Upload
ngodung
View
241
Download
10
Embed Size (px)
Citation preview
1/12
2035 – Prima generaţie fără tutun
a României
1. Introducere
2. Situaţia actuală
3. Cadrul internaţional şi contextul naţional
4. Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”
5. Concluzii şi recomandări
6. Anexe (Agenda evenimentului)
1. Introducere
Evenimentul 2035 – prima generaţie fără tutun a României a avut loc joi, 8
septembrie 2016, şi a fost organizat de către Administraţia Prezidenţială, prin
Departamentul de Sănătate Publică şi European Network for Smoking and
Tobacco Prevention.
Evenimentul a adresat necesitatea conştientizării riscurilor pe care le presupune
fumatul, pentru ca adulţii de mine să aibă şansa unei alegeri informate. Evenimentul se
încadrează într-un context mai larg, acela al creării unui amplu proiect naţional de
educaţie în scopul prevenţiei, proiect asumat de către Administraţia Prezidenţială.
Evenimentul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor publice, academice, medicale
şi ai societăţii civile, atât din ţară, cât şi din străinătate.
Evenimentul a fost structurat în patru secţiuni (vezi Agenda). În deschidere,
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a punctat faptul că cele mai frecvente
boli, care afectează și pun în pericol sănătatea în ziua de azi (între care cancerele şi
bolile cardiovasculare) pot fi de fapt prevenibile, prin informare şi conştientizare, în
scopul creării unor noi tipare de comportament în raport cu propria sănătate.
Comisarul European pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, a avut o intervenţie
video în cadrul evenimentului, mesajul Excelenţei Sale fiind centrat pe ideea de
prevenție şi de introducere a unor măsuri adecvate pentru controlul tutunului. De
asemenea, E.S. a felicitat România pentru pasul important făcut în acest sens prin legea
care interzice fumatul în spaţiile publice închise.
Evenimentul s-a concretizat în prezentul Raport de Eveniment, care include o
trecere în revistă a punctelor de vedere exprimate de către participanţi în cadrul
dezbaterii.
2. Situaţia actuală
Conform statisticilor1, un procent de 26,7% din populaţia peste 15 ani fumează
zilnic (2011). Cu alte cuvinte, în ţara noastră sunt 5 milioane de fumători, dintre care
4.4 milioane fumează zilnic. Prevalenţa fumatului în rândul persoanelor de peste 15 ani
este de 30,5%, comparativ cu media EU de 27,53% (2013). În rândul bărbaţilor,
prevalenţa este de 38,5%, în rândul femeilor de 23,1%. Dacă aceste statistici nu spun
foarte multe despre gravitatea situaţiei, următoarele cifre sunt edificatoare: 70 de
români mor zilnic din cauza fumatului, 42.000 români mor anual din cauza
complicațiilor asociate fumatului şi peste 5.000 de români mor anual fiind fumători
pasivi.
În România, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice,
contribuind semnificativ la creşterea numărului de ani sănătoşi pierduţi datorită
dizabilităţii şi decesului prematur.
Fumatul reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare,
responsabile pentru 60% din decesele înregistrate în ţara noastră.
Cancerul bronhopulmonar reprezintă cea mai răspândită formă de cancer în ţara
noastră. În anul 20142, se înregistrau 32.042 de bolnavi de cancer bronhopulmonar,
dintre care 8569 cazuri noi. Incidenţa este de peste trei ori mai mare în rândul
bărbaţilor. Studiile arată că 90% dintre cancerele bronhopulmonare se datorează
fumatului.
Conform statisticilor OMS3, mortalitatea din cauze asociate consumului de tutun
(cancer al gurii şi faringelui, laringelui, traheii, bronhiilor, pulmonar si esofag, boală
cardiacă ischemică, boala pulmonară obstructivă cronică) este de 401.69 la 100 000
locuitori, faţă de media EU de 186.14 în 2012.
Mai mult, fumatul pe perioada sarcinii are efecte asupra fătului. Femeile care
fumează au cu 1.3-2.5 ori mai multe șanse de a avea o naștere prematură. Pot apărea
malformații: cardiovasculare, ale membrelor, ale ochilor, gastrointestinale şi chiar
1 http://data.euro.who.int/hfadb/
2 INSP, http://www.insp.gov.ro/.
3 http://data.euro.who.int/hfadb/
tulburări neuropsihice. Nivelul de expunere al unui fetus a cărui mama fumează activ
este egal cu cel al unui fumător activ.
Fumatul pasiv afectează sănătatea aproape în aceeaşi măsura ca fumatul activ.
Aproximativ 17 % dintre cazurile de cancer pulmonar apărute la nefumători sunt
atribuite fumatului pasiv. Potrivit studiului Global Adult Tobacco Survey4, o treime
dintre adulți sunt expuși la fumul de tutun secondhand la locul de muncă, 86.6% în
restaurante și 94,4% în baruri și cluburi.
Dacă privim din perspectiva implicaţiilor financiare, patologiile asociate
fumatului conduc la costuri foarte mari cu investigaţii, tratament, îngrijiri paliative.
Toate aceste statistici au rolul de a accentua ideea că primele două cauze ale
mortalității în ţara noastră sunt asociate stilului de viaţă, iar fumatul are o contribuţie
semnificativă. Cu toate că țara noastră nu se diferenţiază semnificativ faţă de Uniunea
Europeană în ceea ce priveşte comportamentul de fumat, incidenţa şi mortalitatea
cauzate de patologiile asociate fumatului ne poziționează cu mult deasupra mediei UE.
În ceea ce priveşte fumatul în rândul tinerilor, situaţia este următoarea:
În anul 2013, elevii de gimnaziu cu vârsta între 13 – 15 ani care au afirmat că au
fumat cel puţin o dată în viaţă (33,9% din tot eşantionul cercetat) au fost întrebaţi la ce
vârstă au fumat prima ţigară: 15,1% au fumat prima ţigară la 7 ani sau chiar mai puţin5.
Procentul fetelor cu vârsta de 15 ani care afirmă că au încercat prima ţigară la 13 ani sau
mai devreme a crescut semnificativ din 2010 până în 2014, de la 11% la 16%.
Procentul copiilor care afirmă că fumează constant este următorul: mai mult de
un sfert (29%) din totalul copiilor cu vârsta între 15 şi 16 ani, şcolarizaţi6.
Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă
cauză evitabilă a bolilor cornice, astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai
semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii.
4 http://www.who.int/tobacco/surveillance/survey/gats/gats_romania_report_2011.pdf
5 GYTS, 2013
6 ESPAD, 2011
Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de
consum. Astfel, adulţii de mâine trebuie să conștientizeze importanţa prevenţiei şi a
adoptării unui stil de viață sănătos, pentru a avea şansa unei alegeri informate.
3. Cadrul internaţional şi contextul naţional
La nivel internaţional, avem un set de instrumente:
Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS
Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă
Principiul european de bună guvernare Sănătate în toate politicile
Directiva CE nr. 2014/40/CE privind produsele din tutun, ale cărei prevederi au
fost adoptate de către ţara noastră
Planul global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a
consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010
La nivel naţional avem, de asemenea, un set de instrumente:
Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020
Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din
tutun
Paşii făcuţi de România în ceea ce priveşte reducerea consumului de tutun
(adoptarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise,
armonizarea legislaţiei în concordanță cu prevederile Directivei Comisiei Europene nr.
2014/40/EU privind produsele din tutun) au fost apreciaţi de către experţii şi
organizaţiile internaţionale. De asemenea, avem un Plan Multianual Integrat de
Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate şi o Strategie Naţională de
Sănătate 2014-2020, ce constituie pietrele de temelie pentru descurajarea fumatului în
rândul generaţiilor tinere şi a reducerii incidenţei fumatului în rândul adulţilor.
Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului, Convenția Națiunilor Unite
privind Drepturile Copilului, Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
Durabilă reprezintă documente ratificate şi asumate de ţara noastră. Avem totodată
exemplele de bună practică ale ţărilor care au aplicat consecvent măsurile de reducere a
consumului de tutun, în concordanţă cu principiul european de bună guvernare
„Sănătatea în toate politicile”.
4. Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”
Având drept fundament toate cele menţionate anterior, reprezentanţi ai
societăţii civile şi ai societăţilor profesionale ale medicilor au elaborat şi propus spre
dezbatere Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”.
Scopul este acela de a contribui la apărarea dreptului la viaţă şi la sănătate al
cetăţenilor români, adulţi şi copii, prin îndepărtarea celui mai important factor de risc
evitabil pentru bolile cronice, consumul de tutun.
Obiectivul principal al acestei strategii este reducerea consumului de tutun la
minimum posibil, adică la 5% din populaţia adultă, prag considerat de OMS ca fiind
echivalent cu „finalul jocului devastator cu tutunul”, într-un interval de timp rezonabil.
Pentru ca România să îşi îndeplinească obligaţia asumată în cadrul Planului
global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun
până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010, este necesar ca prevalenţa fumatului
curent (zilnic şi ocazional) să ajungă în anul 2025 la 21,8% iar a fumatului zilnic – la
18,4% din populaţia cu vârsta peste 15 ani.
Conform Modelului SIM SMOKE dezvoltat de David Levy şi colaboratorii la
Universitatea Georgetown din SUA, şi utilizat de OMS pentru a estima impactul
diverselor politici de control al tutunului7, dacă România implementează complet şi
corect măsurile recomandate în Strategia MPOWER a Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, este posibil ca în doar 5 ani prevalenţa fumatului să scadă cu 26% şi cu 34%
după 15 ani.
Având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că măsurile recomandate în
Strategie depăşesc recomandările strategiei MPOWER a OMS, autorii consideră că
următoarele ţinte de prevalenţă pot fi atinse dacă se implementează cât mai repede
intervenţiile recomandate:
7 WHO Europe. Health impact of tobacco control policies in line with the WHO Framework Convention on Tobacco Control (WHO FCTC). 2016
- În anul 2025, o prevalenţă a fumatului zilnic la persoanele cu vârsta peste 18
ani de maxim 17%, sau a fumatului curent (zilnic şi ocazional) de 19%.
- În anul 2025, cel mult 9% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani să fumeze în
mod curent, sau cel mult 25% să fi încercat măcar o dată să fumeze.
- În anul 2035, o prevalenţă a fumatului zilnic la persoanele cu vârsta peste 18
ani de maxim 14%, sau a fumatului curent (zilnic şi ocazional) de 16%.
- În anul 2035, cel mult 5% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani să fumeze în
mod curent, sau cel mult 18% să fi încercat măcar o dată să fumeze.
Intervenţiile recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt următoarele:
Prevenţia, atât a experimentării de către copii şi tineri a „doar un fum”, cât
şi a adoptării unui obicei regulat de către cei care deja au experimentat,
concomitent cu politici de restricţionare a accesului la produse de tutun prin
surse comerciale.
protecţia copiilor şi adolescenţilor faţă de agresiunile reprezentate de
acţiunea nocivă a fumului de tutun, prin fumat pasiv, şi de publicitatea
deşănţată pentru produse din tutun,
încurajarea şi susţinerea abandonării tutunului de către adulţi,
aceştia reprezentând modele pentru copii şi tineri.
5. Concluzii şi recomandări
Consumul de tutun reprezintă una dintre provocările cele mai importante de
sănătate publică, atât la nivel mondial, cât şi în ţara noastră, prin faptul că acesta este
un factor de risc major pentru bolile cronice.
Cu toate că țara noastră nu se diferenţiază semnificativ faţă de Uniunea
Europeană în ceea ce priveşte comportamentul de fumat, incidenţa şi mortalitatea
cauzate de patologiile asociate fumatului ne poziționează cu mult deasupra mediei UE.
Este binecunoscută afirmaţia potrivit căreia prevenţia reprezintă medicina
viitorului, iar consumul de tutun este recunoscut ca fiind cea mai importantă cauză
evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă
îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Mai mult, bolile cronice
provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum.
Piatra de temelie a întregului demers o reprezintă adoptarea legislaţiei privind
interzicerea fumatului în spaţiile publice închise. Planul Multianual Integrat de
Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate şi Strategia Naţională de Sănătate
2014-2020 reprezintă, de asemenea, instrumente utile în acest sens.
În acest context, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai societăţilor profesionale ale
medicilor propun descurajarea consumului de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor
şi reducerea incidenţei în rândul adulţilor. Metodele includ educaţie şi informare, încă
de la cele mai fragede vârste, în ceea ce priveşte efectele fumatului asupra sănătăţii,
pentru a oferi generaţiilor viitoare şansa unei alegeri informate.
În acest sens, instrumental propus îl reprezintă Strategia „2035 – Prima
Generaţie fără Tutun a României”, al cărei obiectiv principal îl constituie reducerea
consumului de tutun la minimum posibil, adică la 5% din populaţia adultă. Acţiunile
propuse pentru îndeplinirea obiectivelor gravitează în jurul a trei tipuri de intervenţie:
prevenţie, protecţie a copiilor şi adolescenţilor, astfel ca aceştia să nu mai fie expuşi
gazelor toxice emanate în urma arderii produsului din tutun şi, nu în ultimul rând
încurajarea şi susţinerea abandonului tutunului de către adulţi.
Înţelegerea şi conştientizarea importanţei prevenţiei încă de la cele mai fragede
vârste şi adoptarea unor comportamente şi a unui stil de viaţă sănătos, vor avea, pe
termen scurt, un impact major asupra conştientizării factorilor de risc şi schimbării
mentalităţii populaţiei, iar pe termen lung, asupra îmbunătăţirii stării de sănătate şi
creşterii speranţei de viaţă în România.
Întregul demers se înscrie într-un context mai larg, acela al prevenţiei şi al
educaţiei pentru sănătate, dat fiind faptul că un stil de viaţă sănătos implică şi o
alimentaţie echilibrată, activitate fizică şi evitarea comportamentelor nocive.
Principalul argument în schimbarea mentalităţii populaţiei nu trebuie să fie
constrângerea, ci informarea, prezentarea riscurilor, iar diseminarea informaţiei
trebuie să vină de la specialişti, să aibă fundament ştiinţific şi să fie comunicată la
vârsta adecvată.
Succesul unui astfel de demers se bazează pe cooperare, dezbatere şi implicare la
toate nivelurile, de la societatea civilă, la asociaţii de profesionişti şi factori de decizie,
iar exemplele de bune practici ale statelor care au implementat deja măsuri de reducere
a consumului de tutun reprezintă instrumente deosebit de utile în acest sens.
2035 - Prima Generație Fără Tutun a României-parteneriat, responsabilitate, asumare
București, 8 Septembrie 2016, Sala Unirii, Palatul Cotroceni
9.00-9.45 Înregistrarea Participanților
Sesiunea 1 Alocuțiuni Introductive
10:00- 10:05 Cuvânt de bun-venit Dl. Cornel Radu-Loghin, Secretar General European Network
for Smoking and Tobacco Prevention
10:05-10:15 Alocuțiunea Introductivă a Evenimentului Excelența Sa, Președintele României, Dl. Klaus Werner
Iohannis
10:15- 10:25 Copiii României și percepția asupra tutunului în imagini Asociația Greierașul
10:25- 10:30 Politici de sănătate preventive pentru generațiile tinere și
reducerea inechităților sociale- viziunea Guvernului României
Dl. Vlad Vasile Voiculescu, Ministrul Sănătății, România
10:30- 10:35 Promovarea parteneriatului și dialogului în dezvoltarea de
politici publice de sănătate- o abordare participativă
Dna. Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică și
Dialog Civic, România
10:35- 10:40 Curaj și responsabilitate în controlul consumului de tutun-
perspectiva unui continent unde David l-a învins pe Goliath
Mesajul Execelenței Sale, Dl. Manuel Vieira Merola,
Ambasadorul Republicii Uruguay în România
10:40- 10:45 Politicile de control a tutunului în perspectivă strategică
europeană
Mesaj Video al Excelenței Sale, Dl. Vytennis Andriukaitis,
Comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară
10:45- 10:55 Cooperare regional pentru prevenirea efectelor devastatoare
ale consumului de tutun
Excelența Sa, Dl. Gheorghe Brega, Vice-Prim-Ministru pentru
Probleme Sociale, Republica Moldova
10:55- 11:05 Controlul tutunului în Republica Moldova. Realizări. Provocări.
Perspective
Excelența Sa, Dna. Aliona Șerbulenco, Vice-Ministrul Sănătății,
Republica Moldova
11:05- 11:15 Politicile de control a consumului de tutun- recomandările
Organizației Mondiale a Sănătății
Mesajul Sediului Central al Organizației Mondiale a Sănătății
Geneva, Dr. Luminița Hayes, Medical Officer, Prevention of
Non-communicable Diseases
11:15-11:20 Asumare și responsabilitate în politici publice de sănătate-
provocări și realizări
Mesajul Comisiei pentru Sănătate și Familie, Camera
Deputaților, Parlamentul României
11:20-11:30 Sportul și dreptul la o viață sănătoasă pentru generațiile
viitoare
Perspectiva personalităților sportive-Mesajul Președintelui
Fundației Olimpice Române, Dna. Andreea Răducan
11:30-11:35 Copiii-ținte directe ale promovării produselor din tutun-Video Campaign for Tobacco Free Kids/Bloomberg Global Initiative
for Tobacco Control
Sesiunea 2 Tutunul și dreptul la viață- experiența Europeană
11:35-11:45 Perspectivă legislativă europeană în controlul consumului de
tutun
Dr. Cristian Bușoi, Membru al Comisiei pentru Mediu,
Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, Parlamentul
European
11:45-11:55 România Fără Tutun- de la recomandări la acțiuni Prof. Dr. Ian Graham, European Society of Cardiology
11:55-12:00 European Heart Network în susținerea eforturilor pentru
generații eliberate de tutun
Mesajul European Heart Network, Bruxelles, Prof. Dr. Dan
Gaiță, Membru al Consiliului Director
12:00-12:10 Implicarea profesioniștilor în sănătate în reducerea
mortalității asociate consumului de tutun
Mesajul European Respiratory Society, Dr. Paraskevi A.
Katsaounou, Chair of Tobacco, Smoking Control and Health
Education Group
12:10-12:20 Controlul consumului de tutun- lecții din succesele și
dificultățile țărilor Europene
Dl. Francisco Rodriguez Lozano, Președinte, European
Network for Smoking and Tobacco Prevention
Pauză Cafea- 12:20-12:30
Sesiunea 3 Consumul de tutun și impactul asupra generațiilor tinere-Dreptul de a Respira, Dreptul la Viață-context național
12:30-12:40 Apelul Profesioniștilor în Medicină pentru prima generație
fără tutun a României
Mesajul Coaliției România Respiră-Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu,
Președintele Societății Române de Cardiologie
12:40-12:50 Responsabilitate și parteneriat pentru dreptul la sănătate Mesajul Academiei de Științe Medicale din România- Prof. Dr.
Eduard Apetrei
12:50-13:00 Impactul consumului de tutun asupra copiilor din România-
date și cifre
Dr. Magdalena Ciobanu, Reprezentantul Ministerului Sănătății
pentru Controlul Tutunului pe lângă Organizația Mondială a
Sănătății și Comisia Europeană
13:00-13:10 Percepția asupra politicilor de control a tutunului în România-
cele mai recente date de cercetare la nivel populațional
Cornel Radu-Loghin, Secretar General European Network for
Smoking and Tobacco Prevention
13:10-13:20 Tutunul- o problemă de protejare a drepturilor copilului-
Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului
Perspectiva organizațiilor de protejare a drepturilor copilului-Romania- Dr. Marina Oțelea/Director Executiv SAMAS-Sănătate pentru Mamă și Copil, Iustina Ionescu/Director Programe European Center for Public Initiatives
Sesiunea 4 Soluții asumate pentru protejarea tinerei generații: 2035- Prima Generație Fără Tutun a României
13:20- 13:35 Introducerea Strategiei Naționale pentru Reducerea
Consumului de Tutun- prevenție, protecție, asistență
Prof. Dr. Florin Mihălțan- Președinte, Societatea Română de
Pneumologie/Coaliția România Respiră
13:35-13:55 Discuție Liberă și Intervenții din partea participanților asupra Strategiei Naționale pentru Reducerea Consumului de Tutun
13:55-14:00 Semnarea Cartei pentru 2035-Prima Generație Fără Tutun a
României
Participanții
14:00-14:10 Cuvânt de închidere Dr. Diana Loreta Păun, Consilier de Stat, Administrația
Prezidențială
14:10 -15:00 Prânz