4aprilie200524pagini,10.000lei(1leu)an VI, nr. 76www.timpul.roTIMPULREVIST|DE CULTUR|Redac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 3-5, Casa Conachi, IA{ICazul Mih\ie[ sau c`t (nu) conteaz\oamenii de cultur\ `n tranzi]ieGABRIEL ANDREESCUScene speculative de la curtea regal\{TEFANAFLOROAEILibr\ria C\r]ii Rom=ne[tiSORIN STOICAEmil Cioran: problema antisemitismuluiLAUREN}IU URSUCu stim\ [i exegez\, despre Emil BrumaruDORISMIRONESCUGenera]ia 27 un model viabil,fecund [i ast\zi?GABRIELA GAVRIL1.Recunosc,num-amg`nditniciodat\,p`n\lacitireaconferin]eidomnuluiDanC.Mih\ilescu,Genera]ia27,atunci[iacum,publicat\`nCuv`ntul dinmartie2005,c\genera]iaCriterion(sau Genera]ia 27) ar mai putea constitui ast\zi unmodel viabil, demn de urmat de tinerii reprezentan]iai intelighen]iei locului [i, mai ales, fecund. n cem\ prive[te, amconsiderat, la modul lovinescian ([i`nsu[indu-mi `n bun\ m\sur\ demonstra]iile [i suges-tiile din textele lui Matei C\linescu) c\ acest fapt cul-tural relativ `ndep\rtat [i f\r\ putere de iradiere `nprezent se cuvine analizat cu r\ceala istoricului lite-rar, cu meticulozitatea cercet\torului `narmat cu unminimum decuno[tin]edeistorie[ipsihologiesocial\, cu o anumit\ cultur\ politic\, care s\-i per-mit\ s\ sesizeze tectonica mi[c\rilor subterane alegenera]iilor, ale grupurilor sociale [i culturale, pre-cum[i istoria locului, cu a[tept\rile pe care le produ-ce`ncon[tiin]e(MateiC\linescu,DespreI.P.Culianu[i Mircea Eliade, Amintiri, lecturi, reflec]ii,edi]ia a II-a, Polirom, 2002, p. 13). Mi-amimaginatc\, din moment ce accesul la documente a devenitliber, ne`ngr\dit de bizareriile cenzurii de dinainte de1989, studierea atent\ [i onest\, lipsit\ de patimi, aacesteiperioadevafaces\dispar\mitizareaCriterionului, precum[i curioasa duio[ie (MateiC\linescu) ce `nso]e[te `nc\ evocarea acelor vremi.Se vede `ns\ c\ m-am`n[elat. De aceea, amfa]\ deinterven]ia eseistului Dan C. Mih\ilescu gratitudineace-o por]i `ndeob[te c\r]ilor [i textelor `n stare s\ tecontrarieze, chiar s\ te irite cu alega]iile lor inaccep-tabile.Spungratitudinedeoarecedemonstra]iiler\mase `n esen]a lor sofistice, prezent\rile distorsio-nate ale fenomenelor culturale, patetismele [i specu-la]iile nebuloase `mi trezesc `ntotdeauna o poft\ car-tezian\ de a merge la documente, de a verifica infor-ma]iile, de a parcurge lipsite de savoare tomuri deistorie [i teorie.(continuare`n pagina 3)EDITORIALaprilie 20052AgoraTIMPULERESURIBOGDAN SUCEAV|Scrisoaredeschis\c\ treLiviu AntoneseiDrag\Liviu,Exact atunci c`nd scrisorile c\tre tineaudevenitcelebre[iajunseser\at`tdeaproapes\devin\ungenonorabil,cepacoste a c\zut peste tine: ]i-a scris DoinaJ ela!M\bucurc\i-aipublicatimediatdreptullareplic\[i`]ir\m`n`ndatoratpentru spa]iul de reclam\ gratis pe care,astfel, mi l-ai acordat. Nimic nu putea s\m\ amuze mai mult dec`t encefalogramapreopinentei (chiar [i `n formula `n cares-a prezentat acum, f\r\ argumente, ca deobicei). C\ci vremea argumentelor ra]io-nale s-a terminat, azi ne batemca rappe-rii de la mila 8 din Detroit, `n strig\turi.M\car a[a s\ amuz\mcititorii, c\ci `ndea-junsaufostindispu[ideopurileeisumbre (recunosc: toate pe linie `mi dis-plac; `n plus, nu am`ncredere c\ [i-a f\cuttreababine,pentruc\v\dlascara1:1cum persist\`neroare).Binevenit\ea[adarschimbareadetoncucareamabordatchestiunea,c\cidoarpamfletulizbute[te acolo unde argumentele ra]iona-le n-au nici o [ans\. Apocaliptic[iburlesce`ns\tabloulsitua]iei: prestigioasa editur\ `ncarc\ dita-mai microbuzul cu jurnali[ti ca s\-i duc\,`nianuarie2001,laolansaredecarte,undeva, l`ng\ o fost\ groap\ comun\ dinperioada Gulagului. Sunt sigur c\ mul]idintre cei care au fost de fa]\ au v\rsat olacrim\ (sincer\!) pentru victime. Doar c\opullansatatuncicitaaiurea,con]ineainforma]iidubioase,`ncurcapersonaje,pe scurt, tot ceea ce nu trebuia s\ se `n-t`mple cu procesul comunismului. Exactgenuldecartepecarearficonceput-oOstap Bender, dac\ i-ar fi venit ideea s\m\n`nce o p`ine de pe urma unui aseme-nea tun. Pentru cititorii care n-au urm\ritevenimentele, trebuie spus c\ opul cu pri-cina afirm\ c\ tat\l meu ar fi fost [ef depost `n Nuc[oara, `n anii cincizeci, c`nds-a declan[at prigoana `mpotriva partiza-nilor din Mun]ii F\g\ra[; se [tie c\ ultimaarestare a avut loc `n 1958, iar tat\l meu aajuns acolo `n 1959, a[a c\ acuza]ia a fostdemult demontat\ pe baza documentelorexistente. Cartea cu pricina are [i alte la-cune(vezi articolelenoastredin Contempo-ranul. Ideea european\, nr. 13 [i 16/2001,dinRom=nialiterar\ ,nr.27/2001,dinObservator cultural,nr. 141/nov. 2002,precum[idinTimpul,nov.2002,ca[iinterven]iilel\muritoarealeluiDanPetrescu din Deconstruc]ii populare, Ed.Polirom, 2002, dar [i din Observator cul-tural, numerele 141, din 5-11 nov. 2002,[i 143, din 19-25 nov. 2002). Apropo, dece crezi c\ nu mai lucreaz\ Doina J ela laHumanitas, a[a cuma bravat aici? S\ fifost o exercitare a liberului arbitru, cumvrea ea ca noi s\ `n]elegem? E acesta unsemn de biruin]\ a ideii flagelate de ea oridimpotriv\? Mic\, slab\ [i z\lud\ (de idee vorbim)cumpo]is\sco]idineacarteacared\inuie? Ce a omis s\ detalieze `n trecu-ta misiv\ e de ce nu amavut eu observa]iifa]\demuncaaltorcercet\torices-auocupat de istoria anilor cincizeci. De cenuamavutniciodat\nimicderepro[atlucr\rilorluiMariusOprea,aleAlineiMungiu-Pippidi,AuroreiLiiceanu,Ra-luc\i Voicu-Arn\u]oiu, ori ale lui Stej\relOlaru? De ce eu citez exact din RalucaVoicu-Arn\u]oiu [i ea nu? De ce a min]it`n 2001 cu citarea din cartea-interviu cuElisabetaRizea[ideceatrebuits-ocorectez? A[a c\ ne uit\mla ea cumseaga]\ de genunchii no[tri [i se roag\ s\ fiedus\ la cremenal, poate se alege eventualcu ceva reclam\, c\ci ador\ s\ pozeze `nvictim\areac]iunii(pecare`n]elegc\trebuie s\ o `ncarnez). E umilit\ s\ nu fieluat\ `n serios de gradele inferioare (auto-rulr`ndurilordefa]\areonoareas\serecomande drept sergent, din fericire `nrezerv\), de[i cale de m`ntuire nu exist\:cine a citat o dat\ fals [i nu rectific\ secalific\directpentrucaterinc\.C\cip\m`ntulNuc[oarei(maicevacaalMecc\i)esf`nt,[icinemintevreodat\despre ce s-a `nt`mplat acolo la fel vap\]i,ba`nc\[imaidegrab\,c\ci`ntretimp m-amprins cumfunc]ioneaz\ `n-cremenirea `n proiect a anticomuni[tilorde serviciu. ~n cazul de fa]\, ne confrun-t\m cueforturilecuivacareavruts\demonstrezeni[techestii,darnus-aputut.Mult\voin]\f\r\putirin]\.Bine-`n]elesc\e`nstares\pl\smuiasc\totsoiul de mizerii, dup\ calapodul procedu-rii brevetate la Salem, `n 1692. ~n]elegem[i c\ e la curent cu ultimeledezbaterialegrupuluidedialogsocialdinc`rciumadinNuc[oara,c\cisursainforma]iilor ei e telefonul f\r\ fir. Oare eadev\rat c\ `n englez\ o astfel de rezul-tant\ se nume[te bullshit? {tie ea oare c\`ntregulprocesdemitizare[iapari]ieabazaconiilorafostdemultexplicatdeAuroraLiiceanu`npaginile11-25alevolumului R\ nile memoriei. Nuc[oara [irezisten]adinmun]i,ap\rutlaPolirom,precum [ideAlinaMungiu-Pippidi[iGrard Althabe? Aredesigurinforma]iidelasurs\,dartotdeacoloputeas\culeag\informa]iidemartorocular[idespre Vlad }epe[. S`nt ele valabile dac\se bat cap `n cap cu documentele? Darce-ipas\eideadev\rulistoric?Prostii, ea are nevoie s\ demonstreze c\eu sunt un element turbulent, du[m\nos laadresatinereinoastredemocra]ii[i,`nsprijinul ra]ionamentului, aduce `n discu-]ie c\r]ile mele. Hopa, un element nou `ndezbatere!Careeleg\turacusubiectuldiscu]iei, ce p\rea a fi, totu[i, c\ DoinaJ ela a citat inexact `n `ncercarea ei ratat\din 2001? Adev\rul e c\ `ntre timp DJadevenit specialist\ de renume mondial `nincrimin\ri aiurea credeai poate c\ voisc\pa tocmai eu, dup\ ce amc\lcat-o pecoad\? P\i nu era asta o chelf\neal\ demult anun]at\? C`t credeai c\ va rezistaf\r\ataclapersoan\?{ichiarcrezic\mi-acititc\r]ile,drag\Liviu?Cums\fac\ una ca asta c=nd ea nu [i-a citit nicim\carpropriabibliografie,`nc`tte`n-trebi:deunde[ip`n\undeproduceeacomentariiliterare?{ic`tejudec\]idevaloare a emis ea p`n\ acumca s\ ri[teuna tocmai luna trecut\? Cum, n-a auzit`nc\ nimeni de DJ critic literar? Oricum, nu-mi aduc aminte s\ fi auzitde ea nici `nainte de decembrie 1989, laposturile de radio unde erau aminti]i desautenticiimilitan]ianticomuni[ti.Defapt, anticomunismul devenit profesiunela spartul t`rgului e un fripturismcu soia,mai ales atunci c`nd se `ncheie cu un ast-fel de chix. Nereu[it\ at`t `n Rom=nia, c`t[i `n Fran]a (chiar a[a, ce-a f\cut pe undea c\l\torit?), refuzat\ la export [i la im-port, iat-o acumnervoas\ foarte c\ eu pu-blic prea mult, iat-o gata s\ m\ striveasc\pentru c\ i-amruinat reputa]ia [i amex-pus public faptul c\ a scris f\r\ s\ se do-cumenteze.~[iap\r\teritoriulcaotigroaic\, uit`nd c\ discut\ despre satul `ncaream crescut[idesprecarevoi[timereu mai mult dec`t ea. Po]i s\-]i imagi-nezipecinevacarear]inemor]i[s\-l`nve]enout\]ipeCreang\despreHu-mule[ti? Iar dac\ e sup\rat\ c\ intru eu `nspa]iul ei vital, nici o problem\, o invit s\selanseze[ieapet\r`mulmatematicii,de[i `i va fi greu, c\ci uite-o cumcalc\ pegreblalogicii,cas\numaivorbimdesimpla cronologie... Nu merge s\ min]i [is\ vrei glorie. Eida,\sta e niveluldiscu]iei,c\ci`nmomentul `n care respectul pentru acura-te]eadocumentului dispare, cemai r\m`ne?Asta nue cercetare istoric\,e plugu[ordespreb\dicaTr\ian [i alteauzeli. Baftaeiec\ nu arenici o reputa]ieacademic\ deap\rat, c\ci nu lucreaz\ pentru nici un ins-titutprestigiosde studiualistoriei,nicipentru vreo Universitate, fiindc\ genul degafe la care s-a expusprinpublicareaLexiconuluinegrui-arfifatal`nmediulacademic. De[i, pentru treaba decares-aapucat, probabil ar fi fost suficient\ bunacredin]\. Iar `n momentul `n caresedove-de[tec\ ai min]it, [i dintr-o covrig\riee[tidat afar\. E absolut remarcabil c\ arezistatat`taamar devremelaHumanitas.Cu acelea[i alese g`nduri de respect [iconsidera]iune, al\turi de ur\rile mele demari biruin]i pentru Timpul,BogdanLIVIUANTONESEICanonizarea lui Caragiale. Poate fi Caragiale canonizat, risc\ els\treac\prinfumdet\m`ie?~ncazuloric\rui autor mare exist\ primejdia, `ns\Caragiale e infinit mai protejat dec`t al]ii,datorit\ spiritului dizolvant de cli[ee ce-isub`ntinde opera. Po]i inventa formulelepoetna]ional,poetnepereche,Ceahl\ul literaturii rom=ne etc despremul]i mari autori b\[tina[i dar, `n cazulluiCaragiale,nupo]itrecedeNeneaIancu, dac\ `l `n]elegi cu adev\rat, orideultimulocupantfanariot,dac\nupricepi nimic din el. Interesant e altceva.Tr\indetern`nlumeanuinventat\,cirelevat\ de opera sa, ne `nsu[imo mul-]imedeformulecreatedegeniuls\uinegalabil, pe care le transform\m`n cli-[ee despre noi `n[ine. Nu at`t cli[ee, c`tformule memorabile care reu[esc, fieca-re, `n lapidaritatea lor de poeme haiku, s\`nlocuiasc\tomuri`ntregidefilosofiaculturii, sociologie ori istoria mentalit\-]ilor.UneleauconciziaunuisimplunumeMitic\,Farfuridi,Trahanache,Ca]avencu. Ultimul, iat\!, a devenit veri-tabil\institu]ie,academieb\[tina[\[irevist\ de succes. ~ntre altele, asemeneaformulesimplific\comunicarea`ntremembrii comunit\]ii noastre. Ne `n]ele-geminstantaneu, din ochi a[ zice, prin-tr-o simpl\ aluzie `mprumutat\ din piese-le sale, din momentele [i schi]ele ce s-aamuzat s\ ni le lase nepre]uit\ mo[tenire.Datorit\lui,ne`n]eleg[iceilal]ide-auajunss\pun\aspiratoareleNATO[iUE pe noi, `n vreme ce ne vedemdalenoastre, cele caragiale[ti. Elemente atipiceOpera lui Caragile cuprinde elementeatipice,oarecum nespecifice,precumN\ pasta, O f\ clie de Pa[teori 1907. Dinprim\ var\p`n\`n toamn\ . Dar e foartefiresc. Ca orice rom=n, fie [i fanariot laorigini, [i Caragiale visa din c`nd `n c`ndla Eminescu. Tr\ind `n preajma poetului,nu e exclus nici s\ se fi contaminat invo-luntar uneori. ~n fond, era un melomancu impecabil\ ureche muzical\. Iar c`ndai o asemenea ureche, auzi nu doar zgo-motul paharelor de bere [i al conversa-]iilordinc`rciumi,ci[i[oaptelezeilor.~ns\ elemente caduce, dep\[ite, `mi vinegreu s\ depistez. De altfel, n-a argumen-tat conving\tor Al. C\linescu geniul luiCaragiale de a reabilita, de a introduce `ncanon, genurile minore, necanonice, pre-cumschi]a, momentul, pasti[a, parodiaarticolului de ziar? ~ntre ele, vor fi fiind[iunelenerotunde,neatinsedearipageniului, dar ce importan]\ are asta, din-colo de istoria literar\, `n contextul valo-ricmajoritar?{ib\tr`nulHomermaia]ipea, [i Shakespeare avea rateuri.Contesta]iiA fostCaragialecontesatplauzibil?Dac\ trec peste re]inerile lui Lovinescu,greu de `n]eles la un critic modernist Caragiale e ini]iatorul modernit\]ii litera-re!,ajunglastudiulluiDavidescudespreultimulocupantfanariot,carenu m\ mir\, dac\ iau `n calcul completalips\deumor,poateprostiaautorului.~n]ep\turile legionaroide au fost uitate deatunci. Mai de mirare s`nt prostiile debi-tate de Marian Popa, care p\rea m\car s\aib\ umor, dac\ tot e lipsit de caracter,dintr-un articol de acumdoi ani. Eu credc\aexprimarezerve,chiarcontesta]iiradicale, despre orice autor, e gest criticfiresc,nuimpietate.Cucondi]iapre-zen]ei inteligen]ei, a celei critice `n spe-cial. De pild\, Marian Popa mi se pare undob... resentimentar `n execu]ia pe carevrea s-o aplice lui Caragiale. E a[a orbitde patim\ `nc`t nu sesizeaz\ vreo contra-dic]ie`ntrerepro[uladusluiCaragialepentru anii petrecu]i la Berlin [i propriasa fug\ `n Germania din 1985, fug\ dincarenus-a`ntorsnicim\cardup\schimbarealafa]\aRom=nieidin1989! Iar atunci c`nd pune valorizarea`nexcesaluiCaragialepeseamadorin]ei regimului comunist de a submi-naspiritulna]ional,chiarnuam cespune, ne afl\m`n plin delir. Era s\ zicdelir critic, dar ce leg\tur\ are t`mpeniacucriticaliterar\,cucritica`ngenere?Dl.Popaeraaicic`ndspectacoleledinCaragiale erau drastic cenzurate, dac\ nuscoasedepescen\!Scurtspus,putemcontesta orice [i pe oricine, cu minimacondi]ie s\ fie o contesta]ie m\car la feldeinteligent\caobiectulc\reiaseaplic\. ~n cazul lui Caragiale nu e u[or!Trebuie cojones, dar [i minte.Caragiale [i noiPatimile lexiconneiFOTO: DINULAZ|RFOTO: JEANLEFAUX3aprilie 2005EditorialTIMPULGABRIELA GAVRIL(continuaredin pagina 1)2. Conferin]a domnului Dan C. Mih\i-lescu se bazeaz\ pe cinci idei fixe (estesintagma domniei sale), ce par s\ consti-tuie nucleul unei dezvolt\ri relativ pletori-ce, unde pl\cerea rememor\rilor propriilorsalerealiz\riculturale,delav`rstemaifragede [i p`n\ de cur`nd, este egalat\ doardestr\lucireastilistic\[idisponibilitateaasociativ\, c\rora nici o tentativ\ de cons-truc]ieriguroas\ nu le pune stavil\. S\ lelu\mpe r`nd: 1) Genera]ia 27 r\m`necel mai str\lucitor, mai profund [i fecundfenomenalg`ndiriirom=ne[ti.2)Eaeste un model perfect de energie autofor-mativ\, [de] alchimie a eului [i [de] com-bustie a personalit\]ii, un model de afir-mare prin cultur\ [i de tr\ire febril\ a ideiina]ionale. 3) Falimentul politic nu tre-buie s\ oculteze, s\ altereze ori s\ mal-formeze triumful ei cultural. Degrada-rea progresiv\ [i e[ecul final al mizei poli-tice nu fac dec`t s\ re-propulseze vigoarea[isubstan]amizeispirituale.4)Privindistoriaculturiinoastre,delaP=rvanlaCristian B\dili]\, Dan C. Mih\ilescu des-coper\ rolul fertilizant p`n\ la un punct al comuniunii, al solidarit\]ii de v`rst\,ideal[itemperament,dar[inecesitatearuperiideriscantanarcoz\colectivist\.{i,`nsf`r[it,5):Eseistulsedeclar\,cumaxim\fermitate,`mpotrivaterorismu-luidoctrinarpreventiv(m\rturisescc\amsenza]ia c\ `mi scap\ ceva din subtili-tateaacesteisintagme)[iprotesteaz\`mpotrivafolosiriicriterioni[tilorcapretextdoctrinardest=nga[ica[antajpolitic.nmodprevizibilpentrumine,ideea fix\ a domnului Dan C. Mih\iles-cu nu avea cums\ nu con]in\ [i o referirela contemporaneitate, la cei care au nai-vitatea de a acuza mo[tenirea lui Noica,{coala de la P\ltini[, grupul de prestigiual boierilor min]ii.3. S\ `ncerc s\ m\ orientez prin salata`nfoiat\,acri[oar\(iarestesintagmadomnului Dan C. Mih\ilescu) oferit\ nou\cugenerozitatedeeseist.Primaideefix\, ce impune o viziune hiperbolizatoa-re asupra discipolilor lui Nae Ionescu aredaruldeanedumerioricecunosc\toralistorieiliteraturiirom=ne,domeniu`ncare, dup\ [tiin]a mea, a activat [i confe-ren]iarul nostru, [i `nc\ vreme `ndelungat\.Cumvaspunelaunmomentdatchiaracesta, r\zboindu-se cu terorismul ideo-logicpreventiv[ireprezentan]iis\i,NormanManea,DanielDubuisson, Ale-xandraLaignel-Lavastine(princ=tevatirade patetice [i focuri de artificii ce num\ conving defel c\ autorul ce aduce car-tea a [i citit cu aten]ie cele incriminate)1,recontextualizarea, nuan]ele [i compara-tismul s`nt benefice [i, deduc, [i necesarepentru `n]elegerea adecvat\ a acestui feno-mencultural.Eibine,tocmaisituareacriterioni[tilor`ncontextulepocii[iabordareacomparativ\v\desceroareafundamental\ de percep]ie a conferen]ia-rului. Dac\ ne ferimde reconstituirea fal-sificator-retrospectiv\agenera]iei27,pebazareu[itelorsubliniez!indivi-duale,de mait`rziu[i,evident,dinaltespa]iiculturale,aleexila]ilorCioran,Eliade,Ionesco atuncisecuvines\observ\mc\, `n anii treizeci ai secoluluitrecut, vocile importante ce dictau p`n\ laurm\canonuleraucutotulalteledec`tcelealetr\iri[tilordinjurulCuv`ntu-lui E. Lovinescu, N. Iorga, T. Vianu,Ralea[.a.nmodabsolutfiresc,tineriicriterioni[ti,cesesim]eau,odat\curealizarea idealului Rom=niei Mari dup\cumva m\rturisi `n ncercarea labirintu-lui,MirceaEliadeelibera]ideoricepovar\ istoric\ [i nutreau visuri enciclope-dice [i ambi]ii mesianice, f\ceau eforturide a se impune, uneori haotice [i ridicole.nc\ un aspect ce se cere deslu[it: carea fost, `n fapt, influen]a profundcultural\a lui Nae Ionescu (nu vorbesc de notorie-tatea gazetarului care atunci, ca [i ast\zi,nu are `n genere vreo leg\tur\ cu excelen]acultural\), `n afara cercului s\u de discipo-lifideli,`nafararedac]ieiCuv`ntului?Dac\ ne limit\mla m\rturiile elevilor s\i,fieeleadmirativesau,ca`ncazulluiMihail Sebastian [i Eugen Ionescu, [i cri-tice,putem aveaconvingereac\acestcarismatic, dar inconsistent personaj, ar fifostchiaromphalos-ulvie]iicultural-politice rom=ne[ti din acele decenii [i ar fimarcat-o `n chip indelebil. A[ risca o ipo-tez\: dac\ Mircea Eliade, Cioran [i EugenIonescu nu ar fi avut o extraordinar\ carie-r\ interna]ional\ [i cuminspirat spuneMarta Petreu `n acela[i num\r al Cuv`n-tului trecutul nu i-ar fi ajuns din urm\,nicinucredc\s-arfivorbitpreamultast\zideactoruldelocstr\indeplagiatNae Ionescu, `n ciuda inteligen]ei sale [i adaruluis\upentruparadox[iacroba]iaintelectual\.CumscriedestuldeseverMatei C\linescu, C\r]ile, operele termi-nate [i `ndeosebi sistemele filozofice com-plete nu erau pentru el dec`t ni[te cadavreintelectuale.Ionescu[Nae] nu-[ib\teacapul s\ scrie, cu excep]ia articolelor deziar pe care le considera ni[te interven]iinecesare `n via]a de zi cu zi a ]\rii (op.cit., p. 184). {i un alt exemplu: dup\ cumafl\m dintr-o`nsemnaredin1941aluiMihail Sebastian (c\reia nu avemmotives\ nu-i d\mcrezare), pentru Tudor Vianu[iRalea,NaeIonescunueradec`tunst`lp de cafenea, un b\rbier, un [ef.4. Nu trebuie s\ fii un fin psiholog pen-tru a-]i da seama c\, `n momentul `n carese decide s\ p\r\seasc\ o Rom=nie muri-bund\, f\r\ a lua nimic cu el, cu m`inilegoale (J urnal, Humanitas, 1993, vol. I, p.287),Eliadesedesprindedeexperien]agenera]iei sale. S\ mai amintesc [i faptulc\viitorulistoricalreligiilorscrie`nMemorii c\, la moartea lui Nae Ionescu, s-a sim]it `n sf`r[it eliberat?Uneledintrecelemaiasprecriticilaadresa Genera]iei 27 le formuleaz\ toc-mai cei invoca]i adesea pentru a-i justificastr\lucirea [i (sic!) triumful cultural.Depild\,`ntr-oscrisoarec\treTudorVianu,EugenIonescu/Ionescoizbuc-ne[te, subliniind falimentul cultural-ideo-logic al Criterionului: A venit sau vinezilele astea Mircea Eliade: pentru el, totule pierdut, de vreme ce a `nvins comunis-mul. | sta e un mare vinovat. Dar [i el, [iCioran, [i imbecilul de Noica, [i grasul deVulc\nescu, [i at`]ia al]ii (Haig Acterian!Mihail Polihroniade!) s`nt victimele odio-suluidefunctNaeIonescu.(...)Ce eradac\ oameniiace[tiaarfifostmae[tribuni? (Scrisori c\ treTudor Vianu, Bucu-re[ti, Editura Minerva, p. 275, s.n.).Mi se pare cel pu]in o dovad\ de ceci-tate critic\, greu de explicat la un specia-list, `nd\r\tnicia de a proiecta asupra con-troversatei Genera]ii 27 reu[ita fo[tilorei membri care [i-au afirmat deschis sauindirect asum`ndu-[i condi]ia exilatului[i teoretiz`nd importan]a ini]iatic\ a scena-riului ulyssean, ca modalitate esen]ial\de regenerare spiritual\ dezacordul fa]\de r\t\cirile ei [i i-au `nregistrat, cu lucidi-tate, disolu]ia.5. Dac\ nu atribuimtribula]iilor rom=-ne[tidinaniitreizeciaisecoluluitrecutsuccesele exila]ilor [i nu avemnici untemei s\ facemacest lucru, mai ales c\ edestuldeincert\`ncadrarea`nculturarom=n\ a unei p\r]i a operelor unor Cioran[i Ionesco, lucru observat de mult de isto-rici literari de prestigiu, ale c\ror texte potfi oric`nd consultate , ce ne poate `ndrep-t\]iatuncis\vorbimdespreuntriumfcultural criterionist? Scrierile n\iste ademonstratcudeosebit\acribieMartaPetreu nu s`nt str\ine de plagiat. Iar ro-manele de tinere]e ale lui Eliade (judeca-te,mait`rziu,destuldecriticchiardeautorul lor care, cumo dovedesc din plinnota]iiledinJ urnal [idinMemorii,`[ipunea toate speran]ele `n succesul roma-nului Fort interdite, singura oper\ cre-dea el ce i-ar fi putut aduce consacrareaca prozator), romanele lui Mihail Sebatian[ipieseleluideteatruaufostdemulta[ezatedecritica[iistorialiterar\camunde le e locul, [i nu printre capodopere.Ca un detaliu: citind J urnalul lui Sebas-tian(inclusivpasajelece-lincriminau),MirceaEliadeconsiderac\aceastaesteopera cea mai important\ a colegului s\ude genera]ie [i propunea, implicit, o jude-cat\ de valoare asupra celorlalte produc]iiliterare. Cine parcurge cu aten]ie jurnaluldecrea]iealluiSebastian[iafl\maimulte despre odiseea scrierii pieselor salede teatru se poate convinge c\ nici m\carautorul Stelei f\ r\numenu le privea dreptopere capitale, reprezentative.ncerc s\-mi dau seama ce esen]e cri-terioniste ar trebui, la `ndemnul patetic aldomnului Dan C. Mih\ilescu, ar trebui s\preia adolescen]ii, cei mai `nzestra]i inte-lectualaiRom=nieideazi.Privindcuobiectivitate manifestele literare de atunci cel al Crinului alb, dar [i Itinerariulspiritual al lui Mircea Eliade formulaironic\aluiG.C\linescu,genera]iabombastic\ nu pare a fi complet depla-sat\.Cercet\toruldeast\zipoatelesnerecunoa[te acea retoric\ specific\ mani-festelor, at`t de bine analizat\ de Ion Pop.Cu febrilitatea lor, poate justificat\ atunci,dar care ast\zi ar fi un semn clar de pato-logie (nu numai cultural\), cu periculoasalor lips\ de cultur\ politic\ (M. {ora), tex-tele acestea mesianic-av`ntate nu mai potconstitui vreun model demn de urmat pen-tru gazetarii culturali de acum. Refuz s\-mi imaginez vreo clip\ c\ distinsul eseistar fi avut de g`nd s\ propun\ drept scrieriexemplare Schimbarea la fa]\a Rom=nieia lui Cioran, cu retorica sa exaltat\ [i evi-dentele ei accente antisemite sau prefa]alui Nae Ionescu la Dedou\mii deani.Ce-armair\m`neatunci?Unetericmodelalsolidarit\]iidev`rst\,ideal[itemperament ne spune domnul Dan C.Mih\ilescu.Dup\lecturaJ urnalului luiSebastian [i a scrisorilor c\tre Vianu aleluiEugenIonescu,[i`naceast\privin]\ammari `ndoieli. Nu [tiu dac\ exemplulunor tineri excep]ionali, ce-i drept carese las\ at`t de lesne sedu[i de un gurucarismatic, dar farseur [i malefic, p`n\ la`ntunecarea sim]ului critic [i la pierdereadiscern\m`ntului,echiarcelmaibunmodel de prezentat tinerilor de ast\zi. nplus,nota]iile[im\rturiileepociinedezv\luie at`tea tr\d\ri [i la[it\]i penibile(ca`ntoateepocile,dealtfel),`nc`ta[spune (prelu`nd moldovene[te eticismulardelenesc al Martei Petreu) c\ o astfel desolidaritate nu numai c\ nu e de dorit,ba chiar e de evitat. 7.nfinalulconferin]eisale,DanC.Mihailescu recurge, cu gra]ia-i obi[nuit\,la un sofism: criterioni[tii au propus unmodeldeconstruc]iecultural\;exist\`nculturarom=n\contemporan\maimultegrupuri(dinIa[i,Cluj,Timi[oara,Bucure[ti)careaumanifestatovoca]ieconstructiv\; a[adar, acestea din urm\ arputeafiraportatelamodelulcriterio-nist. V\ propun s\ z\bovim`ns\ pu]in lanucleele energetice culturale redutabile,enumerate oarecumde-a valma de confe-ren]iar.Grupareaclujean\,dinr`ndurilec\reia a venit, prin lucr\rile Martei Petreu,[i cea mai atent\ cercetare rom=neasc\ afenomenuluiCriterioneste`nprimulr`nd`nr`urit\deotradi]ietransilvan\,`mplinit\ `n contemporaneitate `n CerculLiterardelaSibiu.C\r]ileunorCorinBraga [i Ioana Bot v\desc orientarea clar\spreuntipdementorm\g`ndesclaIoanaEm.Petrescucareexcludedinstart bufoneria politicianist\ [i volupt\]ileplagiatului.Maimult,credc\numerelerecentedinTransylvanianReview,maialescelconsacratloculuiistoriei`nstu-dierea modernit\]ii literare, prefa]at de untext al Ioanei Bot, dovedesc foarte limpe-de c`t de departe de febra genera]ionist\interbelic\seafl\ace[tiadep]iaiconstruc]iilor temeinice, cu solide r\d\cini[i cu un efect formator de necontestat. A treiaEurop\timi[orean\(cuAdrianaBabe]i,CornelUngureanu,Mircea Mih\ie[ [i mul]i al]ii, pe care dinra]iuni de spa]iu nu-i pomenesc aici, de[i`icitesccupl\cere`npaginileOrizon-tului),princhiarprogramulei,prinmodul de a g`ndi provinciile, prin dez-baterile [i seminariile ce s-au concretizat`nvolumepublicatelaedituraie[ean\Polirom,propuneoconstruc]iecultural\`njurulideilordemulticulturalitate[icentral-europenitate, fundamental dife-rit\ de cea criterionist\.{i, `n sf`r[it, [coala ie[ean\. Ei bine,oric\ruicititoralc\r]ilorluiAlexandruZub(m\g`ndesclavolumeledespreJ unimea,despreimpactulRevolu]ieiFrancezeasuprasociet\]ii[iculturiinoastre, dar [i la studiul monografic dedi-cat lui P=rvan), oric\rui ins c`t de c`t fami-liarizat cu textele filozofice ale lui {tefanAfloroaei, cu eseurile lui Liviu Antonesei,cu vitriolantele deconstruc]ii ale lui DanPetrescu, cu meticuloasele analize istorio-graficealeluiFlorinPlaton,cueseurilerafinate [i erudite ale lui Al. C\linescu, cutexteledespreideologiialeluiAndreiCorbea,custudiilemaitinerilorcriticiliterari[icuprozeleautorilorlansa]idePolirom, asocierea acestora cu un posibilmodel criterionist i se va p\rea un oxi-moron neinspirat.Se pare c\ domnul Dan C. Mih\ilescuva trebui s\ se mul]umeasc\ doar cu nu-cleulenergeticbucure[tean,de[iniciacolo nu cred c\ putemvorbi de o gene-ralizat\influen]\formatoareaGene-ra]iei 27. 1Darul domnului Dan C. Mih\ilescu deaciti cutotul altcevadec`t ceeaceau scris autorii seobserv\[i `n modul `n careinterpreteaz\ studiul din 1986 (nu1985,cum spune comentatorul)despre criterio-ni[ti al lui Liviu Antonesei, reluat [i dezvoltat `nNautilus, `n 1998. Acestanu sedoreaafi `n primulr`nd un pariu ascuns, pro domo [sua]. Dac\ ar ficititcuaten]ie [itextuldin1986,[ivarianta din1998 [i ar fi urm\rit diversele lu\ri de pozi]ie alescriitoruluiie[ean,arfipututobserva c\,`nanii2000,acesta are destule interven]iicritice (uneorichiar vehemente) la adresa derapajelor ideologice,la adresa modului `n descenden]\ criterionist-noi-cian\ dea`n]elegeelitele. S\-mi deavoieconferen-]iarul Cuv`ntului s\-i amintesc c\ Liviu Antoneseiasus]inut `ntotdeauna, chiar `n polemici cu boieriimin]ii,teoria elitelormultiple [ipoten]iale.{i,din c`te [tiu, `[i propune o revenire critic\ [i c`t sepoate de obiectiv\ asupra Criterionului. Dac\ lafelde atenti-a citit[ipe ceilal]iautoripomeni]i,atuncisalatadomnuluiDanC.Mih\ilescu`mipare a avea, tot mai mult, gustul celei produse dePetru Dumitriu.Genera]ia 27 un model viabil, fecund [i ast\zi?Recuper\riTIMPUL4aprilie 2005 SORIN STOICADac\, `n anii 50, {coala de Literatur\MihaiEminesculuamuncitoriidelastrung s\-i fac\ scriitori, `n anii 80, lucru-rileseschimbaser\radical,`nsensulc\acum scriitoriideveneaumuncitori.AlexandruVladeramagazineraluneiechipe de fotbal, Gheorghe Iova-muncitornecalificat la APACA, Alexandru Mu[inaflorar.~n libr\ria C\r]ii Rom=ne[ti de pefosta strad\ Nuferilor, lucrau al]i scriitorisili]i s\-[i aleag\ ni[te profesii destul deexcentrice. Mircea Nedelciu era librar, iarpoe]ii Florin Iaru [i Dan Stanciu se puteaul\uda cu ni[te nume de un lirismabsurd:muncitori manipulan]i.Buletin de Bucure[tiFlorinIarufuseseprofesorlaGala]itimp de 3 ani de zile. Dup\ ce [i-a f\cutstagiatura `ntre 78 [i 81, la sf`r[itul anu-lui, a ap\rut o lege care `l obliga pe oricecet\]eanrom=ns\-[iiabuletinpentrulocalitatea `n care lucra. Erai `ntr-un sat,`]if\ceaibuletindesat. Amzis,nu-mischimb nici un buletin [i mi-amdat demi-sia dup\ trei ani de zile. Mi-amc\utat demunc\. Amf\cut naveta `ntr-un sat spreGiurgiu, la Bulbucatele unde locuia IoanaCr\ciunescu [i unde mai locuise [i poetulPetre Stoica; acolo a scris el Iepuri [i ano-timpuri.Un an de zile, Florin Iaru a tr\it f\c`ndfotografii. La un moment dat a `nceputs\ fie mai greu. Nu puteamface rost desubstan]e, de h`rtie fotografic\ [i de filme,`n rest se g\seau de toate. Un cunoscutl-a sf\tuit s\ mearg\ la Ministerul ~nv\]\-m`ntuluis\renun]eladiplom\,[is\seangajeze `n industrie ca manipulant. ~n ~nv\]\m`nt era o mare mafie. To]iprofesoriisuplinitorieraub\ga]i`ntotsoiul de mafii. Ministerul ~nv\]\m`ntuluiera [i e [i acumpe strada Nuferilor, actua-laBerthelot.LaMinistereracoad\ca`ntotdeauna,c\toat\lumeac\utapost,c\utasuplinire,iaral\turierauEdituraCartea Rom=neasc\ [i libr\ria. Asta era `n83. Deja trecuse un an jum\tate, `ncepu-ses\-mifiefoame.{iintruacolo,`lg\sescpeNedelciulatejghea.{ielseangajasedejumatedeancalibrar.Erafoarte greu s\-]i g\se[ti un post, trebuia s\fii sau membru de partid, sau s\ ai vechi-me, era ceva foarte ciudat... Uite, Mircea,amvenit s\-mi depun Stai, zice, nu vreis\ mai a[tep]i 2-3 zile? {i Mircea se ducela B\l\i]\ care era atunci directorul editu-rii. Uite, amun coleg mai t`n\r, e b\iatbun.Fostulgestionarfurasedevreo40.000 de lei, sum\ grea pe vremea aia,adic\ era mai mult de juma de ma[in\. {il-au dat afar\ de la depozit. M-au testat,amc\rat c\r]i cu c`rca. A mai venit cinevas\ ia postul \la. Era b\taie mare, `n primulr`nd c\ nu te sculai la 7 diminea]a. Pro-gramul `ncepea la 9. Boierie mare pentruvremea aia. Ca s\ mergi `n industrie, tetrezeai la 5. Scriitorulareuncutotulaltsensaltimpului.Eprinexcelen]\ofiin]\non-organiza]ional\,a[ac\integrarealui`ntr-o institu]ie, faptul c\ are un programare darul s\ transforme un fapt banal `ncevaspectaculos.Scrisuleoactivitatecare nu poate fi prea clar planificat\, nor-mat\, programat\. Dan Stanciu a ajuns `n prim\vara lui84lalibr\riadesprecare`ncerc\m s\povestim.Nedelciu[iIaruaveaudejastate vechi. Pe cartea de munc\ a lui DanStanciu scria c\ ar fi, cumdeja spuneam,muncitor manipulant. Tradus, asta `nsem-na c\ trebuia s\ mearg\ cu o ma[in\ [i s\ia c\r]ile din tipografie pentru a le aducela libr\rie. A c\rat pe atunci tone de c\r]i.Desc\rca o furgonet\ pe zi. Nu crede c\era ru[inos, jignitor s\ cari c\r]i, s\ facimunc\ fizic\. Dac\ ai `n cap o meserie ata, dar din care nu po]i tr\i decent \staeunmijlocdeasupravie]ui,spuneFlorin Iaru. E o idee mai veche conformc\reiascriitoruluinu-ipotficonfiscatemijloacele de produc]ie [i de asta e invi-diat de orice guvernant. Unui ]\ran po]is\-i iei plugul, caii, scriitorului nu ai ces\-i confi[ti [i `n felul \sta nu ai cums\-lsupui dec`t suprim`ndu-l fizic. Era munc\ de c`rc\, adic\ m-a spart.Cel pu]in la Cel mai iubit dintre p\ m`n-teni mi-a rupt spinarea. 10.000 de exem-plareac`tetreivolume. AbsolventdeArte Plastice, Dan Stanciu, despre care nuse poate spune c\ ar fi un individ firav, nuavea vreo atrac]ie special\ pentru muncafizic\~[i f\cuse stagiul de trei ani, apoi auurmat al]i trei ani de [omaj, dup\ care apusochiipeacestpostdesprecare`[iaminte[tec\,de[ipresupuneaunstatutoarecum `njositor,ciud\]eniaconsta`naceeac\eraextrem dev`nat.BogdanGhiu `l mai voia. Dan Stanciu a lucrat camuncitordoianidezile,dup\care,Nedelciu plec`nd la Uniune, Dan Stanciua fost avansat librar p`n\ `n 1989. Tot p`n\`n 89 a lucrat [i Florin Iaru. Foarteinteresantpentruuncititors\ajung\ s\ vad\ ni[te scriitori `n carne [ioase, c\r`nd c\r]i, vorbind, exist`nd pur [isimplu.Nuse[tiefoarteclarcinearedreptul s\ declare c\ este scriitor. E vorbadespre o anume eterogenitate a defini]iei.Nimeni nu [tie cu exactitate ce trebuie s\fac\ un scriitor, cumtrebuie s\ se com-porte, iar c`nd ajungi fa]\ `n fa]\ cu el ]i separe destul de indecent ca el s\ existe cuadev\rat. Cenaclu~n comunismse poate vorbi despre undeficitorganiza]ional.Erauaproapeinexistente formele de organizare care s\scape de sub tutela statului. C`rciuma eraaproape singura mai imprevizibil\, cu unstatut aparte. Mesele, c`rciuma suplineauni[te forme de organizare precar\. MirceaNedelciuaavut`nanii80,ideea unei cafenele literare ca alternativ\la restul institu]iilor create de partid careerauintenspolitizate[ib`ntuitedeoatmosfer\ irespirabil\. Libr\ria fusese olocuin]\aservitorilordintr-ocas\boie-reasc\, `[i aminte[te Florin Iaru. {i peni[te trepte a pus o m\su]\, un ibric, ni[tecafelu]e[iveneauintelectuali,delaSteinhardt la cei tineri. Ne a[ezamacolo[i dezb\teamliterele rom=ne. Puteamvor-bi pe orice tem\. Veneamde la Filologie,eramtob\ de carte. Sau, m\ rog, tobi]e.Nu eram[oareci de bibliotec\, mai degra-b\ pisici, ogari de bibliotec\ care s\ treac\repede prin toate c\r]ile.Se adunau acolo foarte mul]i scriitoridintre cei care aveau o carte `n planul edi-torialalC\r]iiRom=ne[ti.C`ndtreceaus\-[i ia corecturile d\deau o rait\ [i prinlibr\rie. {i mare parte din ce s-a chematgenera]ia80gravita`njurullibr\riei.Gheorghe Iova venea c`nd `[i termina pro-gramul de opt ore de la APACA. Veneaudinprovincie,delaBra[ov,AlexandruMu[ina,IoanaP`rvulescu,GheorgheCr\ciun. De la Ia[i, Sorin Antohi, LiviuAntonesei. Camto]i cei care au `nsemnatceva penteru optzecismtreceau pe acolo.CamtotcenacluldeLunisemutaaici,MarianaMarin,BogdanGhiu[iDoruMare[, numi]i cu simpatie `n epoc\ Pat [iPatachon. Grupul din Timi[oara: Mih\ie[,Adriana Babe]i; Ion Mure[an de la Cluj.Simpla enumerare a vizitatorilor produceun dic]ionar de nume celebre. Vizitatoriifrecven]i erau [i cei care lucrau `n apro-piere. Veneau [i pu[tii de la Sf`ntul Savasau studen]ii. Le erau recomanda]i autoriocoli]i de oficialit\]i. Dac\ pomeneau unautor asupra c\ruia cei de la libr\rie aveauunele dubii, li se punea `n bra]e [i altceva,partea celalalt\. Sorin Ghergu] avea atun-ci 16-17 ani, Fevronia Novac mai treceape acolo, fata Monei Musc\, Moko-mo-cofana, cumi se spunea, era printre ceicare frecventau libr\ria. Se purtau discu-]ii, `n timpul \sta clien]ii veneau, mai erau[i ni[te tovar\[i care tr\geau cu ochiul [iurechea la ce se vorbea.Erau [i unii indivizi nu tocmai bineve-ni]i. Cei b\nui]i a fi turn\tori erau evita]i,sau se t\cea `n prezen]a lor. Tuturor neera fric\ de turn\tori, dar `n definitiv cespuneam?Spuneamc\z\padaerece[ialb\. C\ s`nt minus 10 grade. Spuneamun lucru care se `nt`mpla. C\ nu era voiecu valut\. Da ce, era voie? Nu eramunelementdu[m\nos,cumm\`nnebunescfostele glorii ale Securit\]ii. C\-[i ap\r\]ara!P\i,dac\-[islujeau]ara,puneaum\carunpomi[or,nus\m\ascultepemine, pentru c\ [tiau dinainte ce ams\spun.C\efrig,c\amstatlacoad\lalapte, p\i ce, ei nu [tiau? descrie perplexsitua]ia Florin Iaru. Libr\ria a mai devenit celebr\ [i princ`teva proiecte care s-au pus la cale acolo.Prin 88 sau 89, Mariana Marin era `ntr-o situa]ie critic\. Trimisese scrisori la Eu-ropaLiber\,protestasedestuldevehe-ment.Madieraofat\maispecial\[ir\m\sesef\r\serviciu,reconstituieFlorin Iaru. Amorganizat o chet\ printrescriitori, fiecare s\ doneze c`t poate, 50,100delei.S-austr`nsvreo800delei,i-amdat lui Madi care a tr\it o lun\ cu ei.{i aflu `n 1990 toamna c\ `n raportul de laBerevoie[ti, `n c`teva file din dosarul deurm\rire, era relatat faptul c\ Florin Iaru aavutini]iativas-oajutepeMarianaMarin.Concluziaraportuluierac\,dinfericire, nimeni nu l-a urmat. ~nseamn\ c\m-amasuns bine. ~n momentul `n care ap\rea o carte,ea era citit\ `n gura mare, citat\ [i discu-tat\. Cartea lui {tefan Agopian, Manua-lul`nt`mpl\ rilor i-af\ cutpeIaru,Nedelciu[iceilal]is\serostogoleasc\de fericire. ~n carte s`nt dou\ pagini deturn\torie continu\. Cutare a zis c\... Iar`naintedeasta,personajulzice:M\riata, po]i s\ le tai capul tuturor c\ to]i auavut g`nd vinovat.Iarna [i vara, tot cenaclul improvizat semuta`ndepozit,`nsubsolulluiFlorinIaru.Vara,subsolulafl`ndu-sesubp\-m`nt,eracelpu]incu10grademair\-coare. Iarna avantajul era c\ temperaturaera pu]in mai ridicat\. ~n editur\ erau ade-seamaxim 4grade,iar`nlibr\rie,`[iaminte[te Dan Stanciu, dac\ l\sai un vascu ap\ peste noapte, diminea]a te trezeaicu ghea]\. Florin Iaru avea o butelcu]\mic\, m\i, [i amfiert la vin [i la ]uic\ `nea. {uetele se mai l\sau cu g\l\gie, cuhohote de r`s, [i nu picau deloc bine `ntr-o epoc\ `n care absolut orice era conside-rat subversiv, [i atunci s-au sesizat c`]ivatovar\[i care le-au pus `n vedere s\ o lasebalt\ cu discu]iile literare. Mai ap\rea [i osticl\ de vin sau de alte lichide, mai alesiarna. O iarn\ sinistr\, spune Dan Stan-ciu, a fost prin 85 sau 86 c`nd au cr\patcaloriferele. Dac\ nu aveai ceva combus-tibil, mureai. {i li s-a pus `n vedere s\ numai fac\ cenaclu `n libr\rie.VeneauCostacheOl\reanu,MirceaHoriaSimionescu.Sejucautable.Ce`njur\turierauacololatable!Nedelciueraprintreceimaibuni.Eueramsub-mediocru.Darastanum\`mpiedicas\joc, rememoreaz\ Florin Iaru.Libr\ria C\r]ii Rom=ne[ti5Recuper\riTIMPULaprilie 2005I s-a interzis apoi s\ mai primeasc\ pecineva, pentru c\ legea prevede c\ nimeninuarevoies\intre`ngestiune.C`ndveneauprietenii,cas\nufiev\zu]i,`iascundea`nfunduldepozitului,printrestanduri de c\r]i unde mai st\team[i nois\ bemo citiric\. To]i cei care veneaudin nord aduceau palinc\, ceilal]i un vinbun, lucruri rare pe vremea aia. ~n oricecaz,trebuie`n]eleas\atitudinearitual\fa]\ de alcool. Scriitorul bea pentru c\ e oobliga]iesolicitat\deanumite`mpreju-r\ri. Nu ]ine neap\rat de fiziologie, ci decomensalitatea cre`nd o comunitate.Tovar\[ii au vrut s\-i fac\ lui Iaru unghi[eucuotrap\mic\peundedoars\scoat\ capul. Cu c`t comunica mai pu]in,cu at`t reprezenta un pericol mai mic. Astaa folosit-o `n avantajul s\u. Cine venea s\verifice dac\ e la el cineva cu comporta-ment du[m\nos primea un r\spuns extremde birocratic de func]ionar `ncleiat, `mipare r\u, p`n\ la terminarea programuluighi[eul acesta nu se deschide [i tot nu-iscoteampe cei pe care `i ascundeam. Optzeci[tiiaveauunstatutdestuldeprecar.Mul]icuinterdic]iedesemn\-tur\. Oi negre. Florin Iaru a avut parte de16 episoade de `nfierare `n S\pt\m`na.Dulea se jurase c\ at`ta vreme c`t tr\ie[teel, Florin Iaru nu va mai avea prilejul s\publice ceva. ~ntr-un fel, era un soi dedisiden]\m`ndr\[iorgolioas\aunoroameni care nu voiau s\ se alieze cu ori-cine. Nu eramlua]i `n seam\ nici de gru-purile de disiden]i. Pentru c\ atunci c`ndausemnatDinescucuPle[u,cuDanDe[liu,penoinune-au`ntrebat.Vorbaunei poete, vreau [i eu s\ semnez, nici eunu s`nt de acord! Totu[i nu amavut orgo-liu nem\surat. Nou\ n-aveau ce s\ ne iapentruc\aveam [ialt\meserie,maispune Florin Iaru.C\ r]i contra carnePevremeaaia,c\r]iledelaCarteaRom=neasc\ aveau prestigiu [i nu se dis-tribuiau `n cantit\]i suficiente. Pe vremeaaia un tiraj normal minimera de 30-40-50000 la roman. Iar un tiraj ca la MarinPreda b\tea 100.000. C`nd amsosit eu sereedita Cel mai iubit dintre p\ m`nteni `n300.000deexemplare.Nebunie,dac\-ispui cuiva azi. Era o vremec`nd circulaupove[ticuoamenicarest\teau[itrans-criau c\r]ile de m`n\.Iaru a intrat `n anii aceia `n casa unuiadintre clien]ii fideli ai libr\riei. Surpriza afost s\ vad\ c\ toate c\r]ile din bibliotecaextremde bine garnisit\ de 1000-2000 devolumeeraunedeschise[imaiaveau[ibanderolanedislocat\delaloculei.Respectivul pretindea c\ timpul nu-i per-mite s\ le citeasc\ atunci, dar se aprovi-zioneaz\pentruc`ndvaie[ilapensie,chiar dac\ ar mai fi avut vreo 30 de anip`n\ c`nd urma termenul legal de pensio-nare [i se mai elibera ni]el.Amf\cutla`nv`rteliacoloPo]is\spui,am tr\itdepeurmaSistemului.N-am v`ndutc\r]ilasuprapre],daramv`ndut pe marf\. Veneau ni[te speculan]i,ni[te`ntreprinz\toricubr`nz\,m\sline,]ig\ri, ca[caval, carne, b\utur\. Socoteamc`t e marfa, d\deambani `n valoarea asta[i luammarfa. Era suprapre] combinat, c\dac\a[fi`ncercats\iaudepepia]aneagr\, luamcu pre] dublu sau triplu. Eraun troc. Iar acela lu`nd c\r]ile, pleca `n tal-cioc [i le vindea cu de trei ori pre]ul lor.Cel mai iubit..., care costa normal 55 delei, s-a v`ndut cu 300 de lei. Cine vindea1000deexemplareaveaunc`[tigde250.000delei,ceeace`nsemnac\la1000dec\r]iv`ndute`]iluaiunaparta-ment cu 4 camere. Dar [i eu amtr\it bi-ne, exclam\ Florin Iaru, vr`nd parc\ s\confirme faptul c\ `n Rom=nia nu se poatetr\i bine `n sine, ci doar `mpotriva a ceva,a cuiva.~ntr-un interviu luat de Bogdan R\du-lescu [i publicat `n nr. 20 din 2000 al Ob-servatoruluiCultural,MirceaNedelciuspunea:~ntr-ozi,avenitunul[ichiarmi-a pus dou\ pachete de carne `nghe]at\pe masa aia de libr\rie [i mi-a zis, d\-mi [imie ni[te c\r]i! Zic, ce c\r]i dori]i? Las\,pune dumneata acolo ce [tii c\ merge! {im-amdus [i i-amf\cut un pachet de cali-tate,adic\i-am pusMirceaEliade,~ncurte la Dionis, i-ampus Istoria religii-lor, ce [tiamc\ merge, pentru c\ de fapt elnulecump\racas\leciteasc\.Lecump\ra ca dup\ aia s\ devin\ cadou c`ndse duce la doctor!.Paradoxul epocii era c\, de exemplu,un jurnal filozofic precumJ urnalul de laP\ ltini[ se vindea `n regimde specul\. Lalibr\rie plecau 10-15% din c\r]ile care sepuneau `n v`nzare [i erau cozi noaptea. Ladepozit r\m`neau restulde 80%. Condu-cerea editurii d\dea c\r]ile astea pe ochifrumo[i,pebonuri.{iaveamcontabilul[ef,redactorul-[ef[idirectorul,B\l\i]\,to]i aveau dreptul s\ semneze bonuri. Lasf`r[it,c`ndsef\ceainventarul,FlorinIaru trebuia s\ prezinte bonurile [i s\ fac\socotealac`tes-auv`ndut.Aiurea,p\ic`nd sunt sute de bonuri nu mai st\ nimenis\ verifice. {i atunci io reciclambonurile[i le d\deam, `ncasambanii, `i v\rsam`nlibr\rie [i eramOK. Asta era povestea cuc\r]ile. Noi le plasam, le d\deamprieteni-lor. Acolo ammai g\sit c\r]ile interzise,c\r]ile trecute la fondul secret. To]i fuga-rii, Vintil\ Iv\nceanu, sau cartea lui Palercareafostcuprobleme.OcartealuiKunderaaveaBT-ul.Dinnefericire,KunderafugedinCehia`n70-71[iambasada Cehiei blocheaz\ apari]ia c\r]ii.A r\mas acolo [paltul. Traduc\torul, J eanGrosu,avenitlamine:Nuvrei[paltulc\r]ii? I l-amdat. C\r]ile astea le f\ceampierdute. Ziceamc\ s-au tocat. Prezentamc`tevacareeraumuceg\ite[iziceamc\trebuie aruncate. Mergeau la ars. {i ce m\interesa r\m`nea la mine.Savu Dumitrescu, cel mai mare scriitordup\Marin Preda~n libr\ria despre care vorbim, nu ceitreiscriitorieraupersonajelecelemaiinteresante,maipitore[ti,ciSavuDumitrescu,fostul[oferalluiMarinPreda,[icaloriferistul,neaCostel,am`ndoi debit`nd ni[te pove[ti absolut fas-cinante. Cei trei `i `ncurajau, numai c\, pem\sur\ceatrecuttimpul,`ncurajatulacesta a devenit o problem\. ~n timp ce,povestind liber, Savu Dumitrescu avea unsucces fulminant, c`nd a `ncercat s\ trans-crie acelea[i lucruri pe h`rtie, rezultatulal\sat de dorit. Florin Iaru: Cu nea Savu,io [i cu Nedelciu ne-amf\cut p\cat. I-amspus c\ e bun de scriitor. M\i, [i s-a pusnea Savu pe scris. A muncit 2-3 ani [i aprodus Via]a mea cu Marin Preda. Dup\care a urmat o carte de povestiri. Morbul`lmu[casepeSavu.Primacarteafostputernic corectat\. Nea Savu avea 4 clase,n-amnimic s\-i repro[ez, era [i este un ombun un tip haios cu care m-am`n]elesperfect. Nea Savu ajunsese la urm\toareaconcluzie: io, dup\ Marin Preda, s`nt celmai mare scriitor!. DanStanciu]inemintec\SavuDumitrescuaveani[tetextenemaipo-menite. Una pe care mi-amnotat-o [i am]inut-o minte c\ erau zilnice: ~n ]ara asta,unsinguromarevoies\v`nd\ciment-Statu!.Erauntippopular,a[a,demahala, cu umor de mahala, dar avea unfel de har de a `mbina vorbele. Faimoasavorb\ a lui Preda din Cel mai iubit dintrep\ m`nteni, C`rna]i! de la Savu era.Sf`r[itZiua de 21 decembrie 89 `l g\sea peFlorin Iaru cu un minus de 4 mii de lei lainventar. Plecase de acas\ cu cele 4 mii `nbuzunar convins c\ va astupa gaura, apoiziua va curge tern, monoton [i optzecist.Aajuns `n alt\ parte pe 21 decembrie. ~ns\timpul l-a contrazis [i s-a gr\bit, iar, dup\ce a sc\pat din `nchisoare, a sc\pat [i cubanii `n buzunar. Acumacolo unde a fost libr\ria C\r]iiRom=ne[timaiesteofost\cas\boie-reasc\. A mai r\mas doar ce scria DanielVighi `n acela[i num\r 20 al Observato-rului cultural: Ce faci b\tr`ne? m\ `ntre-ba Mircea din dosul tejghelei, [i nu preapots\povestesccumanumeeravoceaaceea, cumanume era gestul, cumr`sul,pentruastaartrebuis\fieelacolo`ndosul mormanelor de c\r]i [i eu s\ fiu din-coace de ele, ori a[a ceva nu se mai poate!At`ta doar pot s\ povestesc, c\ acumvreodou\ luni, treceameu n\cl\it de obosealadrumului ceferistic pe l`ng\ doamna aceeadin piatr\ de pe aleea Ci[migiului [i, pen-tru o clip\, amavut pornirea s\ apuc spreCR [i nu m-amdus.Eugen ISTODOR, Vie]a[ii depeRahova.Dinm\ rturiileunorcondamna]ipevia]\ ,EdituraPolirom, Colec]ia Ego. Publicistic\,Ia[i,2005,408depagini,pre]neprecizat.Eugen Istodor, fabulosul omdeinterviu al Academiei Ca]avencu[icolec]ioanruldenebunibenignipe care `i `n[ir\ `n paginile elitistealeDilemei[iDilemeiVechi,[i-apropuss\fac\ocartesenza-]ional\. Dup\ aproape doi ani petre-cu]i`nproximitateavie]a[ilorcondamna]ii la pedepsa cu `nchisoa-rea pe via]\ de la Rahova, a [i f\-cut-o. Dar nu acesta este lucrul celmai senza]ional `n cele din urm\, cifaptul c\, `n urma experien]ei spo-vedaniei,indiferentc\auf\cut-opentru bani, glorie ori ca s\ se eli-berezedeogreapovar\,nudoarspovedi]ii, vie]a[ii ies schimba]i,metamorfoza]i, a[ zice c\ `n bine, ci[i cel care le-a ascultat spovedaniile,ascult\torul, preotul `n civil. Istodorcel din 22 iulie 2003 nu mai este, cusigura]\, cel care a intrat prima oar\pepoartaferecat\a`nchisoriidemaxim\siguran]\Rahova`noctombrie 2002! Este el mai r\u orimai bun? Nu [tiu, dar este altfel [i,`n primul r`nd, unul care a p\truns `nabisalitateatenebroas\apsycheeiumane. Nu r\m`i neatins atunci c`ndtentezi limita. O carte extraordinar\a unei experien]e unice [i irepetabi-le. Cred c\, pentru aceast\ carte, darmai ales pentru aceast\ experien]\ lalimit\,Istodormerit\,`nacela[itimp, admirat, invidiat [i depl`ns.~n scurta prezentare de pe coper-ta a patra a acestui senza]ional vo-lum,MirceaToma,coleguldelaAcademiaCa]avencu,scrie:C`nd Istodor nu e milos, sar sc`nteide geniu. Aceast\ carte ne arat\ c\pots\riastfeldesc`ntei[iatuncic`nd Istodor las\ [i mila s\-i pene-trezesufletul.Caoriceautordec\r]i,am[ieuinvidiile[ip\rerilemele de r\u, c\ a scris altcineva, c\nu amscris eu o carte ori alta. Ei,bine, aceast\ colegial\ invidie parc\niciodat\num-amuncitmaimultdec`tcuprilejulcitiriiacesteirelat\ri a experien]ei tr\ite de EugenIstodor`nintimitateacelor23devie]a[i. Dac\ nu e[ti conscrat dejadarIstodoreste!aasemeneacarte te consacr\.(Liviu Antonesei)BURSA C|R}ILORAccenteTIMPUL6aprilie 2005GABRIEL ANDREESCUCazulUnuldintre evenimentele recente cuorelevan]\ cultural\ mai ampl\ `mi pareafideciziaConsiliului Na]ional pentru Comba-tereaDiscrimin\rii (CNCD) dea-l sanc]ionapeMirceaMih\ie[ cu 40 demilioanedeleipentrupublicarea pamfletuluiMatusalemvoteaz\. Au urmat dezbaterea din Dilemaveche asupra cazului,protestulap\rutsubtitlulSolidaritate cuMircea Mih\ie[1[iarticolulCazulMih\ie[,libertateadeexprimare[i combatereadiscrimin\rii2dinrevistaObservator cultural. Istoria amenziipe scurt.~nCotidianuldin14decembrie 2004,scriitorulMirceaMih\ie[ a publicat un pamflet `n care aparafirma]iide genul:Eisuntgenera]ia sal-vat\ dela`nec deIon Iliescu `n 1990, c`ndau fost trecu]i masiv lapensie. De[i `nc\ `nputerea v`rstei, s-au retras r`njind pe cana-pele, frec`nd p`n\ lademen]ializareremote-ul televizorului [i b`rfind p`n\ lastrepezireadin]ilor pe banca din fa]a blocului. Literaviolent\ atextului trebuiecitit\ `n contextulunui rubrici de atitudine `n principal poli-tic\, verificat\ prin tradi]iapublicisticii scri-itorului `n `ntreagaperioad\ 1990-2005. ~nurmaapari]iei acestui articol `n Cotidianul,19pensionariautrimisCNCDopl`ngereprivind atingereaadus\ demnit\]ii lor, `nconformitatecuArt.19alOrdonan]ei137/2000 privind combatereadiscrimin\rii.Evalu`nd sesizarea, Colegiul CNCD adecisaplicareacelei mai mari amenzi din istoriaactivit\]ii:40de milioane de lei.MirceaMih\ie[a f\cutcontesta]ie,iarCNCDaredus amendala5 milioane.Dilema vecheagestionat primareac]ielaeveniment. Sub titlul Amend\ri [i amenzi,Mihaela Miroiu, H.-R. Patapievici, AuroraLiiceanu,AdrianMihalache[i,indirect,RaduCosa[u,MagdalenaBoiangiu,IaromiraPopovici, Gabriel Marian [i AdinaPopescu au exprimat, fiecare, o opiniemaimult sau mai pu]in relevant\ asupra `nt`m-pl\rii. Substan]aacestei dezbateri afost des-cris\ astfel dec\treLiviu Andreescu `n arti-coluls\udinObservatorCultural:Oprimacaracteristic\ agrupajului din Dilemavechesev\de[teocolireasistematic\ apro-blemeidefonddec\tremajoritateacov`r[itoareacelor invita]i s\ seexprime. ~nafar\de Mihaela Miroiu[iHoria-RomanPatapievici,niciunuldintre autorinuse`ncurc\ `n detaliilecazului ori `n temaampl\pecareacestao ridic\. () Unapestealta,asemeneaabord\ri, pecarenu a[ ezitas\ lenumescfrivole,artrebuis\ocupe unlocmarginal `ntr-o dezbatere public\ serioas\.O alt\ tr\s\tur\ comun\ textelor avute`n ve-dere, oarecumlegat\ deceacomentat\ ante-rior, o constituiepersonalizareaperspectivei`ndetrimentulefortuluide obiectivizare.Atunci c`nd contributorii nu istorisesc anec-dote la persoana `nt`idespre acuza]iideh\r]uiresexual\ () ei r\m`n bloca]i `n uni-versulexperien]elorproprii.Transferuldeenergie de la istoria tr\it\la judecata deansamblu nu semai produce. () ~n al trei-lea r`nd,simpla asociere a libert\]iideexprimarecu discriminareapares\ oriente-ze automatinteresulcomentatorilorspreStateleUnite. Motivul nu egreu deghicit ideeac\ Americaar fi cumvareprezentativ\prin violarea primeia `n scopul combateriicelei din urm\ aajuns un loc comun `n men-talul rom=nesc, pecarenimeni nu pares\ semai osteneasc\ ast\zi s\ `l conteste.M\oprescaicicuacestcitata c\ruireproduceremi s-ap\rut necesar\ pentru aaduce lazidezbatereacazuluiMih\ie[.Merg mai departealeg`nd pentru comenta-riu,dingrupajulDilemeivechi, dou\sus-]ineri concrete: (1) ... ini]iativalegislativ\careacondusla`nfiin]areaConsiliuluiNa]ional pentru CombatereaDiscrimin\rii afosturmarea lobby-uluif\cutasupra Gu-vernului dec\treorganiza]iilecarepromo-veaz\agenda corectitudiniipolitice;(2)Eibine,pentrua sanc]iona judec\]ile devaloareconsideratenocive, Guvernul apuspe picioare unConsiliuNa]ionalpentruCombatereaDiscrimin\rii.I storiaS\fifostini]iativa legislativ\transfor-mat\ `n Ordonan]a 137 pentru combatereadiscrimin\rii expresialobby-ului unor orga-niza]ii carepromoveaz\ agendacorectitudi-nii politice? Actul normativ adoptat `n lunaiulie2000a`nceputs\fiediscutatlasf`r[itul anului 1999. Elaborarea [i adopta-realui aimplicat conducereaDepartamen-tului pentru Protec]iaMinorit\]ilor Na]iona-le(DPMN), deo parte, [i c`]ivamembri aiunor organiza]ii neguvernamentalededicatedrepturilor omului, decealalt\ parte. ~n acelmoment, laconducereaDPMN seaflaPterEckstein-Kovcs,reprezentant`ncadrulUDMRalplatformeiliberale.3Ecksteinavusese de lucrucupl`ngerile `mpotrivadiscrimin\rii dela`nceputul anilor 90 [i erahot\r`t s\ fac\ cevapentru astopafenome-nul.Practic,legisla]ia rom=n\avea pu]inemijloace s\vizualizeze excluziunea de pepia]amuncii, obstacolele`n alegerealiber\adomiciliului sau blocareaaccesului laser-viciile publice.~nce prive[te propagandana]ionalist-[ovin\,condamnat\`nCodulpenal,aceasta alimentase timpde 10anivoturileunor partideprecumPUNR [i PRM[iasigurase capitalulunorreviste precumRom=nia Maresau Europa. Chiar Ecksteinadepus `n timpul mandatului s\u mai multesesiz\ri laParchetul general. Doar una, ori-bil\, adus lao condamnare cu suspenda-re. Autorul scrianegru pealb [i cu satisfac-]ie, `n Atac la persoan\ , c\ vede`n evreii ca-re circulau pe strad\ viitoare buc\]i de s\-pun. Cel careacondus echipaDPMN impli-cat\ `n promovareaOrdonan]ei 137/2000 afostMarkAtill,unuldintre tehnicieniiUDMR [colit `n domeniul protec]iei mino-rit\]ilor na]ionale. ~n concluzie, creareaunuisistemrom=nesc decombatereadiscrimin\-riia avutpilonvoin]a politic\a UDMR,forma]iunereprezentativ\acomunit\]iimaghiaredin Rom=nia[i cu o cultur\ poli-tic\ net superioar\ competitorilor rom=ni.Alt doileapilon afost reprezentat dec`-tevapersoaneactive`n domeniul protec]ieidrepturilor omului. Strategia deadoptareaunei normede combatere a discrimin\rii,delaelaborarep`n\ lapromovareaei poli-tic\ afost f\cut\ um\r laum\r deDPMN [ioameniasocia]icusocietatea civil\.Unadintreideilecheiealecolabor\rii a constat`n introducereaactului normativ peagendaGuvernului `n timpul vacan]ei parlamenta-re.Guvernulera maiinformat[imaires-ponsabil `n raport cu masainform\ aparla-mentarilor.Iat\osolu]ie poate singuraviabil\ de a `nvinge opozi]ia visceral\ adou\ categorii-]int\ care se sim]eau vizatedelege: oamenii politici [i presa. Tenacita-tea conduceriiDPMN,sprijinulCentruluideResurseJ uridice[i al Funda]iei pentru oSocietateDeschis\, interven]iasalutar\ aluiEberhard-WolfgangWittstock4`nComisiapentru DrepturileOmului, Cultelor [i Mino-rit\]ilor Na]ionaledelaCameraDeputa]ilor,ochiulde veghecare a cuplatla timpactorii aminti]i aprodus masacritic\ nece-sar\ adopt\rii primei legi anti-discriminato-riedin EuropaCentral\ [i deEst.A avut comunitateainterna]ional\ vreunrol `n momentul adopt\rii unei astfel dele-gisla]ii? ~n scrisori, `n expunereademotive[i `n listadeargumenteaminvocat discu]iiledin cadrul Consiliului Europei asupraadop-t\rii Protocolului nr. 12, menite s\ permit\judecareacazurilordediscriminarelaCurteaDrepturilor Omului delaStrasbourg[i amf\cut referirelaDirectivadeaplicarea principiului tratamentului egal `ntre per-soaneindiferent deoriginea lor rasial\ sauetnic\ (pescurt: Directivaantirasist\). Darprotocolulera doar`nfaz\de discu]ie iardirectiva a fost adoptat\ deUniunea Euro-pean\deabiala6 iunie2000, c`nd proiec-tul Ordonan]ei 137/2000 seafladeja`n fazasuperioar\ depromovare. Pot spunedeci c\referin]eleeuropenenu au reprezentat dec`tfundalul dezbaterii. Luarealor `n considera-reeralogic\, `n perspectivaunui proiect eu-ropean nu doar asumat teoretic, ci aflat pemasadelucru. Ini]iatorii Directivei antira-siste se referiser\ de altfel explicit la pro-voc\rilelegatedeintegrareanoilor ]\ri dinEuropa Central\[ide Est.Expunerea demotive aComisiei Europene f\cea urm\-toareleconsidera]ii: Directivavaasiguraobaz\substan]ial\pentrul\rgirea UniuniiEuropene, caretrebuies\ sebazezeperes-pectul integral [i efectiv al drepturilor omu-lui.Procesull\rgiriiva aduce `ncadrulUniuniiEuropene culturinoi[idiferite [iminorit\]i etnice. In scopul evit\rii unor ten-siuni`n]\rile de ast\zi[ide m`ine aleUniunii Europene [i `n scopul cre\rii uneicomunit\]i fondat\ perespectul [i toleran]adiversit\]ii rasiale[i etnice, esteesen]ial s\seintroduc\ un cadru european destinat lup-tei`mpotrivarasismului.Considera]iileimplicauRom=nia dar,cumspuneam,noiamfolosit dezbatereadin UniuneaEuropea-n\, nu Uniuneane-atrimis oarecarelec]ii def\cut acas\. Ast\zi `ns\, Directivaantirasist\constituieo parteaacquis-ului comunitar.Dreptul la demnitate versuslibertatea de expresieExplica]iile de mai sus r\spund [i celeide-adouaalega]ii, privind motiva]iacre\riiConsiliuluiNa]ionalpentruCombatereaDiscrimin\rii. Institu]iaafost prev\zut\ deOrdonan]a137/2000 pentru adavia]\ pre-vederilor ei. ~n particular, CNCD aredrep-tul s\ aplice amenzi `n cazurile `n care auloc discrimin\ri `n materiaangaj\rii [i pro-fesiei, accesului laeduca]ie, libert\]ii decir-cula]ie, dreptului de alegere a domiciliului[iaccesului`nlocurile publice.~nanul2004, CNCD a analizat 353 de peti]ii [i asolu]ionat217dintre ele.Este interesantdistribu]ialor dup\ criteriul dediscriminare:1 pebaz\ deras\, 21 pebaz\ dena]ionalita-te, 45 deetnie,1 delimb\, 9 dereligie, 45din partea pensionarilor, 13 de la proprie-tari,3de la refugia]i,2de la apatrizi,23aveau motiv deconvingere, 13 degen, 6 deorientaresexual\, 14 dev`rst\, 18 dedizabi-litate, 6 deboal\ cronic\ necontagioas\, 15deinfectareacu HIV, 10 deapartenen]alaocategoriedefavorizat\. Cazul Mih\ie[ implic\ sec]iuneaacin-ceaalegii, privitoareladreptul lademnita-tea personal\.Or,aiciavem`ntr-adev\roproblem\. Iat\ formularea Ordonan]ei 137/2000,Art.19:Constituiecontraven]ie,conformprezentei ordonan]e, dac\ faptanuintr\ sub inciden]alegii penale, oricecom-portament manifestat `n public, av`nd carac-ter depropagand\ na]ionalist-[ovin\, deins-tigare la ur\ rasial\ sau na]ional\, ori acelcomportament carearecascop sau vizeaz\atingereaadus\ demnit\]ii sau creareauneiatmosfere intimidante,ostile,degradante,umilitoaresau ofensatoare, `ndreptat `mpo-trivaunei persoane, aunui grup depersoa-nesau unei comunit\]i [i legat deapartenen-]aacesteialao ras\, na]ionalitate, etnie, reli-gie, categoriesocial\ sau categoriedefavo-rizat\, ori deconvingerile, sexul sau orien-tareasexual\ aacestuia/ acesteia.Descoperimun enun] cu acoperirefoartelarg\,decicuointerpretativitate care d\CNCD o putereexagerat\ `n asanc]ionade-clara]ii[iscriericare folosesccalificativeidentitare.Cum a fostposibil\sus]inereaunui astfel detext la`nceputul anului 2000,c`nd s-adiscutat proiectul delege? Trebuienotat c\ enun]ul oricecomportament mani-festat `n public etc. se reg\se[te [i `n Di-rectivaantirasist\ aUE, folosit\ peatunci camaterial de lucru. Numai c\ acolo enun]ulcalific\h\r]uirea.Or,termenulschimb\cu totul ariadeacoperireaprevederii. H\r-]uireaare`n vederefapte, circumscrieo ariecumultmairestr`ns\de comportamente.Consecin]eleactualei formul\ri aArt. 19 ausc\pat, pur [i simplu, unoradintrecei careau participat laelaborareaactului normativ.Ast\zi, prevederea`[i faceefectul `mpotrivaa[tept\rilorunormembricare [i-aupusum\rul lapromovareaunei legi decombate-re a discrimin\rii.Chiardac\formula co-mentat\:pentrua sanc]iona judec\]ile devaloareconsideratenocive, Guvernul apuspe picioare unConsiliuNa]ionalpentruCombatereaDiscrimin\riieste cutotulrudimentar\, eaarat\ o preocuparelegitim\:fa]\de transformarea uneilegimenite s\asigureegalitatea`ntrepersoane`ntr-un ins-trumentalcontroluluiopiniilor[imani-fest\rilor decon[tiin]\.Concluzii: tema libert\ ]ii deexpresie [i lumea cultural\Cazul Mih\ie[ este doar cel mai vizibil`ntr-o seriedealtele`n careCNCD aaplicatamenzi pentru articole[i declara]ii conside-ratec\ aduc atingeredemnit\]ii. Mareama-joritateaacestorabatjocoreau, indiscutabil,persoane[i categorii, chiar cu mult mai evi-dent dec`t pamfletul Matusalemvoteaz\,unde cheia de lectur\ mi se pare esen]ial-mentepolitic\. Ceeacenu `nseamn\ c\ estedreptulstatuluis\sanc]ioneze atitudini[iopiniichiarresping\toare.Problemadefondpus\flagrant`neviden]\de cazulMih\ie[ esteraportul dintredreptul deanufi discriminat (`n raport cu dreptul lademni-tate) [i libertateadeexpresie. Ultimarepre-zint\ nu doar un principiu esen]ial al func-]ion\rii democra]iei, dar contribuie `n ace-ea[i m\sur\ latr\irea`n mod demn avie]ii.Care este grani]a dintre cele dou\valori?Modelulamerican,acuzatobsesiv[i`nnecuno[tin]\ decauz\ deadversarii atitudi-niipolitice corecte,este celalmaximeilibert\]i de expresie. ~n Europa `n schimb,principiul combaterii discrimin\rii seafl\ `nofensiv\. Conformanalizei mele, prevede-reaprealax\ aArt. 19 al legii rom=ne[ti [idoctrinacarese]ese`ncet-`ncet pemargineaactivit\]ii CNCD `mpingelucrurile`n sensulcel mai ur`t al `nfr`ngerii libert\]ii decon[-tiin]\, dejapestecese`nt`mpl\ `n majorita-teacelorlalte]\ri. Or, un asemeneasubiectarfide maximinterespentrudezbatereacultural\, c\ci implica]iileau un efect cov`r-[itor asupravie]ii intelectuale. Chiar `n zile-le`n carescriu acester`nduri selucreaz\ lao nou\ variant\ alegii decombatereadis-crimin\rii.Arfifostfirescca dezbatereacultural\ asupralimitelor libert\]ii deexpre-sies\ aib\ un cuv`nt asupraf\uririi norme-lorRom=nieidemocratice.Ca [i`naltecazuri, `n ciuda orgoliului lor de a c\l\uzisocietatea`n caretr\iesc, oamenii decultur\nu au aproapenici un cuv`nt asuprareguli-lor tranzi]iei. {i nu doar pentru c\ nu li s-ardaaten]ie. Dar mainstream-ul nostru cultu-ral, pentru carevictimelepemotiveidenti-tare s`nt scelera]i, estropia]i, autovictimi-zan]i5promoveaz\unmodelintelectualf\r\ func]ionalitate. ~n locul efortului inte-lectualonest,de aprofundare a regulilorsociet\]iidecente pe care [i-odoresc[iimplicarea `nafirmarea valorilor,oameniidecultur\prefer\specula]iilecomode,inoperante. ~n mod logic, acestea se trans-form\, sprefinal, `n lamenta]ii.1Solidaritate cuMircea Mih\ie[,Observatorcultural nr. 260, 17-23 martie20052Liviu Andreescu, Cazul Mih\ie[, libertateadeexprimare [i combaterea discrimin\rii, Observatorcultural nr. 262, 31 martie 6 aprilie2005.3Alte detaliinGabrielAndreescu,Ruleta.Romni[imaghiari,1990-2000,Editura Polirom,Ia[i, 2001.4Atunci, vicepre[edinte al Forumului DemocratGerman din Romnia[i reprezentantul n Parlamental comunit\]ii germane.5Nicolae Bobic\,Guvernatoriiceipro[tiOrizont, 21 ianuarie2002.Cazul Mih\ie[ sau c=t (nu) conteaz\oamenii de cultur\ `n tranzi]ie7Cronici din tranzi]ieTIMPULmartie 2005MihaiENE,Treiviziunialeora[ului (pentru un filmalb-negru),Craiova, Scrisul Romnesc, 2004, cuilusta]ii de Marcel VoineaVolumul de debut al lui Mihai Enesendep\rteaz\depoeziavaluluidetineri (sau mai pu]in tineri) debutan]isub semnul postmodernismului, prin-tr-o expresie de factur\ aparte. Origi-nalitatea [i coeren]a poemelor gru-pate n trei cicluri constau n asuma-rea matur\ a unei formule personale,care [i construie[te e[afodajul dintr-osimbioz\atehnicilor[iinoveaz\,liber,lanivelullimbajuluipoetic.Lectorul preocupat de nrurirea pre-decesorilor va descoperi, n poezia luiMihai Ene, ludicul, ironia [i dedubla-rea tipice suprareali[tilor, for]a nega-toareaavangardei,ermetismul(nuneap\rat a l Barbu) [i unele indicii atent stilizate ale universului poeticbacovian.Dartoateacesteformuleconsacrate,devenitelocuricomunealepoeziei,s`ntdiscretdeturnate,tocmai prin faptul c\ poetul jongleaz\abil cu datele lor esen]iale, iar nu cuartificiulexpresivit\]iilorcanonice.Pe aceea[i linie a de-construc]iei, ver-sulpulverizeaz\tipareleprozodice,s`ntabolitesemneledepunctua]ie(excep]iefacepunctuldelafinalulpoemelor,cufunc]iedepecete),sepractic\sincopa[iengambamentul.Tehnicaprivilegiaz\ambiguitateapoetic\,impuneopreocupareatent\pentrucaden]a([isensul)rostirii,devenit\ un joc serios. De altfel, efec-tele poetice decurg din eufonii bazatepe asort\ri fonetice inedite, licitatep`n\laafins\[iesen]alirismului(ritmuri neCaesare).MihaiEneexerseaz\opoetic\abanalului, care transform\ faptul m\-runtndetaliusemnificativ,luatcapretext al diserta]iei grave (ca `n poe-mul dincoacedezid). Demersul poe-tic recurge la o atent\ sistematizare asenzorialului, iar rolul principal revi-ne,nacestcomplicatproces,per-cep]iei. Poezia se rezum\, n fond, la ochestiune de viziune, [i de aici recu-ren]asemnuluiretin\ ,cametafor\aprivirii dez-ordonatoare (uneori alte-ori ne aruncamretina pe fereastr\/ s\scrut\m aerulntors)careguver-neaz\universul(poetic):niciodat\nuvinenoapteaf\r\ochiulmeun-tors.St\pn almetodelor de cons-truire a poeziei, Mihai Ene devine, per`nd, poetul clovnul regele nebunulcet\ ]ii sale, surprins\ n cadre semni-ficative pentru un filmalb-negru caretrebuie neap\rat v\zut.(Andreea Grinea)BURSA C| R}I LORNICOLAE COANDEScrisul facedin lucrul tr\ it propozi]ii,dar niciodat\un dialog Herta Mllern feuilleton-ul prestigiosului s\pt\m`-nalgermanDieZeit,din5februarie2004,ap\reasubsemn\turaluiMichaelNaumannunveritabileseudedicatulti-meic\r]iaHerteiMllereditat\nGermania:DerKnigverneigtsichundttet (Carl Hanser Verlag, 2003). MichaelNaumann,fostministrualCulturiinguvernul federal n 1998, este n prezentunul dintre cei doi editori [i redactori-[efiaiuneipublica]iiceacord\unspa]iugeneros celor mai importante evenimenteculturale germane [i din ntreaga lume.Ca orice critic literar neam], Naumannprocedeaz\meticulosladecopertareaaceea ce el consider\ a fi structura de baz\a volumului Hertei Mller: o poetic\ ascrisului sub dictatur\.Amcititcelenou\eseuri-pove[tialeautoarei n cheia oferit\ de interpretarealui Naumann: limba care se interogheaz\pe sine.Pentru c\ Regele se-nclin\[i ucide, a[acumse nume[te cartea ap\ruta de cur`ndn traducerea lui Alexandru Al. {ahighianlaEdituraPolirom,este,ntrealtele,omedita]ienecru]\toaredespreposibilit\-]ile limbii de a avea ochii lui Argus, unArgus care n Rom=nia autoarei a purtatc`ndva un nume de temut: Securitatea.Naumann afirm\ c\ eseurile din Regelese-nclin\ ... s`nt la fel de bune ca [i celemaibunepovestirialeprozatoarei[ic\Herta Mller crede cu adev\rat n minu-nataputereacuvintelor.ntr-adev\r,ourm\rimpe autoare ntr-o teribil\ ntoar-cerentimp[ispa]iunloculcopil\rieisale: cele de aici nu s`nt dec`t franjuriilumii, dar ar trebui tr\it cu picioarele pecovor, [i-acela-i de asfalt [i nu se g\se[tedec`t la ora[.Or, ntre aceste dou\ toposuri profunddiferite, memoria cea mai bun\ a HerteiMller gliseaz\ nencetat, a[a cumperma-nent ea naveteaz\ ntre un acas\-trecut [iun acas\-prezent: Rom=nia [i Germania,cu bunele [i relele lor. Tot ce atinge autoa-rea se transform\ n cuvinte care dezv\-luie via]a ce colc\ie sub pojghi]a lor apa-rent protectoare. Amintirile cele mai dure-roase ale vie]ii petrecute n Rom=nia s`ntazi cernute de sita unei scriitoare care, dinBerlinul cel rece (unde un cais firav i d\emo]iipecarelecredeapierdute),[iaminte[tedeociudat\lumencaresent`mplases\senasc\,deolimb\pier-dut\, ca [i de una salvat\, fie [i la modulscatologic: Deseori m\ g`ndeamc\ cerulgurii nu poate fi dec`t un loc foarte nc\-p\tor,undenjur\turilesetransform\ntirade poetic-afurisite ale nver[un\rii. Onjur\tur\ rom=neasc\ reu[it\, a[a le spu-neampeatunciprietenilormeirom=ni,este pe jum\tate o revolu]ie de palat. Deaceeanuprotesteaz\oameniinaceast\dictatur\, c\ci m`nia [i-o consum\ n n-jur\turi.Dincolodeingenioasa[i,nparte,adev\rataexplica]ieoferit\deHerta Mller incapacit\]ii m\m\ligii de aexploda, trebuie re]inut\ interven]ia cva-sichirurgical\ n imaginarul limbii germa-ne a unui scriitor cu profunde capacit\]ipoetice, dob`ndite n bun\ parte [i datorit\idiomuluirom=nesc,foarteeficientc`ndestevorbadeconsacratmetafore.miamintesc c\ frau Waltraud Ludwig, vecinamea de la Bll Hause din Langenbroich,[i cea care mi-a ar\tat eseul lui Naumanndin Die Zeit, se minuna de frumuse]eaexpresiei cerul gurii, tradus\ n german\Mundhimmel! {i avea [i de ce, nem]iizicdoarGaumen.ns\[igermanaipoateuimiperom=niiobi[nui]icucuv`ntulcaredesemneaz\acelobiectncareneizol\m delumeatuncic`ndplec\mdintr-`nsa: co[ciug, sicriu sau, a[acumciudat i spun oltenii, tron. Ei bine, nDDR,nncercarealordea-lizolapeDumnezeu,activi[tiistatuluicomunistconduscum`n\fortedeHonecker[iMielke (cel mai vechi [ef al unui serviciude securitate dintre to]i [efii statelor co-muniste)scorniser\untermencarenepoate l\sa perplec[i: mobil\-de-p\m`nt.{i Herta Mller conchide: n aceste cu-vinte po]i deslu[i spaima de moarte.Trebuie s\ m\rturisesc c\ amsuportatdestul de bine la lectur\ ecor[eurile au-toarei,maestr\ared\riiterifian]eiunuisistemcare miza tocmai pe spaimele unuiincon[tientcolectivimpregnat[i-a[ademiturilefondatoarealecomunismului,ns\descriereab\t\ilordatecopiilordegr\dini]\mis-ap\rutaproapeneverosi-mil\.Esteevidentc\autoareanufabu-leaz\; [tiu c\ se b\tea n [coal\, n armat\,[incaselerom=nilor,daracelsunetalnuielei care fr`ngea fiin]e f\r\ ap\rare mise pare subiectiv la extrem, chiar dac\, li-terar vorbind, autoarea descrie un adev\ral ei. S`nt gata s\ accept faptul, ndobito-cirea celor mici (imnul poate fi nv\]at [if\r\ b\taie), ns\ ceea ce rememoreaz\ larece Herta Mller n apocalipticele scenepunitive nu se reg\sea la scara ntregii ]\ri.Evident,autoareanicinuspuneasta,[iceea ce explodeaz\ n paginile ei orbitoa-reesteexperien]aproprie,unateribil\.Poate c\ cititorii nem]i din DDR vor puteaautentificadocumentul,av`ndein[i[iexperien]a gulagului infantil. Copil fiind,miamintescc\amsuportatlagr\dini]\ceva ce amputut s\ admit foarte greu [imait`rziu:indiferen]aautorit\]ilor(recteeducatori), dar nu mi-amintesc s\ fi parti-cipat la scene de sadismcolectiv ndurat,chiar dac\ uneori eramamenin]a]i atuncic`ndnecertamntrenoi.Spers\nufiun]eles gre[it: nu cred c\ Herta Mller a[arjat, ns\ cred c\ a o]elit oarecumamin-tirea acelui loc unde copiii erau dresa]i s\devin\mankur]iaisistemului.Evorba,mai degrab\, de o ncr`ncenare, n ciuda,repet, a faptului c\ nu pot nega experien]apersonal\ a autoarei.Regele,personajulmalignalHerteiMller, este nenumitul Dictator al vie]ilorunor oameni obisnuiti (ntruc`t erau seda]iideologic) s\ fac\ revolu]ii de camer\ (ceade Palat s-a nt`mplat cu adev\rat n 1989)n fiecare cas\ sau c`rcium\ a Rom=niei,dup\ care se ntorceau la banda rulant\ avie]ii lor supravegheate de acel Argus at`tdel\udatdesecuristullimbutPle[i]\.Amintirea jocului de [ah confec]ionat debuniculei,prizonierc`ndvapefront,oface pe autoare s\ smulg\ cuvintelor sevaunei vie]i care se vede tr\dat\ tocmai decuvinte. Cumnu crede n acel nediferen-]iat Limba e Patria (c\ruia un scriitor caSemprun i restabile[te sensul prin apelulla con]inutul acesteia), Herta Mller folo-se[tecuvintelecur\cealacuivacarenu[i-a uitat locul na[terii, dar nici insula desuferin]\ care o desparte [i azi de ceea cearfipututfioazacopil\riei:familiacaPatrie. n fond (das Liebe ist Heimweh,zisese filozoful) scriitoarea german\ estevictimaautoedificat\aacesteipierderioriginare,auneiindiferen]emutilante,dup\cumeafuseseceapreferat\deunorganismopresiv, prea atent chiar, care-[icaut\cupredilec]ievictimelenr`ndulCeluilalt.{itotu[i,caom atent,HertaMller s-a salvat, a[a cumspunea recentlaTimi[oara,nfrunt`ndu-[itrecutul,darsfid`nd [i voca]ia de iner]ie a rom=nilor:Mi s-a repro[at c\ scriu doar pe tema dic-taturii, dar eu s`nt structurat\ de o dicta-tur\.Nudorescniciorepara]iedelanimeni. Voi a]i fost distru[i. Nici m\carlimba nu s-a salvat. Chiar dac\ unii o maivorbesc, nc\Herta Mller: limba salvat\EseuTIMPUL8aprilie 2005{TEFANAFLOROAEISpuneamcu alt prilej c\ este realmentesurprinz\tor s\-l auzi pe Kant vorbind des-pre metafizic\ `n termeni potrivi]i mai cu-r`nd unui scenariu cu personaje vii, pasi-uni, drame [i, nu mai pu]in, cu o erotic\subtil\,diafan\.Esteceeacepo]iu[orconstata dac\ ai `n vedere acele pagini `ncare autorul `[i ia un anume r\gaz spre areflecta asupra propriilor sale idei [i cre-din]e. Omul care scrie [i care, de fapt, du-ce cu el o `ntreag\ lume imaginar\, se facesim]it mult mai bine `n astfel de pagini.Despre ce anume este vorba? Situa]ia `n care se afl\ g`ndirea specu-lativ\, atras\ adesea de alte lumi [i alte `n-treb\ri dec`t cele cotidiene, este pus\ to-tu[i sub semnul unei pasiuni c`t se poatede omene[ti. C\ci este mereu vorba `n ace-le pagini despre o dorin]\ profund\ [i in-tens\, a[a cumeste iubirea ce nu cunoa[tecondi]ii, [i despre ceva dorit `n ultim\ ins-tan]\,a[acumpoates\neapar\numaif\pturaiubit\`nchipnecondi]ionat.Eadev\rat c\ filosoful german caut\ s\ dis-cute totul `ntr-un mod c`t se poate de aus-ter[ioarecumdeta[at.Probabil,doarelsingur [tie motivele acestui din urm\ fapt. Astfel, metafizica socotit\ atunci nou\,c\reia el `nsu[i i se dedic\, este v\zut\ pur[isimpluasemeniuneiiubitesevere,mereu `n ceart\ cu cel care o dore[te, darla care acesta din urm\ se `ntoarce `ntot-deauna(Criticara]iuniipure,1969,p.628,traduceredeNicolaeBagdasar[iElenaMoisuc).Imagineas-arjustificaprin aceea c\ `n joc nu este una sau altadin doctrinele metafizice ale timpului, ci`nsu[i modul lor ideal de a se `nf\]i[a, dac\accept\mc\ poate fi totu[i g`ndit a[a ceva.Fire[te, Kant [tie foarte bine c\ este vorbadoardeoidee.Or,`nfa]aacestuitre-buie, g`ndirea este mereu avertizat\ s\-[irevad\`naintedetoatelimiteleproprii(618). Mai devreme `ns\, ne asigur\ Kant,metafizicaafostcinstit\caoadev\rat\regin\. Eminen]a obiectului ei de studiu i-a adus titlul singular de regin\ a tuturor[tiin]elor (11). Iar edificiul unde p\rea s\tr\iasc\ regina era `nf\]i[at ca un turn ce s-ar `n\l]a p`n\ la cer, pierz`ndu-se cu totul`n nori (543). Doar c\ la curtea regal\, dinp\cate, pace [i lini[te nu avea cums\ fie.Iar frumoasa regin\, `n turnul ei de sus, se`ntuneca tot mai mult la chip de ceea ce-iera dat s\ vad\. C\ci slujitorii ei, filosofiorgolio[i de toate orient\rile posibile, de-da]icupasiunemoduluispeculativdeag`ndi,duc`ntreeir\zboaienesf`r[ite.Curtearegal\ajungeastfeloadev\rat\scen\ a discu]iilor `n contradictoriu (Are-na acestor certuri f\r\ de sf`r[it se nume[temetafizic\). Unii, de exemplu, sus]in c\lumea are un `nceput `n timp [i este, deasemenea, limitat\ `n spa]iu (376). Al]ii,dimpotriv\, vin s\ spun\ cu argumentede o putere egal\ c\ lumea nu are nici`nceput, nici limite `n spa]iu, ci este infi-nit\ at`t `n timp, c`t [i `n spa]iu (377). Lafel, unii dintre ei afirm\ c\ pentru a expli-ca unele fenomene din aceast\ lume tre-buieneap\ratadmis\ideeadelibertate(388). Dar [i opozan]ii lor au destule argu-mente,[iiar\[ideofor]\egal\,spreasus]ine c\ nu exist\ libertate, ci totul `nlume se `nt`mpl\ numai dup\ legi ale natu-rii (389). {i a[a mai departe, ca `ntr-o a-dunare cu totul smintit\ sau babilonic\. S\ mai `nt`rziempu]in asupra imaginiiacestuir\zboialideilor.C\cielnuestenici simplu [i nici nevinovat. Nietzsche a`n]eles destul de bine acest din urm\ lucru.Va veni vremea c`nd se va duce r\zboiulpentru domina]ie pe acest p\m`nt; el va fipurtat`nnumeledoctrinelorfilosofice,spune`ntr-o`nsemnaredin1883.Ideeaeste,defapt,multmaiveche.{tim c\Platoninvoc\,`nSofistul 246a-c,aceateribil\ lupt\ de gigan]i dus\ `n jurul ideiide fiin]\ (ousa). O astfel de lupt\ nu aveacums\ sf`r[easc\ `n timp, chiar dac\ ea vacunoa[te o anume eclips\ `n epoca moder-n\. ~n locul respectiv din Platon s`nt `nf\]i-[ate dou\ mari tabere. Una din ele echiva-leaz\fiin]acu`ns\[inaturacorporal\alucrurilor.Descriereaefortuluilor,`nacestsens,estede-adreptulmagnific\.Uniidintreeitragtoatedincer[idinnev\zut `nspre p\m`nt, lu`ndu-le gr\mad\`n bra]e, ca bolovanii [i arborii. ~n contactcu toate cele de acest soi, ei vin s\ procla-me c\ nu exist\ dec`t ceea ce conduce la`nfruntare [i contact, dup\ ei corpul fiinduna cu fiin]a, iar dac\ un altul ar spune c\exist\ realit\]i f\r\ de corp, ei `l dispre]u-iesc [i nici nu mai stau s\-l asculte (tra-duceredeRaduBercea[iSorinVieru,1989). Adversarii lor, `n schimb, `[i caut\foarteprudentjustific\rile`ncep`nddesus, de undeva din nev\zut, [i silind fiin]acea adev\rat\ s\ ]in\ de modele inteligibi-le [i incorporale. ~n acest din urm\ caz,cele corporale ]in de faptul ca atare al de-venirii. Doar c\, va spune acolo Str\inul,adres`ndu-seluiTheaithetos,conflictul`nver[unat`ntreceledou\p\r]iasupraacestor probleme este de c`nd lumea. Amputea `n]elege din aceast\ ultim\ spus\ aStr\inului c\ un astfel de conflict, care st\-ruie de c`nd lumea, va [i d\inui c`t lumea.Elnupoatefisolu]ionatasemenialtorconflicte, c\ci obiectul disputei nu suport\o solu]ie simpl\ [i evident\. Nu este `n joco simpl\ `ntrebare, ci mai cur`nd un modde-a `n]elege propria lume [i cu aceasta un mod de asumare a vie]ii.Kant`ns\descrie`nal]itermenir\z-boiul de natur\ metafizic\. Cei care se lup-t\ `n continuare nu mai apar ca ni[te gi-gan]i din stirpea mitic\ antediluvian\, des-tina]i s\ clarifice datele ascunse ale exis-ten]ei. Iar lupta nu se mai duce pe via]\ [ipe moarte. S`nt doar afirmate unele tezemai ciudate cu privire la suflet, lume, liberarbitru etc. Iar lupt\torii, indiferent din cetab\r\ fac parte, nu aduc argumente destulde clare `n favoarea tezelor sus]inute. Du-p\ at`tea secole de discu]ii, ei nu mai auaccesnicilacelecere[tisaunev\zute,cum spuneStr\inuldinvechiuldialog,nici la cele cu adev\rat p\m`nte[ti. Dac\a[astaulucrurile,nuarfioaremai potrivit s\ abandon\mdefinitiv oricediscu]iecuinten]iemetafizic\? Adic\s\p\r\simcutotul[iregin\,[iturn`n\l]atp`n\lacer,[ioricealtcevadinpreajmalor? Este `ns\ imposibil, ne spune Kant.Orices-ar`nt`mplacunoi[ioriceamcrede noi despre metafizic\, mintea ome-neasc\ resimte o `nclina]ie natural\ c\treastfeldechestiuni.C\cidintotdeaunaeste cople[it\ de `ntreb\ri pe care nu lepoateevita:ele`is`ntimpusede`ns\[inatura ra]iunii (11). ~ns\ nu incon[tien]anoastr\ se ascunde aici. Nici nu este vorbadesprevanitateatuncic`ndformul\m`ntreb\ri cu privire la cele care dep\[escexperien]a sensibil\.Ideeademetafizic\nunepoatefiniciodat\str\in\.Figuraregineist\ruie`ndelung `n mintea noastr\, chiar [i atuncic`nd regina este plecat\ departe sau c`ndne d\mseama c\ nu reprezint\ dec`t o fan-tasm\pentruceiatin[idefinitivdepl\-cerea specula]iei. Kant spune lucrul aces-ta `n cuvinte mai a[ezate. Ideea unei ast-fel de [tiin]e [cumeste metafizica] este totat`t de veche ca [i ra]iunea speculativ\ aomului; [i care ra]iune nu speculeaz\ fie `nmod scolastic, fie `n mod popular? (624).Argumentele sale `n aceast\ privin]\ s`ntmulte(uneleexpuse,deexemplu,`nProlegomene la orice metafizic\viitoarecare se vaputea`nf\ ]i[adrept[tiin]\ ,57). Dar nu are sens s\ le reiau aici. Altcevadorescacums\spun.PentruKant, g`ndirea `ns\[i manifest\ o form\ dedorin]\, adic\ tinde c\tre ceea ce `i apare afi de maxim\ `nsemn\tate. Iar ceea ce g`n-direa dore[te reprezint\ adev\rata sa iubi-t\, cumeste, `n cazul g`nditorului german,metafizica `n genere. Kant crede `n ceeace spune, iar istoria sa subiectiv\ ne cereca noi, oric`t de sceptici amfi, s\ credemm\car`nsinceritateaspuselorsale. A[a-dar,ceeaceg`ndireadore[tereprezint\adev\ratasaiubit\.Iarceeaceg`ndireadore[te`nultim\instan]\seam\n\cuof\ptur\ de vis sau de eter. ~n termenii luiKant, aceasta din urm\ nu este o metafi-zic\ oarecare, asemeni acelor multe doc-trinecares-autotluptat`ntreeledelaPlaton `ncoace. Dimpotriv\, ea reprezint\metafizica `ns\[i, v\zut\ acumca Idee sauca[tiin]\riguroas\(618).Or,desprea-ceasta nu mai po]i vorbi ca despre cevareal. Ea se descoper\ doar ca un lucru po-sibil,`nfeluluneiideic\l\uzitoare.Nueste dat\ nicic`nd `n chip concret. Iar iubi-rea fa]\ de ea nu se consum\ cu totul `ntimp,cumse`nt`mpl\laceimaimul]idiscipoli [i la to]i cei care nu v\d nimicdincolo de [coal\ [i r\m`n toat\ via]a lordiscipoli(621).Cutoateacestea,noivomc\uta f\r\ `ncetare s\ ne apropiemc`tmai mult de ea. C`nd se `nt`mpl\ s\ o `n-trez\rim, `nt`lnimatunci privirea ei sever\,aspr\, predispus\ `n a da la iveal\ mai cuseam\ iluziile g`ndirii noastre. Regina setransform\ pe nea[teptate `ntr-un adev\ratoficiu de cenzor (629). Doar c\ severitateaei, greu de suportat, nu o face `n timp maipu]in dorit\ sau a[teptat\. Dars\revenimlaimagineamodern\sau t`rzie a metafizicii. De ce oare i se `n-t`mpl\ s\ apar\ `n felul unui adev\rat tea-tru de r\zboi? Cu alte cuvinte, de ce anu-me decade curtea regal\ a g`ndirii specu-lative? ~ntruc`t i s-ar fi pretins mai multdec`t i se poate cere `n chip just (628). Is-a pretins pur [i simplu s\ fie exact\ `nchestiunicaredep\[escoriceexperien]\posibil\: s\ vorbeasc\ despre lume `n ge-nere, de[i lumea nu poate fi obiect al ex-perien]ei; s\ vorbeasc\ despre Dumnezeu`n concepte clare, de[i ideea de Dumnezeunu poate fi dat\ intuitiv; s\ vorbeasc\ sim-plu despre suflet, de[i sufletul nu este unlucru etc. Consecin]ele grave erau inevita-bile:`nchipulacesta,ea[g`ndirea] sepr\bu[e[te `n `ntuneric [i contradic]ii, dincare poate deduce c\ undeva trebuie s\ sefi bazat pe erori ascunse, pe care ea `ns\nu le poate descoperi (11). Cei care aua[teptatdelaear\spunsuri`nastfeldechestiunis-au`n[elatpur[isimplu.S-a`nt`mplat cu ei exact a[a cumse `nt`mpl\cu acei oameni care iubesc ceva fantasma-tic,oimagineseduc\toare,[isedesfat\multtimpdoar`na[tept\ripl\cute.Eiajung totu[i, `n cele din urm\, s\ vad\ sin-guri cumsperan]ele lor au fost `n[elate(628). C`nd, `n sf`r[it, iluzia este recunos-cut\ ca atare [i poate fi l\sat\ `n urm\, sena[te `n sufletul lor un gen de dispre] pen-tru ceea ce au venerat mult\ vreme. Camacest lucru se `nt`mplase cu metafizica acearegin\a[tiin]elorpec`ndscriaKantpaginiledincareextragaceast\nara]iune. Acum, spune el, tonul la mod\al epocii cere s\ i se arate [metafizicii] totdispre]ul, [i matroana se t`nguie[te, alun-gat\ [i p\r\sit\, ca Hecuba: modo maximarerum, tot generis natisquepotens nunctrahor exul, inops(p`n\ mai ieri atotputer-nic\ datorit\ at`tor gineri [i fii, azi, nepu-tincioas\,s`ntt`r`t\`nsurghiun[Ovidiu,Metamorfoze](11-12).A[adar,reginadevine `ntre timp o simpl\ matroan\. Din[tiin]\ regal\, metafizica ajunge o preocu-pare comun\ [i destul de suspect\. ~n leg\tur\ cu aceast\ `nclina]ie a noas-tr\, exist\ o frumoas\ analogie de care sefolose[te Kant, cea a edificiului pl\nuit s\ajung\ la cer. Desigur, s-a `nt`mplat c\,de[i noi pl\nuiamun turn care s\ ajung\p`n\ la cer, provizia de materiale a ajunstotu[i numai pentru o cas\ de locuit care,pentru`ndeletnicirilenoastrepec`mpiaexperien]ei, era destul de spa]ioas\ [i des-tul de `nalt\ spre a o cuprinde dintr-o sin-gur\ privire... (543). Un astfel de edifi-ciu,simboluluneimetafiziciarealit\]iinoumenale, `n sine, ne aminte[te de cele-brul turn biblic. Nu avea cums\ dureze,iar motivul e pu]in mai complicat. Pe de oparte, lipsa de materiale, cumspune Kantav`nd `n vedere limitele sensibilit\]ii [i aleintelectului. Pe de alt\ parte, confuzia delimbaj, care `n mod inevitabil trebuia s\dezbinepelucr\tori`nceeaceprive[teplanul [i s\-i `mpr\[tie `n toat\ lumea, pen-tru ca fiecare s\-[i construiasc\ pentru si-ne, dup\ propriul plan. Ceea ce `nseamn\c\turnul`ncares-arfiad\postitreginaat`tavremeafostdoaraparent.Numaicredin]a supu[ilor a f\cut din el un edificiucare s-ar fi putut `n\l]a p`n\ la cer. Cevaface`ns\ `n acest caz cel carea`n]eles bine c\ nu are cums\ edifice a[aceva? Deoareceestegreu s\ renun]etotu[ilaconstruireaunei locuin]e, `[i vafaceunaldoilea plan,pu]inmaichibzuit,dup\care s\-[iridice m\carocas\obi[nuit\.Doarc\,`ncele dinurm\,unlucruestelimpede [i pentru el. Anume, dac\ nu vaavea`n minte, chiar [i `n felul unei dorin]iascunse,ideea unuiturncare s\ajung\p`n\ lacer, adic\ aunui edificiu cares\ du-rezec`t lumea, sigur nu-[i vaputearidicanici o simpl\ locuin]\ a[acumsecuvine.Scene speculative de la curtea regal\(a[a cum le descrie Kant)9PoezieTIMPULaprilie 2005O. NIMIGEANBalad\de `ncercare, ce auf\ cut biv-stihnicul Ovidie otNicolina, la spartul t`rgului,Domniei-Sale, vel-ogof\ tuluiMiron al V\ miiC`nd m\laiu-i pe sf`r[ite{i c`nd te str`nge-n jur ogeacul,Dac\ vremile-s r\znite{i r\t\cit se-arat\ veacul,S\ nu dai `nd\r\t ca racul,Ci, singur printre prost\naci,Soarbe-]i alene basamacul,Ascult\-]i inima [i taci!Mici noroade vitregiteCare se `nfr\]esc cu draculTe vor ast\zi sub copite,Pl\cea-le-ar mult s\ le faci placul.Tu nu-i l\sa s\-]i ia caimaculOric`t ]i-ar picura pitaci,Drege-]i luleaua cu futacul,Ascult\-]i inima [i taci!Dup\ ore obrintite,Str`ns `nrudite cu dalacul{i cu alte boli cumplite,Ai camr\mas cu com\naculR\speticit, ca tolomacul.Deci, fii-]i la nevoie vraci, D\ rasa jos, `mbrac\ sacul,Ascult\-]i inima [i taci!~nchinare:Voi l\uda de-a pururi leaculDat sufletului meu fugaci,Nehot\r\tul [i posacul:Ascult\-]i inima [i taci!mic nomenclator almeseriilor mele (selectiv)rostogolitor de harbuji designer de nas-turi retu[ator angrosist desosii furnizorguvernamental de pedale cet\]ean sam-sar de carcase matroz de rezerv\ anti-corporatist [ef bricozeur mezzociclist]apinofor hermeneut spectator gradul Iwriterinresidenceagrimensor`nexilbulinator flohmarktmeister patalamala-giu stripograf poet cone]alnic c\ut\tordeunghiurichirpiciologbdosolhcilibilier anten\ cais\/Cel mai mult mi-a[ dori.../Cel mai mult mi-a[ dori s\ sparg codul.S\descifrezritmuriledenumere.S\]inmereusubcontroldiscursulparalel.Discursul. De fapt, eu s`nt `nso]itorul s\utemporar. Bovarismal laboratorului. Iat\-m\,`nhalatalb,supraveghindmitocon-driile. Privind sferele vii prin microscoapeelectronice.Rezolv`ndecua]iileredu-plic\rii. Uit`nd de mica mea moarte. Demica mea durere. De micile mele pulsiunimistice. At`tea cuvinte s-ar dovedi inutile.At`tea tipare s-ar dovedi un cheag de fan-tasme. A[ da deoparte metafora artificial\.A[ degusta frumuse]ea naiv\ a mitului. A[redevenigeometru.L-a[`mprietenipePlatoncuCrick[iWatson.PeIisuscuLynnMargulis.{iruriledecifrearfirug\ciunea mea sobr\, de eremit al retor-telor, de pustnic al lamelelor, de z\vor`t alexperimentelor. A[ transforma informa]iabi]i,bi]i,bi]i`ntr-opragmatic\aduhului,recuper`ndu-mitrupul[iseme-nul.M-a[`ntoarcedecrispat`ngr\din\,pip\indpe`ndeleteramurilealtoiului,aplec`ndu-m\pestecorole,primindpem`na cald\ albinele aurii. A[ ]ine `n pie]ediscursuriaproape[optite,carearpotolilarma solzo[ilor. A[ scrie poeme simple,despre ierburi [i ape, despre zile de var\t`rzie, cu mere c\zute, cu [ezlonguri uitate`n soare, cu nuduri ar\mindu-se pe nisip.A[ vorbi [i despre tine, ni]el z\lud\, exci-tant\ ca o loterie a genelor. Mi-a[ redefini,cuosenin\resemnare,legeamoral\,dominionul.Zauberlanterne`n amintiri de chihlimbarte-amprins ca pe un abur raracolo te p\strez mai vie dec`t f\ptura ce `mbiecu z`mbete [i cu ocheadela ce-ndeob[te nu se cadeacolo inima `]i batedin orizonturi dep\rtateascunse-n curcubee crudeaproape nu se mai audeacolo g`ze s`nt [i pe[titurnuri de aur ca-n pove[tigrifoni pe care-i `mbl`nze[tiprin simplul fapt c\ m\ iube[tiacolo c`nd s`nt singur cri]\m-atingi ca o mironosi]\cu m`na ta cea bl`nd\ foartecare m\ ap\r\ de moarteMirelMirel, cu barba sa de hidalgo, nu a cre-zut niciodat\ `n c\r]i. E o nebunie cu multmai mare. Nici `n oameni. Aproape `n]e-lepciune. Uneori `mi `nchipui c\ `n]eleg dece poart\ tot timpul ochelari negri. Dac\ a[putea i-a[ face la anul, `n martie, cadou oband\ optic\ asem\n\toare celei a locote-nentului Geordi La Forge din Star Trek. S\priveasc\dincolodestructurileabsente.Scepticismuls\utreier\tropiiluiAenesidemos [i Agrippa. ~nr\meaz\ diale-la.Trimiteclien]ilafrizerialuiOccam.Demasc\ fantomele. Mi-e team\ c\ lucidi-tatea `l va pierde. {i dac\ nu r\m`n dec`tdemonii, [i aceia m\run]i? Nici unul c\zut.(Deunde,Doamne,iart\-m\,s\cad\?!)Morala e o s\rman\ zei]\ de poliester, of\c\tur\. Nu spun c\ nu m\ emo]ioneaz\eroismult\u,prietene.}i-a[propunetotu[i pentru prima [i ultima oar\ tera-piailuzieisupravegheate.S\redevenimkantieni. S\ ne tatu\mpe bra] dou\ silabe(nici nu doare prea tare), als ob. Cine[tie dac\ nu vomvedea, ca `mp\ra]ii, crucivorbitoare pe cer? Inimile noastre, ca ni[tecuiburiuscatedeviespi,sevorumpleiar\[i de antene agile, de feroce mandibu-le de aur./Apa nu e vorba de ap\ .../Apa nu e vorba de ap\, dar s\-i spunconven]ional astfel te `mpinge pe mal nuevorbadespreunmalanume,nicidespre o metafor\ a salv\rii. Se `nt`mpl\doar s\ te opre[ti `ntr-un loc, unde r\m`imult\ vreme `ntins, obosit, poate mort. Ateridica`npicioares-ardovedip`n\laurm\posibil,dup\eforturi`nver[unate,nici m\car ale tale. Unii ar sus]ine c\ me-rit\. C\ ar `nsemna o victorie. Ca [i cumsf`r[itulnuenimicaltcevadec`tope-deaps\ pentru nevolnici. Expulzat aproapecu bl`nde]e, aproape cu mil\, aproape cuduio[ie, leg\nat pentru ultima oar\, mi s-al\satuntimprarefiat,pecare`lpre-sim]isemde c`teva ori cu globulele dilata-te. Ceva greu de uitat, dar de care nu vreis\-]i aduci aminte. A[ min]i afirm`nd c\ nudoare. Dup\ cuma[ min]i afirm`nd c\ enumai durere.glaivescu s\bii limpezi care nu se v\df\ceau z`mbind `n jurul lor pr\p\dun aer ionizat la fel de purst`rnea luciri metalice-n azurera o team\ ce-]i aduce-amintede tine `nsu]i [i de cele sfinte[i a[teptai `nt`ia oar\ treazt\i[ul lor s\-]i cad\ pe grumaz/Foarte `ntortocheat, foartegreoi.../Foarte `ntortocheat, foarte greoi, cu ocaligrafie de elev de clasa I, abia trecut deliniu]e,cercule]e[ibastona[e.Unscrisc\zutpeg`nduri,apoiscosdinmin]i,m`zg\lealaneputincioas\aunuiacarechiar vrea s\ spun\ ceva. S\-]i spun\ ceva.Un spa]iu care dizolv\ cuvintele. Carele`ncearc\.M`ncatederugini[iacizicarcasele c`torva. Dumnezeu, de pild\,fumeg`ndca`ntr-obaiedeotr\vuri.~nunele nop]i aproape descompus, aproapeduhnind. ~n altele aproape str\lucitor, cao ramur\ de corali. Ca o eflorescen]\ decristale de st`nc\. Sau ca o sfer\ fragil\ deheliodor. Ce mai r\m`ne aici de scris? Epoatenormals\desenez,dinreflex,liniu]e, cercule]e, bastona[e.Dar eu vreau s\ vorbesc ast\zi cu tine.}ie a[ dori s\-]i `ntind ramura de corali.Gr\un]eles`ngeriidezirconiu.Stelu]elede crisoberil. Dac\ vor ajunge `n m`na ta,intensific`ndu-[ireflexele,ar`nsemnapoateoconfirmare.~n]eleptul`]icaut\coapsele, `]i respir\ c\ldura, te p\trunde [ise las\ p\truns.~ns\ `n chiar acela[i timp oare timpse cuvine s\ numesc durata vid\ a respi-ra]iei mele? eu fac liniu]e, cercule]e [ibastona[e. leastavi]\jum\tatea r\mas\pe to]i ne apas\copiii [i copilele`[i blestem\ [i-mi blestem\ zilelec`nd deslu[esc `n oglinzi dup\ predanieaceast\ grotesc\ ar\taniede abur amestecat cu ]esutca un `nger hirsutcine-[i `ntoarce fa]a colilieva boli de melancoliecine va c\dea `n ispit\va r\t\ci cu mintea r\t\cit\cine-o va privi cu r\bdareva ob]ine o am`naredar nu-i voi putea promite nimicdec`t c\ nu m\ deziceu `nsumi tulburat p`n\ peste firede bizara alc\tuirepornisemleg\nat `n buestruc\lc`nd a maestruz`mbeamcu ochii miji]icel mai senin dintre cenobi]if\ceamgesturi hieraticepeste cre[tetele voastre s\lbaticep`n\ c`nd schimonosit de vedeniesim]iicum caleasepreschimb\`nt\r\[enie`ntr-o teribil\ `ncurc\tur\pedeaps\ pentru inima mea trufa[\ [i ima-tur\leastavi]a se clatin\datin\ cu datin\`n[ira]i pe fu[teinu ne mai desprindemdin cleihipnotiza]i de aceast\ mom`iec`nd imponderabil\ c`nd l\l`iede aceast\ brezaiecu glas de heruv [i de gaieterapia iluziei supravegheateFOTO: MELANIEWIORAProz\TIMPUL10aprilie 2005 {ERBANALEXANDRUterogs\intris\bemocafea;amcedat din nou [i amurmat-o pe aleea dinfa]acasei;adeschisu[adelaintrare[im-a invitat `n\untru; sieur Mallarm, amp\truns `ntr-o `nc\pere `n care `ntunericulera total, se deschisese o sp\rtur\ `n altfelde zid dec`t cel din cursul dimine]ii, dar lafeldecompact[icloturant,variantaluinegativ\, albul material fusese `nlocuit deun negru la fel de material [i absorbant,eram `ntr-unmalstrmalnegrului[ioclip\ amfost convins c\ `nso]itoarea mease dizolvase `n `ntuneric, dar nu, pentru c\deodat\ a izbucnit lumina [i amv\zut-o:palid\,extrem deobosit\,alc\tuit\dinumbresuprapuse;doarochiierauvii,coriacei `nc\, de[i obombra]i de un fel despaim\, pricinuit\ poate de lumin\, caref\cea ca privirea s\ se reverse `ntr-un fru-fru lent, moale, pelu[at; turbanul i se des-prinsese de pe cap, l\s`nd pe t`mple rufla-chete limasonate cu reflexe alb\strii, riso-rius-ul st`ng tremura u[or, mu[chii g`tuluitramblotau [i ei, de fapt `ntreaga sa carnetremura,[aransonat\,m`ncat\parc\deni[teg\rg\ri]einvizibile,ca[icel\lalttrup, al sufletului, alcoolat, cuprins de unbranle-bas irezolut,debrisatdeovoce,auzit\ de mine cu o ureche secret\, izbuc-nind, `n chiar miezul miezului lui, `ntr-unhourvari dezl\n]uit; ea era v`natul [i, ca s\se apere, se preg\tea pentru cel mai mare[i, aparent, imposibilul avort: pe s