }nec`ndu-te ]ntr-o mare format= din propriile la-crimi, s= vezi m`na ]ntins=, dar s= n-o po\i apuca. S= \ipi, dar nimeni s= nu te aud=.

Crezi c= e[ti slab, pierdut sau singur? Totul este ]n mintea ta, trebuie doar s= p=[e[ti ]n spatele g`ndurilor tale [i s= te ]ntrebi: „Cine sunt eu cu adev=rat?”

M= arde spatele, odat= aveam aripi acolo, mari, albe [i lucitoare, care m= ridicau deasupra la orice. Acum este doar o ran=, amintirea a ceea ce a fost c`ndva al meu.

Creierul poate produce g`nduri legate de trecut [i viitor, fric=, e[ec, condamnare [i vin=. Aceste g`nduri sunt josnice, ]n\elesul cuv`ntului c=zut.

Nu trebuia s= cred ]n acele minciuni, tot ce am f=cut a fost s=-mi aduc sf`r[itul. A fost ca o und= de [oc, rapid= [i nemiloas=, nu am realizat ce fac. Acum m= cufund ]n durere, o durere at`t de uman= [i plin= de regrete, astfel ]nc`t orice firimitur= din ceea ce am fost, dispare rapid. Am r=mas doar eu cu certitudinea c= visele s-au sf=r`mat [i inima s`ngereaz= zdrobit= de realitatea crud=. Am c=zut [i nu mai este [ansa s= m= mai ridic vreo-dat=.

„Suntem ceea ce g`ndim, atunci c`nd ne per-mitem s= g`ndim.”

Nicoleta GU{TIUC, cl. a VIII-a Complexul Educa\ional Cotul Morii, H`nce[ti

D umnezeu a putut crea dou= inimi ce bat [i iubesc diferit, dar a creat [i dou= persoane

ce nu pot una f=r= de alta. C`t de mare este cerul, at`t de mult te iubesc. C`te raze are soarele, at`tea nop\i nedormite ai avut din cauza mea. C`t de tare str=lucesc stelele ]n ]ntunericul nop\ii, at`t de frumos str=luce[te chipul t=u. Cum miroase floarea, at`t de parfumat e sufletul t=u. Inimile noastre bat una pentru alta necondi\ionat.

Doresc s=-\i spun mai multe vorbe bune, dar sufletul meu revars= necontenit iubirea ta, pe care mi-ai d=ruit-o pe parcursul vie\ii. Anii petrecu\i al=turi de tine au fost pentru mine o aventur= memorabil=. F=r= tine via\a mea nu ar fi fost posibil=, at`t la propriu, c`t [i la figurat.

Jasmine CECHINA, 12 aniCobani, Glodeni

FALNICULGabriela ROTARU, 14 ani

{coala de Arte T. B=tr`nu, H`nce[ti

4 NOI, noiembrie 2019

cap ri cii le mu zei

LEOAICAS oarele domnea m=re\ pe bolta imens=, arunc`nd

raze fierbin\i ]nspre v=zduhul savanei ce p=rea s= clocoteasc=. Seceta ucise orice rafal= de v`nt [i doar rareori, cu un fo[net ve[tejit, c`mpia r=sufla. L`ng= un baobab impun=tor, leoaica ][i privea griju-lie cei cinci pui. Bl=ni\ele lor aurite p=reau s= reflecte culoarea falnicului astru al zilei, iar ochii lor negri precum t=ciunii tr=dau veselie [i poft= de joac=.

Leoaica arunc= o privire lung= [i rug=toare ]nspre cerul gol, p=r`nd s= cear= binecuv`ntare pentru puii s=i mici [i neajutora\i, apoi urm=ri ]ndelung cum ei ]nchideau ochii obosi\i din cauza c=ldurii insuporta-bile. }i analiz= lini[tit=, ]ncerc`nd s= memoreze fie-care detaliu ce avea leg=tur= cu ei, dar peste o clip= s=ri ]ncordat=, ar=t`du-[i col\ii albi, imacula\i. Unul dintre ei lipsea. }[i concentr= privirea tensionat= [i cercet= precaut= ]mprejurimile. Departe de baobab, l`ng= c`teva tufe uscate, puiul de leu se juca zglobiu cu firele ofilite de iarb=.

Leoaica ][i privi copiii firavi care dormeau sub cren-gile puternice ale copacului [i, mi[c`ndu-se gra\ios, ajunse dup= c`teva s=rituri elegante l`ng= puiul neascult=tor. }l privi dojenitor [i, m`r`ind sup=rat=, ]l ]mpinse ]nspre baobabul sub care cumin\i se odih-neau fra\ii [i surorile lui. Puiul ][i plec= capul t=cut, culc`ndu-se l`ng= ei [i adormi imediat. Leoaica st=tu c`teva minute de veghe, scrut`nd atent= ]mpre-jurimile, ][i m`ng`ie iubitoare puii, apoi se ]ntinse ostenit= l`ng= ei.

Tres=ri tem=toare c`nd ]n\elese c= puiul fugise din nou. S=lt= gr=bit= [i se av`nt= ]n ad`ncul sa-vanei, ]nspre locul de unde venise acel sunet ]n-frico[=tor. Alerga bezmetic=, ]nnebunit= de grij= [i team= pentru copilul s=u. Dup= c`teva minute lungi [i ap=s=toare de c=utare, ]ntr-o poian= din apropie-re, z=ri figura ]nalt= [i semea\= a unui v`n=tor ce \inea ]n m`inile sale arma [i privea cu r=utate ]nspre biata f=ptur=, puiul ei mic [i nevinovat, care tremura speriat. Leoaica alerg= gr=bit= ]nspre el, dar ini-ma ]i ]nghe\= pe loc c`nd v=zu c= omul ]ndrept= din nou pu[ca spre copilul ei. Dintr-o s=ritur=, ea se arunc= spre v`n=tor, m`r`ind fioroas= [i ]ncercând s=-[i protejeze puiul. Speriat, acesta ]mpu[c= iute [i fugi de l`ng= corpul fiin\ei pe care tocmai o r=nise.

O t=cere cople[itoare cuprinse ]ntreaga natur=. }n mijlocul poienii, blana m`ndrei leoaice p=rea s= str=luceasc= ]n lumina lunii. Al=turi, puiul o m`ng`ia ]ndurerat, ]ncerc`nd s=-[i readuc= mama la via\=. }n ochii negri, p=trunz=tori [i bl`nzi ai leoaicei sticlea ceva nel=murit. Ea ]l privea cu aceea[i dragoste [i aten\ie ca odinioar=, de parc= [i acum voia s= spun=:

– V= iubesc, puii mei, v= iubesc!

Bianca SCURTUL, 15 ani, LT L. Deleanu, Chi[in=u

FAT+

CU

FLO

RI

Eca

teri

na D

EA

DIC

{co

ala

de A

rte

Cos

te[t

i, R

`[ca

ni

CR

IZA

NTE

ME

Ione

la B

ELI

NS

CH

I, 16

ani

{co

ala

de A

rte

Cos

te[t

i, R

`[ca

ni

52019, noiembrie NOI

sarea g`ndirii

TOBA PLOII} mpart umbrela mea cu al\ii atunci c`nd plou=,

iar dac= nu am umbrel=, ]mpart ploaia.

Enrique Ernesto FEBBRARO

Mul\i oameni blestem= ploaia care le ud= ca-pul, f=r= a [ti c= ea aduce bel[ugul, av`nd darul de a alunga foamea.

Sf`ntul Vasile

Dac= te rogi s= plou=, trebuie s= te descurci cu noroiul pe care ]l aduce ploaia.

Denzel WASHINGTON

Cuvinte goale – nori ce trec f=r= s= lase ploaie.

Nicolae IORGA

Unii a[teapt= ploaia ca s= nu pl`ng= singuri.

Fabrizio De ANDRE

Ploaia este o tob= care face s= danseze r=d=cinile.

Alexandre AMPRIMOZ

C`nd norii pl`ng, v=zduhul se ]nmoaie.

Eugen DEUTSCH

Norii se transform= ]n pic=turi de ploaie ca s= ]mbr=\i[eze p=m`ntul.

Rabindranath TAGORE

Dac= vrei s= po\i vedea curcubeul, trebuie s= supor\i ploaia.

Steven WRIGHT

Ploaia de lacrimi este necesar= recoltei cuno[tin\elor.

Proverb indian

Nu-i po\i cere soarelui mai mult= lumin= sau ploii mai mult= ap=.

Arthur GOLDEN

Unii oameni merg prin ploaie, al\ii doar se ud=.

Roger MILLER

N oaptea e ziua adev=rului, c`nd ochii lumii sunt orbi, c`nd umbra fin= a ]ntunericului te

face s= sim\i nevoia de a g`ndi, de a spune, de a scoate din tine tot ce te macin= pe interior. Noap-tea sufletul se deschide f=r= teama de a fi v=zut, iar vocea nu tremur= de teama s= fie auzit=, pen-tru c= atunci c`nd to\i dorm, tu po\i fi cel adev=rat, f=r= masc=. Cople[it de ]ntuneric, te sim\i acas=, te sim\i ]n siguran\=.

De ce noaptea nu poate fi zi? Cine a impus aceste standarde? De ce pierdem nop\ile dormind, ]n timp ce noaptea e adev=rata via\=, via\a ]n care suntem sinceri [i ne]nfrica\i. To\i avem nevoie nu doar de lumin= ]n vie\ile noastre, ci chiar mai mult, avem nevoie de o pat= de ]ntuneric ca s= putem scoate din dulap secretele, ca s= putem pl`nge f=r= a fi v=zu\i, ca s= ne putem bucura egoist de fericirea noastr=, ca s= fim cu adev=rat liberi f=r= a fi judeca\i sau lega\i cu lan\urile grijilor cotidie-ne.

Noaptea e ziua ]n care nu ne g`ndim la mono-tonele obliga\ii, noaptea ne g`ndim la noi nu ca la ni[te oameni cu responsabilit=\i [i datorii, ci ca la oameni liberi, cu drepturi [i [anse minunate. Noap-tea e ziua poe\ilor, c`nd inspira\ia alung= orice oboseal=, c`nd ra\iunea e ]nlocuit= de sentiment, c`nd romanticul din noi intr= ]n toate drepturile sale.

Noaptea oamenii sunt mai simpli, mai reali; ]n ]ntuneric parc= le po\i vedea sufletele adev=rate, dezbr=cate de minciuni. Atunci, te po\i dezbr=ca tu ]nsu\i de trupul obosit [i po\i c=l=tori ]n timp, ]n spa\iu spre cele mai mari dorin\e [i aventuri.

Noaptea este prea minunat= ca s= o pierdem dormind.

Ruslana CABURGAN, 18 aniColegiul M. Eminescu, Bac=u, Rom`nia

NOAPTEA — ZIUA POE|ILOR

PORTI|+ DESCHIS+Ana VERLAN, 15 ani

{coala de Arte Co[ni\a, Dub=sari

NOI, noiembrie 2019

cu ta re r`nd mu[ c=

6

Toamna, al anului ultim, cel mai frumos sur`s.

W. C. BRYANT

R ecomand revista NOI, deoa-rece este o publica\ie care ]\i

permite s=-\i exprimi opinia refe-ritor la orice subiect. }n al doilea r`nd, ]nve\i lucruri utile, care ]\i permit s= g=se[ti ieşire din orice situa\ie. {i, nu ]n ultimul r`nd, aici sunt persoane deosebite, cum ar fi Leo Bordeianu, care ne ]ndrum= pe calea crea\iei litera-re cu iscusin\=.

Colectivul redac\iei munce[te pentru un rezultat frumos. De la

ei ai ce ]nv=\a. Muncesc pentru noi, noua genera\ie. Muncesc pentru ca ]n fiecare lun=, ]n fie-care oficiu po[tal, s= apar= o nou= doz= de inspira\ie.

Gra\ie revistei NOI, mi-am descoperit talentele pe care do-resc s= le dezvolt ]n continuare. Succes! Noi v= sus\inem!

Teoctista COLTA, 13 ani C=rpineni, H`nce[ti

L ectura este cea mai bun= ]nv=\=tur=, ea este muzica

g`ndurilor scrise. Noi, elevii cla-sei a IX-a de la Gimnaziul Sergiu R=d=u\an, ]ncepem un nou an de studii, cu noi obiective. Unul din-tre acestea este s= ne aplec=m mai des asupra unei c=r\i, s= ne cre=m un refugiu ]n lectur=. S= ]ncerc=m s= citim nu doar din pl=cere, dar [i s= facem din carte prietenul nostru fidel.

Azi, lectura nu mai reprezint= o atrac\ie ]n r`ndul copiilor [i al tinerilor. De aceea, pentru a sti-mula iubirea fa\= de lectur=, ]n gimnaziul nostru s-a lansat un

proiect propus de dna director, Maria Bucea\chi, profesoar= de limba francez=. Acesta const= ]n dezvoltarea competen\elor de lec-tur= ale elevilor. La ora a III-a sau a IV-a, elevii au la dispozi\ie 15 minute s=-[i savureze ambi\iile literare. Nu conteaz= la ce disci-plin= sunt, fiecare elev cite[te cartea aleas= din gama larg= a bibliotecii [colii sau din cea s=teasc=. Elevii prefer= s= lectu-

reze crea\iile unor scrii-tori rom`ni, dar [i str=ini, cum ar fi: Ion Dru\=, Liviu Rebreanu, Claudia Partole, Jane Lovering, Dashiell Hammet, A. Du-mas, John Green, Hary Jo Putney etc. Majoritatea elevilor prefer= romanele, care le trezesc sentimen-te puternice [i profunde. Suntem ]nc`nta\i de acest proiect. Astfel ne dezvol-t=m vocabularul [i imagi-na\ia, devenim mai sensi-bili [i mai buni.

Lectura este mama cuno[tin\elor. De aceea elevii gimnaziului nostru

v= ]ndeamn= s= p=[i\i cu dreptul ]n universul fascinant al ei.

M=d=lina FOC{A Iez=renii Vechi, S`ngerei

NOI V+ SUS|INEM

MUZICA G~NDURILOR SCRISE

PE ARIPILE TIMPULUI

V ia\a noastr= este alc=tuit= din timp. E format= din se-

cunde, minute frumoase, ore lungi de a[teptare [i ani ce zboar= cu vitez= cosmic=. Cuget=rile despre timp pe unii ]i ]ntristeaz=, iar al-tora le ofer= posibilitatea s=-[i re-vad= cele mai vii amintiri, f=c`nd ca z`mbetul s= le apar= pe buze. Timpul... Duce totul ]n trecutul ]ndep=rtat, ireversibil.

A[a [i vara a zburat...Sunt un pic trist=. Aceast=

var= a fost minunat=. U[oar= [i domoal=. Nu a cerut nimic spe-cial de la mine, ]n schimb mi-a oferit atmosfera unui miracol fabulos [i nea[teptat. Ea m-a chemat, m-a invitat, m-a inspirat.

Prima lun= de toamn= pentru mine se aseam=n= cu o vulpe ro[cat= [i viclean=. Se strecoar= pe p=m`nt, se ascunde printre ramurile copacilor. Doar coada ei ro[ie se arat= printre verdele copt. Ador toamna pentru culo-rile [i bog=\iile ei. Arti[tii pictea-z= tablouri, poe\ii scriu poezii, fotografii fac poze, to\i inspira\i de toamn=.

Dar zboar= [i toamna...

Daria POJAR, cl. a IX-a Vii[oara, {tefan-Vod=

Dac= timpul ar fi avut frunze, ce toamn=!

N. ST+NESCU

}N SCOAR|+Maria CIOBANU, 15 ani

Bardar, Ialoveni

2019, noiembrie NOI 7

noi [i voi

1. Cum arat= ]n viziunea ta

un om r=u?

2. Ai ]nt`lnit oameni r=i?

3. Cum crezi, de unde porne[te

r=utatea unui om?

4. |i-a f=cut cineva vreun r=u?

5. E[ti de p=rerea c= r=utatea

trebuie r=spl=tit= cu aceea[i

moned=?

6. Ce virtu\i trebuie s= posede

omul pentru a nu fi r=u?

7. La [coal=, acas=, cu prie-

tenii discuta\i despre aceast=

calitate negativ= [i despre

consecin\ele ei?

8. Crezi c= r=utatea are leac?

9. C`inele care latr= sau

mu[c= este neap=rat unul

r=u?

10. Nume[te personajele

literare negative care te-au

impresionat mai mult.

11. Ce expresii sau citate des-

pre r=utate cuno[ti?

CHESTIO NAR

TRIFOI CU PATRU FOIS e ]nt`mpl= uneori s= ne ata[=m de un obiect primit ]n dar sau

drept mo[tenire [i s=-l consider=m talismanul nostru perfect. Simple sau sofisticate, talismanele au fost ]ntotdeauna populare ]n toat= lumea. Simboluri ale norocului, acestea se reg=sesc at`t ]n bi-juterii, pandantive sau br=\=ri, c`t [i ]n anumite obiecte, decora\iuni pentru cas=.

}n num=rul 8 curent al revistei noastre, v-am invitat s= discut=m despre acest purt=tor de noroc. Public=m ]n continuare cele mai inspirate r=spunsuri.

1. Nu cred ]n talismane. Totu[i, obi[nuiesc ]n fiecare prim=var= s= caut trifoiul cu patru foi, des-pre care am auzit c= este cel mai mare aduc=tor de noroc.4. Una dintre prietenele mele poart= cruciuli\= la g`t drept ta-lisman. Este convins= c= ]i poart= noroc.9. Ochiul magic este un talis-man originar din Turcia. De acolo s-a r=sp`ndit [i ]n alte \=ri, inclusiv ]n \ara noastr=. Am [i eu un astfel de talisman, pe care l-am primit cadou. 10. Trifoiul cu patru foi este un simbol popular al europenilor. Iar animalele aduc=toare de no-roc sunt tigrul, porcul, elefantul.

Dumitri\a CHIRI|A, 11 aniIgn=\ei, Rezina

11. Cunosc talismanul Ochiul r=ului, popular ]n Turcia [i Gre-cia; talismanul budist Om Mani Padme Hum [i M`na Fatimei ]n Israel.12. Multe vedete poart= talisma-ne. Eu cunosc doar c`teva. Este vorba de Adela Popescu, Elena Gheorghe, Corina Chiriac.

Elena CASIAN, 14 aniOrhei

2. Eu am o br=\ar= din piele cu semnul meu zodiacal. O port de patru ani, f=r= s= o scot vreo-dat=.5. Cred c= talismanul mi-a fost cel mai de folos la examene.8. Acas= am un pandantiv din argint cu piatra lunii, pe care bunica i l-a l=sat mamei.

Tatiana MACARI, 17 aniChi[in=u

3. Desigur, port cruce la g`t. Este un obiect sf`nt care te pro-tejeaz= de rele [i-\i d= putere s= mergi ]nainte.6. Nu am observat printre colegi sau prieteni s= poarte cineva vreun talisman. 7. Cel mai neobi[nuit talisman pentru mine este pandantivul egiptean Caduceu. Acesta este un simbol al planetei Mercur, fiind considerat un protector al s=n=t=\ii [i p=cii.

Teoctista COL|A, 13 aniC=rpineni, H`nce[ti

NU FI R+U!

NOI, noiembrie 20198

poezie

unde e[ti m=ria ta Harapnic?tare dor li-e unora de tineprea li s-a-ngro[at obrazul stra[nic[i-au uitat cu totul de ru[inecat= numai cum ar face oares= ]nha\e b=ni[ori gr=mad=pentru asta-[i v`nd [i con[tiin\=dragoste prieteni mama tat=o fiin\e h`de nes=\ioasesuflete de smoal= [i venin!tare-a[ vrea c-un bici s= v= m`ng`i[-apoi de o grind= s= v=-anin

8 februarie 1960

...ce este poeziace este ce... ]nseamn= poezie?

poezia este limb=da limb=]n primul r`nd limb=

limba este pieli\a poezieida pieli\a bobi\ei de poam=care \ine ]n forma ei sferic= mustulmustul dulce

mustul din care se na[te vinul

vinul tare ame\itordar ]n vin nu mai vede nimeni pieli\a

]n poezie nu mai vede nimeni limbapoezie e ceea ce na[te din limb=ceea ce r=m`ne din cuv`ntul ca simbol… atunci ce este poezia?

ce este vinul?nimeni nu [tie

nici nu poate s= [tiepoezia este poezie

precum vinul este vin!...

26 iulie 1971

...vreau s= m= scol odat= cu zorile[i s= cutreier gr=dinileca s= culeg din toate florilemierea cum fac albineleiat= cu m`inile acestea harniceam s-o str`ng pe fundul oalelorpentru multele suflete-amarnicepentru binele oamenilor[i n-o s= ]ntreb cine-o m=n`nc=[i nici de-mi vrea r=ul sau bineleeu voi tr=i ]n t=cere [i munc=precum fac albinele...

decembrie 1964

…\i-am adus vin din vi\a-de-vie prin care]n fiecare prim=var=]nvie p=rin\ii mei

\i-am adus mere rumene mere galbene ca obrajiicopil=riei mele

sfioas= speriat= de lume\i-am adus nuci rotunde din pomul crescut

]n fundul gr=diniiodat= cu mine dintr-o nuc=m`nat= la vale de ploi ori c=zut= din ciocul

unei ciori zbur`ndiat= le pun pe mas= ]n fa\a ta [i zic gust=gust= din merele acestea rumene [i galbene

ca obrajii copil=riei melegust= din nucile pomului crescut ]n fundul gr=dinii

odat= cu minegust= din mustul viei s=dite de p=rin\ii mei

[i l=sat= miemo[tenire

gust= iubito din toate ca [i cum ai gusta din mine…

6 martie 1974

Vladimir BE{LEAG+Romancier [i eseist. N=scut pe 25 iulie 1931, la M=l=ieşti, Grigoriopol. Este

licen\iat al Universit=\ii de Stat din Chi[in=u, 1955. Debut editorial: Zb`n\uil=, 1956.

Volume publicate: La f`nt`na Leahului, 1963; Zbor fr`nt, 1966; Acas=, 1976; S`nge pe z=pad=, 1985; Via\a [i moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoa[terii de sine, 1992; Cruci r=sturnate de regim. M=n=stirea R=ciula, 2006; Destine transnistriene, 2010; Cumplite vremi, 2017, [.a.

Laureat a numeroase premii [i distinc\ii.

MI TE-AR+|I PENTRU O CLIP+, COPIL+RIE

2019, noiembrie NOI

nouri suri zdren\o[i [i greitrec alene peste sat[i-ntr-o ploaie rece eivalea au ]nvolburatnici nu-i chip s= ]n\elegininge parc= plou=cad din ceruri fulgi ]ntregicu ap= ]n dou=peste noapte sufl= v`ntuln=v=lind din miaz=noaptebocn=-i apa [i p=m`ntulnorii fug ]n drum departe[i a doua zi iar plou=plou= ninge ne-ncetatcade-om=t cu ap=-n dou=cade cade peste sat...

toamna 1947

…vin la salcia asta

i se mai zice pl`ng=toare

te rechem copil=rie

m= v=d ]n oglinda apei

vreau s= te rev=d copil=rie

am c=lcat prin iarba

cu buburuze de rou=

te invoc

fie [i pentru o clip=

copil=rie

n-ai r=spuns

n-ai venit

nu mi te-ai ar=tat

urc pe muchia malului

stau cu ochii la linti\a verde

]ntins= ca o scoar\= umed=

pe fa\a apei

ce limpede [i albastr= era odinioar=

deodat= se ridic= din ea doi ochi

bulbuca\i

[i m= privesc a mirare

iau un bulg=re [i dau ]n ei

atunci mi te-ar=\i

pentru o clip=

copil=rie…

14 februarie 1972

...cocorii nu [tiu triste\eadu-te ispit= de-aicis`ngele-\i este st=p`nulmarea e mare oric`ndstai [i prive[te z=padaalbastru e scrisul meunu [tie de unde [i cinescap=r=-n noapte sc`nteiiar setea m= chinuie anifluierul c`nt= ]n vis[arpele-mi doarme pe piept[i Grecia-i moart= demult...

iulie 1971

…ochiic`nd i-am deschis la lume

mi-erau plini de uimireacum m= dor mereu

urechile atunci auzeau cum c`nt=]ntruna

v`ntulapapietrele

acum m= dorm= dor mereuce-i asta:– via\=?– moarte?

ori poate puntea ]ntins= ]ntre ele?

Vio

leta

ZA

BULI

C+

...]n marea aceasta de vise amares-aude un vuiet scr`[nit de motoare[i pas=rea rar= nu vine nu vineori dus=-i la altul ori poate la tine[i vorbele fug [i-i iar=[i t=cere[i iar se aude scr`[net de fiare[i aerul curge [i curge mereu[i capul ]mi cade tot greu [i mai greu[i ochii s= fug= vor departe de-aici[i-n sufletu-mi cresc zv`rcolindu-se ariciiar apa plute[te numai ]n visun vis de vis un vis de paradis

iulie 1971

9

10 NOI, noiembrie 2019

pa uz= de g`ndi re

{EFUL COCOST~RCILOR

ST+P~NI AI TIMPULUI

I nspirat= de Juc=rii [i jocuri de copii de Petre Ispirescu, am vrut s= aflu ce jocuri mai joac= copiii de azi, cu ce au ]nlocuit sf`rleaza de alt=dat=, ce

reguli noi s-au mai inventat de c`nd jocul de-a \urca era ]nc= „viu”. V= invit deci s= afl=m despre c`teva dintre jocurile preferate ale copiilor cu care ne-am ]nt`lnit ]n taberele de odihn=:

D eseori avem tendin\a s= am`n=m sau s= renun\=m la unele sarcini din cauza timpului limitat. Ne pl`ngem c= rutina zilnic= ne suprasolicit=, c= nu

avem timp pentru o carte, pentru o gustare, pentru o gur= de aer proasp=t sau pentru a schimba o vorb= cu cineva. Este oare timpul vinovat ]ntotdeauna de nereu[itele noastre? R=spunsul la aceast= ]ntrebare au ]ncercat s=-l g=seasc= c`\iva copii din diverse col\uri ale \=rii noastre.

Maria VERLAN, 8 ani, Cocieri, Dub=sari: Ra\a ]mpu[cat= este un joc clasic. }mi place s= fiu ]n echipa v`n=torilor, s= ]mpu[c g`[tele cu mingea!

Artur GORBATENCHI, 11 ani, LT G. Meniuc, Chi[in=u: Mi-a pl=cut s= joc Pinnerball ]nc= de la prima experien\=, pentru c= este un joc foarte distractiv.

Natalia S}RBU, 10 ani, Ro[u, Cahul: Spiritul de competi\ie nu mi-e str=in, dar ]mi place [i egali-tatea, pacea. Jocul UNO m= face s= apreciez mai mult aceast= calitate la oameni. Joc ]n pauze, ]mpreun= cu colegii de clas=.

Bogdana SP+TARI, 13 ani, {tefan-Vod=: Facem un cerc ]mpreun=. }n mijlocul lui, o per-soan= arat= o mi[care interzis= pentru ceilal\i. Dac= cineva o

repet= sau m=car ]ncepe s= o fac=, pierde. Cred c= este un joc util pentru memorie [i echilibru.

Iana MORARI, 14 ani, Curchi, Orhei: Juc=m des Cocost`rcul. Fiecare elev trebuie s= aib= c`te un tricou legat la spate. {eful cocost`rcilor anun\= startul. Misiunea const= ]n prinderea a c`t mai multe tricouri. Ce facem cu ele? Va r=m`ne o tain=.

C=t=lina GREJDIERU, 13 ani, LT M. Eminescu, B=l\i: Cred c= to\i cunosc jocul {otron, dar tocmai de asta e deosebit. Nu cred c= ar exista vreun copil care s= nu fi jucat {otron. Implic= creativitate, aduce fericire [i bun= dispozi\ie.

Ion TARAS, 14 ani, LT M. Viteazul, H`nce[ti: Prima dat= c`nd am jucat Dici, nu am ]n\eles nimic. Eram vreo 40-50 de copii.

Dup= aceea, i-am prins esen\a. Se formeaz= echipe a c`te doi. O echip= num=r= p`n= la 200, ]n timp ce ceilal\i fug. Misiunea e s=-i prind= pe to\i.

Andrei BUJOREANU, 13 ani, LT L. Deleanu, Chi[in=u: }ncerc mereu s= profit de clipa c`nd sunt ]nconjurat de prieteni. De unul singur nu prea po\i s= joci Crocodilul, nici m=car ]n doi sau ]n trei. E nevoie de o echip= mai mare [i de cuvinte abstracte, precum ritm, conexiune sau bl`nde\e. Cineva arat= cuvintele, f=r= ca s= le pronun\e, bine]n\eles, iar cine ghice[te cuv`ntul ]l arat= pe urm=torul [i tot a[a...

Pentru NOI – Cristina URSU

Adrian SIMION, 13 ani, Sire\i, Str=[eni: }ntr-adev=r, timpul ne preseaz=. Ast=zi lumea nu se ajut= ca pe timpuri [i fiecare este nevoit s=-[i rezolve de unul singur problemele.

Nicolae RUSU, 11 ani, Dub=sarii Vechi, Criuleni: Cel mai simplu este s= dai vina pe timp. Dar nu este a[a. C`nd vine vorba s= facem ceva, de cele mai multe ori lenevim sau nu exist= dorin\=.

Dumitru GRUMEZA, 10 ani, B=l\i: Dac= nu ar fi lenea la mijloc, le-am reu[i pe toate.

Elvira SIRE|EANU, 14 ani, Chi[in=u: Timp este ]ntotdeauna suficient, dar trebuie s= [tim cum

s=-l gestion=m [i s= nu-l irosim ]n zadar.

Dumitri\a VASILI|A, 13 ani, Ialoveni: Cred c= nu timpul se face de vin= de ne]ndeplinirea unor sarcini, ci lipsa de motiva\ie. Dac= am fi stimula\i cumva, ne-am da toat= silin\a.

Marinela STOIANOV, 16 ani, Orhei: Cu p=rere de r=u, deseori nu ne ajunge timp pentru lucruri, familie, visuri. Eu cred c= timpul ni-l facem singuri. Trebuie doar s= vrem.

Radu STRATAN, 14 ani, Nisporeni: Dec`t s= ne d=m st=ruin\a pentru ceva, prefer=m s= ne uit=m ]n telefon. Iar c`nd trebuie s= d=m o explica\ie,

motiv=m c= nu am avut timp.Valeria CIUMA{, 12 ani, Vatra,

Chi[in=u: Nu cred c= timpul este de vin=. Noi nu suntem organiza\i.

Cristian GRECU, 13 ani, C=l=ra[i: Sunt suprasolicitat la [coal=. }mi r=m`ne pu\in timp liber pentru alte activit=\i, cum ar fi sportul, dansul sau lectura.

Alexandrina SANDU, 15 ani, Ungheni: De cele mai multe ori d=m vina pe timp pentru a sc=pa de o povar=. Nu fac asta, nu reu[esc, nu m= implic deoarece nu am timp... Totu[i, timp se g=se[te ]ntotdeauna, dac= [tii s=-l folose[ti ra\ional.

Pentru NOI – Valeria PRODAN

2019, noiembrie NOI 11

GUSTUL COPIL+RIEIA vem o \ar= mic=, dar cu bucate alese pe placul tuturor gurmanzilor. }n

copil=rie, cu to\ii am fost alinta\i cu diverse bun=t=\i, dar ]ndeosebi, ]mi vine ]n memorie mirosul [i gustul turtelor cu mac, coapte ]n cuptor de bunica, de pe vremea c`nd eram copil.

Antrena\i ]ntr-o discu\ie culinar=, un grup de copii ne-a dezv=luit care sunt bucatele ce le las= gura ap= numai c`nd se g`ndesc la ele.

Anastasia BE{LEAG+, 12 ani, Baimaclia, Cantemir: Mama face pui la cuptor, crescu\i acas=. Aroma lor ademene[te to\i vecinii.

Nicoleta CIORICI, 14 ani, GM {t. cel Mare, Nisporeni: Copturile f=cute de bunica – piersici umplute cu nuci.

Veronica G}RBU, 12 ani, GM I. Creang=, Z`rne[ti, Cahul: Orice-i g=tit acas=, c`nd mi-e foame [i pesme\ii sunt gusto[i.

Artemie [i Nichita CULIC, 10 ani [i 12 ani, P`rli\a, Ungheni:

Mergem cu bunicul [i tata la pescuit. Dup= aceasta preg=tim pe[te pr=jit cu mujdei [i m=m=lig=...

Andreia SUTELNIC, 14 ani, LT M. Eminescu, F=le[ti: Col\u-na[ii cu br`nz= [i cartofi sunt prefera\ii mei. }i lipim ]mpreun= cu toat= familia.

Beatrice CATAN, 11 ani, Tigheci, Leova: Bor[ul ro[u cu

fasole [i cimbru. }l m=n`nc cu mare poft=.

Cristinela MARCOCI, 13 ani, LT M. Eminescu, F=le[ti: De s=rb=tori bunica ]nfund= cuptorul cu oale de sarmale, cartofi, plachie, bab= neagr=... Nu v= imagina\i c`t sunt de gustoase!

Vlad HOHLAND, 12 ani, Elizaveta, mun. B=l\i: Pl=cintele cu br`nz= [i cartofi f=cute de mama dup= o re\et= mo[tenit= de la bunica, care la r`ndul s=u a mo[tenit-o de la str=bunica.

Sandu HARABAGII, 10 ani, Coliba[i, Cahul: Pe[tele umplut cu orez la cuptor, specialitatea casei. Pe[tele e prins de noi, mergem cu fratele mai mare la pescuit la Prut. Ca s= v= convinge\i c`t e de gustos, trebuie s= veni\i ]n ospe\ie.

Ana ANTOCI, 11 ani, LT I .L. Caragiale, Orhei: Supa g=tit= de bunica. Nu sunt o alintat=,

c`nd \i-e foame, orice e bun. }n gr=din= avem mere, piersici, zmeur=, c=p[une. Fructele nu lipsesc de pe masa noastr=, le ador.

Laura GHEBEA, 15 ani, LT {t. cel Mare, Drochia: Sarmalele pe care le face mama dup= re\eta str=bunicii, doar c= aceasta le f=cea ]n cuptor.

Bianca C+RBUNE, 12 ani, LT L. Rebreanu, Chi[in=u: Bunica de la Cioburciu coace cozonaci. Doar mi-am amintit de ei [i ]mi las= gura ap=.

Ionela MACOVEI, 13 ani, Drochia, IPGM |arigrad: Pasca. Poate de aceea c= o m`nc=m o dat= pe an.

Daniela GODOROJA, 13 ani, LT P. Rare[, Chi[in=u: S=rm=lu- \ele ]mpletite ]n frunz= de vi\=-de-vie f=cute de bunica ]ntr-un ceaun de font= de pe c`nd era fat= mare.

Vladimir DUBIN, 9 ani, LT Al. cel Bun, Rezina: Simplu de g=tit, dar ]mi plac la nebunie, pot s= le m`n`nc de trei ori pe zi – pastele cu br`nz= de oi.

Alina MARDARI, 13 ani, Ashbourne, Irlanda: Mereu sunt cu g`ndul la p`inea ]mpletit= ]n trei, coapt= de bunica, ]i spunea – p`ine de la iepure. }mi mai place zeama ca acas= [i m`m=liga cu br`nz= pe care mama le preg=te[te ]n Irlanda.

Alina CONDRATE, 13 ani, LT M. Berezovschi, Chi[in=u: Zeam= din g=in= de cas=, cu t=i\ei [i bor[ acru. Cu mult p=trunjel [i leu[tean proasp=t.

Pentru NOI — Iuliana BUNU

POFT+ BUN+!Valerie TUDOR

NOI, noiembrie 201912

calea spre Olimp

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH, master ]n filologie

VENI, VIDI, VICI SOL LUCET OMNIBUSP e c`[tig=torii concursului ]i a[teapt= urm=-

toarele premii: Locul ]nt`i – un premiu: Enciclopedia Localit=-

\ile Republicii Moldova, 15 volume (donator: Fun-da\ia Draghi[tea [i revista NOI);

Locul doi – dou= premii: Republica Moldova – Patrimonial (Editura Princeps);

Locul trei – patru premii: Albumul de familie al Parteneriatului Estic (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova).Institutul de Filologie Rom`n= B.-P. Hasdeu (Minis-terul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii) va oferi fiec=rui c`[tig=tor un set de carte cu tematic= de limb= [i literatur= rom`n=.

Revista NOI va acorda c`te o diplom= tuturor ]nving=torilor.

V= dorim inspira\ie [i succes!

ETAPA a II-a

I. Scrie pluralul urm=toarelor substantive: cap-puccino, avocado, apendice, administratoare, ma-ree, espresso, grizzly, tiramisu, papaia, portavoce. Plaseaz= ]n c`te un enun\ ambele forme.

II. Corecteaz= gre[elile, propune alte 2-3 formul=ri specifice limbajului cult: a. P=cat c= nai ob\inut premiul; b. Povestirea ta e ridicol=; c. Iar ai dato ]n bar= la mate; d. Gafe care le facem; e. O [tiam ca [i profesoara mea de limba rom`n=.

III. Argumenteaz= rolul liinilor de pauz= ]n frag-mentul urm=tor:Cu sufletu-mi ce totul r`vne[te s= absoarb=,S= m= ]nal\ — s=lbatic, statornic curcubeu —}n setea-mi de lumin=,Cu cre[tetul ]n nouri,Ca voi,Du[mani [i prieteni,Mun\ii mei! (Mun\ii, Aron Cotru[)

IV. Redacteaz= un microeseu de 5-8 r`nduri ]n care s= te referi la rolul comunic=rii eficiente ]n via\a unui copil, adolescent, adult, pornind de la colegii, prietenii, p=rin\ii t=i.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

P e c`[tig=tori ]i a[teapt= urm=toarele premii:

Locul I – 500 de lei; Locul II – dou= premii a c`te 450 de lei fiecare;Locul III – trei premii a c`te 400 de lei fiecare.

De asemenea, c`[tig=torilor li se va oferi literatur= cu tematic= ecologic=. Altor cinci participan\i li se va oferi premii de ]ncurajare – literatur= cu tematic= ecologic=.

Tuturor c`[tig=torilor li se va acorda diploma re-vistei NOI.

ETAPA a II-a

1. De ce speciile de sfr`ncioc fixeaz= ]n spinii arbu[tilor insecte sau mamifere mici?

2. Care sunt factorii care duc la c=derea frunze-lor la arbori?

3. Exist= habitate unde toate plantele sunt rela-tiv mici (mai mici dec`t plantele din aceea[i specie sau din alte specii ]nrudite din alte habitate). Care sunt aceste habitate [i prin ce se explic= o astfel de caracteristic= a plantelor ]n fiecare caz?

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

ˇ

2019, noiembrie NOI

L a sf`r[itul lui ianuarie curent mi-a telefonat arhimandritul Spiridon, egumenul M=n=stirii

Adormirea Maicii Domnului de la H`rbov=\: Veni\i la noi, ]n pinii din fa\a magazinului bisericesc a po-posit un stol de cincisprezece bufni\e... Nu ne-am l=sat mult a[tepta\i. La fa\a locului ]ns= am r=mas dezam=gi\i – nici urm= de bufni\= – eram siguri c= [i-au mutat locul. }n scurt timp, ]n coro-ana deas= a unui pin, [oferul redac- \iei, Sergiu Frunz=, care e [i un v`n=tor iscusit [i c=ruia nu-i scap= din vedere nicio vietate, a observat prima pas=re. Pe r`nd, dup= c=ut=ri ]ndelungate, le-am descoperit pe toate. E ciuful-de-p=dure.

Din volumul P=s=ri (Seria Lumea animal= a Moldovei), Editura {tiin\a, 2006, afl=m c= ciuful-de-p=dure este un r=pitor de noapte, cu lungimea de 36-38 de centimetri, cu anvergura (]ntinderea aripelor) aproape de un metru; se hr=ne[te cu [oareci, [obolani, p=s=ri mici, c`rti\e, veveri\e, lilieci, – nou=zeci la sut= din prad= fiind totu[i roz=toare mici; prim=vara depun ponta din 4-5 [i, mai rar, din 7-9 ou=; aceast= pas=re e r=sp`ndit= ]n Europa, Asia de Nord, America de Nord [i Africa.

}n perioada rece a anului, aceste p=s=ri ][i g=sesc ad=post la noi, sus\ine p=rintele Spiri-don. Ne bucur= faptul c= Dumnezeu le-a trimis anume aici. Nimeni nu le deranjeaz=, nici b=t=ile clopotelor, sim\indu-se mereu ]n siguran\=. Sunt frumoase, noaptea se aude cum comunic=: U-u-u... Ziua se mascheaz= bine ]n coroana pinilor, iar pe amurgite [i noaptea, ies la v`n=toare. }n timpul zborului nu se aude f`lf`itul aripilor, fapt care le face s= v`neze u[or prada; ele r=m`n aproape ne-observate [i ]n zbor at`t de pelerini, c`t [i de c=lug=ri...

Arhimandritul Damaschin, p=rinte la aceea[i m=n=stire, ne-a dezv=luit [i alte lucruri curioase despre oaspe\ii nocturni. Ciufii ierneaz= de mai mul\i ani ]n curtea loca[ului sf`nt. De regul=, sosesc la sf`r[itul lui octombrie, ]nceputul lui noiembrie [i p=r=sesc teritoriul ]n primile zile ale lui martie. Cl=direa cu dou= nivele a m=n=stirii, ]n care c`ndva se aflau chilii (monahii sper=, odat= [i

13

totul e o minune

OASPE|I DE IARN+

Continuare ]n pag. 24

odat=, s-o readuc= la via\=), este folosit= ca depozit pentru gr`ne, f`n, paie... Acum cinci-[ase ani, aici se ]nmul\iser= amarnic roz=toarele, ]n primul r`nd, [oarecii. }n acel sf`r[it de toamn= sosise la iernat

un num=r impun=tor de ciufi-de-p=dure – peste treizeci. Prim=vara, c`nd ciufii s-au retras la casele lor, ob[tea loca[ului a r=suflat u[urat= – roz=toarele parc= au fost duse cu apa. Noaptea, sub pinii unde-[i g=sesc ad=post ciufii, se adun= regulat o familie de feline domestice ]n a[teptare de a se hr=ni „gratis” cu prada care mai cade din ciocul r=pitoarelor sau m=car cu inglu-viile din ea.

Odat=, ]n iu-nie, pe amur-gite, un c=lug=r a observat cum un ciuf [i-a luat zborul din scor-bura unui m=r de pe teritoriul m=n=stirii. Apropiindu-se, a descoperit ]n=untru trei sau patru pui[ori. Se vede c= o pereche din v`n=torii nocturni, din anumite motive, n-a dorit s= se despart= de acest loca[.

Profesorul Andrei Munteanu, doctor ]n biolo-gie, completeaz= subiectul abordat de revist=:

ODIHNA DE ZI

CIUFUL-DE-P+DURE LA V~N+TOARE

NOI, noiembrie 201914

nimic altceva

CRED }N EDUCA|IA ALIMENTAR+!

S -a n=scut pe 14 mai 1981, ]n Chi[in=u. A studiat la

{coala Nr. 35 [i la Colegiul Financiar-Bancar din Chi[in=u (1996-2001). Este licen\iat= la Facultatea de Finan\e a Aca-demiei de Studii Economice din Moldova (2015). De\ine cer-tificat de antrenor de fitness-aerobic [i tehnician nutri\io-nist la ABC Fitness School Romania (2018). Actualmente studiaz= Nutri\ia [i Dietetica ]n cadrul programului de licen\= [i master la Universitatea de Medicin=, Farmacie, {tiin\e [i Tehnologie, T`rgu-Mure[. Are o experien\= de 15 ani ]n dome-niul financiar-bancar, iar de 5 ani este nutri\ionist.

— }n ce circumstan\e V-a\i descoperit pasiunea pentru nutri\ie?

— La ]nceput a fost sportul [i dorin\a de suple\e (]n special dup= na[terea copiilor). Il practicam ca un simplu amator, dup= care am devenit antrenoare, ulterior am ]n\eles c= pentru o via\= de calitate sportul se va combina cu nutri\ia. A[a a pornit marea aventur= de a studia la modul cel mai serios nutri\ia uman=, clinic= [i comunitar=.

— Ce tradi\ii culinare V-au marcat copil=ria? Din perspectiva actual=, de nutri\ionist, cum au contribuit acestea la a V= conduce spre o alimenta- \ie echilibrat=?

— Ca ]n orice familie, se g=tea gustos (mai pu\in nutritiv), o combina\ie de bucate tradi\ionale moldovene[ti [i produse rapide, mai pu\in s=n=toase.

— Ce amintiri frumoase din copil=rie v= st=ruie ]n memorie?

— }mi amintesc dimine\ile de duminic= c`nd ne trezeam de la aroma cl=titelor f=cute de mama. De[i cel mai mare sus\in=tor al deliciilor a fost [i este tata: destul de des obi[nuia s= ne r=sfe\e cu ecleruri ]n cafenelele din centrul Chi[in=ului sau s= vin= de la munc= cu pungi pline de ciocolat=.

— Cum au fost anii de [coal=, ce obiecte [i profesori V-au marcat?

— }ntotdeauna mi-a pl=cut s= ]nv=\. }n vacan\=, prin luna iulie deja mi se f=cea dor de [coal=. Am observat c= m= cople[e[te ]ntruna o curiozitate, parc= ]nn=scut=. Cred c= pot dezvolta mii de pasiuni prin cunoa[tere [i dorin\a de a fi util=. Cea mai drag= ]mi este nutri\ia. Am descoperit aceast= [tiin\= la 33 ani, iar acum la 38 ani simt o mare binecuv`ntare s= o studiez la cel mai profund nivel.

— V= mai aminti\i de prima dragoste?

— De c`nd m= [tiu sunt ]ndr=gostit=. Dac= v= referi\i la dragostea fa\= de un b=iat, cred c= a fost prin clasa a VIII-a. T`n=rul se numea Sergiu C=runtu [i cred c= nici p`n= ]n ziua de azi nu [tie c`t ]l admiram. Nu am ]ndr=znit niciodat= s= ]i spun, am fost cam timid= de felul meu. E o frumoas= amintire care mi-a permis s= cred c= iubirea nu trebuie neap=rat s-o strigi sau s-o demonstrezi. O po\i pur [i simplu p=stra ]n suflet, bucur`ndu-te c= iube[ti.

— C`t de s=n=tos s-au hr=nit bunicii no[tri ]n compara\ie cu genera\ia actual=? Care ar fi deosebirile cele mai evidente?

— Bunicii s-au hr=nit diferit. N-a[ vrea s= fac compara\ii, pentru c= oamenii din toate timpurile au fost diferi\i. C`nd au fost lipsi\i de hran=, au dus foame, c`nd au avut gospod=rii prospere, au abuzat. Din instinctul de supravie\uire totu[i s-a distorsionat rela\ia cu m`ncarea, de altfel nu-mi explic obiceiul de a m`nca totul din farfurie (inclusiv de la copii) sau de a s=rb=tori cu m`ncare [i b=utur= mult=, de a consuma haotic unele alimente mai dificitare, de a pedepsi sau oferi recompense etc. Un lucru este clar totu[i: nu erau at`tea alimente procesate, hidrogenate, modificate genetic.

— }n ce propor\ie o alimenta\ie corect= [i echilibrat= contribuie la starea de bine [i la men\inerea s=n=t=\ii unei persoane? }n ce rela- \ie a\i fost de-a lungul timpului cu m`ncarea?

— Nu [tiu s= existe undeva o statistic= despre acest gen de propor\ii. Un om nu poate fi privit doar din perspectiva nutri\iei, conteaz= la fel de mult c`t de calitativ ii este somnul, c`t= mi[care face, cum ][i controleaz= emo\iile etc. P`n= la 33 ani am avut o alimenta\ie incon[tient=: m`ncam de pl=cere, m= recompensam / biciuiam cu dulciuri, mesele nu aveau o logic= sau un sens.

— Profesia de nutri\ionist este foarte actual=. Ce calit=\i/studii e dezirabil s= posede o persoan= pentru a deveni un bun nutri\ionist?

— Calitatea de a fi uman, empatic, curios, cu o dorin\= mare de a ajuta al\i oameni, obligatoriu s= de\in= studii recunoscute ]n domeniu, de dorit ]n medicin=. }n aceste timpuri, pseudo[tiin\a ne este promovat= drept „alimenta\ie s=n=toas=”. Un nutri- \ionist trebuie s= cunoasc= latura psihologic= uman=,

DE VORB+ CU VICTORIA URSU, NUTRI|IONIST, FONDATOAREA CENTRULUI DE NUTRI|IE THEIA

Fotografie din arhiva personal=

2019, noiembrie NOI 15

s= poat= face tabloul psihic ca s= direc\ioneze oamenii la psiholog, terapeut, al\i speciali[ti dac= e cazul. Rolul unui nutri\ionist este s=-i ajute pe oameni s=-[i formeze o rela\ie echilibrat= cu m`ncarea. Via\a oamenilor trebuie s= fie mai bun= dup= o [edin\= la nutri\ionist.

Pentru asta e nevoie s= cunoasc= fiziologia [i anatomia uman=, s= g=seasc= [i s= ]ncorporeze ]n diete/ planuri alimentare – re\ete delicioase din gastronomia modern=, s= [tie exact de ce are nevoie omul, s= plieze pe necesit=\ile lui, cunosc`ndu-i istoricul medical, bagajul genetic, efortul fizic depus, preferin\ele sau sl=biciunile alimentare, mediul ]n care locuie[te [i alte particularit=\i ale vie\ii lui.

— Cum arat= o zi din via\a Dvs.?— Diferit. Nu am niciodat= un program exact, de[i

totul e planificat cu o s=pt=m`n= ]nainte. Timpul se ]mparte ]ntre universitate, job, familie [i micile pl=ceri. }n weekend ]mi place s= scriu pentru reviste, paginile mele de pe re\ele de socializare, s= testez re\ete noi, uneori s= nu fac nimic.

— Care sunt cele mai frecvente mituri [i convingeri limitative despre nutri\ie din practica Dvs.?

— Servirea mesei p`n= la 18.00; o alimenta\ie s=n=toas= este f=r= gust, procesul de sl=bit se rezum= la kg pierdute pe c`ntar etc.

— Ce crede\i despre alimenta\ia din institu\iile de ]nv=\=m`nt de la noi? Dac= a\i avea posibilitate s= interveni\i, ce a\i modifica ]n prim= instan\=? Dar despre gust=rile copiilor din pauze (procurate din chio[curi)?

— Consider c= nu se face nimic ]n direc\ia cre[terii culturii alimentare a \=rii. Dac-ar fi dup= mine, a[ l=sa ]n gherete, bufeturi [i chio[curi doar ap=, ceai [i c`teva gust=ri „curate” pentru copii. A[ introduce disciplina „Educa\ia alimentar=” ]n [coli (]n niciun caz predat= de c=tre profesori ce nu au tangen\= cu nutri\ia), a[ ]mbun=t=\i meniurile din gr=dini\e etc.

— Ce \ar= ar putea s= ne ofere un exemplu demn de urmat la acest capitol?

— Finlanda. E o \ar= cu bune tradi\ii, care demult a implementat conceptul de educa\ie alimentar= ]n fiecare institu\ie de ]nv=\=m`nt.

— Cum s-a schimbat percep\ia asupra alimenta- \iei ]n institu\iile unde a\i demarat proiecte [i a\i elaborat meniuri noi?

— Au fost multe ini\iative, majoritatea ]n institu\ii pre[colare, unde am elaborat meniuri. }n [coli am f=cut c`teva seminare. Dar e nevoie [i de mult= voin\= pentru rezultate vizibile.

— Cititorii no[tri care locuiesc ]n mediul rural pot avea acces la programele de nutri\ie [i educa\ie alimentar= pe care le propune\i ]n cadrul centrului de nutri\ie?

— Da, desigur. Scriu pentru 2 reviste autohtone, pe pagina de Facebook [i Instagram, duc cursuri de nutri\ie la distan\=, particip ]n diverse evenimente ]n calitate de speaker, apari\ii TV.

— C`nd [i cum au ap=rut Cartea de re\ete pentru elevi [i Jurnalul de nutri\ie [i ce impact au avut/au?

— Totul a ]nceput de la ideea de a edita c=r\i de re\ete pentru copiii mei. S= fie u[or de g=tit, din ingrediente simple [i nutritive. Prima carte de exemplu, m-a ajutat s-o determin pe fiica mea, Andreea (13 ani) s=-[i preg=teasc= singur= mesele zilnice. Jurnalul de nutri\ie are 478 de pagini, multe color (pentru o lectur= mai pl=cut=), tabele de eviden\= a greut=\ii, liste de cump=r=turi, glosar de nutri\ie, kilocalorii [i indicatori nutri\ionali, motiva\ii s=pt=m`nale [i multe altele.

— }n cei cinci ani de educa\ie alimentar=, care sunt realiz=rile Dvs. de suflet [i care au fost cele mai mari provoc=ri?

— Cea mai impresionant= realizare este faptul c=, gra\ie schimb=rii modului de alimenta\ie, patru cupluri ce nu puteau avea mul\i ani copiii au dat na[tere pruncilor (o feti\= chiar ]mi poart= numele). }n ce prive[te provoc=rile, au fost multe, ]n special, am lucrat cu fricile mele care m= influen\au de foarte multe ori s= renun\.

— Ce recomand=ri ]n alimenta\ia zilnic= ave\i pentru sezonul rece?

— Vom trece treptat c=tre alimentele g=tite, cum ar fi legumele coapte, grill sau ]n=bu[ite. Ne vom conduce de principiul consumului de produse sezoniere. Vom ad=uga cu ]ncredere cerealele, mai des lichide calde.

— Povesti\i-ne despre familia Dvs. Pe ce valori V= educa\i fiicele?

— Am dou= fiice, de 8 [i 13 ani. Valorile: punem accent pe educa\ie, pe cre[terea motiva\iei de a ]nv=\a lucruri utile, pe deschidere [i onestitate, curiozitate, pe faptul c= puterea e ]n noi, iar energia [i iubirea e de la Dumnezeu.

— Care este alimentul/ m`ncarea Dvs. preferat=? — Nu am alimente preferate sau nepreferate (ah

da, ceapa fiart= din zeam=). Mai degrab= ]mi place s= descop=r diversitatea la un singur produs, elementul de hran= pe care mi-l poate oferi, combina- \iile de gusturi [i arom=.

— Ce alte pasiuni ave\i?— Cre[terea spiritual=, scrisul, sportul [i c=l=toriile. — Cine sau ce V= inspir= [i V= motiveaz=?— Oamenii, lucr=rile de art=, c=r\ile, arhitectura,

st=rile mele interioare. M= poate inspira un om al str=zii pe care l-am urm=rit ]ntr-o sta\ie de metrou, m= pot opri din mers femei gra\ioase [i b=rba\i elegan\i pe Champs-Élysées. }mi place s= privesc lumea cu ochi mari, apoi s= m= pierd ]n detalii.

— Ce mesaj le transmite\i cititorilor no[tri?— S= viseze mult, s=-[i urmeze cu dedica\ie visurile,

s= c=l=toreasc=, s= se descopere, s=-[i tr=iasc= din plin emo\iile. Via\a e o mare binecuv`ntare!

Pentru NOI — Elena LEAH

NOI, noiembrie 2019

U na dintre formulele succesului pentru un adult, dar mai ales pentru un copil, este

construirea stimei de sine. Exper\ii recomand= c`\iva pa[i pentru construirea stimei de sine:

1. Fii con[tient – p=rerile negative despre sine sunt doar g`nduri [i nu fapte, la fel [i judec=\ile din afar= nu pot fi obiective. Acel care te judec=, nu [tie nimic despre tine, iar percep\iile lui negati-ve nu sunt dec`t propriile tr=iri.

2. Cu to\ii avem o poveste despre noi ]n[ine, care ne modeleaz= percep\iile despre sine, pe care se bazeaz= imaginea de sine esen\ial=. Dac= vrem s= schimb=m acea poveste, trebuie s= ]n\ele-gem de unde a venit [i c`nd am primit mesajele pe care ni le spunem. G`ndul se poate materializa. E cazul de repetat ]n fiecare zi mesaje pozitive de genul „Sunt extraordinar!”.

3. Evita\i compara\ia [i disperarea. „Dou= lu-cruri-cheie pe care le subliniez sunt practicarea accept=rii [i ]ncetarea compara\iei cu ceilal\i”, spune psihoterapeutul Kimberly Hershenson. Compara\iile duc doar la discu\ii negative despre sine, ceea ce duce la anxietate [i stres. Sentimen-tele de valoare sc=zut= de sine pot afecta negativ s=n=tatea mintal=, precum [i alte domenii din via\a ta, cum ar fi munca, rela\iile [i s=n=tatea fizic=.

4. Avem cu to\ii punctele noastre forte [i punctele slabe. Ci-neva poate fi un muzi-cian genial, dar un buc=tar ]ngrozitor. Re-cunoa[te care-\i sunt punctele forte [i senti-mentele de ]ncredere pe care le genereaz=.

5. Renun\= zilnic la o sarcin= din lista ta de activit=\i interminabile, cu scopul exclusiv de relaxare sau de a face ceva distractiv pentru su-flet, dup= care s= urm=re[ti ce sim\i dup= aceste activit=\i.

6. C`nd reu[e[ti s= aju\i pe cineva, te va face s= te concentrezi mai pu\in pe problemele tale. Mai mult, f=c`nd lucruri cu care s= te m`ndre[ti, mai u[or ]\i vei recunoa[te valoarea, ]n special c`nd cineva le apreciaz=.

7. Iart=. Re\in`nd sentimentele de am=r=ciune, ne men\inem bloca\i ]ntr-un ciclu de negativism.

8. Aminte[te-\i c= nu e[ti ceea ce reprezint= cir-cumstan\ele. Diferen\a dintre circumstan\ele tale [i cine e[ti este esen\ial= pentru valoarea de sine. Accept=-te at`t cu p=r\ile bune, c`t [i cu cele sla-be, re\in`nd formula: „Nimeni pe P=m`nt nu e perfect!”.

O amenii de azi, ]ndep=rt`ndu-se de Dumnezeu, substituind valorile cu nonvalori, ca prin minune

au p=strat considera\ia fa\= de sfin\i. Totodat=, sfin- \enia apare ca un atribut ]nvechit, posibil numai ]n timpuri imemorabile, ]n locuri pustii, ]n mun\i [i ]n cr=p=turile p=m`ntului, departe de ispitele lumii.Astfel, m`ndria peste m=sur= [i dorin\a autoafirm=rii cu orice pre\ ][i fac loc, ]nghesuind virtu\ile [i faptele bune. Acestea sunt sus\inute [i de sistemul de ]n-v=\=m`nt, mo[tenit de la sovietici [i de mass-me-dia. S= lu=m aminte la urm=toarele substituiri subtile: dac= pe timpuri fiecare [coal= avea c`te

un preot, acum are c`te un psiholog (raportul om-Dumnezeu e substituit cu raportul om-om), iar ora de religie e ]nlocuit= cu ora de dirigen\ie sau ora de educa\ie ci-vic= (politic=, ]ndoctrinare, de ma-nipulare).}n acest talme[-balme[ instituit cu bun= [tiin\=, valorile credin\ei str=-mo[e[ti [i promotorii lor de-a lungul veacurilor – sfin\ii – apar ca o lumin= purificatoare, ]n stare s= readuc= lumea la normalitate, la sfin\enie.Exemplar ]n acest sens este Sf`ntul

Ierarh Petru Movil=, Mitropolitul Kievului, care re-comanda „tineretului nobil [i tem=tor de Dum-nezeu” (1636) ca ]nainte de somn s=-[i fac= o dare de seam= a con[tiin\ei compus= din:– mul\umiri lui Dumnezeu pentru binefacerile ofe-rite ]n timpul zilei; rug= lui Dumnezeu ca s=-l fac= con[tient de propriile p=cate; spovedania p=catelor f=cute ]n timpul zilei; rug= smerit= c=tre Domnul pentru iertarea p=catelor; promisiunea ferm= de a-[i ]ndrepta, cu mila lui Dumnezeu, via\a [i, mai ales, de a se feri de p=catele ]n care cade cel mai des [i mai u[or ]n timpul zilei.

S=-i urm=m chemarea, s= c=ut=m lumina, fie [i cu lum`narea ]n amiaz=. S= c=ut=m adev=rul. Atunci sfin\enia va ]nceta s= mai fie un apanaj al unor personaje legendare [i se va transforma ]ntr-o realitate a zilelor noastre.

PB

16

SFIN|ENIARubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

STIMA DE SINE

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXDECEMBRIE

4 INTRAREA MAICII DOMNULUI }N BISERIC+. 13 Sf. Apostol Andrei cel }nt`i Chemat.19 Sf`ntul Ierarh Nicolae.22 Z=mislirea Sfintei Fecioare de c=tre Sf`nta

Ana.25 Sf`ntul Ierarh Spiridon al Trimitundei.29 Duminica Sfin\ilor Str=mo[i dup= trup ai

Domnului.

Alexandru DIMITROV

Sf`ntul Ierarh Petru Movil=

2019, noiembrie NOI

Aco

lo,

sub

pla

pum

=,

nu e

ram

si

ngur

. Am

cup

rins

str`

ns p

erna

m

oale

[i

m-a

m s

cufu

ndat

]nt

r-o

lum

e im

agin

ar=

]n c

are-

l ave

am

ca p

riete

n pe

Pet

er P

an. N

u er

a

lum

ea d

escr

is=

]n c

arte

a lu

i Bar

-rie

, ci o

lum

e in

vent

at=

de m

ine,

]n

car

e eu

[i

Pete

r Pa

n er

am

prie

-teni

[i l

ocui

am ]m

preu

n= la

ca

nton

ul n

ostr

u si

lvic

. }n

truc

`t

el n

u a

vea

pe

nim

eni,

iar

eu

era

m s

ing

ur [

i-mi

dor

eam

un

fra

te, m

am

a M

art

a [

i ta

ta F

ilip

au

]nd

uple

cat-o

pe

ma

ma

Iul

i-a

na s

=-l

ad

opte

. A[a

dev

enis

e Pe

ter

Pan

fra

tele

meu

ad

optiv

. }n

d

ecur

sul

mul

tor

zile

[i

no

p\i,

de-

a l

ung

ul m

ai

mul

tor

ani

, a

m t

r=it

]n a

cea

st=

lum

e im

ag

ina

r= a

pri

eten

iei c

u Pe

ter

Pan.

}n a

cest

e re

veri

i se

succ

e-d

au

fren

etic

loc

uri

[i a

notim

-pu

ri.

Col

inda

m ]

mpr

eun=

toa

te

c=r=

rile

ascu

nse

ale

mun

\ilor

, ne

pier

deam

]n in

ima

p=du

rii p

`n=

no

apte

a t`

rziu

, st

recu

r`nd

u-ne

pr

in

desi

[uril

e de

br

azi

cu

v`rf

urile

lum

inat

e de

lun

=. V

e-

nea

m a

cas=

ves

eli [

i fl=

m`

nzi,

cu h

ain

ele

alb

e d

e vi

scol

sa

u sc

=ld

a\i

de

ploi

le

cald

e d

e va

r=. N

op\il

e di

scut

am ]n

[oa

pt=,

or

e ]n

[i

r, ia

r al

teor

i pr

ivea

m

t=cu

\i pr

in g

eam

cum

cad

ste

lele

. C

u el

put

eam

vor

bi d

espr

e or

ice,

ch

iar

[i d

espr

e lu

crur

ile p

e ca

re

nu i

le p

utea

m s

pune

nic

i m=c

ar

mam

ei

Mar

ta

ori

m=m

uc=i

M

arfin

a. D

espr

e ac

este

sub

iect

e m

ai

delic

ate

]mi

pl=c

ea

s=

disc

ut=m

cel

mai

tar

e. S

t=te

am

d

eseo

ri s

ing

ur ]

n vr

eun

loc

re-

tra

s [i

vis

am

ast

fel,

cu o

chii

larg

des

chi[

i, d

ar

cel

ma

i re

al

sim

\ea

m

ace

ste

tr=

iri

c`nd

er

am

]n

pat,

cu l

umin

a s

tins=

. A

tunc

i tot

ul ]m

i ap=

rea

at`

t de

veri

dic

, ]n

c`t

pute

am

s=

jur

c=

e ce

va a

dev

=ra

t.„D

eci a

[a a

rat=

pri

eten

ia!”

P

entr

u p

rim

a d

at=

am

]n

- \e

les

ast

a ]

n n

oap

tea

ace

ea.

Str

`n

sei m

ai c

u p

uter

e p

lap

u-m

a, n

etez

ind

u-m

i de

ea o

bra

-jii

]nl=

crim

a\i

. Pet

er P

an

a fo

st

pri

mul

meu

pri

eten

. {

i p

rim

a

mea

ma

re ta

in=

...

1 /

8 /

WO

LDEM

AR

(fra

gm

ent)

Ole

g SE

REB

RIA

N

Mus

afiri

i no

[tri

– m

ama

Iu

liana

cu

tata

Nic

u [i

n=

na[i

i lo

r de

cu

nuni

e,

nene

a

Boris

[i

tant

i N

aste

a, n

i[te

rud

e de

-ale

lui t

ata

Filip

, – a

u aj

uns

din

sat a

bia

pe la

nou

= se

ara.

Mam

a

Iulia

na m

i-a a

dus

de a

cas=

hai

ne

de s

=rb=

toar

e –

blug

i al

ba[t

ri [i

un

pu

love

r al

b.

Erau

no

i, „d

e fir

m=”

. M

i le

tr

ansm

ises

e va

ra

trec

ut=

Laur

a pr

in t

ata

Filip

, da

r nu

le ]m

br=c

asem

p`n

= at

unci

. Pe

la

zec

e ju

m=

tate

am

]n-

cepu

t s=

m

=

agi

t. U

rm=

rea

m

cea

sul

de

pere

te,

num

=r`

nd m

i-nu

tele

r=m

ase

. Voi

am

s=

sim

t, s=

]n

\ele

g, c

um t

rece

anu

l ve

chi

[i

cum

vin

e ce

l no

u. C

u c`

teva

mi-

nute

]nai

nte

de s

chim

bare

a an

ilor,

disc

u\iil

e ]n

ceta

r= [

i to

at=

lum

ea

][i a

\inti

priv

irea

spre

tele

vizo

r. V

or-

bea

Brej

nev.

C`

nd [

i-a

ter

min

at

dis

curs

ul,

din

a

nul

vech

i m

ai

r=m

`ne

a d

oar

un m

inut

. A

cul

cea

sulu

i d

e la

tel

eviz

or p

ocne

a

saca

da

t [i

im

pa

sib

il. T

ata

Fili

p \in

ea ]

n m

`in

i st

icla

de

[am

-

pa

nie

„Nov

`i

Sve

t” g

ata

pen

tru

a

o d

esch

ide.

Z

ece

secu

nde.

.. To

\i se

rid

icar

= [i

au

]nce

put

s=

num

ere:

„no

u=, o

pt, [

apte

… u

na!”

A

nul

1976

se

tope

a di

sp=r

`nd

]n

cadr

anul

mar

e al

oro

logi

ului

de

la

Kre

mlin

, ia

r 19

77 \

`[ne

a vi

guro

s pe

ste

el. S

ticla

de

[am

pani

e po

cni

]n m

`ini

le lu

i tat

a Fi

lip.

— M

ul\i

ani

, mul

\i a

ni! s

trig

au

to\i.

Ma

ma

Ma

rta

m-a

cup

rins

[i

m-a

s=

ruta

t: —

Mul

\i a

ni, W

old

ema

r! E

un

an

impo

rta

nt p

entr

u tin

e. S

= f

ie

un ]n

cepu

t bun

]n v

ia\=

!Pr

ivii

pe

furi

[ su

b

bra

d,

la

Mo[

Cr=

ciun

, ca

[i

cum

voi

am

s=

-i a

min

tesc

des

pre

rug

=m

inte

a

mea

. }n

tre

timp

to\i

][i

cioc

nea

u pa

hare

le c

u [a

mpa

nie

[i s

e fe

-lic

itau.

Chi

ar

[i m

am

a I

ulia

na

p=re

a

]mp=

cat=

[i

m

ul\u

mit=

. C

iocn

i [i

ea

un

paha

r cu

ta

ta

Nic

u.

Tata

Fili

p m

= pr

ivi [

treng

=re[

te

[i-m

i zis

e:

Scr

iitor

ul,

isto

ricu

l, p

olit

olog

ul [

i d

iplo

ma

tul

Ole

g

Ser

ebri

an

(n.

1969

) es

te l

icen

\ia

t ]n

iso

rie

[i d

rep

t a

l U

nive

rsit

=\i

i Ped

ag

ogic

e d

e S

tat

din

Chi

[in=

u (1

992)

, m

ag

istr

u ]n

rel

a\i

i in

tern

a\i

ona

le a

l In

stit

utul

ui E

uro-

pea

n d

in N

isa

(199

3), d

octo

r ]n

[ti

in\e

poi

litic

e (1

998)

.}n

201

0–20

15 a

fost

Am

basa

dor a

l Rep

ublic

ii M

oldo

va

]n F

ran\

a [i

pe

l`ng

= U

NES

CO

, ia

r di

n 20

15 e

ste

Am

-ba

sado

rul R

epub

licii

Mol

dova

]n G

erm

ania

. Mem

bru

al

Uni

unii

Scri

itori

lor

din

Rep

ublic

a M

oldo

va.

Vol

ume:

C`n

tecu

l m

=rii

(201

1),

pre

miu

l sp

ecia

l a

l U

niun

ii S

criit

orilo

r; W

olde

mar

(201

9).

NOI, noiembrie 2019

2 /7 /

— Ia

vezi acolo, ]n spa

tele lui M

o[ Cr=

ciun, da

c= nu e ceva

pentru cei ca

re ]ncep anul =

sta

[coala

. Introd

ucerea

nu m

i-a

prea

pl=cut, d

ar a

m m

ers repede s=

v=

d. }n spa

tele figurii d

e plastic

a lui M

o[ Cr=

ciun st=tea

o cutie m

are d

e carton. O

deschisei [i

sim\ii cum

mi se lum

ineaz=

ochii:—

Glob

ul!!!E

ra exa

ct globul a

cela geo-

grafic pe ca

re-l vedea

m d

e at`

tea

ori ]n vitrin=, c`

nd trecea

m pe

al=

turi de lib

r=ria

de l`

ng=

con-siliul or=

[enesc. Ori de c`te ori

intram pe acolo, m

= opream [i m

=

uitam la el. O

da

t= v`

nz=toa

rea

mi-a

perm

is s=

pun

m`

na

pe d

`nsul [i chia

r s=-l rotesc, d

ar,

cu sigura

n\=, era

un lucru scump

[i nici nu i-am

spus ma

mei M

arta

ori lui ta

ta Filip c=

vreau un a

[a

glob

. {tia

m c=

nu au b

ani...B

u-nicii m

ei avea

u un apa

rtam

ent ]nc=

p=tor ]n plin centrul C

ern=u-

\ilor, da

r nu prea a

veau b

ani.

Auzea

m a

sta foa

rte des [i nu-m

i putea

m explica

: de ce ta

ta Filip,

av`

nd o rela

\ie at`

t de b

un= ]n

Cer,

ducea

consta

nt lipsa

b

a-

nilor?! N

enea B

oris [i tanti N

astea

m

i-au d

at un b

loc de d

esen [i tocm

ai

5 rub

le. M

am

a

Ma

rta

mi-a

f=cut ca

dou o ca

rte despre

un b=

ie\el pe nume Peter Pa

n. Ta

ta

Nicu

mi-a

d

at

un ca

lei-d

oscop, iar m

am

a Iulia

na o pi-

sic= d

in ghips ]n ca

re s=-m

i ad

un b

anii. —

Se chea

m=

o pu[culi\=,m

i-a

l=m

urit ma

ma

Ma

rta.

De ce pisicu\a

se nume[te pu[-

culi\= n-a

m prea

]n\eles atunci.

}n orice caz, bani ca s= ]ncerc pro-cesul adun=rii lor m

i-a dat doar nenea Boris. M

ama Iuliana m

i-a

mai adus [i o pereche de m

=nu[i de

l`n= din

partea m

=muc=i

Marfina, care a r=m

as singur= la

canton ]n acea noapte de s=r-b=toare. M

i le-a ]m

pletit chiar ea

]n

schimb

ul celor

cump=

rate

anul trecut d

e ma

ma

Iuliana

, pe ca

re le-am

pierdut la

]nceputul iernii und

eva prin p=

dure. M

ama

Iuliana m

-a b=tut, bine]n\eles, [i m

i-a spus c= m=nu[i noi nu m

ai v=d iarna asta, a[a c= m

=muca

M

arfina mi-a ]m

pletit altele. Erau cam

\epoase, un pic cam m

ari [i nu aveau degete, dar...

Caleidoscopul m

i-a pl=cut tare m

ult. N-am

avut a[a ceva nicio-dat= [i i-am

fost foarte recunosc=tor lui tata N

icu pentru un cadou at`t de neobi[nuit. M

= ridicam peste

fiecare cinci minute de la m

as=, puneam

tubul de carton la ochi [i m

= uitam prin ocular la m

inunile care se petreceau acolo la cea m

ai m

ic= atingere. }l priveam din toate

p=r\ile [i nu puteam ]n\elege: cum

de un cilindru at`t de m

ic [i pu\in ar=tos poate ascunde ni[te lum

i at`t

de m

ari [i

minunate!?

Am

]ntrebat de to\i cei de la m

as= care este explica\ia, dar nim

eni nu mi-a

dat un r=spuns ca lum

ea. [...]A

m d

us din nou ca

leidoscopul

la ochi, rotind

u-l atent: „incred

i-b

il!” N

u ma

i puteam

\ine ]n fr`u

ispita d

e a g

=si r=

spuns la ]ntre-

ba

rea: ca

re-i meca

nismul ce d

=

na[tere

acestor

minuni?!

Am

a

p=sa

t ma

i cu putere tubul d

e

cine erau?

— N

u se [tie. Se pa

re c= l-a

u a

ba

ndona

t.—

Ah, cum

a[a

?...S

tinsei lumina

, l=s`

nd d

oar

ghirla

ndele

electrice. A

[a

]mi

pl=cea

ma

i mult. Fui din nou ab-

sorbit de lectur= [i nici n-am rea-

lizat cum trecuse tim

pul. Ma

ma

M

arta

, apoi ta

ta Filip, m

= ]ntre-

ba

ser= ceva

de c`

teva ori, d

ar

i-am

auzit ca

prin vis, vocile lor venind

ca

d

intr-o a

lt=

lume.

Cred

c=-m

i ziceau c=

nu e bine

s= citesc la

lumina

slab

= a

ghir-

land

elor. Cineva

din ei a

aprins

veioza [i a

bia

atunci a

m rea

li-za

t c=

a

far=

e

]ntuneric d

e-a

binelea

. Am

privit surprins ]n jur. Lum

ini\ele electrice ]mi lic=

reau

juc=u[ ]n fa

\=, ia

r eu ]l vedea

m

aievea

pe Peter Pan. A

m urca

t pe ca

napea

, cu cartea

deschis=

, ]ntorc`

ndu-m

= la

acele pa

saje

care-m

i scormoniser=

]ntr-un fel necla

r sufletul: „To\i copiii cresc m

ari ]n a

far=

de unul...”; „S

unt frum

oase stelele, d

ar nu sunt ]n

stare

s=

fac=

ceva

, ele

doa

r privesc o ve[nicie. E

o pedea

ps=

ce le-a fost d

at=

pentru ceva ce

au f=

cut ele dem

ult, at`

t de d

e-m

ult, c=

nicio

stea

nu-[i m

ai

ad

uce am

inte...”; „Era

un b=

ie\el frum

os, ]mb

r=ca

t ]n frunze aju-

rate...”; M

oartea

va fi o a

ventur=

cum nu e a

lta...”

Una din preocup=rile m

ele re-curente din tim

pul lecturii era fap-tul c= el nu avea p=rin\i, dar erau ]n cartea lui Barrie m

ai multe lu-

cruri pe care le-a[ fi r`nduit altfel, bun=oar=, a[ fi sc=pat de prezen\a

acelei pr=p=dite de W

endy, pe

care a[ fi z=rit-o cu drag undeva

prin paginile altor c=r\i. Peter Pan trebuia

s= fie

numai

prietenul m

eu... A

m a

runcat o privire plin=

de

dispre\ spre ca

rtea cu copert=

nea

gr=

cu pove[ti populare, ]n

care

personajul

principal

era,

de regul=, F=t-Frumos. El nu m

i-a

pl=cut niciodat=. {i nici Ileana

C

osânzeana lui. Personajul meu

preferat din acea carte era Zm

eul, poate pentru c= locuia [i el ]ntr-un castel, a[a cum

locuise pe vre-m

uri, c`nd era mic=, m

ama M

arta. S

au... poate doar pentru faptul c=

nu-l iubea nimeni.

— M

a, eu m

erg s=

m=

culc.M

am

a M

arta

ie[i din b

iblio-

tec= cu o revist=

]n m`

n= [i m

=

privi atent peste ochela

ri.—

Da

r e foarte d

evreme ]nc=

, W

oldem

ar! A

cu[i o s= a

[ez=m

m

asa

pentru cin=.

— A

m m

`nca

t at`

t de m

ult a

sear=

, apoi la

pr`nz. N

u mi-i

deloc foa

me. M

erg s=

m=

culc. A

m d

ormit r=

u ]n noaptea

asta

.—

Wold

ema

r, e[ti bine?

Am

da

t afirm

ativ d

in cap [i

mi-a

m str`

ns subsuoa

r= ca

rtea

despre Peter Pa

n. Ea

mi-a

pus m

`na

pe frunte, apoi s-a

aple-

cat [i m

-a privit a

tent, drept ]n

ochi. M

i-am

ferit

privirea

de

team

=

c=

mi-a

r putea

g

hici g

`nd

urile [i nu voiam

ca nim

eni pe lum

e s= le a

fle.—

Te doa

re ceva?

— N

u.—

Bine. N

oapte b

un= a

tunci!A

m ]nchis u[a

dup=

mine, m

i-a

m ]m

br=

cat reped

e pijam

aua

d

e noapte [i a

m stins lum

ina.

2019, noiembrie NOI

3 /

6 /

— N

u ne

ap=

rat.

La v

`rs

ta t

a

po\i

ave

a [

i pr

iete

ne f

eti\e

, d

ar

cel

ma

i po

triv

it e

s= a

i pr

iete

ni

b=

ie\i,

ca

[i t

ine,

cu

ace

lea

[i in

-te

rese

. —

M

ai

t`rz

iu,

c`nd

cr

e[ti

ma

re,

nu

po\i

ave

a

prie

tene

fe

te? —

Ba

da

, da

r, d

e re

gul

=, e

un

alt

fel

de

prie

teni

e. S

e nu

me[

te

dra

gos

te. {

i se

cuvi

ne s

= a

i nu-

ma

i una

.A

m d

at d

in c

ap

c= m

i-i c

lar c

e sp

une

[i

m-a

m

a[e

zat

pe

un

tab

uret

, ur

m=

rind

cu

c`t=

gri

j=

[ter

gea

ni[

te fa

rfur

ii d

in p

or\e

lan

de

Wa

llend

orf

]ng=

lben

ite

de

vrem

e, p

e ca

re l

e sc

otea

num

ai

de

zile

ma

ri.

— E

u nu

am

pri

eten

i, co

n-st

ata

sem

cu

un o

ftat s

curt

.—

O s

= a

i, nu

ma

idec

`t.

La

toa

mn=

vei

mer

ge

la [

coa

l= [

i a

colo

o s

=-\i

faci

mul

\i pr

iete

ni.

„Ah,

din

nou

ace

ast

= [

coa

l=!”

Am

lua

t d

in f

ruct

iera

de

pe

ma

s= o

ma

nda

rin=

[i

i-am

str

i- vi

t coa

ja c

u un

ghi

a. S

im\ii

]n a

er

pulb

erea

unu

i sp

ray

ulei

os [

i pl

=cu

t m

iros

itor.

Ma

nd

ari

nel

e,

ca

[i

bra

du

l sa

u

fum

ul

fo-

curi

lor

ben

ga

le,

era

u

un

ul

din

]n

sem

nel

e o

lfa

ctiv

e a

le

An

ulu

i N

ou

.—

Ma

, [t

ii, m

i s-

a s

tric

at

ca-

leid

osco

pul?

!...

Ea

m

=

priv

i cu

un

re

pro[

pr

ef=

cut:

— L

-ai

stri

cat

tu, a

dic

=. A

sta

vr

ei s

= s

pui.

Ro[

ii, a

dun

`nd

u-m

i buz

ele.

— M

a, a

colo

nu

era

nim

ic...

Ni[

te s

ticlu

\e d

oar.

Te-a

m ]n

treba

t as

ear=

de

c`te

va o

ri cu

m e

pos

ibil

ca a

cea

lum

e s=

]nca

p= ]n

cal

ei-

dosc

op [

i s=

se

schi

mbe

at`

t de

re

pede

, dar

nu

mi-a

i r=s

puns

. Ni-

men

i nu

auze

a ce

]ntre

bam

.—

E d

oar

o ilu

zie,

Wol

dem

ar.

—

Ast

a c

e ]n

sea

mn=

?—

Nu

exis

t= a

cea

lum

e fe

e-ri

c= p

e ca

re o

vez

i pri

n oc

ula

rul

cale

idos

copu

lui.

Ave

m d

oar

im-

pres

ia c

= e

a a

r fi

rea

l=. T

otul

e

un jo

c, o

com

bin

a\ie

.A

m m

edita

t c`

teva

min

ute

la

ce-m

i zis

e.

— C

um p

o\i

s= v

ezi

at`

t d

e b

ine

ceva

ca

re n

u ex

ist=

?! D

eci

[i c

eea

ce

v=d

acu

m p

oate

fi l

a

fel,

un jo

c, o

com

bin

a\ie

?M

i-a t

recu

t m

`na

pri

n p=

r,

zg`

l\`in

du-

m=

u[o

r [i

-mi s

puse

pa

rc=

]n [

ag

=:

—

Da,

po

ate.

.. }n

pr

inci

piu,

po

ate.

..C

red

ea c

=-i

o g

lum

=,

da

r eu

n-

am

lua

t-o c

hia

r a

[a...

Am

ven

it ]n

sa

lon,

m-a

m ]n

tins

pe p

odea

, l`

ng=

bra

d [

i a

m r

e-lu

at

lect

ura

. Im

agi

nile

des

cris

e ]n

ca

rte

]mi

ap=

rea

u cl

ar

[i m

=

pier

dui

repe

de

]n p

agi

nile

ei,

de-

veni

nd o

pa

rte

a p

oves

tirii.

Anu

-m

ite

pasa

je

m=

a

ting

eau

]n

mod

d

eose

bit

[i

le

reci

tea

m

pent

ru a

le ]n

\ele

ge.

Int

uia

m c

=

]n s

pate

le lo

r e

un s

ens

asc

uns,

pe

ntru

c=

b=

nuia

m d

e m

ic c

=

totu

l a

re u

n se

ns a

scun

s, a

ltul

dec

`t

cel

care

ne

apa

re l

a s

u-pr

afa

\=.

— M

a, d

ar

Pete

r Pa

n ch

iar

a

exis

tat?

—

Pos

ibil

c= a

[i

exis

tat,

]mi

r=sp

unse

de

dup

= u

[= m

am

a

Ma

rta

, ca

re s

e m

uta

se ]n

tre

timp

]n b

iblio

tec=

, un

de

era

[i

tata

Fi

lip.

— D

ar,

spu

ne-m

i, p=

rin\

ii lu

i

Am

dus

din

nou

ca

led

osco

pul

la o

chi,

roti

ndu-

l ate

nt: „

incr

edib

il!”

Ion

MO

RA

RU

NOI, noiembrie 2019

4 /5 /

carton [i a

m ]n\eles c=

se poate

sparg

e u[or. Am

ezitat u

n p

ic, cu

mp

=n

ind

lucru

rile, ap

oi cu-

riozitatea

a ]n

vins: „Fie ce-o fi,

da

r trebu

ie s= v=

d ce va

ie[i d

in el”.

C`

teva sticlu\e colora

te s-au

r=sfira

t prin a[ternutul a

lb d

e in. A

m privit ]n interior: nim

ic…„C

e mare m

i-a fost dezam=girea:

Cum

puteau aceste imagini m

i-raculoase s= apar= num

ai din c`teva cioburi de sticl=?!”

Am

stins ]ntristat lum

ina [i

m-a

m b

=g

at sub

pla

pum

=. E

ra

trecut de ora

dou=

, da

r ]n salon

s=rb

=toa

rea

era

]n toi.

Alla

Pug

aciova

c`

nta

cu p

asiune

Arlekino [...]

M-a

m trezit pe la

unsprezece, prim

ul lucru de ca

re am

da

t cu ochii fiind

resturile desfig

urate

ale ca

leidoscopului. M

= cuprin-

ser= rem

u[c=rile: ]m

i p=rea

r=u

c= a

m strica

t o a[a

frumuse\e.

Mi se f=

cuse jale [i d

e tata

Nicu.

„El nu a

re nicioda

t= b

ani, d

ar a

str`

ns ceva a

nume pentru a

cest ca

dou, ca

re cred c=

-i scump. A

vrut, s=

racul, s=

-mi fa

c= o a

[a

pl=cere d

e Anul N

ou, iar eu…

„Eh!” [...] A

m f=

cut un du[, a

poi am

m

ers la

b

uc=t=

rie. Frig

iderul

era d

oldora

de b

un=t=

\i. Mi-a

m

preg=

tit singur o ta

rtin= cu unt

[i br`

nz= d

e Ola

nda

trimis d

e nea

Tudor, a

poi ]nc= una

cu sa

lam

uscat nem

\esc, tot de la

el. C

hiar a

tunci am

observa

t c=

una d

in cutiile de cea

i india

n cu elefa

n\i veseli pe ele, primite la

fel, d

e la M

oscova, era

deschis=

. A

m profita

t de a

ceast=

nea[tep-

tat=

ocazie [i m

i-am

f=cut cu

generozita

te un ceai ta

re de m

i se oprea

]n g`

t. Ma

ma

Ma

rta

m=

servea, d

e regul=

, cu ceai

georg

ian ori a

zer, cele indiene

ori de Krasnodar, prim

ite ]n colete de la rudele noastre m

oscovite, se deschideau

doar „la

ocazii” [i

erau servite cu economie. C

`nd

a

m ie[it d

in buc=

t=rie, sta

rea

de lucruri ]n sa

lon era neschim

-b

at=

. Cineva

era la

ba

ie. „Cred

c=

e ma

ma

Ma

rta”, m

-am

g`nd

it eu. A

m revenit ]n od

aie [i a

m

luat ca

rtea d

espre Peter Pan.

Citeam

bine ]n dou= alfabete de la 5 ani, dar asta era prim

a „carte adev=rat=” pe care aveam

s-o ci-tesc de la ]nceput p`n= la cap=t. Istoria

m=

captiva

se [i ava

nsam

reped

e. Fui nevoit s=-m

i ]ntrerup lectura

doa

r pentru dejun, ca

re era

ma

i cur`nd

pr`nz, pentru c=

m

usafirii no[tri s-a

u trezit t`rziu.

To\i, except`

ndu-le

pe m

am

a

Ma

rta [i m

am

a Iulia

na, a

veau

fe\ele obosite [i ochii ro[ii.

— H

i-hi, iaca

[i Vold

ic, con-sta

t=

am

uzat

tata

N

icu, sco-

bind

u-se ]n nas.

Ma

ma

Iuliana

]mi a

runc= o

c=ut=

tur= iscod

itoare d

e la ca

re m

-au trecut sud

orile: „S=

nu-i vin=

cumva

prin minte s=

m=

ia

aca

s=!”

— A

m m

`nca

t deja

, am

zis eu. Poa

te doa

r un ceai s=

ma

i b

eau, cu o b

uc=\ic=

de tort.

Spera

m a

stfel s= pot p=

r=si

c`t m

ai reped

e c`m

pul ei vi-zua

l, da

r reac\ia

ma

mei Iulia

na

a fost ca

]ntotdea

una im

edia

t=,

explicit= [i f=

r= d

rept de a

pel:—

Sta

i aici [i m

=n`

nc= cu

oam

enii [i nu c=uta

pricini cu lum

`na

rea.

Mesenii erau m

ult mai dom

oli\i dec`t cu o sear= m

ai de vreme.

Auzeam

mai cur`nd gem

ete dec`t vorbe.

To\i, cu

excep\ia m

amei

Iuliana [i a mam

ei Marta, apre-

ciau mult m

ur=turile. Mam

a Marta

a m

ers de dou= ori la buc=t=rie s=

aduc= castrave\i mura\i [...]

Ma

ma

Iuliana

]l scrut= cu o

privire ucig=toa

re. Eu st=

team

ca

pe ace, a

[tept`nd

cu sufletul la

gur= pleca

rea oa

spe\ilor. Am

tras

cu coad

a ochiului la

ceasul d

e perete. R

e\inusem c=

tanti N

astea

voia

s= a

jung= m

ai reped

e aca

s=,

pentru c= sea

ra a

vea oa

spe\i, in-clusiv ta

ta N

icu [i ma

ma

Iuliana

. C

onstata

m

c=

era

aproa

pe d

e ora

unu. Tot atunci sim

\ii privirea

ma

mei

Iuliana

urm

=rind

u-m=

veghetor. C

um s=

nu sim\i o a

[a

c=ut=

tur=?!

{i

cu ochii

lega\i

[tiam

negre[it c`nd

se uita la

m

ine. }mi p=

rea c=

privirea ei se

mi[c=

pe [enile. Mora

lul ]mi era

d

eja la

p=m

`nt.

Din fericire, m

am

a M

arta

a re-

fuzat propunerile f=

cute de ta

nti N

astea

de a

o ajuta

la str`

ngerea

m

esei [i sp=la

tul veselei.—

Ei, cum a[a, M

arta Maxim

ov-na, a\i g=tit at`tea pentru noi [i s=

nu v= ajut m

=car la str`nsul me-

sei?! Nu se poate! N

ici nu vreau s=

aud!—

Nu

v=

face\i

griji.

Avem

toa

t= ziua

]nainte, ia

r voi trebuie

s= fa

ce\i un drum

p`n=

aca

s=.

M=

descurc eu cu Filip.

To\i s-au ridicat de la mas=,

mul\um

ind gazdelor. Pupatul, ]m-

br=\i[=rile de r=mas-bun [i ur=rile

de bine au mai durat cam

un sfert de or=. Ta

ta N

icu era cople[it d

e em

o\ii [i a sc=

pat chia

r [i c`teva

la

crimi. E

u eram

pupat d

e partea

celor ca

re r=m

`n, nu ca

re pleac=

, d

ar lucrurile ]nc=

nu p=rea

u te-m

einic hot=r`

te: [tiam

ce repede

poate

schimb

a

ma

ma

Iulia

na

ma

cazul. Ia

t=-i c=

ies to\i pe pa-

lier. Tata

Filip [i ma

ma

Ma

rta a

u cob

or`t a

far=

s=-i petrea

c=. E

u nu i-a

m ]nso\it, pentru a

evita

orice r=

sturn=ri

de

situa\ie

ori surprize nepl=

cute. Am

ie[it dis-

cret pe la b

alcon s=

urm=

resc de

acolo

scena

desp=

r\irii fina

le, r=

sufl`nd

u[ura

t d

oar

c`nd

v=

zui prin

gea

m

„Moskvici”-ul

ro[u al lui nenea

Boris urnind

u-se d

in loc: „liber!”

M-am

]ntors ]n odaia mea, st`nd

o vrem

e dus pe g`nduri cu cartea

lui James M

atthew Barrie pe bra\e,

apoi am venit la buc=t=rie. M

ama

M

arta [tergea cu un prosop de c`nep= un teanc de vesel=.

— M

a, cine sunt prietenii t=

i?—

Perla Leib

ovna, ta

nti Ana

d

in Portuga

lia, ta

nti Am

and

a d

e la

Sib

iu. Desig

ur, alt=

da

t= a

m

avut m

ulte alte prietene, d

ar nu

ma

i sunt aici. A

u fost nevoite s=

plece c`nd

s-a schim

ba

t puterea.

Unele

au

[i m

urit d

eja,

erau

b=

tr`ne.

— Ia

r c`nd

erai ca

mine, a

veai

prietene?—

Da

, bine]n\eles. Ta

nti Ana

[i ta

nti Am

and

a sunt prietenele

mele ]nc=

din copil=

rie. —

Fetele au doar prietene fete [i b=ie\ii doar prieteni b=ie\i?

2019, noiembrie NOI 21

calea spre Olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor

C ontinu= concursul de istorie. R=m`n convins= c= [i ]n continuare ve\i da dovad= de perse-

veren\=, originalitate [i cuno[tin\e profunde. C`[tig=torii vor fi desemna\i cu premii [i Diploma redac\iei.

V= doresc succes.

ETAPA a II-a1. Determin= procesul expus ]n surs= [i argu-

menteaz= prin dou= dovezi rolul personalit=\ii citate: „Spre a \ine ]n ascultare poporul, el [i-a luat ca ajutor pe Deceneu, un magician care r=t=cise mult= vreme prin Egipt, ]nv=\`nd acolo unele semne de prorocire, mul\umit= c=rora sus\inea c= t=lm=ce[te voin\a zeilor. Ba ]nc= de un timp fusese socotit [i zeu, a[a cum am ar=tat c`nd am vorbit despre Zamolxis. Ca o dovad= pentru as-cultarea ce i-o d=deau ge\ii este [i faptul c= ei s-au l=sat ]ndupleca\i s= taie vi\a-de-vie [i s= tr=iasc= f=r= vin”. (Strabon, Geographia)

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

2. Determin= ce ridicu-

lizeaz= aceast= carica-

tur=. Explic= un simbol.

3. Stabile[te procesul [i

determin= dou= consecin\e.

Argumenteaz=.

M. Oprea, Limba moldoveneasc=. Clasa a treia. Tiraspol, 1938.

Inscrip\ie Africa. (Conferin\a de la Berlin, noiembrie 1884 – februarie 1885)

abonament

REVISTA NOI — COMPETEN|+, ABILIT+|I {I EDIFICARE INTELECTUAL+

N umai un elev multilateral dezvoltat, deschis spre nout=\ile din [tiin\=, literatur= [i art=, poa-

te ob\ine rezultate remarcabile la ]nv=\=tur= [i se poate situa pe prima linie a cunoa[terii [i realiz=rii poten\ialu-lui creator.

Revista NOI vine s= v= sus\in= ]n edificarea intelectual=, cultu-ral= [i artistic=, oferindu-v= mo-dele demne de urmat [i modalit=\i de implicare.

Este o publica\ie indispensa-bil= viitorului savant, om de cul-tur=, profesor, inginer, medic, om de afaceri, scriitor, politician...

{coala cu un num=r de p`n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale, precum [i institu\ia cu un num=r mai mare de 400 de discipoli ce va perfecta peste o sut= de abonamente anuale la revista NOI, la prezentarea cotoarelor de abonamente, vor pri-

mi gratuit pentru bibliotec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionar enciclopedic (Editura Cartier), sau DEI Junior (Editura Cartier), sau Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lumea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea animal= a Mol-dovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele cinci-sprezece volume ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Draghi[tea), sau Enciclopedia de ecologie (Editura {tiin\a) — la alegere.

Revista apare lunar, f=r= numere comasate [i vacan\e. }[i ]nso\e[te cititorul at`t ]n timpul studii-lor, c`t [i ]n perioada de odihn=.

Pre\ul abonamentului pentru 2020 — 204 lei; semianual — 102 lei.

Indicele PM 31239.

NOI, noiembrie 201922

Carul-Mic

P reacurat=, te rug=m frumos,Roag=-Te ]ndat= domnului HristosS= ne d=ruiasc= ajutorul s=u{i s= ne fereasc= de tot ce e r=u! Amin!

MAICA

BUNICAC`nd v`ntul copacii ]ndoaie{i plou=, [i-i v`nt, [i ni-i fric=Fugim la bunica-n odaieNoi, dou= surori [i-o pisic=.

Acolo-i c=ldu\ [i-i t=cere.Divanul b=tr`n dintre u[i,Cu vechile lui l=icere,Ne-a[teapt= cu c=r\i [i p=pu[i.

Bunica ne iese-nainteCu z`mbetul cald de bunic=:– Hei, care mi-a fost mai cuminte,Feti\ele, ori tu, pisic=?

D e-a lungul timpului au fost atestate mai multe cazuri c`nd a plouat cu „s`nge”, cu „lapte”, cu

„insecte” sau cu altceva. }n 1608, ]n provincia francez= Provence, oamenii erau ]ngrozi\i s= vad= stropii ro[ii care c=deau din cer. }n 1810, o alt= ploaie cu „s`nge” a trecut prin Fran\a [i Germania. }n secolul al XIX-lea acest fenomen a fost ]nregistrat de 25 de ori numai ]n Europa de Vest. Ploile cu „s`nge” au fost frecvente [i ]n secolul urm=tor. S-a stabilit c= aceast= culoare se datoreaz= oxidului de plumb, de culoare ro[ie-porto-calie, m`nat la distan\e mari de v`nturile puternice. Stropii de lapte au ]n componen\a lor cret= sau lut alb. Tot ac\iunii v`ntului se datoreaz= ploile cu „raci” (Danemarca), cu „scrumbii” (Norvegia, Sco\ia), cu „portocale” (Italia), cu „gr`u” (adus pe litoralul spa-niol din Maroc) etc.

E lefan\ii sunt unicele mamifere care nu pot s=ri. Curios e faptul c= nimeni nu a reu[it deocam-

dat= s= ]mbl`nzeasc= un elefant african, precum [i faptul c= elefantul e singurul animal care are patru genunchi. De asemenea, elefantul asiatic ]nregis-treaz= cea mai lung= perioad= de gesta\ie, de 608 zile, sau peste 20 de luni.

M as= rotund= sau mas= verde. }n literatura cavalereasc= a Evului Mediu timpuriu, de o

mare popularitate se bucura seria de romane des-pre regele Arthur [i cavalerii Mesei Rotunde. }n unul dintre aceste romane, un magician pe nume Merlin ]i sugereaz= conduc=torului bri\ilor Uther (tat=l lui Arthur) ideea de a crea ordinul de cavaleri ai Mesei Rotunde. La petrecerile rege[ti, cavalerii acestui or-din trebuia s= stea la o mas= rotund=, pentru a evita certurile cu privire la locurile mai bune sau mai rele [i, astfel, to\i cavalerii se sim\eau egali. La reuniunile interna\ionale, necesitatea mesei ro-tunde a fost determinat= de ceremonialul diploma-tic, care trebuie s= sublinieze egalitatea ]n drepturi a p=r\ilor. Prin extindere, expresia este aplicat= pentru orice schimb de p=reri, ]n care participan\ii, nep=rtinitor [i cu r=bdare, iau cuno[tin\= de punc- tul de vedere al celor prezen\i.

PLOI NEOBI{NUITE

Otilia CAZIMIR

2019, noiembrie NOI

A lice: Acolo de unde vin,

oamenii ]nva\= lucruri care

nu sunt bune pentru a fi ]n stare s=

fac= lucruri bune.

P=l=rierul nebun: }n |ara

Minunilor, noi mergem numai ]n

cerc, a[a c= ajungem ]ntotdeuna

acolo de unde am plecat. Vrei s=

]mi explici mai mult?.

Alice: Ei bine, adul\ii ne spun

s= descoperim ce lucruri facem

gre[it [i s= nu le mai facem apoi

niciodat=.

P=l=rierul nebun: Asta-i ciudat!

Adic=, pentru a afla ceva despre

un lucru, trebuie s= ]nve\i despre

el. {i dup= ce ]nve\i despre el, ar

trebui s= te pricepi mai bine la el.

De ce ar trebui sa devii mai bun la

un lucru pe care s= nu ]l mai faci

dup= aceea? Dar, te rog, con-

tinu=.

Alice: Nimeni nu ne spune s=

]nv=\=m lucrurile bune pe care

trebuie s= le facem. Trebuie s= ]nv=\=m numai

din lucrurile rele. Ni se d= voie totu[i s= ]nv=\=m

lucrurile bune f=cute de al\i oameni. Iar uneori ni

se spune s= ]i imit=m.

P=l=rierul nebun: Hei, dar =sta-i copiat!.

Alice: Ai perfect= dreptate, domnule P=l=rier. Tr=iesc

]ntr-o lume de-a-ndoaselea. Se pare c= trebuie s= fac

mai ]nt`i ni[te lucruri gre[ite pentru a ]nv=\a s= nu le

mai fac. Iar apoi, nemaif=c`nd ceea ce nu ar trebui

s= fac, poate c= voi face ceva bun. Dar, mai cur`nd,

ar trebui s= fac ceva bun de la ]nceput, nu-i a[a?

23

Rubric= ]ngrijit= de Elena LEAH

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

(fragment din Alice ]n |ara Minunilor)

Lewis KAROLL

O LEC|IE DE VIA|+ DE LA P+L+RIERUL NEBUN

NOI, noiembrie 201924

totul e o minune

Urmare din pag. 13

Ciuful-de-p=dure populeaz= p=durile, livezile b=tr`ne, perdelele forestiere, parcurile p=r=ginite, iar ]n perioada rece a anului se mut= ]n colonii de trei, [ase sau opt perechi ]n c=utarea hranei ]n cur\ile caselor sau ale altor cl=diri, de regul=, abandonate, acolo unde este concentrat= hrana. Ciuful-de-p=dure, ca [i alte specii de bufni\e, iese la v`n=toare pe amurgite sau noaptea. Ziua pen-tru el este faz= de repaus, mai ales pe timp de iarn=, fiindc= ]l orbe[te lumina, pe care nu o poate suporta [i care ]l lipse[te totodat= de clari-tate – nu ]n zadar se spune „orb ca o bufni\=”. Zborul lui este ondulat – la r=pitorii de noapte nu se aude f`lf`itul aripilor, fiindc= structura pena-jelor e mai moale ca la alte p=s=ri [i zgomotul vibra\iei e ]nghi\it de penaj. Ciuful-de-p=dure se ]mperecheaz= ]n lunile februarie-martie, ca, odat= cu dispari\ia gerului, s= se ]ntoarc= la locul de trai, ad=postindu-se ]n cuiburi de cioar=, de corb, de co\ofan=.

La unele popoare bufni\a simbolizeaz= triste- \ea, ]ntunericul, singur=tatea [i melancolia, la altele – ferocitatea [i nefastul; este ocrotitor noc-turn; vestitor al mor\ii, for\= [i energie, iste\ime [i generozitate, obiect de cult... Bufni\a e simbolul ]n\elepciunii [i mai este numit= pas=rea Atenei – Zei\a }n\elepciunii la greci – probabil, pentru fap-tul c= pe timpuri ]n Atena erau foarte multe bufni\e.

Anul ]mprejur, ]n hogeacurile fostei chilii a m=n=stirii, poate fi observat un alt r=pitor noc-turn, ceva mai mic ca ciuful-de-p=dure – cucu-veaua. {tia\i c= Societatea Ornitologic= Rom`n= a desemnat cucuveaua pas=rea anului 2019?

Valerie VOLONTIR Fotografii de autor H`rbov=\, C=l=ra[i

P.S. }nainte de a preda materialul la tipar,

am aflat c= acum c`teva zile, stolul de ciufi-de

p=dure a revenit la M=n=stirea H`rbov=\.

V.V.

concurs-loterie

ABONAMENTUL NOROCOS

D rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista NOI pentru anul 2020, te ]ndemn=m s= parti-

cipi la concursul-loterie. Tot ce trebuie s= faci este s= trimi\i la redac\ie o copie a cotorului de abona-ment (particip= numai persoanele care au f=cut abonamente anuale). Pe versoul cotorului r=spunde la ]ntreb=rile:

— Cine sus\ine rubrica lumin= din lumin=? — Cine este autorul prozei PR+SADA [i ]n ce

num=r din acest an a fost publicat=?A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile co-

recte p`n= la sf`r[itul lui ianuarie 2020. }n urma extragerii cotoarelor, pe cei noroco[i ]i a[teapt= [aisprezece premii:

Enciclopedia familiei tale. Lumea ]n date [i fapte (Editura PRUT);

Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);

Republica Moldova – Patrimonial (Editura Prin-ceps);

Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Moldo-vei (Editura {tiin\a);

Unul dintre volumele Lumea animal= a Moldo-vei (Editura {tiin\a);

Ion Dediu, Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);

Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie ecologic= (Academia de {tiin\e a Republicii Moldova);

Alexandru Pl=m=deal=, Mae[tri basarabeni din sec. XX. (Editura ARC).

Albumul {tefan cel Mare [i Sf`nt. (Editura Princeps);

Cartea: 25 de ani ai Comitetului Na\ional Olim-pic [i Sportiv din Republica Moldova.

Albumul – biobibliografie Anotimpurile neamu-lui de Mihai Pot`rniche (Editura ARC).

Enciclopedia Localit=\ile Republicii Moldova, unul din cele 15 volume ap=rute (dou= premii) (Funda\ia Draghi[tea);

Albumul de familie al Parteneriatului Estic (dou= premii) (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova);

O minge de fotbal.Premiile sunt oferite de Academia de {tiin\e a

Republicii Moldova, Editura Prut, Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova, Funda\ia Draghi[tea, Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal [i de Mihai Pot`rniche. Fiec=rui c`[tig=tor Oficiul Ozon/Ministerul Agriculturii, Dezvolt=rii Regionale [i Mediului ]i va oferi c`te un tricou.

Numele c`[tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2020.

2019, noiembrie NOI 25

drepturile tale

} n bugetul [colii noastre nu sunt suficien\i bani pentru a achita salariul a dou= ]ngrijitoare. Elevii

sunt pu[i s= fac= curat ]n cabinete. Venim la [coal= s= ]nv=\=m, nu s= sp=l=m pe jos. Au dreptul s= ne oblige s= facem acest lucru?

Olga, 15 ani, Chi[in=u

Regulamentele interne ale institu\iilor de ]nv=\=m`nt stabilesc drepturile [i obliga\iile elevilor. Pozi\ia celor din domeniul educa\iei cu privire la obligarea elevilor s= fac= cur=\enie ]n s=lile de clas= este argumentat= de preg=tirea copilului pentru via\= [i cultivarea respectului pentru munc=.

Dac= este sau nu corect= aceast= obliga\ie din perspectiva drepturilor copilului, ]\i poate spune avocatul poporului pentru drepturile copilului. Adreseaz=-te telefonic, apel`nd la nr. 080011116 sau expediind o scrisoare la adresa: mun. Chi[in=u, str. Sfatul |=rii 16.

C um se cuvine s= reac\ion=m atunci c`nd suntem obliga\i s= frecvent=m lec\iile particu-

lare ale vreunui profesor?

Cristina M., 14 ani, B=l\i

Potrivit Codului de etic= al cadrului didactic, oric=rui profesor ]i este interzis s= desf=[oare activit=\i care genereaz= corup\ie sau acte conexe corup\iei, cum ar fi:

a) primirea sau solicitarea de la elevi, p=rin\i, aso-cia\ii p=rinte[ti (sau orice alt= form= de organizare cu implicarea p=rin\ilor) a unor foloase materiale [i alte avantaje necuvenite (sume de bani, cadouri sau servicii), indiferent de destina\ia declarat= a acesto-ra;

b) ini\ierea sau organizarea proceselor de colec-tare de la elevi, p=rin\i sau asocia\ii p=rinte[ti a unor foloase materiale [i alte avantaje necuvenite;

c) impunerea de manuale care nu sunt incluse ]n schema de ]nchiriere [i/sau a materialelor didactice auxiliare;

d) impunerea unor activit=\i extracurriculare con-tra plat=, cadouri sau alte favoruri;

e) fraudarea evalu=rilor de orice tip contra bani, alte foloase materiale sau avantaje necuvenite;

f) traficul de influen\= [i favoritismul ]n pro-cesele de instruire [i de evaluare;

g) servicii educa\ionale cu plat= oferite elevilor, copiilor cu care interac\ioneaz= direct la clas=.

Orice propunere de a frecventa lec\iile particu-lare ale vreunui profesor poate fi refuzat= ]n teme-iul Codului de etic= a cadrului didactic.

RESPECT+ MUNCA!

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

P or\ile sunt bine fixate, mingea e umflat= nor-mal, schiurile nu dep=[esc standardele,

co[ul de baschet e la ]n=l\imea cerut= de regula-ment, copiile de mingi sunt fiecare la locul lor, bila alb= e gata s= loveasc= triunghiul bilelor ro[ii, s=geata a for\at deja coarda arcului, patinele sunt trase pe picior, boxerul [i-a tras capa pe din\i, pio-nii s-au aliniat ]n fa\a regelui...

Toate sunt gata. E l`ng= noi [i clipa ]n care se va da startul. Sau poate e chiar clipa pe care o tr=im acum.

A r=mas ]n urm= o var= [i e un anotimp ca un album plin cu amintiri, peste care ne vom arunca mereu privirile. Acum avem ]n fa\= o linie de start [i un concurs ajuns la o nou= desf=[urare ]n [ase etape. Un concurs cu prieteni mai vechi, dar [i cu mult, foarte mult loc pentru noi prieteni.

V= chem=m s= fim ]mpreun=. V= chem=m s= fim buni. V= chem=m s= fim cei mai buni. Succes!

Pe c`[tig=tori ]i a[teapt= premii din partea Comi-tetului Na\ional Olimpic [i a Federa\iei Moldovene[ti de Fotbal.

ETAPA I

1. Cine este noul pre[edinte al Federa\iei de Fotbal a Republicii Moldova? (5 puncte)

2. Ce culoare avea ultima bil= trimis= ]n buzu-nar de O' Sullivan ]n finala de snooker desf=[urat= la Shanghai ]n septembrie 2019? (4 puncte).

3. Care este al doilea nume mic al juc=toarei de tenis Bianca Andreescu? (3 puncte)

V= doresc mult= baft= [i... s= \ine\i minte c= pe podium nu pot s= ]ncap= to\i.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

calea spre Olimp

NOI, noiembrie 201926

pa gi na mu ze lor

DIMASH KUDAIBERGEN

D imash Kudaibergen este un t`n=r extrem de talentat din Kazahstan – c`nt=re\, compozi-

tor, multiinstrumentist, c`nt= ]n nou= limbi. Exten-sia sa vocal= este de 5 octave, 4 note [i 1 semiton, merge de la bariton la soprano. L-am descoperit c`nd a ap=rut pentru prima dat= pe scena Pala- tului Kremlinului din Moscova, cu piesa Dragostea lebedelor obosite, de Igor Krutoi. E fenomenal!

S-a n=scut pe 24 mai 1994 ]n Aktobe, Kazah-stan. A ap=rut pentru prima dat= pe scen= la v`rsta de doi ani, juc`nd un rol episodic ]ntr-una din produc\iile locale de teatru. La v`rsta de cinci ani, s-a ]nscris la un studio de muzic= pentru copii, a urmat lec\ii de vocal [i pian. }n 2000, la v`rsta de [ase ani, Dimash a c`[tigat competi\ia republican= pentru copii Айналайын, sec\iunea – pian. Patru ani mai t`rziu, a fost lider la diverse evenimente de importan\= regional=.

Interpretul a ob\inut primul premiu ]n 2010, la festivalul interna\ional Звонкие голоса Байконура. }n 2012, a c`[tigat Marele Premiu al competi\iei na\ionale a tinerilor c`nt=re\i Жас канат. }n acela[i an, a luat premiul I la concursul televizat, Восточный базар iar un an mai t`rziu a str=lucit la festivalul in-terna\ional Мейкин Азия.

}n 2014, Kudaibergen a absolvit Colegiul de Muzic= Zhubanov din ora[ul s=u natal. }n acela[i an, a intrat la Facultatea de Jazz Vocal a Univer-

sit=\ii Na\ionale de Arte din Kazahstan. Festivalul de c`ntece Славянский базар din 2015, or-

ganizat ]n mod tradi\ional ]n ora[ul belarus Vi\ebsk, a devenit un reper ]n cariera lui Dimash. A c`[tigat Marele Premiu. }n acela[i an interpretul a fost onorat s= reprezinte Kazahstanul la festivalul in-terna\ional de televiziune ABU TV song, desf=[urat la Istanbul. }n 2016, t`n=rul artist a primit o burs= de stat de la pre[edintele Republicii Kazahstan, Nursultan Nazarbayev.

La ]nceputul anului 2017, Kudaibergen a par-ticipat la cunoscutul proiect televizat Eu sunt c`nt=re\ din China. Spectatorii s-au ]ndr=gostit de artistul charismatic din primele clipe. El a im-presionat publicul cu interpretarea melodiei Adagio din repertoriul Larei Fabian. Dimash a devenit favoritul publicului [i s-a ales cu premi-ul doi. Succesul concursului din China i-a des-chis mari perspective ]n regiunea asiatic=, dar [i ]n lumea ]ntreag=.

}n ianuarie 2018, el a fost invitat la Global Gol-den Chart Awards, ]n China. Dimash Kudaibergen a devenit laureat la categoria Cel mai bun artist. A c`ntat la concursul interna\ional New Wave 2018 ca invitat al evenimentului.

Ana BRADU

2019, noiembrie NOI 27

ALEXEI SEREDA

time-out

I - am urm=rit presta\ia cu sufletul la gur=: sus, pe platform=, p=rea un copil ajuns din gre[eal=

]ntr-un loc periculos, interzis minorilor. De fapt, realitatea era alta: piciul se afla ]ntr-o competi\ie important=, cu mize [i aspira\ii pentru adul\i, care ][i propun s= doboare recorduri. I-am admirat deopotriv= seriozitatea, concentrarea, dar [i bu-curia copil=reasc= la aflarea punctajului acumu-lat. „Micul prin\ al bazinului”, un fenomen la nu-mai 13 ani, Alexei Sereda a devenit cel mai t`n=r campion european din istorie, cucerind titlul la platforma de 10 m la ]ntrecerile continentale de la Kiev din acest an. A mai c`[tigat [i medalia de ar-gint la platform= 10 m sincron, al=turi de compa-triotul s=u, Oleg Serbin. Astfel, la 13 ani [i 7 luni, Alexei Sereda dep=[e[te recordul de precocitate, de\inut de britanicul Thomas Daley, care ]n 2008 a c`[tigat Euro 2008 la v`rsta de 13 ani [i 10 luni.

„Ne a[teptam la o medalie, dar aurul e ceva in-credibil…C`nd lumea a realizat c= va fi campion, a fost o s=rb=toare imens=. Abia a adunat [apte ani de c`nd a ]nv=\at s= ]noate [i deja s-a ]ncoro-nat cu aurul continental. }n iulie, venise pe locul 4

la ambele probe din cadrul Campionatelor Mondi-ale de la Gwangju, ob\in`nd calificarea pentru Jo-curile Olimpice din anul viitor, de la Tokyo”, spunea vizibil emo\ionat managerul sportiv Iaro Tokmaciov.

N=scut pe 25 decembrie, 2005, Alexei practic= ]notul de la [ase ani, fiind remarcat de antrenorul de atunci dup= felul ]n care intra ]n ap=. Sora mai mare, Maria, practic= [i ea s=riturile ]n ap=. Ca s= poat= persevera, familia se mut= din ora[ul natal Nikolaev la Kiev.

Titlul de campion european ]i ofer= o burs= spe-cial= din partea pre[edintelui federa\iei ucrainene de specialitate. Cum Alexei Sereda a primit o li-cen\= olimpic=, care ]i permite s= participe la Jo-curile Olimpice 2020 de la Tokyo, iar num=rul celor care ]l urm=resc pe Instagram [i pe alte re\ele de socializare a crescut peste noapte, se pare c= sportivul va fi cap de afi[ la aceast= edi\ie, care se a[teapt= a fi una foarte spectaculoas=.

Daniela CODREANU

28 NOI, noiembrie 2019

FERMOARUL — O INVEN|IE DIFICIL+

—

aventura cunoa[terii

} n 1851 americanul Elias Hove, a brevetat ]nchiderea automat= continu= pentru ]mbr=c=minte. }n viziunea sa, ni[te c`rlige, antrenate de un cursor,

care era deplasat pe catenele metalice, fixate pe ambele margini ale hai-nei, se ag=\au unul de altul. Probabil din cauza unei alte inven\ii de suc-ces a lui Hove – ma[ina de cusut – de la schi\a de pe coala de h`rtie, in-ven\ia nu a avansat cu niciun pas. Dup= mai mul\i ani, la aceast= idee a revenit inginerul din Chicago Whitcomb Judson, care a brevetat, pe 29 august 1893, ]nchiderea de siguran\= separabil= pentru pantofi [i ghete. Inven\ia a fost prezentat= ]n acela[i an la Expozi\ia Mondial= din Chica-go. Mecanismul de ]nchidere ]ns= nu era suficient de fiabil. De[i acela[i Judson a brevetat (1902) [i ma[ina de producere a sistemului de ]nchidere (numit ]ntre timp de autor C. Curity), el a reu[it s= v`nd= doar 10 fermoare. }n 1906 compania l-a racolat ]n calitate de proiectant pe Gideon Sund-back (1880-1954), inginer electromecanic suedez, cu o bun= preg=tire [i experien\= tehnic= ]n Europa. Dup= mai mul\i ani de proiect=ri, ]n 1913 Sundback a brevetat mecanismul de ]nchidere u[oar= ]n forma pe care o cunoa[tem bine ]n prezent. Autorul a venit cu ]mbun=t=\iri esen\iale fa\= de propunerile preceden\ilor, m=rind num=rul de elemente pe inch de la 4 la 11, ceea ce conferea mecanismului mai mult= fiabilitate [i siguran\=. Totodat=, el a propus ca elementele s= fie fixate pe dou= benzi de textil, fapt ce f=cea aplicarea lor incomparabil mai u[oar=. Sundback a inventat [i a construit [i ma[ina de producere a astfel de fermoare. }n 1917 el a brevetat „fermoarul separabil”, care ]n acela[i an a [i fost implementat: un croitor din New York a cusut buzunare cu astfel de fermoare, pe care le ata[a la centurile destinate marinarilor americani, reu[ind s= v`nd= vreo 24 de mii de unit=\i. Apoi, un salt uria[ ]n r=sp`ndirea inven\iei s-a realizat ]n 1923, c`nd firma BF Goodrich Company a comandat pentru galo[ii produ[i peste o sut= de mii de mecanisme. Cei de la companie au [i bo-tezat fermoarul ]n zipp – de la sunetul pe care ]l producea la ]nchidere-deschidere. Tot ]n 1923 Sundback [i-a v`ndut patenta ]n Europa, declan[`nd cele mai diverse aplic=ri – pentru ]nc=l\=mintea copiilor (cui ]i place s= lege [ireturile?), pentru pantalonii b=rb=te[ti, pentru hainele de dam=, pentru gen\i, ambalaje, huse, bagaje, rucsacuri, corturi etc.

S-au diversificat [i materialele din care se confec\ioneaz= fermoarele. Ini\ial doar din metal, au urmat cele din plastic, din nailon. Un nou imbold ]n utilizarea fermoarelor l-a servit inventarea modelului care se poate des-chide complet. Industria modei valorific= din plin aceast= oportunitate, dar [i alte domenii beneficiaz= de aceast= variant= a fermoarului.

}n r=sp`ndirea fermoarului, nim=nui nu i-a reu[it performan\a japone-zului Tadao Yoshida, care a fondat (01.01.1934) compania YKK. Acesta a devenit cel mai mare produc=tor din lume. La cele 257 de fabrici din 66 de \=ri, cu 36 000 de angaja\i, se produc dou= milioane de kilometri de fer-moare – de peste 5 ori distan\a de la P=m`nt la Lun=! }n Europa cel mai mare produc=tor este compania elve\ian= M. O. Winterhaller (din 1899), care a cump=rat patenta de la Sundback [i a perfec\ionat-o prin inclu-derea unor elemente concave [i convexe (Rippe und Rille ]n german=). Anume pentru producerea unor modele perfec\ionate a fost organizat= firma Riri (1936), devenit= unul dintre liderii mondiali. }n 1950, Riri a pus la punct tehnologia de presare a fermoarelor din plastic, de\in`nd dreptul exclusiv de a le produce timp de aproape dou= decenii. Pe l`ng= granzii sus-numi\i, o pondere semnificativ= ]n produc\ia global= de fermoare o au produc=torii din China, India, Bangladesh. De[i nu poate concura cu ei la cantit=\i, Olanda a produs (]n 1989) cel mai lung fermoar – 2851 m.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e Violeta ZABULIC+

Mai pu\in timp a fost necesar pentru inventarea [i perfec\ionarea avionului sau computerului dec`t a fermoarului.

Robert FRIEDEL

292019, noiembrie NOI

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

PRIZONIERUL

SUSPICIUNEGUSTARE

30 NOI, noiembrie 2019

dincolo de aparen\e

COBORAI DIN DEAL }N VALE...

D in cele mai vechi timpuri teritoriul cuprins în-tre Carpa\ii Orientali, fluviul Nistru [i Marea

Neagr= era locuit de triburile geto-dacice. Dovezi incontestabile au fost descoperite gra\ie cercet=rii urmelor materiale [i a documentelor scrise. Printre h=r\ile ce dateaz= cu peste dou= milenii este re-flectat conturul regiunii \=rii noastre. De exemplu, Basarabia de Sud, ori Bugeacul, sunt bine contu-rate pe h=r\ile istoricienilor greci Hecateu [i Hero-dot. Marele istoric Herodot (484-425 ]. Hr.), care a vizitat stepele Bugeacului, scrie ]n operele sale c= acest p=m`nt reprezint= o c`mpie cu sol m=nos, bogat ]n ape curg=toare [i ierburi ]nalte. Aseme-nea descrieri, l=sate de-a lungul timpului [i de al\i istorici, ne dovedesc c= str=mo[ii no[tri au avut parte de un adev=rat „col\ de rai” pe Terra, cu un covor peisagistic unic, izvoare [i r`uri cu ape cu-rate, flor= [i faun= bogat=.

Primele informa\ii documentare despre statul Moldova, a[ezarea geografic=, relieful, organiza-rea politic=, economic= [i cultural=, descrierea unor componente din flora [i fauna spontan=, le g=sim la cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce.

Un interes deosebit pentru istoria [tiin\elor na-turii prezint= lucrarea c=rturarului rom`n, domni-

torul Moldovei, Dimitrie Cantemir Descrierea Moldovei, scris= ]n anul 1715, la solicitarea Aca-demiei din Berlin. }n lucrare g=sim capitole cu des-crierea a[ez=rii geografice, a reliefului, florei [i faunei Moldovei.

Din punct de vedere geostructural, statul nostru este amplasat ]n extremitatea sud-vestic= a plat-

formei est-europene. Spa\iul dintre fluviul Nistru [i r`ul Prut ocup= partea de est a unei unit=\i ample de relief, Podi[ul Moldovei, care se extinde de la piemontul Obcinelor Bucovinei, Subcarpa\ii Moldovei ]n vest [i p`n= la fluviul Nistru ]n est. }n partea st`ng= a Nistrului ajung ramurile de sud-vest ale Podi[ului Podoliei. Pe toat= ]ntinderea acestor unit=\i majore, ]n afar= de relieful de podi[ se ]nt`lne[te relieful de deal [i de c`mpie. Acestea se diferen\iaz=, ]n primul r`nd, dup= specificul morfologic [i valorile altitudinale ale suprafe\ei topografice.

}n structura geologic= a teritoriului Republicii Moldova pot fi eviden\iate dou= etaje fundamentale mari: soclul cristalin [i cuvertura sedimentar=.

Soclul cristalin al platformei est-europene s-a for-mat ]n precambrian, cu circa 4,5 miliarde de ani ]n urm= [i este constituit din roci cristaline, magmati-ce. Acestea afloreaz= [i pot fi observate la supra-fa\= ]n partea de nord a republicii, ]n preajma satu-lui Cos=u\i.

Cuvertura sedimentar= s-a constituit treptat de-a lungul erelor geologice, datorit= transgresiu-nii M=rilor Badeniene, Sarma\iene [i Pon\iene, [i depunerii neuniforme a sedimentelor pe suprafa\a soclului cristalin. Ea este constituit= din straturi profunde de gresii cuar\ifere cu intercala\ii de [is-turi argiloase, urmate de straturi de calcare silu-riene, gresie [i nisipuri, calcare cu incluziuni de silex.

Formarea Mun\ilor Carpa\i a contribuit la cobor`rea regiunilor limitrofe. Ca rezultat, ]n mio-cenul mediu, partea de nord [i de vest a teritoriului Moldovei sunt ocupate de transgresiunea M=rii Badeniene. Pe fundul m=rii s-au depus argile, cal-care, nisipuri, gips, calcare rifogene (toltre).

Cu circa 13 milioane de ani ]n urm=, ]n miocenul superior, tot teritoriul Moldovei era ocupat de Marea Sarma\ian=. Depozitele acestei m=ri sunt reprezen-tate prin calcare, nisipuri, argile, calcare rifogene. Pe m=sur= ce se ridicau Mun\ii Carpa\i [i Platforma Moldoveneasc=, marea se retr=gea spre sud.

Aspectul contemporan al reliefului republicii s-a format pe parcursul ultimelor perioade geologice – neogen= [i cuaternar= – sub influen\a proceselor tectonice [i exogene. Ca rezultat au avut loc mi[c=ri de ridicare lent= a teritoriului, accelerarea proceselor de eroziune [i de fragmentare a reliefu-lui. Mi[c=rile tectonice au contribuit la apari\ia

Altitudinea absolut= maxim= din Republica Moldova

II

312019, noiembrie NOI

fracturilor din straturile de roci sedimentare, cre`ndu-se condi\ii pentru dezvoltarea larg= a eroziunii de suprafa\= [i de ad`ncime.

Cele mai vechi forme de relief pot fi observate ]n regiunile de nord. Ele s-au format dup= regresiu-nea M=rii Sarma\iene [i reprezint= por\iuni ridicate de relief [i dealuri. Forme de relief, relativ mai ti-nere, se ]nt`lnesc la sudul \=rii. Cauza este c= aces-te regiuni s-au eliberat mai t`rziu de apele M=rii Pon\iene [i au ]nceput s= se dezvolte ]n condi\ii con-tinentale.

Un indice morfometric important al reliefului este densitatea fragment=rii globale. Valoarea maxim= a ei se ]nregistreaz= ]n C`mpia Ialpugu-lui (interfluviul Lunga-Lungu\a), unde este de 5,8 km/km2, iar cea minim= se ]nregistreaz= ]n C`mpia Nistrului Inferior, cu valori de 0,5-0,8 km/ km2.

Altitudinea absolut= a reliefului este de 320-350 m ]n Podi[ul Nistrului (dealul V=deni) din preajma satului cu acela[i nume, raionul Soroca, 280-300 m ]n Podi[ul Moldovei de Nord [i ]n colinele Tigheciului. }n C`mpia Prutului de Mijloc [i ]n C`mpia Cuboltei ea atinge 200-250 m, C`mpia Ialpugului are altitudinea de 120-150 m, iar C`mpia Nistrului Inferior – de 20-60 m.

{tia\i, probabil, c= altitudinea absolut= ma-xim= a reliefului de pe teritoriul republicii noastre este de 429,5 m, ]n Podi[ul Codrilor, numit Dealul B=l=ne[ti (cunoscut [i sub denumirea de Piscul lui Miron), situat la sud-vest de localitatea B=l=ne[ti, raionul Nisporeni.

La o altitudine absolut= de 388,8 m se afl= [i Dealul M=gura din raionul Ungheni, pe mo[ia sa-tului |`ghira. Dealul M=gura se mai eviden\iaz= [i prin movila (tumul) a c=rei ]n=l\ime constituie 14 m. Nu se cunoa[te c`nd [i cine a construit tumulul. Conform unor legende, movila ar fi o necropol= sau un morm`nt militar al unor popoare nomade. Exist= [i ipoteze care sus\in c= aceasta ar fi fost edificat= pentru a o folosi la transmiterea sem-nalelor de alarm= prin aprindere de focuri. }n peri-oada interbelic= aici a fost instalat= o cruce masiv= din piatr= de c=tre locuitorii din localit=\ile ]nveci-nate. }n perioada de ocupa\ie sovietic=, crucea a fost scoas= [i ]ngropat= ]n corpul tumulului, fiind restabilit= dup= declararea independen\ei.

Mai pu\ini [tiu c= altitudinea absolut= minim= de pe teritoriul republicii noastre este de 2 m, ]n raionul Cahul, l`ng= localitatea Giurgiule[ti, [i de 4 m, ]n localitatea Palanca, raionul {tefan-Vod=.Cel mai ad`nc foraj se afl= ]n apropierea satului

Aluatu, raionul Taraclia. Acesta are 4338 m ad`ncime [i a fost forat ]n anii ’60 ai secolului trecut, ]n procesul explor=rii z=c=mintelor de pet-rol [i gaze.

De la ]nceputul existen\ei sale, omul intervine permanent sau episodic ]n structura ecosistemelor, lu`nd cele necesare pentru via\=: hran=, mijloace

de munc=, combustibil, minerale. Folosirea resurse-lor naturale a luat amploare odat= cu progresul civiliza\iei. Treptat s-a trecut de la culesul fructe-lor, v`nat [i pescuit, la cultivarea p=m`ntului, la cre[terea animalelor domestice, dezvoltarea in-dustriilor. }nc= ]n Antichitate a ]nceput procesul de transformare a ecosistemelor naturale ]n ecosis-teme antropizate. Odat= cu instalarea civiliza\iei industriale, omul a produs treptat ]n mediu modific=ri de amploare, f=r= precedent. Fenomenele negative ale activit=\ii omului prezint= un pericol real pentru existen\a de mai departe.

Teritoriul pe care este amplasat= republica noastr= include o gam= bogat= de peisaje impresio-nante, monumente arheologice [i paleontologice, ]n care au fost descoperite mii de vestigii valoroase. Solul are peste 745 de variet=\i, iar cernoziomurile fertile ocup= circa 75% din teritoriu. }mpreun=, ele constituie cea mai mare bog=\ie material=, dar [i spiritual=, mo[tenit= de la str=mo[i. Starea mediului ambiant este unul din indicatorii care definesc nive-lul de educa\ie [i de trai al oamenilor. Perspectivele dezvolt=rii durabile a statului depind, ]n mare m=sur=, de implicarea conducerii centrale [i locale, a fiec=rui cet=\ean ]n solu\ionarea problemelor ce \in de protec\ia naturii.

Vitalie BOTNARU,cercet=tor [tiin\ific,

Institutul de Geologie [i Seismologie

Altitudinea absolut= minim= din Republica Moldova

32 NOI, noiembrie 2019

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

Cristian GU|U, clasa a VII-a, Liceul Moldo–Turc Orizontul. Locul I la Campionatul Mondial de Karate Shotokanin Moldova minicadets kumite – 40kg (2018); locul III La Campionatul Euro-pean Shotokan WSF ]n Bulgaria minicadets kata (2018); Locul I La Campionatul Mondial Shoto-kan WSF ]n Rom`nia Shoby Sambon kumite – 44kg (2019);

Locul III La Campionatul Mondial WSFShotokan ]n Rom`nia kumite ZWKF (2019).

— Cine te-a ]ndrumat spre artele mar\iale? — P=rin\ii mei sunt cei care m-au ]ncurajat s=

practic karateul. — La ce v`rst= ai ]nceput s= faci acest tip de

sport? — }nc= de la v`rsta de 3 ani [i 10 luni.— Ce presupune karate shotokan? Este un

sport complicat?— Karateul este o art= mar\ial= de autoap=rare.

Acest stil pune accentul pe pozi\iile ad`nci [i lungi, pe tehnicile eficace ]n lupta de la distan\= [i pe dezvoltarea vitezei. Practicarea acestuia presu-pune o anumit= atitudine, implicare spiritual= [i o condi\ie fizic= deosebit=, la care se poate ajunge printr-un antrenament intensiv. Karateul este un sport cu tehnici complicate, un sport care cere g`ndire rapid= [i exactitate la executarea proce-deului.

— C`t de des te antrenezi [i unde? — M= antrenez de patru ori pe s=pt=m`n= ]n

Clubul sportiv Maestru-Prim. — Cine este modelul t=u ]n acest domeniu?

Ce ai ]nv=\at de la el? — Masao Kagawa – maestru japonez de kara-

te. Un sportiv talentat [i perseverent. Am ]nv=\at de la el c= prin munc= [i dorin\= le ob\ii pe toate.

— |i s-a ]nt`mplat s= te accidentezi ]n timpul antrenamentelor/competi\iilor?

— La antrenamente [i competi\ii folosim un echipament special, care ne protejeaz= de trau-matisme, dar se ]nt`mpl= s= ne accident=m u[or.

— De ce calit=\i e nevoie pentru a ob\ine performan\e ]n acest tip de sport?

— Nu este suficient s= ai numai o preg=tire fi-zic= bun=, mai este nevoie de logic= [i inteligen\=.

— Care sunt disciplinele tale preferate?— Informatica [i fizica.— Ce te mai pasioneaz= ]n afara luptelor

mar\iale?— }mi place foarte mult fotbalul [i jocurile la

computer.— Care este dorin\a ta cea mai mare? — }mi doresc mult s= c`[tig centura neagr=.

Pentru NOI — Valeria PRODAN

punctul de pornire

G~NDIRE RAPID+ {I EXACTITATE

50 DE SPORTIVI AI REPUBLICII MOLDOVA }N DECATLONUL DE AUR AL JOCURILOR OLIMPICE. Loreta Handrabura, Efim Josanu, Mihai Burciu. Chi[in=u: ARC, 2018, 123 p.

Istoria sportului autohton se vrea actualizat=, iar aceast= edi\ie prezint= traseul de succes al celor 50 de performeri care au reprezen-tat \ara, clas`ndu-se printre primii zece la Jocurile Olimpice, fie ]n componen\a echipei sovietice, din 1960 [i p`n= ]n 1988, fie ]n echipa unificat= a CSI, ]n 1992, fie ]n lotul Republicii Moldova, ]n-cep`nd cu 1996. Aceste modele de reu[it= prin ca-racter competitiv, munc= [i dedica\ie sunt exemple de admira\ie pentru t`n=ra genera\ie, iar feno-menul olimpic [i elita sportiv=, cartea de vizit= a \=rii noastre, viseaz= la noi recorduri la Jocurile Olimpice Tokyo 2020.

CERUL ALEGE. Aforisme. Grigore Vieru. Chi[in=u: Cartier popular, 2019, 208 p.

Norodul cuvintelor a biruit. Pru-tul cuvintelor nu a secat. Grani\a dintre cuvinte s-a pr=bu[it. M`ntuirea prin cuv`nt a venit; Caut cuv`ntul pentru c= nu mai am nimic de g=sit altceva ]n lumea asta afar= de iubirea lui; Vuietul Limbii Rom`ne, tunetul [i fulgerul ei care aduc ploaie [i rod pe un p=m`nt ars de sete – o colec\ie de citate [i aforisme din crea\ia vierean= care ne r=scolesc [i ne alin= durerea, ne ]nva\= cum s= ]ngri-jim cu responsabilitate [i dragoste de cuv`ntul ma-tern.

PSIHOLOGIA CULORILOR. Fascina\ia culo-rilor, de la omul de Cro-Magnon la Michelan-gelo. Karen Haller. Baroque Books & Arts, 2019, 264 p.

Un teatru de excep\ie, cu un re-pertoriu bogat, cu o pleiad= de ac-tori talenta\i, purt`nd ]nsemnele unei epoci, se vrea fixat ]n amintirea contemporanilor drept fenomen. O invita\ie la un spectacol inedit prin-tre actori, regizori, critici de teatru, simpli spectatori ne aduce ]n prim-plan legenda. Aplauzele nu ]nt`rzie s= r=sune pentru elita cultural=, ]n frunte cu Paulina Zavtoni, Lic= Sainciuc, Valentina T=zl=uanu, Eugen Lungu, Larisa Turea, Ion Had`rc=, Nicolae M=tca[, Vladimir Be[leag= [i mul\i al\ii care ne-au ]nc`ntat sufletele. Bogat ilustrat=, ne surprinde cu imagini de epoc=, documente de arhiv= [i secven\e din spectacole.

332019, noiembrie NOI

fii s=n=tos!

TERAPIE PENTRU CREIER

poft= bun=!

{ tim deja c= ceaiurile sunt pline de beneficii [i sunt binevenite ]ntotdeauna, ]ndeosebi ]n

zilele mai reci. }ns= c`t de multe cunoa[tem despre ele [i care sunt cele mai benefice? Ai ]ncercat vreo-dat= ceaiul rooibos sau cel pu\in ai auzit de el? I se mai spune ceai ro[u [i este o b=utur= relativ nou= pentru mine, dar [i pentru \ara noastr=, unde exis-t= o tradi\ie a ceaiului negru [i a celui verde.

Ceaiul ro[u nu con\ine cofein=, pe care mul\i dintre noi nu o tolereaz=. Iat= de ce aceast= b=utur= este o alternativ= ideal= pentru cafea [i ceaiul negru. Cu un gust puternic [i o arom= intens=, ceaiul de rooibos are [i o mul\ime de beneficii pentru s=n=tatea noastr=. Acest lucru se datoreaz=, ]n special, faptului c= rooibos nu este, din punct de vedere botanic, o plant= de ceai, ci o leguminoas=, fiind ]nrudit= cu fasolea, maz=rea [i lintea, toate cunoscute ca fiind ex-trem de bune pentru s=n=tate. Cre[te ]n Africa [i este recomandat pentru a favoriza ]n primul r`nd digestia. Este foarte bogat ]n vitamine [i contribuie la ]nt=rirea sistemului imunitar, dar [i la fortificarea din\ilor [i a oaselor. De aseme-nea, este cunoscut pentru efectul s=u de protejare a inimii [i ]mbun=t=\irea circula\iei s`ngelui, cre[terea puterii de concentrare [i a memoriei. }n acela[i timp, rooibosul con\ine mai multe minerale care contribuie [i la men\inerea oaselor s=n=toase, ca fluorul, magneziul, calciul. Spre deosebire de ceaiul negru sau cel verde, rooibosul are un con\inut de c`teva ori mai mare de antioxidan\i, care joac= un rol important ]n regenerarea celular=.

Av`nd ]n vedere c= este foarte energizant, se re-comand= pentru consum diminea\a sau ]n timpul zilei, numai nu seara, pentru c= alung= somnul. Ceaiul ro[u poate fi consumat at`t cald, c`t [i rece, f=r= s=-[i piar-d= savoarea. Cultivatorii de rooibos ]l includ ]n foarte multe supe, feluri de carne [i de pe[te, salate [i chiar budinci. Pentru prepararea cea-iului de rooibos, se infuzeaz= o linguri\= de plant= uscat= ]n 200 de mililitri de ap= fiart=, timp de 5-10 minute. Cu c`t planta este \inut= mai mult la infuzat, cu at`t gustul [i culoarea vor fi mai intense. Dup= preferin\e, ceaiul poate fi ]ndulcit cu miere sau lapte.

Chiar dac= nu exist= contraindica\ii clare pentru el, consumul de ceai rooibos ]n cantit=\i foarte mari trebuie evitat.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

D e[i constituie doar dou= procente din greu-tatea corpului, creierul este cel mai solicitat

organ [i are nevoie de foarte mult= energie, oxigen [i s`nge. Iat= de ce o mare parte din aten\ie trebuie ]ndreptat= c=tre acesta, chiar din copil=rie.

Am fost uimit= s= aflu c= tocmai 20 de procente din s`ngele pompat de inim= ajunge ]n creier, aliment`ndu-l cu glucoz= [i alte substan\e produc=toare de energie. Atunci c`nd creierul nu prime[te suficient s`nge [i oxigen, se instaleaz= senza\ia de oboseal= [i epuizare, ame\eal=, st=ri

de confuzie, tulbur=ri de vedere, dureri de cap, astfel c= ]ntreg organismul este afec-tat. Din p=cate, nu nu-mai adul\ii, ci [i copiii pot avea de suferit de pe urma unei circula\ii sangvine defectuoase.

Partea bun= e c= se poate preveni aceast= afec\iune. Bine]n\eles, cu ceva efort din partea noastr=. Mi[carea spore[te aportul s`ngelui ]n creier. Iat= de ce sunt binevenite [i chiar recoman-date: mersul pe jos [i cu bicicleta timp de 30 de minute zilnic, alergatul, dansul, urcatul sc=rilor, plimb=rile ]n aer liber. Concomitent cu efortul fizic, creierul mai are nevoie [i de exerci\ii pentru a se men\ine s=n=tos. Pentru aceasta, este bine s= antren=m permanent memoria, ]nv=\`nd [i repet`nd ceva (o limb= str=in=, o poezie, numere), s= g`ndim pozitiv [i s= nu pierdem motiva\ia.

Stresul continuu deregleaz= procesele chimice din creier [i, astfel, influen\eaz= negativ alimenta-rea lui cu s`nge [i cu substan\e necesare. Emo\iile pozitive, ]n schimb, sunt o terapie pentru creier [i chiar sunt mai eficiente dec`t vitaminele. }n acela[i timp, o mare importan\= ]n acest sens o are [i ali-menta\ia. Iat= c`teva produse alimentare care nu ar trebui s= lipseasc= din meniul zilnic: ov=zul, pe[tele, nucile, ou=le, p`inea. Concomitent, se re-comand= consumul fructelor [i al legumelor ]n stare crud=. Av`nd ]n vedere c= un neuron este compus din aproximativ 90 de procente ap=, con-sumul acesteia – minimum doi litri pe zi – este ab-solut obligatoriu.

Suplimentar, natura ne ofer= [i alte ajutoare, cum ar fi ghimbirul. Compu[ii din el au un efect de ]nc=lzire a corpului, favoriz`nd circula\ia s`ngelui. Pentru a beneficia de propriet=\ile ghimbirului, adaug=-l sub form= de felii sau cubule\e ]n ceai. Pentru a avea rezultate bune ]n ameliorarea cir-cula\iei s`ngelui, speciali[tii recomand= s= bem ceai verde [i de m=ce[.

CEAIUL ROOIBOS

34 NOI, noiembrie 2019

cioburi

A SCHIMBATOFTALMOLOGIA

simbolistica plantelor cu flori

N umele gladiolei deriv= din cuv`ntul latin „Gladius”,

]nsemn`nd „sabie” sau „sabie mic=” (floarea de gladiol= are o form= asem=n=toare unei s=bii).

„Gladius” este [i r=d=cina cuv`n-tului gladiator, un soldat care „tr=ia sau murea prin spad=”. De

aici provine porecla gladiolei, de „floare a gladiatorului”.

Gladiolele ][i au originea ]n Africa, Orientul Mijlociu [i regiu-nea mediteraneean=. Una dintre cele peste 180 de specii de gla-diole, numit= „Fecioara cetii”, cre[te exclusiv ]n preajma casca-dei Victoria, de pe r`ul Zambezi. Gladiolele apar\in aceleia[i familii ca [i iri[ii [i sunt presupu[ii „crini din vale”, men\iona\i ]n Biblie.

O supersti\ie roman= str=veche const= ]n faptul c= r=d=cinile gla-diolelor ar avea puteri magice. Pur-tate la g`t, ca amulet=, se credea c= pot aduce noroc, victoria ]n due-luri [i salvarea ]n fa\a mor\ii.

C u denumirea [tiintific= de „Galanthus nivalis”, din

familia „Amarylidaceae”, ghio-celul este numit [i „frumoasa fa\= a lunii februarie” sau „em-blema/simbolul prim=verii tim-purii”. }n greac=, numele „ga-lanthus” semnifica „floare alb= ca laptele”, iar „nivalis” este un adjectiv latin ]nsemn`nd „ase-menea z=pezii”. }n una din le-gendele despre ghiocel, se spune c= atunci c`nd Dumnezeu i-a alungat din rai pe Adam [i Eva, p=m`ntul era st=p`nit de iarn=, fiind ]ntru totul acoperit de z=pad=. Eva a ]nghe\at [i a ]nceput s= pl`ng=, amintindu-[i cu regret de gr=dinile paradisului. Pentru a o consola, Dumnezeu a transformat c`\iva fulgi de z=pad= ]n flori de ghiocei. Potrivit acestui mit, ghio-ceii sunt cele dint`i flori ap=rute pe p=m`nt.

}ntr-o legend= german=, atunci c`nd Dumnezeu a terminat de f=cut toate lucrurile [i fiin\ele de pe p=m`nt, i-a spus z=pezii s= mearg= la flori [i s= le cear= pu-

\in= culoare. Toate florile au refu-zat-o, cu excep\ia ghiocelului, care i-a d=ruit z=pezii culoarea lui alb=. Drept r=splat=, ghiocelul a devenit cea dint`i floare care r=sare dup= trecerea iernii.

Cu multe secole ]n urm=, ghioceii, usca\i ]n Turcia, erau transporta\i pe mare ]n Europa. Pe de alt= parte, c=lug=rii en-glezi aduceau din Roma bulbi de ghiocei pe care ]i plantau ]n jurul m=n=stirilor din \ara lor de ba[tin=. De aceea, ghiocelul a ajuns s= fie cunoscut ]n Anglia sub numele de „floarea bisericii”.

diane.ro

GLADIOLA

GHIOCELUL

F izicianul [i fiziologul german Hermann von Helmholtz

(1821 – 1894) a formulat principiul conserv=rii energiei [i a inventat oftalmoscopul. A fost considerat unul dintre cei mai inteligen\i fi-zicieni [i fiziologi ai timpului, influen\`nd, prin vastele sale

cuno[tinte, multe domenii. Von Helmoltz r=m`ne cunoscut ]n isto-ria cercet=rii [tiin\ifice, pentru teo-riile sale ]n ceea ce prive[te v=zul uman, matematica ochiului, capa-citatea de a percepe culorile [i spa\iul, dar [i pentru ideile inova-toare referitoare la „acustica muzi-cal=”, definirea senza\iilor [i a percep\iilor etc.

}n anul 1851, acest om de o inte-ligen\= sclipitoare a schimbat pentru totdeauna oftalmologia, odat= cu inventarea dispozitivului care, la vremea respectiv=, purta numele de augenspiegel (oglind= pentru ochi) [i care avea s= fie de-numit, ]n 1854, oftalmoscop. Era primul dispozitiv care putea sa analizeze fundul ochiului prin in-termediul unei surse de lumin= [i al unei suprafe\e reflectorizante.

Hermann von Helmholtz folo-sea pentru iluminarea oftalmosco-pului [i deci a ochiului, o lum`nare, ]n timp ce al\i medici foloseau l=mpi cu petrol. Inventarea becu-lui cu incandescen\= de c=tre Thomas Edison, ]n anul 1879, a dus la ]mbun=t=\irea considera-bil= a dispozitivului pentru anali-za ochiului.

descoper=.ro

352019, noiembrie NOI

LOTEC, ST+P~NUL HERGHELIILOR

ieri [i azi

DECEMBRIE

A learg= caii, alearg= ca ma[ina – acest cunoscut

[lag=r devine tot mai nostalgic, fi-indc= tot mai pu\ini cai alearg=

[i tot mai mul\i se str`ng ]n herghe-lii sub capotele

potentelor ma[ini. Unele adun= at`\ia cai-putere, ]nc`t de sub ro\i li se ridic= nori de fum c`nd por-nesc. Din aceast= elit= fac parte [i rarele modele Lotec.

Compania Lotec a fost ]nfi-in\at= ]n Germania ]n 1962 de c=tre Kurt Lotterschmid, pentru a produce automobile sportive de curse. Din 1975 Lotec a ]nce-put s= modernizeze automobile-le Porshe, mai t`rziu s= constru-iasc= componente aerodinamice pentru Mercedes, iar pentru cli-en\ii boga\i s= realizeze modele de unicat pe baza unor modele de serie de la Mercedes-Benz, BMW. }n 1991 [i-a f=cut apari\ia Lotec TT1000, cu parametri teh-nici de invidiat, dar [i Lotec Co-lani Testa D’Oro, cu faimosul motor de la Ferrari cu 12 cilindri Testarossa, adus cu ajutorul supraaliment=rii p`n= aproape de 1000 c.p. Capacele supapelor

erau aurite, fapt reflectat ]n de-numire. Competen\ele compani-ei l-au provocat pe unul dintre [eicii arabi s= comande un auto-mobil sportiv, care ar fi cel mai rapid din lume. Aceasta s-a ]nt`mplat ]n 1990. Astfel, ]n 1995

a fost finalizat modelul Lotec C1000. Acesta era impresio-nant: cu caroserie din fibre de carbon, propulsor V8 de 5,6 l de la Mercedes-Benz, ]n cuplu cu dou= turbocompresoare de 1000 c.p., dezvolta viteza ma-xim= de 431 km/or=, la fel ca [i regele supercarurilor Bugatti Veyron Super Sport, dar cu 10 ani mai devreme! }n opt secun-de atingea... nu, nu 100, ci 200 km/or=. Beneficiarul [i-a reali-zat dorin\a, achit`nd pentru bolid 3,4 milioane de dolari.

Alte exemplare nu au mai fost construite. Au urmat totu[i [i alte modele, cel mai cunoscut fi-ind Lotec Sirius (2011). Acesta a fost dotat cu un motor puternic V12 de la Mercedes-Benz de 6 l, care, cu dou= compresoare, poa-

te dezvolta de la 850 la 1200 c.p., ]n func\ie de ajust=ri [i combustibil. Viteza este limitat= la 400 km/or=. {i, dup= cum sus\ine produc=torul, la viteze moderate consu-mul constituie 7 l/100 km. Lotec promite noi modi-fica\ii ale modelului Si-rius, cu design [i mai atr=g=tor. C`t prive[te

caracteristicile tehnice, nu ne facem griji – compania nu poa-te s= retrogradeze, dac= nu-[i dore[te s= produc= doar jante individualizate.

Iurie SCUTARU

80 de ani de la na[terea lui Valerian REVENCO, medic, om politic, ex-ministru al Muncii [i Protec\iei Sociale (1999-2005), ex-ministru al S=n=t=\ii [i Protec\iei Sociale (2005) (1 dec. 1939 – 5 mart. 2016).

100 de ani de la stingerea din via\= a lui Pierre Auguste RENOIR, pictor francez (25 febr. 1841 – 3 dec. 1919).

75 de ani de la na[terea lui Gianni MORANDI (n=scut, Gian Luigi MORANDI), c`nt=re\, actor [i animator italian (11 dec. 1944).

90 de ani de la na[terea lui Andrei URSU, specialist ]n dome-niul pedologiei, geografiei, eco-logiei, doctor habilitat ]n [tiin\e biologice, profesor universitar, membru titular al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova (20 dec. 1929).

85 de ani de la na[terea lui Gheorghe VOD+, poet, publi-cist, scenarist [i regizor de filme (20 dec. 1934 – 24 febr. 2007).

75 de ani de la stingerea din via\= a lui Romain ROLLAND, scriitor francez, laureat al Pre-miului Nobel pentru Literatur= (29 ian. 1866 – 30 dec. 1944).

130 de ani de la stingerea din via\= a lui Ion CREANG+, scrii-tor, povestitor, clasic al literaturii rom`ne, pedagog, membru de onoare, post mortem, al Acade-miei Rom`ne (1 mar. 1837 – 31 dec. 1889).

150 de ani de la na[terea lui Henri MATISSE, pictor francez, de-corator, muralist, grafician, sculp-tor, ceramist [i teoretician de art= (31 dec. 1868 – 3 nov. 1954).

calendar

NOI, noiembrie 201936

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Hr=ne[te lumea – Ochiul unui

lan\. 2. Sprijin= tufa – Pierde – var=. 3. }ntindere

opus= lungimii – Dumnealui. 4. Culca\i pe dreap-

ta! – Uite. 5. Au coarne groase ]n spiral= – Perioad=

istoric=. 6. Spa\iul din mijlocul circului – Pr=sad=.

7. Aluminiu – Umed. 8. Alarm=. 9. Cing=toare

]ngust= – Cea mai mare arter= a corpului.

10. Une[te v`rful [i mijlocul bazei – Artere urbane.

VERTICAL: 1. Leag= u[a de u[or – \es=tur=

groas= de l`n=. 2. }n recitalul colind=torilor –

Osie. 3. Pl=cut= la pip=it. 4. Aici – Leon Neaga

– Pe sol. 5. Oi. 6. Sentiment de duio[ie – Tare

pe dos. 7. A doua pe scar= (muz.) – Strident.

8. Om=t – Zg`rcit=. 9. R`vn= – Epoc= ]nsemnat=.

10. Cea mai mare carte de joc – Ap=r= de c=ldur=.

Cuv`ntul curtenitor ]nseamn=:1. Galant. 2. Gospodar. 3. Glume\.

R=spunsurile corecte – nr. 9, 2019

ORIZONTAL: 1. Duminical=. 2. In. Folie. 3. Miracol. Pr . 4. Iconostase. 5. {i[. Ara. 6. Ecta. Ere. 7. Arini[. Alo. 8. Tet. Utilaj. 9. A. T. O\. Veto. 10. Aspect. Ac.

V E R T I C A L : 1. Diminea\=. 2. Unic. Cret=. 3. Rostit. 4. Irani-an. Op. 5. Co[. Iute. 6. Ifos. Est.

Au r=mas trei, cele care nu au ars p`n= la cap=t.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ˇ

fr=m`nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m`nt=ri de minte

Cuv`ntul melon ]nseamn= P=l=rie de fetru, Pepene galben.

cuvinte ]ncruci[ate

argus

cuvinte ]ncruci[ate argusTrebuie mutate cele patru

chibrituri din st`nga: dou= fiind

puse vertical [i alte dou= – sus,

pe orizontal=, form`nd, ]n cele

din urm=, trei p=trate plasate

consecutiv.

7. Col\ar. I.T. 8. Al. Areale. 9. Lips=. Lat=. 10. Aere. Cojc.

77, 49, 36, 18 ... Care num=r e urm=torul?

Ce urmeaz= ]n locul semnului de ]ntre-bare?

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:poezie: EU {TIU CUM Î{I ÎNCEPE IARNA DANSUL EI STR+VEZIU.nimic altceva: De vorb= cu Nicolae GRIBINCEA, conduc=torul an-samblului etnofolcloric PL+IE{II.eclipse: VIN AI NO{TRI, PLEAC+ AI NO{TRI.Calendarul ilustrat 2020.

FON DA TOR:MI NIS TE RUL EDUCA|IEI, CULTURII {I CERCET+RII

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie VO LON TIR

Iuliana {CHIRC+secretar responsabil

Leo BOR DEIANUre dac tor de sec\ie

Iano[ VRANCEANre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Lucia STEGARESCUco rec tor

Valeria PRODANoperator

Alina BODROVAcontabil-[ef

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 1920For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta NOI,str. Al. Pu[kin 22,MD - 2012 mun. Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revista NOIwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNIVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

S-a n=scut la Londra. A fost un pictor englez de portrete, ani-male, scene domestice [i de \ar=. Este cunoscut mai ales pentru picturile sale romantice [i sentimentale ale copiilor ]n acela[i stil cu contemporanul s=u Arthur John Elsley. Picturile sale au ob\inut o mare popularitate ]n timpul vie\ii sale [i au fost publicate pe scar= larg=. A expus lucr=ri la Academia Regal= [i a fost membru al Institutului Regal al Pictorilor.

Alte lucrari: HR+NIREA IEPURILOR, CUNOSCUT+ {I SUB NUMELE DE ALICE }N |ARA MINUNILOR, T~N+RUL GALANT, CEL CARE TE IUBE{TE CEL MAI MULT, PRIETENI BUNI.

Frederick MORGAN (1847 – 1927): SURORILE

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost supor-tate de c=tre Institutul Cultural Ro-m`n din Bucure[ti.

Indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 16 lei

TOAMN+ LUNG+Iano[ VRANCEAN