218 )Drept Medical Si Protects Socialus

5/13/2018 218 )Drept Medical Si Protects Socialus - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/218-drept-medical-si-protects-socialus 1/85

Test nr._1__

Subiectul I Noiunea , obiectul , metoda de reglementare i sistemul dreptuluiproteciei sociale

1.1.Definii noiunile obiectului i metodei de reglementare ale dreptului proteciei

sociale-3p.

Conceptul de protecie social, în context juridic pentru prima data a fost utilizat înSUA, în Social Security Act la capitolul este sau nu dreptul proteciei sociale o ramur dedrept , polemicile izbucneu chiar i în anii 60-80 ai sec. al XX-lea, în privina definiriinoiunii, obiectului i metodei de reglementare juridica a acestei ramuri.

Dr Pr S ± o ramura autonoma a sistemului de drept ce apartine dr public ,alcatiuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile deasigurare si asistenta sociala.

Obiectul de reglementare al dreptului proteciei sociale Äasambleaz raporturilenscute între ceteni (familii) i stat, reprezentai prin organele competente în caz de stabilirea pensiilor, indemnizaiilor, alocaiilor sau soluionarea litigiilor în domeniul asigurrilor i

asistenei sociale sau Äreunete totalitatea relaiilor sociale privind asigurarea material a persoanelor, care au atins vârsta de pensionare, inapte de munc,care au pierdutîntreintorul, omerilor, familiilor cu muli copii, precum i relaiile sociale cu privire laasistena medical gratuit.´

Ajungem la ideea c obiectul de reglementare juridic este reprezentat de o totalitate derelaii sociale care se formeaz în cadrul realizrii sistemului de protecie social.

Obiectul de regelmentare a DPS nu treb konfundat cu obiectul stiintei, cel al PS suntraporturile juridice, iar al stiintei DPS sunt fenomele sociale ce au generat aeeste raporturi.

M etoda de reglementare a dreptului proteciei sociale.

Cuvântul metod are originea în latinescul methodos, semnificând mod, stil, procedeu-

folosit in realizarea unui scop.Metoda de reglementare a dreptului proteciei sociale reprezint Äo totalitate de

metode i mijloace utilizate de legiuitor pentru a reglementa mai eficient un complex deraporturi sociale.´

1.Specificul metodei de reglementare a dreptului proteciei sociale const în faptul cea este una tipic, deoarece reuete s asambleze normele imperative cu cele dispozitive,

pstrând ponderea primelor,Specificul metodei de reglementare este exprimat prin caracterul centralizat de instituire al

drepturilor i obligaiilor subiecilor,1 Metoda local de reglementare a raporturilor de

protecie social s-a conturat în anii 90 ai sec. al XX-lea, prin fixarea în contractele colective

de munc a clauzelor care stabilesc garanii sociale suplimentare fr de cele prescrise delege, cu condiia c acestea nu înrutesc, ci îmbuntesc situaia prilor.2 Obiectul si metoda de reglementare sunt criterii fundamentale de individualizare a DPS insistemul de Drept al RM

1.2 Proiectai prin schem sistemul dreptului proteciei sociale -5p

Sistemul DPS ± este un ansamblu de norme si institutii juridice unite obiectiv , structurate intr-ooridne in conformitate cu specificul relatiilor sociale reglementate in partea generala si speciala.



Sistemul DPS «includePartea Generala

1. Normele care stabilesc dr si libertatile in domeniul protectitei sociale2. Norme care stabilesc competenta organelor centrale si locale de protectie sociala3. Norme ± principii

Partea Speciala

Asigurare sociala, institutii, asistenta sociala1. indemnizatiile (pt incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau deaccidente nelegate de munca , pentru prevenirea imbolnavirilor, pt recuperarea capacitatiide munca, pt cresterea copilului pina la 3 ani, pt ingrijirea copilului bolnav,2. pensiile ( pt limita de virsta, de invaliditate, de urmas, pt vekime in munca)3. compensatiile (nominative, pt participantii la likidarea avariei de la Cernobil4. alocatiile sociale ( pt invalizi, pt persoane virstnice , pt kopii in kazul oierderiiintretinatorului, ajutorul de deces )5«ajutorul social6 ajutorul material

7. serviciile sociale: primare (comunitare), specializate , cu specializare inalta «

1.3 Stabilii corelaia dreptului proteciei sociale cu alte ramuri de drept -7p. Dreptul constituional - dreptul proteciei sociale. Dreptul constituional este ramura

de drept care conine norme fundamentale pentru existena i dinuirea statului de drept, dincare se inspir celelalte ramuri de drept, Anume i dreptul proteciei sociale.

Aceast legtur se manifest pe mai multe planuri, dintre care menionm:Constituia conine norme care consacr principiile generale ale dreptului proteciei

sociale (cum ar fi asigurarea bazelor legale de funcionare a statului; principiul universalitii; principiul libertii; principiul egalitii; principiul responsabilitii; principiul echitii i justiiei). Prin prevederile art.47 din Constituie sunt consfinite dreptul persoanei la asisteni protecie social i obligaia statului de a întreprinde msuri optime care i-ar garantafiecrui om Äun nivel de trai demn, care s-i asigure sntatea i bunstarea lui i familiei lui,cuprinzând hrana, îmbrcmintea, locuina, îngrijirea, precum i serviciile socialenecesare.´Tot in constitutie sunt prevazute riskurile sociale (somaj, boala)

Dreptul administrativ - dreptul proteciei sociale. Dreptul administrativreglementeaz raporturile sociale nscute în cadrul administraiei publice ,este ramura dedrept ce conine normele care reglementeaz condiiile realizrii puterii executive în stat.

Normele dreptului administrativ determin structura i atribuiile organelor de asisteni asigurare social de nivel central i local, creând infrastructura organizatoric în cadrulcreia se realizeaz protecia social.3

Litigiile aprute în domeniul proteciei sociale, de asemenea, cad sub incidena Legiicontenciosului administrativ,4 care permite persoanei vtmate într-un drept s solicite,

printr-o cerere prealabil, organului ierarhic superior revocarea actului administrativ emis dectre organul subordonat.

.



Dreptul financiar - dreptul proteciei sociale. Dreptul financiar reglementeazraporturile sociale nscute în procesul constituirii i utilizrii sumelor cuprinse în bugetul destat.

Comune ambelor ramuri de drept sunt normele dreptului financiar care reglementeazraporturile cu privire la formarea i distribuirea fondurilor cu menire social; cotele anuale deasigurri sociale i stabilirea anual prin legea bugetului de asigurri sociale a sumei cotelor

de asigurri sociale etc. Prin Legea privind sistemul public de asigurri sociale de stat estereglementat crearea i distribuirea bugetului asigurrilor sociale de stat, sunt stabilite

persoanele care pot fi asigurate obligatoriu sau benevol în sistemul public de asigurri socialede stat, sunt stabilii contribuabilii acestui sistem etc.5

Tangena dreptul muncii - dreptul proteciei sociale rezult nu numai din faptul c pân nu demult normele dreptului proteciei sociale constituiau o instituie a dreptuluimuncii, dar i din faptul c în prezent calitatea de subiect al raporturilor de munc constituieo condiie a apariiei celor de protecie social. Corelaia acestor dou ramuri de drept semanifest prin urmtoarele:

În domeniul asigurrilor sociale apariia unor raporturi de munc condiionate de

existena unui contract individual de munc constituie o condiie a dobândirii statutului decontribuabil atât de ctre angajat, cât i de angajator, oferindu-i primului calitatea de asiguratal sistemului public de asigurri sociale i dreptul de a beneficia de toate prestaiile deasigurri sociale.

Dreptul civil - dreptul proteciei sociale. Având în vedere c unii beneficiari ai proteciei sociale sunt încadrai în câmpul muncii, ei rmân subieci ai raporturilor juridice demunc, iar normele dreptului civil sunt aplicabile în materia condiiilor de validitate i denulitate a contractului de munc încheiat de pensionari, invalizi i contractului de asiguraresocial; în materia rspunderii civile a persoanelor încadrate în munc, când fapta cauzatoarede prejudiciu nu este infraciune.

Dreptul procesual civil - dreptul proteciei sociale. Dreptul procesual civil este acelsistem de norme ce reglementeaz modul de judecare i de soluionare a cauzelor privinddrepturile i interesele lezate, precum i modul de executare a hotrârilor judectoreti sau aaltor titluri executorii.

Corelarea dintre dreptul proteciei sociale i dreptul procesual civil se evideniaz prinfaptul c dreptul procesual reprezint tocmai cealalt fa a dreptului material, aspectul susancionator care, intervine numai în caz de nevoie. Dreptul material ar fi ineficace dac, pecalea procesului civil, nu s-ar asigura realizarea lui i, tot astfel, procesul civil ar fi deneconceput fr existena unui drept material pe care s-1 apere i s-1 valorifice.

Subiectul II: Contractul de asisten medical

2.1 Definii contractul de asisten medical (C.A.M.) i numii elementele acestuia.

Act jur civil, consta in acord de vointa realizat intre 2 parti, prestator de servicii medicale si pacient, in virtutea caruia prestatorul se obliga sa acorde anumite servicii medicale ,iar pacientulse obliga sa-i plateasca serviciul prestat.



Elemente: Beneficiarul si prestatorul sau (mai jos

Comsimtamint

Capacitate Juridica

Obiectul Contractului

Cauza contractului

Forma constractului

2.2 Determinai trsturile caracteristice (particularitile) ale C.A.M.

Contractul de asistenta medicala are urmat caractere:

1) consensual si nu real-se considera incheiat din momentul in care partile asura clauzelor esentiale.

2)sinalagmatic-partile se obliga reciproc si corelativ

3) oneros si nu gratuit- seviciul in schimbul baniloe( exceptie asistenta med minima gratuita)

4)personal- se executa personal fara reprezentanti.5)comutativ si nu aliatoriu- nu depinde de evenimente incerte, devine cunoscut partilor dinmomentul incheierii.

6) obiect al contractului de asistenta medicala- se vinde activ prestatorului

7) durata- daca partile nu au convenit la un termen, se conidera nedeterminata.

8) bilateral

9) subiectiv

10) Intre vii si nu pt cauza de moarte

11 ) Principal si nu accesoriu

2.3 Proiectai obiectul unui contract de asisten medical (la libera alegere)

Obiect CAM

Este ansamlul actiunilro sau inactiunilor la care sunt indreptatite ori de cite ori sunt tinute partile contractlui de asistenta medikala . Obiectul CAM treb sa fie posibil, licit si moral.

Test nr._2__

Subiectul I Pensia de urma

1.1 Definii i clasificai, dup statutul decedatului, pensia de urma- 3p.

Pensia de urma este suma bneasc calculat i stabilit conform Legii persoanelor inapte de munc ca urmare a pierderii întreintorului care se achit lunar din bugetulasigurrilor sociale. În calitate de temeiuri ce invoc apariia dreptului la pensia de urmai



pot servi6: decesul persoanei confirmat prin certificatul de deces, declararea dispariiei frveste sau declararea morii persoanei prin hotrârea instanei de judecat.

Subieci ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urma sunt membriifamiliei decedatului, care îndeplinesc condiiile prevzute de Lege. Se va ine seama i derelaiile de rudenie ce se determin conform Codului familiei i Codului civil al RepubliciiMoldova.

Alt subiect al raportului juridic este organul de asigurare social, care este obligat sstabileasc în baza documentelor prezentate, în condiiile legii, dreptul persoanelor la pensiade urma.7

Dreptul la pensia de urma se stabilete dac persoana decedat era pensionar sau confirmacondiiile necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului.

Aadar, în conformitate cu Legea dac pensia de urma ca urmare a decesului din cauza uneiafeciuni generale se stabilete membrilor familiei dac sunt îndeplinite condiiile cu privirela stagiul de cotizare al decedatului, în funcie de vârsta avut la data constatrii decesului.Dac la data decesului nu se va confirma stagiul de cotizare necesar, membrilor familiei, ce

pretind la pensia de urma, li se va stabili o alocaie social.

În cazul în care decesul a survenit în urma unui accident de munc, a unei boli profesionalesau, în cazul militarilor, în urma lichidrii consecinelor avariei de la Cernobâl, pensia deurma se stabilete indiferent de prezena stagiului de cotizare.

Pentru stabilirea pensiei de urma în caz de deces al întreintorului din cauza uneiafeciuni generale, conform Legii solicitanii trebuie s prezinte urmtoarele documente:certificatul de deces; certificatul ce confirm stagiul de cotizare realizat pân la ziua

decesului în funcie de vârsta ce o avea. Dac decesul a fost cauzat de un accident de munc,se va mai prezenta i procesul-verbal despre accidentul de munc.8

Respectarea altor condiii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) pot duce la majorarea pensiei de urma.

Din cele menionate tragem concluzia c apariia dreptului la pensia de urma invoc prezena a dou criterii specifice:

- criteriul volitiv prin care se explic manifestarea de voin a persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul la acest tip de pensie;

- criteriul de vârst prin care se confirm c este recunoscut inapt de munc i se aflala întreinerea decedatului.

1.2 Enumerai categoriile de beneficiari a pensiei de urma-5p. Conform Legii privind pensiile de asigurri sociale de stat,9

au dreptul la pensie de urmaurmtoarele persoane:

6 Decesul se confirm prin actul de deces eliberat de organele de înregistrare a actelor strii civile, iar în caz de pierdere fr veste ± de instana de judecat. 7 Romanda N., op.cit., p.144.



a) copiii pân la vârsta de 18 ani sau, dac continu studiile în instituii de învmânt dezi pân la terminarea acestora, fr a depi vârsta de 23 de ani;

b) soul supravieuitor dac, la momentul decesului susintorului sau pe parcursul a 5 anidup deces, a împlinit vârsta de pensionare sau a fost încadrat în gradul I sau II deinvaliditate, a avut cel puin 15 ani de cstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit;

c) soul supravieuitor sau tutorele care are în îngrijire copii sub vârsta de 3 ani ai

susintorului decedat, pe perioadele de neîncadrate în munc sau de aflare în concediu pentru îngrijirea copilului pân la vârsta de 3 ani.

Pensia de urma, stabilit copiilor, se pstreaz i dup înfierea lor. În caz de deces alînfietorului, copiii înfiai pot opta pentru o singur pensie: sau pentru printele decedat, sau

pentru înfietorul decedat.

1.3 Evideniai i analizai elementele prin care se deosebesc pensiile de urma în

cazul decedatului civil de pensiile de urma în cazul decedatului militar.-7p.

În baza Legii asigurrii cu pensii a militarilor i a persoanelor din corpul de comandi din trupele organelor afacerilor interne,10 familiile militarilor, persoanelor din corpul de

comand i din trupele organelor afacerilor interne se stabilesc pensii în cazul pierderiiîntreintorului, dac acesta a decedat în timp ce îndeplinea serviciul sau cel mult peste treiluni de la data eliberrii din serviciu, iar pentru familiile de pensionari din categoria acestor militari, dac întreintorul a decedat în perioada în care primea pensie sau cel târziu peste 5ani de la încetarea plii pensiei.

Beneficiari ai acestei categorii de pensii, pot fi membrii de familie inapi pentru munc, dinfamiliile militarilor decedai sau czui la datorie: copiii inapi de munc; prinii inapi demunc i soia (soul), dac dup moartea întreintorului acetia i-au pierdut sursa deexisten; prinii inapi pentru munc i soiile (soii) inapte pentru munc ale militarilor,

persoanele din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne czute pe frontsau în timpul participrii la operaiuni de lupt pe timp de pace.

Subiectul II Clasificarea izvoarelor dreptului medical

2.1 Definii izvoarele dreptului medical i clasificai-le

Prin izvoare a Dr se are in vedere formele de exprimare a normelor juridice in cadrulunui sistem de drept, in diferite epoci si tari.La etapa actuala in RM unicul izvor de

drept recunoscut oficial este actul normativ.Acestea pot fi diviazate in doua categorii:izv.internationale si izv nationale.

Ca izv international:

- Declaratia Universala a Dr.Omului

- Conv ONU privind dr copiilor

- Conv ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femeie

- Conv ONU privind discriminarea rasiala

- Pactul International cu privire la Dr.Civile si Politice



- Pactul Intarnational cu privire la Dr.Economice, Sociale, Culturale

- Conventia impotriva torturii , a altor pedepse cu cruzime, inumane , degradate. Acesteacte 7 la numar sunt ratificate.

Izv.Internationale Cu caracter Regional

- Conventia Europeana pt apararea Dr Omului si Libertatilor Fundamentale

- Conv.Europeana pt prevenirea torturii, pedepselor, tratamentelor inumane, degradante- Conv pt protectia Dr Omului Demnitatii Fiintei umane in ce priveste aplikatiile

biologiei si medicinei, Oviedo 1997 +2 prot privind transplantul+protocolulinterzicerea clonarii,Legea transplantului

- Declaratia de la Amsterdam privind promovarea dr pacientului in Europa, 1994

Izv Intarnationale cu caracter universal

- Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii 1946 ( a fost consfintit dr fiecarui omla sanatate)

Organizatia Mond a Sanatatii este o instituie specializata ONU cu sediul principal la N-York , actele adoptate de ea au caracter de recomandare

Sunt Izvoare a Dr Medical doar legi constitutionale si legi organice

In calitate de legi organice sunt:

Hotarirea Guv cu privire la aprobarea programului unic al asigurarii obligatorii de asistentamedikala.

Hotarirea Guv cu privire la experiza medikala a vitalitatii

Ca izv nationale:

Ordinile ministrului Sanatatii, acte normative ( IN dom transplantului, in dom profelaxiei HIV-SIDA) Prin OMS sunte reglementate efectuarea intreruperii voluntare a cursuluisarcinii,,,efectuarea voluntara a sterlizarii hirurgicale ... se pun in vigoare legile, hotaririle deGuvern.

La nivel local nu avem izvoare.

2.2 Comparai izvoarele dreptului medical naionale cu cele internaionale

Dac este s comparm izvoarele dreptului medical naionale cu cele internaionale putem s precizm c izvoarele naionale au o forma de aplicabilitate mai restr îns decît celeinternaionale pentru c cele naionale se aplic doar pe teritoriul Republicii Moldova, pecînd cele internaionale se aplic tuturor statelor care fac parte de exemplu la convenii sauorganizaii, adic au o aplicare mai larg.O alt diferen este în cazul în care republica moldova face parte la vreo convenie

internaional, atunci ntr-o situaie în care legislaia naional d un tip de rezolvare a unuilitigiu, iar itvorul internaional o alt cale de soluionare, atunci se aplica regula conformcreia izvoarele naionale trebie sa se supun reglementrilor izvoarelor internaionale.

2.3 Argumentai aplicarea practic a izvoarelor dreptului medical în corelaie cu izvoarelealtor ramuri de drept

Dreptul medical este o tiin ramural. O ac iune medical poate fi urmat de rspundere civilsau chiar penal i contraven ional. Dreptul medical are legtur cu: dreptul constitu ional,dr.civil, dr.penal, dr.administrativ, dr.muncii.



Test nr._3__

Subiectul I Finanarea proteciei sociale

1.1 Enumerai sursele de finanare a proteciei sociale-3p. F inanarea proteciei sociale din contul impozitelor (contribuiilor, cotizaiilor)

obligatorii. Prestaiile de asigurri sociale se dobândesc doar ca urmare a unei asigurri

obligatorii. Conform legislaiei Republicii Moldova, prestaiile de asigurri sociale se pltescdin mijloacele CNAS (din 1990 pân în anul 2001 s-a numit fondul social ), din bugetulasigurrilor sociale de stat (BASS), care nu are nimic comun cu bugetul de stat.

CNAS, gestioneaz BASS, care este format din fonduri de asigurri sociale, al cror mod de constituire i funcionare se stabilete de legislaie.11 Mijloacele fondurilor seformeaz din contul cotizaiilor de asigurare, care sunt obligatorii pentru toi ceteniiîncadrai în câmpul muncii. Tarifele plii pentru asigurare se stabilesc în fiecare an prinlegea BASS.În continuare vom prezenta fondurile de asigurri sociale ale BASS i tipurile de

prestaii de asigurri sociale pltite din aceste fonduri. Finanarea proteciei sociale de la bugetul de stat prin intermediul CNAS. Din bugetul de stat sunt finanate prestaiile deasisten social: indemnizaiile, alocaiile, compensaiile, ajutorul de deces i alte ajutoare. F inanarea proteciei sociale din bugetele locale. Din bugetele locale se pltesccompensaiile nominative lunare pentru cltoria în transportul urban, alimentaia

persoanelor nevoiae în cantinele de ajutor social, acordarea de ajutoare materiale.Protecia social se finaneaz i din alocaiile benevole ale persoanelor fizice i

juridice, din alte venituri. Astfel, pe lâng autoritatea administrrii publice locale seformeaz f onduri extrabugetare , care contribuie la finanarea meselor de binefacere, coletelor cu produse alimentare la srbtorile de Crciun, Pati i cu ocazia altor date remarcabile.

Aadar, în concluzie constatm ca prestaiile de asigurri sociale se finaneaz de la bugetul asigurrilor sociale de stat, iar prestaiile de asistent social se finaneaz de la bugetul de stat prin intermediul CNAS, bugetele locale i din fonduri extrabugetare.

1.2 Comparai modul de finanare a asigurrilor sociale cu cel de finanare aasistenei sociale-5p.

Fondul asigurarilor sociale se constituie din cotizatiile agentilor economici, salariatilor si statuluiin diferite proportii , precum si din alte surse. In RM acest fond poarta denumirea de Buget alAsigurarilor Sociale al carui venit provin din constributii de asigurari sociale, transferuri din

bugetul de stat si alte venituri (dobinzi). Contributia de asigurari sociale este acea suma datoratain mod obligatoriu de participantul la sistemul public de asigurari sociale si este achitata de :asigurati, angajatori, pers. Care incheie contract de asigurare, pers. Care desfasoara activitatea in

baza contractului individual de munca, la angajatorii ce nu sunt inregistrati ca rezidenti in RM.Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul

asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca,atunci in cazul asistentei sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale sidin alte surse (FOnduri extrabugetare, donatii, sposnosrizari, contributii)

In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrulraporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma deservicii sociale).

Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala sefinanteaza de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari.

1.3 Proiectai prin schem modul de finanare a proteciei sociale-7p.



PS se finanteaza de la

1)Bugetul de stat( acorda indenizatiile pers neasigurate,alocatii, compensatii)

2)Bugetul Asigurarilor Sociale de stat ce este independent de Bugetul de stat (veniturile provin nu numai din kontributii de asigurari sociale obligatorii, dar si din

transferurui de la bugetul de stat)

2.a) Casa Nationala de Asig Sociale gestioneaza bugetul asigurarilor de stat 2.a) A) CNAS este formata din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de

functionare e stabilit de legislatie.3) Din bugetele unitatilor adm-teritoriale (contribuie la finantarea serviciilor sociale primare)4) Din fondul Republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei ( sub forma deajutoare materiale) (donatii, sponsorizari)

Subiectul II Obiectul i metoda dreptului medical

2.1.Definii obiectul i metoda dreptului medical

OBIectul de reglementare al D.Medical., il reprezinta relatiile sociale dintre prestatorii de

servicii medicale( medicii,institutii medicale) si consumatorii de servicii medicale(pacientii), precum si relatiile juridice conexe a acestora. Dreptul medical reglementeaza unsir de relatii sociale ce au ca obiect actul medical , adica procesul de acordare a asistenteimedicale, de catre prestari de servicii pacientilor. Raporturile dintre medici si pacientiformeaza raporturi sociale principale ale D.M. Totodata insa constituie obiect dereglementare al dr med conex care nu au ca obiect insashi acordarea de asiastenta med, dar vin sa contribuie la realizarea eficienta a raporturilor juridice pricipale-medic si pacient.

Metoda de reglement a ramurii de D.Medical poate fi definita ca o totalitate a procedeelor si mijloacelor prin care norma acelei ramuri de drept actioneaza asupra relatiiloe socialereglementate . Dr medical utilizeaza un complex de procede si mijloace p/u realizareanormelor sale. AStfel dreptului medical sunt specifice procedeele si mijloacele metodei

imperative de reglementare,( ex: reglementarea relatiilor de organizare a sistemuluiocrotirii sanatatii, asigurarea obligatorie a asist med). La fel dreptul medical ultilizeaza simetode specifice dr civil, metoda dispozitiva, relatii dintre medic- pacient la acordareaasistentei medicale. Metoda de reglement a dreptului medical este o metoda complexa cecontine procedee si mijloace imperative cit si dispozitive. Consider totusi ca in dreptulmedical se utilizeaza procedee dispozitive de reglementare.

2.2.Comparai obiectul i metoda dreptului medical cu metoda i obiectul alteiramuri de drept (la libera alegere).

Obiectul de reglementare al Dreptului.Medical., il reprezinta relatiile sociale dintre prestatorii de servicii medicale( medicii,institutii medicale) si consumatorii de serviciimedicale (pacientii), precum si relatiile juridice conexe a acestora. Din perspectiva stabilirii

obiectului dreptului muncii se poate considera ca munca se presteaza in afara unor raporturi juridice de muna, si in cadrul unor raporturi juridice de munca. Dreptul muncii nu incearcasa reglementeze toate relatiile sociale de munca , el vizeaza numai acele relatii sociale caresint intemeiate pe munca angajata(subordonata, dependenta). Metoda de reglementare a dr medical este o metoda complexa ce contine procedee si mijloace imperative cit sidispozitive, la fel si in dr muncii conform teoriei dreptului avem metoda imperativa careobliga subiectul la o anumita conduita si cea dispozitiva care lasa la discretia partilor de ainclude in contrac diferite clauze....

2.1 Proiectai schematic corelaia dintre obiectul i metoda dreptului medical



Test nr._4__

Subiectul I Pensia pentru limit de vîrst

1.1 Definii, clasificai i identificai particularitile pensiei pentru limit de vîrst-

3p.

Doctrina juridic definete,prin pensie Äplata lunar menit s asigure o baz material persoanelor incapabile de munc in urmatoarele situatii:

a)odat cu atingerea vârstei de pensionare generala sau speciala b)pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca (gradele de invaliditate)c) în cazul decesului întreintorului sau în legtur cu activitatea îndelungat de

munc´;12 Pensia pt limita de virsta se clasifica :

- Pensie pt limita de virsta pe baze de generale- Pensie pt limita de virsta pe baza de inlesniriParticularitatile pensie pt limita de virsta

1.Este achitata lunar pt luna in curs, doar in forma baneasca2.Pensia nu este considerata venit3.Pensia nu este supusa impozitarii4.Dr la pensie este imprescriptibil ( el nu se stinge si poate fi realizat orikind doar ptviitor)5. Pensia este un drept si nu o obligatie6.Dreptul la pensie nu poate fi cedat in favoarea unei alte persoane.

1.2 Comparai pensia pentru limit de vîrst cu alocaia social de stat oferit persoanelor

care au atins vîrsta standard de pensionare -5p.

Alocaiile sociale de stat reprezint suma de bani achitat lunar sau o singur dat din bugetulde stat persoanelor care nu îndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie. Alocaia

pentru persoane vîrstnice se stabilete cetenilor care au atins vîrsta standard de pensionareconform legislaiei în vigoare, dar nu îndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensiede asigurri sociale de stat, i nu se afl la întreinerea deplin a statului.

Pe cînd pensia pentru limita de vîrst se stabilete persoanelor care au atins virsta standard de pensionare i confirm un stagiu de cotizare necesar cuantumul pensiei se calcueaz în funcie devenitul mediu lunar asigurat se stabilete pe via nu este supusa impozitului se achit lunar.

Pensia pt limita de virsta este prestatia de asigurari sociale care se acorda la implinirea uneianumite virste, pe tot restul vietii, confirmindu-se vechimea in munca prevazuta de lege.Pensia pt limita de nu se atribuie pers ce au devenit inapte de munca in legatura cu atingerea

batrinetii, dar au scopul de a asigura persoanele care o perioada indelungata au muncit pt binele societatii, este o garantie a odihnei bine ± meritate.



1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie pentru

limit de vîrst-7p.

La acordarea pensiei pt limita de virsta necesita respectarea unor conditii...Cenzul de virstaStagiul de cotizareSituatie: Maria Ciobanu, cu virsta de 54 ani,avind stagiul de cotizare de 31 ani, mama a 6

copii, a depus o cerere..... avind salariul de 1300 de lei lunar.Situatie : pers care au efectuat lukrari nocive de foarte grele de munca...femei 49 ani,

barbati ± 54 ani

Subiectul II Principiile dreptului medical

2.1 Definii i numii principiile dreptului medical

Principiile Dr.Medikal-acele idei calauzitoare, norme juridice cu caracter general care staula baza si caracterizeaza intreaga ramura a D.Medikal

Principiile ce guverneaza D.M. se clasifica in generale, interamurale, ramurale. -P.generale-acele principii care guverneaza intregul sistem al Dr, incusiv Dr.Medikal:

1)Pr egalitatii-presupune ca orice persoana are dreptul la sanse egale si posibilitati egale ptrealizarea drepturilor sale si atingerii intereselor lor legitime.

2)Pr umanismului

3)Pr. Democratismului

4)Pr prioritatii tratatelor internationale asupra regelemntarilor interne

5) Pr. Separatiei puterii in stat

-Pr Interamurale-acestea caracterizaeaza doua sau mai multe ramuri de drept, insa nuguverneaza intregul sistem de drept, ex:

1)Principiul libertatii contractuale

-Pr.ramurale- sunt acelea idei postulate care stau la baza intregului sistem al dreptuluimedical,caracterizind estenta D,Medikal

1.principiul legalitatii actului medical - presupune ca orice serviciu medikal urmeaza a fiakordat in stricta conformitate cu actele normative, standartele medikale, ghidurile,

protokoalele medikale.In unele cazuri prin lege poate fi interzisa efectuarea anumitor actemedikale, ca ex : eutanasia (urmarea vietii la dorinta pacientului ) , clonarea de fiinte,efectuarea avortului dupa 12 saptamini.

2.principiul dreptului garantarii la ocrotirea sanatatii - preuspue ca fiecare pers are dreptulsa atinga un nivel cit mai inalt al sanatatii sale mentale sociale si fizice, iar statul treb sagaranteze ca nimeni nu va intreprinde actiuni care sa ingradeasca acest drept al pers.

Acest dr presupune obligatia statului de a organiza un sistem adecvat de ocrotire al sanatatii prin dezvoltare infrastructurii, sistemului farmaceutic, dar statul nu are obligatia de aasigura cu servicii si medicamente in mod nelimitat si gratuit.

3..principiul garantarii dr la asistenta medicala.- atunci cind acesta necesita o atareasistenta.Legea privind exercitarea profesiei de medik mentioneaza k medikul poate refuzaocrotirea asitentei medikale a pacientului, cu exceptia kazului de urgenta si cu conditia:



a)lipsa unei kompetente profesionale in domeniu, sau lipsa tehnicii materiale necesare

b)in cazul unor contradictii intre efectuarea interventiei medikale si principiile etiko-morale alemedikului

c)in cazul imposibilitatii crearii unui contact terapeutic cu pacientul.

4.Principiul autodeterminarii individuale-pacientul este persoana care are dr sa aleaga institutiamedikala, medikul kurant, metodele de tratament la propunerea medicului, la fel pacientul aredreptul sa refuze orice interventie medikala.

5.Pr celei de a doua opinii in aceeasi cauza medikala- pacientul are dr sa solite opinia a doi saumai multi medici asupra unei si aceleasi probleme medikale.Totodata si medikul poate solicitaopinia unui alt medik asupra aceeasi cauze medikale.

6.Principiul inviolabilitatii si intangibilitatii corpului uman²orice interventie medikala poateavea lok doar ku komsimtamintul pacientului si numai daca aceasta interventie poate fi utila pt

pacient.

2.2Determinai interdependena tuturor principiilor dreptului medical

2.3 Proiectai o situaie de înclcare a principiului autodeterminrii individuale

Autodeterminarea presupune ca pacientul este subiect principal in luarea deciziilor cu privire la propria sanatate. Decizia pacientului urmeaza a fi luata dupa ce acesta cunoaste cauza, fiindinformat de medic asupra cauzei sale medikale. Deasmeenea pacientul este pers care are drept saaleaga, instituia medikala, medikul kurant, metodele de diagnostikare, de tratament, la

porpunerea medikului, la fel are drept sa refuze la interventie.

Situatie. Andrei Ciobanu, cetatean al RM,a avut de suferit din cauza unui mic accident,dupa carela data de 20.01.2012 s-a adresat la medik, cauza fiind dureri la spate, medicul Scobioala duparealizarea unei consultatii i-a pus o injectie pacientului, dupa o ora, aceasta dindu-i komplikatii,si dureri mai puternice. Rezultatul fiind ka paciuentul necesita spitalizare. Pacientul fiin

nemultumit, a cerut sa-i fie skimbat medikul.

A fost inkalkat principiul autodeterminarii individuale, pacientului nu i s-a komunicat ce preparati s-a pus , ca acesta sa dea akordul, nu i s-a komunikat din ce cauza avea durerile.

Test nr.5___

Subiectul I Aspecte generale privind protecia social .

1.1 Definii protecia social Apreciai riscurile sociale ca generatoare aleraporturilor de protecie social -3p.

Termenul protecie îi trage orgintea de la cuvântul latin protecio, ceea ce înseamnsprijin, aprare, ajutor, ocrotire, grij..

In opinia doktrinarilor romini PS este un fenomen caracterizat de dezvolarea in fiecaretara a unor institutii vizind asigurarea indiviilor , a grupurilor familiale.

In opinia altor autori PS ± totalitatea de activitati intreprinse de stat in vederea protejarii populatiei, asigurarii ordinii publice .

Este activitaea statului indreptate spre asigurarea procesului de dezvolatrea a personalitatii umane , ocolind factorii negativi care influenteaza asupra personalitatii , si kreind



kondiitii prielnice pt individ. In literatura de specialitate prin PS intelegem o totalitate de relatiisociale bazate pe fonduri nebugetare cu menire sociala, pe alocatii bugetare in scopul satisfaceriidorintelor cetatenilor daca acestea pierd sursa de intretinere.

Riscurile sociale ± evenimente mai mult sau mai putin previzibile, ce presupune perciolca persoana sa fie afectata de oarecare consecinte negative, acel eveniment ce poate duce la

pierderea pariala sau toatala a capacitatii de munca.

Raportarea riskuluui social la sistemul de protectie sociala ii modifica denumirea in riscasigurat reprezentind orice eveniment sau fenomen al carui producere structurile teritoriale ale|Casei Nationale sunt obligate sa faca prestatiile respective de asigurari sociale.

1.2 Caracterizai asigurrile sociale i asistena social ca instituii juridice distincteale dreptului proteciei sociale -5p.

Asigurarea sociala ( incredere, garantie, siguranta)este o forma de ocrotire a pers.Constind in acordarea de ajutoare materiale si asistenta medikala in kaz de boala, ansamlulnormelor obligatorii privind asigurarea materiala de batrinete, boala sau accident a pers caresunt subiecti a unui raport de munca.

Ä...Sistemul de protecie social a persoanelor asigurate consta în acordarea de

indemnizaii, ajutoare, pensii, de prestaii pentru prevenirea îmbolnvirilor i recuperareacapacitii de munc i de alte prestaii,´13 iar sistemul public de asigurri sociale , care esteadministrat i gestionat de CNAS, reprezint un ansamblu organizat de forme de asigurrisociale, care îi pstreaz individualitatea, depind unele de altele, realizându-se aspectul detotalitate prin care sunt ocrotii asiguraii.

Partikularitatile Asigurarilor Sociale:1). constituie un subsistem al sistemului de protecie social, instituit, controlat,garantat de stat i fundamentat pe principiului contributivitii;

2 ). reprezint o form a asigurrii materiale a persoanelor care au fost afectate desituaiile de risc social;3). trebuie analizate sub dou aspecte: în calitate de tip al securitii sociale i încalitate de sector al politicilor sociale;4). acordarea prestaiilor de asigurri sociale este condiionat de existena a doifactori: reglementarea legal i plata contribuiilor;

5). raporturile de asigurri sociale reprezint relaiile juridice care se nasc, semodific i se sting în legtur cu acoperirea unor riscuri sociale.

Subiecii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizic(asiguratul), iar pe de alt parte, organizaia de asigurri prin organismele

competente;Coninutul raporturilor de asigurare este în esen alctuit din dreptul asiguratuluila stabilirea i plata indemnizaiei de asigurri sociale, din obligaia corelativ ainstituiei de asigurri de a o plti i din obligaia asiguratului de a vira contribuiade asigurri sociale corelativ cu dreptul instituiei de asigurare de a pretindeplata contribuiei (raport juridic de tip comutativ);Coninutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege



A sistena social. Termenul asisten înseamn sprijin, ajutor, iar utilizat în domeniul proteciei sociale el se utilizeaz în expresia asisten social.

14

Asistena social cuprinde Äun sistem de ajutorare material a persoanelor care nusunt apte de munc i nu dispun de mijloacele necesare traiului´,15 ± Äansamblul normelor juridice, sistematizate în instituii i ramuri carereglementeaz serviciile i prestaiile sociale oferite beneficiarilor de asistensocial, norme a cror respectare poate fi asigurat, la nevoie prin fora coercitiv astatului.´Iar in literatura de specialitate ± intelegem ansamblul de servicii sociale , in bani sauin natura, servicii medicale.TRASATURI ale asistente sociale:1)este unul dintre elementele constitutive ale sistemului de protectie sociala2)este baza legala pentru executare programelor menite sa TRANSpuna in viataobiectivele politicii sociale.4.Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare 1.3 Proiectai prin schem distincia dintre asigurarea social i asistena social -7p.Raporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurare sociala , care au o

sfera de acoperire mai redusa datorata calitatii de asigurat, si care sunt conditionate de o anumita

situatie juridica , de ex cea de salariat.Aria de cuprindere a raporturilor de asistenta este maiextinsa , fiindca asistenta sociala este finantata de principiul solidaritatii nationale.

Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazulasigurarilor sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca,atunci in cazul asistentei sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale sidin alte surse (FOnduri extrabugetare, donatii, sposnosrizari, contributii)

In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrulraporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma deservicii sociale).

Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala sefinanteaza de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari

Subiectul II Corelaia dreptului medical cu alte ramuri de drept

2.1 Numii i descriei, pe scurt, corelaia dreptului medical cu alte ramuri de drept ± 3p

. Dreptul medical este o tiin ramural. O ac iune medical poate fi urmat de rspunderecivil sau chiar penal i contraven ional. Dreptul medical are legtur cu: dreptulconstitu ional, dr.civil, dr.penal, dr.administrativ, dr.muncii.

2.2 Determinai cele mai importante elemente comune i diferene dintre dreptul medical i

dreptul civil ± 5p.2.3 Argumentai aplicarea practic a corelaiei dreptului medical cu alte dou ramuri de

drept (la libera alegere) ± 7p.

Infractiunea este fapta care prezinta pericol ,savirsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.in definitiile moderne ,inclusiv cea cuprinsa in codul penal adoptat in 2009 ,lipseste referirea la

pericolul social ,insistinduse insa asupra faptei nejustificare si imputabile persoanea care asavirsit-o si care atrage raspunderea penala. formele vinovatiei sunt in dreptul penal aceleasi ca si

.



in dreptul civil de regula ,in situatiile in care prin exercitarea profesiei medicale se prejudiciaza pacientii ,forma de vinovatie este culpa ,fie sub forma imprudentei ,fie sub cea a neglijentei.infractiuni care pot fi comise in timpul exercitarii profesiei medicale :-vatamarea din culpa (art.184 CP)daca pacientul necesita pentru vindecare mai mult de 10 zile de ingrijiri medicale sau sa

produs una din urmatoarele urmari:pierderea unui simt sau fizica permanenta ,slutirea ,avortulsau punerea in primejdie a vietii.-Uciderea din culpa (art 178 CP); - Eutanasierea unui pacient -omor calificat -art 175 CP.; -Suicidul asistat medical -inlesnirea sinuciderii ;-Provocarea ilegala

a avortului ; -Divulgarea secretului profesional ;-Exercitarea fara drept a unei profesii;

Test nr.6___

Subiectul I Constatarea invaliditii

1.1 Definii noiuni generale privind invaliditatea, criteriile de stabilire i cauzele

invaliditii - 3p.

Definitie

În ultimii ani se atest o atenie sporit vizavi de problemele de protecie social a persoanelor cu dizabiliti cu skopul Restabilirii sntii persoanelor cu dizabiliti si

reintegrrii lor în viaa profesional i social .Practica recunoate dou tipuri de invaliditate: economic i medical.Prin, invaliditatea economic înelegem Äpierderea total sau parial a capacitii

persoanei de a activa în domeniul profesional´,iar prin invaliditatea medical -Äproblemele ce in de asigurarea restabilirii în limita

poibilitilor a persoanelor handicapate sau adaptrii acestora la modul de via nou pentruei.

Prin termenul invalid se desemneaz orice persoan aflatîn incapacitate de a-i asigura în totalitate sau în parte

necesitile unei viei individuale sau sociale normale C

riteriile de stabilireC a criteriu de baza serveste gradul de reducere a capacitatii vitale ale organismului ,

deter minata de boli sau de f iciente ca ex: capacitatile de autoservire : , comunicare ,

locomotorii.Invalibilitatea se stabileste cind in f ir mitatea depaseste 25 % . Pierderea

capacitatii poate f i evaluata de ur matoarele grade , ce sut baza pt stabiirea invaliiditatii :

Reducerea de grad mediu ± a capacitatilor de autideservire,...li se acorda gradul 3, pot

sa se deserveaska singuri

Reducerea de grad accentuat ± a capacitatilot de autodeservire, com portare, li se

acorda gradul 2 de invaliditate.

Redicerea de grad sever ± li se acorda gradul 1.

C auzele Invaliditatii

Invaliditate de boal obinuit este cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.´.

Invaliditate de boal pro f esional este stabilit în urma unei boli generate de influenasistematic a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munccaracteristice unor ramuri de producie.

Invaliditate survenit dup un accident de munc este cauzat prin reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, încazurile stabilite de legislaia în vigoare.



Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobil- estestabilita de pers care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date.Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinitserviciul militar in organele apararii nationale.Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani

1.2 Determinai modul de constatare a invaliditii, a expertizei repetate i efectele

depirii termenului de reexpertizare - 5p

Recunoaterea persoanei ca invalid se efectueaz de ctre organele de stat împuternicite -CEMV (Consiliile de experiz medical a vitalitii).

Consiliile primare teritoriale de expertiz medical a vitalitii reprezint structurile principaledin teritoriu în domeniul expertizei vitalitii. În componena fiecrui consiliu activeaz treimedici-experi (terapeut, chirurg i neurolog)În caz de necesitate, sunt cooptai un ftiziopulmonolog, un oncolog, un psihiatru din cadrulconsiliilor de expertiz medical a vitalitii de nivel republican.

Oiectivele sunt stabilirea si evaluarea invaliditatii, aprobarea sau sanctionarea prelungiriicertificatului medikal.Expertiza are loc in baza dikumentelor:

- Cetatenii RM ± in baza fisei de trimitere eliberat de konsiliu medikal- Cetatenii fara viza de resedinta- fisa de trimitere eliberat de konsliuliu medikal- Cet RM lokuitori ai raioanelor de stinga nistrului ± fisa eliberata de instituia mediko-

sanitara ce a supravegheat pacientulReexpertizarea periodika a invalizilor se face in skopul verifikarii eficientei tratamentuluisi a masurilor de reabilitare . Reexpertizarea pers inkadrate in grad de invaliditate seefectueaza la cererea acestora sau la initiativa consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii.

Persoanelor care se adreseaz prima dat, invaliditatea li se determin pe un termen de un an. În

cazuri severe, invaliditatea se stabilete pe doi ani, iar când dereglrile funcionale suntireversibile ± fr termen de reexaminare.

1.3 Estimai eficiena procedurii de stabilire a invaliditii i contestarea deciziei

privind constatarea invaliditii. - 7p.

Consiile primare teritoriale stabilesc gradul de invaliditate in kondformitate cu Instruktiunea privind modul de stabilire a invaliditatii , aproba decizia de prelungire a certificatului deconcediu medikal, se efectueaza expertiza vitalitatii de la 18 ani.Consiliile primare de exepertiza stabilesc legatura cauzala a invaliditatii cu accidentele demunca, bolile profesionale, avaria de la Cernobil-astfel stabilind cauza invaliditatii.In cazul depistarii unor inkalcari privind modul de stabilire a invaliditatii Consiliu superior aredreptul de a suspenda , decizia consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii si de a efectua

reexpertizarea pacientului , anstrenind specialisti necesari.

Subiectul II Subiecii dreptului medical

2.1 Definii noiunea subiecilor dreptului medical i numii elementele statutului juridic al acestora ± 4p



Subectii DM sunt pers fizice si pers juridice adika participantii la raporturi jur de dr medical care pot aparea ca titulari de drepturi medicale subiective si obligatii medikalekorelative.

Subectiile pot fi clasificate dupa obiectul raportului juridic :

1.prestatorul de servicii medikale ( unitatile mediko-sanitare pot fi publice si private,

Medicii si alti lucratori medikali

2.consumatorul de servicii medikale (Pacientul)

3.Subiecti auxiliari ± asiguratorii si asiguratii in cadrul asigurarii , institutiile,MinisterulSanatatii, directiile, sectiile sectoriale de sanatate

2.2 Determinai coninutul elementelor statutului juridic al subiecilor dreptuluimedical ± 5p.

Dupa cum am mentionat mai sus in calitate de prestator de servicii medikale apar unitatile mediko-sanitare, acele intreprinderi care au ca gen de activitate prestarea deservicii medikale. Pot aparea unitati mediko-sanitare publice si private.

Unitatile mediko sanitare publice pot fi infiintate prin decizia Ministerului Sanatatii sau

decizie a unitatilor Administrativ Teritoriale de nicelul 2.Insitutiile private se infiinteaza de pers fizice , juridice de Dr Privat, Isi pot desfasuraactivitatea din momentul inregistratii de stat si al obtinerii de licenta.

Medicii si alti lukratori medikalo ± apar si ei ca prestator de servicii medikale deoareceacestea la fel sunt titulari de drepturi si obligatii titulare. Prin urmare Medikul este persfizika care intruneste conditiile :

- Este cetatean al RM- Are domiciuliu, drept de resedinta in RM- Are studii superioare medikale kompetente.- Isi perfectioneaza pe parkursul inregii sale aktivitati cunostintele sale practice si

teoretice

- Este apt din punkt de vedere medikal- Nu cade sub incidenta restriktiei si inkompatibilitatii

Referitor la Pacinetul kare este consumator de servicii medikale , Conform Legii ku privire la DR si Responsabilitatile pacientului , prin pacient se intelege persoana carenecesita, solicita sau utilizeaza servicii de sanatate , indiferent de starea sa de sanatatesau care participa benevol in kalitate de subiect uman la cercetarile bio-medikale.

La categoria subiectilor auxiliari se inteleg acei subiecti care faciliteaza relatiile dintresubiecti principali.

2.3 Argumentai necesitatea respectrii capacitii juridice a unui subiect de dreptmedical (la libera alegere) ± 6p

1)In calitate de subiect de drept medikal kare-l vom analiza in kontinuare , vom argumentanecesitatea respectarii capacitatii juridice a medikului. Medikul fiind persoana de incredere a

pacinetului e necesar ca acesta sa posede o capacitate juridika destul de dezvolata. In primul rindacesta sa posede studii medikale komplete, adika acele studii propriu-zise cit si rezidentura. Safie apt din punct de vedere medikal.

sau

2)Necesitatea respectarii capacitatii juridice a unui subiect de drept medikal (pacientul ). Dupacum cunostem capacitatea juridika de folosinta a pacientului apare din momentul nasterii, in ceea



ce priveste capacitatea juiridka insa , Legislatia RM este constradiktorie, astfel Legea cu privirela sanatate stabileste ca virsta de la care pacinetul poate sa-si exprime comsimtamintul deplin

pentru prestatii medikale este de 16 ani, iar pe de alta parte reesind din Legea cu privire la Dr siResponsabilitatile Pacinetului incepind ku virsta de 18 ani, pacinetul poate fi informat direct demedik si respectiv poate sa-si exprime un comsimtamint valabil.

Test nr._7__

Subiectul I Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat (BASS)

1.1 Identificai persoanele asigurate obligatoriu, în sistemul public de asigurri sociale -

3p.

Persoanele asigurate obligatoriuÎn sistemul public, sînt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

Persoanele asigurate obligatoriu sunt:-angajatorii;

-asiguraii care datorez contribuii individuale de asigurri sociale;-persoanele juridice asimilate angajatorului la care îi desfoar activitatea asiguraii ;.persoanele care incheie contract de asigurare;

-persoanele care îi desfoar activitatea în baz de contract individual de munc, laangajatorii care nu sunt înregistrai în calitate de rezideni în republica moldova.

1.2 Descriei procedura de acumulare, gestionare i distribuire a BASS - 5p.

Veniturile BASS provin din contribuiile de asigurri sociale de stat,calculate prin aplicarea cotelor procentuale, stabilite de legislaie, la fondurile desalarii calculate de angajatori, i din reinerile din salariile brute ale angajailor;

din transferurile de la bugetul de stat i din alte surse legale, precum sîntdobînzile, majorrile de întîrziere etc. Cuantumul contribuiilor de asigurrisociale de stat depinde de mrimea veniturilor realizate de personalul încadrat înmunc, iar creterea acestora determin i majorarea veniturilor BASS.Cheltuielile BASS se distribuie pe fonduri speciale, instituite în acest scop,cum ar fi: pensii, indemnizaii i ajutoare, recuperarea sntii (biletele deodihn i tratament), alocaii de sprijin etc.Mijloacele încasate la BASS (inclusiv majorrile de întîrziere i amenzilecalculate la contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii) de la pltitorii laBASS se acumuleaz pe contul Ministerului Finanelor i se vireaz zilnic la

contul trezorerial al CNAS, ulterior fiind repartizate pe conturile personale ale contribuabililor în bazele de date informaionale ale CNAS i InspectoratuluiFiscal Principal de Stat. Totodat, pltitorii la BASS prezint trimestrial subdiviziunilor teritoriale CNAS declaraii privind calcularea i utilizarea contribuiilor de asigurri sociale destat obligatorii Informaia privind suma plilor de baz, amenzilor, penalitilor se prezint dectre CNAS trimestrial, în mod electronic.

1.3 Proiectai schematic structura BASS ( fondurile bneti care formeaz BASS - 7p

. Sistemul de administrare a veniturilor BASS

1.Pltitorii la BASS



Sînt obligai: s transfere, în mrimea cuvenit,

, contribuiile de asigurri sociale de

stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate i altor

recompense aferente obligaiilor fa de BASS; s prezinte declaraii

trimestriale

1.A)CTAS

- acumularea declaraiilor;- inerea evidenei în conformitate cu codurile individuale de asigurri

sociale ale tuturor contribuabililor de asigurri sociale din teritoriul

respectiv;

- supravegherea respectrii de ctre contribuabili a prevederilor legislaiei în

vigoare cu privire la asigurrile sociale de stat;

- exercitarea unui control nemijlocit al procesului de acumulare a

contribuiilor de asigurri sociale;

- aplicarea sanciunilor i amenzilor fa de agenii economici i persoanele

fizice-datornici ai CNAS;

- întocmirea i prezentarea drilor de seam periodice privind rezultateleactivitii semestriale i anuale;

- colaborarea cu organele Serviciului fiscal de stat în domeniul inerii

evidenei agenilor economici i persoanelor fizice ±contribuabili în BASS

1.B)Ministerul Finanelor

- Mijloacele încasate la BASS se acumuleaz pe

contul MF i se vireaz zilnic la contul CNAS;

- Virarea sumelor prevzute prin lege de la BS la

BASS, pe conturile speciale ale CNAS

1.A)De la CTAS sageata la CNAS

Se acumuleaz zilnic la contul CNAS mijloacele încasate la BASS de la

persoanele asigurate i de la BS i se utilizeaz în conformitate cu legea

de la CNAS sageata la CNAS

- repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor;

- efectuarea restituirii supraplilor din BASS;

- asigurarea evidenei sumelor aferente virrii i achitrii în BASS;

- asigurarea transmiterii (zilnice) a informaiei privind veniturile

încasate în adresa IFPS

- efectuarea corectrii Äîncasri neidentificate´

De la Cnas de sus sageata la IFPS

- repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor;

- urmrirea virrii în termen a contribuiilor de asigurri

sociale de stat;

- sancionri, cu aplicarea amenzilor pentru diminuarea

cuantumului contribuiilor de asigurri sociale i tinuirea

fondului de salarizare.



Subiectul II Clasificarea subiecilor dreptului medical

2.1.Clasificai subiecii dreptului medical, numind criteriile de clasificare ± 3p.

1.Prestatorul de servicii medikale

2.Consumatorul de serviciii medikale.

Prestatorii de servicii sunt:

1)unitile medico-sanitare;

2)unitile medicale private se înfiineaz de persoane juridice sau fizice de drept privat;

3)medicii i ali lucrtori medicali.

Iar consumatorii sunt persoanele fizice care au nevoie de prestaii medicale, ei sunt titulari dedrepturi subiective, adic e subiect activ.

2.2.Comparai subiecii dreptului medical ± 5p.

Subiecii dreptului medical sunt persoanele fizice sau juridice care dispun de drepturi iobligaii în cadrul unui raport juridic concret, persoana care dobîndete drepturi subiective esteconsiderat subiect activ, iar persoana care are obligaii este subiect pasiv.

De cele mai multe ori subiectul activ ste pacientul, adic are drepturi subiective, iar prestatorulde servicii medicale de cele mai multe ori apare ca subiect pasiv, adic ca titular de obligaii.

2.3.Argumentai aplicarea practic a clasificrii subiecilor dreptului medical ± 7p.

Clasificare subiecilor dreptului medical se folosete pentru o studierea mai bun a acestora i pentru c asta permite în aplicarea practic o colaborare a lor. Crearea diferitor raporturi juridicemedicale duce la diversitatea relaiilor dintre subieci, astfel reglementarea acestora permiteexprimarea lor în lege, stabilirea drepturilor i obligaiilor acestora în urma prestrii serviciilor înschimbul unei pli.

Test nr._8__

Subiectul I Principiile dreptului proteciei sociale

1.1 Definii i clasificai principiile ramurale ale dreptului proteciei sociale-3p.

P rincipiile Ramurale ± ale Dr. PS exprima esenta , scopul, sarcinile, functiile, principale ale acestei ramuri de drept, reprezentind un centru care dirijeaza intregul sistem dePS. Principiile Rsmurale sunt urmatoarele :

P rincipiul egalitii . , înseamn egal; nedifereniat; identic.Conform principiul egalitii Äcetenii Republicii Moldova sunt egali în faa legii i a

autoritilor publice, fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex,opinie, apartenen politic, avere sau de origine social´16 i pot participa în egal msur la

.



viaa politic, economic, social i cultural. Egalitatea privete toate drepturile,indiferent de domeniul de activitate i actul normativ care le consacr.

Principiul universalitii. ± valideaza ideea ca fiecarui om treb sa i se garanteze untrai demn care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui , adika hrana,imbracamintea,locuinta si cuprinde in cercul benefeciarilor PS pe linga cetatenii RM,

persoanele straine si apatrizii.

Universalitatea presupune dou aspecte:primul, - sfera persoanelor protejate;al doilea, - natura prestaiilor care se acord.Referitor la primul aspect, ideea este ca fiecare membru al colectivitii s fie

protejat, prin msurile de securitate social, toat viaa sa. În ceea ce privete cel de-al doilea aspect, trebuie precizat c scopul proteciei

sociale este de a furniza o anumit asisten financiar sau de alt natur în cazulpierderii ori reducerii veniturilor. legea este cea care le identific i stabiletecategoriile de prestaii ce se acord în fiecare situaie în

. Principiul diferenierii condiiilor care genereaz dreptul la protecie

social. Protecia social nu poate ignora aa factori precum vârsta, sexul, condiiile în carea fost prestat munca, starea sntii, starea familial etc. i care, de cele mai multe ori,determin incapacitatea parial sau total de munc. Deosebim diferentierea in bazacriteriilor obiective (conditii nocive de munca) conditii subiective (invalizi, pers. Care nu auatins majoratul)

Principiul finaintarii PS de la Buget Asigur Sociale de Stat si de la Bugetul de stat

Veniturile BASS provin din kontributii de asigurari sociale , transferuri din bugetul destat si sunt menita sa acopere contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul

public.

1.2 Numii i caracterizai principiile intraramurale ale dreptului proteciei sociale-

5p.

Esena dreptului proteciei sociale este exprimat i prin principiile sale intraramurale,caracteristice instituiilor de asigurri sociale i asistenei sociale.

P rincipiile organizrii i funcionrii sistemului public de asigurri sociale. principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public

bazat pe aceleai norme de drept; principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul public -

contribuabili i beneficiari - un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privete drepturile iobligaiile prevzute de lege;

principiul solidaritii sociale, intre i intrageneraii, conform cruia participanii la

sistemul public îi asum contient i reciproc obligaii i beneficiaz de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlturarea riscurilor sociale prevzute de lege;

principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii,obligaia de a participa la sistemul public, iar drepturile de asigurri sociale se exercitcorelativ îndeplinirii obligaiilor;

principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza contribuiilor datorate de persoanele fizice i juridice participante la sistemul public,iar în temeiul contribuiilor de asigurri sociale pltite se exercit drepturile de asigurrisociale;



principiul repartiiei, potrivit cruia fondurile de asigurri sociale realizate seredistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public;

P rincipiile asistentei sociale...

a)Pr recunoasterii independentei autonomiei si personalitatii si respectarii demnitatiiumane , guverneaza intregul sistem de PS. Esenta principiului-in privinta beneficiarilor nuse admit nici un fel de discriminari intrucit fiecare din ei are dr sa fie tratat ka o pers

demna, capabila sa kotroleze propria viata.B)universalitatea si accesibilitatea drept de asistenta sociala- legiuitorul stabileste pt toatecategoriile de pers. Aceleasi posibilitati de sprijin in anumite situatii nedorite sau adiverselor rikuri sociale.c) Diversitatea formelor si tipurilor de asistenta sociala ± actualul sistem de asistentasociala ofera: prestatii banesti, prestatii de alta natura si servicii sociale.d) acordarea asistentei sociale in functie de nevoie - sta la baza asistentei sociale.seacorda i9n functie de nevoie pe baza testarii mijloacelor financiaree) acordarea asistentei sociale din kontul mijloacelor statului si ale kolectivitatilor ± actiunile de asistenta se finainteaza din bugetul de stat, din bugetele unitatilor adm-

teritoriale, din donatii, sponsorizari.f)armonizarea prestatiilor de asistenta sociala ku prestatiile de asigurari sociale si cusalariile.Diferite categorii de populatie , beneficiare de ajutoare de asigurari sociale informa de pensii se bucura de diverse forme si tipuri de ajutor social.

1.3 Argumentai necesitatea respectrii principiilor ramurale ale dreptului proteciei

sociale la adoptarea normelor juridice care reglementeaz raporturi de protecie social-

7p.

Subiectul II Consumatorul de servicii de sntate în calitate de subiect al drept medical

2.1 Definii consumatorul de servicii de sntate ± 3p.

P acient (consumator al serviciilor de sntate) - persoana care necesit, utilizeaz sau solicitservicii de sntate, indiferent de starea sa de sntate, sau care particip benevol, în calitate desubiect uman, la cercetri biomedicale; Drepturile pacientului sunt drepturii derivate din drepturile fundamentale ale omului la via isntate, care includ drepturi sociale ce in de accesibilitate, echitate i calitate în obinereaasistenei medicale, precum i drepturi individuale ce in de respectarea pacientului ca fiinuman, a demnitii i integritii lui, realizate în cadrul utilizrii serviciilor de sntate sau înlegtur cu participarea lui benevol, în calitate de subiect uman, la cercetri biomedicale;

2.2 Determinai capacitatea juridic a consumatorului de servicii de sntateDupa cum cunostem capacitatea de folosinta a pacientului apare din momentul nasterii, in ceeace priveste capacitatea juiridka insa , Legislatia RM este constradiktorie, astfel Legea cu privirela sanatate stabileste ca virsta de la care pacinetul poate sa-si exprime comsimtamintul deplin

pentru prestatii medikale este de 16 ani, iar pe de alta parte reesind din Legea cu privire la Dr siResponsabilitatile Pacinetului incepind ku virsta de 18 ani, pacinetul poate fi informat direct demedik si respectiv poate sa-si exprime un comsimtamint valabil.

In ceea ce priveste Pacientul cu capacitate juridika limitata mentionam k Legea ku privire la Dr si Responsabilitatile Pacientului stabileste ca acesta este implikat in toate cazurile in luareadeciziilor cu privire la propria sanatate, inklsiv in kazul kind se cere formal doar comsimtamintul



reprezentantului legal, medikul va da apreciere komsimtamintului exprimat deasemenea pacientului tinind kont de capacitatea acestora de a intelege.

P acientul are dreptul la:a) asisten medical gratuit în volumul stabilit de legislaie;

b) convingeri politice i religioase;c) securitate a vieii personale, integritate fizic, psihic i moral, cu asigurarea discreiei în

timpul acordrii serviciilor de sntate;d) reducere a suferinei i atenuare a durerii, provocate de o îmbolnvire i/sau interveniemedical, prin toate metodele i mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent altiinei medicale i de posibilitile reale ale prestatorului de servicii de sntate;e) opinie medical alternativ i primirea recomandrilor altor specialiti, la solicitarea sa ori areprezentantului su legal (a rudei apropiate), în modul stabilit de legislaie;f) asigurare de asisten medical (obligatorie i benevol), în conformitate cu legislaia;g) informaii cu privire la prestatorul de servicii de sntate, profilul, volumul, calitatea, costul imodalitatea de prestare a serviciilor respective;h) examinare, tratament i întreinere în condiii adecvate normelor sanitaro-igienice;i) informaii exhaustive cu privire la propria sntate, metodele de diagnostic, tratament irecuperare, profilaxie, precum i la riscul potenial i eficiena terapeutic a acestora;

j) informaie complet privind factorii nocivi ai mediului ambiant;k) exprimare benevol a consimmîntului sau refuzului la intervenie medical i la participarela cercetarea biomedical (studiul clinic), în modul stabilit de prezenta lege i de alte actenormative;l) acceptare sau refuz în ce privete efectuarea ritualurilor religioase în perioada spitalizrii îninstituia medico-sanitar, dac aceasta nu afecteaz activitatea ei i nu provoac prejudiciumoral altor pacieni;m) asisten a avocatului sau a unui alt reprezentant în scopul proteciei intereselor sale, în modulstabilit de legislaie;n) informaie privind rezultatele examinrii plîngerilor i solicitrilor, în modul stabilit delegislaie;o) atacare, pe cale extrajudiciar i judiciar, a aciunilor lucrtorilor medicali i ale altor

prestatori ai serviciilor de sntate, precum i a funcionarilor responsabili de garantareaasistenei medicale i a serviciilor aferente în volumul prevzut de legislaie;

p) îngrijire terminal demn de o fiin uman;q) despgubire a daunelor aduse sntii, conform legislaiei.

(1) P acientul are urmtoarele responsabiliti :

a) s aib grij de propria sntate i s duc un mod de via sntos, excluz înd aciunile premeditate ce duneaz sntii lui i a altor persoane; b) s respecte msurile de precauie în contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucrtoriimedicali, în cazul în care tie c el sufer de o boal ce prezint pericol social;c) s întreprind, în lipsa contraindicaiilor medicale, msuri profilactice obligatorii, inclusiv prin

imunizri, a cror neîndeplinire amenin propria sntate i creeaz pericol social;d) s comunice lucrtorului medical informaii complete despre bolile suportate i cele curente,despre maladiile sale ce prezint pericol social, inclusiv în caz de donare benevol a sîngelui, asubstanelor lichide biologice, a organelor i esuturilor;e) s respecte regulile de comportament stabilite pentru pacieni în instituia medico-sanitar,

precum i recomandrile medicului în perioada tratamentului ambulator i staionar;f) s exclud utilizarea produselor farmaceutice i a substanelor medicamentoase fr

prescrierea i acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substane psihotrope i aalcoolului în perioada tratamentului în instituia medico-sanitar;g) s respecte drepturile i demnitatea altor pacieni, precum i ale personalului medico-sanitar.



(2) În cazul înclcrii de ctre pacient a regulilor de tratament i de comportament în instituiamedico-sanitar, înclcare ce are drept consecin daune materiale i morale, acesta poartrspundere în conformitate cu legislaia.

.

2.3 Elaborai o situaie practic de înclcare a drepturilor unui consumator de servicii desntate ± 7p.

Situatia... Andronake Ion , cetatean al RM, care nu are un domiciuliu si de 1 an de zilehoinareste pe strazile capitalei, dupa o noapte rece, acesta inghetase pe o banca din parc,trecatorii au chemasera ambulanta, persoana in cazua fiind transferata la spital, a stat

jumate de zi fara atentia vreunui medik, dupa care a fost trimeasa acasa... Fata de acestcetatean s-au inkalcat drepturi precum :

- atitudine respectuoas i uman din partea prestatorului de servicii de sntate,indiferent de vîrst, sex, apartenen etnic, statut socioeconomic

- asigurare de asisten medical

Test nr._9__

Subiectul I Pensia de invaliditate

1.1 Definii pensia de invaliditate. Descriei particularitile i condiiile de stabilire a

pensiei de invaliditate -3p.

Pensiile de invaliditate se stabilesc persoanelor asigurate în cazul pierderii totalesau pariale a capacitii de munc în urma: unei boli obinuite, unui accident demunc sau unei boli profesionale. Pentru a beneficia de pensie de invaliditate înurma unei boli obinuite, la momentul constatrii invaliditii persoana asigurattrebuie s aib un stagiu de cotizare în mrime de la un an pîn la 5 ani: pîn la 23de ani ± 1 an; de la 23 pîn la 26 de ani ± 2 ani; de la 26 pîn la 31 de ani ± 3 ani imai mult de 31 de ani ± 5 ani. Pensiile de invaliditate în urma unui accident demunc sau unei boli profesionale se stabilesc indiferent de existena stagiului decotizare. Pensiile de invaliditate se pltesc în mrime deplin tuturor pensionarilor,inclusiv i celor ce realizeaz venituri pasibile de asigurri sociale de stat. C onditiile de stabilire a pensiei de invaliditate

Are dr la pensie de invaliditate asiguratul care si-a pierdut total sau partial capacitatea demunca din cauza:a)unei boli obisnuite\

b)unui accident de munca

c)unei boli profesionaleIn raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca, se stabilesc 3 grade de invaliditate

Invaliditate de boal obinuit este invaliditatea cauzat de reducerea sau pierdereacapacitilor vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.

Invaliditate de boal pro f esional este invaliditatea stabilit în urma unei boli generatede influena sistematic a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munccaracteristice unor ramuri de producie.



Invaliditate survenit dup un accident de munc este invaliditatea cauzat prinreducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produsaccidentul, în cazurile stabilite de legislaia în vigoare.

1.2 Evideniai distinciile pensiei de invaliditate în dependen de pricina survenirii

invaliditii -5p.

C auzele Invaliditatii Invaliditate de boal obinuit este cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor

vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.´. Invaliditate de boal pro f esional este stabilit în urma unei boli generate de influena

sistematic a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munccaracteristice unor ramuri de producie.

Invaliditate survenit dup un accident de munc este cauzat prin reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, încazurile stabilite de legislaia în vigoare.

Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobil- este

stabilita de pers care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date.Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinitserviciul militar in organele apararii nationale.Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani

2.1 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie de

invaliditate -7p.

Subiectul II: Prestatorul de servicii de sntate în calitate de subiect al dreptului medical

2.1 Definii prestatorul de servicii de sntate.In calitate de prestator de servicii medicale apar unitatile medico-sanitare acele intreprinderi careau ca gen de activitate prestarea de servicii medicale,pot aparea unitati medico-sanitare publice si

private.In calitate de presator de servicii medikale apare Medickul (precum alti lukratori de dreptmedical) deoarece acestea la fel sunt titular de dr si obligatii.(1) Profesiunea de medic poate fi exercitata de orice persoana care

indeplineste urmatoarele conditii:a) este cetatean al Republicii Moldova; are domiciliu sau drept deresedinta in Republica Moldova;

b) are studii superioare medicale complete: diploma de studii

superioare profil medicina, diploma de licenta la specializare, dupaabsolvirea studiilor postuniversitare medicale, eliberate conformlegislatiei Republicii Moldova in vigoare,c) isi perfectioneaza, pe parcursul intregii sale activitati

profesionale, cunostintele teoretice si deprinderile practice conformregulamentelor d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea

profesiunii;e) nu cade sub incidenta restrictiilor si incompatibilitatilor

prevazute de prezenta lege.



(2) Profesiunea de medic poate fi exercitata in Republica Moldova decatre medici cetateni straini si apatrizi in conditiile prezentei legi, pe

baza de reciprocitate stabilita prin tratatele internationale la careRepublica Moldova este parte.

2.2 Determinai capacitatea juridic a prestatorului de servicii de sntate ± 5p.a) sa fie asigurat cu loc de munca dupa incheierea studiilor

postuniversitare si sa-si desfasoare activitatea medicala conformspecializarii si calificarii obtinute;

b) sa fie asigurat cu conditii pentru a-si desfasura activitatea profesionala cu respectarea regulilor si tehnologiilor de acordare aasistentei medicale;c) sa-si ridice nivelul de pregatire profesionala si sa fie atestat;d) sa fie remunerat conform functiei ocupate, gradului de calificare

profesionala, stiintifico-didactica, rezultatelor activitatii sale;e) sa i se repare prejudiciul cauzat prin vatamare a sanatatii inlegatura cu activitatea profesionala;f) sa-si apere, inclusiv pe cale judiciara, dreptul la munca si altedrepturi profesionale;

g) sa cunoasca drepturile si obligatiile sale de serviciu;h) sa exercite alte drepturi, in conformitate cu legislatia invigoare.Modul de aparare a drepturilor medicului(1) Dreptul exercitarii profesiunii de medic este protejat de stat.(2) Intru apararea drepturilor sale profesionale si cetatenesti,medicul este in drept:a) sa apeleze la organele de drept nationale si internationale conformlegislatiei in vigoare;

b) sa ceara solutionarea de catre instanta contenciosuluiadministrativ a unui litigiu generat de un act administrativ,c) sa i se repare prejudiciul cauzat prin vatamare a sanatatii in

legatura cu activitatea profesionala specifica in conditii de permanentrisc pentru sanatate si viata;d) sa apeleze la sustinerea organizatiilor neguvernamentale intruapararea drepturilor si intereselor profesionale;e) sa i se garanteze independenta morala, economica si profesionala,

protectie sociala;f) sa fie sustinut de angajator la etapa examinarii in instanta alitigiilor in cazul exercitarii activitatii conform reglementarilor invigoare;g) sa foloseasca fara restrictii orice mijloc de transport din contulstatului pentru exercitarea de urgenta a obligatiilor profesionale, infunctie de situatii concrete;

h) sa se asocieze in organizatii sindicale, asociatii obstesti ce vor participa la apararea si promovarea drepturilor si intereselor profesionaleale medicului;(3) Medicul are dreptul la aparare contra interventiei unor persoane

si autoritati ale administratiei publice in exercitiul profesiunii sale,exceptie facind cazurile de incompetenta si culpa profesionala.

2.3 Elaborai o situaie practic de neexecutare a obligaiilor de ctre un prestator deservicii de sntate ± 7p.

Situatie...kind medikul nu-si exercita obligatiile sale fata de pacient.



Test nr._10__

Subiectul I Statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale

1.1 Determinai statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale în calitate de organ

competent în domeniul proteciei sociale.-3p.CNAS a fost creata ca in caz de necesitate , aceasta stabileste si plateste suma de asigurare.Specific pt CNAS este ca ajutorul se acorda on caz de survenire a unuia dintre riscurilesociale: somaj, boala, invaliditate, batrinete, in cazul decesului persoanei care este uniculintretinator. Deci scopul PS din mijloacele CNAS este de a schimba conditia materiala a

persoanelor dezavantajate din cauze social-obiective: pierderea sau reducerea cistigului,aparita unor cheltuieli suplimentare.Misiunea CNAS este de a distribui responsabilitatile in caz de aparitie a riscului social(incapacitatea temporara de munca, somajul, batrinetea) intre cei care ofera loc de lucru ,angajatii si pers autorizate de la organele de asigurare sociala.

Responsabilitatea Casei Naionale de Asigurri Sociale const înadministrarea i gestionarea conform a sistemului public de asigurri sociale,acumularea i distribuirea mijloacelor bugetului asigurrilor sociale de stat, inereacontabilitii executrii bugetului asigurrilor sociale de stat conform prevederilor legale.

1.2 Evideniai modul de colaborare al Casei Naionale de Asigurri Sociale cu alte

structuri competente în domeniul proteciei sociale.-5p.

CNAS prin internediul Trezorariei de Stat a Ministerului Finantelor, gestioneaza bugetulasigurarilor de stat sociale, care este format din fonduri de asigurari sociale, al carui mod

de constituire si functionare se stabileste de legislatie.Contributia de asigurari sociale estesuma datorata in mod obligatoriu de participanti la sistemul public de asigurari sociale sireprezinta principala sursa de venit a BASS.Pastrarea si evidenta datelor privindcontributiile de asigurari sociale , pe fiecare asigurat, le efectueaza CN si structurile saleteritoriale.Sumele datorate sub orice forma CNAS se vor urmari ca si veniturile statului,

prin organele Serviciului Fiscal de Stat. Pe baza propunerilor CNAS , Guvernul elaboreazaanual proiectul Legii BASS. CNAS întocmete Raportul anual privind executarea

bugetului asigurrilor sociale de stat, dup coordonarea acestuia cu Ministerul Muncii,Proteciei Sociale i Familiei i cu Ministerul Finanelor, i îl prezint, pîn la data de 1mai a anului urmtor celui de gestiune, Guvernului,spre examinare i aprobare. Guvernulaprob raportul i îl prezint Parlamentuluipîn la data de 1 iunie

1.3 Apreciai eficiena activitii Casei Naionale de Asigurri Sociale (CNAS ) i a

Caselor Teritoriale de Asigurri Sociale (CTAS) -7p.

CNAS infiinteaza case teritoriale in functie de numarul sau structura asiguratilor si decomplexitatea activitatii la nivel teritorial, care functioneaza sub conducerea si controlulsai.Limitele competentei, structura organizatorika,modul de finantare a caselor teritorialesunt elaborate si aprobate de CNAS.Activitatea CNAS- promovarea unei politici complexe,coerente in domeniul asig.sociale



-crearea , implementarea, dezvoltarea Sistemului Informational National pt nivelurileCNAS,-asigurarea functiionarii registrului de stat a evidentei individuale in sistemul public deasigurari sociale-asigurarea evidentei individuale la nivel national a tuturor contribuabililor in BASS in

baza codului personal de asigurari sociale, aprobat de Guvern.

- administreaz i gestioneaz sistemul public de asigurri sociale, exercitîndfunciile de acumulare i de distribuire a mijloacelor financiare provenite dinachitarea de ctre asigurai a contribuiilor de asigurri sociale de stat.Activitatea CTAS-

-tinerea in evidenta a tuturor contribuabililor de asigurari sociale din teritoriu-inkeierea kontractelor de asigurari sociale in konformitate ku prevederile legislatiei-akitarea pensiilor, kompensatiilor, indemnizatiilor, efectuarea analizelor periiodice aacestui proces in vederea perfectionarii lui-aplikarea sanctiunilor, amenzlior fata de agentii ekonomici si pers. Fizice ± datorniciCNAS

-organizarea procesului de colectare, virare a contributiilor de asigurari socialein bazakodurilor individuale de asigurari sociale.

Subiectul II Raporturile juridice de drept medical

2.1 Definii raportul juridic de drept medical i numii elementele acestuia ± 3p.

In doktrina romina Raportul jurid.dr.med. este o rela ie sociala prin care se urmretesatisfacerea unor interese materiale sau de alt natur reglementat de norma juridic în care

pr ile(medici,pacienti) apar ca titulari de drepturi i de obliga ii reciproce realizate în caz denevoie prin for a de constr îngere a statului.In doktrina rusa RJM este definit ka legatura sociala reglementat de normele juridice ce apar

intre subiectii DrM care dispun de Dr., Oblig in domeniul okrotirii sanatatii.Elementele raportului jurid.dr.med.:subiec ii(pers f sau j care dispun de dr si obligatii in kadrul unui RJ;con inutul;(format din totalitatea dr subiective si a obligatiilor pe care le au parile la acest raport.obiectul. (actiunile, inactiunile la care este indreptatit subiectul active si la kare este obligat

subiectul pasiv, al Raportului de DM.

2.2 Determinai obiectul i coninutul raportului juridic de drept medical ± 5p.

Obiectul-conduita pr ilor. Acordarea asist.medIcale i plata pt. aceasta sunt elementeleconstitutive ale obiectului. Obiectul RDM contituie actiunile, inactiunile la care este indreptatit

subiectul activ si la care este obligat subiectul pasiv al raportului dreptului medical.

Con inutul-totalitatea drepturilor subiective i obliga iilor medicale.corelative pe care le au pr ile la acest raport.: pacientul are dreptul general la asisten medical i corelativ mediculare obliga ia de a acorda asisten med.; are dr.de a primi recompens pt. serviciile acordate.Pacientul are oblig.de a achita serviciul. Obligatiile medikale sunt obligatorii , ceea ce presupuneca subiectul pasiv se oblige sa depuna toate silinta, sa intreprinda toate masurile pt atingerea unuirezultat bun. Obligatia medikala este acea indatorire a subiectului pasiv de a avea o anumitakonduita corespunzatoare Dr subiectiv a celeilalte parti.



2.3 Proiectai, schematic, elementele raportului juridic de drept medical ± 7pElementele RJM

1.Subiect«a)pers f sau juridika ce dispun de Dr (subiect active adika pacientul)si ObLG (subiect pasiv adika prestatorul)2.Obiect«a)actiunile, inaktiunile la care este indreptatit sub active si obligat pasiv3.Continut«a)Dr subiective, obligatii;e pe care le au partile la rjm.

Clasificarea RJMI .În depend.de gradul de determinare:absolut determinate; relativ determinate.În absolut det.unul din subiec i numit sub.activ care e titularul unui dr.e det., iar cellalt sub., nue det. Oricare alt pers.avînd obliga ia de a respecta dr.sub.activ. relativ det.apar atunci cîndsubiectului activ îi corespunde unul/m.mul i subiec i pasivi det.concret.II .În depend.de met.jur.de reglem:rap.de dr.public ± asigurare med.,contract de asist.med.; dr.privat.III .În depend.de scop:principale ± raport medic-pacientRaporturi auxialiare ± existent lor este justificata de necesitatea realizarii eficiente a raporturilor

principale.

Test nr._11__


1.1 Enumerai particularitile i definii pensia de invaliditate acordat militarilor,

Invaliditatea stabilit persoanelor care au îndeplinit serviciul militar sau special în organele

aprrii naionale, securitii statului i ordinii publice, trecute în rezerv, i care au suportat:a) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat în perioada celui de-al doilea rzboimondial;b) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat în timpul exercitriiatribuiilor de serviciu în zonele în care s-au desfurat aciuni de lupt;c) rnire, contuzie,schilodire în perioada antrenrii de ctre organele puterii locale la strângerea muniiilor i atehnicii militare, la deminarea teritoriului i a obiectelor în anii celui de-al doilea rzboimondial i în perioada de dup aciunile de lupt pentru aprarea integritii teritoriale iindependenei Republicii Moldova;d) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat întimpul aciunilor de lupt pe teritoriul altor state;e) rnire, contuzie, schilodire sau afeciunecontractat în timpul aciunilor de lupt pentru aprarea integritii teritoriale iindependenei Republicii Moldova;f) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat lalichidarea consecinelor avariei de la Cernobâl;g) rnire, contuzie, schilodire sau afeciunecontractat în timpul exercitrii obligaiilor de serviciu militar sau special;h) afeciunecontractat în perioada satisfacerii serviciului militar sau special; i) schilodire în accidentnelegat de exercitarea obligaiilor de serviciu militar sau special este Invaliditate legat de

serviciul militar sau special

1.2 Descriei cuantumul pensiei în dependen de cauza invaliditii în conformitate cuLegea asigurrii cu pensii a militarilor...- 5p.

In funcie de cauzele invaliditii, invalizii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul decomand i din trupele organelor afacerilor interne se clasific în dou categorii: a ) invalizi de



rzboi ± în cazul în care invaliditatea este cauzat de rnire, contuzionare sau schilodire în perioada celui de al doilea rzboi mondial, îndeplinirii altor îndatoriri de serviciu militar b ) invalizi ± în cazul în care invaliditatea este cauzat de o schilodire în accident nelegat deîndeplinirea îndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau de o afeciune contractat în

perioada îndeplinirii serviciului.Invalizii din rândurile militarilor care i-au satisfcut serviciul prin contract sau din

corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne confirm o vechime în munc

necesar stabilirii pensiei pentru vechime în munc (20 ani), li se poate stabili pensie deinvaliditate în mrimea pensiei pentru vechime în munc în urmtoarele proporii: vechime înmunc de 20 de ani - 50%, iar pentru cei pensionai pentru limit de vârst sau pe motive de

boal - 55%; pentru fiecare an complet de munc peste vechimea de 20 de ani - 3% dinsumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75% din aceste sume.Cuantumul pensiei invalizilor din rândurile militarilorse stabilete în funcie de solda (câtigul)17 acestora.Militarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor internecare au devenit invalizi li se stabilesc pensii de invaliditate, dac invaliditatea a survenit întimpul îndeplinirii serviciului sau cel mult dup trei luni de la eliberare din serviciu, saudup expirarea acestui termen, dac a fost cauzat de o rnire, contuzie, schilodire sauafeciune contractat în perioada îndeplinirii serviciului.

1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie de invaliditate,cauzat de o boal obinuit -7p.

Subiectul II Asigurrile obligatorii de asisten medical (AsOAM)

2.1 Definii noiunea AsOAM i numii elementele sistemului AsOAM ± 3p.Asigurarea obligatorie de asistenta medicala reprezinta un sistemgarantat de stat de aparare a intereselor populatiei in domeniul ocrotiriisanatatii prin constituirea, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri banesti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a starilor conditionatede survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afectiune). Sistemul asigurariiobligatorii de asistenta medicala ofera cetatenilor Republicii Moldova posibilitati egale inobtinerea asistenteimedicale oportune si calitative. Asigurarea obligatorie de asistenta medicala se realizeaza

princontracte incheiate intre subiectii asigurarii de asistenta medicala, raporturile dintre carese reglementeaza de prezenta lege.

2.2 Determinai subiecii AsOAM ± 5p. Subiectii asigurarii -Subiecti ai asigurarii obligatorii de asistenta medicala sint:

a) asiguratul; b) persoana asigurata;c) asiguratorul;d) prestatorul de servicii medicale.(3) Calitatea de asigurat pentru persoana angajata (salariata) o are



intreprinderea, institutia, organizatia, denumite in continuare angajator,indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare.Asiguratul este persoana fizica sau juridica care a incheiat cu

asiguratorul un contract de asigurare obligatorie de asistenta medicala saucare devine asigurat prin efectul prezentei legi.Calitatea de asigurat si de platitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala

pentru persoanele neangajate. Persoane asigurate pot fi atit cetatenii Republicii Moldova, citsi

cetatenii straini sau apatrizii aflati in Republica Moldova, ininteresul carora au fost platite prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala in marimea si in termenul stabilitde legislatieGuvernul are calitatea de asigurat pentru urmatoarele categorii de

persoane neangajate: a) copiii de virsta prescolara; b)elevii din invatamintul primar,gimnazial, liceal si mediu de cultura generala; c) elevii din invatamintul secundar profesional;d) elevii din invatamintul mediu de specialitate (colegii) cufrecventa la zi; e) studentii din invatamintul superior universitar cu frecventa la zi; f) rezidentiiinvatamintului postuniversitar obligatoriu; g) copiii neincadrati la invatatura pina la implinireavirstei de 18 ani; h) gravidele, parturientele si lauzele; i) invalizi; j) pensionari; k) someriiIn sistemul asigurarii obligatorii de asistenta medicala, asigurator este Compania Nationalade Asigurari in Medicina si agentiile ei teritoriale (ramurale)

Prestatorii de servicii medicale din sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala,denumiti in continuare prestatori de servicii medicale, sint institutiile medico-sanitare careau incheiat contract de acordare a asistentei medicale (de prestare a serviciilor medicale) cu Compania Nationala de Asigurari in Medicina sau cu agentiile ei teritoriale(ramurale.

2.3 Proiectai schematic raporturile (relaiile) dintre subiecii AsOAM ± 7p.

Le punem in schema in asa fel incit sa se vada corelatia dintre ei, persoana asigurata arelegatura cu asiguratul si asiguratorul toate trei au legataura intre ele si prestatorul de servicii arelegatura numai cu persoana asigurata si cu asiguratul, asiguratorul ii achita aparte plati pentru aiasigura pe restul. Deci punem in legatura aparte.

1. P ersoana asigurata care plateste platile pentru sine sau cineva plateste pentru el

2. A siguratul care plateste pentru sine si pentru altii

3. A siguratorul cel care plateste pentru altii

4. P restatorul de servicii medicale ca presteaza serviicii medicale

Test nr._12_

Subiectul I Pensia de urma1.1 Definii i enumerai particularitile pensiei de urma. Evideniai categoriile de

beneficiari ai pensiei de urma-3p.Pensia de urma reprezint suma bneasc calculat i stabilit conform Legii persoanelor inaptede munc ca urmare a pierderii întreintorului care se achit lunar din bugetul asigurrilor



sociale. În calitate de temeiuri ce invoc apariia dreptului la pensia de urmai pot servi18:decesul persoanei confirmat prin certificatul de deces, declararea dispariiei fr veste saudeclararea morii persoanei prin hotrârea instanei de judecat. Subieci ai raportului juridic ladeterminarea dreptului la pensia de urma sunt membrii familiei decedatului, careîndeplinesccondiiile prevzute de Lege. Se va ine seama i de relaiile de rudenie ce se determin conformCodului familiei i Codului civil al Republicii Moldova.Alt subiect al raportului juridic esteorganul de asigurare social, care este obligat s stabileasc în baza documentelor prezentate, în

condiiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urma.Pensia de urma, stabilit copiilor, se pstreaz i dup înfierea lor. În caz de deces al înfietorului, copiii înfiai pot opta pentru osingur pensie: sau pentru printele decedat, sau pentru înfietorul decedat.Au dreptul la pensie deurma urmtoarele persoane: a) copiii pân la vârsta de 18 ani sau, dac îi continu studiile îninstituii de învmânt de zi (secundar, mediu de specialitate i superior), pân la terminareaacestora, fr a depi vârsta de 23 de ani; b) soul supravieuitor dac, la momentul decesuluisusintorului sau pe parcursul a 5 ani dup deces, a împlinit vârsta de pensionare prevzut laart.41 alin.(1) sau a fost încadrat în gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puin 15 ani decstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit; c) soul supravieuitor sau tutorele(curatorul) care are în îngrijire copii sub vârsta de 3 ani ai susintorului decedat, pe perioadelede neîncadrate în munc sau de aflare în concediu pentru îngrijirea copilului pân la vârsta de 3ani.1.2 Determinai temeiurile de apariie a dreptului i descriei condiiile de stabilire a pensiei

de urmai, calcularea ei ± 5p.Dreptul la pensia de urma se stabilete dac persoana decedat era pensionar sau confirmacondiiile necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului.In conformitate cu Legea dac pensia de urma ca urmare a decesului din cauza uneiafeciuni generale se stabilete membrilor familiei dac sunt îndeplinite condiiile cu privirela stagiul de cotizare al decedatului, în funcie de vârsta avut la data constatrii decesului.Pentru stabilirea pensiei de urma în caz de deces al întreintorului din cauza unei afeciunigenerale, conform Legii solicitanii trebuie s prezinte urmtoarele documente: certificatul dedeces; certificatul ce confirm stagiul de cotizare realizat pân la ziua decesului în funcie devârsta ce o avea. Dac decesul a fost cauzat de un accident de munc, se va mai prezenta i

procesul-verbal despre accidentul de munc. Întrunirea condiiilor date de ctre persoanelespecificate în art.25 din Lege le garanteaz acestora dreptul la pensie de urmai minimal.Respectarea altor condiii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) potduce la majorarea pensiei de urma.Din cele menionate tragem concluzia c apariiadreptului la pensia de urma invoc prezena a dou criterii specifice: - criteriul volitiv princare se explic manifestarea de voin a persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul laacest tip de pensie; - criteriul de vârst prin care se confirm c este recunoscut inapt demunc i se afla la întreinerea decedatului.

1,3 Evideniai în aspect comparativ elementele distinctive a pensiei de urma în dependende statutul persoanei decedate. - 7p

Subiectul II Principiile asigurrilor obligatorii de asisten medical (AsOAM)2.1 Definii i numii principiile AsOAM ± 4p.

Princiipiile AsOAM sunt ideile genarl calauzitoare ce reglementeaza si caracterizeazaSistemul asigurrii obligatorii de asisten medical se organizeaz i funcioneaz avînd la

baz urmtoarele a) principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul asigurrii

obligatorii de asisten medical bazat pe aceleai norme de drept; b) principiul egalitii, potrivit cruia tuturor participanilor la sistemul de asigurare

obligatorie de asisten medical (pltitori de prime de asigurare obligatorie de asistenmedical, prestatori de servicii medicale i beneficiari de asisten medical) li se asigur un



tratament nediscriminatoriu în ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege;c) principiul solidaritii, potrivit cruia pltitorii primelor de asigurare obligatorie de

asisten medical achit contribuiile respective în funcie de venit, iar persoanele asigurate beneficiaz de asisten medical în funcie de necesiti;

d) principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii,obligaia de a participa la sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical, iar drepturilede asigurri medicale se exercit corelativ cu îndeplinirea obligaiilor;

e) principiul contributivitii, potrivit cruia fondurile de asigurri medicale se constituie pe baza primelor de asigurare achitate de ctre pltitorii stabilii de legislaie;

f) principiul repartiiei, potrivit cruia fondurile de asigurri obligatorii de asistenmedical realizate se redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului asigurriiobligatorii de asisten medical, conform legii;

g) principiul autonomiei, potrivit cruia sistemul asigurrii obligatorii de asistenmedical se administreaz de sine stttor, în baza legii, iar prestatorii de servicii medicalecare acord asisten medical în sistemul respectiv activeaz pe principii de autofinanare inonprofit.

2.2 Determinai interdependena tuturor principiilor AsOAM ± 5p.Asigurarea obligatorie de asisten medical a persoanelor neangajate se realizeaz din contul

bugetului de stat. Asigurarea obligatorie de asisten medical a persoanelor angajate seefectueaz din contul mijloacelor angajatorilor i ale salariailor.Toate princiipiile sistemului AsOAM se fundamenteaza pe ideia de a coordona oblicativitateasubiectilor de asigurari obligatorii de a participa la formarea fondurilor pentru finantarea acestuisistem. Fiecare principiu interactioneaza intre ele pentru a realiza scopurile propuse de acestsistem, crearea fondurilor pentru a plati asigurarile in caz de necesitate, si satisfacareadrepturilor la asigurare pentru subiectii ei. Astfel tot acest proces se reglemeteaza de aceste

principii ,care se interpatrund astfel ca exemplu putem lua principiul obligativitatii care prinfaptul ca impune asiguratii sa isi respecte obligatiile faciliteaza prin asta desfasurarea

principiului contributivitatii care determina participare subiectilor prin achitarea platilor,ulterior acest principiu are lagatura directa cu principiul autonomiei determinind astfel faptul ca

prin aceste contributii sistemul e autofinanteaza, ulterior acest principiu are lgatura directa cu princip solidaritatii prin care fiecare isi asigura prin plata asigurarea asitentei medicale lanecestitate,care conform princip repartitiei si egalitatii li se va acorda in mod egal asistentamedicala egala fara descriminare prin criteriile stabilite de lege, la rindui toate aceste principiise bazeaza pe aceleasi norme de drept astfel se arata influinta directa a principiului unicitatii.Pentru persoanele neasigurate, cheltuielile pentru asistena medical urgent prespitaliceasc,

pentru asistena medical primar, precum i pentru asistena medical specializat de ambulator i spitaliceasc în cazul maladiilor social-condiionate cu impact major asupra sntii publice,se acoper din contul mijloacelor fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical, conformlistei stabilite de Ministerul Sntii.

2.3 Proiectai o situaie de înclcare a principiului solidaritii ± 6pO situatie de incalcare a acestui principiu ar fi de exemplu in cazul cind o persoana isi achita

fara retineri primele de asigurari obligatorii in cursul a citorva ani si la sfirsitul acestor ani ease inmbolnaveste de o boala care necesita tratament, boala data e inclusa in listei de riscuriasigurate, tratamentul careia era costisitor, lui ulterior i se acorda asistenta medicala doare

pe o perioada scurta in care tratamentul nu a inceput sa aiba careva efecte, dupa care ininstitutia medicala lui i se cere daca doreste sa continuie tratamentul sa achite din bani

proprii serviciile pentru ca pe contul lui de asigurare nu mai sunt surse suficiente pentru aiasigura tratament mai departe datorita faptului ca sumele achitate de el pe tot acest parcursconform venitului sau erau foarte mici, astfel vedem o incalcare a principiului solodaritatiicare expres spune ca fiecare achita platile de asigurare conform venitului, iar asitentamedicala dupa necesitati.



Test nr.13___

Subiectul IPlata pensiei1.1 Enumerai instituiile investite cu atribuii de plat a pensiei i modalitatea de plat

a pensiei. ± 3p.Pensiile se stabilesc si se platesc de catre organele de asigurari sociale: casele teritoriale de

asigurari care reprezinta subdiviziuni ale Casei Nationale de Asigurari Sociale.Coform prevederilor legi pensia se achita lunar pentru luna in curs, in localitatea de domicili, personal

titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului acestora care a prezentat procura a carei valabilitatenu poate fi mai mare de 6 luni consecutive.

1.2 Caracterizai procedura de plat a pensiei curente, temeiurile i condiiile de plat a pensieiRetroactiv ( neprimite). -5p.

Pensia retroactiva se plateste daca pensia nu a fost incasata la timp ea se plateste retroactiv peo perioada de cel mult 3 ani de la data solicitarii. In cazul in care aceasta nu a fost platita la timpdin vina organului de asigurari sociale care stabileste sau plateste pensia ea se achita fara nici unfel de limite in termen.

Procedura de plata a pensiei curente are loc Coform prevederilor legi pensia se achita lunar pentru luna in curs, in localitatea de domicili, personal titularului, tutorelui, curatorului,mandatarului acestora care a prezentat procura a carei valabilitate nu poate fi mai mare de 6 luniconsecutive.

1.3 Proiectai schematic procedura de plat a pensiei persoanelor aflate la întrainereastatului i a beneficiarilor aflai în instituiile penitenciare.- 7p.

Subiectul II Subiecii asigurrilor obligatorii de asisten medical (AsOAM)2.1 Definii noiunea subiecilor AsOAM i numii subiecii respectivi ± 3p.

Subiecii AOAM pot fi clasificati in 2 categorii:-subiectii ce participa nemijlocit la realizarea asigurarii obligatiei de asisenta medicala .-subiectiii ajutatori ce desi nu contribuie nemijlocit la realizarea asigurarii au unelefunctii de ajutoare a subiectilor principali.Conform Legii cu privire la asigurarea oblig de

asist medicala ,subiectii principali ai asigurarilor sunt:a) asiguratul; b) persoana asigurat;c) asigurtorul;d) prestator de servicii medicale.Asiguratul este persoana fizic sau juridic obligat prin lege s asigure riscul propriude a se îmbolnvi i/sau riscul de a se îmbolnvi al altor categorii de persoane a cror asigurareeste de competena lui.Asigurat pentru persoanele angajate (salariai) este angajatorul . Guvernul are calitatea deasigurat pentru urmtoarele categorii de persoane neangajatecu domiciliul în Republica Moldova i aflate la evidena instituiilor abilitate ale

RepubliciiMoldova. Calitatea de asigurat i de pltitor al primelor de asigurare obligatorie deasistenmedical pentru persoanele neangajate, care nu sînt indicate la alin.(4), o au ele însei.Persoane asigurate pot fi atît cetenii Republicii Moldova, cît i cetenii strini iapatrizii avînd reedina în Republica Moldova, încadrai în munc în RepublicaMoldova în

baza unui contract individual de munc, precum i cetenii strini i apatrizii cudomiciliul în



Republica Moldova, în interesul crora au fost pltite prime de asigurare obligatorie deasistenmedical în mrimea i în termenul stabilit de legislaie. În sistemul asigurrii obligatoriide asisten medical, asigurtor este Compania Naional de Asigurri în Medicin iageniile ei teritoriale (ramurale). Prestatorii de servicii medicale din sistemul asigurrilor obligatorii de asisten medical, denumii în continuare prestatori de servicii medicale.În

procesul inerii evidenei persoanelor asigurate, asigurtorul poate utiliza informaia

necesar din Registrul de stat al populaiei i Registrul de stat al unitilor de drept,furnizat în mod gratuit de Ministerul Dezvoltrii Informaionale.

2.2 Comparai subiecii AsOAM cu subiecii dreptului medical ± 5p.Subiecii dr.med: p.f/p.j, care pot aprea ca titulari de dr.med.i oblig.corelative în cadrul

raport.jur.de dr.med.În dependenta. Subiectii dreptului medcial in mare parte ii includ in rindul lor pe subiectii AsOAM dar apar si multe diferente care ii includ in doua categorii aparte.

Astfel subiectii AsOAM sunt in mare parte sunt legati intre ei rintrun sir mai mare de obligatiicare se includ in contractele de asigurare iar subiectii de drept medical sunt in legaturi liberenefiind legati in obligatii fie prin contract fie prin drepturi care se coreleaza cu un sir de obligatiinecesare de indeplinit pentru aparerea si exercitarea unor asemenea drepturi, dintre subiectii dr medical sunt cazuri cind pot sa refuze sau nu sa exercite drepturile sau obligatiile ne fiind cumva

sanctionati doar in cazul consumatorului care de exemplu poate sa refuze interventia medicala, iar in cadrul subiectilor AsOAM se includ un sir de persoane care sunt obligate prin lege sa plateasca

platile de asigurare pentru ei sau alte persoane cum ar fi in cazul angajatorului.

2.3 Proiectai, schematic, corelaia dintre subiecii AsOAM ± 7pLe punem in schema in asa fel incit sa se vada corelatia dintre ei, persoana asigurata are

legatura cu asiguratul si asiguratorul toate trei au legataura intre ele si prestatorul de servicii arelegatura numai cu persoana asigurata si cu asiguratul, asiguratorul ii achita aparte plati pentru aiasigura pe restul. Deci punem in legatura aparte.

5. Perosanaa asigurata care plateste platile pentru sine sau cineva plateste pentru el

6. Asiguratul care plateste pentru sine si pentru altii

7. Asiguratorul cel care plateste pentru altii

8. Prestatorul de servicii medicale ca presteaza serviicii medicale

Test nr._14__

Subiectul I Transferul pensiei1.1 Determinai temeiurile juridice de transfer a pensiei.- 3p.

1.2 Descriei procedura juridic de transfer a pensiei corespunztor temeiurilor juridice prevzute de lege.- 5p.

1.3 Proiectai schematic etapele juridice de înfptuire a transferului în temeiul schimbriidomiciliului.-7p.

Subiectul II Asiguratul în calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medical

2.1 Definii asiguratul în calitate de subiect al AsOAM ± 3p.Asiguratul este persoana fizica sau juridica care a incheiat cuasiguratorul un contract de asigurare obligatorie de asistenta medicala saucare devine asigurat prin efectul prezentei legi.



2.2 Determinai categoriile de asigurai i efectuai caracterizarea acestora ± 5p.Sunt trei tipuri de asigurati :Calitatea de asigurat pentru persoana angajata (salariata) oareintreprinderea, institutia, organizatia, denumite in continuare angajator,indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizareGuvernul are calitatea de asigurat pentru urmatoarele categorii de

persoane neangajate:

a) copiii de virsta prescolara; b) elevii din invatamintul primar, gimnazial, liceal si mediu de cultura generala;c) elevii din invatamintul secundar profesional;d) elevii din invatamintul mediu de specialitate (colegii) cu

frecventa la zi;e) studentii din invatamintul superior universitar cu frecventa la zi;f) rezidentii invatamintului postuniversitar obligatoriu;g) copiii neincadrati la invatatura pina la implinirea virstei de 18

ani;h) gravidele, parturientele si lauzele;i) invalizi;

j) pensionari;

k) somerii inregistrati oficialEste de mentionat ca toate categoriile respective pot fi persoane asigurate de Guvern

,daca intrunesc comulativ urmatoarele conditii :-nu sunt angajate in cimpul muncii ,-audomuciliu in RM;- sa nu fie obligata prin lege sa se asigure in mod individual ; - suntluate la evidenta de catre institutiile abilitate.

2.3 Proiectai o situaie concret, cînd calitatea de asigurat i calitatea de persoan asiguratecoincid ± 7p

Aceeasi persoana care este angajator in baza de contract individual de munca si esteadministratorul sau asociatul unei persoane juridice actioneaza in cazul dat atit ca asigurat cit si

persoana asigurata platind prima asigurata fata de bugetulasigurarii sociale.Test nr._15__

Subiectul I Raporturile juridice de protecie social1.1 Definii i clasificai raporturile juridice de protecie social. - 3p.Relatia social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, încadrul creia participanii apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce prin realizareacrora se realizeaz scopul normei juridice reprezinta raportul juridic .Raporturile juridice se stabilesc între subiecii de drept (cel puin doi), care nu pot fi decâtoameni privii individual sau organizai în colectiviti corespunztoare; au un anumitconinut ce reprezint legturaDin cele expuse rezult c din punct de vedere structuralraporturile juridice de protecie social conexeaz trei elemente: obiectul, subiecii iconinutul.

1) Obiectul raporturilor de protecie social constitue conduita pe care o pot avea ori trebuies o aib prile ca urmare a stabilirii, acordrii unui tip de asigurare sau asisten social, precum i soluionrii litigiilor aprute.2) Subieci ai raporturilor de protecie social sunt participanii la aceste raporturi, deintoriai capacitii juridice la un anumit tip de asigurare sau asisten social. 19 Raporturile de

protecie social sunt raporturi bilaterale, în cadrul crora unul dintre subieci îtotdeauna este statul în persoana unor organe competente, iar alt subiect este persoana fizic sau familiasa.



3) C oninutul raporturilor de protecie social este format din totalitatea drepturilor iobligaiilor prilor. Specific coninutului este faptul c subiecii din cadrul raporturilor de

protecie social nu se afl nici pe poziie de subordonare juridic, nici pe poziie de egalitate juridic. Statul, reprezentat prin organele sale speciale, apare ca subiect purttor de obligaii juridice, care nu poate refuza, neîntemeiat, acordarea asigurrii sau asistenei sociale, iar titularulde drepturi este ceteanul sau familia, care pot liber cere sau refuza asistarea sau asigurareasocial. Astfel, persoana fizic este împuternicit legal s dispun de drepturi garantate, iar

organul de stat este partea obligat. În cazul în care persoana fizic are dreptul la câteva tipuri deasigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe când organul de statnu beneficiaz de un astfel de drept.1.2 Determinai i descriei trsturile caracteristice ale raportului juridic de protecie

social. - 5p.Raportul juridic de protectie sociala se caracterizeaza prin elemente care il delimiteaza de alte

raporturi juridice a altor ramuri si anume prin:Specificul subiectilor: Unul dintre subiecti intotdeauna este statul prin organele competente

iar celalalt este persoana fizica cetatean a RM sau cetatean strain,apatrid pricum si familia sa.--Faptele juridice care genereaza aceste raporturi le modifica sau le stinge sunt numite riscurisociale, adica acestea pot fi fie boli profesionale.batrinete sau calamitati naturale sau alteevenimente care afecteaza capacitatea de a se intretine, si ii creaza riscul de a duce un nivel de

viata scazut. ----Cuantumul asistentei si asigurarii sociale finantate de stat este expres prevazut inlegislatie si nu poate fi majorat sau micsorat de subiecti. -Obiectul raportlui de protectie sociala

poarta caracter patrimonial, indiferent de forma in care este acordata protectia sociala fie in forma baneasca, sau sub forma de servicii medicale sau de alta natura.

1.3 Argumentai necesitatea existenei în cadrul raporturilor juridice de protecie social aunor premize specifice de apariie a raporturilor juridice.- 7p.

Ca premize specifice de apartitie a raporturilor juridice se caracterezieaza prin faptele juridice care reprezinta niste imprejurari sau evenimente care se produc fara vointa omului dar care dau nastere, modifica sau sting raporturile juridice provocind prin aceasta consecinte juridice.In unele cazuri pentru ca sa apara un raport juridic e necesar sa fie prezente mai multe imprejurari.Astfel costatam ca prezenta asa premise cum sunt riscurile sociale care genereaza aceste raporturieste indinspensabila pentru aparitia lor, daca nu ar exista aceste riscuri nu ar fi necesara prezentaintregului sistem de protectie sociala care ar fi in plus pentru o astfel de societate.

Subiectul II Persoana asigurat în calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asistenmedical

2.1 Definii persoana asigurat în calitate de subiect al AsOAM ± 3p.Persoana asigurat ± persoane fizice in interesul carora au fost platite prima de asigurare

obligatorie de asistenta medicala inclusiv cei ce au achitat prime de sine statator . persoaneleasigurate insa daca nu sunt angajate in cimpul muncii si nu sunt indicate in lipsa persoaneler asigurate de Guvern. Pesrsoana asigurata reprezinta acel subiect al AsOAM care incheiecontractul de asigurare si plateste primele de asigurare conform legii in schimbul caruia in caz de

necesitate se asigura ca va avea parte de asistenta medicala in cazul aparitiei unui oarecare riscasigurat.

2.2 Comparai categoriile de persoane asigurate i numii asiguratorii acestora ± 5p.

Persoanele asigurate de angajatori sunt salariatii care muncesc in baza unui contractindividual de munca.Persoane asigurate pot fi atît cetenii Republicii Moldova, cît i cetenii strini i apatriziiavînd reedina în Republica Moldova, încadrai în munc în Republica Moldova în baza



unui contract individual de munc, precum i cetenii strini i apatrizii cu domiciliul înRepublica Moldova, în interesul crora au fost pltite prime de asigurare obligatorie deasisten medical în mrimea i în termenul stabilit de legislaie.Persoanele asigurate se impart in citeva categorii si anume cele care se asigura singure prin

propriile resurse si cele care sunt asigurate de altcineva fie de Guvern sau anagajatori.Astfel persoane asigurate de Guvern sunt:

a) copiii de vîrst precolar;

b) elevii din învmîntul primar, gimnazial, liceal i mediu de cultur general;c) elevii din învmîntul secundar profesional;d) elevii din învmîntul mediu de specialitate (colegii) cu învmînt de zi;e) studenii din învmîntul superior universitar cu învmînt de zi;f) rezidenii învmîntului postuniversitar obligatoriu i doctoranzii la cursuri de zi;

g) copiii neîncadrai la învtur pîn la împlinirea vîrstei de 18 ani;h) invalizi;i) gravidele, parturientele i luzele;

j) pensionari;k) omerii care beneficiaz de ajutor de omaj; ] l) persoanele care îngrijesc la domiciliu un copil invalid cu severitatea I sau un invalid din

copilrie de gradul I intuit la pat;

m) mame cu patru i mai muli copii;n) persoanele din familiile defavorizate care beneficiaz de ajutor social.

2.3 Elaborai o situaie practic când calitatea de persoan asigurat i asigurator se suprapun(coincid) ± 7p.

O astfel de situatie ar aparea ca exemplu in cadrul unei intreprinderi, in care patronul isi plateste primele de asigurare pentru propria asigurare obligatorie de asistenta medicala si eltrebui sa fie ca asigurator pentru persoanele angajate la el, care se includ in competenta sa

platind primele de asigurare din cote parti a salariilor angajatilor.Test nr.__16_ Subiectul IIndemnizaiile pentru concediu medical

1.1 Definii i clasificai indemnizaiile pentru concediu medical ± 3p.Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca reprezinta:1)prestatii unice sau periodice garantate si reglementate de normele juridice care poarta uncaracter soci alimentar,banesc si se acorda cetatenilor in calitate de ajutor material in caz de

boala cu piederea capacitatii de munca sau traumatism,pentru ingrijirea bolnavului de catreun membru al familiei sau alta persoana,pentru tatamentul balneosanitar,pentru carantina,latransferarea la un alt loc de lucru in caz de inbolnavire de tuberculoza sau de o boala

profesionala;in timpul protezarii.2)plati acordate persoanelor care lucreaza in baza contractului individual de munca siintreprinzatorilor individuali din fondurile asigurarii de stat, iar somerilor-din fondulrile deutilizare a fortei de munca a populatiei,in cazurile stabilite de lege.Indemnizatiile pentru concediul medical sunt:

-Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca,in caz de boli generale si accidentenelegate de munca-Indemnizatiipentru prevenirea imbolnavirilor(carantina)-Indemnizatii pentru recuperarea capacitatii de munca.-Indemnizatii pentu concediu de maternitat(sarcina si lauza)-IndemnizatiiPentru ingrijirea copilului bolnav

1.2 Dederminai condiiile i durata pentru care se acord indeemnizaia pentru concediumedical±5p.



Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca in caz de boli generale si accidentenelegate de munca se stabileste:

a)pentru cel mult 180 zile in cursul unui an calendaristic si incepe din prima zi de concediumedical.Incepind cu a 120-a zi indemizatia se plateste in cazul prelungiriii concediului medicalavizat de Consiliul Republican de Expertiza Medicala a Vitalitatii.

Daca exista temeiuri motivate privind posibilitatea recuperarii capacitatii de munca si in scopulevitarii incadrarii in grad de invaliditate precum si al mentinerii asiguratului in activitate ,medicul

curant pate propune CEMV ia atitudine privind prelungirea concediului medical peste 180zile celmult cu 30zile.In acest caz ,in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperareCEMV ia atitudinea privind prelungirea concediului medical pentru continuarea programuluirecuperator,transferul temporar la o alta munca,reducerea programului de lucru,reluarea activitatii

profesionale sau incadraea intr-un grad de invaliditate.Daca CEMV a decis incadrarea in grad de invaliditate,indemnizatia pentru incapacitatea

temporara de munca se plateste pina la data la care persoanei i sa stabilit grad de invaliditate, fara ase depasi perioada maxima pentru care se acorda indemnizatii;

b)persoanelor angajate in sectorul agrar ,angajate in baza contractului individual de munca pedurata determinata ce nu depaseste un an , inclusiv celor angajati la lucrari sezoniere , si somerilor,in periada de cordare a ajutorului de somaj, indemnizatia pentru inacpacitate temporara de munca lise acorda pentru o perioada de pina la 30 zile in cursul unui an calendaristic.

c)asiguratilor cu contract individual de munca pe durata determinata ce depaseste un an,indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca li se acorda pe o durata de 180 zilecalendaristice.

d)tuturor asiguratilor care sunt temporar incapabili de munca din cauza tuberculozei,SIDA saucancer de orice tip ,cu avizarea CEMV,perioada pentru care se acorda indemnizatia pentriincapacitae temporara de muna este cel mult 1 an pe parcursul ultimilor 2 ani.

e)indemizatia pentru incapacitatea temporara de munca in legatira cu sarcina se acorda peduarata concediului medical fara restrictii inclusiv somerilor;

f)indemizatia se stabileste in cazul in care incapacitatea de munca a survenit in timpulconcediului de odihna anual (de baza sau suplimentar).Aceasta de urma se prelungeste cu durataincapacitatii temporare de munca ce au avut loc in timpul concediului.

g)in cazul incapacitatea de munca survine in timpul concediului neplatit,concediului pentruingrijirea copilului pina la virsta de 3 ani sau cind intreprinderea (sectia )stationeaza,indemizatia nuse stabileste.Daca incapacitatea temporara de munca dureaza dupa data expirarii concediuluineplatit , concediului pentru ingrijirea copilului pin la virsta de 3 ani sau dupa data reluariiactivitatii intreprinderii,indemnizatia se stabileste de la acesta data

h)in cazul in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul stationariiintreprinderii si pantru aceasta periaoada asiguratii sunt remunerati si achitate contributiilerespective de asigurari sociale ,indemnizatia se stabilesta pentru perioada respectiva

i)in cazul in care incapacitatea temporara de munca survenita in timpul concentarilor militaresau concediului suplimentar in legatura cu studiile in institutriile de invatamint superior faraintrerupere activitatii de munca ,indemnizataia se stabileste de la data la care salariatul urma sareinceapa activiatea de munca

k)in caz de traumatism la domiciliu,inclusiv traumatism la domiciliu provocat de calamitatinaturale sau viciu anotomic al salariatului ,indemnizatia se stabileste pentru toata perioada deincapacitate tempoorara de munca incepind din prima zi.

1.3 Descriei cuantumul indemnizaiei pentru concediu medical,în raport cu temeiulapariiei dreptultui precum i temeiurile pentru care nu se acord indemnizaia. -7p.

Pentru incapacitate temporara de munca nu se stabileste asiguratului indemnizatiain cazul incare :

1 isi cauzeaza premeditat daune sanatatii2 si-a pierduta capacitatea de munca in urma comiterii unei crime3 a urmat tratament fortat conform hot.judec cu exceptia handicapului psihic



4 se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala.Indemnizatia platita neintemeiat urmeaza a fi restituita prin hot,judec.ITM(incapacitate temporara de munca).Baza de calcul a indemnizatiei constituie venitul mediu lunar asigurat realizat in ultimele 6 luni

calendaritice premergatoare lunii procedurii riscului asigurat,in care au fost calculate contributiilede asigurari sociale.Cuantumul lunal se stabioleste diferentiat in finctie de durata stagiului decotizare:

DURATA A STAGIULUI DE CUTIZAR E BAZA DE CALCULPinal la 5 ani 60%Intre 5 si 8 ani 70%Peste 8 ani 100%Durata stagiului nu conteaza:pentruTuberculoza,cancer si SIDA 100%Indemnizatia pentru ITM se plateste din ziua piederii capacitatii de munca pina la restabilirea ei

sau stabilirea invaliditatii.Atunci cind lunile luate in calcul sunt lucrate incomplet din motive intemeiate,la determinarea

bazei de calcul se ia in considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet in perioada respectiva.Daca asiguratul alucrat mai putin de 6 luni,baza de calcul esta venitul mediulunar asigurat realiza in lunile calendariatice lucrate integral ,iar in cazul cind a realizat un stagiu de

cotizare mai mic de 1 luna calendaristica se ia in considerare venitul asigurat din zilele lucrate.Incazul lipsei motivate a venitului asigurat in ultimele 6 luni calendaristice premargataore lunii in caresa produs riscul asigurat ,baza de calcul este salariul tarifar sau salariul de finctie al beneficiarului

Subiectul II Asigurtorul în calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asistenmedical

2.1 Definii asigurtorul în calitate de subiect al AsOAM ± 3p.Asiguratorul-aceasta calitate in sistemul AOAM o area Campania Nationala de Asiguarari inMedicina.CNAM-reprezinta organizatia de stat autonoma ,inclusiv cu autonomie financiara,inclusiv

personalitate juridica proprie de nivel national care desfasoara genul de activitate non-profit in

domeniul AOAM.2.2 Determinai statutul juridic al asigurtorului în calitate de subiect al AsOAM ± 5p.În cadrul raporturilor juridice de drept medical exist o pluralitate de subieci,unul dintre cei mai

importani dintre acetia fiind Asiguratorul.Rolul principal al CNAM este acumularea primelor de AOAM si repartitia acestora conform legii catre prestatorii de servicii medicale.Prin legeCNAM este indreptatita sa acumuleze primele de asigurare ,sa formeze fondurile necesare pentruasigurare si sa distribuie conform legii sume necesare prestatorilor de servicii.CNAM in bazalegislatiei creaza 5 fomduri:1.fondul de bazaal AOAM

2.fondul de rezerva3.fondul de profilaxie

4.fondul de dezvoltare si modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale5.Fondul de administrare.Conform legii 1585din 1993 2 februarie asiguratorul are urmatoarele drepturi: (1) Asiguratuleste în drept s obin de la asigurtor informaii despre îndeplinirea de ctre acesta a obligaiilor sale legale fa de persoanele asigurate. (2) Asiguratul, inclusiv notarii publici i avocaii, esteobligat:

a) în cazul unitilor i al persoanelor fizice, altele decît cele înregistrate de ctre organulînregistrrii de stat, al notarilor publici i al avocailor, s se înregistreze ca pltitor de prime deasigurare obligatorie de asisten medical la agenia teritorial a Companiei Naionale deAsigurri în Medicin în termen de o lun de la data obinerii certificatului de înregistrare, a



licenei de notar sau de avocat; b) s achite primele de asigurare în mrimea, în modul i în termenele stabilite de legislaie;c) s nu împiedice realizarea msurilor de depistare i studiere a factorilor cu influen

nefavorabil asupra sntii contingentului care urmeaz s fie asigurat (sau este deja asigurat)i, în limitele competenei sale, s întreprind msuri de înlturare a lor;

d) s prezinte asigurtorului direct sau, în cazul în care asigurat este Guvernul, prinintermediul instituiilor abilitate, indicate la art.4 alin.(9), listele de eviden nominal a

persoanelor asigurate, conform modelului stabilit de asigurtor;e) s comunice în scris asiguratorului (prin intermediul faxului, potei electronice sau

personal) toate schimbrile survenite în listele sale de eviden a persoanelor asigurate în vedereaanulrii polielor de asigurare nevalabile sau obinerii de noi polie, pîn în data de 7 a luniiurmtoare celei în care au avut loc schimbrile.CNAM este organizaie de stat autonom, inclusiv cu autonomie financiar, nonprofit, i seînfiineaz de Guvern.CNAM este în drept:-s participe la acreditarea prestatorilor de servicii medicale;-s ia parte laelaborarea propunerilor de stabilire a tarifelor pentru serviciile medicale în cadrul asigurriiobligatorii de asisten medical;-s intenteze aciuni prestatorului de servicii medicale saulucrtorului medical în scopul compensrii materiale a prejudiciului cauzat sntii persoaneiasigurate din culpa acestora;-s gestioneze fondurile stabilite de prezenta lege i s constituie

suplimentar alte fonduri care au atribuie la medicin i sntate.CNAM este obligat:a)s realizeze, conform legii, asigurarea obligatorie de asisten medical acetenilor Republicii Moldova, a cetenilor strini i apatrizilor avînd reedina în RepublicaMoldova, încadrai în munc în Republica Moldova în baza unui contract individual de munc,

precum i a cetenilor strini i apatrizilor cu domiciliul în Republica Moldova; a1) s încheie cu prestatorii de servicii medicale contracte de acordare a asistenei medicale persoanelor asigurate;b) s elibereze, în modul stabilit, polie de asigurare obligatorie de asistenmedical;c) s verifice corespunderea cu clauzele contractului de acordare a asistenei medicale(de prestare a serviciilor medicale) a volumului, termenelor, calitii i costului asisteneimedicale acordate persoanelor asigurate, precum i gestionarea mijloacelor financiare provenitedin fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical, în limita serviciilor medicalecontractate; d) s apere interesele persoanelor asigurate;e) s încheie contracte de reasigurare.

2.3 Argumentai necesitatea existenei unui singur asigurtor în sistemul AsOAM ± 7p.Este foarte important ca in sistemul AOAM sa exiate doar un singura asigurator,deoareceasiguratorul are un rol foarte important in cadrul acestui sistem In cazul nostru asiguratorul insistemul AOAM este CNAM,rolul acestuia constind in acumularea primelor AOAM sirepartitia acestora conform legii catre prestatorii de servicii.Existenta unui singur asigurator

permite statului sa exercit acel control necesar si transparent asupra tuturor primelor si platilor efectuate de catre CNAM.Asiguratorul este unul din principalii subiecti in sistemulAOAM.

Test nr._17__Subiectul I Raporturil juridic de protecie social

1.1 Numii elementele raporturilor juridice de protecie sociali premizele apariiei lui. - 3p.Relaia social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, încadrul creia participanii apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce prin realizareacrora se realizeaz scopul normei juridice reprezinta raportul juridic.20 Raporturile juridice se stabilesc între subiecii de drept (cel puin doi), care nu pot fi decâtoameni privii individual sau organizai în colectiviti corespunztoare; au un anumit

.



coninut ce reprezint legtura propriu- zis dintre subieci i care const în drepturile iobligaiile reciproce ale acestora;21 se refer la un obiect care nu este altceva decât aciuneasau conduita asupra creia sunt îndreptate drepturile subiective i obligaiile

participanilor.´22 Prin raporturi juridice de protecie social desemnm relaiile nscute odat cu survenireariscurilor sociale în domeniul asigurrii sau asistenei sociale, între stat, reprezentat de

organele sale competente, i persoanele în etate, incapabile de munc sau alte categorii de persoane care necesit protecie social.Din cele expuse rezult c din punct de vedere structural raporturile juridice de proteciesocial conexeaz trei elemente: obiectul, subiecii i coninutul.

1) Obiectul raporturilor de protecie social constitue conduita pe care o pot avea oritrebuie s o aib prile ca urmare a stabilirii, acordrii unui tip de asigurare sau asistensocial, precum i soluionrii litigiilor aprute.

2) Subieci ai raporturilor de protecie social sunt participanii la aceste raporturi,deintori ai capacitii juridice la un anumit tip de asigurare sau asisten social.23 Raporturile de protecie social sunt raporturi bilaterale, în cadrul crora unul dintre subieciîtotdeauna este statul în persoana unor organe competente, iar alt subiect este persoana

fizic sau familia sa.3) C oninutul raporturilor de protecie social este format din totalitatea drepturilor iobligaiilor prilor. Specific coninutului este faptul c subiecii din cadrul raporturilor de

protecie social nu se afl nici pe poziie de subordonare juridic, nici pe poziie de egalitate juridic. Statul, reprezentat prin organele sale speciale, apare ca subiect purttor de obligaii juridice, care nu poate refuza, neîntemeiat, acordarea asigurrii sau asistenei sociale, iar titularulde drepturi este ceteanul sau familia, care pot liber cere sau refuza asistarea sau asigurareasocial. Astfel, persoana fizic este împuternicit legal s dispun de drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligat. În cazul în care persoana fizic are dreptul la câteva tipuri deasigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe când organul de statnu beneficiaz de un astfel de drept.

1.2 Analizai coninutul i categoriile subiectelor raportului juridic.- 5p.

N oiunea i claificarea subiecilor dreptului proteciei sociale.Orice raport juridic areîntotdeauna cel puin doi subiecii: unul activ i altul pasiv. Subiectul activ are capacitatea dea pretinde la ceva. Subiectul pasiv poart obligaia corespunztoare preteniei. Cel mai desîns fiecare dintre subieci este în acelai timp i activ i pasiv.24

Apariia raporturilor juridice în dreptul proteciei sociale este generat de un ir deevenimente, denumite riscuri sociale: naterea, decesul, boala, omajul, btrâneea, invaliditatea,

pierderea întreintorului, incapacitatea de munc etc. Anume intervenia acestora acord persoanei dreptul de a beneficia de prestaii bneti, prestaii în natur i servicii sociale, prevzute de legislaie. În aceast ordine de idei constatm c de unele drepturi din domeniul proteciei sociale pot beneficia doar persoanele care au achitat contribuii de asigurri sociale,iar de alte drepturi beneficiaz toi cei aflai în dificultate. Aadar, acest principiu, în cadrul

dreptului proteciei sociale, invoc apariia relaiilor de asigurri sociale i a relaiilor deasisten social, care pot fi recunoscute parte component a raporturilor juridice de proteciesocial.

Persoana fizica-un alt subiect al protctiei sociale poate fi cetatean a R.M,cetateanstrain,apatrid,refugiat precum si familiile lor.Cind vorbim despre subiectii raportului juridic deasigurari sociale vom mentiona ca cetateanul,ca perf.fiz trebuie sa aiba capacitate juridica-



aptitudibea unei pers.sau colectivitatii de afi titular de drepturi si obligatii si a leexercita.Capacitatea juricica=capacitate de folosita=capacitate de exercitiu.

Pentru raporturile juridice proceduralede constatare este specific faptul c la stabilireafaptelor juridice ce dau natere unui tip de asigurare/asisten social este necesar

participarea mai multor subiecii (de exemplu, pentru stabilirea pensiei de invaliditate, casateritorial de asigurri sociale cere prezentarea certificatului, ce confirm invaliditatea, emisde ctre Consiliul de Expertiz Medical a Vitalitii etc.), iar în raporturile procesuale în

calitate de subieci apar organele ierarhic superioare (CNAS) sau instana de judecat.25

1.3 Proiectai prin schem modul de încheiere a raportului juridic, temeiul legal i proceduraemiterii de ctre CTAS a deciziei de refuz i efectele ei juridice. - 7p.

Subiectul II Prestatorul de servicii medicale în sistemul AsOAM în calitate de subiect alasigurrilor obligatorii de asisten medical2.1 Definii prestatorul de servicii medicale în sistemul AsOAM în calitate de subiect al

AsOAM ± 3pPrestatorul de servicii ±orice institutie medico-sanitarasi farmaceutica,indiferent de forma de

proprietate si forma juridica de organizare,medicul si alti specialisti in domeniu,si alte persoane

fizice si juridice abilitate cu dreptul de a practica anumite genuri de activitate medicala sifacmaceutica.In calitate de prestatori de servicii medicale in cadrul sistemului AOAM unitatilemedicale care au incheiat contract de prestare a serviciilor medicale cu CNAM.

2.2 Determinai statutul juridic al prestatorului de servicii medicale în sistemul AsOAM ± 5p.Prestatorii de servicii medicale rspund, în conformitate cu legislaia i cu clauzele contractului,

pentru volumul i calitatea serviciilor medicale prestate, pentru refuzul de a acorda asistenmedical persoanelor asigurate, pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurileasigurrii obligatorii de asisten medical i pentru împiedicarea exercitrii de ctre asigurtor afunciilor sale de control.În cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical, asistena medicalse acord de prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate i form juridicde organizare, care activeaz în conformitate cu legislaia.

2.3 Priectai, schematic, corelaia dintre prestatorul de servicii medicale în sistemul AsOAM iceilali subieci ai AsOAM ± 7p.

Asiguratul(0guvernul,persoana asigurate insasi,notarii publici,alti cetateni ai R.M)+Pacientul(persoana asigurata)=Asigurator Asiguratorul+prestarorii de servicii=AOAM

Test nr._18__

Subiectul IIndemnizaiile adresate familiilor cu copii1.1 Definii i clasificai indemnizaiile adresate familiilor cu copii.Determinai subiectul de

recepionare / înregistrare a cererii de soclicitare a indemnizaiei.- 3p.

Acordarea unui ajutor din partea statului familiei în scopul întreinerii i educrii copiilor reprezint o problem care formeaz obiectul reglementrii juridice nu numai în plannaional, dar i internaional prin art. 16 i 25 din Declaraia Universal a DreptuluiOmului;26 art.26 din Convenia cu privire la drepturile copilului27.a.Politicile în domeniul

proteciei sociale a familiei i copilului sunt orientate spre încurajarea natalitii prin promovarea aciunilor eficiente de susinere a familiei, modernizare i diversificare a



serviciilor comunitare i de tip familial în vederea prevenirii instituionalizrii copilului isporirii nivelului calitii vieii nucleului societii ± familia.Soluionarea problemelor grave, cu care se confrunt actualmente familia i copilul,

probleme condiionate de fenomene negative precum sunt declinul economic, îmbtrânirea populaiei, instabilitatea condiiilor de trai ale familiei i impactul migraii legale i ilegale a prinilor în cutarea unui loc de munc constituie un obiectiv prioritar de asigurare a unei protecii sociale adecvate i eficiente.

Copiii constituie o categorie de persoane, care nu dispun de capacitate de munc, de aceeastatul protejeaz sntatea generaiei în cretere prin diferite mijloace, inclusiv prininterzicerea muncii copiilor. Conform legislaiei, adolescenii de la vârsta de 16 ani, iar încazuri excepionale, de la 15 i 16 ani, pot dobândi calitatea de salariat. Din dorina de acpta o specialitate unii adolesceni îi continu studiile în coli profesional tehnice, colegiii alte instituii chiar i dup vârsta de 16 ani, angajându-se la serviciu doar dup terminareainstituiei de învmânt.

Sistemul naional de protecie social a familiei i copilului, fiind bazat pe promovareaabordrilor individualizate în alegerea formelor i msurilor de protecie, conine doucomponente de baz: prestaii bneti i servicii sociale.

În funcie de faptul dac copiii cresc i se educ în familii sau sunt lipsii de grij printeasc,statul, potrivit art.12 din Legea privind drepturile copilului, stimuleaz i susine material

crearea unei reele largi de instituii extracolare, edificii sportive, stadioane, cluburi, taberede odihn i alte obiective ce contribuie la întremarea sntii copiilor, stabilete înlesniri

pentru frecventarea instituiilor de cultur i învmânt, a celor sportive i a bazelor deodihn în timpul vacanei.

1.2 Comparai indemnizaia unic la naterea copilului cu indemnizaia lunar pentrucreterea / îngrijirea copilului pîn la vîrsta de 1,5 ani sau 3 ani. - 5p.

Cadrul legal în baza cruia se realizeaz msurile de protecie social a familiei icopilului îl constitue: Codul familiei; Legea privind drepturile copilului; Legea privindindemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc i alte prestaii de asigurrisociale28; Regulamentul cu privire la modul de stabilire i plat a indemnizaiiloradresate familiilor cu copii, adoptat prin Hotrârea cu privire la indemnizaiile adresate

familiilor cu copii

29

; Regulamentul cu privire la condiiile de stabilire, modul de calcul ide plat a indemnizaiilor pentru incapacitate temporar de munc i altor prestaii deasigurri sociale30 etc

Legiuitorulstabilete urmtoarele tipuri de prestaii adresate familiilor cu copii:- indemnizaie de maternitate;- indemnizaie unic la naterea copilului;- indemnizaie lunar pentru îngrijirea copilului pân la împlinirea vârstei de 3 ani

persoanelor asigurate;- indemnizaie lunar pentru îngrijirea copilului pân la împlinirea vârstei de 1,5 ani

persoanelor neasigurate;- indemnizaie pentru îngrijirea copilului bolnav;- indemnizaie lunar pentru întreinerea copilului cu vârst între 1,5/3 i 16 ani.

Indemnizaie unic la naterea copilului se stabilete în baza art.17 din Legeaprivindindemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc i alte prestaii de asigurri sociale,începând cu 1 ianuarie 2005, constituind o form de sprijin bnesc acordat femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de asigurri sociale.



Indemnizaiile lunare pentru creterea copilului se acord în urmtoarele cazuri:---- se stabilete de la data naterii copilului, cu excepia cazurilor de adopie sau deinstituire a tutelei, când se stabilete din ziua adoptrii hotrârii privind încuviinareaadopiei, respectiv privind instituirea tutelei;----cu condiia c a fost solicitat în termen de12 luni de la naterea copilului. În cazul în care indemnizaia respectiv a fost solicitat maitârziu de termenul indicat, aceasta se stabilete retroactiv, dar nu mai mult decât pentru 12luni premergtoare datei adresrii;-----în cazul în care ambii prini nu sunt încadrai în

munc - printelui care de fapt îngrijete copilul;

1.3 Descriei cuantumul i durata pentru care se acord indemnizaia de maternitate iargumentai dreptul la indemnizaie pentru mama angajat în munc i pentru mamaneangajat.Determinai subiectul de recepionare a cererii de solicitare a indemnizaiei, înambele cazuri. -7p.

Indemnizaia de maternitate (sarcin i luzie) se stabilete asiguratelor, soiilor aflate laîntreinerea soilor asigurai i omerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce includeconcediul prenatal i concediul postnatal.Indemnizaia de maternitate se acord, începînd cusptmîna a 30-a de sarcin, pe o perioad de 126 zile calendaristice, iar în cazul naterilor complicate ori al naterii a doi sau mai muli copii - de 140 zile calendaristice. În cazul în care copilul se nate mort sau moare în perioada concediului postnatal, indemnizaiade maternitate se acord pentru perioada specificat în alineatul doi al prezentului punct.În cazul acordrii concediului pentru sarcin i luzie în perioada concediului pentru îngrijireacopilului pîn la vîrsta de 3 ani, persoana îndreptit va beneficia de ambele indemnizaii (dematernitate i de îngrijirea copilului pîn la vîrsta de 3 ani).Soia se consider aflat la întreinerea soului asigurat dac, la data apariiei dreptului laindemnizaie de maternitate, nu este angajat în munc i nu este persoan asigurat de risculrespectiv (maternitate), fapt care se confirm prin carnetul de munc, iar dup implementareaevidenei personificate în sistemul public de asigurri sociale - prin certificat eliberat de organelede asigurri sociale.În cazul în care soia se afl la întreinerea soului salariat, indemnizaia de maternitate sestabilete pe numele soiei. Faptul c persoana în cauz este soia angajatului se va confirma prin

buletinul de identitate i adeverina de cstorie.Cuantumul lunar al indemnizaiei de maternitateeste de 100% din baza de calcul stabilit la pct. 23 al prezentului Regulament.

In cazul persoanelor asigurate, indemnizatiile se achita din bugetul asigurarilor sociale, dar in cazul persoanelor neasigurate din bugetul asistentei sociale.Baza de calcul aindemnizaiilor de asigurri sociale o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 lunicalendaristice premergtoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculatecontribuiile de asigurri sociale. (2) În cazul în care lunile luate în calcul, conform alin.(1),sînt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia înconsiderare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectiv.(3) Dac asiguratul a lucrat mai puin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar

asigurat, realizat în lunile calendaristice lucrate integral, iar în cazul cînd a realizat un stagiude cotizare mai mic de o lun calendaristic, se ia în considerare venitul asigurat din zilelelucrate. (4) În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calendaristice

premergtoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariul tarifar sausalariul de funcie al beneficiarului. (5) Baza de calcul a indemnizaiei de maternitate,acordate soiei aflate la întreinerea soului salariat, este venitul mediu lunar asigurat alsoului i se determin în condiiile prevzute în prezentul articol.



Subiectul II Obiectul asigurrii obligatorii de asisten medical

2.1Definii obiectul AsOAM i numii elementele (componentele) acestuia ± 3p.Obiect al asigurarii obligatorii de asistenta medicala este riscul asigurat, legat de cheltuielile

pentru acordarea volumului necesar de asistenta medicala si farmaceutica, prevazuta inProgramul unic. Elementele: riscul asigurat, programul unic, prima de asigurare

2.2Determinai interdependenta dintre elementele (componentele) obiectului AsOAM ± 5pProgramul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala- Volumul asistentei medicale,acordate in cadrul asigurarii obligatorii de asistenta medicala, se prevede in Programul unic alasigurarii obligatorii de asistenta medicala care este elaborat de Ministerul Sanatatii si aprobat deGuvern.Programul unic cuprinde lista maladiilor si starilor ce necesita asistenta medicala finantata dinmijloacele asigurarii obligatorii de asistenta medicala.Prima de asigurare obligatorie de asistentamedicala reprezinta o suma fixa sau o contributie procentuala la salariu si la alte forme deretribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului pentru

preluarea riscului persoanei asigurate,conform prevederilor legislatiei si contractului deasigurare.Primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala se stabilesc ca contributii financiare in

marimi suficiente pentru indeplinirea Programului unic si desfasurarea activitatiiasiguratorului.Marimea primei de asigurare in forma de suma fixa sau procentuala se stabilesteanual prin lege, in functie de suma prevazuta de legea bugetului pe anul respectiv, pentru o

persoana din categoria care este asigurata din buget. Prima sub forma de contributie % se achitadin salariu, precum si din alte recompense asemanatoare.Riscul-reprezint condiia de baz a asigurrii, i reprezint obiectul oricrui contract deasigurare.Riscul este un pericol, o primejdie la care sunt supuse bunurile, aomenii, afacerile i

pentru care societile de asigurri pot oferi protecie. Riscul apare în asigurri ca un elementobligatoriu, esenial deoarece:este un eveniment viitor , posibil dar incert, la care sunt supuse

bunurile, patrimoniul, viaa sau sntatea unei persoane;producerea lui nu se realizeaz prin fapteintenionate a asiguratului;fr acest element nu poate exista un raport de asigurare valabilPentru ca un eveniment s poat fi considerat risc asigurabil, acesta trebuie s îndeplineascanumite condiii i anume:s existe probabilitatea producerii lui;s prezinte un anumit grad de

periculozitate pentru asigurat;s fie independent de voina asiguratului sau persoanelor caretriesc i conveuiesc împreun cu acesta;s fie suportabil, ca mrime i fregven, din punct devedere financiar de ctre asigurtor;s fie incert2.3Proiectati schematic corelatia dintre obiectul AsOAM si obiectul unui contract de prestare aserviciilor de sanatate in afara AsOAM ± 7p.Asemanarile: obiectul trebuie sa fie posibil, licit (legal), moral (normele etice, deontologice),asumarea riscului, ...Deosebirile: serviciile de sanatate nu sunt prevazute in programul unic, nu sunt achitate din

primele de asigurare, Tarifele la serviciile medicale si alte servicii prestate in cadrul asigurariifacultative de sanatate se stabilesc prin acordul dintre asigurator, asigurat si prestator de servicii

medicale. Asigurarea facultativa de sanatate se efectueaza din contul angajatorilor si dinmijloacele cetatenilor, Marimea primelor in asigurarea facultativa de sanatate se stabileste prinacordul partilor.

Test nr._19__ Subiectul I Pensiile pentru unele categorii de ceteni ( pensii pentru vechime în munc )

1.1 Enumerai categoriile de persoane îndreptite legal de a beneficia de acest tip de pensie.Determinai organul competent în stabilirea acestei pensii. - 3p.



Persona CaRe o perioada indelungata a muncit pt binele societatii intr-o profesie anumita si ninvirtutea caracterului deosebit al profesiei lor, cu toate ca nu au devenit invalide, nu pot incontinuare sa presteze munca dupa o activitate indelungata si permanenta. Acetia sunt:

1. deputatii si membrii de Guvern2. functionari publici3. alesi locali4. judecatorii5. lucratorii procuraturii6. militarii, persoanele din corpul de comanda si din cadrul oranelor afacerilor interne7. personalul navigant si tehnic aeronautic.

1.2 Caractrizai pensiile stabilite : judectorilor , unor lucrtori din procuratur, membrilor de Guvern, deputalilor în Parlament. - 5p.Membrii de guver. Asiguratul care a activat cel puin 2 ani în calitate de membru de Guvern, aatins vîrsta de pensionare (barbate-62, femei-57) i a realizat stagiul de cotizare (30 de ani)aredreptul la pensie calculat în cuantum de 42% din suma tuturor plilor lunare asigurate alemembrului de Guvern în exerciiu în funcia respectiv deinut în Guvern.Deputatii in parlament.Asiguratul care a activat cel puin 2 ani în calitate de deputat în

Parlament, inclusiv în Sovietul Suprem al R.S.S.Moldoveneti de legislatura a XII-a, cu excepia persoanelor ale cror împuterniciri au fost suspendate înainte de termen pentru participarea lor lalucrrile organelor anticonstituionale i comiterea de aciuni ce vin în contradicie cu Constituiai cu legislaia în vigoare, sau care a deinut cel puin 2 ani funcii remunerate în SovietulSuprem al R.S.S. Moldoveneti de legislaturile anterioare, a atins vîrsta de pensionare specificat(barbat-62ani, femeile-57 ani) i a realizat stagiul de cotizare (30ani barbate si femei) are dreptulla pensie calculat în cuantum de 42% din suma tuturor plilor lunare asigurate ale deputatuluiîn exerciiu în funcia (funciile) respectiv deinut în Parlament. Lucratorii din procuratura. Persoanele care au atins virsta de 50 ani, cu vechime in munca 20ani,cel putin 12,6 ani au lucra6 in functia de procurer,anchetator au dreptul la pensii in proportiede 55% fata de saariu mediu al procurorului in exercitiu, iar pt fiecare an complet,adios de 3%.

Judecatorii. Judecatorul care a atins virsta de 50 ani si are vechime in munca de cel putin 20 ani,din care cel putin 12 ani si 6 luni in functie de judecator are drept la pensie in proportie de 55%fata de salariu mediu, iar pt fiecare an complet de munca inca 3%,dar total nu mai mult de 80%,fata de salariu mediu.

1.3 Comparai i evideniai elimentele distinctive între pensia de vârst i acest tip de pensie. - 7p.

Pensia de virsta:1.limita de virsta barbati 62 ani, femei 57 ani 2.stagiul minim de 15 ani, pt primi o pensie partiala Pensia pt unele categorii de persoane:

1.limita de virsta pt judecatori procurori este aceeasi pt ambele sexe-50 de ani2.stagiu este stabilit de 20 de ani (judecator, prcuror, functionar public)3.persoanele beneficiaza de sume mai mari al pensiilor Asemanari:1.ambele categorii de pensii s eplatesc integral, ineferent de faptul realizarii veniturilor pasibilede asigfurari sociale de stat2.sursa: 50%- di bugetul asigurarilor sociale de stat, 50% - din bugetul de stat3.este nevoie de stagiu de cotizare, si limita de virsta prealabil stabilita



Subiectul IIContractul de acordare a asistenei medicale în cadrul asigurrii obligatorii deasisten medical: 2.1 Definii contractul de acordare a asistenei medicale în cadrul AsOAM ± 3p.

Între asigurtor i prestator de servicii medicale se încheie un contract de acordare aasistenei medicale conform cruia prestatorul de servicii medicale se oblig s acorde

persoanelor asigurate asisten medical calificat, în volumul i termenele prevzute înProgramul unic, iar asigurtorul se oblig s achite costul asistenei medicale acordate

2.2 Determinai i caracterizai subiecii contractului de acordare a asistenei medicale în cadrulAsOAM ± 5p.Subiectii contractului AOAM sunt:asigurtorul i prestator de servicii medicale cee încheieun contract de acordare a asistenei medicale în cadrul asigurrii obligatorii de asistenmedical coordonat cu Ministerul Sntii dac parte la contract este un prestator de serviciimedicale republican sau cu direcia de sntate a administraiei publice locale de nivelul aldoilea dac parte la contract sînt prestatori de servicii medicale altele decît cele republicane.

2.3 Proiectai, schematic, structura contractului de acordare a asistenei medicale în cadrulAsOAM ± 7p.

Structura contractului de acordare a asistentei medicale:

1. Conditii generale2. Stabilirea subiectilor 3. Clauzele4. Drepturile subiectilor 5. Obligatiile

1.Subiectii: CNAM si Prestatorul de servicii medicale2.Obiectul: riscul asigurat legat de cheltuielile pt acordarea volumului necesar deasistenta medicala3.Cauza- AOAM, polita de asigurare obligatorie4.Forma scrisa

Test nr._20__

Subiectul I Stabilirea pensiei

1.1 Determinai organul de stabilire a pensiei în dependen de tipul pensiei.- 3p.

Pensiile se stabilesc i se pltesc de ctre organele de asigurri sociale. Organele deasigurri sociale au dreptul de control asupra autenticitii actelor ce confirm stagiul de munci venitul asigurat, eliberate de organele abilitate. Casa Nationala de Asigurari Sociale esteorganul , suprem care stabileste pensia in dependenta de tipul ei: fie de urmas, fie de invaliditate,

pensiile pentru limite de virsta. Pensiile militarilor în termen i a familiilor lor se stabilesc dectre organele de asigurri sociale.Asigurarea cu pensii a militarilor care satisfac serviciu prin contract, a persoanelor din corpul decomand i din trupele organelor afacerilor interne i a familiilor acestora este efectuat deMinisterul Aprrii,Serviciul de Informaii i Securitate al Republicii Moldova, ServiciulGrniceri, Departamentul Instituiilor Penitenciare al Ministerului Justiiei, Serviciul Protecie iPaz de Stat, Ministerul Afacerilor Interne i Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice iCorupiei, în modul stabilit de Guvern.



1.2 Descriei modul de adresare pentru stabilirea pensiei i termenul de adresare în

dependen de tipul pensiei. - 5p

2 Dreptul la pensie l au asiguraii domiciliai n Republica Moldova, precum i persoanele care, la data stabilirii pensiei, nu au calitatea de asigurat, dar ndeplinesccondiiile prevzute de lege. Dreptul la pensie se cuvine i poate fi solicitat de la datandeplinirii condiiilor de pensionare prevzute de lege. Pensiile se stabilesc i se pltesc

de ctre organele de asigurri sociale.Cererea de pensionare i actele necesare se depun laorganul teritorial de asigurri sociale de la domiciliul asiguratului, unde se nregistreaz nmod obligatoriu. Se stabilesc urmtoarele termene de acordare a drepturilor la pensie nfuncie de categoria pensiei solicitate:

3 a) la pensia pentru limit de vrst - de la data ndeplinirii condiiilor de pensionare prevzute de prezenta lege, dac cererea i actele necesare a fost depus n termen de 30 dezile de la aceast dat;

4 b) la pensia de invaliditate - de la data emiterii deciziei C.E.M.V. de ncadrare n grad deinvaliditate, dac cererea i actele necesare a fost depus n termen de 60 de zile de la aceastdat;

5 c) la pensia de urma - de la data decesului susintorului, dac cererea i actele necesare afost depus n termen de 90 de zile de la aceast dat;

1.4 Proiectai schematic o decizie de rfuz în stabilirea pensiei. Indicai i argumentai

efectele ei juridice.- 7p

Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie,emis de organul teritorial de asigurri sociale i semnat de conductorul acestuia, ntermen de 15 zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Decizia cu privire larespingerea cererii de pensionare i motivul respingerii se expediaz solicitantului n termende 5 zile de la data emiterii.Poate fi refuzata decizia de stabilire a pensiei dac persoana care osolicita nu este in drept, nu are virsta cuvenita , nu are grad de sanatate riscant si pt aceastaorganul competent este in drept sa refuze, refuzul neitemeiat este tras la raspundere de catreorganele de judecata.

Subiectul II Drepturile i obligaiile asiguratului în calitate de subiect al asigurrii

obligatorii de asisten medical

2.1 Numii drepturile i obligaiile asiguratului în calitate de subiect al AsOAM ± 3p.

Asiguratii au urmatoarele drepturi:a) sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de sanatate la care

se asigura, in conditiile prezentei legi si a contractului-cadru; b) sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita, daca indeplinesc toateconditiile prezentei legi, suportand cheltuielile de transport daca optiunea este pentru unmedic din alta localitate;

c) sa isi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni de la datainscrierii pe listele acestuia;

d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitivemedicale in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;

e) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;



f) sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu;n) sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale;

Obligatiile asiguratilor:a) sa se inscrie pe lista unui medic de familie;

b) sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate;c) sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;

d)sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;e)sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;f)sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite

prin contractul-cadru;

2.2 Comparai drepturile i obligaiile asiguratului cu drepturile i obligaiile altui subiect

al AsOAM (la libera alegere) ± 5p.

Compania Naional de Asigurri n Medicin este obligat: a) s ncheie cu prestatoriide servicii medicale contracte de acordare a asistenei medicale persoanelor asigurate; b) selibereze, n modul stabilit, polie de asigurare obligatorie de asisten medical; c) s

verifice corespunderea cu clauzele contractului de acordare a asistenei medicale (de prestare a serviciilor medicale) a volumului, termenelor, calitii i costului asisteneimedicale acordate persoanelor asigurate, precum i gestionarea mijloacelor financiare

provenite din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical, n limita serviciilor medicale contractate;a)s realizeze, conform legii, asigurarea obligatorie de asisten medical a cetenilor Republicii Moldova, a cetenilor strini i apatrizilor aflai pe teritoriul ei;

2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor asiguratului în cadrul sistemului

AsOAM ± 7p.

Test nr._21__

Subiectul I Indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc

1.1 Definii conceptul , trsturile i clasificarea indemnizaiilor pentru incapacitate

temporar de munc. - 3p.

Sistemul public de asigurari sociale ofera tuturor participantilor, dreptul de a beneficia de de o protectie pe termen lung( pensia de asigurari sociale) precum si pe termen scurt - incapacitateatemporara de munca a persoanei , pentru care un rol deosebit il ocupa indemnizatiile.Indemnizatiile au urmatoarele trasatturi: 1 Stabilirea indemnizatiilor in sume concrete, 2Stabilirea platii tuturor tipurilor de indemnizatii prin actele normative corespunzatoare. 3 scopulindemnizatiilor este indreptat spre oferirea unui ajutor banesc cetatenilor care au nevoie deacordarea ei.) Clasificare:

Dupa temei:

Social juridic

y Indemn.pt capacitate temporara de munca

y Pt invaliditate

y Pt nastere

y Pt ocrotirea bugetului familiei in cadrul unor imprej exceptz.



Dupa scopul acordarii:

A* inlocuirea salariului pierdut pt perioada scurtay Prestatii pt prevenirea imbolnavirilor

y Indemnizatii de maternitate

y Indemn pt capacitate temp de munca cauzata de boli obisnuita sau accidente nelegate demunca

B* garantarea venitului suplimentar y Indemn unice la nasterea copilului si pt cresterea pana la 3 ani

C*pt pers care nu au alte mijloace de existenta :indemn pot somajDupa termenul de plata

A*Indemn unice :indemn unice la nastere si indemnizatii pt inmormantareB* indemn periodice :boala si sarcina,carantinaC* indemnizatii lunare : indemn pe viata invaliz de gr 1 si 2

1.2 Determinai condiiile de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de

munc. - 5p.Asiguraii au dreptul la prestaii de asigurri sociale dac au un stagiu total de cotizare decel puin 3 ani. Asiguraii care au un stagiu total de cotizare de pn la 3 ani beneficiaz de

prestaii de asigurri sociale dac au un stagiu de cotizare de cel puin 3 luni, realizat nultimele 12 luni anterioare producerii riscului asigurat. Asiguraii care desfoar activitate

pe baz de contract individual de munc pe durat determinat, inclusiv cei care muncesc lalucrri sezoniere, beneficiaz de prestaii de asigurri sociale dac au stagiul de cotizarespecificat la alin.(1) sau (2) ori de cel puin 12 luni, realizat n ultimele 24 de luni anterioare

producerii riscului asigurat .omerii beneficiaz de prestaii de asigurri sociale cu condiiasuspendrii pentru aceast perioad a plii ajutorului de omaj sau a bursei.Ajutorul de

deces se acord asigurailor indiferent de durata stagiului de cotizare, precum i persoanelor care nu au statut de asigurat, dar care confirm stagiul de cotizare de cel puin 3 ani. 1.3 Estimai cuantumul indemnizaiei,durata maxim pentru care se acord indemnizaia,

temeiurile încetrii plii i situaiile pentru care nu se acord indemnizaia.- 7 p .

Cuantumul lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc se stabiletedifereniat, n funcie de durata stagiului de cotizare, dup cum urmeaz:

a) 60% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare de pn la 5ani;

b) 70% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare cuprins

ntre 5 i 8 ani;c) 90% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare de peste

8 ani. Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc cauzat detuberculoz, SIDA sau de cancer de orice tip este de 100% din baza de calcul stabilitconform art.7. Pt femei insarcinate se acorda pe durata concediului medical,inclisivsomerii..Indemn se plateste si in cazul survenii nin timpul coneciului de odihna anual,carezultat prelungindu-se

Nu se plateste indemn:



In timpul concediului neplatit : concediul pt ingrijirea copilului pana la 3 ani,cand unitateastationeaza

NU plateste nici cand isi cauzeaza singur daune asiguratului,si nici cand si-a pierdutcapacitatea de munca in urma comoterii unei crime.,sau cand a urmat tratament fortat inconformitate cu hotararea judecatoreasca,sau cand se afla in detentie sau in proces deexpertizare medico-legala.Indemn platita neintemeiata urmeaza a fi retituita prin hot judec.

Cuantumul indemn pt incap temp de munca constiutie 100% din salariul mediu lunar alasiguratului pe ultimile 6 luni premergatoare lunii in care s-a produs accidentul sau boala

profesionala.

Subiectul II Drepturile i obligaiile persoanei asigurate în calitate de subiect al asigurriiobligatorii de asisten medical

2.1 Numii drepturile i obligaiile persoanei asigurate în calitate de subiect al AsOAM ± 4p.Persoana asigurat are dreptul:

a) s aleag prestator de servicii medicale primar i medicul de familie; b) s i se acorde asisten medical pe întreg teritoriul Republicii Moldova;c) s beneficieze de servicii medicale în volumul i de calitatea prevzute în Programulunic, indiferent de mrimea primelor de asigurare achitate;d) s intenteze aciuni asiguratului, asigurtorului, prestatorului de servicii medicale,inclusiv pentru a obine compensarea material a prejudiciului cauzat din culpa acestoraPersoana asigurat este obligat: a) s pstreze polia de asigurare obligatorie de asistenmedical i s o prezinte în cazulcînd se adreseaz prestatorului de servicii medicale;

b) s achite direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordrii asisteneimedicale, acea parte din costul serviciilor medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevzutîn Programul unic.c) s fie înregistrat la un medic de familie2.2 Comparai drepturile i obligaiile persoanei asigurate cu drepturile i obligaiile altui subiect

al AsOAM (la libera alegere) ± 5p.Compania Naional de Asigurri în Medicin este obligat: a) s încheie cu prestatorii deservicii medicale contracte de acordare a asistenei medicale persoanelor asigurate; b) selibereze, în modul stabilit, polie de asigurare obligatorie de asisten medical; c) s verificecorespunderea cu clauzele contractului de acordare a asistenei medicale (de prestare a serviciilor medicale) a volumului, termenelor, calitii i costului asistenei medicale acordate persoanelor asigurate, precum i gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurrii

obligatorii de asisten medical, în limita serviciilor medicale contractate;a)s realizeze, conform legii, asigurarea obligatorie de asisten medical a cetenilor RepubliciiMoldova, a cetenilor strini i apatrizilor aflai pe teritoriul ei;

2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor persoanei asigurate în cadrul sistemuluiAsOAM ± 6p.

B



Drepturile si obligatiile peroanelor sunt extrem de importante pt ca acestea duc atingere lamodul de ocrotire a sanatatii atit din partea fiecarui individ cit si din partea organelor abilitatea..... Respectarea drepturilor duce la organizarea pefecta a modului de asistenta socialafara divergente dintre pacienti si prestatorii de servicii, Obligatiile sunt la fel de importante pt ase putea efectua modul de examinare in ordine, dupa planul medical, fara implicarea incapacitatii

persoanelor care nu sunt abilitate cu experienta medicala.

Test nr._22__

Subiectul I Stagiul de cotizare special

1.1 Definii stagiul de cotizare special. Enumerai activitile care se includ în stagiul de

cotizare special.-3p.

Stagiul de cotizare special este insumarea perioadelor de munca realizate in conditii grelesi nocive de munca in una din funtiile,profesiile,sectoarele de productie prevazute de listanr 1 a untiatii pe productie ,lucrarilor indicilor functiilor in temeiul carora se acorda dr la

pensie pt limita de varsta in conditii avantajoase.

Lit de specialitate: Durata de timp in care o persoana indeplineste o munca in anumiteconditii conform profesiei,munca prestata in anumite conditii intro anumita ramura aeconomiei in conditii nocive s.a.Activitatile: lucrari subterane ,lucrari in conditii nocive,munci f grele,profesii in sectoarede productie subterane,

1.2 Comparai stagiul de cotizare special cu stagiul de cotizare general.- 5p.

Cel general este constituit din insumarea tuturor perioadelor de munca si a activitatilor

socioutile. Perioada de timp in care persoana a lucrat in calitate de muncitor sau functionar in baza raportului de munca.Stagiul de cotizare general constituie una dintre conditiile de bazala fixarea pensiei pt limita de virsta in conditii generale, pentru invaliditate si in azul pierderiiintretinatorului.Stagiul de cotizare special reprezinat insumarea perioadelor de munca realizate in conditii

grele si nocive de munca in una din functiile si profesiile specializate. . stagiul de cotizarespecial in raport cu cel general consta in faptul ca standarul de virsta este mai mic, deoarecese iau in considerare conditiile nocive si grele de munca , specificul muncii prestate.. Stagiulde cotizare special este necesar nu numai pt stabilirea pensiei dar si pt satbilirea majorarii desalariu, pt lucratorii din invatamint, medicina, functionari publiki.

Specificul stagiului de cotizare special in raport cu cel general constay in faptul ca standartul de varsta este mai mic;

y sunt prezente cond foarte nocive si grele de munca

y micsorarea termenului de aflare in cadrul unitatii cu conditii nocive in raport cu aflareainntro unitate cu conditii normale de munca

y in cadrul stagiului special este stab, caracterul ectiv ,durata activ,intreruperile ce se fac inmunca prestata,si se fac plati la CNAS,iar in cadrul stag,de cotiz gener, rezulta ca e vice-



versa: adica acesta se stab indiferent de durata,activitate,daca contribuie la CNAS sau nuetc....

y st de cotiz gen, constituie unul din conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de varstain cond generale,iar la t de cotiz sp-in conditii speciale.

1.3 Argumentai importana i efectele juridice stagiului de cotizare special.- 7p.

3Este necesara stabilrea stagiului de cotizare pt aprecierea corecta si decenta a fiecaru individcare este angajat la o intreprindere de stat si care este in drept sa primeasca un staj de munca, ocalificare corecta pt presatarea de servicii si care sa aiba un salariu decent pt a-si asigura un viitor reusit.Toate perioadele de activitate a persoane la un loc de munca are o importanta majora ptaceea ca el poate beneficia de anumite avantaje, premii, pt meritele exceptionale la locul demunca cit si pt devotamentul pe care acesta la manifestat la locul de munca. Stagiul de cotizare

special este necesar nu numai pt stab pensiei dar si pt stab unor suplimente,majorari de salarii,de ex:lucratorilor din invatamant ,din medicina,din domeniul culturii,kiar si f unctionarii

publici.

Subiectul II Drepturile i obligaiile asigurtorului în calitate de subiect al asigurriiobligatorii de asisten medical

Activiti de evaluare:

2.1 Numii drepturile i obligaiile asigurtorului în calitate de subiect al AsOAM ± 4p.

Între asigurtor i prestator de servicii medicale se încheie un contract de acordare aasistenei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurrii obligatorii de asistenmedical coordonat cu Ministerul Sntii dac parte la contract este un prestator de serviciimedicale republican sau cu direcia de sntate a administraiei publice locale de nivelul aldoilea dac parte la contract sînt prestatori de servicii medicale altele decît cele republicane,conform cruia prestatorul de servicii medicale se oblig s acorde persoanelor asigurateasistenmedical calificat, în volumul i termenele prevzute în Programul unic, iar asigurtorul se obligs achite costul asistenei medicale acordate. Asigurtorul raspundematerial fa de persoana asigurat pentru prejudiciile cauzate vieii isntii acesteia ca rezultat al asistenei medicale, prevzute de Programul unic,acordate necalitativ sau insuficient2.2 Comparai drepturile i obligaiile asigurtorului cu drepturile i obligaiile altui

subiect al AsOAM (la libera alegere) ± 5p.

Persoana asigurat are dreptul:a) s aleag prestatorul de servicii medicale primar i medicul de familie; b) s i se acorde

asisten medical pe întreg teritoriul Republicii Moldova;c) s beneficieze de servicii medicale în volumul i de calitatea prevzute în Programul unic,

indiferent de mrimea primelor de asigurare achitate;d) s intenteze aciuni asiguratului, asigurtorului, prestatorului de servicii medicale, inclusiv

pentru a obine compensarea material a prejudiciului cauzat din culpa acestora. ) Persoanaasigurat este obligat:

a) s pstreze polia de asigurare obligatorie de asisten medical i s o prezinte în cazul cîndse adreseaz prestatorului de servicii medicale;



b) s achite direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordrii asisteneimedicale, acea parte din costul serviciilor medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevazutîn Programul unicPersoana asigurat este obligat:

a) s pstreze polia de asigurare obligatorie de asisten medical i s o prezinte în cazul cîndse adreseaz prestatorului de servicii medicale;

b) s achite direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordrii asisteneimedicale, acea parte din costul serviciilor medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevazutîn Programul unicAsiguratorul : Compania Naional de Asigurri în Medicin este în drept: s participe laacreditarea prestatorilor de servicii medicale;

c) s ia parte la elaborarea propunerilor de stabilire a tarifelor pentru serviciile medicale încadrul asigurrii obligatorii de asisten medical;

d) s intenteze aciuni prestatorului de servicii medicale sau lucrtorului medical în scopulcompensrii materiale a prejudiciului cauzat sntii persoanei asigurate din culpa acestora;

e) s constituie suplimentar, pe lîng fondurile indicate la art.16 alin.(1), fonduri de rezerv

petipurile de asigurri care au atribuie la medicin i sntate.(3) Compania Naional de Asigurri în Medicin este obligat: a) s încheie cu

prestatorii de servicii medicale contracte de acordare a asistenei medicale persoanelor asigurate; b) s elibereze, în modul stabilit, polie de asigurare obligatorie de asisten medical; c) sverifice corespunderea cu clauzele contractului de acordare a asistenei medicale (de prestare aserviciilor medicale) a volumului, termenelor, calitii i costului asistenei medicale acordate

persoanelor asigurate, precum i gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurileasigurrii obligatorii de asisten medical, în limita serviciilor medicale contractate;a)s realizeze, conform legii, asigurarea obligatorie de asisten medical a cetenilor RepubliciiMoldova, a cetenilor strini i apatrizilor aflai pe teritoriul ei;

2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor asigurtorului în cadrul sistemuluiAsOAM ± 6p.

Test nr._23__

Subiectul I Indemnizaia lunar pentru îngrijirea copilului pîn la 1,5 sau 3 ani

1.1 Definii indemnizaia lunar pentru creterea /îngrijirea copilului pîn la vîrsta de

1,5 ani sau 3 ani. Determinai organul competent care stabilete aceast

indemnizaie. - 3p.

Legiuitorul stabilete urmtoarele tipuri de prestaii adresate familiilor cu copii:- indemnizaie de maternitate;- indemnizaie unic la naterea copilului;- indemnizaie lunar pentru îngrijirea copilului pân la împlinirea vârstei de 3 ani

persoanelor asigurate;- indemnizaie lunar pentru îngrijirea copilului pân la împlinirea vârstei de 1,5 ani

persoanelor neasigurate;



- indemnizaie pentru îngrijirea copilului bolnav;- indemnizaie lunar pentru întreinerea copilului cu vârst între 1,5/3 i 16 ani.

1.2 Descriei condiiile, termenul i cuantumul indemnizaiei sus menionate.- 5p. Indemnizaia lunar pentru îngrijirea copilului pân la vârsta de 1,5 ani se acord persoanelor neasigurate, în sum fix. În tabelul de mai jos prezentat în dinamica creterii

cuantumului indemnizaiilor. De asemenea, legiuitorul stabilete indemnizaia lunar pentruîntreinerea copilului cu vârste între 1,5/3-16 ani persoanelor asigurate i neasigurate înmrime de 50 lei, dac venitul total mediu lunar pentru fiecare membru al familiei nudepete 54 lei.1.3 Comparai indemnizaia unic la naterea copilului cu indemnizaia lunar pentru

creterea /îngrijirea copilului pîn la 1,5 ani sau 3 ani. - 7p.

Indemnizatia unica la nastere este o suma fixa acordata familiei pt a pute sa asigur strictulnecesar copilului nou nascut. Este o indemnizatie pt incapacitatea temporara de munca . Fiecarecopil vi va primi aceasta indemnizatie cu conditia ca copilul este inregistrat la oficiul starii civile.De indemnizatie unica la nastere beneficiaza.... toate mamele care au nascut indiferent dacacestea aveau un post de munca sau nu. daca erau asigurate sau nu. Indemnizatia lunara ptcresterea copiilor se ofera celor persoane care de la locul de munca au ieshit in concediu deingrijire a copilului. si care nu sunt asigurate Se stabileste de la data nasterii copilului cuexceptia cazurilor de adoptie. Se acorda mamelor cind lucreaza in conditiile timpului de munca

partial sau la domiciliu. Se suspenda in cazul in care mama isi reia munca inainte de a incheiaconcediul de ingrijire a copilului Indemn unica pt nasterea copilui edste o forma de sprijin

beanesc acordat femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de asigurare sociala,aceastase stab pt : fiecare copil nascut viu,inclusiv in cazul gemenilor,mamei iar in cazul decesului ±rplegal ,cu conditia ca copilul a fost inregistrat la of starii civile si cu cond ca a fost solicittata celtarziu in termen de 12 luni d ela nasterea copilului.

Subiectul II Drepturile i obligaiile prestatorului de servicii de sntate (medicale) încalitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medical

Activiti de evaluare:

2.1 Numii drepturile i obligaiile prestatorului de servicii de sntate (medicale) în calitate desubiect al AsOAM ± 4p.

Prestatorii de servicii medicale

În cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical, asistena medical se acord de

prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate i form juridic de organizare,care activeaz în conformitate cu legislaia. Prestatorii de servicii medicale rspund, înconformitate cu legislaia i cu clauzelecontractului, pentru volumul i calitatea serviciilor medicale prestate, pentru refuzul de a acordaasisten medical persoanelor asigurate, pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite dinfondurile asigurrii obligatorii de asisten medical i pentru împiedicarea exercitrii de ctreasigurtor a funciilor sale de control.2.2 Comparai drepturile i obligaiile prestatorului cu drepturile i obligaiile altui subiect

al AsOAM (la libera alegere) ± 5p.



Asiguratul este în drept s obin de la asigurtor informaii despre îndeplinirea de ctreacesta a obligaiilor sale legale fa de persoanele asigurate. Asiguratul, inclusiv notarii privai iavocaii, este obligat:a) în cazul unitilor, notarilor privai i avocailor, s se înregistreze ca pltitor de primede asigurare obligatorie de asisten medical la agenia teritorial (ramural) a Companiei

Naionale de Asigurri în Medicin;

b) s achite primele de asigurare în mrimea, în modul i în termenele stabilite delegislaie;c) s nu împiedice realizarea msurilor de depistare i studiere a factorilor cu influennefavorabil asupra sntii contingentului care urmeaz s fie asigurat (sau este deja asigurat)i, în limitele competenei sale, s întreprind msuri de înlturare a lor;d) s prezinte asigurtorului direct sau, în cazul în care asigurat este Guvernul, prinintermediul instituiilor abilitate, indicate la art.4 alin.(9), listele de eviden nominal a


personal) toate schimbrile survenite în listele sale de eviden a persoanelor asigurate în vederea

anulrii polielor de asigurare nevalabile sau obinerii de noi polie, pîn în data de 7 a luniiurmtoare celei în care au avut loc schimbrile

2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor prestatorului de servicii de sntate(medicale) în cadrul sistemului AsOAM ± 6p.

Test nr.24___

Subiectul I Stagiului de cotizare

1.1 Definii noiunea, particularitile i tipurile stagiului de cotizare ( vechimea în

munc ). ±3p.

Vechimea în munc este unul dintre din cele mai importante fapte juridice caregenereaz naterea raporturilor de protecie social.

În literatura de specialitate vechimea în munc a fost definit în mod diferit ca:Äperioad în care o persoan a fost încadrat într-o activitate de munc´;31 Äperioadele încare se desfoar o munc sau o alt activitate social-util de ctre un salariat´32, Äperioadade timp în care este prestat o activitate în baza contractului individulal de munc de ctre

salariat care deja este subiect al raportului juridic de munc´ 33; Ädurat de timp în care se presteaz o munc´; Äo anumit perioad de activitate sau de timp în care se efectueaz unlucru´34; Ädurata de timp în care se efectueaz o munc sau alt activitate social util dectre un salariat, deoarece în cazul dat are importan anume faptul c vechimea în munc nu



este o categorie pasiv, ci o categorie activ, dispunând de particulariti dinamice (timp,durat, perioad).´35

În literatura juridic vechimea în munc i stagiul de cotizare sunt tratate din dou puncte de vedere: teoretic ± vechimea în munc este atribuit categoriei de aciuni, deci poatefi considerat ca un fapt juridic; practic ± deoarece vechimea în munc (stagiul de cotizare)se atribuie la categoria de aciuni, acumularea stagiului depinde de activitile persoanei,

deci are prezent i caracterul volitiv. Expirarea unui termen fr prestarea unei activiti încazul dat este lipsit de importan i nu produce efecte juridice. 36

Conceptul vechimea în munc trebuie studiat sub aspect: cantitativ , care prezint particularitile dinamice (durata, perioada, timpul) în care a fost

prestat activitatea; calitativ, care reflect caracterul, coninutul i condiiile în care se presteaz o munc sau

o activitate social util.Doctrinarul V.Andreev, caracterizând vechimea în munc, mai stabilete o trstur

important - remunerarea muncii prestate, astfel atribuind la aceasta i activitile exercitateîn baza contractului de antrepriz, munca servitorului, pictorului, care reprezint raporturi de

drept civil.

S tagiul de cotizare constituie însumarea perioadelor în care persoana asigurat37 realizeaz o activitate de munc i achit contribuiile de asigurri sociale de stat.38

Definirea legal a stagiului de cotizare este prevzut în Legea Republicii Moldova privind pensiile de asigurri sociale - stagiul de cotizare reprezint însumarea perioadelor deactivitate în care s-au pltit la fondul de pensii contribuii de asigurri sociale de stat. Prinaceasta i se deosebete stagiului de cotizare de vechimea în munc.

Este important s reinem c atunci când vorbim despre vechimea în munc importanaei se manifest mai mult în raporturile juridice de dreptul muncii, deoarece în funcie dedurata acesteia sunt stabilite: concediile de odihn anuale suplimentare ale salariailor dindomeniul economiei naionale (industrie, construcii etc.) (art.121 alin.(3) CM RM);dreptul preferenial la meninerea la lucru în cazul reducerii numrului sau a statelor de

personal pentru salariaii care au o mai mare vechime în munc în unitatea respectiv(art.183 alin.(2) CM RM)

1.2 Descriei perioadele contributive i necontributive care se includ în stagiul de cotizare.

±5p.

În conformitate cu pct.14 din Hotrârea Guvernului nr.417 din 03.05.2000 despreaprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare i confirmare a stagiului decotizare pentru stabilirea pensiei39 deosebim:

S tagiul de cotizare general este constituit din însumarea tuturor perioadelor de munc

i a activitilor socioutile, incluse în acesta conform legii.Doctrina de specialitate împrtete diferite opinii referitor la stagiul de cotizare

general.Unii autori consider c stagiul de cotizare general include Äperioada de timp cât

39 Hotrârea Guvernului nr.417 din 03.05.2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare i confirmare a stagiului decotizare pentru stabilirea pensiei. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.54-56 din 12.05.2000.



persoana a lucrat în calitate de muncitor sau funcionar în baza raportului de munc, precumi alt activitate, care a fost supus proteciei sociale de stat´;40 sau în opinia altor autoriÄtimpul cât persoana a prestat o munc în calitate de salariat, indiferent de durata, caracterulactivitii i întreruperea în munc, dac a pltit contribuia în Casa Naional de AsigurriSociale de Stat, precum i alte activiti necontributive asimilate stagiului de cotizare.41

Stagiul de cotizare general constituie una dintre condiiile de baz la fixarea pensiei

pentru limit de vârst în condiii generale, pentru invaliditate i în cazul pierderiiîntreintorului. Mai mult decât atât, durata stagiului general influeneaz i asupracuantumului pensiei pentru limit de vârst.

S tagiul de cotizare special reprezint însumarea perioadelor de munc realizate încondiii grele i nocive de munc în una din funciile, profesiile i sectoarele de producie

prevzute de Lista nr.1 a unitilor de producie, lucrrilor, profesiilor, funciilor i indicilor,în temeiul crora se acord dreptul la pensie pentru limit de vârst în condiii avantajoase,aprobat prin Hotrârea Guvernului Republicii Moldova nr. 822 din 15 decembrie 199242 (încontinuare Lista nr.1).

Stagiul de cotizare special reprezint o condiie necesar pentru stabilirea pensiei

pentrulimit de vârst în condiii avantajoase, pensiei pentru unele categorii de ceteni, pensiei pentru vechime în munc.

Specificul stagiului de cotizare special în raport cu cel general const în faptul cstandardul de vârst este mai mic, deoarece se iau în considerare condiiile nocive i grele demunc, specificul muncii prestate.Prin reducerea standardului de vârst se urmrete un scop dublu: în primul rând, micorareatermenului de aflare a acestor persoane sub influena factorilor nocivi ce se rsfrâng negativasupra sntii lor. 1.3 Explicai coraportul dintre noiunile,,vechime în munc ¶¶ i ,, stagiu de cotizare´±

3p.

Vechimea in munca ±perioada in care se presteaza o activitate in baza C IM de catre salariat care

deja este subiect al raportului juiridic de munca.

Stagiul de cotizare constituie perioadele in care pers asigurata realizeaza o activ de munca si achita

contributiile de as soc de sttat.Ambele sun tratate din 2 puncte de vedere: teoretic ±precum ca vechimea

in munca este atribuita categorii de actiuni,deci poate f i considerata ca un f apt juridic,si practic:

deoarece vechimea in munca,stagiul de cotizare se atribuie la categoria de actiuni,acumularea stagiului

depinde de activ pers ,adica prezenta caracterului volitiv.Ast f el, odata cu re f or ma sist natz de asig soc

,instituia vechii in munca a cedat locul stagiului de cotizare.

Subiectul II Subiecii (prile) contractului de asisten medical (prestari servicii de sanatate)

2.1 Numii subiecii (prile) contractului de asisten medical ± 3p.Beneficiar (pacientul) si prestator de servicii (medicul)

40 Romanda N. Dreptul proteciei sociale. Chiinu: Universitas, p 84.41 . . . : -, 2008, c. 84. 42 Hotrârea cu privire la aprobarea Listelor nr. 1 i a unitilor de producie, lucrrilor, profeiilor, funciilor i indicilor, în temeiul crora seacord dreptul la pensie pentru limit de vârst în condiii avantajoase nr.822 din 15.12.1992. M.O. al R M nr.359 din 30.12.1992.



2.2 Comparai prile contractului de asisten medical cu prile contractului deasigurare obligatorie de asisten medical ± 5p.

Precum Intre asigurat si asigurator se incheie un contract de

asigurare

obligatorie de asistenta medicala, conform caruia asiguratorul

se obliga

sa organizeze si sa finanteze asistenta medicala necesara

persoaneiasigurate in volumul si de calitatea prevazute in Programul

unic,asha si intre subiectii contractului de asistenta medicala

apar unele drepturi si obligatii.De exemplu prestatorul de

servicii adica medical se oblige sa acorde pacientului necesarul

pentru insanatosirea acestuia.L rindul sau ca si

asiguratul,pacientul care este befeficiar,are anumite

responsabilitati: a) sa aiba grija de propria sanatate si

sa duca un mod de viata

sanatos, excluzind actiunile premeditate ce dauneaza sanatatii

lui si a

altor persoane;

b) sa respecte masurile de precautie in contactele cualte persoane,

inclusiv cu lucratorii medicali, in cazul in care stie ca el

sufera de o

boala ce prezinta pericol social;

c) sa intreprinda, in lipsa contraindicatiilor

medicale, masuri

profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizari, a caror

neindeplinire

ameninta propria sanatate si creeaza pericol social;

d) sa comunice lucratorului medical informatii complete

despre bolile

suportate si cele curente, despre maladiile sale ceprezinta pericol

social, inclusiv in caz de donare benevola a singelui, a

substantelor

lichide biologice, a organelor si tesuturilor;

e) sa respecte regulile de comportament stabilite pentru

pacienti in

institutia medico-sanitara, precum si recomandarile medicului

in perioada

tratamentului ambulator si stationar;

f) sa excluda utilizarea produselor farmaceutice si a

substantelor

medicamentoase fara prescrierea si acceptul medicului curant,inclusiv a

drogurilor, a altor substante psihotrope si a alcoolului

in perioada

tratamentului in institutia medico-sanitara;

g) sa respecte drepturile si demnitatea altor pacienti,

precum si ale

personalului medico-sanitar.

2.3 Proiectai, schematic, structura contractului de asisten medical ± 7p.



Subiectii-partile,obiectul-licit,neviciat,prezenta consimtamantului etc....continutul-dr si obligatiile

partilor, ...anexe...etc

( mai com pletati si dezv voi )

Test nr._25__ Subiectul I Plata pensiilor de asigurri sociale

1.1 Determinai subiecii care înfptuiesc plata pensiei i enumerai modalitile de plat

a pensiei. ± 4p.

Subiectii : Organele de constatare,org de stabilirea org de asigurare si asistentasociala,insitutiile medicale ,organele ierarhic superioare de asig si asist med,CEMV,CNASMinisterul muncii,protectiei soc si fam,min santatii,CNAM,casele teritoriale de as soc,Directiile de As soc,Agentiile teritoriale de As in med,Insitutiile medicale,organele adm pblocale,fondurile de sustinere sociala a populatie.

1.2 Caracterizai procedura de plat a pensiilor de asigurri sociale pentru beneficiarii

aflai la întreinerea statului i pentru beneficiarii deinui în instituia penitenciar. ±

5p.

Pensia se acorda la cererea persoanei îndreptatite, a mandatarului desemnat de acesta cu procuraspeciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de pensionare, împreuna cu actele caredovedesc îndeplinirea conditiilor prevazute de lege, se depun la casa teritoriala de pensii în raza

caruia se afla resedinta respectiv domiciliul asiguratului.

Actele care dovedesc îndeplinirea conditiilor, prevazute de lege sunt urmatoarele:

- cerere pentru înscrierea la pensie pentru limita de vârsta/anticipata/partiala ;

- carnetul de munca (original si copie);

- carnetul de asigurari sociale (original si copie);

- alte acte prevazute de lege privind vechimea în munca sau vechimea în serviciu,realizata în alte sectoare de activitate;

- livretul militar (original si copie);

- diploma de studii (original si copie) sau adeverinta din care sa rezulte duratanormala si perioada studiilor, precum si ceritificarea absolvirii acestora;

- adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege s au princontractul colectiv/individual de munca;

- adeverinta privind conditiile de munca speciale si/sau deosebite;

- dovada certificarii stagiului de cotizare;



1.3 Argumentai decizia de suspendare a plii pensiei i procedura de reluare a pensiei

în plat±6p.

Subiectul II

Structura (elementele) contractului de asisten medical (prestari servicii de sanatate)

2.1 Numii elementele (structura) contractului de asisten medical i definii-le ± 3p.Subiect-partile participante la incheierea,modificarea suspendarea incetarea cont de asmed.(prestatorul de serv si beneficiarul )Obiectul contr de as med- este o conditie de fond a conventiei dintre medic si pacientexprimand ansamblul actz si inactz la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute partilecontr de as medLicit si moral,posibilContinutul contr de as med-acesta este alcatuit din dr si oblg correlative ale partilor.,unde dr isi gasesc temeiul juridic in oblg celeilalte parti

2.2 Determinai elementele comune i diferenele dintre un contract de asisten medical iun contract de acordare a asistenei medicale în cadrul asigurrii obligatorii deasisten medical ± 5p

2.3 Proiectai obiectul unui contract de asisten medical (la libera alegere) ± 7p.

Test nr.__26_


1.1 Definiia i particularitile pensiei.±3p.in ultimii ani se atest o atenie sporit vizavi de problemele de protecie social a

persoanelor cu dizabiliti cu skopul Restabilirii sntii persoanelor cu dizabiliti sireintegrrii lor în viaa profesional i social .Practica recunoate dou tipuri de invaliditate: economic i medical.Prin, invaliditatea economic înelegem Äpierderea total sau parial a capacitii

persoanei de a activa în domeniul profesional´,iar prin invaliditatea medical -Äproblemele ce in de asigurarea restabilirii în limita

poibilitilor a persoanelor handicapate sau adaptrii acestora la modul de via nou pentru ei.

Prin termenul invalid se desemneaz orice persoan aflatîn incapacitate de a-i asigura în totalitate sau în parte

necesitile unei viei individuale sau sociale normale Penia este o suma baneasca care se ofera pers care au iesit din activitatea profes pt limita devarsta pt invaliditate etc sau care si-ai pierdut sustinatorul sisnt inapti de munca

1.2 Determinai condiiile de stabilire a pensiei de invaliditate afeciune general.±5p.



Conditii\: gradul de reducere a cap vitale a organismului det de boli sau deficiente anatomice precum:cele intelectuale,de comportament,de comunicare,locomotorii,aptitudiniicorporale,de adaptare la situatii de participare a anumite actv prof si sociale

1.3 Comparai i evideniai distinciile între pensia de invaliditate afeciune general

i pensia de invaliditate accident de munc sau boal profesional.±7p.

invaliditate de Bolaa prof este stab in urma unei boli generate de influenta sistematicaa factorilor nocivi,specifici profesiei date sau de cond de munca caracteristice unor ramurid eproductieaccident de munca este invaliditatea cauzata prin pierderea sau reducerea cap vitale caurmare a ctiunii factorilor care au produs accidentul in cazurile stab le legisl in vigoare.Invaliditate de boala oisnuita-invalid cauzata de reducerea cau pierderea cap vitale caurmare a unei boli,traume sau deficiente organice.(ex: suferinta oculara)

Subiectul II

Condiiile de valabilitate ale contractului de asisten medical (prestari servicii de

sanatate)

2.1 Numii condiiile de valabilitate ale contractului de asisten medical ± 3p.

Corespunderea contractului cu prevederile legilor ordinii publice si bunelor moravuri. b)capacitatea persoanei de a incheia camc)consimtamintul valabil ap persoanei de a incheia cam ±sa provina dela o persoana cudiscernamint,sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte jur,sa fie exteriorizat,sa nu fie viiatd)obiectul cam :licit,in circuit civil.e)cauza cam ±scopul urmarit de la incheierea cam .f)forma cam2.2 Determinai obiectul i cauza contractului de asisten medical ± 5p.

Obiectul contractului de asistenta medicala il constituie furnizarea serviciilor medicale derecuperare-reabilitare a sanatatii,acordate in unitati sanitare ambulatorii de recuperare,in cadrulsistemului de asigurari sociale de sanatate.Deasemenea Obiectul contractului îl constituieasigurarea serviciilor medicale, respectiv asisten medical în caz de îmbolnvire pentru

prevenirea complicaiilor bolii, pentru recuperarea medical sau cel puin pentru ameliorareasuferinei, pentru prevenirea îmbolnvirilor, depistarea precoce a bolii i pstrarea sntii .Cauza contractului de asistenta medicala contituie scopul urmarit de la incheiereacontractului.Cauza poate fi de exemplu necesitatea de primire a unui ajutor medical din partea

prestatorului in unele situatii.2.3 Argumentai aplicabilitatea practic a respectrii formei contractului de asisten

medical ± 7p.

Test nr._27__

Subiectul I Ajutorul de omaj

1.1 Definii i descriei ajutorul de omaj, statutul juridic al omerului ±3p.

omajul se poate caracteriza ca o stare negativ a economiei ce afecteaz o parte din populaia activ disponibil prin neasigurarea locurilor de munc, problem generat de



dezvoltarea industrial, începând cu a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, în perioadelede recesiune, când întreprinderile industriale îi micorau producia i, ca urmare,disponibilizau un numr mare de salariai, care ulterior deveneau omeri.

Adesea, omajul contemporan este abordat i analizat ca un dezechilibru al pieeimuncii la nivel naional, ca un loc de întâlnire i de confruntare între cererea global i ofertaglobal de munc, cererea nefiind luat în considerare.43

Având în vedere c literatura de specialitate, statisticile oficiale i internaionale(Biroul Internaional al Muncii, Comisia de Statistic ONU) trateaz omajul prin prismaunor multiple i diverse modaliti de analiz i de evaluare, s-a creat o imagine confuz afenomenului.

, omajul este definit ca sum agregat a tuturor acelor persoane care au statut oficialde omer, adic omajul const din numrul total de omeri. În acest caz, problema sedeplaseaz spre persoana - omer.

Definiia cea mai des folosit privitor la omer este urmtoarea: persoana care nu areun loc de munc i care este în cutarea acestui loc de munc remunerat.

În diferitele reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii

delimitative ale omerilor, îndeosebi când este vorba de ajutorul de omaj i de criteriileacordrii acestuia.

Conform Legii nr.102-XV,44 omer este persoana care îndeplinete cumulativurmtoarele condiii:

a) are vârsta cupr îns între 16 ani i vârsta stabilit de lege pentru pensionare; b) este apt, dup starea de sntate i capacitile fizice i psihice, pentru prestarea unei

munci;c) nu are loc de munc i nu desfoar activitate în scopul obinerii de venituri;d) caut activ un loc de munc i este disponibil s înceap lucrul;

e) nu studiaz la secia cu frecven la zi la o instituie de învmânt;f) este înregistrat la agenia teritorial pentru ocuparea forei de munc în a crei raz

teritorial îi are domiciliul.

1.2.Comparai ajutorul de omaj cu alocaia pentru integrare sau reintegrare

profesional±5p.

omerii beneficiaz de ajutor de omaj începând cu a opta zi de la data înregistrrii cererii pentru un loc de munc la agenie, dac acest drept este confirmat documentar, cu excepia: persoanelor concediate în urma lichidrii unitii sau reducerii statelor de personal dinunitate, care beneficiaz de ajutor în aceleai condiii dar nu mai devreme de expirarea: a treiluni calendaristice din data concedierii; persoanelor demisionate care beneficiaz de ajutor numai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data înregistrrii cererii laagenie.Exist consecine negative ale omajului care afecteaz întreaga societate: omajulreprezint în fapt o form de inutilizare a factorului de producie munc, de aici decurgândrisip i pierderi mai ales din punct de vedere social; omajul provoac scderea drastic anivelului de trai, inducând noiunea de srcie; prin omaj sunt lezai cei care fac parte din

populaia activ subocupat, oameni care îi manifest dorina i capacitatea de a lucra dar nuau unde; fiind un dezechilibru economic afecteaz compartimentele umane ale economiei

43 Rducanu V. Macroeconomie.Mondoeconomie. Târgovite: Bibliotheca, 2000, p.117.



naionale; populaia ocupat este cea care suport din plin gravele consecine alefenomenului;

Alocaia de integrare sau reintegrare profesional este o sum lunar fixneimpozabil, de 15 la sut din salariul mediu pe economie din anul precedent, la datastabilirii plii, acordat pe o perioad de cel mult 9 luni calendaristice omerilor aflai înanumite circumstane de lege. Condiii obligatorii pentru ca persoana s fie îndreptit s

primeasc alocaie de integrare sau reintegrare profesional:

Solicitantul trebuie s:1.fie înregistrat la agenia în a crei raz teritorial îi are domiciliu ca omer;2.fie atribuit la categoria de beneficiar al alocaiei de integrare sau reintegrare profesional;3.nu obin venituri impozabile conform legii;4.fie neasigurat în sistemul public de asigurri sociale.

1.3 Argumentai decizia de suspendare i decizia de încetare a plii ajutorului de

omaj-7p.

2 În conformitate cu legislaia în vigoare în cazul suspendrii plii ajutorului de somaj adicdup expirarea a 3 zile din data în care nu a fost îndeplinit cererea, restabilirea plii se facela o alta cerere, dar nu mai târziu de 60 zile calendaristice de la data ultimei vizite la agenie.

Potrivit prevederilor legii suspendarea plii ajutorului de somaj are loc in urmatoarelecondiii: a) pe perioada îndeplinirii obligaiei militare;b) pe perioada arestului; c) pe perioadaconcediului de boal. Restabilirea plii ajutorului de omaj se efectueaz la cererea

beneficiarului, dar nu mai târziu de 30 zile calendaristice de la data încetrii situaiei care acondus la suspendare. Conform prevederilor Legii suspendarea plii ajutorului de omaj

poate fi anulat. Decizia privind suspendarea plii ajutorului de omaj prevzut la art. 38alin. (1) lit. a) dup expirarea a 3 zile din data în care nu a fost îndeplinit obligaia, seanuleaz în cazul în care beneficiarul prezint acte justificative c nu i-a îndeplinit obligaiadin motive întemeiate. Se consider motive întemeiate a beneficiarului urmtoarele situaii:a) naterea copilului su b) cstorie; c) decesul rudelor pân la gradul doi inclusiv; d) foramajor; e) îmbolnvirea; f) aflarea în arest.

Subiectul II Drepturile consumatorului de servicii de sntate (pacientului)

2.1 Definii drepturile consumatorului de servicii de sntate (pacientului) i numii

suportul normativ care le reglementeaz ± 3p.

Drepturile pacientuluiPacientul are dreptul la:a) asistenta medicala gratuita in volumul stabilit de legislatie;

b) atitudine respectuoasa si umana din partea prestatorului deservicii de sanatate, indiferent de virsta, sex, apartenenta etnica, statutsocioeconomic, convingeri politice si religioase; c) securitate a vietii personale, integritatefizica, psihica si morala, cu asigurarea discretiei in timpul acordarii serviciilor desanatate; d) reducere a suferintei si atenuare a durerii, provocate de o imbolnavire si/sauinterventie medicala, prin toate metodele si mijloacele legale disponibile, determinate de nivelulexistent al stiintei medicale si de posibilitatile reale ale prestatorului de servicii de sanatate; e)opinie medicala alternativa si primirea recomandarilor altor specialisti, la solicitarea sa oria reprezentantului sau legal (a rudei apropiate), in modul stabilit de legislatie; f) asigurare deasistenta medicala (obligatorie si benevola), inconformitate cu legislatia; g) informatii cu



privire la prestatorul de servicii de sanatate, profilul, volumul, calitatea, costul simodalitatea de prestare a serviciilor respective; h) examinare, tratament si intretinere inconditii adecvate normelor -igienice;) informatii exhaustive cu privire la propria sanatate,metodele de diagnostic, tratament si recuperare, profilaxie, precum si la riscul

potential si eficienta terapeutica a acestora;) informatie completa privind factorii nocivi aimediului ambiant; k) exprimare benevola a consimtamintului sau refuzului la interventie

medicala si la participare la cercetarea biomedicala (studiul clinic),Clasificai drepturile consumatorului de servicii de sntate (pacientului) ± 5p.

Dupa continut drepturile pacientilor se impart in scoiale : ce tin de fiecare persoana siindividuale:pentru fiecare persoana in parte.Astfel avem urmatoarele drepturi:

drepturi la satisfacerea cerintelor esentiale de viata - drepturi la bunuri si servicii caer garanteza supravietuireadreptul la siguranta: - dreptul de a fi protejat impotriva produselor, proceselor sau serviciilor care pun in pericol sanatatea sau viata oamenilor.dreptul de a fi informat: - dreptul de a avea elemente necesare pentru a lua o decizie, pentru aface o alegere.dreptul de a fii protejat impotriva informatiei, publicitatii, etichetarii sau a altor practicefrauduloase, inselatoare sau false.dreptul de a alege: - adica dreptul de a avea acces la o varietate de produse si servicii, la preturistabilite pe baza concurentei.dreptul de a fi ascultat: - se refuza la posibilitatea consumatorilor de a-si exprima nemultumirilelegitime referitoare la bunuri si servicii si la conditiile de cumparare ale acestora.dreptul la despagubire: - cuprinde dreptul rezolvarii echitabile a revendicarilor justificate.dreptul la educare: - dreptul de a obtine cunostintele si abilitatile prime car4e se formeaza unuiconsumator informat.dreptul la un mediu ambiant sanatos: - dreptul la un mediu natural care sa imbunatateasca ceeace se defineste drept "calitatea vietii".

2.2 Argumentai necesitatea reglementrii autonome a drepturilor consumatorului de

servicii de sntate vis-a-vis de drepturile prestatorului serviciilor respective ± 7p.

Realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenta medicala este determinata deasigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate de cea mai inalta calitate, pe caresocietatea o poate garanta cu resursele umane, financiare si materiale disponibile, conformlegislatiei. Fiecarui pacient i se garanteaza accesul gratuit la serviciile de sanatate de urgenta,realizate atit prin intermediul medicului de familie, cit si prin structurile institutiilor medico-sanitare de tip ambulator sau stationar din raza aflarii pacientului.Trebuie sa existe corelatiadintre drepturile pacientului si drepturile prestatorului de servici deoarece ambele parti pe linga

drepturile sale mai au si obligatii unul fata de altul.

Test nr._28__

Subiectul I Cercetarea accidentelor de munc

1.1 Definii i clasificai accidentele de munc. Delimitati accidentele de munc de



bolile profesionale.±3p.

Accidentul reprezinta o întamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe oriimprevizibil si care întrerupe în mod neprevazut mersul normal al unei activitati. În cazulaccidentelor de munca întamplarea neprevazuta apare în circumstantele unui proces demunca si implica în mod obligatoriu prezenta omului în calitate de executant al unei actiuni.Clasificarea:1) accident care produce capacitatea temporara de munca, 2)accident grav,3)accident mortal

Accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen complex, cuimplicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor om - echipamentetehnice atat în contextul proceselor de munca cat si în ansamblul întregii societati. Boala

profesionala este o afectiune care se produce ca urmare a unei meserii cauzata de factoriinocivi, caracteristici locului de munca.

1.2 Determinai modul de cercetare a accidentelor de munc.±5p.

Scopul cercetrii accidentelor de munc const înclasificarea lor, determinareacircumstanelor, cauzelor i înclcrilor actelor normative i altor reglementri ce au condusla accidentarea salariailor, stabilirea persoanelor care au înclcat prevederile actelor normative i a msurilor corespunztoare întru prevenirea unor asemenea evenimente.

Accidentele grave i mortale produse la locul demunc sînt cercetate de Inspecia Muncii,cele cu incapacitate temporar de munc - de comisia angajatorului, iar în unele cazuri - deInspecia Muncii (încazul în care angajatorul nu dispune de posibilitatea de a constitui ocomisiede cercetare a evenimentului).La cercetarea accidentelor au dreptul sparticipe, dup caz, reprezentanii împuternicii aiforului superior, aiautoritilor administraiei publice locale (specialiti pentru

proteciamuncii), Casei Naionale de Asigurri Sociale i ai organului sindical,Centrului deMedicin Preventiv teritorial, precum i s asiste persoanelecare reprezint, în modulstabilit, interesele accidentailor sau alefamiliilor acestora. Fiecare participant la cercetareaunui accident,pe parcursul desfurrii acesteia, în prezena inspectorului de munc,aredreptul s pun întrebri persoanelor cu funcii de rspundere, salariailor,persoanelor cedein informaii referitoare la accident, s înainteze propunerii, dup caz, s-i expun în

scris opinia privind circumstanele, cauzeleproducerii accidentului i despre persoanele careau înclcat actele normativei alte reglementri, ce au condus la producerea accidentului.Opinia va fiînaintat persoanelor care cerceteaz evenimentul spre a fi inclus în dosaruldecercetare. Cercetarea accidentelor în afara muncii se vaefectua în modul stabilit de prezentulRegulament. Comisia unitii, iar, dupcaz, inspectorul de munc, va finaliza cercetarea, cuîntocmirea în formliber a unui proces-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii,încare vor fi expuse doar circumstanele i cauzele producerii acestui eveniment.Procesul-verbal întocmit de comisia unitii va fi aprobat de conductorulunitii respective, cuaplicarea tampilei unitii. Inspectorul de munc vaîntocmi procesul-verbal pe blancheta cuantet a inspectoratului teritorial demunc.În cazul în care angajatorul nu a comunicataccidentul produs, un atare accident poate fi

cercetat i în baza cereriidepuse de persoanele interesate.

1.3 Proiectai prin schem modul de protecie a persoanelor ce au su ferit în urma

accidentelor de munc sau a bolilor profesionale. ±7p.

Subiectul II Garantarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate (pacientului)

2.1 Definii garantarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate ± 3p.



Realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenta medicala este determinata deasigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate de cea mai inalta calitate, pe caresocietatea o poate garanta cu resursele umane, financiare si materiale disponibile, conformlegislatiei. 2.2 Determinai modul de garantare a drepturilor consumatorului de servicii de sntate ±

5p.

Fiecarui pacient i se asigura accesul nelimitat si inscrierea la un medic de familie, iar dacaeste posibil, si dreptul de alegere sau schimbare a acestuia. In acest sens, in cadrul fiecareiunitati medico-sanitare sau al organului de conducere a asistentei medicale primare, vor fiafisate listele cu medicii de familie si modul de alegere a acestora in localitatea respectiva.Fiecarui pacient i se garanteaza accesul gratuit la serviciile de sanatate de urgenta, realizate atit

prin intermediul medicului de familie, cit si prin structurile institutiilor medico-sanitare de tipambulator sau stationar din raza aflarii pacientului. Interventiile chirurgicale se pot efectuanumai daca exista conditii de dotare necesare si personal calificat, exceptie facind cazurilede urgenta aparute in situatii extreme. Pacientul are dreptul la ingrijire terminala demna de ofiinta umana. In cazul in care prestatorii de servicii de sanatate sint obligati sa recurga la

selectarea de pacienti pentru anumite tipuri de tratament disponibile in numar limitat,selectarea se va face numai pe baza de criterii medicale aprobate de Ministerul Sanatatii siProtectiei Sociale. Personalul medical nu este in drept sa supuna pacientul nici unei forme de

presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decit prevad reglementarilelegale. Realizarea drepturilor sociale ale pacientului se asigura prin: a) promovarea si sustinereafinanciara de catre stat a unor programe nationale si a unor servicii de sanatate acordate cutitlu gratuit, in modul prevazut de legislatie; b) crearea unor conditii de activitate pentrulucratorii medicali adecvate necesitatilor de exercitare a obligatiilor lor profesionale, inconformitate cu normele stabilite si exigentele stiintei medicale moderne; c) acreditareainstitutiilor medico-sanitare, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, inconformitate cu legislatia; d) aplicarea sistemului de standarde medicale in acordarea serviciilor de sanatate; e) exercitarea controlului asupra calitatii serviciilor de sanatateacordate si acreditate in modul stabilit de legislatie; f) reglementarea de catre stat a medicinei

private; g) mentinerea sistemului de instruire si perfectionare a lucratorilor 2.3 Argumentai aplicarea practic a garantrii drepturilor respective printr-unul din

drepturile pacientului (la libera alegere) ± 7p.

Pacientul are dreptul la ingrijire terminala demna de o fiinta umana. Conform prevederilor dinlegislatia RM privind modul de acordare a asistentei mediacle orice pacient este in drept sasolicite o ingrijire adecvata, demna de o fiinta umana, Individul nu poate fi supus categorik latratamente inumane sau inadecvate cu atit mai mult tratamente care ar inrautati stare de sanatatea sa. Dreptul de a fi ingrijit ori de cite ori apare o problema se amnifesta la toate categoriile de

consumatorii, fie copii, femei barbati, batrini, etc, Un refuz neitemeiat la acordarea ajutorului,dac este solicitat in caz de urgenta se pedepseste conform legislatiei in vigoare.

Test nr._29__

Subiectul I Prestaiile acordate persoanelor care au suferit în urma accidentelor demunc sau a bolilor profesionale



1.1 Definii i clasificai prestaiile pentru accidente de munc sau boli profesionalea

cordate din sistemul public de asigurri sociale. ±3p.

Prestaiile sociale în bani sau în natur sunt susinute de msuri de redistribuie financiar icuprind: alocaiile familiale, ajutoarele sociale i speciale ctre familii sau persoane, înfuncie de nevoile i veniturile acestora. Alocaiile familiale se acord familiilor cu copii iau în vedere, în principal, naterea, educaia i întreinerea copiilor. Ajutoarele sociale sunt

prestaii acordate în bani i în natur persoanelor sau familiilor ale cror venituri sunt

insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime. Prestatiile pentru boli profesionale includeurmatoare categorie:a) prestaii pentru reabilitare medical;

b) prestaii pentru recuperarea capacitii de munc;c) prestaii pentru reabilitarea profesional;

1.2 Determinai modul de stabilire a prestaiilor pentru accidente de munc sau boli

profesionale. ±5p.

Casa Nationala de Asigurari Sociale asigura transparentacheltuielilor Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale.Stabilirea prestatiilor se face de catre organele competente , evaluate in mijloace banesti care se ofera persoanelor care au avut de suferit in urma unui accident de munca sau in

urma conditiilor nefavorabile la locul de activitate, si de catre Fondului de asigurare pentruaccidente de munca si boli profesionale constituie mijloace banesti acumulate dincontributiile de asigurari sociale de stat in cuantumul stabilit prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, sint parte componenta aacestui buget, cuprind veniturile, cheltuielile si rezultatele activitatii financiare a fondului.Mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de munca si

boli profesionale se pastreaza la un subcont al Casei Nationale deAsigurari Sociale. Fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale este parte componenta a Casei Nationale de AsigurariSociale. Stabilirea prestatiilor urmareste sa administreaze si sa controleaze intreaga activitatede asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

1.3. Argumentai acordarea concomitent a despgubirilor bneti, acordate deangajator i a prestaiilor sociale acordate de CNAS, pentru accidente de munci boli profesionale, ±7p.

Veniturile Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din:

a) contributiile angajatorilor; b) dobinzi, majorari de intirziere a platii contributiilor de

asigurare. Cheltuielile Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din:

a) cheltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestatiilor

si plata indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale; b) cheltuieli de organizare si functionare a sistemului de asigurare

pentru accidente de munca si boli profesionale;c) cheltuieli pentru achitarea contravalorii programelor si

proiectelor de interes national de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale.

Casa Nationala de Asigurari Sociale asigura transparentacheltuielilor Fondului de asigurare pentru accidentele de munca si bolile profesionale.Pentru boala profesionala, angajatorul nu doar ac este in drept ci si este obligat sa asigure



tratament si reabilitare angajatului, deoarece din cauza nerespectarii legislatie cu privire lasanatate si a lipsei de utilaj, sau apoate chiar a neglijentei disciplinei sau igienei in munca ,

persoanele care activeaza ca salariati in intreprindere pot capat anumite boli care ar necesita tratament costesitor pe care e obligat angajatorul sa-l acorde neconditionat ori decite ori se depisteaza astfel de probleme in sediul organizatiei sale.

Subiectul II Garantarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate (pacientului)

2.1 Definii garantarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate ± 3p.

Realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenta medicala este determinata deasigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate de cea mai inalta calitate, pe caresocietatea o poate garanta cu resursele umane, financiare si materiale disponibile,conform

legislatiei.2.2 Determinai modul de garantare a drepturilor consumatorului de servicii de sntate ±

5p.Fiecarui pacient i se asigura accesul nelimitat si inscrierea la un medic de familie, iar dacaeste posibil, si dreptul de alegere sau schimbare a acestuia. In acest sens, in cadrul fiecareiunitati medico-sanitare sau al organului de conducere a asistentei medicale primare, vor fiafisate listele cu medicii de familie si modul de alegere a acestora in localitatea respectiva.Fiecarui pacient i se garanteaza accesul gratuit la serviciile de sanatate de urgenta, realizate atit

prin intermediul medicului de familie, cit si prin structurile institutiilor medico-sanitare de tipambulator sau stationar din raza aflarii pacientului. Interventiile chirurgicale se pot efectuanumai daca exista conditii de dotare necesare si personal calificat, exceptie facind cazurilede urgenta aparute in situatii extreme. Pacientul are dreptul la ingrijire terminala demna de ofiinta umana. In cazul in care prestatorii de servicii de sanatate sint obligati sa recurga laselectarea de pacienti pentru anumite tipuri de tratament disponibile in numar limitat,selectarea se va face numai pe baza de criterii medicale aprobate de Ministerul Sanatatii siProtectiei Sociale. Personalul medical nu este in drept sa supuna pacientul nici unei forme de

presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decit prevad reglementarilelegale. Realizarea drepturilor sociale ale pacientului se asigura prin: a) promovarea si sustinereafinanciara de catre stat a unor programe nationale si a unor servicii de sanatate acordate cutitlu gratuit, in modul prevazut de legislatie; b) crearea unor conditii de activitate pentrulucratorii medicali adecvate necesitatilor de exercitare a obligatiilor lor profesionale, inconformitate cu normele stabilite si exigentele stiintei medicale moderne; c) acreditareainstitutiilor medico-sanitare, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, in

conformitate cu legislatia; d) aplicarea sistemului de standarde medicale in acordarea serviciilor de sanatate; e) exercitarea controlului asupra calitatii serviciilor de sanatateacordate si acreditate in modul stabilit de legislatie; f) reglementarea de catre stat a medicinei

private; g) mentinerea sistemului de instruire si perfectionare a lucratorilor

2.3 Argumentai aplicarea practic a garantrii drepturilor respective printr-unul din

drepturile pacientului (la libera alegere) ± 7p.



Test nr.30___

Subiectul I Alocaiile sociale de stat.

1.1 Definii i clasificai alocaiile sociale de stat. Determinai organul competent în

stabilirea alocaiilor.± 3p.

Alocaie social de stat- sum de bani achitat lunar sau o singur dat din bugetul de

stat persoanelor care nu îndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensieconform Legii privind pensiile de asigurri sociale de stat; De dreptul la alocaie

beneficiaz persoanele care au cetenia Republicii Moldova, sînt domiciliate legal iobinuit pe teritoriul ei În cazul stabilirii alocaiei copiilor invalizi, invalizilor din copilrie i copiilor care i-au

pierdut întreintorul, cetenia Republicii Moldova nu este obligatorie dac acetia

domiciliaz legal i obinuit pe teritoriul ei cel puin 3 ani.Clasificarea alocatiilor:alocatii pentru invalizi;

Pentru copii in cazul pierderii intretinatorului;Pentru persoanele virstnice;Pentru ingrijire;

Organele care efectueaz stabilirea i plata alocaiilor,Alocaiile se stabilesc i se pltesc dectre organele teritoriale de asigurri sociale.

Alocaiile sunt stabilite în conformitate cu legea, se pltesc din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul bugetului asigurrilor sociale.

1.2 Comparai alocaiile sociale de stat cu pensiile de asigurri sociale de stat.- 5p.

Doctrina juridic definete, prin pensie Äplata lunar menit s asigure o baz material persoanelor incapabile de munc: odat cu atingerea vârstei standard de pensionare, cuîncadrarea într-un grad de invaliditate, în cazul decesului întreintorului sau în legturcu activitatea îndelungat de munc´;45 Ävenitul de înlocuire acordat pentru pierderea

total sau parial a veniturilor profesionale, ca urmare a btrâneii sau atingerii uneivârste, invaliditii sau decesului persoanei asigurate.´ Pe cind Alocaia pentru persoanevârstnice se stabilete cetenilor care au atins vârsta standard de pensionare conformlegislaiei în vigoare, dar nu îndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie deasigurri sociale de stat, i nu se afl la întreinerea deplin a statului. Alocaia pentrucopii în cazul pierderii întreintorului se acord dac persoana decedat nu îndeplineacondiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat.

1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la alocaie social de

stat-7p.

Cetatianul x a atins virsta de pensionare,si a depus cererea cu privire la primirea pensiei pentru limita de virsta.Membrii organului CTAM ia refuzat,motivind ca ei pe parcursul vietiinu au îndeplinit condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, inu se afl la întreinerea deplin a statului.Respectiv ia poate beneficia doar de o alocatiesociala.

Subiectul II



Asigurarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate (pacientului) laconfidenialitate

2.1 Definii secretul medical ± 3p.

Secretul medical este acea informatie care este considerata cnfidentiala.Aceasta informatie tinede diagnosticul pacientului sau de alte caracteristici ale pacientului care la alegerea pot ficonsiderate confidentiale. Toate datele privind identitatea si starea pacientului,rezultatele investigatiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, precumsi datele cu caracter personal sint confidentiale si urmeaza a fi protejatesi dupa moartea acestuia.2.2 Determinai modalitatea de realizare a dreptului consumatorului de servicii de sntate

la confidenialitate ± 5p.

Confidentialitatea informatiilor cu privire la solicitarea de asistenta medicala, examinare sitratament, inclusiv a altor informatii ce constituie secret medical, este asigurata de mediculcurant si specialistii implicati in acordarea serviciilor de sanatate precum si de alte

persoane carora aceste informatii le-au devenit cunoscute datorita exercitarii obligatiilor profesionale si de serviciu. Informatiile ce se considera confidentiale pot fi furnizate numai in

cazul in care pacientul consimte acest lucru in mod explicit sau la solicitarea reprezentantuluisau legal (a rudei apropiate), in conditiile consimtite de pacient, in masura adecvata capacitatiilui de intelegere, in situatii cind capacitatea de exercitiu a pacientului nu este deplina saulipseste ori daca legea o cere in mod expres.Prezentarea informatiei confidentiale faraconsimtamintul pacientului sau al reprezentantului sau legal (al rudei apropiate) se admite:a) pentru a implica in procesul curativ alti specialisti in domeniu, inclusiv in caz de examinaresi tratament urgent al persoanei incapabile de a-si exprima vointa din cauza starii sale, dar numai in volumul necesar pentru luarea unei decizii adecvate;

b) pentru a informa organele si institutiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat incazul unui pericol real de extindere a bolilor infectioase, otravirilor si contaminarilor in masa;

c) la solicitarea motivata a organului de urmarire penala, a instantei judecatoresti in legatura cuefectuarea urmaririi penale sau a procesului judiciar, in conformitate cu legislatia;d) pentru informarea parintilor sau a reprezentantilor legali ai persoanelor in virsta de pinala 18 ani in caz de acordare acestora a asistentei medicale;e) la existenta temeiului de a crede ca prejudiciul adus sanatatii persoanei este rezultatul unor actiuni ilegale sau criminale, informatia urmind a fi prezentata, in acest caz, organelor de dreptcompetente. Este interzis orice amestec in viata privata si familiala a pacientului faraconsimtamintul acestuia. Persoanele care, in exercitiul functiunii, au primit informatiiconfidentiale, de rind cu personalul medico-sanitar si farmaceutic, poarta raspundere, inconformitate cu legislatia, pentru divulgarea secretului medical, luindu-se in considerare

prejudiciul adus prin aceasta pacientului.2.3 Proiectai o situaie când informaia confidenial poate fi transmis unui ter fr

consimmântul consumatorului de servicii de sntate ± 7p.Pentru a informa organele si institutiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat incazul unui pericol real de extindere a bolilor infectioase, otravirilor si contaminarilor in masa;saula la solicitarea motivata a organului de urmarire penala, a instantei judecatoresti in legatura cuefectuarea urmaririi penale sau a procesului judiciar, in conformitate cu legislatia;



Test nr._31__

Subiectul I Statutul Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii

1.1 Determinai structura Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii. ±3p.

Expertiza medical a vitalitii este o activitate medical i social, care are ca sarcin principal determinarea i evaluarea dereglrilor funcionale i structurale ale organismului

uman, însoite de reducerea activitii i capacitilor individului avînd vîrst apt de muncde a participa la realizarea unor probleme situaionale vitale.Organele de expertiz medical a vitalitii sînt instituite, reorganizate i lichidate de ctreCasa Naional de Asigurri Sociale în modul stabilit de legislaia în vigoare.Pentru buna desfurare a expertizei medicale a vitalitii, se creeaz urmtoarele structuri:Departamentul Expertiza Medical a Vitalitii cu subdiviziunile sale;consiliile primare teritoriale de expertiz medical a vitalitii.

1.2 Descriei modul de activitate al Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii ±5p.

Expertizarea cetenilor de ctre consiliile de expertiz medical a vitalitii se efectueazla locul de trai al acestora în baza fiei de trimitere a CMC al Centrului Medicilor de Familie, iar

în cazul tratamentului de durat în instituiile medicale specializate (Institutul deftiziopneumologie, Institutul oncologic, spitalele de psihiatrie etc.) - în baza fielor de trimitereale CMC din cadrul acestor instituii.

Dac pacientul, din motive de sntate (confirmate prin deciziile CMC ale unitilor curative), nu se poate prezenta la edina CEMV, expertiza se efectueaz la domiciliu.

În cazuri excepionale, expertizarea poate fi efectuat în lipsa pacientului, avîndconsimmîntul acestuia.

Pentru organizarea edinelor în deplasare, CEMV sînt asigurate cu transport auto de ctrecasele teritoriale de asigurri sociale.

CEMV se convoac în edine în plen i, dup analiza rezultatelor expertizrii saureexpertizrii, iau decizia corespunztoare. Datele examinrii, expertizarii sau reexpertizrii ideciziile luate se înregistreaz în procesul-verbal de expertizare i în registrul edinelor CEMV,

ambele fiind semnate de preedintele i membrii consiliului respectiv i autentificate printampila cu stema de stat. Dac unul din membrii consiliului nu accept decizia comun, opinialui separat se consemneaz în procesul-verbal de expertizare. În caz de egalitate a voturilor membrilor consiliului, votul preedintelui este hotr îtor.

La prima expertizare în cadrul CEMV pacientul este prezentat în mod obligator de mediculde familie sau de alt medic (medicul specialist, în conformitate cu recomandarea CMC alinstituiei medico-sanitare).

În cazurile necesare, CEMV prescriu obligatoriu anumite indicaii privitor la angajareainvalizilor în munc în corespundere cu capacitatea funcional restant a organismului.Administraia de la locul de munc al persoanei în cauz este obligat s execute recomandrileCEMV.

1.3 Argumentai eficiena activitii Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii ±7p.

Subiectul II Consimmântul consumatorului de servicii de sntate (pacientului) laintervenia medical

2.1 Definii consimmântul consumatorului de servicii de sntate ± 3p.

O conditie obligatorie a interventiei medicale este consimtamintul pacientului, cu exceptiacazurilor prevazute de prezenta lege. Consimtamintul pacientului la interventia medicala poate fi



oral sau scris si se perfecteaza prin inscrierea in documentatia medicala a acestuia, cusemnarea obligatorie de catre pacient sau reprezentantul sau legal (ruda apropiata) si mediculcurant. Pentru interventiile medicale cu risc sporit (caracter invaziv sau chirurgical),consimtamintul se perfecteaza obligatoriu, in forma scrisa, prin completarea unui formular special din documentatia medicala, denumit acord informat. Lista interventiilor medicalecare necesita perfectarea acordului informat in forma scrisa si modelul formularului respectiv

se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale.2.2 Determinai modalitatea de obinere a acordului informat ± 5p.

Acordul informat trebuie sa contina in mod obligatoriu informatia, expusa intr-o formaaccesibila pentru pacient, cu privire la scopul, efectul scontat, metodele interventieimedicale, riscul potential legat de ea, posibilele consecinte medico-sociale, psihologice,economice etc., precum si privind variantele alternative de tratament si ingrijiremedicala. Pacientul sau reprezentantul sau legal (ruda apropiata) are dreptul de a renunta lainterventia medicala sau de a cere incetarea ei la orice etapa, cu exceptia cazurilor prevazutlaart.6, cu asumarea responsabilitatii pentru o atare decizie. In caz de eschivare intentionata a

pacientului de a-si pune semnatura care certifica faptul ca el a fost informat despre riscurile si

consecintele posibile ale refuzului la interventia medicala propusa, documentul se semneazain mod obligatoriu de catre director, seful de sectie si medicul curant.2.3 Proiectai o situaie când intervenia medical nu poate fi efectuat fr acordul

informat al consumatorului de servicii de sntate ± 7p.

In caz de refuz la interventia medicala, exprimat de pacient sau de reprezentantul sau legal (deruda apropiata), acestuia i se explica, intr-o forma accesibila, consecintele posibile. Refuzulcategoric al pacientului se perfecteaza prin inscrierea respectiva in documentatia medicala,cu indicarea consecintelor posibile, si se semneaza in mod obligatoriu de catre pacient saureprezentantul sau legal (ruda apropiata), precum si de catre medicul curant

Test nr._32__

Subiectul I: Compensaiile: nominative , sociale , de transport .

1.1 Definii i clasificai compensaiile nominative. ±3

Compensaie nominativ - plat în bani în schimbul înlesnirilor stabilite anterior;Tipurile de compensaii nominativea) serviciile comunale: înclzirea centralizat, gazele naturale utilizate pentru aragaze, apa rece icald, serviciile de canalizare, salubrizare (evacuarea deeurilor menajere solide i lichide),ascensoare, deservirea blocului sau chiria;

b) energia electric, inclusiv cea utilizat pentru plitele electrice din apartamentele (casele)dotate cu acestea;c) gazele naturale folosite pentru înclzire;d) gazul lichefiat în butelii pentru pregtirea bucatelor;e) crbune i lemn de foc.

1.2 Caracterizai compensaiile sociale, compensaiile de transport.±5p.



compensaie social ± sum de bani care se pltete lunar în perioada rece a anului persoanelor ifamiliilor defavorizate;Se acord compensaie social:a) familiilor defavorizate care au obinut dreptul la ajutor social

b) salariailor din ramurile sectorului bugetar care se încadreaz în categoriile I-VII de salarizareale Reelei tarifare unice;c) beneficiarilor de pensii sau de alocaii sociale de pîn la 700 de lei, de la vîrsta de 65 de ani.

(Persoanelor care întrunesc condiiile pentru a li se acord o singur compensaie social. Nu se acord compensaie social persoanelor care:a) dein cetenia Republicii Moldova, îns nu domiciliaz pe teritoriul ei;

b) se afl în plasament în cadrul unei instituii sociale.Compesatiile de transport se acorda persoanelor invalide.Compensaii acordate invalizilor pentru cltoria în mijloacele de transportInvalizilor de gradul I i II, copiilor invalizi i persoanelor care însoesc un invalid de gradul Isau un copil invalid li se acord, la locul de reedin, de ctre autoritile administraiei publicelocale compensaii de la bugetele respective pentru cltorii în transportul în comun urban,suburban i interurban (cu excepia taximetrelor).

1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la o compensaie

de transport ±7p.

Compensatia de transport se acorda copilui invalid din copilarie.

Subiectul II: Limitarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate (pacientului)

2.1 Numii cazurile când drepturile consumatorului de servicii de sntate pot fi limitate ±

4p.

Pacientii pot fi supusi numai acelor limitari care sint

compatibile cu instrumentele privind drepturile omului. Drepturile pacientului pot fi limitate incaz de:a) spitalizare si examinare a bolnavilor ce sufera de boli psihice, in conformitate cu Legeanr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind asistenta psihiatrica, tinind cont de solicitarile

pacientului, in masura adecvata capacitatii lui de exercitiu; b) examinare medicala obligatorie a persoanelor care doneaza benevol singe, substante lichide biologice, organe si tesuturi;c) efectuare a examinarii medicale preliminare obligatorii, in scopul depistarii bolilor ce prezinta

pericol social, in timpul angajarii la serviciu si in cadrul examinarilor medicale periodiceobligatorii ale lucratorilor de anumite profesii, imigrantilor si emigrantilor, a caror lista seaproba de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale;

d) efectuare a examinarii medicale obligatorii, inclusiv pentru depistarea infectieiHIV/SIDA, a sifilisului si a tuberculozei la persoanele aflate in penitenciare;e) spitalizare si izolare obligatorie (carantina) a persoanelor afectate de infectii contagioasesi a celor suspectate de vreo boala infectioasa ce prezinta pericol social.

2.2 Determinai modalitatea de limitare a drepturilor donatorilor de sânge ± 5p.

Orice persoana care a fost admisa ca donator de sange sau componente

sanguine pe baza rezultatelor procedurii de selectie are urmatoarele



obligatii:

a) sa aiba un comportament civilizat, respectuos fata de personalul medical

si fata de ceilalti donatori de sange, pe toata perioada desfasurarii procedurii

de donare de sange si postdonare, pana la parasirea institutiei;

b) sa raspunda cu sinceritate ntrebarilor personalului medical din sala de

recoltare sau din sectoarele postdonare;

c) sa respecte toate indicatiile primite de la personalul medical pe tot

parcursul derularii procedurii de donare de sange si postdonare;

d) sa informeze personalul medical asupra oricarui simptom, semn sau

oricarei modificari a starii generale, aparute n cursul donarii sau

postdonare, pana la parasirea institutiei;

e) sa informeze direct sau telefonic institutia de profil n care a efectuat

donarea de sange asupra oricarei modificari a starii de sanatate, survenita

postdonare, n zilele subsecvente donarii de sange;

f) sa urmeze tratamentul substitutiv cu fier conform recomandarii medicului

responsabil cu selectia donatorilor;

g) sa se prezinte la medicul de familie sau la medicul specialist, la

recomandarea scrisa a institutiei de profil la care a donat sange, pentru a fi

luata n evidenta sau pentru investigatii medicale n scopul diagnosticarii,

n cazul depistarii ori suspectarii unor situatii patologice;

h) sa informeze, cu documente medicale doveditoare, institutia de profil la

care a donat sange asupra rezultatelor investigatiilor medicale efectuate n

situatiile prevazute la lit. g), pentru stabilirea mentinerii calitatii de donator

de sange; n caz contrar, aceasta va fi suspendata pana la stabilirea

oportunitatii recalificarii sale ca donator de sange;

i) sa efectueze anual un examen radiologic pulmonar, cardiologic si biologicextins, la recomandarea medicului responsabil cu selectia donatorilor din

institutia de profil, si sa prezinte rezultatele pentru a fi nregistrate n

dosarul de donator, ce cuprinde evaluarea starii sale de sanatate.

2.3 Argumentai necesitatea practic de limitare a drepturilor consumatorului de servicii

de sntate ± 7p.

Test nr.33___

Subiectul I Ajutorul de deces i ajutorul material1.1 Definii: ajutorul de deces, ajutorul material. ±3p.

Ajutorul de deces se acord la decesului persoanei neasigurate cu condiia c nici unul dintremembrii familiei acesteia nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurrisociale pentru persoana decedat.

Ajutorul material este o form de asisten social nerambursabil cu destinaie special, menits susin material i direct persoanele socialmentevulnerabile ale populaiei, afectate de srcie.



Pentru acordarea de ajutor material au fost create Fondul republican i fondurile locale desusinere social a populaiei în baza Legii Fondului republican i a fondurilor locale de susineresocial a populaiei .

1.2 Determinai stabilirea i acordarea lor.±5p.

De ajutor de deces beneficiaz:a) o singur persoan, soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele,

curatorul,, în lipsa acesteia, persoana care dovedete c a suportatcheltuielile de

b) asiguratul, omerul i pensionarul ± în caz de deces al unui membru de familie, care s-a aflatla întreinerea sa i care nu avea drept de asigurri sociale;c) persoana neasigurat ± în caz de deces al unui membru de familie aflat la întreinerea sa, încazul în care persoana decedat nu are dreptul la ajutorul de deces din sistemul public deasigurri sociale, în cazul în care nici unul dintre membrii familiei nu are dreptul la ajutor dedeces din sistemul public de asigurri sociale pentru persoana decedat.Ajutorul de deces se acord persoanelor îndreptite o singur data, în sum fix i constituie 700lei, în cazul în care persoanele decedate la momentul decesului aveau loc permanent de trai înRepublica Moldova , iar persoanelor neasigurate este stabilit în cuantum de 500 lei.Pentru a obine ajutorul material, titularul acestui drept se adreseaz ctre organul executiv alfondului de susinere social a populaiei de la locul su de trai, prezent înd urmtoarele acte:cererea de acordare a ajutorului material, cu descrierea detaliat a circumstanelor strii materialeîn care se afl familia; ancheta social, eliberat gratis de primrie sau organul local de asistensocial, care confirm starea social, condiiile de trai i venitul global al familiei, în baza crorase determin nevoia de ajutor a persoanei (familiei) solicitante, precum i veridicitateacircumstanelor expuse în cerere. În cazul invocrii motivului de boal, se va altura certificatul,eliberat gratis de instituiile medicale, care confirm starea sntii persoanei i nevoia de aachita serviciile medicale, de a procura medicamentele sau articolele protetico-ortopedice;

buletinul de identitate, adeverinele de natere ale copiilor, alte documente ce confirm persoanasolicitant. La necesitate, vor fi prezentate acte suplimentare. Examinarea solicitrilor de ajutor material poate fi realizat în baza demersurilor prezentate de ctre organizaiile

neguvernamentale, la care vor fi anexate listele persoanelor socialmente defavorizate, a cror stare social i material dificil este confirmat de ctre primrii sau organele locale de asistensocial. Ajutorul material se acord, de regul, o singur dat pe parcursul anului în curs, înfuncie de mijloacele disponibile din fondul local. Se admite repetarea ajutorului material doar

persoanelor, a cror stare material a fost agravat ulterior de noi circumstane imprevizibile.Dac din lipsa mijloacelor în fond solicitanii nu au obinut ajutorul material pe parcursul anuluicurent, actele prezentate vor fi supuse reexaminrii. Dei, de regul, ajutoarele materiale seacord din fondurile locale de susinere social a populaiei, în cazuri deosebite ele pot fiacordate i de ctre Fondul republican de susinere social a populaiei.

1.3 Comparai ajutorul de deces cu indemnizaia de deces ca urmare a accidentului de

munc sau a bolii profesionale. Argumentai posibilitatea acordrii concomitent a

acestor indemnizaii.±7p.



Indemnizaia de decesÎn cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli

profesionale, de indemnizaie de deces beneficiaz:a) copiii asiguratului care, la momentul decesului acestuia:- au vîrsta de pîn la 18 ani sau au împlinit aceast vîrst, dar fr a depi vîrsta de 23 de ani,dac îi continu studiile la instituii de învmînt secundar, mediu de specialitate i superior,cursuri de zi;

- sînt încadrai într-un grad de invaliditate, indiferent de vîrst; b) soul asiguratului, care la momentul decesului acestuia:- este încadrat într-un grad de invaliditate;- a atins vîrsta de pensionare;c) soul sau unul din prinii asiguratului decedat, sau o alt persoan care, la momentuldecesului asiguratului, nu lucreaz i are în îngrijire copii ai asiguratului sub vîrsta de 3 ani.(2) Indemnizaia de deces se acord o singur dat, în sum fix, corespunztor numrului icategoriei persoanelor aflate în întreinerea asiguratului dup cum urmeaz:a) pentru copiii în vîrst de pîn la 18 ani sau peste aceast vîrst, fr a depi vîrsta de 23 deani, dac îi continu studiile la instituii de învmînt secundar, mediu de specialitate isuperior, cursuri de zi, sau pentru copiii invalizi, indiferent de vîrst.Cererea pentru acordarea indemnizaiei de deces se prezint asigurtorului. La cerere se

anexeaz:a) documentele de cercetare a accidentului de munc sau de constatare a bolii profesionale,întocmite de autoritile competente;

b) adeverina de deces a asiguratului, eliberat de autoritatea competent;c) alte acte din care rezult dreptul solicitantului, conform legislaiei.Acordarea indemnizaiei de deces sau respingerea cererii de acordare a indemnizaiei de decesse face prin decizia conducerii asigurtorului în termen de pîn la 45 de zile de la data depuneriicererii.Decizia de acordare a indemnizaiei de deces sau de respingere a cererii de acordarea indemnizaiei de deces se comunic în scris solicitantului în termen de pîn la 5 zile de ladata emiterii ei.

Subiectul II Responsabilitile consumatorului de servicii de sntate (pacientului)

2.1 Numii responsabilitile cele mai importante ale consumatorului de servicii de

sntate ± 3p.

Pacientul are urmatoarele responsabilitati:a) sa aiba grija de propria sanatate si sa duca un mod de viata

sanatos, excluzind actiunile ce dauneaza sanatatii lui si a altor persoane; b) sa respecte masurile de precautie in contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucratorii

medicali, in caz ca stie ca el sufera de o boala ce prezinta pericol social;c) sa intreprinda, in lipsa contraindicatiilor medicale, masuri profilactice obligatorii,

d) sa comunice lucratorului medical informatii complete despre bolile suportate si cele curente,despre maladiile sale ce prezinta pericol social,e) sa respecte regulile de comportament stabilite pentru pacienti in institutia medico-sanitara,

precum si recomandarile medicului in perioada tratamentului ambulator si stationar;



f) sa excluda utilizarea produselor farmaceutice si a substantelor medicamentoase fara prescrierea medicului curant, inclusiv a drogurilor, a alcoolului in perioada tratamentului ininstitutia medico-sanitara;g) sa respecte drepturile si demnitatea altor pacienti, precum si ale personalului medico-sanitar.2.2 Clasificai responsabilitile consumatorului de servicii de sntate în dependen de

periculozitatea social a nerespectrii acestora ± 5p.

2.3 Proiectai o situaie de nerespectare de ctre consumatorul de servicii de sntate aunei responsabiliti (la libera alegere) ± 7p.

sa respecte masurile de precautie in contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucratorii medicali,in cazul in care stie ca el sufera de o boala ce prezinta pericol social;

Test nr._34__

Subiectul I Protecia social a pesoanelor care au participat la lichidarea consecinelorcatastrofei de la Cernobîl

1.1 Definii i clasificai prestaiile sociale acordate pesoanelor care au participat la lichidarea

consecinelor catastrofei de la Cernobîl.±3p.

Cetenii Republicii Moldova care au participat la catastrofa de la Cernobilau dreptul la despgubiri pentru prejudiciul adus sntii

, la asisten medical , la compensaii ,înlesniri pentru lucrul pe teritorii poluate cu substaneradioactive, în condiiile aciunii factorilor nefavorabili.

Categoriile de ceteni care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl si care s-auîmbolnvit i au siferit de boal pe viata i pentru invalizi au pot beneficia de dr:1) a procura gratis medicamente (la prezentarea reetelor date de medici);

2) a li se confeciona i repara gratuit proteze pentru dini *mai simple)3) a fi deservite prioritar în instituiile curativo-profilactice i farmacii;4) a fi asigurate anual, cu bilete gratuite la instituiile balneo-sanatoriale, iar daca nu exist

posibilitatea acordrii de bilete, de a primi o compensaie bneasc în mrimea costului mediu al biletului;

5) a fi supuse unui examen medical anual6) a beneficia de serviciile policlinicilor la care au fost repartizate i în cazul ieirii la

pensie7) a primi indemnizaie pentru incapacitatea, indiferent de vechimea de munc;

8) a primi, în cazul invalizilor care lucreaz, indemnizaie pentru incapacitate de munc

temporar pîn la 4 luni la r înd sau pîn la 5 luni în anul calendaristic;10) a fi asigutare în decurs de cel mult 3 ani din ziua depunerii cererii cu spaiu locativ încazul în care e stabilit necesitatea îmbuntirii condiiilor de trai, precum i cu spaiu locativsuplimentar sub form de o odaie aparte, în cazul indicaiilor medicale i conform legislaiei învigoare;



12) a beneficia de recompensare a cheltuielilor pentru deservire la domiciliu în cazul lipsei

rudelor apropiate;13) a fi asigurate, conform normelor, cu produse alimentare i cu suplimente

alimentare, ce contribuie la eliminarea din organizm a radionuclizilor 14) a beneficia de concediu anual în perioada ce le convine precum i a primi un concediu

adugtor de 14 zile calendaristice cu pstrarea salariului;16) a beneficia de instalarea telefonului;17) prioritate la:înscriere în cooperativele de construcie a locuinelor, de construcie a garajelor; primire a

locurilor de parcare a autoturismelor; procurare a mrfurilor industriale de prim necesitate, precum i a automobilelor,

motocicletelor, brcilor cu motor;18) a fi asigurate peste r înd cu locuri pentru copii în instituii precolare

1.2 Determinai organul competent i modul de stabilire a prestaiilor pesoanelor care au

participat la lichidarea consecinelor catastrofei de la Cernobîl ±5p.

Asistena medical i supravegherea a persoanelor care au avut de suferit de pe urmacatastrofei de la Cernobîl se înfptuiete de instituiile de ocrotire a sntii de la locul detrai. Asistena medical specializat pentru aceste persoane este asigurat de instituiile de ocrotire

a sntii, a cror list, precum i modul de acordare a asistenei medicale i de dispensarizare, sîntstabilite de organelle împuternicite de Guvern.

Salariu mediu lunar pentru persoanele care au lucrat in zona de instrainare mai putin de 12 luni poate fi calculat in felul urmator: de la inceput se calculeaza salariul zilnic mediu prin impartireasumei totale castigate in aceasta perioada la numarul de zile lucrate in zona de instrainare ,apoi secalculeaza salariu lunar mediu prin imultirea salariului zilnic mediu la 30 de zile calendaristice.Persoanele care au devenit invalide ca urmare a catastrofei de la Cernobîl pensia li se calculeazarespective din cistigsi din indemnizatia de intretinere ,majoratepentrulucrul in zona de instrainare ,dar care vorconstituicelputindouasalariimediilunareperepublicapeanul precedent anuluiintrarii in vigoarea legii cu referire la persparticipante la catastrofade la Cernobîl.

1.3 Argumentai situaia în care pesoanelor participate la lichidarea consecinelor catastrofei dela Cernobîl li se acord anumite prestaii în mrimi diferite sau pentru apariia dreptului la

pensie cenzul de vârst este diferit.± 7p.

-Cetenii,care au participat la lucrrile de lichidarea a urmrilor avariei de laCernobîl precum i militarii, lucrtorii organelor afacerilor interne i supuii militariau fost atrai la lucrrile de lichidare a urmrilor avariei în cauz din zona de înstrinare audreptul la pensie:

brbaii la atingerea vîrstei de 50 de ani, avînd vechimea în munc de cel puin 20 ani, indiferentde durata lucrului;femeile, la atingerea vîrstei de 45 de ani, avînd vechimeaîn munc de celpuin 15 ani, indiferentde durata serviciului. ±Cetenii are s-au îmbolnvit de boal profesional au dreptul la pensie:

brbaii, la atingereavîrstei de 50 de ani, avînd vechimea în munc de cel puin 20 ani;femeile, la atingerea vîrstei de 45 de ani, avînd vechimea în munc de cel puin 15 ani. Plata

pensiilor pentru limit de vîrst, inclusiv pensionarilor care lucreaz, se efectueaz în mrimedeplin.Participanilor la lichidarea urmrilor avariei de la C.A.E. Cernobîl care au lucratînzona deînstrinare:

în 1986, indiferent de numrul de zilelucrate;



în 1987, nu maipuin de 10 zilelucrtoare;în 1988, nu maipuin de 14 zilelucrtoare.li se majoreazpensiile de invaliditate:invalizilor de grupa I, cu 65 lei;invalizilor de grupa II, cu 50 lei;invalizilor de grupa III, cu 35 lei

Subiectul II Reglementarea juridic a transplantului medical

2.1 Definii transplantul medical sub aspect juridic i numii subiecii raporturilorrespective ± 3p.

Transplantul - activitate medikala komplexa cu scop terapeutic de inlocuirea unor tesuturi sauorgane umane compromise morfologic si functional cu structuri similare sanatoase.

Conform legii - prin transplant se intelege activitatea medikala cu skop terapeutic dereconstituire a functiei organismului uman prin transfer echivalent de organe, celule de la un donator la un recipient.

Subiectii principali ai raporturilor din domeniul transplantului sunt:

1.Donatorul - persoana in viata sau decedata de la care se preleva organe, tesuturi celule umanein scop tarapeutic.

2. Recipientul - persoana fizika in viata care beneficiaza de transplant de organe , tesuturi,celule umane.

Inafara de acesti subiecti principali in relatiile de transplant pot paricipa si subiectii auxiliari:1.institutii mediko-sanitare publice autorizate sa efectueze prelevarea si konservarea de

organe,tesuturi,celule umane pt transplant.2.medicii autorizati3.institutii mediko-sanitare publice autorizate sa efectueze operatii de transplant4.bancile de tesuturi si celule adika institutiile mediko-sanitare publice responsabile pt pastrarea

tesuturilor 5.Comisie independenta de avizare de pe linga ministerul sanatatii6.Agentia transplantului

2.2 Determinai modalitatea juridic de efectuare a transplantului de la o persoan decedat ± 5p.

Organele, esuturile i celulele pot fi prelevate de la persoana decedat numai în cazul în caredecesul a fost confirmat potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sntii.

În cazul apariiei unuipotenial donator estenecesar de a confirma decesul acestuia pîn lainiierea proceduri ilegale de donare. Decesul va fi confirmat prin una din urmtoarele proceduri:

a) dup un stop cardiorespirator, iresuscitabil i ireversibil, la o persoan cu temperature normalsau aproape normal, decesul se confirm la un interval de minimum 5 minute dup efectuareatuturor msurilor de reanimare, pe parcursul crora toate testele demonstreaz fr dubii c nu exist

circulaie sangvin spre creier i organelle vitale; b) la persoana cu schimbri ireversibile în centrele vitale ale creierului, decesul se confirm printeste (criterii) specifice, aprobate de MinisterulSntii, în timp ce funcia cardiorespiratorie estemeninut artificial.Prelevarea este posibil în cazul în care exist consimmîntul persoaneirespective de dinainte de deces, exprimat în conformitate cu legea.Prelevarea nu se poate efectua subnici o form dac, în timpul vieii, persoana decedat i-a exprimat opiunea împotriva donrii printr-un act de refuz.În cazul în care consimmîntul lipsete, donarea este posibil dac nu a fost exprimat refuz în scris

pentru donare din partea a cel puin unui membru major al familiei, a altor rude de gradul I sau areprezentantului legal al decedatului.Donarea este posibil fr consimmîntul rudelor apropiate sau al reprezentantului legal dacniciuna din rudelea propiate sau reprezentantul legal, dup declararea legal a decesului, nu s-a



adresat pentru a-i exprima opiunea cu privire la donare, iar date despre rudele apropiate saureprezentantul legal al persoanei decedate lipsesc.Prelevarea de organe, esuturi i celule de lacadavru în cazurile medico-legale se va face cu consimmîntul medicului legist, cu condiia c nuvacompromiterezultateleautopsiei medico-legale.

2.3 Proiectai o situaie de efectuare a transplantului fr consimmântul recipientului ± 7p.Transplantul poate fi efectuat fara comsimtamintul recipientului in kaz in care acesta se afla i

imposibilitatea de a-si exprima in scris comsimtamintul datorita unor imprejurari obiective si nu se poate lua legatura in timp util ku familia pacinetului , iar intirzierea ar duce la decesul pacinetului...

Test nr._35__

Subiectul I Serviciile sociale

1.1 Definiii clasificai serviciile sociale.±3p.

Serviciile sociale sunt acel Ansamblul de masuri,actiuni care sunt realizate pentru a raspundenevoilor sociale individuale, familial sau de grup, cu scopul prevenirii si trecerii peste unelesituatii de dificultate, vulnerabilitate si protectiei persoanei, pentru promovarea incluziunii

sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.Serviciilesociale se clasific în urmtoarele tipuri:

a) servicii sociale primare; b) servicii sociale specializate;c) servicii sociale cu specializare înalt.

-Serviciile sociale primare sînt serviciile care se acord la nivel de comunitate tuturor beneficiarilor, au cA scop prevenirea unor situaii de dificultate care pot cauza excluziuneasocial.-Serviciile sociale specializate sînt serviciile care implic antrenarea specialitilor i au dreptscop meninerea, i dezvoltarea capacitilor individuale pentru depirea unei situaii dedificultate în care se afl beneficiarul sau familia acestuia.-Serviciile sociale cu specializare înalt sînt serviciile prestate într-o instituie rezidenial,

specializat de plasament temporar, care impun un ir de intervenii complexe ce includ oricecombinaie de servicii sociale specializate, acordate beneficiarilor cu dependen sporit i carenecesit supraveghere continu (24/24 ore)

1.2 Caracterizai modul de acordare a serviciilor sociale în cadrul cantinei de ajutor

social.- 5p.

Cantinele de ajutor social - uniti publice de asisten social, cu personalitate juridic,se înfiineaz de autoritile administraiei publice locale i funcioneaz în subordineaconsiliilor locale i presteaz servicii gratuite persoanelor vulnerabile.

Anume Statul presteaz la nivel teritorial : servicii de îngrijire la domiciliu i serviciioferite de cantinele de ajutor social prin intermediul instituiilor specializate ±seciile de

asisten social i protecia familiei. Aceste servicii satisfac nevoile sociale ale persoanelor defavorizate la nivel de unitate administrativ-teritorial a Republicii Moldova. În perspectiv se

prevede dezvoltarea la nivel de unitate administrativ-teritorial din partea statului înc a unuiserviciu social ± de protezare i ortopedie, care, Serviciile rezideniale tradiionale de îngrijire,îns, se presteaz la nivel central prin intermediul Ministerului Proteciei Sociale Familiei iCopilului i satisfac necesitile persoanelor cu nevoi de pe întreg teritoriul RepubliciiMoldova, indiferent de unitatea administrativ-teritorial, în care acestea sînt plasate.

1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la asisten în cadrul

cantinei de ajutor social.±7p.



Pornind de la faptul ca Cantinele de ajutor social sînt personae juridice care presteazservicii gratuite persoanelor socialmente vulnerabile în conformitate cu Regulamentul-tip cu

privire la funcionareacantinelor de ajutor social. De serviciile cantinelor de ajutor social beneficiaz:- persoane care au atinsvîrsta de pensionare (fr domiciliu, frs usintori legali, fr veniturisau cu veniturimici);- persoanele cu disabiliti (invalizii);

- copiii pîn la vîrsta de 18 ani (din familii cu mulicopii, din alte familii socialmentevulnerabile).situatia:

Subiectul II Reglementarea juridic a tehnologiilor reproductive

2.1 Definii drepturile reproductive ale persoanei ± 3p.

drepturi la reproducere a pers sunt- drepturile persoanei la ocrotirea sanatatiisale reproductive, la luarea libera a deciziilor referitoare la nastereacopiilor in casatorie sau in afara casatoriei, precum si la asistenta

medico-sociala;sanatate reproductiva - sanatatea fizica si psihica, precum si prosperitatea sociala a persoanei in toate aspectele referitoare lasistemul lui de reproducere,;

planificare familiala - luarea si realizarea de catre un cuplufamilial ori de catre o persoana individual (femeie, barbat) a decizieireferitoare la nasterea copiilor ori refuzul de a concepe copii, inclusivla numarul lor si spatierea nasterilor;tehnologii auxiliare de reproducere - complex de masuri medicaleorientate spre corectia activitatii reproductive a omului;acord benevol informat - consimtamintul benevol al persoanei laaplicarea metodei chirurgicale de contraceptie sau la prelevarea glandelor

sexuale, exprimat in forma scrisa in baza informatiei multilaterale sicomplete oferite de medicul curant sau de medicul care l-a examinat, sisemnat atit de pacient, cit si de medic;

2.2 Determinai modalitatea juridic de realizare a dreptului de donare a celulelor sexuale

± 5p.

Dreptul la donarea celulelor sexuale -Barbatii si femeile in virsta de pina la 35 de ani, psihic , fizik sanatosi, au dreptul de a fi donatori de celule sexuale(spermatozoizi, ovule) dupatestarile lor medico-genetice respective.- Donatorilor de celule sexuale li se pastreazaanonimatul.Responsabilitatea pentru pastrarea si utilizarea celulelor sexuale ii revinestatului.Pastrarea si utilizarea celulelor sexuale nu pot fi sursa de profit.Glandele sexuale, sau o

parte din ele, prelevate in cursul interventiei chirurgicale pot fi stocate si utilizate numai daca pacientul a fost informat despre aceasta si si-a dat acordul in modul stabilit de legislatia invigoare.Se interzice folosirea celulelor sexuale si a embrionilor in scopuri de clonare a fiinteiumane.

2.3 Proiectai o situaie de înclcare a dreptului la confidenialitate în realizarea

drepturilor de reproducere ale unei persoane ± 7p.

Prin asigurarea realizrii de ctre orice persoan a drepturilor sale la reproducere, statulgaranteaz respectarea drepturilor omului i ale ceteanului, precum i a legalitii, umanitii,



confidenialitii i atitudinii respectuoase fa de persoan, care s exclud umilirea demnitiiumane.

Orice persoan are dreptul la o informaie complet i veridic asupra strii sntii salereproductive i planificrii familiale, pe care o ofer instituiile medicale de stat i nestatale,acestea treb s respecte konfidentialitate ,in kontinuare ne-am cioknit ku urmatorul kaz....

Olea a spus nu mai mult de jum de pagina :P))

Subiectul II Drepturile i obligaiile prestatorului de servicii de sntate (medicale) încalitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medicala

2.1 Numii drepturile i obligaiile prestatorului de servicii de sntate (medicale) încalitate de subiect al ASOAM

Prestatorii de servicii medicaleÎn cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical, asistena medical se acord de

prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate i form juridic de organizare,care activeaz în conformitate cu legislaia. Prestatorii de servicii medicale rspund, înconformitate cu legislaia i cu clauzele contractului, pentru volumul i calitatea serviciilor medicale prestate, pentru refuzul de a acorda asisten medical persoanelor asigurate, pentrugestionarea mijloacelor financiare provenite dinfondurile asigurrii obligatorii de asisten medical i pentru împiedicarea exercitrii de ctreasigurtor a funciilor sale de control.2.2 Comparai drepturile i obligaiile prestatorului cu drepturile i obligaiile altui subiect

al AsOAM.Asiguratul este în drept s obin de la asigurtor informaii despre îndeplinirea de ctreacesta a obligaiilor sale legale fa de persoanele asigurate. Asiguratul, inclusiv notarii privai iavocaii, este obligat:a) în cazul unitilor, notarilor privai i avocailor, s se înregistreze ca pltitor de prime

de asigurare obligatorie de asisten medical la agenia teritorial (ramural) a Companiei Naionale de Asigurri în Medicin; b) s achite primele de asigurare în mrimea, în modul i în termenele stabilite delegislaie;c) s nu împiedice realizarea msurilor de depistare i studiere a factorilor cu influennefavorabil asupra sntii contingentului care urmeaz s fie asigurat (sau este deja asigurat)i, în limitele competenei sale, s întreprind msuri de înlturare a lor;d) s prezinte asigurtorului direct sau, în cazul în care asigurat este Guvernul, prinintermediul instituiilor abilitate, indicate la art.4 alin.(9), listele de eviden nominal a


personal) toate schimbrile survenite în listele sale de eviden a persoanelor asigurate în vederea

anulrii polielor de asigurare nevalabile sau obinerii de noi polie, pîn în data de 7 a luniiurmtoare celei în care au avut loc schimbrile

2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor prestatorului de servicii desntate.

Drepturile si obligatiile peroanelor sunt extrem de importante pt ca acestea duc atingere lamodul de ocrotire a sanatatii atit din partea fiecarui individ cit si din partea organelor abilitatea..... Respectarea drepturilor duce la organizarea pefecta a modului de asistenta socialafara divergente dintre pacienti si prestatorii de servicii, Obligatiile sunt la fel de importante pt a



se putea efectua modul de examinare in ordine, dupa planul medical, fara implicarea incapacitatii persoanelor care nu sunt abilitate cu experienta medicala.(schematik nu am gasit

Documents

218 )Drept Medical Si Protects Socialus