409

4-5

Premiul Dumitru

Tinu2007

Sighi}oaraSighișoara Blues Festival sare un an

8

Ludu} - IernutPrimarul, solidar cu agenţii economici

9

ReghinPentru Eminescu și Ziua Culturii Naţionale

10

T^rn@veni Investiţie de amploare

11

Cristina Vancea

Cel de-al doilea meci oficial din acest an pentru BC Mureş a fost unul de senzaţie. Fosta cam-pioană a României, CSU Asesoft Ploieşti, a sosit la Tîrgu-Mureş cu scopul de a răzbuna eşecul din tur, când Tigrii au câştigat în de-plasare. Dar scopul nu le-a reuşit. După victoria obţinută în faţa Timişoarei, chiar pe Bega, mure-şenii au repetat performanța deşi au avut de înfruntat un adversar de calibru, scorul fiind de 66 la 55 pentru mureşeni. Ousmane Barro, noul pivot al echipei mu-reşene, s-a alăturat lotului antre-nat de Srecko Sekulovic făcând senzație şi demonstrând că echi-pa a făcut o investiție bună.

Pe lângă frumosul meci, fa-nilor BC Mureş li s-a pregătit şi o surpriză: în pauza meciului a fost organizat un concurs de

aruncări, al cărui premiu a fost un echipament complet (ticou şi short) al lui Liviu Dumitru, fo-losit în sezoanele trecute. Cu aju-torul lui Tigris, mascota echipei mureşene, au fost selectați spec-tatori, care s-au înfruntat într-un concurs inedit de aruncări la coş.

Echipa feminină de popice, Electromureş Romgaz Tîrgu-Mureş s-a calificat la turneul final de patru a Champions League, care se va disputa în perioada 30-31 martie 2013 la Podbrezova (Slovacia). După ce au trecut de primul tur fără joc, în urma clasării pe locul IV la Cupa Mondială, echipa mure-şeană a trecut tot fără joc şi de turul secund, deoarece adversara echipei din sferturi, echipa slova-că KK Tatran Sucany s-a retras din competiţie în ultimul mo-ment. Acest tur este programat în 26 ianuarie (prima manşă) şi

16 februarie (a doua manşă). Ast-fel, în competiţia feminină se vor disputa doar trei partide. Acestea sunt: KK Lanteks Celje (Slove-nia, deţinătoarea trofeului) – SC Conpet Petrolul Ploieşti; KK Pio-nir Subotica (Serbia)-KK Zagreb-Zaboky (Croaţia); SKC Victoria 1947 Bamberg (Germania, cu ro-mânca Ioana Văidăhăzan printre titulare)-KS Polonia 1912 Leszno (Polonia).

La tenis de câmp, o frumoa-să surpriză a făcut Doru Borşan junior care a obţinut medalia de bronz la Campionatul Naţional

la categoria băieţilor de 12 ani. Rezultatele din ultimele luni ale anului trecut, când a câştigat cinci turnee consecutive şi cali-ficarea până în penultimul act al competiţiei care se dispută la Bucureşti îi vor aduce alte puncte şi un loc mai bun în clasament. Înaintea startului competiţiei de la Bucureşti, jucătorul care peste o lună va împlini 12 ani ocupa locul VIII în ierarhia care cuprin-de în jur de 1.500 de jucători.

Formația feminină de volei, CSU Medicina a pierdut cu 3-0 meciul disputat cu CSM Lugoj (25-21, 25-10, 25-23) şi nu va avea un meci uşor nici în urmă-toarea etapă, a XIII-a Divizia A1, când va evolua tot în deplasare în compania echipei CS Dinamo Romprest Bucureşti, aflată pe poziţia a treia în clasament cu 27 de puncte. Medicina rămâne cu 15 puncte şi locul 8 în clasament.

Surprize pentru suporterii BC Mureș și bronz la tenis

Melles Elöd. Este un nume des-întâlnit în cazurile de corupție în ceea ce privește defrișările de păduri. În spatele lui, spun unele voci, ar sta nume grele care datorită puterii pe care o au favorizează defrișările masive care burdușesc buzunarele cu milioane de euro. Astfel, deși cercetat de DNA, Melles Elöd are atribuţii foarte mari pe o suprafaţă zeci de mii de hectare de pădure din judeţul Mureş. În plus, la Minister se află depusă o cerere de concesionare şi a parcului Cheile Bicazului. Dacă lucrul acesta se va realiza, Ţinutul Secuiesc, din Mureş până în Neamţ, se va afla sub controlul unui singur om.

Anul VII, Nr. 409,14 - 20 ianuarie 2013

Preţ: 0,99 RONPunctulS@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Mafia pădurilor

Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013 ANALIZĂ

2

www.punctul.ro

Crăciunul a trecut de mult, Anul nou de aseme-nea, iar unii se bucură în tihnă că a mai trecut un an cu bine … Cu toate acestea aş vrea să revin cu un subiect care a fost cap de afiş în preajma Crăciu-nului: ,,La mijlocu' cerului, concert de colinde Ștefan

Hruşcă”.Idolul românilor pe

timp de sărbătoare este un personaj cât se poate de interesant, care de-a lungul anilor mi-a stârnit mai multe semne de întreba-re. Stabilit de 22 de ani peste mări şi țări, taman în Toronto, Canada, Ștefan Hruşcă, a revenit în țară şi în acest an, ca de altfel de ani de zile, nu mai repede de sfârşitul lunii noiem-brie şi a plecat înainte de

Crăciun, puțin după data de 20 decembrie.

Nu înțeleg de ce a de-venit acest om un simbol al Crăciunului românesc, nu înțeleg de ce anual românii se înghesuie la concertele sale, când, după propria-mi, umila-mi, părere Ștefan Hruşcă nu vine în Româ-nia decât să-şi burduşească buzunarele şi apoi să plece, fără măcar să aştepte Crăciunul în țară. Anul acesta, cântărețul canadian a făcut, în mai puțin de o lună, vreo 250.000 de

euro, şi a fugit repede cu ei în țara lui, Canada.

Nu vreau să mă înțelegeți greşit, nu am nimic cu colindele lui Hruşcă, nici cu Hruşcă, nici cu Crăciunul, nici cu concertele de Crăciun, dimpotrivă iubesc aceste tradiții, ci pur şi simplu nu mi se pare corect ca în fie-care an să plătim în jur de 9.000 de euro (din bugetul Primăriei) pentru fiecare concert unui canadian, care nu face altceva decât să profite de naivitatea

românilor, cerându-le (dacă nu plătesc primăriile) între 50 şi 200 de lei pentru un concert, şi iubindu-i doar câteva săptămâni pe an.

Da, într-adevăr, unii vor zice că fiecare om îşi gestionează afacerea cum ştie el mai bine, şi Hruşcă ştie să şi-o gestioneze excelent, dar aici nu ştiu dacă e vorba numai de afacere pentru că tradițiile Crăciunului şi colindele nu sunt afaceri.

Sau... Dacă îşi iubeşte aşa de mult țara, dacă

e mândru că e român, dacă îi e dor de țara lui în perioada Crăciunului, de ce nu ne vizitează, de exemplu, şi de Paşti (sau costă prea mult biletul de avion şi nu e profitabil?)… sau pur şi simplu de ce nu se restabileşte în țară? cu siguranță românii îl vor iubi tot aşa de mult şi primăriile vor plăti mereu bani grei pentru concer-tele sale, oricât de mult ar costa… sau… dar restul întrebărilor vi le puteți pune singuri…

Flori dalbe în Canada

de Titi Dălălău

Punct de vedere

negruPunctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Se acordă polițiștilor care, profitând de funcția lor,

circulă băuți la volan.

alb

Se acordă tuturor instituțiilor care nu au uitat de ziua lui Mihai

Eminescu. Marți se împlinesc 163 de ani de la

nașterea marelui poet.

Punctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Punc

tul p

e i

Posturi deblocate. Ministerul Educaţiei a hotărât să deblocheze posturile vacante, astfel că universităţile vor scoate la concurs posturile blocate în 2009. La Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş numărul posturilor care vor fi deblocate este cel mai numeros, şi anume 37, iar la celelalte universităţi din Târgu-Mureş, numărul aces-tora este de 6 la Universitatea ,,Petru Maior” (UPM), respectiv 27 la Universitatea de Arte (UAT).

Sănătate. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Tîrgu-Mureş ar putea să devină primul spital regional de urgenţă din ţară, după toate normativele internaţionale. Un colectiv de specialişti conduşi de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat va analiza etapele pe care ar trebui să le parcurgă unitatea pentru a fi astfel clasificată. Ministrul a precizat că pentru înfiinţarea spitalului regional, trebuie să se aleagă între două variante: con-struirea unui nou spital sau dezvoltarea celui actual. El a adăugat că, în circa 2-3 luni, vor fi gata rezul-tatele evaluării, iar Ministerul va decide în funcţie de acestea. Ministrul a subliniat că a vizitat SCJU Tîrgu-Mureş şi că a constatat că trebuie dezvoltate cu prioritate o serie de secţii, cum ar fi Anestezie Terapie Intensivă, secţiile care compun Blocul Operator şi la Clinica de Chirurgie Cardiacă pentru Copii.

Taxe mai mari. Începând de azi, 14 ianuarie, târgumureşenii vor plăti, în medie, între 3 şi 7 lei mai mult pentru impozitul pe clădiri, ca urmare a majorării cu 4% a impozitelor locale.Sumele sunt diferenţiate, în funcţie de zona în care locuieşte cetăţeanul. Astfel, pentru Zona A pentru o garsonieră, în loc de 79 lei cât s-a plătit anul trecut, în acest an se va plăti 89 lei, iar pentru Zona B 74 lei, în loc de 71 cât s-a plătit anul trecut. Pentru un apartament cu două camere în zona A târgumureşenii vor plăti 131 lei, iar în zona B 116 lei. O majorare cu 7 lei s-a aplicat la preţul im-pozitului pentru apartament cu trei camere din zona A, respectiv de la 183 lei la 190 lei, iar în zona B de la 149 lei la 154 lei. Impozitul pe teren intravilan curţi construcţii, pentru 100 mp în zona A preţul va fi de 76 lei, în zona B-53 lei, în zona C-33 lei, iar în zona D-18 lei. La teren intravilan arabil, pentru 1000 mp, se va plăti 12 lei impozit în zona A, 8 lei în zona B, 7 lei în zona C şi 6 lei în zona D. Cât priveşte taxele speciale, pentru salubrizare şi habitat prețurile rămân neschimbate, respectiv 11 şi 12 lei. În schimb, taxa de curăţenie primăvară-toamnă s-a majorat de la 16 lei la 17 lei. Taxa de garaj pe domeniul public a rămas aceeaşi de anul trecut, adică 336 lei.

De la „cârtiţe” la război ciberneticTiti Dălălău

Ultimul număr al revistei Intelli-gence, revistă publicată sub egida Serviciului Român de Informații, a apărut la sfârşitul anului trecut. Acest număr cuprinde, alături de numeroa-sele analize referitoare la diferitele as-pecte care ar putea afecta securitatea României şi de studiile referitoare la intelligence-ul internațional, şi o serie de analize care abordează o problemă relativ nouă – problemele de securita-te specifice erei informaționale.

În primul articol al numărului, autorul Radu Moinescu evidențiază pericolul apariției unui nou tip de război, războiul cibernetic, prin care economia anumitor țări ar putea fi „asaltată” fără victime directe: „De ani buni, riscul izbucnirii războiului cibernetic este cel mai fierbinte subiect al securității informatice”, precizează Radu Moinescu. Drept exemplifica-re, autorul prezintă cazul celui mai puternic virus din lume (descoperit în 2012), creat cu scopul de a deveni o super-armă cibernetică şi folosit în „operațiuni de spionaj și sabotaj ciber-netic, deci cu scop militar”, cu scopul de a anihila programul nuclear iranian.

Pe de altă parte, în articolul „Con-ceptul de căutare semantică în mediul

internet”, Tudor Ciuflea prezintă o inovație în lumea internetului – mo-toarele de căutare semantică, care probabil vor fi funcționale din 2020. Atunci lumea internetului va fi mult mai ergonomică, rezultatele oferi-te utilizatorului de către motoarele de căutare fiind mult mai relevante decât în prezent. Pentru serviciile secrete, căutarea semantică va oferi avantaje prețioase, după cum afirmă Tudor Ciufrea: „Ea permite diminu-area timpului de realizare a evaluă-rilor riscurilor de securitate, în baza surselor deschise, întrucât trimite la produse informaționale superior filtra-te, comparativ cu cele puse la dispoziție de utilizarea motoarelor clasice. […]

Analistul de intelligence, actorul care, pentru a realiza evaluări și estimări de securitate corecte, trebuie să confrunte rezultate obținute din multiple surse, are la îndemână, prin căutarea seman-tică, un instrument de încredere, fiabil, pe termen lung, care, aplicat constant, contribuie semnificativ la elaborarea de produse informative de calitate ri-dicată, utile deciziilor în adoptarea de soluții eficiente pentru neutralizarea amenințărilor manifestate în anumite domenii de activitate”.

În plus, un spațiu generos în ca-drul revistei îi este dedicat interviului cu Liviu Mihaiu, fondator al săptă-mânalului Cațavencu, guvernator al Deltei Dunării (2008 - 2009), actual-mente cel care ține frâiele Radio Gu-errilla, un om cu obiective altruiste în domeniile ecologic şi ziaristic.

Alături de toate acestea, mai puteți citi în ultimul număr al re-vistei Intelligence şi alte studii foarte interesante din care amintim doar câteva: Femeia – terorism versus an-titerorism; Problema compatibilității dintre Islam şi democrație; Cârtițele – agenții din interiorul serviciilor de intelligence; Intelligence şi psihanali-za; Traficul de organe – desconside-rare a principiului inviolabilității şi intangibilității corpului uman.

3

ANALIZĂ Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013www.punctul.ro

Cluj vs Mureș, competiţia aeroporturilor continuă și-n 2013

Cătălin Hegheș

Săptămâna trecu-tă, Comisia Europeană a anunțat că va aloca un milion de euro în cadrul Programului TEN-T mai multor studii de fezabilitate pentru un proiect mai mare al Aeroportului Cluj-Napo-ca. Mai exact, clujenii au în plan construcția unui nod de transport (auto, ferovi-ar şi aerian – aşa-numita platformă intermodală), pe care o visa şi Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureş sub conducerea lui Ștefan Petru Runcan. În timp ce la Tîrgu-Mureş proiectul a rămas un vis, Agerpres scria săptămâna trecută că la Cluj-Napoca visul începe să devină realitate chiar din luna aceasta: „Proiectul, se-lectat în scopul finanţării pe baza cererii anuale de propuneri TEN-T 2011, constă în realizarea unor studii specifice privind cre-area unui nod de transport intermodal cu totul nou pe aeroportul din Cluj-Napo-ca, care să permită trece-rea directă a operaţiunilor de transport de pasageri şi mărfuri de la transportul rutier la cel feroviar şi aeri-an. Unul dintre principalele obstacole în realizarea plat-

formei este distanţa până la linia principală de cale ferată, care se află la patru kilometri de aeroport. Prin urmare, studiile vor anali-za modalitatea optimă de construire a secţiunii lipsă de cale ferată şi felul în care aceasta poate fi integrată în infrastructura aeropor-tului. Proiectul, care este implementat începând din ianuarie 2013, va fi gesti-onat de Agenţia Executivă pentru Reţeaua Transeuro-peană de Transport şi ur-mează să fie finalizat până în luna noiembrie 2014, se precizează într-un comuni-cat al Reprezentanţei CE în România”.

Între timp, la Tîrgu-Mureș…

…la finele anului tre-cut Aeroportul a rămas fără conducere, după ce Consi-liul Județean i-a forțat mâna fostului preşedinte al Con-siliului de Administrație (CA) Mihail Poruțiu să-şi dea demisia, respingându-i de două ori planul de ma-nagement. A rămas în loc jumătate din fosta echipă, adică vicepreşedintele CA Peti András, care rămâ-ne interimar la conducere până când se va termina concursul pentru numirea

noului preşedinte al CA. Peti András spune că

cel mai important proiect de la Vidrasău este extin-derea pistei de decolare/aterizare, investiție care se ridică la 46 de milioane de euro, proiectul fiind în stadiu final de evaluare la Ministerul Transportu-rilor. „Banii vor veni din fonduri europene şi trebu-ie investiți până în 31 de-cembrie 2015. Acesta este proiectul esențial, de anver-gură pe care lucrăm astăzi. Proiectul constă în extinde-rea pistei la 3.600 de metri şi repararea integrală şi ca-pitală a pistei existente de 2.000 de metri. Proiectul presupune, de asemenea, extinderea balizajului plus tot ceea ce ține de infra-structura pistei”, mai spu-nea Peti Andras.

Un al doilea proiect im-portant este o nouă extin-dere a aerogării, după cele succesive care s-au făcut în ultimii 5 ani. De această dată, valoarea investiției este mult mai mică, de doar 1,2 milioane de lei, banii venind din bugetul Consiliului Județean. La fi-nalul derulării, aerogara se va extinde cu aproximativ 200 de metri pătrați.

În fine, un al treilea

proiect, dar care nu va avea impact atât de mare în atragerea pasagerilor şi creşterea astfel a traficului pe Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureş, este unul în valoare de 5 milioane de euro, bani care vin tot din surse externe. Managerul interimar Peti András ex-plică în ce constă: „Avem un alt proiect european în implementare într-un parteneriat mai larg cu mai multe aeroporturi din Europa, între care cel mai important este Aeroportul din Amsterdam, în care desfăşurăm un proiect pi-lot pentru identificarea bunurilor periculoase, măr-furilor periculoase de pe Aeroport, fără a perturba traficul pasagerilor. Aces-ta a fost finalizat şi are o valoare aproximativă de 5 milioane de euro. Acum lu-crăm deja pe etapa a doua, fiind un proiect de cerceta-re pe Programul cadru eu-ropean Nr. 7”.

Traficul, turnesou dezvoltării

Până una alta, într-o competiție directă cu Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, Tîrgu-Mureş e încă la mare distanță. În

timp ce la Cluj numărul anual de pasageri deserviți se învârte de ceva vreme în jurul cifrei de 1 milion, Tîrgu-Mureş abia în 2012 a reuşit să treacă de 300.000 de pasageri, adică o trei-me din cel al concurenței. Totuşi, Peti András spune că încă există premise de creştere, iar pentru 2013 se aşteaptă ca la Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureş traficul să crească din nou semnificativ: „Ținta de trafic pe 2013, având în vedere că am depăşit anul

trecut 300.000 de pasageri, care este semnificativ mai mult decât ținta care era de 260.000, având în vedere şi că deja am semnat acordul pentru deschiderea a trei noi rute cu Wizz Air pen-tru Frankfurt, Munchen şi Bologna, respectiv sun-tem în stadiu foarte avan-sat de negociere cu un alt important operator aerian sper să depăşim numărul de 400.000. Eu am această speranță că vom depăşi nu-mărul de 400.000 de pasa-geri în 2013”.

Într-o competiție directă cu Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, Tîrgu-Mureș e încă la mare distanță

Vasile Dancea

Începând din anul 2010, un mare semn de întrebare a apărut referitor la viitorul pădurilor mureşene. Atunci, 83% din fon-dul forestier al judetului Mures a fost transferat către Ocolul Silvic Privat (OSP) Gheorgheni din judetul Harghita, fără ca aceasta să fi administrat în pre-alabil păduri în Mureş. În plus, numeroase suprafeţe gestionate de OSP Gheorgheni, deşi se aflau în arii naturale protejate, erau la acea vreme defrişate, iar şeful ocolului, Melles Elöd, era cercetat în diverse dosare penale. Cazul a ajuns la începutul anului 2010 în atenţia Comisiei pentru cercetar-ea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor, precum şi în atenţia marilor trusturi de presă: PRO TV, Evenimentul Zilei, Cotidianul, Jurnalul etc. Vom prezenta în

continuare o analiză a evenimen-telor petrecute în ultimii ani cu privire la acest subiect preluând şi informaţii transmise de aceste trusturi, încercând să aducem mai multă lumină în acest caz într-un număr viitor al ziarului Punctul, când sperăm să primim mai multe informaţii din partea reprezentanţilor Direcţiei Silvice Mureş.

Acuzații grave aduse lui Melles Elöd

Melles Elöd este un inginer silvic din Gheorgheni (Harghita). În 2010 a devenit brusc cel mai mare concesionar de pădure din România: 165.000 ha în judeţul Mureş.

Numele lui Melles a de-venit cunoscut în 2003, când Garda de Mediu l-a găsit vino-vat de neglijenţă în serviciu pen-tru tăierea a 42.000 mc de lemn. Protecţia lui în Covasna funcţiona

perfect, Garda ajungând la el abia după ce a fost sesizată Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor. Când a venit Garda de Mediu, a găsit în pădurile Ocolului Gheo-rgheni un număr mare de cioate rezultate din arbori tăiaţi ilegal, iar în catastifele lui Melles Elöd acte fictive de punere în valo-are a masei lemnoase. Raportul Gărzii de Mediu s-a blocat în faza cercetării penale. Conform unor investigaţii realizate de Centrul Român pentru Jurnal-ism de Investigaţie, cu spriji-nul Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţii Danezi, s-a constatat că Elöd a fost implicat în furt de lemn şi în afacerile oneroase cu lemn, în zona Gheorgheni. În acest sens, edificator este raportul nr. 4181/CS/04.11.2003, întocmit de Garda Naţională de Mediu, ca urmare a sesizărilor depuse la Comisia pentru Cercetarea Abu-zurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii a Camerei Deputaţilor. „Cu oca-zia controlului de fond, s-a con-statat că în proprietăţile verificate se află un număr mare de cioate rezultate din arbori tăiaţi în de-lict, iar o mare parte din arbori sunt uscaţi, ca urmare a unui in-cendiu cu autori necunoscuţi, produs în mai 2003 (...) Vinovat pentru neglijenţă în serviciu se face Melles Elöd, şeful OSP Ghe-orgheni pentru întocmirea fictivă a actelor de punere în valoare pentru un volum de 42.440 mc”, se arată în raport.

Următoarea dată când Melles Elöd a ieşit la suprafaţă a fost în februarie 2010, când un memo-riu semnat de tehnicieni silvici din Harghita arăta, inclusiv cu fotografii, cum 450 ha de pădure din situl Natura 2000 au fost defrişate masiv. Acea suprafaţă era administrată de Ocolul silvic de regim Gheorgheni SA, firma lui Melles. Dar aici s-a oprit totul pentru că, peste doar câteva luni, liderii UDMR, care aveau min-isterul Mediului în subordine, i-au dat pe tavă peste 80% din pădurile din judeţul Mureş. La început a primit 136.663 ha, adică întreg Parcul Natural De-

fileul Mureşului Superior. Apoi, pe 31 ianuarie 2012 a mai primit prin încredinţare directă încă 30.000 ha de arii protejate.

Imperiul Concluzia celor spuse până

acum este că Melles are în spate oameni foarte influenţi, reuşind astfel să ocolească justiţia. Desigur, Melles se apără: „Nu e nimic adevărat, mai bine am fi atenţi la ce spunem că am câştigat un proiect european şi ne poate afecta publicitatea negativă”. E un proiect finanţat prin POS Me-diu, în valoare de 2,5 milioane de euro şi se referă la managementul Mureşului Superior.

Dar, planurile în zonă sunt mai complexe. Melles Elöd are atribuţii foarte mari pe o suprafaţă importantă din judeţul Mureş: impune valoarea taxelor, aprobă cotele de tăiere, eliberează autorizaţiile de construcţie. În plus, la Minister se află depusă o cerere de concesionare şi a par-cului Cheile Bicazului, în prelun-girea pădurilor din Gheorgheni. Dacă lucrul acesta se va realiza, Ţinutul Secuiesc, din Mureş până în Neamţ, se va afla sub controlul unui singur om - inginerul silvic Melles Elöd.

O altă miză importantă o reprezintă o suprafaţă de 50.000

ha aflată într-o fază avansată a procesului de retrocedare. Sunt suprafeţe imense revendicate de moştenitorii unor foşti grofi maghiari în zona Ocoalelor Răstoliţa şi Lunca. Ocolul silvic Gheorgheni SA este foarte apro-piat de cei care solicită retrocedar-ea şi va rămâne să administreze şi aceste păduri. Lemnul care poate fi scos din acest perimetru ajunge la valori uriaşe. Cantităţile de lemn valorificate aici în mod le-gal sunt de aproximativ 320.000 de mc, anual. Deci, numai din exploatările legale, aici se pot în-casa 14 milioane de euro în fiec-are an.

Suspiciuni grave. Defrișări masive

La începutul lui 2010, Min-isterul Mediului şi Pădurilor, condus de Borbély László a apro-bat ca Ocolul privat din Gheo-rghieni, condus de Elöd, să preia administrarea ariilor naturale protejate din două situri natura 2000 - în total, o suprafaţă de 130.000 de hectare de pădure, din care 100.000 sunt pe terito-riul judeţului Mures, peste 80% din fondul forestier al judeţului. La licitaţia organizată de Minis-ter a participat şi Direcţia Silvică Mureş. Ocolul condus de Meles Elöd a primit însă un punctaj mai

Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013 ANALIZĂ

4

www.punctul.ro

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel/Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pen-tru conţinutul articolelor aparţine

autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabili-tatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Editor: LIBEG ZsuzsannaEditorialist: LENA GRAURRedactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Director administrativ: Cristina UNGUREANUAsistent director administrativ: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Cu lupa pe mafia pădurilorZeci de milioane de euro stau în spatele defrișărilor masive din zona Mureș, iar în spatele acestor crime ale aurului verde se ascund nume grele

Defrișările masive aduc prea mulți bani și sunt conduse de oameni prea puternici ca să poată fi oprite…

5


Cătălin Hegheș

După jumătate de an de ter-giversări, conducerea UDMR Tîrgu-Mureş a fost decapitată, în baza unei decizii luate în vara anului trecut. Mai exact, în iunie 2012 Consiliul Reprezentanților Unionali (CRU) a decis reorga-nizarea structurilor de la muni-cipiu, de către o comisie formată din cinci persoane care primea mandatul CRU în acest sens. Însuşi preşedintele UDMR Ke-lemen Hunor îşi arăta pe față nemulțumirea față de conduce-rea asigurată de Benedek István şi aducea ca principal argument rezultatele slabe obținute la lo-cale. Totuşi, decizia nu a fost pusă imediat în aplicare, spu-ne vicepreşedintele executiv al UDMR Mureş Brassai Zsom-bor: „Executarea hotărârii a fost amânată în toamnă, dat fiind faptul că se apropiau alegerile parlamentare, iar acum a venit timpul să reluăm problema şi să executăm hotărârea. În data de 7 ianuarie, am avut o şedință în cadrul preşedinției executive şi am luat decizia să continuăm procesul”.

Bendek, îndepărtat deocamdată

Aşadar, din 7 ianuarie, Be-nedek István a pierdut practic controlul asupra conducerii organizației municipale. Ba mai mult, după ce a participat în acea comisie de cinci persoane care se ocupa de reorganiza-re, Benedek a renunțat să mai meargă la lucrări. Cele cinci persoane erau inițial Benedek Is-tván, Brassai Zsombor, Kelemen Marton, Peti András şi Csep Eva Andrea. Acum însă, conform declarațiilor preşedintei comisi-ei, Brassai Zsombor, Benedek a renunțat să mai participe: „Co-misia, alcătuită din cinci persoa-ne, este responsabilă şi pentru reorganizare, dar şi pentru con-tinuitatea activității în cadrul organizației. Inițial a făcut parte din comisie şi domnul Benedek (n. red. Benedek István), dar am înțeles din ziarul Népújság că nu mai vrea să fie membru. Inițial,

când am început lucrările de re-organizare, a participat şi dânsul la şedințele noastre. Trebuie să vă menționez că domnul Bene-dek face parte şi din Consiliul Teritorial Permanent şi a fost de acord cu hotărârea respectivă”.

Doctorul Benedek István recunoaşte că nu mai doreşte să participe la şedințe, spunând că oricum mandatul actualei con-duceri expiră în prima parte a anului: „Oricum vin alegerile, pentru că mandatul de patru ani al conducerii expiră în martie. Eu fac parte din comisie, dar nu particip deocamdată. Nu sunt mulțumit în totalitate (n. red. întrebat fiind de cum decurge reorganizarea), dar eu acord tot sprijinul pentru că în mod nor-mal fiecare ar trebui să recu-noască ce şi unde a greşit”.

Așadar, reorganizarea merge înainte…

…şi echipa Benedek pier-de tot mai mult teren. Chiar dacă pierde şefia de la munici-piu, organizația era împărțită pe mai multe structuri, în care Benedek István avea majoritate. Acum, acele structuri probabil vor dispărea pentru că reorgani-zarea va merge până la structura organizației, ideea inițială de la care se plecase fiind de redu-

cere a numărului lor. Oricum, este relativ sigur că Benedek va pierde controlul în bună parte din organizație. Oficial, Brassai Zsombor explică şi cum va de-curge această procedură: „Pro-babil că reorganizarea se va face în minim două trepte. Prima treaptă va fi până la 31 martie, dat fiind faptul că acum suntem în proces de alegeri interne la nivel de județ: în fiecare filială, în fiecare organizație, în luna ianuarie şi februarie se fac ale-geri. La sfârşitul lunii martie, vor fi alegeri şi la nivelul condu-cerii organizației județene. Până atunci, ar trebui să avem o re-prezentare şi din partea UDMR Tîrgu-Mureş în adunarea gene-rală de la UDMR Mureş”.

Aşadar, Benedek István se retrage deocamdată fără să facă prea multă vâlvă. Fostul lider UDMR Tîrgu-Mureş se rezumă să spună că nu va candida pentru un nou mandat: „Nu cred că voi candida, sunt lucruri mai impor-tante acum. Am spus asta acum câteva luni. Uşor-uşor mă retrag pentru că e un efort foarte mare. Nu pot să fac şi transplant la spi-tal şi să fac şi asta. Oamenii sunt tot mai puțin dispuşi să lucreze în mod gratuit, benevol. Deci nu, nu intenționez să candidez, asta este esențial”.

Cu lupa pe mafia pădurilorZeci de milioane de euro stau în spatele defrișărilor masive din zona Mureș, iar în spatele acestor crime ale aurului verde se ascund nume grele

UDMR începe anul cu reorganizare la Tîrgu-Mureșmare.

Într-o contestaţie depusă de Direcţia Silvică Mureş se arată că preluarea unei suprafeţe atât de vaste de Ocolul din Gheorgheni reprezintă un risc major. În plus, Direcţia aminteşte că ,,suprafeţele gestionate de Ocolul Gheorghe-ni, deşi se află în arii naturale protejate sunt în mare măsură defrişate".

„Ne întrebăm cum este po-sibil ca în baza unui ordin de Ministru, un ocol silvic privat din alt judeţ, cu rezultate con-troversate, să obţină dreptul de administrare a unei suprafeţe de 130.000 de hectare reprezentând peste 80% din fondul forestier al judeţului învecinat, mai ales că, în parteneriat cu Agenţia pen-tru Protecţia Mediului Mureş, instituţia noastră are în curs de implementare, până în anul 2012, proiectul „Asigurarea stării favorabile de conservare pen-tru habitatele prioritare din SCI Călimani – Gurghiu” cu o valo-are de 937.000 euro, din care 50.000 contribuţie proprie”, a fost reacţia inginerului Vasile Miculi, directorul de atunci al Direcţiei Silvice Mureş.

„Direcţia Silvică Mureş, ca subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, aflată în subordinea Ministerului Me-diului şi Pădurilor, nu înţelege cum o comisie a Ministerului nu ne recunoaşte capacitatea de a administra o arie protejată de importanţă comunitară atât de vastă. Nu ne putem explica fap-tul că nu se acordă administraţia unei Direcţii Silvice, printre cele mai mari din ţară, care dis-pune de resurse logice şi umane calificate, care are contracte de colaborare prin însăşi statutul său de funcţionare cu Academia Româna, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi se acordă administrarea ariilor protejate unui ocol silvic cu o activitate cel puţin îndoielnică şi care nici măcar nu este amplasat în interiorul ariei. Menţionăm că desemnarea acestor arii pro-tejate comunitare este rezultatul administrării fondului forestier de către instituţia noastră, în spiritul conservării durabile a pădurilor, fapt cu care contracandidatul

nostru din judeţul Harghita nu se poate lăuda”, a completat Vasile Miculi.

Suspiciuni grave și la adresa lui Borbély László

O altă contestaţie a venit din partea Prefecturii Mureş. La în-ceputul anului 2010, prefectul de Mureş din acea perioadă, Marius Paşcan, a sesizat Comis-ia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor, din cauză că Direcţia Silvică Mureş a pierdut licitaţia. Conform plângerii pre-fectului de la acea vreme, „Ocolul Silvic Gheorgheni a patronat de-a lungul anilor un intens jaf forestier, defrişând arii extinse de pădure, în acest sens fiind pe rolul instanţelor, în prezent, mai multe dosare”. Prefectul Paşcan era contrariat şi de faptul că, la capitolul „competenţă ştiinţifică”, „Direcţiei Silvice Mureş i s-au dat zero puncte, în timp ce Ocolului Silvic Privat din Gheorgheni i s-au dat 35 de puncte”.

Prefectul de Mureş a ţinut să sublinieze că nu este normal ca 135.000 de hectare de pădure, şi încă dintr-o arie protejată, să fie date în grija unui ocol privat cu numai 30 de angajaţi. Un ocol care la licitaţie a promis că va in-vesti 7 miliarde de lei în respec-tiva suprafaţă de pădure. Asta în condiţiile în care, spunea pre-fectul, „ei nu au avut niciodată un profit mai mare de 4 miliarde de lei, luat în ultimii cinci ani de zile încoace”.

Audiat la Comisie, prefectul de Mureş de la acea vreme, Mar-ius Paşcan, a fost întrebat cine se află în spatele Ocolului Silvic Par-ticular Gheorgheni. Răspunsul prefectului a fost: „Este domnul Borbély László, evident. Ştiţi foarte bine cine a administrat şi cine a ras pădurile din Harghita. De altfel, săptămâna trecută, domnul Borbély László s-a odi-hnit chiar la pensiunea acestui şef al Ocolului Silvic Privat din Harghita. De aici încolo cred că înţelege oricine”. Şeful Ocolului Gheorgheni, la momentul audier-ilor, era Melles Elöd, despre care prefectul susţinea că „are vreo nouă dosare de urmărire penală” legate de activitatea acestuia în domeniul silvic.

6

Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013 ANALIZĂwww.punctul.ro

Ligia Voro

Timp de o săptămână, cine a dorit, a putut afla multe din cele ce se petrec în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), mai mult de pe Facebook decât din comunicatele Biroului de Presă al acestuia. Am aflat astfel că o tabără nu a agreat alegerea procuroru-lui Oana Schmidt Hăinea-lă în funcţia de preşedinte al CSM, solicitând revoca-rea alegerii, iar cealaltă a susţinut că alegerile au fost legale, motiv pentru care cererea de revocare ar fi fost respinsă.

Punctual Consiliul Superior al

Magistraturii, garant al independenţei justiţiei, po-

trivit Constituţiei Români-ei – Constituţie pe care se tot bate intens monedă în ultimele luni că ar trebui modificată printr-o nouă lege de revizuire, ultima fiind un eşec juridic, dacă ne este permis să o scriem – a devenit, din păcate, în ultimele două săptămâni, o oglindă a politicului ro-mânesc. Alegerile pentru conducerea CSM – a pre-şedintelui şi vicepreşedin-telui – pentru un mandat de un an au fost tensiona-te, iar mass-media naţio-nale au savurat acest nou scandal, având, cum s-ar spune, carne de tun pentru talk-show-urile isterice, azi la modă pe micile ecrane. Dincolo de a încerca să ne dăm cu părerea despre ceea ce se întâmplă în CSM,

vom încerca să dăm timpul înapoi şi să vedem de ce a devenit, metaforic, această instituţie teatru de război.

Alegerile, butoiul cu pulbere al CSM

Dar, să plecăm de la lege. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republi-cată, prevede la articolul 24 că această instituţie este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi dintre judecători şi procu-rori. Cei doi sunt aleşi pen-tru un mandat de un an ce nu poate fi reînnoit. Și de aici ajungem în 4 ianua-rie, ziua când s-a întrunit plenul CSM pentru a vota noua conducere. Din cei 19 membri au fost prezenţi 18, câţi mai sunt, de fapt, după demisia procurorului Geor-ge Bălan. Candidaţii pen-tru funcţia de preşedinte: judecătorul de Înaltă Curte Mircea Aron şi procurorul Oana Schmidt Hăineală, vicepreşedintele la acea dată al CSM. Potrivit legii,

procurorul Hăineală nu putea deţine încă un man-dat de vicepreşedinte, ceea ce însă nu înseamnă că nu putea candida la preşedin-ţia CSM, ca să lămurim şi aspectul interzicerii reînno-irii mandatului. O altă cri-tică adusă alegerilor a fost lipsa lor de transparenţă, candidatura Oanei Sch-midt Hăineală fiind anun-ţată în ziua alegerilor, fără ca, spre exemplu, organiza-ţiile profesionale ale magis-traţilor să cunoască conţi-nutul proiectului acesteia. Ca să fim corecţi, nu am găsit nicăieri în lege să apa-ră că potenţialul preşedinte trebuie să îşi prezinte vreun dosar de candidatură înain-te de şedinţa de desemnare, în ciuda celor susţinute de către unii membri ai CSM. Da, e adevărat, alegerile ar fi fost mai transparente dacă toate candidaturile s-ar fi anunţat din timp, iar proiectele de candidatură ar fi fost cunoscute mai din timp de către magistraţi şi chiar de opinia publică in-teresată de acest scrutin in-tern. Suntem de acord până la un punct cu opinia Uni-unii Naţionale a Judecăto-rilor din România care a susţinut într-un comunicat de presă că „Subliniem că perpetuarea acestei modali-tăţi de alegere a conducerii Consiliului, prin anunţarea doar în cadrul şedinţei a candidaturilor şi a proiec-telor este inacceptabilă, fiind în totală contradicţie cu principiile transparenţei şi responsabilităţii asumate în mod explicit de fiecare dintre membrii actualului C.S.M.”. Ceea ce însă nu ne va convinge că rezulta-tul alegerilor în procedură deschisă ar fi fost altul, de-oarece drept de vot au doar tot cei 18 membri.

Şeful CSM, procuror, în premieră

Votul din 4 ianuarie a consemnat o premieră pentru CSM: primul pre-şedinte ales din rândul

procurorilor. Procurorul Oana Schmidt Hăineală a obţinut 10 voturi - procu-rorii Oana Schmidt Hăi-neală, Gheorghe Muscalu, Florentina Gavadia, Bog-dan Gabor, Daniel Morar - procuror general adjunct al României, judecătorii Cris-ti Danileţ, Livia Stanciu - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Alina Nicoleta Ghica - preşedinte al CSM, şi de la reprezen-tanţii societăţii civile: Co-rina Dumitrescu şi Daniela Ciochină; contracandida-tul său a obținut doar 8 - judecătorii Mircea Aron, Marius Tudose, Alexandru Șerban, Adrian Toni Ne-acşu, Horaţius Dumbravă, Mona Lisa Neagoe şi Adri-an Bordea şi de la ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru. Candidatura judecătorului Alina Ghica, preşedintele desemnat al CSM la acea dată, pentru funcţia de vi-cepreşedinte a fost respinsă.

Imediat, şase membri ai CSM – judecători – au solicitat anularea hotărârii prin care Schmidt Hăinea-lă a fost desemnată preşe-dinte. Printre solicitanţi s-a numărat şi judecătorul mureşean Horatius Dum-bravă, fost preşedinte al CSM în 2011 – 2012, care a explicat că nu este împo-triva alegerii unui procu-ror în fruntea instituţiei, ci împotriva unui anumit procuror. „Anul trecut încă actuala conducere a fost în mod evident partizană în vară cu acele comunicate date în valuri, în condiţiile în care nu au fost taxate şi celelalte declaraţii discuta-bile ale unor politicieni din cealaltă tabăra politică. Cu alte cuvinte, nu am votat un anumit procuror pentru a fi preşedinte pentru că nu am garanţia neutralităţii şi, în consecinţă, a păstrării independenţei justiţiei”, a susţinut acesta pe luju.ro, subliniind că impresia sa este că CSM s-a politizat.

Dacă s-a votat sau nu, nu ne-am lămurit prea

bine. Conducerea CSM susţine că cererea a fost respinsă, în timp ce solici-tanţii spun că aceasta nu a mai ajuns la vot. Logica ne spune că cineva minte şi ne minte, ceea ce considerăm că este o lipsă de bun-simţ şi o atitudine imorală faţă de plătitorii de taxe din această ţară care cred încă în independenţa justiţiei.

Problema vicepreşedintelui

Să spunem că, momen-tan, problema preşedintelui este tranşată. Oana Sch-midt Hăineală are de par-tea sa rezultatul votului şi o hotărâre prin care cererea de anulare a alegerii sale a fost revocată – presupu-nând că nu suntem induşi în eroare în mod grosolan. Rămâne problema vice-preşedintelui, care până în acest moment nu a putut fi desemnat, astfel încât CSM este condus de jure doar de către un procuror. Și asta pentru că nici judecătorul Cristi Danileţ, care şi-a depus candidatura după ce judecătorul Ghica a concu-rat fără succes pentru func-ţia de vicepreşedinte, nu a reuşit să obţină votul cole-gilor săi din CSM. Miercu-rea trecută, plenul CSM nu s-a putut întruni din lipsă de cvorum, deoarece nu s-au întrunit 15 membri, care este cvorumul de pre-zenţă potrivit legii.

Tăvălugul revocărilor Alegerile din CSM au

mai avut un efect, în afara unui scandal mediatic, dar şi pe reţeaua de socializare Facebook, şi anume cererile tot mai vocale din partea magistraţilor din ţară de revocare a unor membri ai CSM. Solicitările au venit atât din partea reprezen-tanţilor Asociaţiei Magis-traţilor din România, cât şi ai Uniunii Naţionale a Ma-gistraţilor din România. În primă fază a fost cerută re-vocarea mandatelor judecă-torilor Cristi Danileţ – re-

Oana Schmidt Hăineală noul preşedinte al CSM

Alegerile din CSM în epoca Facebook

7


prezentant al judecătoriilor, respectiv Alina Ghica – din partea Curţilor de Apel. În ultimele zile, pe lista nea-gră a posibililor revocaţi au apărut şi numele judecăto-rilor Horaţius Dumbravă şi Alexandru Șerban. Pri-mii sunt acuzaţi de lipsă de transparenţă, iar cei din urmă de comportament ne-demn.

Cum merge procesul de revocare vom afla doar în următoarele săptămâni. Până acum, potrivit infor-maţiilor furnizate de către judecătorul Flavius Mure-şan, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Tîrgu-Mureş, ştim că magistraţii aces-tei instanţe au respins în adunarea generală de joia trecută cererea de revoca-re a mandatului lui Cristi Danileţ. Curtea de Apel Tîrgu-Mureş urmează să se întrunească în şedinţa adu-nării generale săptămâna viitoare – dacă programele tuturor judecătorilor vor fi armonizate. Preşedin-tele instanţei, judecătorul Florin Dima, susţine că, probabil, pe ordinea de zi a şedinţei se vor regăsi şi puncte legate de revocarea mandatelor unor membri ai CSM, dar nu se poate pronunţa înainte de aduna-rea magistraţilor Curţii.

În loc de concluzie Nu avem toate datele

pentru a ne pronunţa tran-şant asupra a ceea ce se în-tâmplă în acest moment în Consiliul Superior al Ma-gistraturii. Ca profani într-ale justiţiei putem aprecia însă că: orgoliile dintre ju-decători şi procurori sunt mari şi acestea dăunează justiţiei, cei care au pus paie pe foc în acest conflict sunt aproape de a-şi atinge scopul – de a avea o justiţie vulnerabilă, tot mai puţin independentă şi subjugată jocurilor politice, justiţia-bilii au din ce în ce mai puţine motive să creadă că justiţia mai reprezintă un pilon al statului de drept.

Cine îşi asumă să repare răul făcut, ar trebui să o facă repede pentru că, dacă ajungem să ne pierdem în-crederea şi în cei care ,,îm-part” dreptatea, credem că ne îndreptăm spre cu totul altceva decât o democraţie.

Judecătorul Cristi Danileț a răspuns întrebărilor noastre

Redacţia săptămâna-lului Punctul a încercat să aducă în atenţia cititorilor săi şi punctele de vedere ale celor două tabere antago-nice formate în interiorul CSM. Judecătorul Cristi Danileţ a răspuns solici-tării noastre, în timp ce răspunsurile judecătorului Horaţius Dumbravă nu au mai ajuns până la închide-rea ediţiei. Vă prezentăm mai jos răspunsurile d-lui Danileţ.

Rep.: Care este sub-stratul disensiunilor din Consiliul Superior al Ma-gistraturii (CSM) în opi-nia dvs.?

Jud. Cristi Danileţ: Tensiuni inerente generate de formarea unei majorităţi cu privire alegerea conduce-rii de anul acesta. Nu e nicio premieră, așa a fost tot tim-pul la alegerile pentru con-ducerea CSM, asta pentru că avem opinii diferite într-un organism democratic.

Rep.: Cum este perce-put acest scandal de către publicul larg în opinia dvs.?

Jud. Cristi Danileţ: Dis-cuţiile din CSM și rezultatul votului au fost amplificate de mass-media într-un mod neașteptat. Sunt trusturi care sunt finanţate politic sau patroni cu dosare penale și au tot interesul să decredi-bilizeze magistraţii. Publi-cul trebuie să accepte că e o problemă internă a CSM pe care doar membrii trebuie să o rezolve.

Rep.: Cum caracteri-zaţi mandatul doamnelor Alina Ghica – Oana Sch-midt Hăineală?

Jud. Cristi Danileţ: Începând cu iulie 2012, ac-tivităţile lor au coincis cu viziunea mea asupra rolului CSM: organism care să reac-ţioneze la orice atac public politic îndreptat împotriva magistraţilor sau hotărâri-lor judecătorești. Şi faptul că aceasta este atitudinea corectă o confirmă Raportul Comisiei Europene și al Co-misiei de la Veneţia.

Rep.: Care este poziţia dvs. faţă de alegerea d-nei Oana Schmidt Hăineală în funcţia de preşedinte al CSM?

Jud. Cristi Danileţ: Ale-gerea ei în această funcţie s-a făcut cu o majoritate a mem-brilor CSM și cu respectarea Constituţiei. Respect opiniile colegilor din CSM, dar insti-tuţia trebuie să funcţioneze în acest an așa cum s-a decis. În plus, noi în CSM nu mai exercităm funcţia de judecă-tor sau de procuror: suntem membri ai Consiliului, dem-nitari ce desfășoară o activi-tate administrativă.

Rep.: Vă aşteptaţi la o revocare a mandatului dvs.? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Un membru CSM nu poate fi revocat pentru o hotărâre a Plenului CSM sau cum și-a exprimat el un vot. Ci pen-tru activitatea sa care să ne-mulţumească colegii. Până acum nimeni nu mi-a repro-șat ceva. Din contră, sunt singurul membru CSM cu raport individual de activi-tate și pentru 2011, și pentru 2012, care am avut întâl-nire cu magistraţii din cele mai multe instanţe și care am afirmat în mod categoric și ferm principiile statului de drept pe care am datoria să le apăr, conform Codului deontologic.

Rep.: Cum vedeţi dvs. soluţionarea acestui con-flict?

Jud. Cristi Danileţ: Re-pet, nu este niciun conflict. Am ales un președinte, ur-mează să alegem vicepreșe-dintele și mergem mai de-parte. E o chestiune internă

și o vom rezolva, fără a avea nevoie de comentarii ale po-liticienilor sau de o exaltare a presei. Anul acesta avem mari provocări – iar in-trarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală, precum și a legii care face obligatorie informarea pen-tru mediere de la 1 februarie 2013 sunt o parte.

Rep.: Este nevoie de schimbarea legislaţiei pri-vind CSM? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Nici pe departe. Este nevoie doar de o mai multă atenţie la ce iese în spaţiul public din partea membrilor CSM și o explicare corectă a rolului și atribuţiilor acestei instituţii: la nivel individual gestio-năm cariera magistraţilor de la momentul recrutării până la părăsirea sistemului, iar la nivel structural apărăm justiţia în faţa intruziunilor

și presiunilor de orice natu-ră.

Rep.: Consideraţi ve-ridice declaraţiile tot mai vocale privind un control politic asupra justiţiei? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Po-liticienii caută modalităţi să blocheze instrumentarea unor dosare. De exemplu, ei nu permit cercetarea unor colegi de ai lor când li se so-licită acest lucru. Justiţia își face datoria și asta sperie. Dar, asta e: într-o democra-ţie, toţi suntem egali în faţa legii și justiţia e independen-tă.

Rep.: Consideraţi că procurorii trebuie să facă parte din corpul magistra-ţilor? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Ei fac deja parte din corpul ma-gistraţilor și e bine să rămâ-nă aici. Au aceeași ocrotire și garanţii ale independenţei ca și judecătorii. E un sistem identic ca cel din Italia, care a avut de luptă cu mafia. Noi avem de luptat cu co-

rupţia, care este extinsă.Rep.: Mai putem vorbi

în 2013 despre o justiţie independentă? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Justiţia e coloana vertebra-lă a societăţii. Fără ea s-ar prăbuși tot ce am construit. Independenţa ei e necesară pentru a-i pune la adăpost de judecători și procurori de formele de control ale carie-rei lor de către orice factori de presiune și în primul rând faţă de politic. Asta pentru a da soluţii corecte, neinfluen-ţaţi de nimeni și de nimic. Justiţia română este inde-pendentă începând cu 2004 și am certitudinea că va ră-mâne așa.

Alegerile din CSM în epoca Facebook

8

Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013 SIGHIŞOARAwww.punctul.ro

ADMINISTRAŢIA Finanţelor Publice Sighişoara, str.1 Dec.1918,nr.37-39,tel.774690. ANUNŢUL PRIVIND VÂNZAREA PENTRU BUNURI MOBILE. Dosar de executare nr.R1190-26331504 / 2012.În temeiul art.162 alin.(4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92 / 2003/R privind codul de procedură fiscală,republicată,cu modificările şi completările ulterioare,se face cunoscut ca în ziua de 24, luna ianuarie, anul 2013 ,ora 10,00, în localitatea Sighişoara, str. 1Dec.1918 nr. 37- 39 se vor vinde prin licitaţie publică următoarele bunuri mobile, proprietate a debitorului S.C. RATIUCOSTI COMPANY S.R.L. cu domiciliul fiscal în localitatea Tg.Mureş, str. Rămurele, nr.8,ap. 10, jud. Mureş, a) Cuptor electric cu bandă „MATINA CCBAND50” 1 buc. preţ de pornire al licitaţiei: 4.650 lei (exclusiv TVA); b) Opăritor gogoşi „SEGA PAMFIL BM4” 1 buc. preţ de pornire al licitaţiei: 3.130 lei (exclusiv TVA) ; c) Malaxor cu ax orizontal „MATINA M80” 1 buc. preţ de pornire al licitaţiei: 2.225 lei (exclusiv TVA); d) Prăjitor de gogoşi „MATINA BN10” 1 buc. preţ de pornire al licitaţiei: 675 lei (exclusiv TVA); f) Malaxor cu ax orizontal „MATINA M80” 1 buc. preţ de pornire al licitaţiei: 2.265 lei (exclusiv TVA); În conformitate cu prevederile art.162,alin.

(4),lit.i) din O.G.92/2003,republicată, privind Codul de procedură fiscală, invităm pe toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, să înştiinţeze despre aceasta organul de executare înainte de data stabilită pentru vânzare. Totodată, potrivit prevederilor art.162 alin.(4) lit.j) din actul normativ mai sus amintit, invităm pe toţi cei interesaţi în cumpărarea bunurilor să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Potrivit prevederilor art.162 alin.(7) din actul normativ mai sus amintit, pentru participarea la licitaţie ofertanţii depun, cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei: - oferta de cumpărare; - dovada plăţii taxei de participare; - dovada emisă de organele fiscale , că nu are obligaţii fiscale restante faţă de acestea, precum, şi celelalte acte si documente prevăzute la acest articol. - Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul nostru sau la telefon numărul 0265774690. - Taxa de participare la licitaţie ( 10%) şi sumele rezultate din vânzare se vor vira prin virament in contul RO03 TREZ 4785067XXX000880 cf. 4322629 deschis la Trezoreria Sighişoara pe seama D.G.F.P. Mureş,şi în numerar în contul 5067 deschis la Trezoreria Sighişoara.

SC SILETINA IMPEX SRL – SC TRANSPORT LOCAL SAASOCIEREA PENTRU TRANSPORT URBAN TG MUREŞTG.MURES, Str.BEGA 2; Telefon / Fax: 269077

COMUNICAT DE PRESĂ Asocierea SC Transport Local SA – SC Siletina Impex SRL, aduce la cunoştinţa

pensionarilor târgumureşeni peste 55 de ani că legitimaţiile de călătorie gratuite eli-berate în anul 2012, sunt valabile până în data de 31 ianuarie 2013.

Eliberarea noilor legitimaţii începe din data de 14 ianuarie 2013.Târgumureşenii peste 55 de ani care solicită eliberarea legitimaţiei gratuite de călă-

torie, trebuie să prezinte următoarele acte: - Cuponul de pensie din luna decembrie 2012 sau cuponul din ianuarie 2013 (copie

şi original);- Buletinul sau cartea de identitate (copie şi original); - O poză recenta, tip buletin (3/4 cm) pentru persoanele care solicita prima data

acest tip de legitimaţie de călătorie; - 5 lei (contravaloarea imprimatului)

Legitimațiile de călătorie se eliberează în următoarele locații:

1. SC Transport Local SA - SC Siletina Impex SRL- str. Bega nr. 2 2. Cartierul 7 Noiembrie - Asociaţia de Locatari nr 8 şi nr. 280, strada „22 Decem-

brie” nr 43-A3. Centru ( chioşcul din staţia Piaţa Teatrului şi chioşcul vechi al Asocierii )4. Chioşcul din Cartierul Tudor Vladimirescu5. Chioşcul din Cartierul 1848 ( Dâmbu Pietros)6. Chioşcul Asocierii de la Spitalul Judeţean7. Chioşcul din Panov (Piaţa Bulgarilor)8. Chioşcul Complexul Europa (Auchan)

COMITETUL DE DIRECŢIE

A N U N Ţ Începând cu data de 12 decembrie 2012, Contractul de concesiune a parcărilor din

municipiul Sighişoara încheiat cu S.C. Boss Company S.R.L. a încetat de drept prin efectul legii.

Recomandăm celor interesaţi să aibă în vedere aceste aspecte şi să procedeze în consecinţă.

Totodată, vă aducem la cunoştinţă că persoanele care au achiziţionat şi/sau vor achiziţiona tichete de parcare de la S.C. Boss Company S.R.L. îşi asumă întreaga respon-sabilitate pentru acţiunea întreprinsă, alături de S.C. Boss Company S.R.L., care în mod nejustificat a încasat aceste sume de bani.

PRIMAR,Ioan Dorin DĂNEŞAN

În atenţia contribuabililor sighişoreni Municipiul Sighişoara informează contribuabilii persoane fizice şi juridice că pla-

ta impozitelor şi taxelor locale aferente anului 2013 se va face începând cu data de 14.01.2013, atât la Casieria din incinta Primăriei, Piaţa Muzeului, nr. 7, cât şi la Casieria din str. Hermann Oberth, nr.7.

Programul Casieriei din str. Hermann Oberth, nr.7 este următorul: luni, marţi, joi: 7.30 –15.00 miercuri: 7.30 –17.00 vineri: 7.30 –12.30Programul Casieriei din incinta Primăriei, Piaţa. Muzeului, nr.7, este următorul: luni – joi: 8.30 -15.00 vineri: 8.30 -12.30 Reamintim că persoanele fizice şi juridice care efectuează plata integrală a impozitului

pe clădiri, impozitului pe teren şi a impozitului asupra mijloacelor de transport până la data de 31.03.2013, beneficiază de bonificaţie de 10%.

În această perioadă se încasează amenzi de circulaţie, taxe de timbru, taxe de eliberare acte de identitate, de stare civilă, certificate de urbanism etc.

Menţionăm faptul că plata chiriilor şi redevenţelor se va face după comunicarea indi-celui de inflaţie, la o dată pe care o vom comunica ulterior.

Garda de noapte - Ianuarie 2013

Colegiul Farmaciştilor din Judeţul Mureş

GARDA DE NOAPTE- SIGHIŞOARA -IANUARIE 2013

DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA5 ianuarie(sâmbătă)

20 - 08 ALOE 0265-771826 Str. Octavian Goga nr.11

6 ianuarie(duminică)


12 ianuarie(sâmbătă) 20 - 08 CATENA HYGEIA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

13 ianuarie(duminică) 20 - 08 CATENA HYGEIA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

19 ianuarie(sâmbătă) 20 - 08 GENŢIANA 0265-776900 Str. Crizantemelor nr.13

20 ianuarie(duminică) 20 - 08 GENŢIANA 0265-776900 Str. Crizantemelor nr.13

26 ianuarie(sâmbătă) 20 08 FARMACORDIS 0265-772067 Str. Herman Oberth nr.23/1

27 ianuarie(duminică) 20 - 08 FARMACORDIS 0265-772067 Str. Herman Oberth nr.23/1

Colegiul Farmaciştilor din Judeţul Mureş

GARDA DE NOAPTE- SIGHIŞOARA -IANUARIE 2013

DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA5 ianuarie(sâmbătă)


6 ianuarie(duminică)


12 ianuarie(sâmbătă) 20 - 08 CATENA HYGEIA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

13 ianuarie(duminică) 20 - 08 CATENA HYGEIA 0265-773916 Str. Mihai Viteazu nr.10

19 ianuarie(sâmbătă) 20 - 08 GENŢIANA 0265-776900 Str. Crizantemelor nr.13

20 ianuarie(duminică) 20 - 08 GENŢIANA 0265-776900 Str. Crizantemelor nr.13

26 ianuarie(sâmbătă) 20 08 FARMACORDIS 0265-772067 Str. Herman Oberth nr.23/1

27 ianuarie(duminică) 20 - 08 FARMACORDIS 0265-772067 Str. Herman Oberth nr.23/1

Sighișoara Blues Festival sare un anCristina Vancea

Mult-aşteptatul festival Sighişoara Blues Festival nu se va mai organiza anul acesta din lipsă de fonduri. Astfel, organizatorii au anunțat că în acest an iu-bitorii blues-ului nu se vor întâlni la o nouă ediție a festivalului, anunțul fiind postat pe pagina de inter-net a evenimentului devenit deja tradiție în Sighişoara şi chiar România.

„Dragi prieteni, iubitori de blues, întrucât ne dorim să menținem cât mai ridicat nivelul artistic al festivalului nostru, am decis ca ediția nr. 9 din Februarie 2013 să se contopească într-o ediție jubi-liară în Februarie 2014. Ast-fel, vom sărbători cei 10 ani de ,,Sighișoara Blues Festival” în ultimul weekend din Februa-rie 2014 într-o ediție extinsă,

care să se constituie în cel mai important eveniment al festi-valului de până acum”.

Festivalul internațional de blues „Sighişoara Blues Festival” se năştea în primă-vara lui 2005. Este organizat anual în ultimul weekend al lunii februarie, pe parcursul a 3 zile consecutive, cu două concerte pe seară. Concertele se desfăşoară în sala de spec-tacole „Mihai Eminescu” a oraşului Sighişoara, sală cu

o capacitate de 500 locuri şi o acustică foarte bună. Eve-nimentul este organizat de asociația culturală Sighişoara Blues Hospital.

Sighişoara Blues Festival este singurul eveniment de prestigiu de acest gen din țară. El îşi propune promo-varea Blues-ului, gen muzical care, deşi este sărac repre-zentat pe scena națională, se adresează unui public tot mai numeros în ultima vreme.

Sighișoara Blues Festival promite un spectacol inedit pentru 2014

9

LUDUŞ-IERNUT Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013

Punc

tul p

e i Delegare de gestiune. În şedinţa Con-siliului Local Iernut a fost aprobată modificarea Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare încheiat între SC „Compania Aquaserv” şi A.D.I. Aqua In-vest Mureş privind Anexa de politică tarifară. De asemenea, a fost mandatat consilierul Constantin Pantea, reprezentantul oraşului Iernut pentru a vota în cadrul AGA a ADI ,,Aqua Invest” Mureş.

Rectificare de buget. Consiliul Local Lu-duş a aprobat suma de 202.000 de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor loca-le pentru realizarea unor obiective şi acţiuni noi. Pentru ,,Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare” – 10.000 de lei; pentru achiziţio-narea de sare, material antiderapant, închiriere utilaje, transport sare şi nisip – 50.000 de lei; pen-tru repararea tractorului din dotare – 32.000 de lei; pentru construirea unui şopron la Gospodăria Comunală şi pentru achiziţionarea unui buldoex-cavator – 70.000 de lei. La capitolul ,,Alimentare cu apă” se modifică alocarea de 19.000 de lei de pe obiectivul ,,Alimentare cu apă Ciurgău”, pe obiec-tivul ,,Alimentare cu apă Haitău”. Această reparti-zare de sumă nu modifică bugetul local.

Regulament. Consiliul Local Luduş a analizat Raportul de specialitate şi expunerea de motive întocmite de şefa Serviciului Public Co-munitar Local de Evidenţă a Persoanelor Luduş (SPCLEP), Lăcrimioara Colcer – Iuga precum şi Regulamentul privind organizarea şi funcţiona-rea SPCLEP în cadrul Primăriei oraşului Luduş. După aprobarea dată de consilierii locali, noul Re-gulament îl înlocuieşte pe cel aprobat prin HCL Luduş nr. 26/2005.

Cooperare. Răspunzând unei solicitări veni-te din partea Inspectoratului de Poliţie al judeţului Mureş prin care se solicită aprobarea Convenţiei de cooperare pentru implementarea proiectului ,,Poliţie – Autorităţi locale, Servicii publice în parteneriat”, Primăria Luduş a propus Consiliului Local un proiect de hotărâre prin care să fie con-tinuată colaborarea printr-o Convenţie de coope-rare. Consilierii locali au aprobat acordarea a 300 l/lună de carburant necesar autovehiculelor din dotarea Poliţiei Luduş.

Conturi încheiate. Șefa Serviciului Buget – Finanţe de la Primăria oraşului Iernut, Alexan-drina Zamfira Ţiţiu a prezentat Consiliului Local contul de încheiere a exerciţiului bugetar pentru venituri: pentru cheltuieli centralizate, secţiunile de funcţionare şi de dezvoltare şi activităţile finan-ţate integral din venituri şi subvenţii, pe trimestrul III al anului 2012. Execuţia bugetului local a fost aprobată de consilierii locali.

www.punctul.ro

Primarul, solidar cu agenţii economiciIoan A. Borgovan

La sfârşitul anului tre-cut, Primăria oraşului Lu-duş a organizat tradiţionala întâlnire a Executivului şi a Legislativului local cu oamenii de afaceri şi şefii instituţiilor publice din oraşul Luduş, moment de rememorare a activităţilor desfăşurate în anul 2012, dar şi un punct de plecare pentru realizarea obiecti-velor propuse pentru anul 2013, un an plin pentru noua administraţie locală.

Cuvântul primarului„Anul pe care tocmai

îl încheiem nu a fost unul uşor, ci unul foarte greu, un an în care criza econo-mică s-a adâncit, un an în care am avut mai multe campanii electorale şi în decursul cărora s-a oprit derularea unor anumite

proiecte economice şi s-a întârziat luarea unor decizii necesare repornirii econo-miei româneşti”, a spus pri-marul Cristian Moldovan, după ce a mulţumit celor prezenţi pentru participa-rea la întâlnire.

La primul mandat, primarul se consideră so-lidar cu agenţii economici şi îi asigură că vor avea tot sprijinul administraţiei lo-

cale în rezolvarea oricăror probleme care se vor dovedi benefice pentru cetăţenii oraşului. Una dintre aces-tea este, la fel ca în orice localitate din ţară, lipsa locurilor de muncă în oraş, necesitate semnalată de o mare parte dintre locuito-rii urbei. „Dumneavoastră creaţi locuri de muncă şi de aceea vă consider veriga cea mai importantă a socie-tăţii noastre. Pentru aceas-ta aveţi tot sprijinul meu pentru a vă putea dezvolta şi implicit pentru a crea noi locuri de muncă”, a spus Cristian Moldovan.

Promisiunile electorale nu au fost uitate

La alegerile locale din vara anului trecut în pro-gramul USL a figurat şi spinoasa problemă a asi-gurării locurilor de muncă

pentru locuitorii oraşului. Noua administraţie locală a încheiat un protocol de colaborare cu manageriatul combinatului Azomureş pentru furnizarea de forţă de muncă şi până acum au fost angajate la combinat peste 30 de persoane. „Nu sunt create multe locuri de muncă faţă de nevoile ora-şului, dar este un început”, a spus primarul Moldovan care a menţionat că va fi re-ceptiv la implicarea oame-nilor de afaceri, a şefilor de instituţii în viaţa oraşului şi va ţine cont de sugestiile şi propunerile menite să cree-ze un viitor mai bun cetăţe-nilor oraşului.

Întâlnirea a avut loc în salonul principal al hotelu-lui Sabis, al cărui patron, Szász Blaj a asigurat pe cheltuiala sa întregul proto-col festiv.

Cristian Moldovan şi-a prezentat mesajul

Participanţii la întâlnire au ciocnit un pahar cu şampanie

10

Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013 REGHIN

Emeșe Ardelean

Cele două case de cultură din Reghin şi-au propus să marcheze marți, 15 ianuarie, atât Ziua Cul-turii Naţionale, cât şi ziua de naştere a poetului Mi-hai Eminescu.

Astfel, Casa Municipală de Cultură Eugen Nicoară va găzdui, de la ora 18, un recital de muzică clasică susţinut de pianista Monica Flo-rescu şi violoncelistul Makcim Fernandez, am-bii absolvenţi ai Conser-vatorului Regal din An-vers, Belgia. Directorul instituției, Ioan Conțiu spune că cei doi artişti vin pentru prima dată la

Reghin. Spectacolul in-clude şi un moment de poezie eminesciană, pus în scenă de actorul Dan Rădulescu.

La bustul lui Eminescu și apoi pe scenă

Casa de cultură a Ti-neretului ,,George Enes-cu”, în colaborare cu Bib-lioteca Municipală ,,Petru Maior” au pus la cale un program care va dura câte-va ore. Manifestările vor debuta la ora 12, la bustul poetului Mihai Eminescu din centrul oraşului, unde se vor depune flori şi se vor recita poezii. Momentul va fi realizat în colaborare cu elevii de la două şcoli gim-naziale reghinene.

Programul celor două instituții de cultură in-clude apoi, de la ora 14, la Casa de Cultură a Ti-

neretului, recitalul corului preoţilor din protopopiat şi un moment muzical re-alizat de orchestra şi soliştii

Școlii de muzică, sub în-drumarea inspectorului de specialitate din cadrul Inspectoratului Școlar,

Diana Stoica. Vor urca pe scenă şi membrii ansam-blului popular Stejărelul, alături de rapsozi populari din zonă. Noul director al instituției, Marcel Naste, ne-a spus că programul include şi premierea unor personalități culturale mureşene precum Nicolae Băciuț, Valentin Marica, Lazăr Lădariu, Maria Cris-tescu şi Marin Șara.

De la ora 16, cei prezenți vor putea partici-pa apoi la proiecția filmu-lui Mihai Viteazul în regia lui Sergiu Nicolaescu.

La toate manifestările organizate de instituţiile locale cu ocazia zilei de 15 ianuarie intrarea va fi liberă.

Pentru Eminescu și Ziua Culturii Naţionale

www.punctul.ro

Casa de cultură a Tineretului ,,George Enescu” (foto) în colaborare cu Biblioteca Municipală ,,Petru Maior” au pus la cale un program interesant cu ocazia Zilei lui Eminescu

Câteva vești proaste de-nceput de anEmeșe Ardelean

R.A.G.C.L. Reghin a solicitat Consiliului Local să adopte o Hotărâre prin care să se aprobe încetarea furnizării serviciului de producere şi distribuţie a energiei termice. Concret, este vorba despre centrala termică din cartierul de blocuri Mihai Viteazu, care a rămas ,,în picioare” în ul-timii 20 de ani, în timp ce suratele ei din alte cartiere au fost închise una după alta din cauza faptului că au devenit ineficiente. Centrala a fost moderniza-tă în urmă cu câțiva ani, pierderile de pe rețea au fost reduse şi toată lumea părea mulțumită. Locuitorii din Mihai Viteazu au fost în-totdeauna primii care şi-au plătit utilitățile, restanțele lor au fost nesemnificative în comparație cu cele din alte cartiere şi preşedintele asociației de proprietari a

fost mereu lăudat pentru eficiență.

Totuşi, ultima centrală termică din Reghin a fost oprită în luna noiembrie a anului trecut. Se pare că între timp, locuitorii car-tierului, în marea lor ma-joritate pensionari, s-au reorientat către alte surse de încălzire, astfel încât în 2012 numărul redus de apartamente racordate la sistemul centralizat a de-terminat o creştere a costu-

rilor de producție greu de suportat.

O altă veste nu tocmai bună pentru reghineni este faptul că municipiul se află pe locul al doilea în ceea ce priveşte locu-rile de muncă vacante în județ. Astfel, în Reghin sunt disponibile în această perioadă numai 5 locuri de muncă, sighişorenii pot opta pentru 46 de posturi, târgumureşenii pentru 13, iar târnăvenenii (codaşi)

pentru un singur loc de muncă vacant. Un alt lu-cru deloc îmbucurător este faptul că majoritatea locu-rilor de muncă vacante se adresează persoanelor cu studii medii, profesionale şi lucrătorilor necalificaţi, în timp ce pentru persoanele cu studii superioare care ca-

ută un loc de muncă ofer-ta este extrem de redusă. În plus, trei firme de con-strucţii au notificat Agenţia Judeţean pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mureş că vor disponibiliza până la sfârşitul lunii ianua-rie 110 angajaţi din cau-za restrângerii activităţii.

Motivul, condiţiile meteo nefavorabile pentru acest domeniu de activitate. Rata şomajului este, însă, în creştere. Dacă în luna noiembrie 2012, rata şo-majului în judeţul Mureş era de 6,13%, în decembrie a crescut cu nouă puncte procentuale.

Începutul de an nu e tocmai cum ne doream. Șomajul e în creștere, iar locurile de muncă sunt extrem de puține…

SC SILETINA IMPEX SRL – SC TRANSPORT LOCAL SAASOCIEREA PENTRU TRANSPORT URBAN TG MUREŞTG.MURES, Str.BEGA 2; Telefon / Fax: 269077

COMUNICAT DE PRESĂ Aducem la cunoştinţa pensionarilor târgumureşeni sub 55 de ani, faptul că bi-

letele compensate achiziţionate în al doilea semestru al anului 2012 au fost valabile până în data de 13 ianuarie 2013.

Vă reamintim, că în conformitate cu HCL nr. 425 din 18 decembrie 2007, pensi-onarii târgumureşeni sub 55 de ani, beneficiază lunar de 20 de călătorii subvenţionate 50% din bugetul local. Biletele compensate se eliberează semestrial, începând din lunile ianuarie şi iulie, achitând 50% din contravaloarea biletelor.

Noile bilete compensate 50 %, se pot procura la chioşcurile Asocierii din Piaţa Tran-dafirilor, Cartierele Dâmbu Pietros şi Tudor Vladimirescu, precum şi în zona comple-xului comercial Auchen – din data de 07 ianuarie 2013.

Biletele compensate se eliberează pe baza cuponului de pensie din luna decembrie 2012 şi buletin de identitate (original şi copie xerox).

COMITETUL DE DIRECŢIE

11

TÎRNĂVENI Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013

Mircea Barbu

Membrii Consiliului Local au aprobat, cu prile-jul ultimei şedinţe de CL, încheierea unui contract de comodat între muni-cipiul Tîrnăveni şi Min-isterul Agriculturii prin care se cădea de comun acord pentru realizarea, la Tîrnăveni, a Centru-lui Zonal de coordonare Transilvania a Unităţii de Combatere a Căderilor de

Grindină Mureş, în spatele stadionului Poliglot, după calea ferată. Aceasta presu-pune că aici va fi amplasat sediul logistic, dar nu se vor efectua trageri spre norii de grindină din Tîrnăveni.

Demararea proiectu-lui va genera pe lângă lo-curi de muncă şi impoz-ite suplimentare pentru administraţia locală din Târnăveni.

Solicitarea a venit de la Ministerul Agricul-

turii care potrivit pre-vederilor legii 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă în perioada 2010-2014 este necesar a se realiza Centrul Zonal de Coordonare Transilvania.

Suprafaţa identificată la Tîrnăveni este de 14.112 mp, iar potrivit legii se prevede obligativitatea în limita posibilităţilor de pu-nere la dispoziţie de către administraţia locală în folosinţă gratuită a terenu-

lui solicitat.

Noi locuri de muncă și alte beneficii

Unitatea de Combat-ere a Căderilor de Grindină Mureş, din cadrul Centru-lui Zonal de Coordonare Transilvania, va crea aproxi-mativ 15 locuri de muncă la Târnăveni. Unitatea va aparţine de Direcţia Generală a Sistemului Naţional Antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor,

structura aparţinând Min-isterului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În alegerea amplasa-mentului s-a ţinut cont de apropierea de radarul de la Bobohalma şi de anumite obiective din judeţul Alba.

Oliviu Petru din Târnăveni, consilier superior în cadrul Centrului Zonal de Coordonare Transilva-

nia le-a explicat consilierilor în cadrul şedinţei situaţia viitorului Centru Zonal şi beneficiile pe care le va aduce. Astfel, existenţa unui asemenea centru zonal de co-ordonare-unitate de combat-ere a căderilor de grindină ar proteja zona administrativ-teritorială Târnăveni îm-potriva fenomenelor meteo de această natură.

www.punctul.ro

Centrul Zonal de Coordonare Transilvania se va realiza la TârnăveniAcest proiect presupune locuri de muncă şi bani mai mulți pentru municipalitate

Gata cu grindina!

12

Punctul Nr. 409, 14 - 20 ianuarie 2013 PUBLICITATEwww.punctul.ro

Documents

409