204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire

8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire

1/148


2/148

Pentru tatăl meu

Le bonheur le plus doux est celui qu'on partage.

(Cea mai dulce fericire este aceea pe care o împărtăşim.

!echi pro"erb fran#u$esc

Cuprins

%ntroducere

1 &oie de "i"re


3/148

La femme d)un certain *ge

+ Le ,ardin secret- grădina secretă

/e#ete pentru ,oie de "i"re

0 en 2 la fran3aise

4 5n plein air

6 Pofti#i la masă

7 8eight 8atchers în 9ran#a

: Cum să flirte$i 2 la fran3aise

1; ul#umiri

Introducere

?unica mea era fran#u$oaică.

5ra fran#u$oaică într@un fel în care eu nu "oi fi niciodată A indiferent c*t m@aş strădui. Bi

crede#i@mă că m@am străduit.?unica mea din partea mamei era i$bitor de frumoasă. 5ra înaltă suplă şi brunetă. De bron$a

lesne şi a"ea părul negru ca abanosul. =sta înainte ca pletele să@i de"ină argintii. Ei plăcea să

le poarte coafate în "alurile acelea lucioase care fuseseră la modă în anii 1:+;. 5u şi mama nu

semănam deloc cu ea. Fu eram înalte. Fu eram sub#iri. 5ram blonde cu ochi albaştri şi cuG

mă rog multe rotun,imi.

Pentru familia mea în special pentru aripa ei irlande$ă din partea tatei ca şi pentru prietenii

şi "ecinii noştri bunica era extrem de exotică ba chiar fascinantă. !orbea cu un uşor accent

un "estigiu al copilăriei în care ea fra#ii şi surorile ei nu "orbiseră acasă dec*t în france$ăîn"ă#*nd engle$a abia după primul an de şcoal* primară. >ama a încercat să fie

+


4/148

Hfran#u$oaicăI în felul ei. Jin c*nd în c*nd în perioada adolescen#ei mele îmi mai spunea să

fermer la bouche! (=dică Htaci din gurăI Kca$ional renun#a la a mai încăl$i pentru cină

semipreparatele Danson şi căuta să încropească un sos bMchamel cu unt făină şi lapte.

=mesteca ingredientele într@o crati#ă adăug*nd c*te o conser"ă ?umble ?ee cu ton după care

ne ser"ea mixtura aceasta A sufocată sub un strat de piper negru A pe felii de p*ine 8onder

?read pră,ite. C*nd eu şi fratele meu începeam să ne lamentăm că e prea picantă mama

replica-

@ F@am ce face Dunt fran#u$oaică Emi plac condimentele A nu ca "ouă irlande$i reci ce

sunte#i

Nabar nu am de unde@i "enise ideea că france$ilor le place să@şi pună tone de piper în

m*ncare. Bi de fapt nici de unde o scosese că irlande$ii sunt HreciI. (Poate că se referea la

tata care nu era rece dar care pentru binele lui propriu îşi cam #inea gura în prea,ma ei.

>ama putea să fie foarte teatrală. 5ra minionă şi a"ea un aspect de feti#ă dar putea să fie şi

foarte pro"ocatoare A cam ca o păpuşă cu gura spurcată. 5ra obişnuită să i se acorde multă

aten#ie şi cred că din acest moti" pentru ea procesul de îmbătr*nire a fost mult mai dificil. Bi

c*nd după patru$eci@cinci$eci de ani a descoperit că for#a farmecului ei începuse să pălească

a de"enit de@a dreptul deprimată.

Ceea ce nu s@a înt*mplat însă şi cu bunica. 5a a fost elegantă stilată şi splendidă chiar şi după

opt$eci de ani. Je fapt am c@te"a fotografii pe care i le@a făcut bunicul c*nd erau în 9lorida

pe perioada iernii. Entr@una dintre aceste fotografii alb@negru bunica stă într@o grădină în fa#a

unor flori de pasărea@paradisului. Poartă un costum de baie întreg. Dtă perfect dreaptă cu un

picior adus peste celălalt astfel că pri"eşte pu#in dintr@o parte. Părul ud îl are dat pe spate cu

excep#ia c*tor"a bucle care i@au cotropit urechile. Fu se uită direct în obiecti" ci cum"a într@o

depărtare destul de apropiată ca şi c*nd ar a"ea treburi mai importante dec*t să aştepte să fie

po$ată în costum de baie. *mbetul ei for#at spune HJa ştiu că mă consideri frumoasă. Btiu că

sunt înaltă şi suplă. Btiu că mă "e$i ca pe o frumuse#e a apelor dar gata de@a,unsI Ensă

bunicul amore$at de ea p*nă peste cap nu se putea ab#ine să nu@i facă o grămadă de astfel de

fotografii. ?unica şi bunicul au a"ut un maria, fierbinte. =sta e clar.?unica mea cunoştea cu certitudine secretul a ceea ce se numeşte joie de vivre (bucuria de a

trăi. Fu nu spunea bancuri bi$are sau po"estioare decoltate nici nu bătea step prin bucătărie

(chestii pe care mama le făcea ci în felul ei liniştit îşi găsise echilibrul bucuria şi acea l’art

de vivre (arta de a trăi. ?unica grădinărea şi prepara conser"e din fructe şi legume proaspete

din mica fermă a bunicilor şi mai t*r$iu din curtea din spatele casei. 9ăcea compost şi recicla

deşeurile înainte ca treburile astea să de"ină la modă. Pescuia şi chiar "*na împreună cu

bunicul. Fe cosea haine. Ficiodată n@o să uit cum şi@a luat "echea haină de blană pe care o

a"ea de prin anii 1:; şi care nu mai putea fi reparată a tăiat@o bucă#i şi a croit toci şiguleraşe asortate în stilul lui &acOie ennedQ pentru mine mama şi pentru ea însăşi. Fu ne


5/148


6/148

de la ser"iciu şi mă găseşte acasă tot în cămaşa de noapte cocoşată peste calculator şi îmi

spune-

@ 5şti exact în acelaşi loc în care te@am lăsat a$i@diminea#ă. Rrebuie să ieşi să iei pu#in aer

Dunt o femeie care adesea simte că nu e destul de deşteaptă destul de bogată destul de

organi$ată destul de reali$ată destul de slabă şi cu siguran#ă destul de t#n$r$.

Ceea ce înseamnă că sunt o americancă tipică

Bi ştiu că nu sunt singura măcinată de asemenea sentimente. C*nd am scris rench %omen

&on’t leep 'lone (H9ran#u$oaicele nu dorm singureI am strbătut 9ran#a împreună cu buna

mea prietenă şi traducătoarea mea &essica Lee am inter"ie"at sute de femei (şi mul#i bărba#i

iar mai t*r$iu am bătut singură toată =merica şi am mai discutat cu alte c*te"a sute. =şa mi@

am dat seama că noi americancele a"em multe de în"ă#at de la surorile noastre fran#u$oaice

A da despre dragoste romantism şi căsătorie dar şi despre traiul de $i cu $i despre

cumpărături despre cum să alegi produse proaspăte despre bucuriile simple ale "ie#ii despre

necesitatea de a aprecia ce î#i oferă "ia#a acum în clipa asta A indiferent ce "*rstă formă sau

dimensiuni a"em ori c*#i bani numărăm în geantă. Cu filo$ofia lor de tip Hsă munceşti ca să

trăieştiI nu Hsă trăieşti ca să munceştiI fran#u$oaicele ştiu c*te ce"a despre echilibru. Bi cred

că ne pot în"ă#a cum să începem măcar să sim#im în sf*rşit că suntem HdestulI.

=m decis să mă întorc în 9ran#a în încercarea de agăsi secretul a ceea ce numim joie de vivre.

Jar pentru că fondurile mele sunt limitate am solicitat o bursă !irginia Center for the

Creati"e =rts ca să locuiesc şi să muncesc în =u"illar A un sătuc din sud@"estul 9ran#ei. Le

"oi fi "eşnic îndatorată celor de la !irginia Center for Creati"e =rts şi satului =u"illar pentru

că m@au primit cu at*ta căldură şi mi@au îndeplinit "isul de a a"ea un Hcartier generalI în

9ran#a.

Pe parcursul peregrinărilor mele am stat de "orbă cu fran#u$oaice de la toate ni"elurile socio@

economice din $one urbane şi rurale cu fran#u$oaice b*tr*ne tinere şi unde"a pe la mi,loc.

=m dat de urma acelor splendide femei d’un certain #(e şi le@am întrebat cum reuşesc să

răm*nă at*t de elegante şi de sigure pe ele şi la cinci$eci şai$eci şapte$eci de ani şi chiar şi

mai departe. =m participat la o sumedenie de dineuri. =m urmat cursuri de gastronomie şi ama,utat la pregătirea multor petreceri fran#u$eşti A de la sărbătoriri elaborate p*nă la reuniuni

spontane c*t se poate de simple şi la tot ce mai există între ele.

=m inter"ie"at tot felul de fran#u$oaice A tinere şi bătr*ne slabe sau nu prea. =m găsit femei

la #ară în sătucuri din sud@"estul 9ran#ei în pro"inciile din nord în sta#iunile de pe coastă în

oraşe (Paris bien s)r în Roulouse Lille ?esancon Ji,on LQon dar şi în suburbii. =m

discutat cu studente casnice func#ionare doctori#e a"ocate brutărese patroane de maga$in

fotografe şi artiste. =m "orbit cu o femeie care face săpunuri arti$anale cu o bibliotecară mai

multe cosmeticiene şi esteticiene cu o consultantă de imagine di"erse directoare cu o seriede specialiste în domeniul medical şi cu multe multe alte femei. Snele dintre aceste înt*lniri

4


7/148

au fost relaxate altele au a"ut un caracter oficial. =m căutat să ini#ie$ con"ersa#ii indiferent

unde mă aflam sau ce oră era. En =u"illar acolo unde am locuit o lună am a,utat la culesul

strugurilor pentru "in împreună cu restul artiştilor şi compatrio#ilor mei. =m "i$itat castele şi

peşterile de la Peche >erle. =m mers la "ernisa,e la concerte şi la un festi"al al ceramicii.

= şi am făcut cumpărături Bi pentru că eram cu banii număra#i multă "reme doar m@am

$g*it prin "itrine sau cum spun france$ii am făcut le l*che+vitrines adică Ham lins

geamurileI. En rolul meu de călător american plin de curio$itate am încercat să în#eleg care e

sensul real al modului în care sunt aran,ate manechinele dintr@o "itrină. =m făcut mii şi mii de

fotografii cu lucruri absolut obişnuite. =m băut mult "in. =m m*ncat multă br*n$ă. Bi iaurturi

delicioase. Bi sute de baghete cu unt proaspăt de la pia#a #ărănească A "ai Joamne

mărturisesc A din nou în stil pur american

En tot acest timp i@am întrebat pe to#i france$i şi fran#u$oaice care e secretul fericirii lor. =m

"orbit despre familie comunitate muncă dragoste căsătorie bătr*ne#e şi beteşuguri ale

trupului. =m discutat despre propensiunea lor de a înt*r$ia cu cincispre$ece minute despre

moti"ul pentru care fran#u$oaicele sunt uneori cam secretoase şi care e fa$a cu cina de cinci

ore. =m fost in"itată la ceai în grădinile lor să "ăd ce au în frigidere să stăm la taclale despre

obiceiurile lor la cumpărături despre modul în care îşi gestionea$ă banii despre secretele cu

a,utorul cărora îşi men#in "ia#a amoroasă interesantă şi da le@am "ă$ut chiar şi desuurile care

sunt foarte frumoase. =m "orbit despre bătr*ne#e şi despre cum po#i să răm*i sănătos şi sexQ

la orice "*rstă. =m discutat despre bucuriile unei "ie#i simple despre felul în care animalele

de casă ne pot aduce alinare despre rela#ia fran#u$oaicelor cu m*ncarea sănătatea şi mişcarea

fi$ică. = şi să nu uit- m@am dus p*nă şi la înt*lnirile 8eight 8atchersT UTKrgani$a#ie

interna#ională care oferă produse şi ser"icii menite să@i asiste pe cei care doresc să slăbească

şi să@şi men#ină greutatea corporală în limite normale. (n. red.V de acolo. Ja au 8eight

8atchers şi în 9ran#a

Foi americanii ne îmbrăcăm aşa înc*t să dăm impresia de succes. Duntem mereu pe fugă ne

înşfăcăm paharul de mocha latte şi@l bem în timp ce conducem maşina. Bi ne grăbim să ne

ducem la bun sf*rşit îndatoririle casnice cu a,utorul celor mai noi dispo$iti"e. Fe dorim celmai nou automobil A fie că e "orba de cel mai mare DS! sau de cel mai recent şi mai

economic model. =bordăm orice modă nouă cu un soi de interes copilăresc d*nd bu$na în

cameră cu bra#ele larg deschise şi c*nt*nd Hmai mult mai mult mai multI

Jar atunci c*nd tragem linie la sf*rşitul $ilei toată alergătura asta de colo@colo toată această

acumulare de chestii şi toată această goană după cel mai mare mai deştept mai cool mai

con"enabil mai economic şi mai nou nou nou gadget ne aduce cu ade"ărat fericireaW Cu

toate succesele noastre cu toate "acan#ele costisitoare cu toate casele mari cu ipoteci şi mai

mari cu toate maşinile noastre noi@nou#e n@am de"enit cum"a at*t de sastisi#i înc*t în

6


8/148

realitate ne sim#im cam mi$erabil şi cam de$amăgi#i de această "*nătoarea de obiecteW Bi nu

cum"a am uitat cum să găsim acea fericire simplă ade"ărată şi de modă "echeW

Bi aşa a,ung din nou la bunica mea fran#u$oaică şi la felul în care ea petrecea ore întregi

aplic*ndu@mi şamponul mişc*ndu@şi degetele prin părul meu ca să înglobe$e spuma clătindu@

mă încet cu apă caldă usc*ndu@mi pletele cu prosopul şi apoi aşe$*ndu@se l*ngă mine fără un

cu"*nt ca să@mi separe şu"i#ele şi în final să@mi scoată moa#ele cu mişcări lente una c*te

una.

9rumuse#ea şi semnifica#ia acestui dar mi@au fost readuse în memorie c*nd împreună cu

traducătoarea şi buna mea prietenă &essica Lee am "i$itat oraşul ?esan3on. =colo am stat la

>arie &oXlle o fran#u$oaică şic care are propriul ei salon de coafură. >arie &oXlle nu ştia

deloc engle$ă iar la "remea respecti"ă france$a mea era încă destul de fira"ă. Cu toate

acestea am*ndouă am fost sympathiue şi am comunicat prin gesturi şi propo$i#ii simple. En

ultima $i a "i$itei noastre eu şi &essica Lee eram în salonul de coafură iar >arie &oXlle mi@a

spus că "rea să mă şampone$e. %ni#ial am fost şocată. =m considerat chiar că oferindu@se să

facă acest gest de fapt mă critica. Poate credea că părul meu arăta de$astruos deci a"eam

ne"oie disperată de a,utor Jar nu >arie nu "oia dec*t să@mi facă un dar.

Bi a purces la treabă. >i@a pus pe umeri o capă m@a aşe$at pe scaun iar eu mi@am lăsat capul

pe spate în chiu"etă. =poi >arie s@a aplecat şi@a început să@mi mase$e părul cu apă caldă şi

un şampon parfumat.

Encet dar sigur m@am pomenit pl*ng*nd. Lacrimile îmi alunecau pe obra,i şi apoi pe g*t

ateri$*nd în apa cu spumă. F@am putut să@i explic lui >arie &oXlle ce se înt*mpla cu mine dar

am ştiut atunci că darul ei însemna mai mult dec*t simplul gest de a mă spăla pe cap. Jarul ei

mi@o adusese înapoi pe bunica îmi reamintise accentul ei dulcea#a "ocii ei mirosul parfumat

de săpun şi impresia acelor m*ini delicate pe pielea capului. Jarul lui >arie îmi reamintise

bunătatea acestui gest simplu şi generos.!ă spun sincer- am dus o "ia#ă destul de confortabilă. >@am bucurat de multe cadouri de@a

lungul tipului însă darul acestui spălat pe cap a fost de departe unul dintre cele mai

importante pe care le@am primit "reodată.

%ar pentru mine aceasta este esen#a fran#u$escului joie de vivre. Sn gest. K experien#ă. 5ste

acel moment trecător care nu se mai poate repeta şi care trebuie să fie apreciat acum înainte

să $boare şi să dispară pentru totdeauna.

Joie de vivre înseamnă să fii pre$ent şi deschis chiar şi către cea mai banală clipă a "ie#ii.

Enseamnă prietenie şi conştienti$area faptului că nimic nu e "eşnic. Joie de vivre e $en. %ar pentru fran#u$oaice este esen#a fericirii.

7


9/148

Cartea aceasta este darul meu pentru cititorii americani dar nu numai. %nten#ia mea este să "ă

ofer c*te"a modalită#i simple prin care să "ă pute#i păstra stilul propriu entu$iasmul şi spiritul

tipic american Hpot s@o facI dar şi să încorpora#i în "ia#a "oastră un strop de joie de vivre 2 la

francaise. Je asemenea cartea este o scrisoare de dragoste adresată france$ilor în general

fran#u$oaicelor în special şi mai presus de toate bunicii mele.

Capitolul Unu

Joie de vivre!

:


10/148

-.n aceast$ via/$ nu e0ist$ dec#t o sin(ur$ fericire " s$ iube1ti 1i s$ fii iubit23

A Yeorge Dand

În căutarea fericirii

Conform constitu#iei americane cetă#enii au dreptul la H"ia#ă libertate şi urm$rirea fericiriiI.

En 9ran#a nu există o astfel de expresie. Je fapt în 9ran#a expresia echi"alentă este la

recherche du bonheur (în căutarea fericirii. =parent ceea ce fac eu acum este să despic firul

în patru dar dacă anali$a#i cu aten#ie ideea de Ha căutaI fericirea comparati" cu aceea de a o

HurmăriI "e#i "edea că între cele două exprimări există o mare diferen#ă.

=tunci c*nd cau#i ce"a e ca şi cum acel ce"a s@ar afla ascuns la "edere. Je pildă sub masă.

Bi tot trebuie să facem este să a"em răbdare iar atunci c*nd în încăpere se "a lăsa liniştea să

ridicăm repede fa#a de masă şi voil4! %ată ceea ce căutam 9ericirea

Pe de altă parte urmărirea implică un fel de "*nătoare a lucrului căutat. Pentru noi fericirea e

unde"a în ,osul stră$ii dar se deplasea$ă cu "ite$ă. =şa că trebuie să ne deplasăm şi noi mai

repede dec*t ea. Rrebuie să ne luăm pantofii de sport şi să dăm fuga după ea. Bi să alergăm

bine mai repede dec*t to#i ceilal#i. D@ar putea ca pe drum să fim ne"oi#i să îmbr*ncim c*te"a

persoane p*nă c*nd i$butim să tr*ntim fericirea la păm*nt şi s@o capturăm.

Dau poate credem că fericirea este de,a a noastră numai că suntem cam nesiguri şi atunci

"rem să anun#ăm lumea întreagă despre asta. Poate că ne "om cumpăra o maşină şi o casă şi

mai mari ca să@i con"ingem pe to#i inclusi" pe noi înşine că HDuntem ferici#i ce naibaI

HDă cau#i fericireaI sună mai dulce. 9ericirea există iar noi nu trebuie dec*t s@o depistăm.

Poate că fericirea stă în grădină cuibărită printre frun$ele "er$i şi roşiile aromitoare. Dau

poate că nu e ne"oie dec*t să deschidem c*te"a dulapuri să scoate nişte condimente gustoase

şi să topim pu#in unt într@o crati#ă pe araga$. Kri poate că fericirea se găseşte în ochii

persoanelor dragi şi atunci nu trebuie dec*t să ne uităm la omul respecti" să punem nişte

mu$ică să@l luăm de m*nă şi să dansăm împreună. 9ericirea nu e ce"a care ne poate apar#inecu ade"ărat. Bi cu siguran#ă nu poate fi cumpărată.

%sabelle este o fran#u$oaică de trei$eci şi şase de ani care locuieşte în Paris. = călătorit prin

toată lumea şi lucrea$ă în domeniul de$"oltării personale. 5 o femeie care g*ndeşte şi se

exprimă incredibil de limpede şi care e mult mai în#eleaptă dec*t te@ai aştepta g*ndindu@te la

"*rsta ei. >@am înt*lnit cu ea de cur*nd la Paris şi am stat de "orbă despre "ia#ă dragoste

familie şi muncă. >ai t*r$iu %sabelle mi@a scris următoarele despre ce înseamnă pentru ea

joie de vivre-

1;


11/148

&oie de "i"re 5nseamn$ s$ iube1ti via/a, s$ iube1ti oamenii, s$ iube1ti faptul c$ tr$ie1ti, c$ te

sim/i viu2 .nseamn$ s$ 6#mbe1ti, s$ fii tu 5nsu/i 1i s$ te ar$/i recunosc$tor pentru toate

lucrurile frumoase din via/a ta7 faptul c$ e1ti s$n$tos, c$ po/i s$ au6i, s$ ve6i, s$ mer(i8 s$ fii

recunosc$tor pentru to/i oamenii minuna/i 1i iubitori 9oameni pe care+i cunoa1tem sau str$ini

pe care+i 5nt#lnim:8 s$ fii recunosc$tor pentru natura care ne 5nconjoar$ 1i pentru tot ceea ce

ne ofer$ ea2 .nseamn$ s$ fii recunosc$tor pentru misterul vie/ii, pentru faptul c$ suntem vii 1i

respir$m; &oie de "i"re 5nseamn$ s$ 5mpar/i cu al/ii, s$ 6#mbe1ti, s$ r#6i, s$+i faci pe

oameni s$ se simt$ ceva mai bine atunci c#nd sunt tri1ti, s$ te sim/i util, s$+i faci pe al/ii s$

cread$ 5n viitor2 .nseamn$ s$ ale(i s$ fii po6itiv2

&oie de "i"re 5nseamn$ s$ cre6i c$ nimic nu se 5nt#mpl$ f$r$ un motiv 1i c$, 5n viitor, totul

poate avea un re6ultat po6itiv2 .nseamn$ s$ accep/i ce se afl$ 5n via/a ta 5n pre6ent 1i s$ te

sim/i mul/umit 5n tine 5nsu/i2

=cest tip de fericire se află de,a în interiorul tău şi nu e ne"oie dec*t să alegi să îmbră#işe$i

frumuse#ea simplă a "ie#ii. Poate că fericirea e cu tine chiar acum. Je fapt 5l fericirea "ie#ii

tale e la eta, face un duş şi se pregăteşte pentru $iua care i se aşterne înainte fluier*nd un

refren care nu@#i mai iese din minte. Ja dragostea este joie de vivre.

Laura . Laless este o francofilă o persoană fanatică după tot ceea ce e fran#u$esc. 5a se

află la originea acelui ntermediate rench for &ummies. Locuieşte în sudul 9ran#eiîmpreună cu

so#ul ei din ;;7. %ată ce mi@a spus ea despre joie de vivre-

Cred c$ ,oie de "i"re 5nseamn$ o atitudine optimist$ cu privire la via/a ta 1i capacitatea de a

te bucura de ceea ce ai, f$r$ s$+/i faci prea multe (riji din cau6a a ceea ce nu ai2 $ ($se1ti

bucuria 5n e0isten/a cotidian$ nu e neap$rat u1or, dar e mai simplu atunci c#nd 5/i 5mpar/i

via/a cu o persoan$ pe care o iube1ti2 ?u am avut norocul s$+mi 5nt#lnesc so/ul 1i partenerul

de via/$ 95n toate sensurile termenului:, 5n urm$ cu cincispre6ece ani 1i 5mpreun$ ne+am f$urit un trai plin de aventur$, de r#s 1i bucurie, chiar 1i atunci c#nd banii, stresul de la

serviciu sau vremea + ori toate la un loc + par s$ conspire ca s$ ne deprime2 C#nd ne sim/im

suntem prea s$raci ca s$ mer(em la cinema sau la restaurant, invent$m alternative mai

ieftine7 d$m iama prin pubela de reciclare 5n c$utare de resturi artistice, or(ani6$m alte

e0pedi/ii similare, c$ut$m re/ete lu0oase dar care se pot 5ncropi din in(rediente

necostisitoare 1i ne amintim de e0cursiile (ro6ave pe care le+am f$cut 1i de m#nc$rurile care

ne+au pl$cut2 'm#ndoi recunoa1tem 1i apreciem c#t de noroco1i suntem c$ ne avem unul pe

cel$lalt 1i avem aceast$ ,oie de "i"re 5mp$rt$1it$2

11


12/148

=şa că "ede#i acest gen de fericire nu are nici o legătură cu contul din bancă. En schimb

necesită o inimă mare şi o imagina#ie bogată.

Dansând cu stelele

Cu c*#i"a ani în urmă am "i$itat împreună cu so#ul meu orăşelul Yien. 5l participa la o

conferin#ă ştiin#ifică nu departe de Cannes iar eu îl înso#eam. =m stat la un hotel modest

aflat în proprietatea unei familii. 5ra în afara se$onului esti"al aşa că hotelul era cam pustiu

excep#ie făc*nd circa o sută de specialişti în modificări climatice (o gaşcă destul de

nă$dră"anăZ eu îi "ăd ca pe nişte %ndiana &ones ai lumii ştiin#ifice şi un grup de france$i în

"*rstă. K combina#ie simpatic* A nişte specialişti în modificări climatice foarte serioşi şi un

grup de "reo cinci$eci de france$i puşi pe distrac#ie care obişnuiau să călătorească deseori

împreună. Fe înt*lneam unii cu al#ii la ora mesei şi apoi seara dar în general cele două echipe

păstrau distan#a.

=poi într@o seară în "reme ce so#ul meu purta o discu#ie animată despre datarea cu carbon

împreună cu doi cercetători din >area ?ritanie am au$it nişte acorduri mu$icale aşa că am

plecat în căutarea lor şi am a,uns în sala de dans. =colo erau o orchestră micu#ă dar înfocată

şi un solist cu acordeon. 9ran#u$oaicele erau îmbrăcate cu fuste colorate care se roteau larg în

,urul trupului şi fiecare dansa stătea în picioare sau pe scaun aproape de ring discuta r*dea

şi petrecea. [sta era locul pe care@l căutam. =şa că m@am hotăr*t să mă aşe$ unde"a şi să

pri"esc. =poi din senin un france$ rotun,or mi@a ateri$at în poală = început să r*dă apoi

mi@a spus ce"a foarte repede în france$ă. Dinceră să fiu n@am în#eles nimic. En plus omul

îmi #opăia în bra#e ceea ce@mi distrăgea şi mai mult aten#ia. Joamnele de l*ngă mine s@au

străduit să@mi explice ce se înt*mpla dar nu "orbeau engle$ă aşa că am rămas şi mai

nedumerită p*nă c*nd am reali$at că france$ul $icea HJansea$ă Jansea$ă Jansea$ăI =m

încercat în france$a mea groa$nică (pe cu"*nt că acum s@a îmbunătă#it să@i comunic că

mon mari n’est pas l@! (Do#ul meu nu e aici. Jar tipul o #inea una şi bună.

@ Jansea$ă dansea$ă dansea$ă=tunci una dintre doamne m@a luat de m*nă şi mi@a spus ce"a cu -avec vous3. =m în#eles că

rotun,orul "oia să danse$e cu mine şi p*nă să mă de$meticesc a,unsesem de,a pe ring şi mă

în"*rteam de ,ur@împre,ur cu răsuflarea tăiată dar r*$*nd. Bi şti#i ce"aW 9rance$ul ăsta

durduliu era un dansator al naibii de bun. 5ra foarte puternic foarte sigur pe el şi plin de

energie. Ce m@am mai distrat >@am lăsat în "oia mu$icii a mişcărilor corpului şi a bra#elor

acestui bărbat at*t de dulce. =me#eala cau$ată de în"*rtitul prin sală rotirile şi fandările

apropierea celorlal#i dansatori amestecul acela neclar de chipuri şi de picioare de pantofi şi

de $*mbeteG %nima îmi bătea de să@mi sară din piept. =m început să g*f*i. Bi să transpir.>u$ica înainta în crescendoG Roate ingredientele acestea m@au adus într@o stare de e0ta6. 5i

1


13/148

dacă nu chiar de exta$ cu siguran#ă m@au făcut fericită. >i@au dat joie de vivre. Bi trăg*nd

linie pot să spun că m@am sim#it foarte bine. Jatorită domnului acela france$ tare simpatic

care mi s@a aşe$at în poală.

Să vină vremurile bune

Je fapt cu"*ntul HfericireI se traduce în france$ă prin bonheur care înseamnă literal Horă

bunăI sau Htimp bunI. 5 ce"a ce tr$ie1ti. Fu po#i să fii proprietarul unui dans. Fu po#i să

închi$i un bărbat într@o sticlă şi să@l sco#i de acolo c*nd sim#i ne"oia de o por#ie de r*s sau de

un tonic psihic. En conceptul fran#u$esc de fericire este încapsulată conştienti$area faptului că

timpul este limitat şi fericirea e trecătoare. 5 o clipă care nu se "a mai repeta niciodată.

Jansul întruchipea$ă splendid această sen$a#ie pentru că implică toate sim#urile A atingeri

sunete imagini miros şi chiar gust dacă dansul duce la un sărut furat.

Jansul poate să@#i redea optimismul şi da poate să@#i schimbe "ia#a. 5 o bucurie efemeră dar

sincer experien#a unui dans pe o mu$ică bună este mult mai puternică şi mai durabilă dec*t

orice obiect pe care ai putea să@l cumperi dintr@un maga$in şi să@l iei cu tine acasă.

Festinul Babettei

C*nd am întrebat@o pe DQl"ie Yourlet artistă şi regi$oare de filme documentare care locuieşte

la Paris ce crede ea că înseamnă joie de vivre mi@a spus să închirie$ filmul dane$ estinul

Babettei.

@ [sta e un exemplu perfect de joie de vivre.

9ără să deconspir prea multe detalii "ă spun că punctul culminant al filmului are în centru cea

mai îmbelşugaă petrecere imaginabilă. ?abette sacrifică totul ca să ofere acest cadou A

această experien#ă A const*nd în cea mai sen$uală cea mai delicioasă şi cea mai

transfigurantă fAte (petrecere. Fu face nici un rabat în ceea ce pri"eşte detaliile pregătiriiser"irii şi împărtăşirii cu oaspe#ii săi a acestei mese delicioase şi incredibil de sen$uale. Jeşi

ini#ial in"ita#ii încearcă să re$iste în cele din urmă to#i sunt transforma#i de frumuse#ea

genero$itatea şi plăcerea de neuitat a festinului oferit de ?abette. 9ilmul are chiar şi un

substrat spiritual ca şi c*nd ar dori să spună- m*ncarea bună compania şi această joie de

vivre te "or sal"a. Bi mi@a plăcut la fel de mult mesa,ul că dacă eşti artist nu "ei fi niciodată

sărac. Cu certitudine ?abette este une vritable artiste de la cuisine! UTK "eritabilă artistă a

gastronomiei. (n. red.V

Jata "iitoare c*nd "e#i fi tenta#i să "ă pregăti#i cina la microunde şi s@o m*nca#i singuri înfa#a tele"i$orului g*ndi#i@"ă la ?abette. 5 ade"ărat cu to#ii ducem "ie#i acti"e şi nu

1+


14/148

întotdeauna a"em posibilitatea să preparăm o cină tradi#ională pentru întreaga familie cu stat

la masă şi tot tac*mul dar dacă pute#i să organi$a#i o masă pentru prieteni măcar o dată pe

săptăm*nă "e#i "edea cum "i se "a schimba "ia#a.

Chiar şi atunci c*nd pregătesc masa la microunde fran#u$oaicele (da din c*nd în c*nd şi ele

recurg la microunde aşea$ă preparatele pe o farfurie frumoasă ser"esc alături o salată şi se

aşea$ă la masă împreună cu familia. = şi poartă con"ersa#ii nu doar de comple$en#ă. K

con"ersa#ie duce la o alta şi la o alta şi aşa fără să@#i dai seama se consolidea$ă rela#iile din

familie şi cele cu prietenii. %ar asta se înt*mplă fiindcă $icala aceea cu Hsă fr*ngem p*inea

împreunăI chiar con#ine un s*mbure de ade"ăr.

Momentul meu „Salată cu frunze roşii”

Rrebuie să "ă fac o mărturisire. 5u am tendin#a să cam intru în panică atunci c*nd merg la

supermarOet. Poate că de "ină e enormitatea spa#iului sau oamenii cu cărucioarele acelea

mari lumina orbitoare ori mu$ica aceea hipnoti$antă care@mi spune să cumpăr să cumpăr să

cumpăr Dau poate că de "ină sunt afişele care urlă la mine că prosoapele de h*rtie sunt la

reducere ori că pot cumpăra două produse la pre#ul unuia singur. Kri probabil că de "ină este

gama copleşitoare de alegeri pe care o am la dispo$i#ie. Cinci$eci de soiuri diferite de cereale

pentru micul de,un şi $ece mărci de iaurt fiecare cu c*te cinci arome diferite.

C*nd a"eam trei$eci şi doi de ani eu so#ul meu şi fiica noastră pe atunci în "*rstă de doi ani

ne@am mutat din Fe \orO CitQ în Nuntington ?each California. >ai t*r$iu a"eam să a,ung

la S.C.L.= la un curs postuni"ersitar de scenaristică dar la "remea respecti"ă nu ştiam asta.

Pe atunci îl con"insesem pe so#ul meu (dar şi pe mine însămi că familia noastră ar fi mai

fericită dacă am părăsi oraşul şi ne@am creşte feti#a la #ară pe malul oceanului.

Fu reali$am la momentul acela că a"eam să a,ungem pe tăr*mul posibilită#ilor nelimitate-

Krange CountQ California. >ul#i oameni au spus că nefericirea nu e cau$ată at*t de lipsa

posibilită#ilor ci tocmai de abunden#a lor- consta#i că #i@e imposibil să te mai concentre$i

asupra a ceea ce@#i doreşti cu ade"ărat şi asupra a ceea ce î#i este necesar. Jin pricina acesteiinabilită#i de a te concentra de"ii confu$ şi nu@#i mai dai seama cine eşti cu ade"ărat şi ce ar

trebui să faci pe păm*ntul ăsta. =şadar o prea largă di"ersitate în materie de iaurt mă face să

intru într@o cri$ă existen#ială.

Bi aşa re"in la Nuntington ?each California. Entr@o $i am intrat la Pa"ilions A un supermarOet

gigantic. >@am plimbat în sus şi@n ,os pe culoare cu inima băt*ndu@mi de să@mi spargă

pieptul într@o completă stare de confu$ie. >ă înroşisem la fa#ă şi mă luptam cu sentimentul

copleşitor că niciodată nu "oi fi suficientă de bună suficient de deşteaptă. Emi făceam gri,i în

legătură cu feti#a mea cu căsnicia mea cu cariera mea de scriitor şi mă întrebam ce naibacăutam eu în "ia#a asta. Rrăiam în #ara soarelui strălucitor şi împre,urul meu era at*ta bogă#ie

1


15/148

şi toată lumea îmi spunea ce norocoasă eram că locuiam în Nuntington ?each dar în realitate

familia noastră a,unsese cam în sapă de lemn iar mie îmi era dor de Fe \orO CitQ şi mă

temeam că făcusem o greşeală cumplită. Emi era dor de stră$ile pietroase şi de pie#ele micu#e

din =storia ]ueens (ne mutaserăm acolo din Yreenich !illage cu un an înaintea plecării

spre "est. Emi era dor de slu,ba mea de la 5stee Lauder din clădirea Y> îmi era dor să mă

întorc acasă în fiecare seară cu trenul // şi să cumpăr ingredientele pentru cină de la

pescărie de la apro$ar şi de la brutăria cea micu#ă din cartier. =de"ărul era că a"usesem

propriul meu sătuc fran#u$esc în acea $onă a oraşului populată în ma,oritate de greci şi

italieni. =t*t doar că acolo nu exista nici un fir de iarbă şi nici un copac fiica mea nu a"ea

unde să respire aer curat iar iernile erau mi$erabile.

C*nd m@am tre$it în Nuntington ?each locul mi@era at*t de străin înc*t aş fi putut să mă aflu

şi pe >arte. %ar acum iată@mă în supermarOet pusă în fa#a unei imensită#i de op#iuniZ fireşte că

am intrat într@o stare de agita#ie nebună. =m început să merg repede chinuindu@mă să@mi dau

seama ce se presupunea că ar trebui să cumpăr în primul r*nd. =poi mi@am adus aminte ce ne

spunea ghidul nostru de la 8eight 8atchers- Hsă mergi pe perimetrul supermarOetuluiI adică

să e"i#i culoarele din mi,loc sunt expuse cele mai periculoase alimente cele procesate pline

de Hbunătă#iI pe ba$ă de $ahăr şi grăsimi. Yhidul ne@a sfătuit să ne re$umăm la produsele din

partea exterioară A lactate carne peşte şi legume proaspete. =şa am şi făcut.

Bi tocmai aici am trăit experien#a care mi@a schimbat "ia#a A aceea pe care@mi place s@o

numesc /e"ela#ia Dalatei cu 9run$e /oşii. 5ra în 1:74 şi sinceră să fiu nu mai "ă$usem

niciodată salată cu frun$e roşii. Btiam de salata iceberg de marula sau lăptucă (din care

culti"au şi bunicii mei în Connecticut dar aici în Nuntington ?each Pa"ilions pe culoarul

cu legume proaspete cred că se găseau două$eci de sortimente diferite de salată. Bi toate erau

at*t de frumoase at*t de proaspete şi de înfoiate Bi erau aran,ate aşa înc*t păreau să se

rostogolească din tă"i#ele lor implor*ndu@mă să le cumpăr. Pe toate =m rămas pe loc

parali$ată. Fu mă puteam decide. ="eam at*tea op#iuni. En clipa aceea sistemul automat de

stropire s@a acti"at şi a udat toate legumele înec*nd salata în apă. Fici asta n@o mai "ă$usem

p*nă atunci. =şa că am rămas $g*indu@mă la standuri. Jupă un minut mi@am dat seama că măuit mai cu seamă la un mănunchi de salate cu frun$e roşii. 5rau aşa de drăgălaşe cu frun$ele

lor "er$i în mi,loc care m@au făcut să mă g*ndesc la fustele $burlite şi bordate cu roşu@rubiniu

ale unor dansatoare de can@can ?obi#ele de rouă sclipitoare create de sistemul de stropire al

supermarOetului păreau nişte paiete cusute pe o rochie.

Bi în secunda aceea m@am luminat. Pri"ind picăturile de apă de pe frun$e "ă mărturisesc că

am sim#it o fericire pură şi desă"*rşită. >ănunchiurile acelea de salate cu frun$e roşii erau

at*t de frumoase şi at*t de simple înc*t recunosc m@a podidit pl*nsul în plin supermarOet.

=m pl*ns cu lacrimi mari şi dese de bucurie. Bi oric*t de perimat ar suna am sim#it atunci căam în"ă#at ce"a de "aloare- că nu am ne"oie de un cărucior întreg de produse ca să fiu

10


16/148

fericită. Că nu am ne"oie de nişte lucruri ca să mă calme$. Că fericirea "ine mai repede dacă

slăbeşti pu#in ritmul şi pri"eşti în ,ur. Jacă pri"eşti cu ade"ărat. 9ericirea nu e Hunde"a

acoloI. 9ericirea e chiar în fa#a ta. Jacă te ui#i cu aten#ie fericirea e chiar acolo printre

mănunchiurile de salate cu frun$e roşii.

Misterele timpului

Profesoara mea de france$ă >arceline a crescut în 9ran#a. = a,uns la "*rsta ma,oratului în

timpul celui de@al doilea ră$boi mondial. Dătucul ei din sud a fost ocupat mai înt*i de italieni

şi apoi de nem#i. Locuitorii trăiau într@un permanent pericol. Sneori curentul electric se

întrerupea $ile la r*nd. La sf*rşitul ră$boiului >arceline era slăbită şi subnutrită.

Pentru ea =merica era un loc îndepărtat şi misterios. En timpul unei înt*lniri recente mi@a

po"estit că primul lucru pe care l@a în"ă#at despre =merica a fost dictonul conform căruia

Htimpul înseamnă baniI. 5 o expresie care spune foarte multe despre cultura noastră. Jacă

timpul e sinonim cu banii înseamnă oare că atunci c*nd facem un lucru fără a fi plăti#i pentru

el ne@am irosit timpulW Fe@am irosit baniiW Jacă aşa stau lucrurile presupun că /e"ela#ia

Dalatei cu 9run$e /oşii n@a a"ut prea mare "aloare şi conform acestei ecua#ii timpul pe care

l@am petrecut st*nd în mi,locul standului cu legume proaspete m@a costat bani. Jacă timpul

înseamnă bani presupun că mesele dansul şi r*sul în compania prietenilor sunt o pierdere de

bani. Dă te ,oci cu copiii tăi e neproducti". Dă faci dragosteG >ă rog în#elege#i ce "reau să

spun.

Lucrurile acestea care necesită pu#in timp şi nu costă bani @ sau costă foarte pu#ini @ sunt de

fapt cele care ne aduc bucurie.

Bi atunci unde ar trebui să căutăm fericireaW

Păi fericirea o po#i găsi oriunde şi pretutindeni. La drept "orbind fericirea e precum mu$a

unui artist. 5 foarte capricioasă şi adoră să ne ,oace mici farse. Jacă o căutăm cu prea multă

înd*r,ire ne "a scăpa printre degete. =poi atunci c*nd nu ne "om mai concentra asupra ei "aapărea din senin unde"a în c*mpul "ederii noastre periferice îmbrăcată într@o rochie din

mătase "erde şi ne "a face cu ochiul.

9ericirea te "i$itea$ă atunci c*nd îno#i în piscină şi obser"i că o,a ta de un albastru pastelat se

potri"eşte perfect cu culoarea apei. Dau îşi face apari#ia c*nd eşti în bucătărie şi tai roşiile

pentru ratatouille iar so#ul tău "ine pe la spate te cuprinde în bra#e şi te poartă aşa într@un

dans scurt pe podeaua acoperită cu linoleum. 9ericirea poate să #i se aşe$e pe umăr într@o

seară c*nd stai singură în maşina parcată şi ascul#i o melodie "eche a lui Feil \oung.

9ericirea "ine deseori în cele mai neaşteptate situa#ii atunci c*nd nu o căutăm cu ade"ărat.5şti la înmorm*ntarea mamei tale şi dintr@o dată tatăl tău A da tatăl tău care întotdeauna a

14


17/148

fost at*t de stoic şi de tăcut A se ridică în picioare şi începe să c*nte acea melodie "eche a lui

?ob Nope Thanks for the memories. T UTEn traducere literală H>ul#umesc pentru amintiri.

(n. red.V

Bi aşa printre lacrimi te pomeneşti r*$*nd.

Jar iată în ce re$idă dificultatea- aceste momente sunt mult diferite între ele fiecare fiind

unic. Bi totuşi î#i sunt întotdeauna la îndem*nă dacă@#i deschi$i fereastra inimii. Sneori asta

înseamnă pur şi simplu să ieşi mai mult în natură. Dă te plimbi pe pla,ă. =lteori mu$a

fericirii poate să@#i apară la interior A într@o biserică sau într@un templu. Kca$ional mai intră în

parteneriat cu ?achus $eul "inului A dar nu tot timpul. 5 mult prea nestatornică pentru asta.

De poate să te tre$eşti într@o $i că te sim#i foarte tristă ca şi c*nd nimic nu se schimbă în "ia#a

ta iar norocul te@a părăsit şi atunci te opreşti şi te concentre$i pe ceea ce se află în fa#a ta. =i

o treabă de făcut şi eşti obligată să renun#i la goana după succes după bani după dragoste sau

după orice altce"a. >u$a fericirii reac#ionea$ă la acest scenariu fiindcă A "ede#i "oi A ea

seamănă pu#in cu m*#a aceea portocalie şi ,ucăuşă pe care "rei s@o prin$i şi s@o #ii în bra#e. 5a

însă fuge de tine dar atunci c*nd lucre$i şi eşti ocupată sim#indu@se le,er ignorată "a apărea

ca de niciunde şi@#i "a sări pe birou. Ja orice acti"itate banală A chiar şi spălatul "aselor sau

str*nsul frun$elor din curte A o "a îmbia pe mu$a fericirii să iasă din ascun$ătoare.

Rotuşi fii atentă fiindcă forma pe care o "a lua "a fi probabil alta dec*t aceea la care te@ai

aştepta şi pe care #i@o imagine$i. !a fi însă forma perfectă pentru tine în acel moment.

=de"ărul e că fericirea "a apărea oriunde şi oric*nd te sim#i cu ade"ărat "ie şi pre$entă atunci

c*nd te opreşti din iureş ca să respiri ad*nc şi să iubeşti "ia#a.

Joie de vivre este o atitudine. 5ste o deci$ie pe care o iei ca să duci o "ia#ă fericită. 5 o

in"ita#ie la acest dans care este "ia#a. Rot ceea ce trebuie să faci este să laşi uşa întredeschisă

şi să ascul#i mu$ica.

* * *

=ec/ii fran/u6e1ti

&ata viitoare c#nd ie1i/i 5n lume, opri/i+v$ 1i concentra/i+v$2 .ncerca/i s$ fi/i pre6ente 5n

bucuriile simple pe care le descoperi/i atunci c#nd sunte/i prinse 5n treburi banale, de fiecare

6i2 &eschide/i ochii la posibilit$/ile de a ($si fericirea 5n activit$/i simple 1i familiare, precum

cump$r$turile, (r$din$ritul, ($titul, c#teva clipe 5n parc pe o banc$, un picnic, baia sau

chiar dereticareaprin cas$2 &a, chiar 1i m$turatul prin buc$t$rie poate s$ v$ aduc$ ,oie de"i"re , dac$ nu v$ (r$be/i 1i v$ concentra/ii asupra ritmului 1i a mi1c$rilor m$turii, a

16


18/148

fo1netului 1optit pe care aceasta 5l produce 1i a felului 5n care (estul v$ lea($ de at#tea

persoane dinaintea voastr$, care 1i ele au m$turat o podea de buc$t$rie2 Di dac$ v$

5mbr$ca/i -conform rolului3 1i v$ le(a/i o basma pe cap, ve/i ad$u(a e0perien/ei o not$ de

ha6 1i fante6ie2

Edat$ pentru totdeauna, renun/a/i la asocierea dintre bani 1i fericire2


19/148

Le "e$i peste tot prin Paris. Pe femeile trecute de o "*rstă stilate şi at*t de elegante. %at@o pe

una dintre ele st*nd în fa#a ta la trecerea de pietoni de pe /ue de /i"oli. >ai înt*i îi remarci

silueta. =re o alură de un inconfundabil rafinament. Poate din cau$a posturii. = felului

încre$ător în care se #ine dreaptă. Jin spate nu@#i dai seama c*#i ani are această doamnă. Jar

ştii sau mai cur*nd sim/i o anume experien#ă de "ia#ă. Persoana este prea sigură pe ea însăşi

şi prea încre$ătoare ca să fie une jeune fille (o t*nără2 5 ce"a legat de îmbrăcămintea ei A

ciorapii negri pantofii cu toc înalt trenciul de agent secret şi ochelarii de soare cu lentile

mari deşi afară e nor A dar nu doar at*t. 5 "orba de atitudine. 9emeia aceasta ştie încotro se

îndreaptă. Bi totuşi î#i oferă şi o do$ă de mister. Promisiunea unei a"enturi. Poate că

plănuieşte o călătorie la Praga. Dau poate că are o casă de "acan#ă la Jeau"ille. Poate că acolo

are un iubitW Dau un prieten la care #ine foarte mult A nimeni nu ştie cu certitudine.

Joamna noastră tocmai a ieşit de la 8. N. Dmith. Ja librăria cu căr#i în limba engle$ă. Ei

place să@şi între#ină perfec#ione$e engle$a şi "rea să citescă în original acel roman american

recent apărut. En m*nă are o geantă înăuntrul căreia "e#i găsi o cutie lila de be$ele de la

celebrul maga$in LadurMe. Jiseară are in"ita#i la cină şi dulcele acesta "a face parte din

meniu. Fimic costisitor. Joar elegant. 9iica şi ginerele ei "in acasă pentru eeOend şi@i aduc

şi pe nepo#i. 9ratele ei "a fi şi el acolo împreună cu un coleg din %talia. Jesigur eleganta

noastră femme d’un certain #(e a in"itat@o şi pe sora ei arhitect care locuieşte în Roulouse

dar acum se află în Paris pentru o "i$ită de afaceri.

=şa că "ede#i petrecerea "a fi una compo$ită cu in"ita#i din genera#ii diferite. =cesta este

unul dintre secretele fran#u$oaicelor. 5le nu@şi petrec timpul doar cu femei de "*rsta lor ci se

bucură de compania multor persoane diferite A tineri bătr*ni femei bărba#i oameni din

mediul urban dar şi rural france$i şi străini. Bi le face plăcere să ,oace rolul de mentor. Fu

ascund faptul că au trăit au în"ă#at au călătorit şi au acumulat o serie consistentă de

experien#e.

=ceastă femme nu@şi bate capul prea mult cu cina pe care o "a gă$dui. Je diminea#ă sau cu o

$i înainte a pregătit o cassoulet tradi#ională (după re#eta mamei ei. Entre timp a cumpărat

p*inea şi desertul iar acum nu mai trebuie dec*t să încropească salata să scoată br*n$a pentrudesert să pună la rece şampania şi să deschidă "inul.

Pri"i#i@o cu ochii min#ii a,ung*nd acasă. Jeschide poarta cur#ii. Rocurile produc un bocănit

plăcut urechii în contact cu piatra pa"a,ului. Srcă repede treptele scării circulare. Jacă am fi

in"i$ibili şi am putea@o urmări neobser"a#i iată ce am "edea- doamna noastră îşi scoate

ochelarii eşarfa haina şi acum îi descoperim pentru prima dată chipul. Ja fran#u$oaica

noastră d’un certain #(e este ceea ce se numeşte o doamnă Hde "*rstă mi,locieI. Jar e mai

mult dec*t at*t. Ja în ,urul ochilor are riduri. 5"ident a r*s şi a pl*ns de multe ori în "ia#ă. =

şi are acea uşoară parante$ă a şan#urilor care@i încadrea$ă gura. Je la at*tea $*mbete. >ii de$*mbete. Părul îl poate a"ea colorat într@o nuan#ă plină de castaniu sau bră$dat de şu"i#e

1:


20/148

argintii artistice. Jacă fran#u$oaica noastră este de pe /i"e Yauche şi este proprietara unei

galerii de artă se poate să@şi fi "opsit părul într@o nuan#ă şocantă de roşu. Poartă o rochie

neagră clasică pe care a garnisit@o însă cu cele mai splendide bi,uterii A fiecare încapsul*nd o

amintire o experien#ă. %ată bră#ara masi"ă din argint pe care a cumpărat@o în călătoria de anul

trecut în >aroc. %ată colierul de perle pe care so#ul i l@a dăruit la ani"ersarea a cinci ani de

căsătorie. Joamna noastră poartă o broşă neobişnuită care i@a apar#inut bunicii ei. Poate că

aceasta este bi,uteria ei HemblemăI. Dau poate că emblema ei o repre$intă picioarele superbe

pe care îi place să le e"iden#ie$e purt*nd o pereche ce"a mai scumpă de ciorapi textura#i.

9ran#u$oaica noastră ştie că picioarele sunt unul dintre atuurile ei aşa că de ce nu le@ar pune

în cea mai bună luminăW

=partamentul eiW 5 plin cu flori proaspete şi obiecte de artă originale. Kbiecte de artă nu

neapărat costisitoare dar frumoase şi e"entual c*te"a piese mai ciudate create de o rudă

saud e"reun prieten ori poate de artistul ei preferat ale cărui lucrări le colec#ionea$ă de ani

buni.

=ceasta este de fapt cheia unei femme d’un certain #(e. Rrecutul şi experien#a. Snei astfel

de femei nu@i e teamă să arate că a trăit. Că a trăit cu ade"ărat. Că a călătorit. Că a cunoscut

foarte mul#i oameni. Că a a"ut o "ia#ă plină şi că la fel continuă să trăiască şi a$i. Fu se

îmbracă precum o fată de două$eci de ani fiindcă... ei bine de ce ar face@oW Je ce ar "rea să

se îmbrace sau să se comporte ca şi c*nd n@ar poseda tot acest baga, de cunoştin#e şi de

experien#e cu care lumea a cadorisit@oW 5 m*ndră de faptul că a trăit A că a trăit cu ade"ărat A

că a "ă$ut at*t de multe şi că "ia#a continuă să i se aştearnă înainte în cel mai interesant mod.

?a mai mult Aa trăit destul înc*t să ştie cum să facă fa#ă neca$urilor mai mici sau mai mari ale

"ie#ii. =$i nu mai sunt prea multe lucruri care s@o destabili$e$e. Btie cine este. Eşi cunoaşte

for#a talentele limitările şi punctele slabe. = în"ă#at cum să treacă peste micile de$amăgiri

ale "ie#ii ca şi peste dificultă#ile pe care le presupune rolul de adult în această lume.

Bi şti#i ce"aW Roate astea îi conferă un aer foarte foarte sexQ. Ceea ce pierde la capitolul

tinere#e acea inocen#ă cu ochi ume$i e compensat prin c*ştigurile la capitolul elegan#ă stil

sofisticare şi în#elepciune.=m stat de "orbă la un moment dat cu une femme d’un certain #(e magnifică. K doamnă care

locuieşte în Paris. Fumele ei e >icheline RanguQ şi are propria ei companie de consultan#ă în

domeniul imaginii profesionale şi personale. >icheline este expertă în stil imagine corporală

şi modalită#i de a insufla încredere. C*nd am rugat@o să@mi spună care e secretul frumuse#i şi

elegan#ei fran#u$oaicelor mi@a răspuns că nu e "orba de un singur ingredient ci de o

HtotalitateI de elemente precum felul în care se ridică în picioare în care merge şi îşi #ine

geanta etc.

.nseamn$ s$ fii atr$($toare pentru tine 5ns$/i2 Hoi ne str$duim s$ atin(em acest /el 5n via/ade 6i cu 6i2 Trebuie s$ m$rturisesc c$ nu e o chestiune care /ine doar de aspect2 ? vorba 1i de

;


21/148

propria ima(ine de sine, de 5ncrederea 5n tine 5ns$/i 1i de dra(ostea fa/$ de propria ta

persoan$2 ? vorba de a 1ti ce 5/i dore1ti; 1i de respectul fa/$ de tine 5ns$/i2

Ja respectul fa#ă de tine însă#i.

ot !nainte" doamnelor#

=de"ărul e că indiferent unde locuieşti A chiar şi în 9ran#a A să îmbătr*neşti nu e uşor.

Jificultatea este însă cu at*t mai mare pentru femeile din =merica. Je pretutindeni suntem

$ilnic bombardate cu imagini ale unor femei tinere şi frumoase A sau poate că ar trebui să

spun fetişcane. =ceste creaturi tinere cu picioare lungi şi tenul neted se răsfa#ă în paginile

re"istelor de modă ,oacă în filme sau au chiar propriile lor realitQ sho@uri A de parcă pe noi

chiar ne@ar interesa dacă The Fretty %ild irren o >erQl Dtreep sau o Dusan Darandon apăr*nd la Kscar@uri

şi toată lumea scoate exclama#ii admirati"e şi declară c*t de superbe sunt aceste femei şi c*t

de splendid aratăG pentru v#rsta lor! =ceste doamne splendide repre$intă însă excep#ia nu

regula. =şa că dacă eşti o femeie de o anumită "*rstă e foarte uşor să te descura,e$i şi să

începi să cre$i că dacă nu ai fost declarată Hcea mai frumoasă doamnă în "*rstă a anuluiI A

unicul exemplu că nu suntem o societate care urăşte bătr*ne#ea A mai bine depui armele.

Pe de altă parte a"em şi noi HpumeleI noastre $n% trad% „puma” este un termen ar&otic"

desemnând o femeie !n vârstă care preferă rela'iile cu bărba'i tineri( . Ja acele femei de

pradă care se îmbracă în haine cu imprimeu de leopard şi după cum se spune "*nea$ă

bărba#i mai tineri dec*t ele. /areori "e#i înt*lni o femeie care să se descrie folosind termenul

HpumăI cu excep#ia situa#iilor c*nd glumeşte. >ai cur*nd bărba#ii tineri care caută femei

"*rstnice şi sexQ sunt cei care au in"entat acest cu"*nt. (Jeşi ar trebui să luăm în considerare

faptul că un recent sonda, de opinie reali$at în 9ran#a a demonstrat că :;^ dintre femeile de

peste cinci$eci de ani din 9ran#a se declară ca fiind acti"e sexual.

!ede#i deci care este problema A noi femeile suntem definite de altcine"a- de media de bărba#ii afla#i la p*ndă sau de persoanele care "or să ne "*ndă ce"a. Creme antirid e"entualW

Dau poate că oferta este de fapt de o natură mult mai imorală. Poate că ni se "inde ideea că e

în regulă să fii o femeie în "*rstă at*t timp c*t principalul tău interes este în continuare acela

de a găsi un bărbat şi de a@i oferi acestuia plăcere.

Cu toate aceste mesa,e care ne asaltea$ă $ilnic e dificil să ne mai "edem pe noi înşine aşa

cum suntem în realitate. Ja poate că nu mai suntem tinere dar nici terminate nu suntem. Je

fapt aş "rea chiar să propun idea că ne aflăm abia la început de drum.

Bi asta pentru că pe măsură ce îmbătr*nim ade"ărata noastră persoană iese la suprafa#ă. >aimult dec*t at*t- tinere#ea pe care o pierdem e compensată de siguran#a de sine pe care o

1


22/148

c*ştigăm. Fu mă refer la acea bra"ură afişată de fetişcanele de două$eci şi ce"a de ani ci la

ade"ărata for#ă a unei femei care a trăit şi a în"ă#at. =ceasta este for#a lui Nelen >irren >erQl

Dtreep Dusan Darandon şi a celebrelor fran#u$oaice &uliette ?inoche Catherine Jeneu"e şi

%sabelle =d,ani.

)um să*'i salvezi via'a

Roamna trecută în oraşul !alence d)=gen am urmărit o femeie în "*rstă splendidă care se

plimba prin pia#a #ărănească. ="ea pantofi cu tocuri înalte şi un coş de răchită pentru

cumpărături. Fu doamna aceasta nu era o HpumăI. Fu încerca deloc să pară mai t*nără dec*t

era. Je fapt în loc să@şi nege "*rsta părea să se desfete cu beneficiile statutului de femme

d’un certain #(e2 ="ea o pereche interesantă de ochelari de soare şi nişte bi,uterii artistice. Bi

desigur purta eşarfă. K eşarfă "iu colorată drapată le,er pe umeri. >i@a plăcut la nebunie s@o

urmăresc în deplasarea ei de la o tarabă la alta. C*te"a clipe am rămas pe loc ca s@o pri"esc în

timp ce a luat o roşie perfect coaptă. Joamna a #inut fructul în palmă mai multe secunde apoi

l@a ridicat la nas şi a inspirat profund. Jupă care a început să discute cu fermierul pre# de

c*te"a minute. = r*s cu el de "reo istorioară apoi şi@a ales produsele cu a,utorul acestui

fermier şi "echi prieten. 5ra limpede că femeia "enea de ani de $ile în pia#a respecti"ă şi îşi

construise o rela#ie minunată cu "*n$ătorii. 5ra sexQ şi incitantă A nu at*t din pricina

frumuse#ii ei ci din cau$a acelui savoir faire datorită încrederii şi siguran#ei de sine.

=sta este cheia succesului. Kdată ce a,ungi într@un anume punct al "ie#ii multe dintre "echile

insecurită#i se e"aporă. Jacă ai copii aceştia au crescut de,a. K "ia#ă complet nouă se

deschide înaintea ta şi noi posibilită#i #i se deschid. Snele "ise pe care le@ai tot am*nat scot

din nou capul la lumină. En astrologie există un termen pentru această situa#ie. (=m aflat asta

de la Dusan >iller un astrolog extraordinar. De numeşte Hîntoarcerea lui DaturnI ceea ce

înseamnă că lec#iile pro"ocările şi deci$iile pe care le@ai luat între două$eci şi cinci şi trei$eci

de ani re"in după patru$eci de ani şi stau cu tine p*nă pe la cinci$eci şi nouă de ani. En

această etapă ai oca$ia să@#i reconsideri trecutul şi să@#i schimbi cursul "ie#ii. Jacă #i@aurămas "isuri neîmplinite din tinere#e acum le po#i îmbră#işa din nou şi le po#i transforma în

realitate. =ceasta este de fapt o perioadă magică şi plină de for#ă în "ia#a oricărui om. =şa

că în loc s@o considera#i Hcri$a "*rstei de mi,locI mai bine g*ndi#i@"ă că a"e#i şansa să "ă

atinge#i #elurile. 5 ade"ărat poate că nu mai sunte#i la fel de agile sau de rapide ca la două$eci

de ani dar acum a"e#i la dispo$i#ie tot acest baga, de în#elepciune for#ă şi experien#ă. = şi

de,a a#i în"ă#at să recunoaşte#i că nu şti#i să face#i un anumit lucru şi nici nu mai sunte#i at*t

de m*ndre înc*t să nu cere#i a,utorul celorlal#i. Bi cel mai important a#i în"ă#at să nu mai

acorda#i aten#ie perspecti"elor pesimiste şi a#i renun#at la dorin#a epui$antă de a atinge perfec#iunea.


23/148

=şa au stat lucrurile şi în ca$ul bunei mele prietene >ar,orie sunetistă şi profesoară

uni"ersitară caretrăieşte în nordul 9ran#ei de două$eci de ani. D@a născut în >ichigan iar

după absol"irea cursurilor la Sni"ersitatea din >ichigan s@a mutat în Fe \orO CitQ unde a

petrecut aproape două decenii încerc*nd să fie actri#ă şi apoi scriitoare. >ar,orie a scris şi a

produs o dramă documentară radio care a primit premiul PeabodQ şi şi@a clădit o carieră de

durată în radioul public. >ar,orie este une femme d’un certain #(e talentată şi reali$atăZ

totuşi de cur*nd a început să c*nte ,a$$ american clasic împreună cu o trupă de mu$icieni.

Prietena mea mi@a explicat că france$ii adoră ,a$$@ul american şi sunt foarte îngăduitori cu

"ocile imperfecte. Je fapt a adăugat ea preferă personalitatea în detrimentul perfec/iunii.

Ceea ce îi înc*ntă este pasiunea şi autenticitatea

/ecent >ar,orie mi@a mărturisit următoarele-

C#nd eram t#n$r$, 5mi doream cu disperare s$ fiu actri/$, dar 5mi pl$cea 1i s$ c#nt 1i s$

danse62 ?ram obsedat$ de ideea asta 5nc$ de la doispre6ece ani, c#nd mama m+a trimis la un

curs de teatru, ca s$+mi sporeasc$ 5ncrederea 5n mine2 i0a/ia asta am purtat+o 5n minte p#n$

5n jurul v#rstei de dou$6eci 1i 1apte de ani, c#nd i+am pus cruce 1i mi+am ($sit o slujb$

adev$rat$2

Copili/a care c#nta la nesf#r1it, 5n dormitor, toate versurile melodiei %)m the greatest star , a

suferit o serie 5ntrea($ de umilin/e 5n prima tinere/e2 &oi ani de e1ecuri 5n circuitul de stand+

up comedy 1i o lips$ total$ de 5ncurajare 5n timpul scurtei perioade 5n care am c#ntat solo,

acompaniat$ doar de un pianist, 5ntr+un b$rule/ 5n care lucram 1i pe post de chelneri/$2

=ec/iile de pian din copil$rie nu m+au ajutat cu nimic2 Fe la dou$6eci de ani, mi+am

cump$rat o chitar$, dar p#n$ a6i n+am 5nv$/at nici m$car cum s+o acorde62 Cu toate astea,

am continuat s$ ascult ja66 or$ de or$ 1i am 5nma(a6inat 5n creier sute de melodii2 Ca

5nv$/$cel, 5n timpul turneelor de var$, nu eram 5n stare nici m$car s$ aplaud pe ritm2 .n vara

lui IKL, ora1ul a suferit o inunda/ie de propor/ii, a1a c$ to/i actorii profesioni1ti au fost

trimi1i acas$, iar juniorii au fost nevoi/i s$ joace toate rolurile principale 1i a1a am urcat pe

scen$2 Chiar 1i dup$ asta 5ns$ despre mine se spunea c$ nu sunt capabil$ s$ c#nt corect2

.ntr+un fel, am i6butit s$+mi dep$1esc acest comple0 1i mi+am 5ndreptat ambi/iile c$tre alteori6onturi2 M+am reprofilat pe produc/ia radio, dar p#n$ la urm$ am reali6at c$ radioul nu

era o provocare suficient$ din punct de vedere artistic, a1a c$ am devenit din ce 5n ce mai

compo6i/ional$ 5n meseria mea2 .ns$ compo6itorii care nu erau considera/i, 5n primul r#nd,

mu6icieni, cu (reu 51i ($seau locul pe pia/$2

'stfel c$ am renun/at la tot 1i m+am mutat 5n ran/a, urm$rind va( s$ ($sesc un loc lini1tit,

5n care s$ devin artist$ " ceea ce nu s+a 5nt#mplat nicidecum peste noapte2 Ci au mai trecut

5nc$ optspre6ece ani2

.n mintea mea, nu m+am oprit 5ns$ nici o clip$ din c#ntat2 .nt#mplarea a f$cut s$ ajun( s$ predau la o 1coal$ de in(inerie, 5n care 5nv$/au mul/i conservatori1ti care+1i f$ceau a doua

+


24/148

speciali6are + 1i, 5n mod ine0plicabil, am ($sit destul curaj ca s$ c#nt 5n (rupul 1colii2 Mi+am

cerut scu6e 1i am fost e0trem de jenat$, dar + probabil fiindc$ le era dra( de americanca

nebun$ pe care o aveau ca profesoar$ + am avut un succes fenomenal2

Cu oca6ia s$rb$toririi a cinci6eci de ani de e0isten/$ a 1colii, am fost ru(at$ s$ dau o m#n$

de ajutor la or(ani6area celebr$rilor2 'veam o sal$ de spectacol mare, cu un sistem de sunet

profesionist, o orchestr$ complet$ 1i un student care c#nta (enial la pian 1i 1i+a asumat rolul

de re(i6or mu6ical2 pa/iul a fost ocupat p#n$ la refu62 =a final, orchestra a vrut s$ c#nte

5"erQbodQ Feeds DomebodQ 4 la Blues Brothers, 1i a1a am ap$rut eu 5mbr$cat$ ca James

Belushi, cu ochelari de soare 1i p$l$rie cu boruri 5n(uste, am c#ntat melodia 1i am

interpretat monolo(ul2 ?chipa mea de studen/i a urcat 1i ea pe scen$ + to/i 5mbr$ca/i ca Blues

Brothers + 1i m+a sus/inut cu o core(rafie la unison2

Chiar 5nainte s$ ne facem intrarea, sin(ura fat$ din (rup mi+a 1optit7

+ 'i emo/iiN

+ Hu prea, i+am r$spuns2

+ HuN &e ce nuN

+ Hu 1tiu2 Mi se pare c$ n+are sens s$ am emo/ii2 E s$ ies pe scen$, o s$+mi fac num$rul 1i cu

asta, basta2

&up$ 5ncheierea melodiei, sala s+a ridicat 5n picioare s$ ne ova/ione6e2 'bia mai t#r6iu mi+

am dat seama c$ publicul acela de vreo OPP de oameni era compus, 5n majoritate, din tipi pe

care 5i distrasem 1i+i 5ncurajasem la ora de en(le6$ 5n ultimii 6ece ani, plus so/iile 1i familiile

lor2 ' doua 6i, s#mb$t$ diminea/$, am stat 1i am pl#ns vreo dou$ ore, cople1it$ de dra(ostea

1i adora/ia lor2

?0perien/a m+a 5ndemnat s$ apar 1i 5n alte concerte8 am 5nceput s$ c#nt cu o trup$ de

mu6icieni 5ntr+un restaurant din 6on$, am participat la un curs de ja66 care a durat trei 6ile 1i

a fost 5n(ro6itor de intimidant, iar apoi am sus/inut 1i dou$ spectacole pe scen$2 Qltimul

concert pe care l+am or(ani6at cu studen/ii a fost 5n februarie " am c#ntat, cu pasaje de

improvi6a/ie, RaOe 9i"e , ceea ce mi+ar fi fost imposibil chiar 1i 5n urm$ cu un an2 Concertul

acela a fost ultima dat$ c#nd am c#ntat urm#nd ca apoi s$ m$ desconsider 1i s$+mi cer scu6ede la mu6icieni2

e spune c$ pentru a c#nta corect trebuie s$ 1tii s$+/i controle6i respira/ia, postura, etc "

ceea ce e adev$rat " dar eu sunt si(ur$ c$ 5ntotdeauna am fost 5n stare s$ c#nt 1i s$ urc pe o

scen$ 1i c$ 5ntotdeauna am avut ureche mu6ical$2 Humai c$ mereu am fost prea speriat$2

Chiar 1i atunci c#nd m$ d$ruiam publicului, tot eram prea speriat$2

.n cur#nd voi 5mplini cinci6eci 1i nou$ de ani2 Hu 1tiu de ce mi+a luat at#t de mult timp2 Hu+

mi bat 5ns$ capul cu re(retele2 .n fond, a durat at#t c#t a fost nevoie s$ dure6e2


25/148

+uterea creierului

En cea mai recentă carte a ei The ecret =ife of the


26/148

Hbărbatul meu mă împunge cu acul şi@mi pune frişcă pe spicI. =lberta Nunter a fost

extraordinară A fără aere simpatică relaxată istea#ă şi foarte foarte sexQ.

=lberta Nunter era sexQ A nu în ciuda faptului că a"ea opt$eci de ani ci pentru c$ a"ea

opt$eci de ani. =cest HamănuntI a dat serii complexitate. =lberta era stăp*nă pe sexualitatea

ei şi pe experien#a ei de "ia#ă. Dim#eai că femeia aceasta a a"ut parte în existen#a de o iubire

fantastică că era sigură pe ea şi că putea să glumească pe tema asta. %ar "*rsta ei îmbogă#ea

melodia. =lberta era o femeie care trăise şi care iubise. Care cunoscuse celebritatea lăsase

totul în urmă pentru o "ia#ă normală şi apoi re"enise.

/ecunosc că din pricina "*rstei eram conştientă că n@a"ea să mai fie mult timp pe lumea asta

şi că eram martora unui e"eniment care nu a"ea să se mai repete. Bi într@ade"ăr doamna

Nunter a murit şapte ani mai t*r$iu.

=m rememorat acest episod nu doar ca să în#elege#i că omul se transformă mereu şi că

po"estea e în continuă desfăşurare ci şi ca să "ă îndemn să fi#i întotdeauna conectate la

pre$ent şi să şti#i că deşi nu sunte#i c*ntăre#e de ,a$$ mai mult sau mai pu#in celebre precum

prietena mea >argie tot timpul sunte#i obser"ate fie că "ă da#i seama fie că nu. Bi că sunte#i

o sursă de inspira#ie pentru cei tineri şi pentru cei mai pu#in tineri. En fiecare $i a"e#i şansa să

demonstra#i că să îmbătr*neşti nu e chiar un lucru groa$nic şi nici ce"a de temut. Că de fapt

să îmbătr*neşti e înc*ntător.

ineri şi nelinişti'i

Jacă ne negăm "*rsta şi luptăm împotri"a ei nu facem dec*t să le transmitem fiicelor noastre

şi tinerilor în general un mesa, fără cu"inte cum că să îmbătr*neşti e oribil. Sn ade"ărat

coşmar Le spunem că ar trebui să se opună procesului de îmbătr*nire cu orice pre#. =stfel că

p*nă şi fete de două$eci şi cinci de ani încep să se teamă de bătr*ne#e şi "or să dea fuga la

chirurgul plastician. %ar aceasta este o bătălie pierdută. Je ce să nu@i arătăm genera#iei tinere

că să de"ii une femme d’un certain #(e este o stare de fapt care aduce multe beneficii că

înaintarea în "*rstă poate să fie ce"a minunat un moment pe care să@l aştep#i cu nerăbdareWEn"ă#a#i din istoria fran#u$oaicelor. Pentreu ele nimic nu e de la sine în#eles. =u trecut prin

chinuri teribile de@a lungul secolelor în care au suportat in"a$ii ră$boaie şi nesiguran#ă

economică. Bi@au pierdut mul#i dintre bărba#ii tineri în ră$boaie aşa că au în"ă#at să

supra"ie#uiască singure. Pierderea aceasta face parte din secretul transformării într@o femeie

d’un certain #(e sigură de sine. 9ran#u$oaicele pre#uiesc ceea ce au în "ia#ă indiferent dacă

au mult sau pu#in.

Jacă citi#i aceste r*nduri şi a"e#i două$eci trei$eci ori patru$eci de ani da#i@mi "oie să ,oc

pre# de o clipă le rle de votre m*re (rolul mamei "oastre. =m trecut şi eu prin ceea cetrece#i "oi A nu a"e#i destul timp sau suficien#i bani. Der"iciul nu "ă satisface sau nu "ă

4


27/148

stimulea$ă îndea,uns. Copilul e răcit şi tot timpul pl*nge. !ă face#i gri,i din pricina părin#ilor

care îmbătr*nesc. Casa e un de$astru. Do#ul pare să fie preocupat mai mult de ser"iciu sau

iubitul "@a părăsit iar acum sunte#i singure doar cu sentimentul că trebuie să o lua#i de la

capăt.

%ată ade"ărul "ie#ii A mereu o luăm de la capăt. 9iecare $i aduce cu ea ce"a nou. Embră#işa#i

acest ce"a nou. Entr@o $i "e#i pri"i în urmă la "ia#a "oastră şi "ă "e#i da seama că a#i fost

parte dintr@o operă mărea#ă Jin ce"a important. Dunte#i parte din această etapă a istoriei.

En calitate de femme d’un certain #(e aud deseori oameni care discută despre anii 1:4;

despre frăm*ntările politice şi libertatea sexuală de atunci. En astfel de momente stau şi mă

g*ndesc A da eu am trăit toate astea .mi aduc aminte de toate astea. Jar sinceră să fiu în

epoca aceea deseori nu eram preocupată dec*t de întrebarea dacă o să i$butesc sau nu să@mi

termin tema la biologie. /areori mă ridicam deasupra propriilor mele probleme ca să pri"esc

la planul general şi ca să găsesc un echilibru între mine însămi ca indi"id şi contextul lumii

dimpre,ur.

En anii 1:7; c*nd doamna 5stMe Lauder încă mai trăia lucram în cadrul di"i$iei

interna#ionale şi scriam texte de modă pentru această celebră companie de cosmetice. Dcriam

materiale despre colec#iile pr_t@a@porter primă"ara şi despre culorile care se poartă toamna. =

şi am fost acolo c*nd "estitul parfum Beautiful şi@a primit numele. Ce epocă pasionantă

Emi iubeam slu,ba dar la momentul acela n@o consideram a fi altce"a dec*t o simplă slu,bă.

En cea mai mare parte a timpului t*n,eam să scriu pentru NollQood Ensă la 5stMe Lauder

a"eam at*tea po"eşti şi experien#e unice în "ia#ă chiar acolo sub nasul meu Bi totuşi eram

mioapă şi nu le "edeam. =stă$i oamenii îmi spun frec"ent c*t de strălucitor sună totul iar eu

făc*nd un pas în spate mă g*ndesc- da la drept "orbind toată chestia asta A toată "ia#a asta A

chiar e strălucitoare

=şa că aprecia#i ceea ce a"e#i în pre$ent şi nu "ă îndepărta#i de po"estea care se desfăşoară

chiar sub ochii "oştri.

Semnătura ta e unică

C*nd am înt*lnit@o prima dată în Paris >icheline RanguQ s@a uitat la mine cu ochii plini de

pasiune şi mi@a spus-

+ Grei s$ afli care e secretul fran/u6oaicelor 1i cum de au 5ncredere 5n ele 5nseleN E la la!

Jupă o scurtă pau$ă de efect >icheline a continuat-

+ ?1ti femeie2 &eci fii femeie!

Cu"intele astea sună cam ca un OoanT UT%storioară întrebare sau afirma#ie al cărei în#eles nu

poate fi perceput prin ,udecata ra#ională ci doar prin intermediul intui#iei sau al g*ndiriilateraleZ sunt frec"ent înt*lnite în budismul $en. (n. red.V nu@i aşaW Jar >icheline are

6


28/148

dreptate. Lumea e un spa#iu tumultuos în permanentă schimbare. Ru omul trebuie să găseşti

însă o cale prin care să te opreşti şi să@#i linişteşti mintea A fie prin medita#ie fie prin plimbări

lungi fie prin Qoga fie printr@o incursiune în Yrădina Decretă (locul acela real sau metaforic

care@#i induce o stare de pace şi te a,ută să@#i reîncarci bateriile. Pe măsură ce îmbătr*neşti

iar lumea înaintea$ă tun*nd şi fulger*nd în direc#ii noi şi necunoscute trebuie să te agă#i de

lucrurile care te fac să fii tu. Bi aici aş "rea să "ă propun o metodă radicală sau poate doar

pu#in ciudată- exersa#i scrisul de m*nă. Dcrisul "ostru şi în special semnătura este ce"a

extrem de personal care spune foarte multe despre cine sunte#i "oi în această lume. Jra e

simplu să de"ii delăsător şi să ui#i de acele $ile de început c*nd ai în"ă#at cum să te semne$i

c*nd ai scris o scrisoare de dragoste sau c*nd #i@ai adăugat cu gri,ă semnătura pe primul cec

pe care l@ai completat în "ia#a ta. !ă sugere$ să exersa#i acea artă pierdută a scrierii unor

scrisori reale să nu "ă grăbi#i şi să scrie#i frumos iar apoi să "ă semna#i cu stil nu doar

fiindcă e plăcut (şi chiar e plăcut iar în epoca aceasta a e@mail@urilor este şi impresionant ci

şi pentru că gestul de a pune stiloul pe h*rtie de a@#i transfera g*ndurile din inimă în m*nă

din m*nă în degete şi apoi pe h*rtie este o lec#ie $en. Bi e o lec#ie prin care o pute#i regăsi pe

copili#a care abia a în"ă#at să@şi scrie numele "ă pute#i regăsi mie$ul eul cel ade"ărat.

En plus să scrii frumos şi cu aten#ie e o do"adă de polite#e.

5xerci#iul acesta de a@#i concentra aten#ia asupra lucrurilor mărunte care fac din tine o

persoană unică se aplică şi în ca$ul "ocii. En copilărie descoperim că o anume tonalitate sau

un anume ni"el al "olumului te a,ută să ob#ii di"erse re$ultate. Ensă pe măsură ce înaintăm în

"*rstă a,ungem să uităm de acest aspect plin de for#ă şi indi"idualitate al personalită#ii

noastre şi aşa cum scrisul de"ine negli,ent la fel a,ungem să ne lăsăm şi "ocea să se

deteriore$e. !ocea este un instrument. Sn instrument plin de for#ă seducător incitant şi unic.

Je ce să nu@i conştienti$ăm pre$en#aW !ocea repre$intă o HsemnăturăI a indi"idualită#ii

noastre exact aşa cum este şi semnătura pe care o scriem.

.ăseşte*'i ec/ilibrul =sta "ă "a a,uta să "ă "i$uali$a#i eul ade"ărat. Bi odată ce i$buti#i asta pute#i renun#a la toate

lucrurile care nu@şi mai au locul în "ia#a "oastră A at*t la modul propriu (face#i@"ă curat în

dulapuri şi da#i lucrurile pe care nu le mai pre#ui#i c*t şi la figurat (chiar mai a"e#i ne"oie să

,uca#i rolul de ingenuăW. C*nd dai de o parte lucrurile redundante faci loc altor lucruri noi

lucruri ade"ărate. En ca$ul meu mi@am redescoperit bunica şi mi@am regăsit "isul acela secret

şi de demult de a "i$ita 9ran#a de a îm"ă#a limba france$ă şi de a@mi în#elege rădăcinile.

=bandona#i ideile preconcepute. Linişti#i@"ă mintea. Bi acum întreba#i@"ă- Cine sunt eu cu

ade"ăratW Cine trebuie să fiuW

7


29/148

0iciodată nu e prea târziu

5u am crescut într@o eră în care pe copertele re"istelor de modă nu apărea nici o femeie de

culoare. 5ra ca şi c*nd întreaga lume era albă iar femeile afro@americane sau latino pur şi

simplu nu existau. Ficiodată n@o să uit acea $i din 1:6 c*nd am luat un exemplar din Go(ue

Ma(a6ine iar pe coperta lui era ?e"erlQ &ohnson K negresă =sta era o premieră La "remea

aceea eram în facultate. 5ra o epocă plină de schimbări- mişcarea pentru drepturile ci"ile

protestele împotri"a ră$boiului din !ietnam re"olu#ia sexuală şi mişcarea pentru emanciparea

femeilor. Jar să fiu cinstită $iua în care ?e"erlQ &ohnson a apărut pe coperta re"istei Go(ue

a fost cea mai importantă pentru mine. =m pri"it în ochii acelei femei şi parcă am au$it@o

adres*ndu@mi@se direct proclam*nd acea magică reciprocitate cu pri"ire la ceea ce însemna

pentru noi frumuse#ea. Chipul lui ?e"erlQ &ohnson anun#a lumii că "enise momentul să ne

de$bărăm de ideile preconcepute. Bi la ni"el personal cu toate că nu eram dec*t o fată albă

din suburbii am a"ut impresia că ?e"erlQ îmi spune- &a, 1i tu e1ti frumoas$!

=stă$i le a"em pe Faomi Campbell RQra ?anOs şi multe multe alte femei superbe care

repre$intă o sursă de inspira#ie. Bi în legătură cu care nu ne mai întrebăm dacă sunt frumoase

sau nu. Pur şi simplu ştim că sunt frumoase.

=şa apar schimbările. Rrebuie să ai cura, pu#ină îndră$neală şi multă imagina#ie şi apoiG

puf Lumea s@a schimbat şi #i se pare că schimbarea a sur"enit peste noapte. %ar această unică

modificare produce un efect de undă. Cur*nd a,ungem să uităm trecutul abia dacă ne mai

aducem aminte de "remurile în care lucrurile nu erau întotdeauna corecte. Sităm c*t de obtu$i

am fost. Bi to#i spunem- &a, fire1te2 emeile " 5n toate 5ntruchip$rile lor " sunt frumoase2

=şa că face#i ce"a cura,os chiar a$i. %eşi#i în oraş şi fi#i femeia aceea splendidă de oa anumită

"*rstă. Ja fi#i mesagerul acestei idei. Bi cine ştie poate că într@o $i "om "edea une femme

d’un certain #(e pe coperta re"istei 'merican Go(ue!

* * *

=ec/ii fran/u6e1ti

:


30/148


31/148

Fre/ui/i misterul vie/ii2 Ceea ce este minunat atunci c#nd devii une femme d)un certain *ge e

c$ oamenii te privesc cu admira/ie 1i vor s$ aud$ ce ai de spus, datorită v#rstei tale, nu 5n

ciuda ei2 Bucura/i+v$ c$ a/i ajuns p#n$ aici 1i c$ a/i 5nv$/at o sumedenie de lucruri2

* * *

Capitolul "rei

Le jardin secret# $rădina secretă

Four vivre heureu0, vivons cachs

9Ca s$ tr$ie1ti fericit, tr$ie1te ascuns:

9ran#a este o #ară misterioasă. Jeseori la prima "edere #i se pare închisă @ mai ales în $ona

rurală unde sunt mai pu#ini turişti. %ar impresia e şi mai pregnantă dacă se înt*mplă să a,ungi

la destina#ie la mi,locul $ilei. 5 lesne să@#i închipui că #ara aceasta nu te primeşte cu bra#ele

deschise că "a trebui să petreci mult mult timp şi să munceşti din greu ca să se deschidă în

fa#a ta.

Jacă ai răbdare şi faci un mic efort "ei descoperi că $idurile de piatră se "or da la o parte din

calea ta ca să@#i înfă#işe$e cur#i superbe grădini măslini flori care stau să@şi deschidă

petalele... şi fran#u$oaica însăşi care te înt*mpină odihnită şi fericită să te primească în

căminul ei.

9ran#a e o femeie. Peste ocean americanii îl au pe Snchiul Dam. Jar 9ran#a e cunoscută ca o

femeie A =a Belle rance. 5 ade"ărat că americanii au Dtatuia Libertă#ii care@şi #ine tor#aridicată în semn de bun@"enit adresat întregii lumi dar pe de altă parte ea le@a fost dăruită de

france$i.

1ec'ia mea !ncepe

En septembrie trecut m@am urcat în a"ionul de noapte care m@a dus din ?oston la aeroportul

Charles de Yaulle. Prietena mea fran#u$oaică Rania îmi dăduse instruc#iuni detaliate cu

pri"ire la modul în care trebuia să a,ung la biroul ei din rue Cambon (aceeaşi stradă pe care alocuit c*nd"a Coco Chanel. Je acolo urma să iau cheile de la apartamentul ei unde trebuia

+1


32/148

să@mi las baga,ul. En starea mea de năuceală n@am reuşit să găsesc autobu$ul corect aşa că

am luat trenul /5/ şi am a,uns la @am aşe$at pe unul dintre fotoliile cu linii fluide din piele

albă dispuse în holul elegant al clădirii şi am aşteptat@o pe Rania în "reme ce fran#u$oaice

sub#iri şi stilate se perindau prin fa#a mea. Entr@un t*r$iu prietena mea a cobor*t scările ca să@

mi ure$e bun@"enit. ="ea părul str*ns la spate într@un mic coc şi era îmbrăcată cu o fustă

str*mtă într@o nuan#ă de albastru@marin o cămaşă albă simplă şi a"ea o eşarfă colorată la

g*t. 5ra întruchiparea fran#u$oaicei chintesen#iale Rania a luat loc l*ngă mine şi dintr@o dată

m@am sim#it ca o broască #estoasă A masi"ă lentă şi bătr*nă. 5 ade"ărat că probabil sunt

destul de în "*rstă ca să@i fiu mamă dar în clipa aceea m@am sim#it de parcă aş fi fost bunica

ei. %mediat i@am mărturisit că luasem un taxi la care prietena mea mi@a aruncat o pri"ire

de$aprobatoare (sau poate că doar mi s@a părut şi a început să@mi dea indica#ii cu pri"ire la

ruta p*nă la apartamentul ei din arondismentul 1 rută care con#inea alte tranşe de mers pe

,os alte metrouri încă un autobu$ şi nici un taxi.

Secretul din spatele uşii

Je data asta m@am for#at să urme$ instruc#iunile Raniei fără nici o abatere şi am re$istat

tenta#iei de a@mi arunca baga,ul şi propria persoană în cel mai apropiat taxi. La drept "orbind

m@am sim#it foarte mul#umită de mine c*nd am descoperit că am fost capabilă să schimb

metrourile să găsesc autobu$ul şi să cobor la sta#ia corectă. Rotul e în regulă A aşa mi@am

spus proptită în fa#a uşii enorme cu ornamenta#ii bogate.

=m scos cheia dată de Rania. Jar cheia nu a func#ionat =m încercat şi am tot încercat sădeschid uşa dar sinceră să fiu mai cur*nd îmi "enea să mă aşe$ pe trotuar şi să mă pun pe

bocit. 5ram aşa de aproape de un duş fierbinte şi de un pat confortabil şi totuşi aşa de

departe P*nă la urmă am întrebat@o pe o doamnă cu un copil în cărucior dacă nu m@ar putea

a,uta cu la clf fiindcă îmi închipuiam că trebuia să existe un soi de secret fran#u$esc al cheii

un secret pe care eu nu i$buteam să@l dibuiesc. Bi chiar aşa stăteau lucrurile. Joamna în cau$ă

mi@a explicat că trebuie doar să apăs un anume buton. Ceea ce am făcut şi A voil4 A uşa cea

mare s@a deschis foarte uşor de$"ăluindu@mi pri"irii o curte minunată pa"ată cu piatră

cubică. =m intrat şi am găsit uşa în care ca prin magie (de fapt absolut e"ident cheia se potri"ea perfect. Je acolo am urcat pe scara în spirală p*nă la eta,ul trei (căruia eu

+


33/148

americancă fiind i@a# fi $is eta,ul patru dar la europeni parterul nu se pune la socoteală A la

france$i se numeşte re6+de+chausse iar primul eta, căruia americanii i@ar spune eta,ul doi se

cheamă premier ta(e. En#elege#i acum de ce eram at*t de nelămurită Răr*ndu@mi baga,ele

după mine am escaladat treptele descriind cercuri din ce în ce mai înalte p*nă c*nd m@a

cuprins ame#eala conştienti$ării că eram departe A departe de casă şi de tot ce@mi era familiar.

Slterior pe parcursul călătoriilor mele a"eam să reali$e$ că această rută ocolitoare A metroul

autobu$ul por#iunile pe care le@am parcurs pe ,os cur#ile secrete şi scările în spirală toate

sunt ingrediente esen#iale care compun misterul şi siguran#a de sine a france$ilor.

2n drum lun& şi şerpuitor

Jar chiar şi atunci în starea mea de epui$are şi confu$ie n@am putut să nu mă

g*ndesc că ac#iunea de a urca şi a coborî acele trepte ani şi ani de@a r*ndul trebuie să aibă un

efect uluitor asupra creierului. Foi conexiuni neuronale se deschid conexiuni care în mod

obligatoriu schimbă atitudinea fran#u$oaicei fa#ă de "ia#ă. 9ireşte scările for#ea$ă omul ca

instantaneu să se îndrepte de spate să se concentre$e să nu se grăbească şi să fie ancorat în

pre$ent. Bi tot fireşte scările acestea sunt extrem de teatrale. %maginea$ă@#i@l pe pe so#ul sau

iubitul tău aştept*ndu@te la ba$a acestor scări spiralate şi ornamentate. %ar tu cobor*nd

treptele "ă$ută de ,os în străfulgerări fugare deplas*ndu@te circular apăr*nd şi dispăr*nd în

mod misterios p*nă c*nd în final iată@te En clipa în care "ei fi atins ultima treaptă sunt

con"insă că respecti"ul "a fi fiind de,a "ră,it.

=şadar nu e de mirare că france$ilor le e at*t de uşor să respingă tot ce e rapid şi eficient (de

exemplu un ascensor prefer*nd lucrurile care iau pu#in mai mult timp şi am*nă plăcerea

oferind însă în cele din urmă mai multe satisfac#ii. En ad*ncul cortexului ei cerebral A acea

parte a creierului care ascunde misterele limba,ului şi ale memoriei A fran#u$oaica păstrea$ă

imaginea primei seri c*nd a cobor*t acele trepte în spirală împreună cu mama ei care o

în"ă#a să c*nte 'u Clair de la =une. Dcările acestea trebuie că păstrea$ă multe amintiri şi

secrete dar mai mult dec*t at*t dificultatea de a păşi pe trepte obligă persoana să fie c*t maiconştientă de postura ei de respira#ia şi de înfă#işarea ei. Fu scările fran#u$eşti nu sunt nici

uşoare nici rapide şi nici măcar practice dar A of A sunt superbe şi fac din simplul act al

cobor*rii unor trepte o oportunitate de a aduce în "ia#a noastră dramatismul şi frumuse#ea. En

clipele acelea eu nu apreciam însă nimic din toată frumuse#ea asta. >i@am adunat cura,ul şi

am început să urc în cerc g*f*ind şi icnind şi blestem*ndu@mă pentru că eram într@o formă

fi$ică deplorabilă. En cele din urmă am pătruns în apartamentul Raniei am aruncat o pri"ire

rapidă împre,ur şi am sesi$at că bucătăria era mică şi modernă şi că sufrageria era dominată

de o masă mare şi rotundă pe care se afla o "a$ă enormă cu flori proaspete. ona dedestindere era pusă în umbră de această masă şi mi@am închipuit că aici îşi organi$a prietena

++


34/148

mea petrecerile. Bi că in"ita#ii interac#ionau cel mai mult în ,urul mesei. Ja acesta era spa#iul

în care înfloreau amorurile iar prieteniile se consolidau A totul con,ugat cu feluri de m*ncare

delicioase "in r*sete şi discu#ii.

La eta, erau un dormitor înc*ntător o baie şi o cameră de oaspe#i care mie isto"ită cum eram

de diferen#a de fus orar mi se părea foarte ademenitoare.

Cu toate acestea după ce mi@am lăsat baga,ele şi am băut un pahar cu apă am ieşit p*nă la

mica boulan(erie pe care o "ă$usem în col#ul stră$ii. =m intrat şi am comandat un send"iş@

baghetă cu pui proaspăt şi multe legume. >ărturisesc că m@am întors în apartament şi acolo

în bucătăria Raniei st*nd în picioare am înfulecat tot send"işul pe nerăsuflate. (Ceea ce nu e

prea fran#u$esc Jupă care am făcut un duş. F@am făcut baie în cada enormă cu picioare în

formă de gheare deşi era extraordinar de frumoasă şi de ispititoare.

Jupă duş m@am băgat în pat şi imediat am că$ut într@un somn profund din care m@am tre$it

cuprinsă de o sen$a#ie de panică. Btiam că trebuia să mă îmbrac şi să găsesc drumul înapoi

către biroul prietenei mele. Rrebuia să merg pe ,os sau să iau autobu$ul p*nă la metrou să

schimb mai multe metrouri şi apoi iar să mai merg pe ,os. P*nă la urmă înarmată cu

dic#ionarul france$@engle$ cu harta metroului instruc#iunile Raniei şi o do$ă sănătoasă de

hotăr*re am i$butit. ?a chiar am a,uns la sta#ia =’Epera ce"a mai de"reme aşa că am a"ut

timp să mă plimb prin $onă să fac po$e maga$inului Chanel şi apoi să mă $g*iesc la acele

macarons delicate şi di"ers colorate din "itrina faimosului =adure.

C*nd am a,uns m@am aşe$at în hol pe un fotoliu din piele albă şi i@am studiat pe france$ii

care lucrau în clădire şi care acum coborau scările şi ieşeau în stradă. F@am "ă$ut nici urmă

de ascensor. Roată lumea părea să folosească scările acelea superbe bogat ornamentate.

Pentru mine st*nd acolo în hol complet fermecată era ca şi c*nd m@aş fi aflat la o defilare de

modă ?ărba#ii erau îmbrăca#i în costume întunecate cu cămăşi albe şi cra"ate "iu colorate.

5"ident acolo nu există aşa@numita H#inută relaxată de "ineriI. 9ran#u$oaicele erau

în"eşm*ntate în rochii negre şic fuste mulate pe trup în nuan#e de cărbune negru şi albastru@

marin şi da am "ă$ut şi c*te"a perechi de blugi dar şi ele "eneau perfect pe femeile care le

purtau şi erau completate de cămăşi albe elegante şi de gablon$uri sau bijou0. =m remarcat că pu#ine haine a"eau imprimeuri. En locul lor era preferată o paletă ba$ică de negru albastru@

marin şi alb sau be, cu pete de culoare pro"enite de la o eşarfă sau de la un accesoriu

interesant A o geantă trendy (ori sac cum spun fran#u$oaicele splendi$i pantofi cu toc sau

balerini drăgălaşi.

En sf*rşit a sosit şi Rania. >i@a spus că înainte de a merge la cină "oia să ia bilete la un

concert. Bi m@a întrebat dacă mă deran,ea$ă să mai merg pu#in pe ,os. ', nu, deloc! a "enit

răspunsul meu. Bi am pornit@o la drum. En pas alert. %ar plimbarea n@a fost deloc scurtă. Jupă

ce am terminat de m*ncat şi după ce am luat metroul şi apoi autobu$ul p*nă la apartamenteram gata să trec direct la somn.

+


35/148

Rotuşi am obser"at că Rania şi@a deschis calculatorul şi şi@a "erificat e@mail@urile pre# de

"reo cincispre$ece minute. Rele"i$orul a rămas neatins. Bi spre deosebire de mine A c*nd

sunt confruntată cu laptopul şi e@mail@urile A ea nu a rămas ore întregi în fa#a monitorului. >i

s@a părut că mai cur*nd prioritatea ei pentru seara aceea era să se bucure de o baie plăcută şi

îndelungată în cada aceea superbă şi uriaşă.

=m fost impresionată de felul de a fi re#inut al Raniei de faptul că mi s@a părut mai pu#in

comunicati"ă dec*t prietenele mele americance. Bi nu doar Rania este aşa. =m cunoscut multe

fran#u$oaice şi nici una nu şi@a Hbătut guraI aşa cum fac americancele

Documents

204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire