4-5

Azomureș la cota 50La jumătate de veac de funcționare, combinatul își anunță planurile pentru viitor

3 Cristina Vancea

Sâmbătă, 1 decembrie, ro-mânii de pretutindeni serbează Ziua națională a României. Cu această ocazie mureșenii sunt invitați cu începere de la ora

18:00 la spectacolul „Inimi de români”. Evenimentul se va des-fășura în centrul municipiului, iar pe scena amenajată în Piaţa Victoriei își vor da concursul: Ciprian Istrate, Leontina Pop, Nicolae Furdui Iancu, Ovidiu

Olari, Sergiu Cipariu, Ioan Bocșa.

Totodată vor evolua Ansam-blurile folclorice „Prichindelul”, „Şireagul” și „Şireagul 40”. Ac-torul Nicu Mihoc va prezenta evenimentul, iar de la ora 20:00 va avea loc un foc de artificii.

1 Decembrie este Ziua Na-ţională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regi-mului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 de delegaţi și sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului și Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transil-

vania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureș, Tisa și Du-năre) și Ţara Ungurească (Cri-șana, Sătmar și Maramureș) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează deci lupta români-lor transilvăneni pentru Unitate Naţională și marchează mo-mentul creării României Mari, situându-se în continuarea pre-cedentelor acţiuni unioniste ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15 / 28 no-iembrie 1918).

Poporul român a știut atunci sa valorifice admirabil conjunc-tura internaţională favorabilă creată în urma primului Război mondial și a destrămării imperi-ilor Ţarist și Austro-Ungar.

La mulți ani tuturor mureșenilor!Spectacolul „Inimi de români” încununează și la Tîrgu-Mureș lupta pentru Unitate Naţională

În județul Mureș cazurile de abandon al copiilor sunt un fenomen cronic. Sute de suflețele sunt abandonate anual în județul Mureș de mame cu alte priorități. Oficial, aproximativ 1.000 de copii își caută adăpostul în casele de tip familial, unde li se asigură masa, educația, igiena…și chiar mai mult. Față de vechile centre de plasament, unde erau adunați cu sutele, noile inovații de îngrijire par a fi o soluție mai bună.

Anul VII, Nr. 403,26 noiembrie

- 5 decembrie 2012Preţ: 0,99 RON

PunctulS@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Abandonați de părinți, derutați în societate!

Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012 ACTUALITATE

2

www.punctul.ro

Pe 2 aprilie 1993, Philip Morris, unul din cei mai mari producători de țigări din lume, anunța o reducere de prețuri de 20% la țigările Marlboro, pentru a opri competitorii care înfulecau constant din cota de piață. Rezultatul a fost dezastruos: acțiunile

companiei s-au prăbușit cu un minus de 26%. În percepția analiștilor finan-ciari, Marlboro a căzut singur de pe calul său, din rândul unui brand de lux, într-unul de rând. Cauza: reducere cu 20% a prețului – efect: prăbușire în percepția consumatorilor. S-a dovedit încă odată că importanța ambalajului poate de multe ori să fie deasupra calității și chiar a prețului. În literatura de specialitate, 2 aprilie 1993

a rămas sub denumirea de Marlboro Friday (Vinerea Marlboro).

Revenind la zilele noastre, tocmai am trecut de un eveniment impor-tant în vânzări, anume Black Friday (Vinerea Neagră). Tot de la ameri-cani preluată, găselnița e implementată odată pe an și a prins extraordinar de bine. Deși la origini, cum spuneam, americană 100%, fiind ziua care urmează după Thanksgiv-ing (Ziua Recunoștinței) și nu are nicio legătură cu

românul de rând, global-ismul ne-a vârât-o pe gât, iar noi am înghițit-o fără s-o mestecăm. Zile întregi premergătoare în care s-a trâmbițat și răs-trâmbițat ideea, servere blocate pe magazinele on-line, cozi la magazine, stocuri epuizate și tradiționalele bătăi pe produse.

Potrivit studiilor realizate în România 4,1 milioane de conaționali au auzit de acest con-cept, iar dintre aceștia 60% declarau că vor face cumpărături de Black Fri-

day. Într-adevăr au fost și reduceri substanțiale, însă pe site-ul de pe care îmi cumpăr eu de obicei cărți, mi-am comandat vineri două volume și zău dacă am plătit mai puțin ca de obicei, în ciuda fluturatelor reduceri care mă ademe-neau. Într-un interviu la RFI, jurnalistul eco-nomic Lucian Pop atrăgea atenția asupra reducerilor, spunând că de regulă ele se aplică mai ales la produsele de slabă calitate. Deși Black Friday și la noi și la americani este o zi extrem

de importantă pentru orice vânzător de orice fel de produs sau serviciu, ziua se întâmplă DOAR o dată pe an, pentru a ademeni cumpărătorul, producând astfel, la marje mai mici de profituri (doar la unele produse), același rezultat financiar datorită rulajului mai mare de marfă.

Marlboro a greșit, iar lecția a fost învățată de toate marile companii, iar acum se predă la cursuri de marketing. Încercați să învățați și dumneavoastră, consumatorul, câte ceva.

Consumerismul, la zi

de Cătălin Hegheş

Punct de vedere

negruPunctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Se acordă funcționarilor publici de la ghișeele din Tîrgu-Mureș care

au un comportament irascibil și neadecvat față de contribuabili.

alb

Se acordă Combinatului Chimic Azomureș pentru

împlinirea a 50 de ani de existență! Redacția

Săptămânalului Punctul îi urează ,,La mulți ani”!

Punctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Punc

tul p

e i

,,Discount Dublu” cu avionul. Wizz Air a lansat ,,Discount Dublu”, promoţia ce dublează discount-ul garantat pentru membrii Wizz Discount Club. Wizz Discount Club, lansat recent a fost creat pentru clienţii loiali ce călătoresc în grup și achiziţionează mai mult de un bilet Wizz Air pe an. Toţi membrii clu-bului și până la nouă prieteni sau membii ai familiei beneficiază de un discount garantat pe toate zborurile Wizz Air, timp de un an. Pen-tru o singură zi, Wizz Air dublează discount-ul garantat la 20€, pentru toate tarifele care de-pășesc 29,99€.

Eveniment. Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii (IEESR) din Tîrgu-Mureș a anunţat că în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie, va organiza campania de sensi-bilizare și informare ,,16 zile de activism împo-triva violenţei asupra femeii”. Scopul campani-ei este sensibilizarea și conștientizarea opiniei publice cu privire la fenomenul violenţei în fa-milie și în special cel al violenţei asupra femeii, solidarizarea comunităţii cu acţiunile preventi-ve, precum și sensibilizarea factorilor de decizie în legătură cu amploarea și gravitatea acestei probleme sociale. Partenerii IEESR în derula-rea evenimentului sunt Primăria Municipiului Târgu Mureș, Poliţia Locală Târgu Mureș și Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir.

Patinoar. Pe data de 4 decembrie 2012, ora 18:00 se va deschide Patinoarul artificial situat în cartierul Aleea Cornișa, pe str. Gheor-ghe Marinescu, nr.1, în spatele Centrului Cul-tural „Mihai Eminescu”. Accesul în incinta pa-tinoarului va fi gratuit pe data de 4 decembrie. Totodată, la patinoar pot fi închiriate patine și se pot urma cursuri de patinaj pentru adulţi și copii.

Moș Nicolae. Duminică, 2 decembrie 2012, cu începere de la orele 17:00, la Palatul Culturii din Tîrgu-Mureș se va desfășura o prezentare de modă în scop caritabil, pentru copiii cu leucemie și cancer. Vor fi prezentate creaţii vestimentare pentru copii, semnate de Roxana Simon și Szelyes Andrea.

Cristina Vancea

Sportivii clubului de karate, versiunea WKC, ai clubului târgumureşean Dragon Do au cucerit şapte medalii de aur la Cupa României, disputată la Piteşti în perioada 17-18 noiembrie. La competiţia desfăşurată pe categorii de vârstă şi grade, s-au pre-zentat la start 503 sporti-vi de la 32 de cluburi din ţară, din toate regiunile ţării, Constanţa, Bucureşti, Timişoara sau Arad.

Tîrgu-Mureșul a fost reprezentat cu succes de sportivii clubului Dra-gon Do, care, cu doar 11 karateka a obţinut 9 me-dalii dintre care 7 de aur, clasându-se pe locul IV din 32 de cluburi partici-pante. Performerii clubului condus de Mihai Notar au fost: Ştefan Bunuş, două lo-curi I la categoria 7 ani, la

kata şi kihon, Rareş Varga, la 7-8 ani, cu aur la kata şi kumite, Darius Sztan, care a ocupat locul I la kata şi cel secund la kumite la 11-12 ani, Fekete Renata, aur la kata, 15-17 ani, Florina Notar, aur la kata, 18-21 ani şi Kapusi Orsolya, bronz la kumite, 9-10 ani.

Lupte De asemenea, munici-

piul nostru s-a remarcat și la lupte libere. Astfel, eta-pa finală a Campionatului Naţional pe echipe la lupte libere, Liga Cadeţi (spor-tivi născuţi în anii 1995-1997), disputată sâmbătă, 17 noiembrie, în localita-tea Lupeni a adus Tîrgu-Mureşului două titluri naţionale.

Acestea au fost obţinute la categoria 58 kilograme,

prin Moldovan Adalbert, legitimat la Clubul Sportiv ,,Mureşul” Târgu-Mureş, antrenori Simon László şi Marton József şi la 76 kilograme, prin sportivul legitimat la Clubul Sportiv Şcolar Târgu-Mureş, Rareş Popescu, elev al Colegiului Naţional ,,Alexandru Pa-piu Ilarian”, pregătit de an-trenorii Gyarmati Ferenc şi Fazakas Csaba.

Performanță națională la lupte libere și karate

3

ANIVERSARE Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012www.punctul.ro

Cătălin Hegheș

Pe data de 15 noiembrie 1962, Gheorghe Gheorghiu Dej a semnat decretul de înființare a Combinatului de Îngrășăminte Azotoase Tîrgu-Mureș, care mai târziu a primit denumirea Azomureș. În luna decembrie a aceluiași an s-au făcut primele angajări: omul responsabil de resurse umane și apoi imediat direc-torul noii unități.

Între timp Azomureș a adunat 50 de funcționare, în care a trecut din proprietatea statului în cea privată, ul-tima schimbare având loc în primăvara acestui an, când a fost achiziționat de concernul elvețian Ameropa. După o evaluare la sânge, care a cul-minat în august cu închiderea fabricii pentru o inspecție tehnică și efectuarea unor investiții de retehnologizare, noua conducere a venit în fața presei pentru a prezenta și…

…Strategia de dezvoltare pe următorii ani.

La conferință au venit directorul general Azomureș Mihai Aniței, directorul de resurse umane Mihaela Gălățeanu și directorul tehnic adjunct Aurel Botezan. De-spre strategia de dezvoltare, Aniței spunea că Azomureș se va reorienta către piața românească, după ani buni în care majoritatea producției era direcționată spre expor-turi. Primul pas deja a fost făcut, întrucât prețurile îngrășămintelor chimice nu a mai fost majorat din luna aprilie. „În următorii trei ani vrem ca mare parte din producție să se vândă în România(…) Teoretic n-ar trebui să avem probleme de vânzări. Din aprilie n-am mai crescut prețurile tocmai pentru a încuraja agricultura românească”, spunea direc-torul Mihai Aniței.

La prima vedere, pen-tru combinat n-ar fi cea mai indicată strategie, având în vedere că prețurile la export sunt cu aproximativ 15% mai mari. Totuși, marele avantaj pe piața românească este potențialul extrem de

ridicat. Din cele aproxima-tiv 9 milioane de hectare de teren agricol, doar 5 sunt cultivate relativ intens. Chi-ar și pe aceste 5 milioane, consumul de îngrășăminte chimice este la 30% față de media din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că dacă doar pe cele 5 mil-ioane de hectare s-ar crește utilizarea îngrășămintelor la 100% din media europeană, piața producției și distribuției de îngrășăminte chimice din România s-ar tripla. În această ecuație Azomureș deocamdată se integrează cu 30% din producție. Deși doar această treime este livrată pe piața românească, noua conducere a combi-natului intenționează ca în câțiva ani să inverseze pro-centul, astfel ca 60-70% din producție să fie livrată pe piața românească și doar res-tul de aproximativ o treime să ia calea exportului.

O fabrică nouă

Noua conducere Azomureș vrea să nu piardă startul în această competiție, așadar n-a mai crescut prețurile, va investi pentru a putea scoate pe piață pro-duse noi, pentru a crește capacitatea de producție și va retehnologiza actualele instalații pentru a îndeplini toate normele de mediu. Toate acestea se traduc în investiții de aproximativ 200 de milioane de euro. Concret, se va investi într-o fabrică nouă de amoniac, o fabrică nouă de uree, urmând apoi instalațiile de azot și NPK. În planurile companiei, asta înseamnă că în aproximativ 5 ani Azomureș va fi o fabrică ce va ajunge complet nouă și retehnologizată.

Legat de noile produse, directorul Mihai Aniței spunea că potențial există și la acest capitol. În vest se practică tot mai mult producția de îngrășăminte specifice doar anumitor cul-turi. Câteva exemple date au fost îngrășămintele pentru terenuri de golf sau cele pentru culturile de viță de vie. Secre-tul este acela de a reuși inte-grarea unor microelemente în produsele combinatului, pen-

tru ca acestea să aibă o valoare nutrițională crescută pentru anumite tipuri de culturi.

Resursa umanăPe lângă investițiile de

ordinul sutelor de milioane de euro, o altă provocare pentru combinat este în-noirea resursei umane. În acest moment, Azomureș are aproximativ 2.850 de angajați și funcționează cu o medie anuală de 2.600 de angajați. Dintre aceștia majoritatea sunt către finalul carierei, media de vârstă fiind astfel destul de înaintată. De pildă, din cei 2.850 de angajați, 200 sunt pensionari reangajați. La Azo asta înseamnă o nevoie destul de acută de a face un transfer de competențe către angajați tineri. Provocarea constă în găsirea acestor tineri care să aibă o bază pentru a putea lucra în combinat. Prin urmare, conducerea com-binatului caută mai multe soluții pe bază de parteneriate pentru a forma noii angajați. Deja au avut loc discuții cu conducerea E.ON pentru a susține un liceu sau școală profesională privată. A doua direcție este parteneriatul cu Inspectoratul Şcolar pentru ca să se propună clase noi, la care să fie schimbată pro-grama, Azomureș urmând să asigure practica acestor elevi, manualele din care să învețe, iar la absolvirea școlii să recruteze din rândul aces-tor absolvenți. În fine, a treia direcție ar fi organizarea de cursuri și trening-uri pentru calificarea la locul de muncă.

Răspundere corporatistă

În fine, ultima componentă a planurilor pe viitor ține de răspunderea socială corporatistă (CSR). Aici Mihai Aniței spunea că Azomureș nu are planuri de a investi prea mult în af-ara orașului, ci din contră, aproape integral bugetul CSR va fi orientat spre Tîrgu-Mureș. Deja Azomureș are parteneriate cu BC Mureș (unde este sponsorul princi-pal), cu SMURD și Univer-sitatea de Medicină și Farma-cie. La acestea se vor adăuga programele de formare

profesională pentru tineri și recrutările de noi angajați din rândul acestora în mai multe domenii.

Azomureș la cota 50La jumătate de veac de funcționare, combinatul își anunță planurile pentru viitor

IstoricCombinatul s-a dezvoltat în mai

multe etape. După înființare în 1962, în 1966 începe efectiv producția de îngrășăminte chimice cu o instalație de amoniac, una de acid azotic și una de azotat de amoniu prill. În 1968 începe să funcționeze și a doua instalație de amoniac, o fabrică nouă de acid azotic și se extinde instalația de azotat de amoniu. Tot în această etapă, dar abia în 1972, pornește și instalația de argon și cea de apă demineralizată. În etapa a treia, în 1974 se pune în funcțiune o instalație de 900 t/zi de amoniac, o instalație de acid azotic, o instalație de azotat de amoniu prill, o instalație de uree, o nouă centrală electrotermică, o nouă instalație de apă demineralizată și un depozit de amoniac lichid de

15.000 de tone. Un an mai târziu por-nea instalația de îngrășăminte NPK. În etapa a patra, în 1979 pornește a doua instalație de amoniac Kellogg și a patra instalație de acid azotic. În etapa a cin-cea, ultima de altfel, în 1981, pornește uzina foto și o instalație de producere a melaminei. În prezent o parte din acele instalații nu mai sunt folosite, funcționând doar Amoniac 3, Amoniac 4, Acid azotic 2, 3 si 4, Uree, Melamină, NPK, CET I și II, Azotat I, II și III. De-a lun-gul timpului combinatul a fost în pro-prietatea Statului, la începutul anilor ’90 a trecut prin restructurări, pentru ca la finalul anilor ’90 să fie privatizat.

În 2012 a fost ultima schimbare de proprietar, Azo intrând în portofoliul Ameropa, unul din cei mai mari traderi de cereale și îngrășăminte chimice.

În județul Mureș cazu-rile de abandon al copiilor sunt un fenomen cronic.

Sute de suflețele sunt abandonate anual în județul Mureș în spitale - și nu numai acolo - de mame cu alte priorități. Ofici-al, aproximativ 1.000 de copii își caută adăpostul în casele de tip familial, unde li se asigură masa, educația, igiena…și chiar mai mult. Față de vechile centre de plasament, unde erau adunați cu sutele, no-ile inovații de îngrijire par a fi o soluție mai bună. Dar problemele nu au dispărut! Abuzurile, violurile, bătăile fac încă parte din imagi-nea care a conturat de-a lungul timpului existența acestor copii. Totuși, peste toate (oricât de bune ar fi soluțiile adăpostirii aces-tor copii) rămâne TRAU-MA. Copiii abandonaţi de părinţi resimt, pentru tot restul vieţii, trauma aban-donului. Iar cei care îi în-grijesc ulterior fac o muncă extrem de dificilă …

Vasile Dancea

Este cunoscut faptul că după Revoluţie viaţa copiilor din internatele românești, desfășurată în condiţii mizere și adeseori supusă unor abuzuri fi-

zice (bătăi) sau sexuale, a contribuit la înrăutăţirea imaginii României pe plan extern. Între timp, s-au luat măsuri de îmbunătăţire a vieţii orfanilor. Orfelinate-le au fost desfiinţate și s-a încercat integrarea tinerilor în medii familiale cât mai apropiate de cele normale. Care este situaţia actuală a tinerilor orfani sau aban-donaţi mureșeni, aflaţi din rândurile care urmează.

De la orfelinate la caseAstăzi, copiii orfani sau

abandonaţi nu mai trăiesc cu sutele în vechile orfeli-nate, unde individualitatea lor era înmormântată îm-preună cu șansele lor puţi-ne de integrare în societate. Acum, acești copii trăiesc în case de tip familial care au rolul de a le oferi mode-lul vieţii în familie, alături de părinţii sociali, învă-ţarea și deprinderea unui program de viaţă ordonat și bine structurat - somn, ser-virea mesei, joc etc. ,,Denu-mirea de orfelinat nu se mai folosește începând cu anul 2000. Orfelinatele erau fos-tele centre de plasament. În prezent, în judeţul Mureș nu mai există centre de plasament. Ultimul mare centru s-a desfiinţat anul trecut – centrul de plasa-ment de la Zau de Câmpie.

Acest centru a fost închis ca urmare a finalizării strate-giei naţionale privind refor-ma protecţiei copilului. S-a urmărit ca și climatul fa-miliar, care era o necesitate pentru acești copii, să fie unul de casă de tip familial, casă cu efectiv restrâns de copii și nu în acele centre mamut care găzduiau până la 300 de copii.

Procesul de reformă a început în 2004, s-a închis prima dată Centrul de pla-sament Numărul 2 de pe strada Mihai Eminescu, apoi Centrul de plasament 3, de pe strada Lenin, Cen-trul de Plasament 1 de pe strada Trebely, Centrul de plasament Luduș și cel de la Zau. La care se adaugă și cel de la Miercurea Niraju-lui. Ele au fost înlocuite cu o reţea judeţeană de case de tip familial – 36 de case co-ordonate de instituţia noas-tră, care fac parte din siste-mul public de protecţie”, a precizat Doru Constantin, purtătorul de cuvânt al Di-recţiei Generală de Asisten-ţă Socială și Protecţia Copi-lului Mureș (DGASPCM).

Implicarea ONG-urilor„Ca și alternativă la

sistemul public mai există și un număr de 15 case de tip familial coordonate de ONG-uri, deci cu manage-ment privat.

În sistemul public avem un total de 462 de copii, aflaţi în plasament la case de tip familial, la care se adaugă un număr de 244 copii aflaţi în plasament la casele de tip familial coor-donate de ONG-uri. Dar hotărârile de plasament sunt emise tot de către noi. Ei le oferă doar protecţie și creștere.

Mai avem un număr de 456 de copii tot în pla-sament, dar în sistem fami-lial la asistenţi maternali.

Deosebirea este că acești asistenţi maternali sunt angajaţii Direcţiei, dar ei cresc copiii în casele lor, proprietate privată.

Casele de tip familial își desfășoară activitatea în locaţia direcţiei, nu acasă. Maximul de copii per casă este 12”, a completat Doru Constantin.

Violenţă rară, dispariţii dese

Conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al DGASPCM, sunt rare ca-zurile de abuz asupra co-piilor în cadrul caselor de tip familial, însă adeseori copiii fug de acasă, pentru o perioadă relativ scurtă: „Maltrataţi nu sunt. Cazuri de abuz sexual nu au fost. Am avut un incident vio-lent: maltratarea unui copil de către tatăl social. Bine-înţeles că ne-am autosesizat și i-am desfăcut contractul de muncă și a fost luat de poliţie pentru anchetă de răspundere penală. În pre-zent, procesul este pe rol. Concret, i s-au aplicat copi-lului 3-4 lovituri cu palma. Dar maltratări care să pună în pericol integritatea fizică a copilului nu au existat.

Însă sunt destul de frecvente plecările fără în-voire pe durată relativ scur-tă – 48 de ore, 72 de ore. Mai ales cei de vârstă ado-lescentă pleacă, motivând că s-au săturat, că nu le pla-

ce climatul, că trebuie să se supună unor reguli, faptul că au program de stingere.

În general ei merg la familii, își regăsesc tatăl și mama biologici și sunt gă-siţi acolo de poliţie. Lunar sunt cazuri de genul aces-ta. Majoritatea sunt elevi în învăţământul liceal sau profesional”.

Viaţa în casăCum se desfășoară

viaţa în casele de tip fami-lial, care este programul tinerilor, am aflat tot de la Doru Constantin: „Este un program stabilit: trezirea la 7, făcut igiena persona-lă, servirea mesei și fiecare pleacă la școală. Seara se re-petă: igienă, servirea cinei și stingerea. Fiecare casă este dotată cu televizor, calculatoare, conexiune la net. În weekend programul este mai relaxat. Sunt copii cărora nu le convine pentru că ei vor să nu facă nimic. Ideea cu care ei s-au obiș-nuit din păcate este că acest cuplu parental este acolo doar pentru a le asigura igi-ena, pentru a le face masa și atât; dar este o concepţie greșită pentru că și copiii au niște obligaţii pe care în multe cazuri nu le respectă. Cuplul parental stă perma-nent acolo. La cererea scrisă a tânărului, noi asigurăm protecţie până la 26 de ani, cu condiţia să urmeze o for-mă de învăţământ”.

Nevoi specialeDin păcate, există și

un număr mare de orfani cu dizabilităţi fizice și psi-hice. În privinţa acestei ca-tegorii de copii se încearcă recuperarea lor, pentru a putea măcar să se hrăneas-că singuri: „Copii cu han-dicap – o categorie destul de mare, în general afecţi-uni dobândite la naștere. Avem un număr de 158 de copii cu handicap grav, care sunt în centre speciale – tot case de tip familial doar că denumirea este centru rezidenţial pentru copii cu deficienţe neuro-psihiatri-ce. Avem cinci asemenea centre în Tîrgu-Mureș și trei la Ceuașu de Câmpie și avem și un complex de servicii la Sighișoara. Este o categorie specială pentru că nevoile sunt mai aparte faţă de un copil cu dezvoltare fizică normală și principa-lul obiectiv este recuperarea neuromotorie: să aibă de-prinderi de bază.

Acolo unde starea de sănătate permite sunt ori-entaţi către învăţământul special. Avem o colaborare cu trei centre, fostele școli ajutătoare, centre școlare de educaţie incluzivă – 2 în Tîrgu-Mureș și unul în Re-ghin. Ele sunt în subordi-nea Consiliului Judeţean”.

TraumaCopiii abandonaţi de

părinţi resimt, pentru tot

Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012 SOCIAL

4

www.punctul.ro

Abandonați de părinți, derutați în societate!

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel/Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pen-tru conţinutul articolelor aparţine

autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabili-tatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Editor: LIBEG ZsuzsannaEditorialist: LENA GRAURRedactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Director administrativ: Cristina UNGUREANUAsistent director administrativ: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Copiii abandonați ajung să fie răzvrătiți pe întreaga societate

restul vieţii, trauma aban-donului care se poate ma-nifesta printr-un complex de inferioritate sau prin diferite frustrări: „Avem tineri peste 20 ani și care încă nu au depășit acest complex. Chiar dacă noi le găsim familiile și la un mo-ment au fost duși... au re-fuzat contactul cu acestea. Este o traumă mare, consi-lierea psihologică ajută, dar nu într-o asemenea măsură încât să depășească această traumă.

În judeţul Mureș ca-zurile de abandon sunt un fenomen destul de cronic. Copii nou- născuţi aban-donaţi în secţiile de neo-natologie am avut în 2012, în trimestrul 1 – 22, tri-mestrul 2 – 26, trimestrul 3 – 18. Fenomenul este alarmant și cei de la secţiile de maternitate au luat niște măsuri preventive – mama care vine în spital să nască este fotografiată, chiar și amprentată, să aibă o evi-denţă ca poliţia să identifice mamele care părăsesc copiii imediat după naștere”.

Abuzuri„Mai avem fenomenul

de abuz, nu neapărat fizic sau sexual, ci neglijare. Este vorba în 75% din cazuri despre copii din mediul ru-ral. Părinţii sunt ocupaţi cu munca câmpului sau zilieri pe diferite terenuri și prefe-ră să lucreze și lasă copiii pe seama unor copii mai mari. Am avut cazuri – 5 copii într-o casă și lăsaţi în grija unui copil de 12 ani. Apoi există cazuri mai rare de copii abuzaţi prin exploata-re economică – îndemnaţi și constrânși să cerșească, să facă munci fizice care le pun în pericol starea – de exemplu, copil de 10 ani care-l ajuta pe tatăl său să facă munci în construcţie.

Foarte mulţi sunt copi-

ii care-i ajută pe părinţi la munca câmpului și nu sunt lăsaţi la școală. Acesta este un fenomen mare, grav, cu cea mai mare pondere dintre cazurile de abuz”, a menţionat Constantin Doru.

Probleme juridice în cazul violenţelor

Desigur, există și pro-bleme juridice, adică situ-aţii în care Direcţia pentru Protecţia Copilului nu poa-te interveni deși un copil este abuzat, de exemplu agresat fizic în mod repetat: „O problemă de ordin juri-dic... De exemplu, dacă un copil este abuzat fizic, bătut urât, echipa noastră mobilă fără acordul părintelui nu poate să intre în casă pen-tru că e proprietatea lui. Se face cerere la judecătorie și judecătorul emite o or-donanţă prezidenţială. Pe baza acesteia poliţia poate să intre și să ne dea copilul.

Apoi, să zicem că am găsit un copil neglijat și l-am plasat în regim de ur-genţă la o familie. Părinţii vin și pe baza unei cereri trebuie să le dăm copilul. Şi s-ar putea ca acei părinţi să reia abuzul. Legea nu per-mite scoaterea unui copil în mod direct de către noi dintr-un mediu familial care-i pune în pericol viaţa. Trebuie consimţământul părintelui sau ordonanţă prezidenţială. Cu toate că legea permite, decăderea din drepturile părintești are loc foarte rar. Anul trecut n-am primit de la judecătorie nicio sentinţă de decădere din drepturile părintești”, a precizat Con-stantin Doru.

Cazuri graveDin păcate, au existat

la casele de tip familial și unele cazuri grave, medi-atizate. De exemplu, anul

acesta, de sărbătoarea Sfin-telor Paști, un copil de 10 ani a fost bătut crunt de un cuplu parental, în Sîn-craiu de Mureș. Bărbatul a recunoscut că l-a bătut pe copil, dar a spus că a crezut că micuţul i-a furat lucruri din casă.

În Sâncraiu de Mureș, în complexul în care locuiește băiatul, există 11 case de tip familial. Cu doar două luni în urma in-cidentului cu bătaia, com-plexul a fost zguduit de un alt scandal: un bărbat, an-gajat să aibă grijă de copii, a întreținut relații sexuale cu una din fetele pe care le avea în grijă, o tânără de 16 ani. Când povestea a ajuns la Poliție, iar bărbatului i-a fost desfăcut contractul de muncă, acesta s-a sinucis.

Însă există și cazuri în care copiii, din teribilism sau poate din dorinţa de a scăpa de unele îndatoriri, inventează abuzuri. De exemplu, în 2010, la o casă de tip familial din Mier-curea Nirajului un scandal de abuz a fost pus la cale chiar de către una dintre tinerele care locuiesc acolo. În urma anchetei, reprezen-tanţii Direcţie de Protec-ţie a Copilului au ajuns la concluzia că fata, în vârstă de 20 de ani, cea mai mare dintre tinerele din casă, voia cu orice preţ să scape de părinţii sociali și le-a pus

pe colegele minore să dea declaraţii mincinoase.

Tânăra a profitat de naivitatea lor și le-a convins să scrie sesizări și să se lase filmate cu telefonul mobil plângându-se despre așa-zisele abuzuri la care sunt supuse de către părinţii so-ciali, una dintre fete chiar ameninţând că se va sinu-cide.

Resurse financiareObținerea de resurse

financiare și materiale pen-tru susținerea copiilor în casele de tip familial s-a re-alizat prin accesarea fondu-rilor PHARE, Banca Mon-dială, Programe de interes național (PIN), Programe guvernamentale, județene, stabilirea de parteneriate cu ONG-uri, societăți co-merciale, persoane private. Prin programul PHARE ,,Copiii mai întâi", s-au obținut 300.000 de euro pentru achiziționarea a nouă case pe raza județului

Mureș în perioada 2001-2003. Dotarea acestora cu mobilier, aparatură electrocasnică, instalații de încălzire s-a realizat cu ajutorul fundațiilor: LOC, Buckner, Kinder-zeit, Speranța Copiilor. În perioada 2004- iunie 2005, Consiliul Județean Mureș și Guvernul Ro-mâniei au achiziționat în Cartierul Răsăritului din Comuna Sâncraiu de Mureș 11 case. În reali-zarea acestui obiectiv și desfășurarea activităților din case, un rol important îl au parteneri ca: Fundația Dove, Asociația Bența, Episcopia de Alba Iulia și Protopopiatul ortodox din Tîrgu-Mureș. În munici-piul Reghin funcționează două case familiale, având ca parteneri Guvernul Lu-xemburghez, Protopopia-tul ortodox din Reghin și Consiliul Local. ,,Ele sunt organizate ca pe întreg ju-deţul și au fost înfiinţate fie

prin proiecte cu finanţare europeană, fie prin progra-mul de interes naţional din partea Guvernului”, a pre-cizat Doru Constantin.

ConcluziiCasele familiale sunt cu

siguranţă o soluţie mai bună decât vechile orfelinate unde, din cauza numărului mare de copii aceștia puteau fi mai greu supravegheaţi, instruiţi și îngrijiţi. Con-form informaţiilor primite de la Direcţia pentru Pro-tecţia Copilului de la funcţi-onarea primelor case famili-ale (2003) și până în prezent s-au constatat următoarele: copiii frecventează diferite forme de învăţământ în co-munităţile locale cu rezulta-te bune și foarte bune; rela-ţiile cu familia naturală s-au închegat și perpetuat prin vizite; copiii sunt acceptaţi și integraţi în comunităţi-le locale prin participarea la diferite acţiuni comune culturale, morale, volunta-riat; realizarea unei relaţii cu grupul parental bazat pe încredere, comunicare, res-pect reciproc etc.

Totuși, tinerii sunt ur-măriţi în continuare de trauma abandonului, ceea ce afectează uneori și viaţa în familia socială, determi-nându-i să fugă de acasă, chiar dacă pe termen scurt, sau să aibă anumite com-portamente de respingere a regulilor din casa de tip familial.

5

SOCIAL Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012www.punctul.ro

Trauma copiilor din casele de tip familial

„Nimeni nu mă vrea”

COMUNICAT DE PRESÃÎn atenţia agenţilor economici

Pentru a veni în sprijinul agenţilor economici, Direcţia Generalã a Finanţelor Pu-blice Mureș organizează în data de 27 noiembrie 2012 și în data de 04 decembrie 2012, orele 14,00 la sediul instituţiei din strada Gh-Doja, nr. 1-3, întalniri de lucru cu tema: “Sistemul de plată a TVA la încasarea facturilor, care va intra în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 2013”.

Director executiv,

Dénes Irén

6

Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012 PUBLICITATEwww.punctul.ro

7

PUBLICITATE Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012www.punctul.ro

BUICU CORNELIU FLORIN, candidat la Camera Deputaţilor în Colegiul nr. 2:

Tudor, Unirii, Cornişa, 22 Decembrie 1989 Prioritățile mele sunt:

Sănătatea Educația

Ale dumneavoastră? Scrieţi-mi pe florin@buicu.ro

BUICU CORNELIU FLORIN, consilier al ministrului Sănătăţii

Un deputat deVOTAT! Vizitaţi pentru a mă cunoaşte mai bine:

www.buicu.ro

Tichetele ,,Rabla”, valabile încă o lună10 decembrie – noul termen limităCristina Vancea

Termenul de utiliza-re a tichetelor valorice din Programul ,,Rabla' a fost prelungit cu aproape o lună faţă de data stabilită iniţi-al, până pe 10 decembrie 2012, în timp ce ultima cerere de decontare se poate depune până cel târziu la data de 13 decembrie.

Neutilizarea vouchere-lor până cel târziu în data de 10 decembrie a.c., con-duce la pierderea dreptului de utilizare a acestora pen-tru prima de casare.

O altă derogare de la vechile dispoziţii se referă la cererile de decontare care pot fi depuse până pe 13

decembrie 2012, iar proce-dura de decontare efectivă se va face până cel târziu pe 24 decembrie a.c.

În cazul în care achiziţi-onarea autovehiculului nou nu se realizează din culpa exclusivă a producătorului validat, acesta are obliga-ţia de a oferi proprietarului înscris, în maximum 90 de zile de la data de 31 decem-brie 2012, posibilitatea că cumpere un autovehicul nou, din al cărui preţ se va scădea contravaloarea tichetului/tichetelor, se pre-cizează în Ordinul citat.

AFM - Administraţia Fondului pentru Mediu - a alocat pentru Progra-mul Rabla 2012, în două

etape, 171 de milioane de lei, sumă care permite scoa-terea din uz a 45.000 de autovehicule mai vechi de 10 ani.

În prima etapă a pro-gramului, care a început în data de 3 aprilie 2012, au fost alocate 114 milioa-ne de lei pentru casarea a

30.000 de autovehicule, iar în etapa a II-a, demarată pe 8 august 2012, au fost alocate alte 57 milioane de lei pentru casarea a încă

15.000 de mașini. Din cele 45.000 de ti-

chete aferente acestui pro-gram tipărite de AFM și repartizate colectorilor /REMAT-uri/, 43.350 au fost alocate persoanelor fi-zice, iar 1.650 persoanelor juridice.

Conform Ghidului de finanţare, repartizarea ti-chetelor s-a făcut pe judeţe, în funcţie de numărul de locuitori. De asemenea, la nivelul fiecărui judeţ, ti-chetele au fost repartizate în mod egal între colectori.

Ultimele 15.000 de tichete, alocate în etapa secundă a Programului Ra-bla au fost destinate numai persoanelor fizice.

În jur de 50.000 de rable au fost deja casate

8

Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012 SIGHIŞOARAwww.punctul.ro

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă concurs pentru ocuparea postu-

lui de Şef Birou în cadrul Biroului” Piaţă, Sală de Sport, Bazin Sportiv și Stadion”

LOCUL DE DESFĂŞURARE : PRI-MĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ, jud. MUREŞ, Sala de ședinţă a Consiliului Lo-cal Luduș

DATA:- proba scrisă: 04 decembrie 2012, ora 1100

- interviu: 04 decembrie, 2012CONDIȚII DE PARTICIPARE LA

CONCURS:- studii medii cu diplomă de bacalaureat

- experienţă în gestionarea bunurilor mi-nim doi ani

Data până la care se pot depune dosarele: 28 noiembrie 2012, ora 15,00

Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfășurare a concursului, condiţiile de participare la concurs, bibliografia și actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de în-scriere se pot obţine la Sediul Primăriei Lu-duș sau la telefonul 0265/411.716 ( Resurse –Umane).

P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian

COMUNICATîn vederea organizării Târgului de Iarnă 01.12.2012 – 06.01.2013

Primăria Municipiului Reghin organi-zează în perioada 01.12.2012 – 06.01.2013 Târgul de Iarnă pe strada Petru Maior, ocazie cu care invită comercianții să-și pre-zinte și comercializeze produsele predomi-nant tradiționale: aranjamente de Crăciun, globuri, betele, covrigi, cozonaci, preparate din carne de porc,etc., în spațiile amenajate.

Comercianților interesați să par-ticipe la Târgul de Iarnă li se vor pune la

dispoziție 8 căsuțe de lemn, fără a li se per-cepe taxă, în vederea desfășurării activității.

Doritorii sunt așteptați să-și de-pună cereri la sediul Primăriei Municipiu-lui Reghin, str. Petru Maior, nr.41, came-ra 50, tel. 0265 – 511112 - int. 114, până la data de 28 noiembrie 2012.

Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Reghin

ANUNȚUL PRIVIND VÂNZAREA PENTRU BUNURI MOBILE În temeiul art.162 alin.(1) din O.G.

92/2003, privind Codul de procedură fisca-lă, se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 11.12.2012, ora 10, în municipiul Reghin, str. Petru Maior, nr.33, se va vinde la licitație publică următorul bun mobil aparținând de-bitoarei:

SC LENA CONSTRUCT SRL, loc. Beica de Jos, nr. 33, județ Mureș, dosar de executare BEICA 42, CUI 23025039;

- Buldoexcavator tip BENFRA, an fabricație 1991, preț de pornire 18.640 de lei

Prețul nu include TVA. Condiții de participare: - dovada plății

reprezentând 10% din prețul de pornire a

licitației; -documentele prevăzute de art. 162 al. 7 lit. a-h din O.G.92/2003, care se vor de-pune pana în data de 10.12.2012.

Invitam pe cei care pretind vreun drept asupra acestor bunuri să înștiințeze orga-nul de executare pana cel târziu în data de 10.12.2012.

Prezentul înscris poate fi contestat, sub sancțiunea decăderii, în termen de 15 zile la instanța judecătorească.

Orice alte informații vor fi oferite la nr. de telefon 0265.512.591, 0265.512.592 sau la sediul Administrației Finanțelor Publice Re-ghin.

Șef administrație Zogorean Florin

Cristina Vancea

În perioada 1-2 decembrie se va desfășura la Sighișoara a V-a ediție a Festivalului Naţional de Folclor „Datini” care îşi propune să contribuie la desco-perirea, promovarea şi păstrarea celor mai valoroase obiceiuri şi colinde.

Festivalul Naţional de Folclor „Da-tini” se va desfăşura sub formă de con-curs la care participă formaţii din toată ţara.

În prima zi vor evolua pe scena festi-valului câştigătorii trofeelor ediţiilor an-terioare şi artişti consacraţi, iar în cea de-a doua zi va avea loc concursul propriu-zis. Şi pentru ediţia din acest an Asociaţia „L.C.S.- Speranţa” a solicitat şi obţinut sprijinul financiar al Consiliului Local pentru cheltuieli de organizare – 28.000 de lei – respectiv punerea la dispoziţie a Sălii de spectacole „Mihai Eminescu”, contravaloarea chiriei aferente celor două zile fiind de 4.400 de lei.

Întrucât în prima zi de festival se sărbătoreşte Ziua Naţională a României, când în mod tradiţional municipalitatea organizează manifestări folclorice în Sala „Mihai Eminescu”, evenimentul va marca și această sărbătoare, rep-ertoriul participanţilor fiind adaptat corespunzător.

Programul festivalului:Sâmbătă, 1 decembrie 2012, ora 16,00: Grupul vocal reunit al Ansamblurilor „Ţara cântecelor mele” din Daneş şi Seleuş şi „Târnava” din Vânători Ansamblul folcloric „Mugurelul” din Cisnădie Grupul vocal „Nadeşul dintre Târnave” din Nadeş Grupul vocal „Flori de nalbă” din Daneş Grupul vocal „Doina” din Albeşti Grupul vocal „Coconiţa” din Bratei Grupul vocal bărbătesc „Stejarul” din Daneş Grupul vocal „Păpălura” din Dumbrăveni Ansamblul folcloric „Românaşul” din Albeşti (Suită de dansuri de pe Târnave) Microrecital al interpreţilor de pe Târnave:

Ştefania Parlea, Natalita Vataman, Angela Musca, Eugenia Cimborovici Teodoranu, Nicu Pintea Recital Jeni Barbu - cunoscută interpretă şi realizatoare de emisiuni de televiziune Recital Maria Butilă, cunoscută interpretă şi realizatoare de emisiuni de radio şi televiziune.

 Duminică, 2 decembrie 2012, ora 16,00: Deschidere: Orchestra „Hora” din Reghin Concurs de interpretare - cu acompan-iamentul orchestral susţinut de orchestra „Hora” din Reghin, dirijor Conţiu Ioan Microrecital al interpreţilor: Costel Popa, Cătălin Badea, Liviu Dascăl, Emilia Munteanu, Lorena Filipescu Microrecital al interpretului Mircea Marcoş Grupul vocal folcloric „Târnava Mare” din localitatea Ţopa Vlad Bucur - moment instrumental (vioară) cu acompaniamentul orchestrei „Hora” din Reghin, dirijor Conţiu Ioan Ansamblul „Plaiuri ardelene” Sighişoara Microrecital al interpretului Mircea Marcoş Microrecital al interpretei Doina Pintea Nicu Poşta şi Grupul vocal „Târnavele” Recital al îndrăgitei interprete Valeria Arnăutu din Banat

Primiți cu colindul?!

Asociaţia „L.C.S.- Speranţa” a iniţiat în anul 2007 o manifestare culturală care are ca scop principal cultivarea interesului pentru folclorul autentic în rândul tinerei generaţii, cultivarea dragostei pentru portul popular, dan-sul popular şi tradiţiile populare româneşti precum şi implicarea directă a copiilor şi tinerilor în desfăşurarea de manifestări culturale în Transilva-nia. Acest festival de folclor, considerat a fi unul dintre evenimentele de referinţă în Transilvania, îşi propune să stimuleze tinerii care promovează folclorul românesc, datinile şi obiceiurile populare româneşti. Pe scena festivalului au păşit de-a lungul celor 5 ani peste 1.000 de interpreţi de muzică populară şi membri ai ansamblurilor folclorice.

9

LUDUŞ-IERNUT Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012

Punc

tul p

e i

Contract. În ședinţa Consiliului Local Luduș din 31 octombrie 2012 a fost pus în discuţia plenu-lui un proiect de hotărâre cu privire la Contractul de prestare a serviciului de depozitare a deșeurilor pe amplasamentul depozitului de deșeuri Ocna Mureș. Oferta prezentată Primăriei orașului Luduș este favorabilă din punct de vedere economic pen-tru oraș din cel puţin două motive: tona de deșeu menajer depozitat este mai ieftină faţă de cea de-pusă la depozitul zonal Tîrnăveni – Sighișoara și distanţa de transport se reduce la jumătate. Tariful de depozitare a deșeurilor menajere, a celor prove-nite din demolări și a celor industriale fiind de 25 lei/tonă plus TVA, un preţ acceptabil, consilierii au aprobat în unanimitate proiectul de hotărâre.

Convectoare la şcoli. Pentru că la școlile din satele componente ale orașului Iernut încăl-zirea sălilor de clasă se făcea cu sobe de teracotă, vechi de 50 de ani și cu randament scăzut, prima-rul Ioan Nicoară și viceprimarul Rareș Mihăilă Bircea au hotărât ca sobele vechi să fie înlocuite cu convectoare la Sălcud, Lechinţa, Cipău și Sfântu Gheorghe. În satul Deag școala s-a desfiinţat, iar cei cinci elevi au fost transferaţi la școala din Ier-nut.La Deag mai funcţionează doar Grădiniţa de copii într-o sală amenajată cu ușă termopan unde sunt asigurate condiţii bune pentru desfășurarea lecţiilor.

Renunţare la mandat. La ședinţa Consi-liului Local Luduș din 20 octombrie a fost pusă în discuţia plenului cererea depusă de Daniel Petrică Şofron prin care acesta renunţă la calitatea de con-silier local ales pe lista USL, pe motiv de incom-patibilitate. Aceasta este o consecinţă a faptului că Daniel Petrică Şofron a fost încadrat în Executivul primăriei în funcţia de director ADP și APL și, în consecinţă, locul a fost declarat vacant de plenul ședinţei.

Validare de mandat. În ședinţa lunii oc-tombrie, Consiliul Local Luduș a luat act de co-municarea Organizaţiei Judeţene Mureș a PNL, secretar coordonator Ionela Ciotlăuș, prin care se confirmă că Adrian Deteșan face parte din PNL și întrunește condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni consilier local. Mandatul noului consilier a fost aprobat în unanimitate, după care Adrian De-teșan a depus jurământul pe Biblie și Constituţie. Noul consilier local face parte din comisia de spe-cialitate „Buget, Finanţe, Contabilitate și Fonduri Europene” al Consiliului Local. Adrian Deteșan este inginer, încadrat la SC Aquaserv Mureș, filiala Luduș și este membru al Partidului Naţional Libe-ral din anul 2008.

www.punctul.ro

O „Panseluță” în circuitul electoralIoan A. Borgovan

Pentru alegerile parla-mentare care au loc la 9 de-cembrie, cei 17.742 de locui-tori ai orașului Luduș care au drept de vot sunt arondaţi la 11 secţii de votare

numerotate de la 163 la 173. Faţă de alegerile locale din vara acestui an, singura modificare este apariţia stră-zii Panseluţelor în circuitul electoral. Dar, iată, delimita-rea secţiilor de votare.

Secţia de votare nr. 163 de la Casa de Cultură va primi locuitorii din străzile Zăvoiului, Viitorului și Pie-ţei. La Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu” sunt organizate două secţii de votare: nr. 164 (în sala de protocol) pentru

străzile Independenţei, Aleea Parcului, Brândușei, B-dul 1 Dec. 1918 și Uzinei de Apă; și nr. 165 (în sediu) pentru străzile Viorelelor, Salcâmilor, Dobrogea, Ciocârliei, Lale-lelor, Liliacului, Răsăritului, Castanilor, Nouă, Rozelor, Grădinilor, Mioriţei, Pajiștei, Brusturului, Zorilor, Crinu-lui, Panseluţelor. La Grupul Şcolar Industrial vor vota cetăţenii din străzile Policlini-cii, Ghioceilor, Lăcrămioarei, Bradului, Ioan Vlăduţiu. La Grădiniţa „Căsuţa fermecată” sunt arondate străzile Garofi-ţei, Rândunelelor, Aţintișului, Pietrei; la Grădiniţa din str. Crinului vor merge alegătorii din str. Libertăţii, 1 Mai, Re-coltei, Trandafirilor, Topito-riei, Fabricii, N. Grigorescu,

I.Th. Olteanu, Gării, Ferovi-arilor, Şepși Lájos, Magnolia, iar la Grădiniţa din str. Vână-torilor vor vota cetăţenii din străzile: Vânătorilor, Piaţa Unirii, Plopilor, Crângului, Mureșului, Gh. Bariţiu, Lă-mâiţei, Cinema, Amurgului, Dealului, Bujorilor, Grecilor, Mică, De Sus, A. Iancu, Bise-ricii, Florilor, Oarba, Cioarga.

La Şcoala Generală nr. 1 sunt organizate două secţii de

votare, nr. 170 pentru stră-zile Republicii, Tineretului, Tâmplarilor, Primăverii, 8 Martie, Sub Pădure, Turzii și nr. 171 pentru străzile M. Eminescu, Izvorului, Câm-pului, Morii, Traian, Doru-lui, Viilor, Frăgarilor, A. Vlai-cu, Mărășești.

Locuitorii din cartierele Gheja și Roșiori votează la Căminele Culturale respec-tive.

Un popas electoral pe bulevardul din Luduş

Elevii au donat legume și fructeIoan A. Borgovan

Necesitatea unei bune colaborări între școală și biserică este o condiţie fun-damentală în realizarea unei educaţii creștine și civice ale tinerei generaţii, un dezi-derat la care aspiră întreaga societate. Actualul directo-rat al profesoarei de biologie Cristina Dancu se înscrie pe linia revigorării unei colabo-rări benefice pentru elevii și cadrele didactice de la Şcoala

Gimnazială Nr. 01. La Lu-duș, o mai veche și constantă implicare a preotului gre-co-catolic, doctorand Sorin Valer Russu în necesităţile comunităţii locale a creat premisele unei bune colabo-rări școală-biserică.

În cadrul strategiei na-ţionale de acţiune comuni-tară, în luna noiembrie s-a desfășurat în toată ţara o campanie socială de spriji-nire a copiilor aflaţi în difi-cultate.

În proiectul „Săptămâ-na legumelor și a fructelor donate” s-au implicat toate clasele școlii, elevi și profe-sori deopotrivă, rezultatele fiind peste așteptări. „S-a colectat o mare cantitate de legume și fructe pe care le-am donat Asociaţiei Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj”, ne-a declarat Cristina Dancu. Din donaţiile făcute de elevi s-au realizat 36 de pachete consistente, unele de zeci de kilograme destinate

familiilor aflate în dificulta-te financiară. „Dintre aces-tea, șapte pachete au ajuns la familiile copiilor cu dizabili-tăţi neuropsihice și psihomo-torii de la Fundaţia ,,Impuls” condusă de Maria Şofron”, spune preotul Russu.

Este meritorie activitatea organizatorilor care, la fel ca în programul „Un mili-on de stele” desfășurat luna trecută, au sensibilizat copiii pentru a participa la acte ca-ritabile.

10

Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012 REGHIN

Emeșe Ardelean

În această săptămână, la Reghin, se va desfășura cea de-a 33-a ediție a Zilelor Bibliotecii, eveniment organizat de Primăria municipiului Reghin, în colabo-rare cu Biblioteca municipală ,,Petru Maior".

Astfel, în perioada 27 – 29 noiembrie, vor avea loc specta-cole, lansări de carte, vernisaje, întâlniri cu scriitori și proiecții de filme.

InaugurareZilele Bibliotecii vor debuta

marți, la ora 16, cu deschiderea

oficială a Centrului Cultural de Informare și a noilor sedii ale Secției pentru copii și a Ser-viciului Biblionet ale Bibliotecii municipale ,,Petru Maior" , care vor funcționa în incinta Casei de Cultură a Tineretului ,,George Enescu”. La eveniment vor partic-ipa oficialități locale alături de di-rectorul Direcției Județene pent-ru Cultură și Patrimoniu Național Mureș, Nicolae Băciuț, precum și de directoarea Bibliotecii Județene Mureș, Monica Avram.

Festivitatea de inaugurare va fi continuată cu vernisajul de pictură modernă a artistului plas-tic Marcel Naste, invitați speciali

fiind Vasile Mureșan și Ilarie Opriș.

Seara se va încheia cu un concert extraordinar susținut de Corul Filarmonicii Transilvania din Cluj care va fi urmat de o prezentare de carte și întâlnirea cu scriitorii Lazăr Lădariu, Mari-ana Cristescu și Nicolae Băciuț.

Întâlnire cu scriitorul Cristian Călugăru

Miercuri vor fi prezentate utilizatorilor de limbă maghiară - prezentare care va fi urmată de o proiecție de film în limbă maghiară - noul Centru Cultural de Informare, Secția pentru co-

pii a bibliotecii și a Serviciului Biblionet. În aceeași seară, fostul Club al Tineretului va găzdui, de la ora 18, o întâlnire cu scriitorul Cristian Călugăru, traducătorul romanului de mare succes AN-ASTASIA, de Vladimir Megre.

Zilele Bibliotecii din acest an se vor încheia cu o lecție de Istorie a României la care vor participa elevii ciclului primar de la Gru-pul Şcolar ,,Petru Maior", Tema activității va face referire la ziua de 1 Decembrie 1918.

PROGRAMĂRI LICITAȚII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAȚII DESPRE CONDIȚIILE DESFĂŞURĂRII LICITAȚIILOR

Săptămână plină: Biblioteca servește cultura

www.punctul.ro

Biroul executorului Bunul licitat Preț de pornire Locul licitației Data și ora licitației

Olteanu Radu Loc. Reghin,str. Petru Maior nr. 48/8jud. Mureștel. 0265/512 018

- apartament cu 2 camere situat la etajul I al unui bloc cu P+4 nivele, înscris în CF 10500/XXXII individuală a loc. Reghin, nr. topo. 1387/6/XXXII, nr. cad. 1387/6/XXXII, situat în loc. Reghin, str. Libertăţii, bl. 6, sc.III, ap.32, jud. Mureș.

137. 400 lei Loc. Reghin,Str. Petru Maior nr. 48/8, jud. Mureş

Marţi,04. 12. 2012 ora 09,00

27 – 29 noiembrie, Zilele Bibliotecii municipale

11

TÎRNĂVENI Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012

Mircea Barbu

Un obicei care se per-petuează de sute de ani a fost continuat și la Tîr-năveni. Este vorba despre un ceremonial desfășurat cu ocazia Zilei Sfântului Martin ,,Sfinţirea vinului”, producţia 2012, a fost rea-lizată de un cunoscut pro-ducător local și degustător de vinuri autorizat, Seprôdi József. ,,Prietenii vinului de pe Târnave” - cum s-au autointitulat participanţii la ceremonial - organizează aceste întâlniri de 7 ani în localităţile din care provin fiecare: Odorheiul Secu-iesc, Gheorgheni, Corund, Lăzarea, Tîrnăveni și Tîr-gu-Mureș.

Obiceiul a fost men-ţinut îndeosebi în orașele care aveau în denumire nu-mele Sfântului Martin, iar deoarece în limba maghia-ră municipiului Tîrnăveni este tradus Dicsôszentmár-

ton, în acest an sărbătoarea s-am mutat pe Târnava Mică.

Ceremonialul La Târnăveni, eveni-

mentul a fost marcat prin-

tr-un ceremonial religios urmat de o masă festivă la care s-a gătit ficat și frip-tură de gâscă de casă. Cu acest prilej au fost degus-tate peste 10 tipuri de vin, iar atmosfera a fost întreţi-nută de lăutarii din Ceuaș.

În vechea liturghie ga-lică, ziua Sf. Martin era ultima sărbătoare înainte de a se întra în Postul Cră-ciunului, corespondentul

sărbătorii ,,Lăsata Secu-lui” sau ,,Dulcele Toam-nei” la ortodocși.

Ziua Sfântului Martin este sărbătoarea lui Martin de Tours, fixată în calen-darul catolic și protestant pe data de 11 noiembrie.

,,În Europa Centra-lă acest obicei are forme diferite, dar în principal constă într-o procesiu-ne cu cântece despre Sf.

Martin și o masă festivă, înaintea postului Crăciu-nului. Acest obicei provi-ne din lumea antică, din Imperiul Bizantin, în care creștinii sărbătoreau Ziua Sfântului Martin ca pe ultima mare sărbătoare de dinaintea postului de 40 de zile al Crăciunului”, a declarat Seprôdi József, organizatorul local al eve-nimentului.

www.punctul.ro

Prietenii vinului …s-au întâlnit de Ziua Sfântului Martin

Evenimentul a fost marcat printr-un ceremonial religios urmat de o masă festivă la care s-a gătit ficat şi friptură de gâscă

Sfântul Martin a murit în ziua de  8 noiem-brie 397, iar înmormântarea sa a avut loc la 11 noiembrie  în  Tours - Franţa ocazie cu care s-a adunat o mare mulțime de oameni. De atunci, în data de   11 noiembrie se sărbătorește Ziua Sfântului Martin.

Martin este primul sfânt care nu a murit moarte de  martir, dar care, cu toate acestea, a fost venerat de popor. Numele său a devenit unul din prenumele cele mai răspândite în Eu-ropa Occidentală. Obiceiul ca în această zi să se mănânce carne de gâscă se crede că a pornit de la curţile nobililor francezi. Ţăranii nu-şi puteau permite acest lux, aşa că mâncau de regulă car-ne de raţă sau găină. 

12

Punctul Nr. 403, 26 noiembrie - 2 decembrie 2012 ECONOMICwww.punctul.ro

11.999 euro TVA inclus*

3 prime de casare incluse

*Prețul include TVA, 3 prime de casare, 2% bonus financiar prin oferta de finanțare Porsche Finance Group România pentru Programul de Stimulare a Înnoirii Parcului Auto Național pentru 2012, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu și finanțat din Fondul pentru Mediu.Golf Drive 1.2 TSI / 85 CP e doar 11.999 euro TVA, consum mixt 5.9 (l/100km), emisii CO2139 (g/km).Mașina din imagine este cu titlu de prezentare.

www.volkswagen.ro

• Aer condiționat • Geamuri electirce față/spate • Închidere centralizată cu telecomandă• Radio CD cu MP3 player • Servodirecție electromecanică • 9 Airbaguri • Pregătire telefon• Jante aliaj Wellington 15" • ESP, ABS • Computer bord Plus • Scaune sport față • Volan pieleVino la distribuitorul tău Volkswagen să-l încerci!

Golf Drive 1.2 TSI / 85 CP e doar 12.450 euro TVA

Ai tot ce-ți trebuieși încă ceva pe deasupra!

9 Airbaguri

Volanpiele

Aer condiționat

ESP, ABS Închiderecentralizatăcu telecomandă

Geamuri electricefață/spate

Radio CD cu MP3 Player

Computer de bord

Pregătire Telefon Scaune sportfață

Jante aliaj 15"

Distribuitorul tău Volkswagen:Karl MustermannMusterstraße 12, 34567 MusterstadtTel. (01 23) 45 67 89, www.mustermann.de

Noua Jetta12.814 euro TVA inclus*

rată credit de la 167 euro/lună

Golf EditionPolo Attractive

Rabla ta e plină de amintiri. De la primul drum până la ultima revizie, ai îndrăgit-o mult. Însă acum e

momentul să te desparți de ea. Iar ca despărțirea să fie una cât mai frumoasă, înlocuiește-o cu un Volkswagen.

Alege unul dintre cele trei modele: Polo Attractive, Golf Edition, Noua Jetta sau orice alt Volkswagen.

*Prețul include TVA, 3 prime de casare, 3% bonus financiar prin oferta de finanțare Porsche Finance Group

România pentru Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național pentru 2011, derulat de

Administrația Fondului pentru Mediu și finanțat din Fondul pentru Mediu. Rata conține TVA și nu include

asigurarea CASCO, DAE 10,01%.

Vino acum la distribuitorul tău Volkswagen!

Finanțare prin

Mașinile din imagine sunt cu titlu de prezentare.Polo Attractive Motorizare 1.2 (60CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 5,5, emisii CO2 (g/km) 128.Golf Edition Motorizare 1.4 (80CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 6,4, emisii CO2 (g/km) 149.Noua Jetta Motorizare 1.2 TSI (105CP), consum mixt combustibil, l/100 km: 5,7, emisii CO2 (g/km) 134.

Scapă de rablă și ia-ți un volkswagen

10.999 euro TVA inclus*rată credit de la 143 euro/lună

8.200 euro TVA inclus*rată credit de la 107 euro/lună

Distribuitorul tău Volkswagen:Auto Top coStr. Principală, nr. 4, Coruncatel: 0265 207 800, www.autotop.ro

Bani europeni pentru fermieriVasile Dancea

Agenția de Plăţi pen-tru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) anunţă lansarea în perioada 26 noiembrie 2012 – 18 ianu-arie 2013 a celei de-a zecea sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura 121 şi a celei de-a 12-a sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura 123 din cadrul PNDR.

Depunerea proiec-telor pentru Măsura 121 şi Măsura 123 se va efectua la sediile OJPDRP, în in-tervalul orar 9:00 – 14:00. Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidul Solicitantului afer-ent fiecărei Măsuri.

Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este data de 18 ianuarie 2013.

Procedura de selecţie va fi afişată la adresele de

internet www.apdrp.ro, www.madr.ro şi la sediile CRPDRP şi OJPDRP.

Fondurile disponibile pentru Măsura 121 „Mod-ernizarea exploataţiilor ag-ricole” sunt de 150 de mil-ioane de euro şi se acordă

după cum urmează: 20 de milioane de euro pentru implementarea standarde-lor pentru lapte crud şi protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole; 10 milioane de euro pentru

beneficiarii Măsurii 141 „Sprijinirea fermelor agri-cole de semi-subzistenţă” care au semnat decizia de finanţare; 48 de milioane de euro pentru sectorul vegetal (40%); 72 de milio-ane de euro pentru sectorul

animal (60%).Suma maximă

nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 121 este de 1,6 milioane de euro.

Fondurile disponi-

bile pentru Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” sunt de 80 de milioane de euro, defalcate după cum urmează: 20 de milioane de euro pentru implementarea standardu-lui privind laptele crud, în conformitate cu Anexa la Decizia 2011/898/UE; 60 de milioane de euro pentru finanţarea proiectelor care vizează investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole care procesează materii prime incluse în Anexa I la Tra-tatul de Instituire a CE (cu excepţia produselor pisci-cole) şi care obţin produse incluse în Anexa I din sec-toarele prioritare.

Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 123 este de 3 milioane de euro.