39729741 Rasa Plymouth Rock Tehnica Incubatiei La Gaina

5/16/2018 39729741 Rasa Plymouth Rock Tehnica Incubatiei La Gaina - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/39729741-rasa-plymouth-rock-tehnica-incubatiei-la-gaina

TEMATICÃ REFERAT

1.Rasa Plymouth Rock

2.Tehnica incuba iei la g inţ ă ă



CUPRINS

1. Introducere…………………………………………………….................... 4

2. Rasa Plymouth Rock ………………………………………….……....……. 5

a. Origine ...................................................................5

b. Caracteristici rasă ………………………………………………. 5

c. Produc ia de carne si ou ………………………………..ţ ă….16

3. Tehnica incuba iei la g inţ ă ă ………………………………………......…..17

a. Principii generale……………………………………………… 17

b. Incuba ia la g inţ ă ă …………………………………………….. 22

2



4. Bibliografie…………………………………………………………………...... 25

INTRODUCERE

Avicultura reprezint una din principalele ramuri aleă zootehniei, având ca obiect de studiu elaborarea principiilor dealimentatie, a tehnologiilor de creştere, de îngrijire şi înmul ireţ a p s rilor.ă ă

Ca atare aceasta concep ie duce implicit la posibilitateaţ creşterii unor efective cu densit i de 10 – 20 capete pe metruăţ p trat, întrucât factorii de microclimat crea i, controla i şi dirija iă ţ ţ ţ artificial ofera condi ii optime desf şur rii proceselor deţ ă ă incuba ie, aplic rii tehnologiilor de creştere a puilor pentruţ ă carne, creşterii tineretului pentru înlocuire, exploat rii g iniloră ă pentru produc ia de ou , creşterii g inilor pentru reproduc ie,ţ ă ă ţ amelior rii, hibrid rii şi selec iei.ă ă ţ

Produsele principale ale g inilor sunt ou le şi carnea, iară ă cele secundare sunt penele şi gunoiul. Oul con ine protide,ţ lipide, s ruri minerale şi vitamine. Acestea face caă

3



digestibilitatea oului consumat s fie, pentru g lbenuş de 100ă ă %, iar pentru albuş de 97 %. Carnea reprezint produsulă principal şi în prezent, ca urmare a imperativelor conjucturalepe plan mondial, cererea pentru carne slab se manifest totă ă mai mult, în toate rile consumul fiind în continu creştere,ţă ă

nefiind înc previzibil nivelul la care, pe cap de locuitor, acestaă se va plafona.

O alt caracteristic în m sur s sporeasc valoareaă ă ă ă ă ă economic a creşterii g inilor o reprezint şi capacitatea mareă ă ă de produc ie a acestora, precocitatea mare, consumul specificţ mic de furaje.

1. RASA PLYMOUTH ROCK

a. Origine

Rasa Plymouth Rock este originară din zona oraşuluiPlymouth, statul Massachussetts – S.U.A., şi s-a format înperioada anilor 1850 – 1870, prin încrucişări multiple apopulaţiilor locale cu rasele Dominicană, Brahma, Spaniolă,

Cochinchina, Jawa. A fost expusă ca rasă în anul 1869, laexpozi ia de p s ri de la Worcester. Cea mai popular denumireţ ă ă ă sub care este cunoscut este de Rock sau Rock barat (după ă culoarea barat ), fiind varietatea de culoare de la care a pornită şi s-au format şi celelalte varieta i de culoare. Denumirea deţ „Rock” i-a fost acordat pentru a sugera t ria „de stânc ” înă ă ă ceea ce priveşte constitu ia, s n tatea şi rezisten a. John C.ţ ă ă ţ Bennett (1804 – 1867) este considerat creatorul acestei rase,

ea fiind crescută în dublu scop: pentru carne şi ou . Rasa s-aă extins foarte rapid datorit calit ilor de adaptare la condi iileă ăţ ţ

4



de creştere intensiv : rezisten , docilitate şi produc ie de carneă ţă ţ şi ou .ă

A ajuns prima oar in Europa in anul 1870 la expozi iaă ţ din Birmingham (Marea Britanie).

b. Caracteristici rasă

P s rile dau impresia unor p s ri solide, puternice, cu oă ă ă ă foarte bun propor ionalitate a corpului. Capul este relativă ţ mare, larg. Ciocul, scurt şi puternic, are culoare galben .ă

Creasta, mic şi simpl , este purtat drept, regulat din at şi cuă ă ă ţ ă lobul posterior mai pu in dezvoltat, urmând linia cefei. Fa a,ţ ţ roşie-aprins, de dorit complet golaşa, uneori prezentând penemici şi fine. Urechiuşele sunt roşii-aprins, mult alungite şidirijate oblic, atingând barbi ele. Barbitele de culoare rosu-ţ

aprins, sunt mijlocii ca m rime, dar mai mici şi ovale decât laă rasele Rhode-Island şi Sussex. Gâtul este relativ gros, şi maiscurt decât la rasele Rhode-Island şi Sussex. Trunchiul este larg

si adânc, potrivit de lung, cu pieptul rotunjit. Abdomenul, plin şiadânc, este purtat relativ sus. Spinarea este aproape orizontal ,ă larg si dreapt , terminându-se cu o coada scurt şi globuloasă ă ă ă cu un unghi de 450 la mascul şi de 400 la femela. Picioarele,potrivit de lungi, dar puternice şi cu un aplomb larg, aufluierele, degetele şi ghiarele de culoare galben , la fel ca şiă ciocul şi pielea de pe corp.

Se consider defecte grave cea mai slaba urm de peneă ă sau puf pe fluiere, alb in urechiuşe, pene de alt culoare decâtă cele admise de standarde.

Consumul de furaje este mare, fiind de 180 – 200 de g/zi(pentru un kg. mas ou este necesar 5 kg. de furaj), fiindă ă predispuse la ingr şare daca au furaj la discre ie.ă ţ

Standardul rii de origine prevede opt varieta i deţă ţ

culoare: barat , alb , potârnichie, herminat , argintie, albastr ,ă ă ă ă c r mizie si neagr .ă ă ă

5



Varietatea barat ă

Aceasta este o imagine dintr-un tipar vechi din jurul anului 1900 – fiind un

standard

6



Aceast varietate a fost recunoscut în Standardulă ă American de excelen a în anul 1874. Plymouth-Rock barat esteţ varietatea cea mai comun întâlnit la rasa Plymout-Rock.ă ă G inile au o culoare în general mai închis decât la cocoşi,ă ă datorit barelor negre mai late. Aceast varietate seă ă

incrucişeaza cu rasele Rhode-Island şi New-Hampshire pentru aob ine hibrizi autosexabili la vârsta de o zi şi caracteriza i prinţ ţ produc ii de ou şi carne ridicate şi o mai bun rezisten a laţ ă ă ţ

îmboln viri.ă

Varietatea albă

7



Aceast varietate de culoare a ap rut în anul 1874 înă ă oraşul Maine (U.S.A.), iar în Anglia a ajuns în anul 1880.

8



În anul 1888 este recunoscut de c tre Asocia iaă ă ţ American de p s ri. În ultimile decenii a c p tat o mareă ă ă ă ă r spândire în cadrul c reia au fost selec ionate linii, care înă ă ţ etapa actual r spund cel mai bine cerin elor produc ieiă ă ţ ţ industriale de broiller, fiind folosite ca linie matern laă

incruciş ri, mai ales cu rasa Cornish. Culoarea alb a penajului,ă ă se datoreaz unei mutatii aparut la varietatea barata a rasei,ă ă ceea ce explic caracterul ei recesiv. Producerea unor linii cuă culoarea alb dominant s-a realizat prin încrucişarea p s riloră ă ă ă din varietatea alb a rasei Plymouth cu p s ri din rasa Leghorn,ă ă ă la care penajul alb este dominant. În statul Massachhussetts(USA) s-a creat un tip alb dominant prin încrucişarea cocoşuluide rasa Plymouth cu g ini New-Hampshire sau Rhode-Islandă

descendenta este alb , iar prin incrucişarea cocoşilor din raseleă cu penaj colorat cu g ini Plymouth, cocoşii ob inu i au puful alb,ă ţ ţ iar puicu ele au puful galben-roşcat. Acest tip prezint avantajulţ ă ca se ob in pui autosexabili. G inile Plymouth albe produc ouţ ă ă cu coaj pigmentat . Produc ia medie de ou pân la vârsta deă ă ţ ă ă 500 de zile este de 205 ou , cu varia ii intre 170 şi 215 ou ,ă ţ ă greutatea medie a oului fiind de 61,1 grame. Maturitateasexual se instaleaz la vârsta de 6 luni, procentul deă ă

fecunditate este de 85 – 88 %, iar procentul mediu de ecloziunede 72 – 78 %. Instinctul de clocit este puternic, manifestându-sela circa 40 – 50 %, odat sau de mai multe ori pe an. În araă ţ noastr se foloseşte ca linie matern in încruciş rile cu rasaă ă ă Cornish, pentru produc ia de pui broiller.ţ

Varietatea c r mizieă ă

9



Aceast varietate de culoare îşi are originea in Rhode-ă

Island, lâng Fall River, Massachussetts, ini ial având nuan e deă ţ ţ roşu. Creatorul acestei varieta i de culoare a fost R.G.ţ Buffington care a participat la expozi ia „Fall River Strain” înţ anul 1890. În anul 1894 a fost acceptat ca standard de ras deă ă c tre Asocia ia American de p s ri de curte. A fost adus şi înă ţ ă ă ă ă Europa (Marea Britanie) în anul 1897.

10



Varietatea potârnichie

11



12



Este o varietate frumos colorata, aparut în anul 1900ă în New Jersey, SUA, recunoscut ca standard de c tre Asocia iaă ă ţ American de p s ri în anul 1909.ă ă ă

Varietatea argintie

13



A ap rut în New York în anul 1900, admis ca standardă ă în anul 1907, cu un penaj frumos colorat şi care necesită împerecheri duble pentru a atinge perfec iunea, de aceea uniiţ

cresc tori tind s renun e la creşterea ei, intâmpinând dificult iă ă ţ ăţ în ob inerea de masculi şi femele pentru expozi ie.ţ ţ

14



Varietatea herminat ă

Acesta varietate s-a format în anul 1900 în Ohio (USA), dinvarietatea alb şi barat Plymouth Rock cu Brahma alb siă ă ă Wyandottes. A fost admis ca standard in 1910.ă

15



Varietatea albastr ă

16



Aceast varietate este admis ca standard în anul 1920. Înă ă Europa (Marea Britanie) a fost adus în 1915. O particularitateă

la aceast varietate este aceea c la imperecherea dintre doiă ă p rin i de varietate albastr descenden ii vor fi 50 % albaştri şiă ţ ă ţ 25 % albastru cu alb şi 25 % negru. Dup împerecherea dintreă descenden ii albastru cu alb şi cei cu negru, puii ob inu i suntţ ţ ţ sut la sut albaştri.ă ă Exemplu:

Albastru x Albastru = Albastru 50%, Albastru cu Alb 25 %,Negru 25 %

Albastru x Albastru cu Alb = Albastru 50%, Albastru cu Alb 50 %

Albastru x Negru = Albastru 50%, Negru 50 %

Albastru cu Alb x Negru = Albastru 100%

Varietatea neagr ă

17



Aceast varietate a ap rut în 1915 şi a derivat dină ă varietatea barat . Sunt foarte rezistente la boli şi se pretează ă pentru creşterea in zonele cu temperaturi mai sc zute, suntă foarte docile si prietenoase. Produc ia de ou este foarte bun ,ţ ă ă ajungând la 230 - 280 de ou pe an în condi ii ideale, ou leă ţ ă având culoarea maro.

18



c. Produc ia de carne şi ouţ ă

Carnea face parte dintre produc iile principale aleţ

p s rilor şi este unul dintre alimentele de baz pentru om.ă ă ă Carnea de pas re este superioar c rnurilor provenite de la alteă ă ă specii de animale prin faptul c are o cantitate mai redus deă ă esuturi conjuctive, dar mai multe proteine şi gr simi de calitateţ ă

superioar . Valoarea nutritiv a c rnii este dat de bog ia ei ină ă ă ă ăţ aminoacizi, coeficientul de utilizare digestiv a substan eloră ţ nutritive este foarte mare, fiind de 96 – 98 %. Caloricitateac rnii este cuprins intre 130,6 – 208,6 calorii/100 g.ă ă

Randamentul la t iere este mare, au o carne fin ,ă ă gustoas şi suculent . Randamentul la t iere este relativ mare,ă ă ă f r s se apropie îns de cel al celorlante rase mixte, în specială ă ă ă al rasei Sussex. Greutatea corporal este de 3,5 – 4,5 kg. laă mascul şi de 2,5 – 3,5 kg la femele. Pân la vârsta de trei luniă puii cresc mai greu decât cei din rasa Rhode-Island şi se

îmbrac mult mai încet în penaj. De la aceast vârst îns , ei auă ă ă ă

o creştere mai rapid , astfel c în câteva s pt mâni ei ajung ină ă ă ă greutate ca puii altor rase mixte.

Produc ia medie de ou calculat pe baza rezultatelorţ ă ă controlului oficial efectuat la diferite sta iuni de testare dinţ Europa si Statele Unite a fost în primul an de ouat de 196 deou , cu varia ii de la 147 pân la 239 buc i, greutatea medie aă ţ ă ăţ oului fiind de 59,2 g. Culoarea cojii oului este cafenie.

Maturitatea sexual se instaleaz mai tardiv decât la cele dină ă rasa Rhode-Island cu circa 2 - 4 s pt mâni, puicu ele incepândă ă ţ ouatul la vârsta de 6 – 7 luni. Procentul mediu de fecunditatevariaz între 80 si 88 %, iar procentul de ecloziune între 70 siă 76% din ou le fecundate. Instinctul de clocit este destul deă dezvoltat, procentul de cloşti c zute fiind, în medie, cam 15 –ă 25%.

19



2. Tehnica incuba iei la g inţ ă ă

a. Principii generale

La p s ri, ca şi la celelalte specii de animale, fecundareaă ă se produce în interiorul organismului femel. Dezvoltareaembrionului in continuare, se face în afara organismului p s rii,ă ă

în condi ii optime asigurate de om,ţ în cazul incuba iei artificialeţ sau de cloşc în cazul incuba iei naturale.ă ţ

Pentru a realiza un procent de ecloziune cât mai mare de

la o cloşc (peste 70%) sau de la fiecare serie de ou pus laă ă ă incubator, trebuie s se in cont de urm toarele aspecte:ă ţ ă ă

- starea de s n tate a p s rilor;ă ă ă ă

- raportul de sexe (un cocoş la 10-12 g ini);ă

- vârsta maxim de folosire pentru reproducere (4-5 ani laă cocoş, 1,5-2 ani la g in );ă ă

- reproducerea la p s ri are loc dupa vârsta de 11 luni laă ă cocoşei, dup 6 -7 luni la g in ;ă ă ă

- calitatea şi cantitatea furajelor administrate pe cap şi pe zi;- prospe imea ou lor folosite la incuba ie (maxim 7 zile);ţ ă ţ

- vârsta p s rilor (cele mai bune ou pentru incubat suntă ă ă ob inuteţ în primul an de exploatare de la g ini şi se men ine 1,5ă ţ ani);- ou le pentru incubat (clocit) trebuie s fie curate, cu coajă ă ă neted , intact , de m rime normal .ă ă ă ă

Dupa recoltare, ou le se aşeaz în cofraje cu vârful ascu ită ă ţ în jos, se in într-o camer r coroas , slab luminat sau chiar laţ ă ă ă ă întuneric, cu o temperatur de 12°C şi cu posibilit i de aerisireă ăţ (ventilare).

20



Dezvoltarea embrionului. Embrionul începe s se dezvolteă chiar din momentul când a avut loc fecundarea în oviduct, faptpentru care trebuie s se asigure ou lor un regim deă ă temperatur care s înceteze metabolismul, f r a-l degrada,ă ă ă ă mai ales vara, când la temperatura de 28°C în atmosfer seă

continu dezvoltarea embrionului. Cunoaşterea procesuluiă normal de dezvoltare embrionar permite depistareaă anomaliilor ce pot surveni şi luarea de m suri corespunz toare,ă ă corectarea factorilor de care depinde acesta. În dezvoltareaembrionar se deosebesc trei faze mari:ă segmentarea ouluifecundat; gastrularea (perioada de formare a celor trei foi eţ germinative); organogeneza (perioada în care se formeazaorganele şi sistemele).

Factorii incuba iei.ţ Dup expulzarea oului în mediulă ambiant, datorit temperaturii mai sc zute, embrionul intr intr-ă ă ă

o stare de laten a pân în momentul în care este supusţ ă procesului de incuba ie, în care i se asigur condi ii favorabileţ ă ţ de dezvoltare. Factorii care trebuiesc asigura i în procesul deţ

incuba ie sunt: temperatura, umiditatea, ventila ia şi pozi iaţ ţ ţ ou lor.ă

Temperatura asigur dezvoltarea embrionar ,ă ă intensificând procesele vitale. Pentru a se dezvolta normal,embrionul are nevoie de o temperatur apropiat de cea aă ă corpului p s rii. În incuba ia natural , temperatura esteă ă ţ ă asigurat de corpul cloştii, a c rei temperatur rectal laă ă ă ă inceputul incuba iei este de 40,8ţ 0 – 40,50C, ca apoi s scadă ă

treptat, ajungând la sfârşitul perioadei la 40,4 – 40,10C. C ldura,ă în incuba ia artificial , este transmis de la sursele de înc lzireţ ă ă ă c tre ou , prin convec ie: în incubatoarele de suprafa ,ă ă ţ ţă repartizarea c ldurii se face prin ventila ie natural ; înă ţ ă incubatoarele de volum, repartizarea c ldurii produs de sursaă ă de caldur se face prin ventila ie mecanic , ou le avândă ţ ă ă aceeaşi temperatur pe întreaga suprafa . Pentru acest tip deă ţă incubatoare s-a ajuns la concluzia c este necesar oă ă

temperatur de 37,5ă 0C. Regimul de temperatur diferă ă înfunc ie de tipul de incubator, ras , calitatea ou lor, fiind corelatţ ă ă şi cu ceilal i factori ai incuba iei.ţ ţ

21



Umiditatea. Asigurarea în incubator a unei umidit iăţ optime este un factor important în ob inerea unor pui deţ calitate. Umiditatea aerului atât în incuba ia natural , cât şi înţ ă cea artificial influien eaz direct asupra dezvolt rii embrionuluiă ţ ă ă prin modificarea con inutului ou lor, în special al albuşului şi,ţ ă

indirect, prin ac iunea asupra proceselor metabolice a acestuia.ţ De asemenea, umiditatea condi ioneaz modul de ac iune alţ ă ţ c ldurii. În incuba ia natural , umiditatea în cuibar variaz întreă ţ ă ă 30 – 50 %, iar în incuba ia artificial , în condi iile în care ceilal iţ ă ţ ţ factori de incuba ie sunt men inuti la nivel optim, trebuie s seţ ţ ă asigure 61 % umiditate, cu limite intre 55 – 66 %.

Ventila ia. ţ În procesul dezvolt rii embrionului se realizează ă un schimb permanent de aer între acesta şi mediul de

incuba ie. La începutul incuba iei schimbul de aer este redus,ţ ţ apoi creşte treptat din momentul închiderii alantoidei si estemaxim în ultima zi de incubatie, odata cu trecerea la respira iaţ pulmonar . Ventila ia are ca scop asigurarea în incubator a uneiă ţ compozi ii a aerului apropiat de a celui atmosferic, dar cu unţ ă procent de bioxid de carbon ceva mai ridicat şi condi ioneazţ ă ceilal i factori ai mediului de incuba ie (temperatur , umiditate).ţ ţ ă Se ob in rezultate bune atunci când mediul de incuba ie con ineţ ţ ţ

21 % oxigen şi 0,5 – 0,8 % bioxid de carbon. Ventila iaţ exagerat sau insuficient are influien negativ asupraă ă ţă ă desf şur rii procesului de incuba ie. S-a constatat c fiecareă ă ţ ă procent de oxigen în plus fa de optim determin micşorareaţă ă cu 1 % a procentului de ecloziune, iar creşterea concentra ieiţ de bioxid de carbon la 5 % determin moartea embrionilor.ă

În incuba ia natural , cloşca st cea mai mare parte deţ ă ă timp cu penajul înfoiat şi totuşi compozi ia aerului din cuibţ

difer de cea a aerului atmosferic, în sensul c bioxidul deă ă carbon variaz între 0,2 – 0,7 %.ă

Pozi ia şi întoarcerea ou lor ţ ă . Atunci când ou le nu suntă aşezate sau întoarse corect, se poate înregistra un procent demortalitate care poate dep şi cu 60 % pe cel normal.ă

Întoarcerea ou lor în prima jumatate a perioadei de incuba ie,ă ţ împiedic lipirea embrionului de membrana cochilier intern ,ă ă ă prin ridicarea g lbenuşului în partea superioar a oului. Înă ă

partea a doua a incuba iei întoarcerea evit lipirea alantoidei deţ ă membrana vitelin , fapt care ar determina ruperea ei.ă

22



În incuba ia natural pozi ia ou lor în cuibar este cu axulţ ă ţ ă lung orinzotal, cu pozi ie usor oblic . Întoarcerea oualor se faceţ ă de c tre cloşc , iar intervalul dintre intoarceri variaz intre 30 –ă ă ă 80 minute.

În incubatoarele de volum, pentru m rirea capacita iiă ţ

sertarelor, ou le se aşeaz în pozi ie vertical , cu vârful bont înă ă ţ ă sus. Întoarcerea se realizeaz prin înclinarea sitelor cu un unghiă de 450 fa a de vertical , altern nd intr-o parte şi alta, iar în celeţ ă ă de suprafa întoarcerea se face cu 180ţă 0. Se recomand ca înă interval de 24 ore s se realizeze întoarcerea ou lor de 8-12 oriă ă pe zi în incubatoarele de volum şi de 2-3 ori pe zi în cele desuprafa .ţă

În ultimile zile ale incuba iei nu se recomand întoarcereaţ ă

ou lor, pentru a da posibilitatea embrionului s -şi fixeze pozi iaă ă ţ de ciocnire, cu ciocul îndreptat spre camera de aer.

Regimul de incuba ie.ţ În urma studierii condi iilorţ asigurate embrionilor în incuba ia natural şi comparareaţ ă rezultatelor ob inute în diferite regimuri de incuba ie artificial ,ţ ţ ă s-a stabilit un regim optim de incuba ie, pe specii de p s ri şiţ ă ă tipuri de incubatoare.

Regimul de incuba ie pentru incubatoare de suprafaţ ţă

Zile deincuba ieţ

Tempe-ratura(0C)

Umidi-tatea

Ventila iaţ (deschiderea orificiilor)

Nr. zilnicde

intoarceri

R cireaă ou loră (min/zi)

Controlovoscopi

c

1 -6 39,5 60 – 65¼ din a 4-a

zi3 din a2-a zi

-Control I:in a 6-a

zi

7 – 14 39 50 – 55 ½ 3 5 – 10

Control

II: in a14-a zi15 – 19 38,5 45 – 50 ¾ 2 10 -

20 - 2138 –38,5

60 - 70 1/1 -2 x 10 -

15-

Schemele de incuba ie a ou lor în incubatoarele de volumţ ă

Tipulincubatorului

Zilede

incub

a- ieţ

Temperatura la

termometrul

de bord (0

C)

UmiditateaVentila iaţ

(deschidereaorificiilor)

Intoarce-rea

ou loră

Controlovoscop

ic

I.V. - 2 1 – 7 38,5 (38,3-38,7) 62 Se deschid

treptat din a 2-azi, fiind deschisecomplet in a 8-10

Din 2 in 2ore, panain a 18-a

zi

6-8 zile18-19 zile

8 – 15 38,3 (38,0-38,5)

58

23



zi, pana lasfarsitul

16 - 21 38,0 (37,8-38,2)

54 (70 din mo-mentul

ciocnirii)

I.V. 5M

1 – 7 38,5 (38,3-38,7) 62 Se deschid

treptat din a 2-azi, fiind deschisecomplet in a 8-10

zi, pana la

sfarsitulincubatiei


zi

6-8 zile18-19 zile

8 – 15 38,3 (38,0-38,5)

58

16 - 21

37,8 (37,0-

38,2)

54 (70 din mo-

mentulciocnirii)

„Bismark”

„Petersine

1 -17 37,8 (37,5-38,0)

50-60 Se deschidtreptat din a 2-azi, fiind deschisecomplet in a 8-10


incubatiei


zi

6-8 zile18-19 zile

18 – 21 38,0 (37,6-38,4) 80-90

„Nickerl”

1 – 17 37,2-37,8 50-55 Se deschidtreptat din a 2-azi, fiind deschisecomplet in a 8-10

zi, pana lasfarsitulincubatiei


zi

6-8 zile18-19 zile

18 -21 36,8-37,5 60-65

„Buckeye”

1 – 17 37,5-37,6 54 Se deschidtreptat din a 2-azi, fiind deschisecomplet in a 8-10


incubatiei

Din ora inora La 18 zile

18 -21 37,2 60-65

Controlul biologic al incuba iei.ţ Se face cu scopul de asemnala abaterile de la dezvoltarea embrionar normal şi de aă ă stabili cauzele care le determin , pentru ca specialiştii s poată ă ă lua m suri pentru îndepartarea lor. Rezultatele cantitative şiă calitative ale incuba iei reprezint rezultanta influen elorţ ă ţ exercitate asupra ou lor de trei grupe de factori, care se referaă la: calitatea ou lor inainte de producerea lor, calitatea ou loră ă dup producere şi pân la începerea incuba iei şi factori careă ă ţ influen eaz în timpul incuba iei. Metodele prin care se executţ ă ţ ă controlul incuba iei sunt mirajul sau examenul ovoscopic şiţ examenul anatomopatologic al resturilor de incuba ie.ţ

Mirajul este o metod obligatorie pentru controlul biologic,ă în toate sta iunile de incuba ie. El const în examinarea laţ ţ ă ovoscop a ou lor supuse incuba iei, apreciindu-se dezvoltareaă ţ embrionului şi a anexelor embrionare, m rimea camerei de aer,ă procentul de ou fecundate si nefecundate, embrionii mor i. Peă ţ

parcursul incuba iei se efectueaz dou miraje obligatorii.ţ ă ă Analiza anatomopatologic a resturilor de incuba ieă ţ const în stabilirea modific rilor anatomopatologice prină ă

24



sec ionarea ou lor eliminate la miraje si a celor mor i în coaj ,ţ ă ţ ă ca şi prin examinarea cojilor r mase, prin aprecierea umidit iiă ăţ alantoidei şi a golirii de sânge a vaselor ei, prin prezen a peţ coaj a urmelor de hemoragii, a resturilor de albuş şi dejec ii.ă ţ

b. Incuba ia la g inţ ă ă

Tehnica incuba iei presupune efectuarea unor lucr riţ ă preg titoare, cerin e necesare bunului mers al incuba iei şiă ţ ţ ob inerii unor rezultate pe m sura volorii biologice a ou lor.ţ ă ă Lucr rile preg titoare se refer la:ă ă ă

- Instalarea incubatoarelor . Atât incubatoarele cât şi

eclozionatoarele trebuiesc amplasate în înc peri speciale,ă învecinate, s permit o circula ie liber a aerului, rezervându-ă ă ţ ă

se spa iu suficient pân la tavan, pere i şi uşi;ţ ă ţ

- Verificarea instala iilor şi a incubatorului ţ . Seefectueaz obligatoriu, atât la instalare, cât şi dup fiecare cicluă ă de incubatie. Verificarea instala iilor este necesar pentruţ ă men inerea şi reglareaţ factorilor fizici (termometre,termoregulatoare, higrometre, ventilatoare, intrerup toare) şiă

mecanici (etanşeitatea uşilor, aşezarea sertarelor, t vile cuă ap , pere ii);ă ţ

- Punerea in func iune a incubatoarelor. ţ Incubatoarelecu dou trei zile înainte de introducerea ou lor se pun înă ă func iune şi dup circa 2-4 ore, când s-a atins temperatura deţ ă regim se trece la reglarea temperaturii, l sând incubatoarele să ă func ioneze 2-3 zile în gol, pentru realizarea factorilor fizici deţ incuba ie. Când s-a ajuns la nivelul dorit al temperaturii şi aţ

umidita ii se introduc sertarele cu ouâ;ţ- Cur area şi dezinfec ia incubatoarelor.ăţ ţ Cur ireaăţ

mecanic şi dezinfec ia propiu-zis se efectueaz înainte deă ţ ă ă incarcarea cu ou şi dup fiecare ciclu de incuba ie;ă ă ţ

- Cur area şi dezinfectarea ou lor.ăţ ă Cur area prinăţ sp lare este cea mai economic metod , deoarece se execută ă ă ă cu maşini speciale. Dup sp lare (3 minute) ou le trebuie s fieă ă ă ă zvântate imediat pentru a nu permite p trunderea bacteriilor înă

interior. Dezinfectarea ou lor se execut in camere auxiliare deă ă lucru, prin fumigare (formolizare), înainte cu 6-8 ore deintroducerea lor în incubator;

25



- Înc rcarea incubatoarelor.ă Cu 12 ore înainte deintroducerea ou lor în incubator, ele se scot de la cameraă frigorific şi se trec în camera deă preînc lzireă , în caretemperatura este de 28 0C, dup care se aduc şi sitele pentruă

înc lzire. Ou le se introduc în incubator deobicei diminea a,ă ă ţ

notându-se ora de inc rcare a incubatorului, în fişa deă incuba ie;ţ

- Planul de lucru în sta iunea de incuba ie. ţ ţ Sta iunile deţ incuba ie, în vederea func ion rii cât mai eficiente, trebuie sţ ţ ă ă aib întocmite planuri de lucru operative, pe întreg anulă calendaristic. Se întocmesc contracte cu furnizorii de şi cubeneficiarii de pui, care oblig la respectarea graficelor deă func ionare a incubatoarelor;ţ

- Incuba ia ou lor ţ ă presupune o parcurgere f ră ă probleme a perioadei de cca 18 zile şi 14 ore în care ou le stauă

în incubatoare, prin îndeplinirea în mod corect a dou condi ii:ă ţ un echipament bine pus la punct şi o tehnologie de incuba ieţ riguros respectat . În ghidul tehnologic al sta iilor de incuba ie,ă ţ ţ aproape jum tate de text este rezervat echipamentului deă incuba ie şi ecloziune, calitatea acestui echipament esteţ condi ia peremtorie pentru asigurarea condi iilor optime deţ ţ

incuba ie. Temperatura optim unei dezvolt ri embrionareţ ă ă normale este de 37,5 – 38,0 0C, aceasta fiind o valoare mediedeoarece, la începutul incuba iei este necesar un aport maiţ mare de c ldur , dup care temperatura se reduce, consecutivă ă ă creşterii c ldurii biologice produse de embrioni;ă

- Transferul ou lor în eclozionator.ă Camera de transfertrebuie s fie curat , fumigat şi bine ventilat şi cu oă ă ă ă temperatur constant de 26ă ă 0C. Timpul optim de transfer este

atunci când 5% din ou sunt ciocnite iar transferul nu trebuie să ă dureze mai mult de 15 minute.

- Ecloziunea şi sortarea puilor. Ecloziunea se produce la21 de zile şi 9 ore (în cazul în care se practic preincuba ia,ă ţ ecloziunea are loc dup 21 de zile de incuba ie). Pe perioadaă ţ ecloziunii în sal temperatura trebuie s fie de 20 – 24ă ă 0C, iarumiditatea relativ de 60 %. În situa ia în care sortarea puiloră ţ se face în sala de ecloziune, se va ridica temperatura la min. 300C şi o umiditatea relativ de max. 60 %. Sortarea puilor trebuieă f cut corect, cu exigen , de un personal instruit, evitându-seă ă ţă

26



bruscarea puilor şi aruncarea lor în cutii. Concomitent cusortarea, puii se num r şi se aşeaz în cutii de transport.ă ă ă

- Depozitarea şi livrarea puilor. Navetele cu puii sorta iţ sunt transportate în sala de depozit unde temperatura trebuies fie de min. 30ă 0C. Livrarea puilor se face prin camera de

livrare, în maşini speciale de transport, preg tite corespunz toră ă pentru condi ii de transport (sub aspectul igenic, al dezinfec iei,ţ ţ temperaturii, ventila iei).ţ

27



Bibliografie:

Băl şă escu, M. şi colab. Avicultura, Editura didactică şipedagogică, Bucureşti,

1983;Creţa. V. şi colab. Zootehnie generală şi tehnologia creşterii

animalelor, Edituradidactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983;

Stratulat, Gh. şi colab. Creşterea păsărilor, Editura Ceres,Bucureşti, 1989;

Ştef nescu, Gh. şi colab.ă Avicultura, Editura Agro-Silvic ,ă Bucureşti, 1961;

Usturoi, M.G., Creşterea păsărilor, Iasi, 2009

Vancea, Ion. Tehnologia creşterii intensive a păsărilor , EdituraCeres, Bucureşti,

1978;Surse internet:

http://www.feathersite.com/Poultry/CGP/Rocks/BRKRocks.html

http://www.theplymouthrockclub.co.uk/blue.htmhttp://www.plymouth-rock-

poultry.co.uk/plymouthrockhistory.htmlhttp://www.the-coop.org/library/rock.htmlhttp://www.plymouth-rock-

poultry.co.uk/silverpencilledrocks.htmlhttp://gator541.hostgator.com/~bantam20/site/index.php?

option=com_content&view=article&id=16:silver-penciled-

plymouth-rock-bantams-by-bob-hawes&catid=34:articles&Itemid=55

28


http://www.theplymouthrockclub.co.uk/blue.htm

http://www.plymouth-rock-poultry.co.uk/plymouthrockhistory.html


http://www.the-coop.org/library/rock.html

http://www.plymouth-rock-poultry.co.uk/silverpencilledrocks.html


http://gator541.hostgator.com/~bantam20/site/index.php?option=com_content&view=article&id=16:silver-penciled-plymouth-rock-bantams-by-bob-hawes&catid=34:articles&Itemid=55





http://www.theplymouthrockclub.co.uk/blue.htm



http://www.the-coop.org/library/rock.html






Documents

39729741 Rasa Plymouth Rock Tehnica Incubatiei La Gaina