Upload
anatol-corneliu
View
100
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
n vederea studierii obiectivelor sale, criminologia ca tiin opereaz cu trei funcii principale:
Funcia descriptiv (fenomenologic);
Funcia explicativ (etiologic);
Funcia previzional (prospectiv).
Este menionat i cea de-a patra funcie a criminologiei, i anume funcia profilactic. n realitate ns, aceast funcie se ncadreaz n ce-a de-a treia funcie a criminologiei i anume din funcia prospectiv.
Funcia fenomenologic studiaz ansamblul fenomenului criminal pe un anumit teritoriu ntr-o aumit perioad de timp. Caracteristic pentru aceast funcie este nu doar faptul studierii criminalitii n dependen de anumii indicatori cantitativi i calitativi precum ar fi criminalitatea dup vrste, criminalitatea dup sex etc. dar i n dependen de stabilirea anumitor interdependene dintre criminalitate i factori social-politic. Menionm c funcia respectiv opereaz cu asemenea concepte ca:
conceptul de personalitate al infractorilor;
conceptul de mediu cu referire nemijlocit la mediul social n care a crescut i s-a educat criminalul.
Deosebirea din punct de vedere criminologic dintre noiunea infractor i criminal.
Spre deosebire de funcia fenomenologic care are drept obiectiv descrierea fenomenului criminal, funcia etiologic are drept scop explicarea cauzelor svririi infraciunilor. Spre deosebire de funcia fenomenologic, funcia etiologic opereaz att cu concepte principale ct i concepte auxiliare:
a. din categoria conceptelor principale fac parte:
conceptul de personalitate a infractorului
conceptul de criminogenez (care reprezint cauzele svririi infraciunilor)
conceptul de criminodinamic, respectiv evoluia fenomenului criminal.
b. Din categoria conceptelor auxiliare fac parte:
conceptul de mobil, motiv i spaiu.
Rolul victimei n svrirea infraciunii (referat).
Funcia prospectiv. Rolul acestei funcii pentru cercetarea criminologic este foarte important deoarece funcia respectiv are drept menire de elabora msuri de profilaxie i combatere reieind din fiecare tip de infraciune precum i avnd drept punct de reper personalitatea infractorului. Deaceea, ntrebrile de baz la care rspunde aceast funcie sunt urmtoarele:
Cum va evolua fenomenul criminal va crete, va descrete sau va staiona?
Care persoane vor recidiva.