Premiul Dumitru

Tinu2007

Sighi}oaraMaia Morgenstern, la Sighișoara

8

Ludu} - IernutFabrica de Anvelope, o amintire frumoasă

9

T^rn@veniLa mulți ani, Tîrnăveni!

11O treime de transpa rență în CL Tîrgu-Mureş

4-5

Cristina Vancea

În ultima etapă a Diviziei A1 la volei feminin, CSU Medicina CSŞ Târgu-Mureş a obţinut o victorie entuziasmantă în faţa echipei campioane, Volei 2004 Tomis Constanţa: 3-0. Partida, disputată în sala „Anton Pongracz” din cadrul complexului UMF din Târgu-Mureş, nu mai avea miză în privința locurilor în clasamentul final al sezonului regulat: dobrogencele nu mai puteau fi depăşite de pe locul secund, iar mureşencele erau stabilite pe poziţia VI. A rezultat un meci degajat, în care s-a putut da drumul la joc. După victoria în faţa SCM U Craiova şi cea de la CSM Sibiu, „medicin-istele” aveau asigurat ceea ce se putea la final de sezon regulat. Mai aveau de dovedit faptul că victoria de la Bacău n-a fost întâmplătoare. După cele două seturi câştigate parcă prea uşor, a urmat tresărirea adversarelor. A rezul-tat un set trei foarte disputat, pe placul unui public redus numeric dar foarte acaparat de meci. La CSU Medicina au evoluat: Salaoru,

Pintea, Tsvetanova, Grigorova, Trică, Faleş, Foca-libero, Nemţanu, Ciocian, Iancu, Ivan-ciu, Cazacu.

În schimb, săptămâna trecută baschetul mureșean a înregistrat și înfrângere. După ce a cedat în partidele cu Sportul Studenţesc Bucureşti şi Olimpia Braşov, ambele pe teren propriu, echipa feminină de baschet BC Nova Vita Târgu-Mureş a pierdut în fața altei formaţii aflată în plutonul care mai spera la un loc în play off. De această dată, mureşencele au pierdut în etapa a XXV-a a Ligii Naţionale, la Rapid Bucureşti, scor 65-77. Cu această înfrângere în faţa unei

formaţii pe care a învins-o clar în partida tur, BC Nova Vita şi-a pus în pericol şi locul 11 pe care-l deţinea înaintea acestei etape. Rapi-distele s-au apropiat la un singur punct. La BC Nova Vita au jucat: Johnson – 19 puncte, Hilliard - 18, Walker - 16, Mihai - 6, Riggs - 4, Gal - 2. Au evoluat şi celelalte componente trecute pe foaie: Alaiba, Bartha, Mitachi, Borşan şi o noutate în lot - Henrietta Blejan.

Însă baschetul masculin a reputat o nouă victorie: BC Mureş - Energia Rovinari, scor 92-84. A fost o victorie izbutită pe final... Aşa cum era de aşteptat, Energia Rovinari, cu un Darby dezlănţuit şi foarte greu de oprit, care a marcat în total 27 de puncte, şi-a vândut fo-arte scump pielea. Totuși, spiritul de luptători al tigrilor, conservat cu dibăcie într-o junglă plină de vacarm, a avut, pe final, câştig de cauză. Pentru BC Mureș urmează două par-tide extrem de grele: deplasare la Cluj, luni, după care va veni liderul, CSM Oradea. În partida cu Energia Rovinari, cei mai eficace pentru BC Mureş au fost: Ciric - 19 puncte, Cuic - 18, Barro - 13, Navickas – 12.

Două victorii și o înfrângere…

Anul VII, Nr. 416,4 - 10 martie 2013

Preţ: 0,99 RONPunctulS@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Un gând curat şi senin, o primăvară frumoasă! La Mulţi Ani!

Proteste în avalanșă împotriva Fabricii de clei

10

Ceea ce părea a fi o veste bună, pentru că prevedea mai mulți bani veniți în municipiu și noi locuri de muncă, s-a transformat într-o adevărată isterie. Sute de reghineni protestează cu privire la intenția celor de la S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. de a construi o fabrică de clei în Reghin. Cetățenii sunt speriați că fabrica va deveni ,,o adevărată bombă ecologică”. Protestatarii au lansat o petiție on-line, au protestat în CL, în centrul Reghinului, iar protestele vor continua și în această săptămână, reghinenii promițând că vor merge până în pânzele albe …

Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013 ACUTUALITATE

2

www.punctul.ro

La finalul acestei săptă-mâni vom ajunge la un nou punct culminant al bunelor relații româno-maghiare: mitingul pro-autonomie. Orice român cumsecade și tolerant va înjura printre dinți începându-și orice opinie pe marginea acestui subiect cu „Eu n-am nimic cu ungurii, dar…”.

De cealaltă parte, problema e mai complicată. Mitingul pro-autonomie e organizat de niște politi-cieni maghiari, din niște partide catalogate de presa centrală ca fiind extremis-te. O fi sau nu, asta mai rămâne de discutat. Ce știu sigur, e că sunt plămădite din aceeași demagogie ordinară, caracteristică și partidelor românești.

După ce au eșuat lamentabil, consecutiv, în

mai multe alegeri, fie ele locale, parlamentare sau europarlamentare, oamenii ăștia se pun acum pe orga-nizat un miting care nu va produce absolut nimic afară de un prilej de manifestare, poate chiar exacerbare, a unor orgolii prostești. Asta se întâmplă în timp ce extremiștii aflați la putere în Ungaria, sub începu-tul de dictatură Orban, așteaptă și chiar provoacă ostentativ cu bățul prin gard, în contextul în care se apropie o campanie electo-

rală și ei se pregătesc să dea drept de vot și maghiarilor de peste granițe, care au cetățenie. Prin urmare, într-o campanie și mai de-magogică, finanțează par-tidele „extremist”-maghiare din Transilvania să le facă treaba de peste graniță.

Ca principiu, treaba unui partid (după extrem de proasta lege actuală a partidelor din România) e să intre în Parlament și, cu deputații și senatorii proprii, să-și utilizeze mințile pentru a produce

legi, care legi să materi-alizeze astfel programul politic al partidului - fie că asta înseamnă autonomia Ținutului Secuiesc sau taxe mai mici pentru producăto-rii de pepeni din Dăbuleni. Cum politicienii maghiari la care făceam referire n-au intrat în Parlament, se presupune că n-au aderență la electorat. Așadar, în loc să-și piardă vremea intrând într-o horă a provocărilor, mai bine ar apleca urechea la interesele cu adevărat reale ale electoratului.

În morișca asta sunt prins eu și alții ca mine, care milităm pentru o auto-nomie a Transilvaniei, stăm și așteptăm, dar constatăm că politicienii, în loc să se descuie la minte și să se deschidă cu adevărat în fața electoratului, preferă să pe-daleze surd și demagogic în aceeași mocirlă ideologică.

P.S. „Întâmplător”, în acest editorial n-am folosit nici un nume de partid. Niciunul nu mi s-a părut că merită menționat.

Miting point

de Cătălin Hegheş

Punct de vedere

negruPunctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Se acordă responsabililor din Primăria Tîrgu-Mureș

care nu întreprind măsuri pentru postarea pe pagina

de internet aparținătoare a proiectelor cuprinse pe Ordi-nea de zi a Consiliului Local,

conform legii 52. din 2003.

alb

Se acordă tuturor feme-ilor cu ocazia zilei de 8 Martie. Redacția săp-

tămânalului Punctul le dorește un sincer La mulți

ani și multe bucurii.

Punctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Punc

tul p

e i

Criză de alimente. Casele de tip famili-al ale Asociaţiei ,,Sfânta Elisabeta” aparţinând bisericii franciscane, în care sunt îngrijiţi 40 de orfani, se confruntă cu o gravă criză de alimen-te din cauza neadoptării bugetului Consiliului Judeţean Mureș pentru acest an, iar din acest motiv preotul a fost nevoit să apeleze la mila publică. Preotul franciscan Bako Bela Pal a spus că a cerut ajutor de la restaurante și că unele au fost receptive, donând orfelinatului surplusul de mâncare. În cadrul asociaţiei sunt primiţi orfani, semi-orfani, orfani sociali și copii abandonaţi; momentan sunt în îngrijire 40 de copii și tineri, cu vârste cuprinse între 3 și 21 de ani. Asociaţia bisericii franciscane mai adăpostește și o bucătă-rie a săracilor, însă și acesta este afectată de criză, ajungând să ofere 15-20 de porţii de mâncare pe zi, de la 100 de porţii cât oferea în trecut.

Câini fără stăpân. În urma mai multor sesizări făcute de către cetăţenii municipiului Tîrgu-Mureș, având domiciliul pe Bulevardul Pandurilor și respectiv pe străzile Transilvania, Măgurei și Pășunii, precum și de către cadrele di-dactice de la Gimnaziul „Romulus Guga”, cu pri-vire la faptul că în zonele susmenţionate se află în libertate mai mulţi câini fără stăpân, proveniţi din cartierul Valea Rece, la data de 21.02.2013, Direcţia Poliţia Locală în colaborare cu Serviciul de Gestionare a Câinilor și Ecarisaj din cadrul Primăriei Tîrgu-Mureș, au demarat o acţiune de ridicare a patrupedelor din cartierul în cauză. Pe parcursul acestei activităţi au fost ridicaţi peste 50 de câini.

Clasa a IX-a la liceu. Actualul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, vrea să menţină clasa a IX-a la liceu. Propunerea șefului de la Educaţie necesită însă modificarea legii. Aprobată pe vre-mea ministeriatului lui Daniel Funeriu, aceasta prevede mutarea clasei a IX-a la gimnaziu, înce-pând cu anul școlar 2015-2016. Sindicaliștii din învăţământ și părinţii susţin propunerea actua-lului ministru. Propunerea ministrului Educaţiei de păstrare a clasei a IX-a la liceu a fost trimisă deja Comisiei de învăţământ din Camera Depu-taţilor, după care urmează alţi câţiva pași pentru legiferarea modificării.

Noi zvonuri false despre plecarea HirschmannPotrivit unor informații, activitatea de la Vidrasău ar fi fost pe cale să fie sistată….

Cătălin Hegheș

După ce în vara anului trecut a apărut informația că grupul Hirschmann Automotive intenționează să plece de pe platforma de la Parcul Industrial, săp-tămâna trecută zvonurile au reapărut. Potrivit unor informații, activitatea de la Vidrasău ar fi fost pe cale să fie sistată, lucru pe care însă directorul general operațional Hirschmann România l-a infirmat: „Nu se închide… Puteți să verificați, declarații de genul acesta am dat și anul trecut, chiar cu o explicație mai largă. Pot să vă confirm că Hirschmann România nu-și va înceta activitatea nici azi, nici mâine și pro-babil nici peste 10 ani”.

Zvonurile de anul tre-cut erau legate însă de câ-teva schimbări majore prin care s-a trecut. Pe de-o par-te, de la Parcul Industrial, Hirschmann România a externalizat o parte din li-niile de producție la o nouă

fabrică pe care grupul a deschis-o în Maroc. Din acest motiv, o parte din angajați au fost nevoiți să plece temporar în Maroc. Nu mai puțin adevărat este că s-au investit sume importante în retehnologi-

zare, grupul aducând noi linii de producție la Vidra-său, un alt motiv pentru care o parte din angajați au făcut vizite la unitățile de producție Hirschmann din Maroc, Cehia și Austria pentru traininguri.

Hirschmann România a externalizat o parte din liniile de producție

3

ANALIZĂ Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013www.punctul.ro

Cătălin Hegheș

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean (CJ) de joia tre-cută s-au numărat 18 pro-iecte, plus unul în regim de urgență. După aprobarea rețelei școlare, punctul aflat în regim de urgență, au în-ceput și discuțiile. Tonul a fost dat de profesorul Vasile Boloș, care remarca faptul că CJ sprijină mai multe ONG-uri, fie cu spații date cu folosință gratuită, fie cu bani pe proiecte, însă foarte puține astfel de ONG-uri sunt monitorizate: „Pen-tru orice manifestare care se organizează cu sprijinul CJ, ulterior desfășurării, ar fi normal să primim o notă prin care să se prezinte reușita acelei manifestări, așa încât să ne putem da seama dacă a fost o ma-nifestare utilă, în folosul comunității”. Președintele CJ, Ciprian Dobre, a re-cunoscut această lacună, pentru că, într-adevăr, nu există o verificare a pro-iectelor cofinanțate de CJ, însă a găsit rapid și motivul: „Aceste tipuri de manifes-tări ar trebui să creeze un portofoliu al CJ. Nu a exis-tat acest mecanism de mo-nitorizare sau supraveghere și evaluare a acestor cola-borări. Din păcate suntem județul cu un aparat pro-priu subdimensionat. Avem practic, în cifre, 94 de funcționari publici, în ca-drul aparatului propriu de funcționare al CJ”. Pentru a exista un reper, mai spu-nea liderul CJ, la Harghita Consiliul Județean numără aproape 300 de funcționari publici în cadrul propriului aparat; așadar, ar fi vorba de o sarcină mai mare care apasă pe aparatul CJ din Mureș. Mai mult, Dobre a afirmat că CJ Mureș are cel mai mic aparat pro-priu dintre toate consiliile

județene din țară.

Cu problema astfel „lămurită”,

…s-a trecut la vot și au primit cofinanțare tot soiul de evenimente, unele mai necunoscute decât altele, cu excepția Olimpiadei de Ma-tematică, Faza Națională, care anul acesta va fi or-ganizată la Sighișoara, în perioada 1-5 aprilie. Pentru acest proiect, Inspectoratul Școlar a cerut o cofinanțare de 20.000 de lei, aprobată la vot, adică aproximativ un sfert din costurile totale.

Procesul de votare nu s-a mai poticnit deloc până la punctul 14 de pe ordinea de zi, care viza aprobarea unor proceduri pentru an-gajarea unui nou manager la Aeroportul „Transilvania” Tîrgu-Mureș. Aici, a inter-venit grupul PDL, care are o mai veche problemă, după ce Mihail Poruțiu (fost con-silier județean PDL) a fost forțat de conducerea CJ să-și dea demisia, fiindu-i refuzat de două ori planul de ma-nagement. Așadar, liderul grupului PDL, Vasile Fili-mon, a dat tonul discuțiilor, acuzând conducerea CJ pentru un nou contract care ar fi fost încheiat netranspa-rent, de această dată cu The Searchers Advisory Group, cei care vor fi abilitați să găsească noul manager de la Vidrasău. „Din nou un con-tract de prestări servicii cu o societate, din 25 ianuarie, nu figurează pe site-ul CJ. Este a doua oară, într-o lună de zile, când un contract de prestări servicii nu figurează pe site la rubrica contracte. De ce? Nu știu. Dacă cineva este de vină, să răspundă. Nu știu cum a fost întoc-mit, care este suma, nu știu nimic. Subiectul cel mai delicat este acesta al ane-xei 3, legată de retribuția președintelui Consiliului de Administrație la Aeroport.

Aici am două chestiuni. Nici până azi n-a reușit ni-meni să mă convingă dacă este legală sau nu această indemnizație. De ce? În Ordonanța 109 e scris doar cine stabilește indemnizația pentru președinte și, între-bând dacă Legea 79 mai e valabilă, nimeni nu m-a convins până acum că este legală. A doua chestiune ține de moralitate: ani de zile s-a clamat chestia cu pensiile și salariile nesimțite. Oare ne aflăm într-o nouă etapă? (…) Se discută de salarii de mii de euro când sunt salariați care trăiesc din salarii de 300-400 de lei în acest moment”, spunea Fi-limon în intervenția sa pe marginea acestui subiect.

Retribuția managerului…

…a ținut disputa aprin-să preț de câteva zeci de minute. În proiectul inițial promovat de CJ, viitorul director ar urma să primeas-că între 2.700 și 3.500 de euro salariu lunar. Comisia de buget-finanțe a amen-dat proiectul, modificând plafonul minim de la 2.700 la 1.500 de euro, însă cel maxim a rămas neschim-bat. Ca răspuns la acuzațiile lui Vasile Filimon, Dobre a spus că este pentru pri-ma dată în 20 de ani când aeroportul va ieși de sub influența directă a politi-cului: „Una dintre cele mai mari provocări ale noastre ca echipă este depolitizarea Aeroportului „Transilvania” Tîrgu-Mureș. Da, știm că este un obiectiv ambițios, dar o vom face. Nici USL, nici PDL, nici UDMR nu va mai împărți la masa verde postul de la Aeroport. Acest lucru trebuie să intre foarte bine în sediile de partid din Tîrgu-Mureș. (…) Aeropor-tul „Transilvania” nu va mai fi ocupat, în special funcția de președinte CA, de niciun

medic, de niciun consilier județean. Vă spun un lu-cru: nu va fi prieten nici cu președintele CJ, nici cu vicepreședinții, va fi un om ales de firmă de recrutare de personal. (…) Veți vedea că o regie autonomă care în mod tradițional era de 20 de ani împărțită de partide, nu va mai fi”.

Control și nereguliÎn continuarea disputei,

Dobre a adus în vedere con-silierilor și recent încheiatul control al Curții de Con-turi, care ar fi descoperit nereguli mari: „Veți vedea procesul verbal încheiat, ca să vă dați seama, așa puțin, cam ce s-a întâmplat acolo în ultimii ani. Câte panseluțe, câtă cherestea s-a cumpărat și unde e ea. Vreau să vă dau două cifre, pentru că distinsul nostru coleg, domnul Filimon, vorbea despre veniturile administratorilor. (…) În anul 2008, venitul fostului manager era de aproxima-tiv 2.900 de euro/lună, iar al directorului economic al aceluiași aeroport a fost de 2.950 de euro/lună, calculat la cursul de azi, pentru că dacă calculăm la 3,3 lei, sare de 3.800 de euro. (…) Iar aceasta este doar o bucățică mică din ceea ce vreau să vă spun, să vă informez legat de Aeroport”.

Legat de indicatorii de

performanță, președintele CJ spunea că aceștia oricum vor trebui supuși la vot, fir-ma The Searchers Advisory Group ocupându-se doar de recrutare. Cât despre con-tractul care ar fi fost înche-iat netransparent, Ciprian Dobre a afirmat: „Contrac-tul este pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), deci condițiile de legalitate să nu le pună nimeni la îndoială în aceas-tă instituție până la proba contrarie. Consultați vă rog SEAP și vedeți că publicita-tea și cerința legală a fost în-deplinită. Legea nu ne obli-gă să publicăm un contract pe pagina web a instituției, dar ne obligă să punem pe SEAP. Mă rog, răspundem la solicitarea dumneavoastră fără nici o problemă, dar la sfârșitul derulării contractu-lui”.

Salariul votatÎntre timp, în „hora”

salariului managerului s-a amestecat și consilierul PNL Ioan Tușnea, care cerea ca retribuția să fie calculată în funcție de munca prestată, deci la nivelul directorilor de aeroport din U.E. (chiar dacă traficul la Vidrasău încă e la treime din cel al Aeroportului Cluj-Napoca – ca să nu mergem mai spre vest).

În cele din urmă, după o nouă rundă Filimon-Do-

bre, s-a acceptat amenda-mentul Comisiei de Buget - Finanțe, s-a supus la vot, iar proiectul a trecut. S-a stabilit astfel ca salariul vii-torului manager să porneas-că de la 1.500 de euro, nu de la 2.700 euro, însă poate ajunge exact la fel de bine până la 3.500 de euro.

În loc de diverse…Ciprian Dobre le-a atras

atenția consilierilor că-i con-voacă luni, 4 martie, de la ora 13:00, la o ședință ex-traordinară de această dată. Motivul convocării este re-partizarea unor sume pen-tru bugetele primăriilor din județ. „Regimul de adoptare a bugetului este unul special. Luni ar trebui să consfințim prin hotărâre CJ, repartiza-rea sumelor către unitățile administrativ-teritoriale. Este de fapt un termen limi-tă, luni 4 martie”. Concret, joi CJ încă aștepta o decizie a Finanțelor, care până la începerea ședinței nu veni-se, pentru că CJ urmează să împartă primăriilor doar 20% din sumele pe care acestea le primesc de la bu-getul de stat, restul de 80% fiind împărțite de Finanțe, pe baza unui algoritm pre-văzut de lege. Așadar, azi (luni) consilierii se vor întâl-ni din nou, însă probabil că de această dată, cu un sin-gur punct pe ordinea de zi, va fi ceva mai multă liniște.

Un nou meci USL - PDLLa ședința de CJ „terenul de joc” a fost apropierea momentului pentru numirea unui nou director la Aeroport

Noul director al Aeroportului „Transilvania” va avea un salariu cuprins între 1.500 și 3.500 de euro

Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013 ANALIZĂ

4

www.punctul.ro

Ligia Voro

Două treimi din pro-iectele cuprinse pe ordinea de zi a Consiliului Local Tîrgu-Mureș sunt de ne-găsit pe pagina de internet a autorităţii locale, www.tirgumures.ro. Așa că, din nou, suntem obligaţi să lecturăm doar 21 de pro-iecte din cele 75 ce vor fi dezbătute în ședinţa din 7 martie. Celelalte, probabil, după ședinţă, dacă reușim să ne însușim dosare ale consilierilor locali. Sau să așteptăm să fie publicate hotărârile integral. Așa că, la 10 ani pe care ar trebui să îi sărbătorim în 2013 de la adoptarea Legii nr. 52 pri-vind transparenţa decizio-nală în administraţia publi-că, mai degrabă ar trebui să îi comemorăm...

Noroc că târgumure-șenii nu sunt interesaţi de ședinţele de Consiliu Local și astfel că nu prea îi trage nimeni de mânecă pe anga-jaţii Primăriei Tîrgu-Mureș și nici pe aleșii locali asu-pra absenţei lună de lună a proiectelor de hotărâre de pe site-ul autorităţii publi-ce. Astfel, deși CL Tîrgu-Mureș nu s-a întrunit deloc în luna februarie, în ședinţă ordinară, nici măcar pentru ședinţa din 7 martie, pro-iectele de hotărâre nu sunt publicate decât parţial, iar celelalte vor apărea, con-form obiceiului, doar înain-te de ședinţă și, bineînţeles, nu cu toate variantele. Dar

să ne mulţumim, pentru că așa ne e naţia, cu ce avem și să încercăm să vă prezen-tăm cam ce vor dezbate joi aleșii locali.

Vor mai mult timp În primul rând, Exe-

cutivul va solicita Aero-clubului României o pă-suire pentru construcţia Aerodromului în schimbul hectarelor de la Aeroclubul Tîrgu-Mureș. Pentru obţi-nerea unei amânări, Primă-ria Tîrgu-Mureș are nevoie de o hotărâre de CL pe care să o înainteze Aeroclubu-lui României. Mai precis, prin H.G. nr. 439 din 2011 s-a aprobat transmiterea imobilelor propuse (Aero-drom), construcţii și teren de 97,8786 ha din propri-etatea publică a statului și

administrarea Aeroclubului României în proprietatea publică a municipiului Tîr-gu-Mureș și administrarea Consiliului local municipal Tîrgu-Mureș, în vederea realizării obiectivului Parc tehnologic. Autorităţile lo-cale se obligau ca în doi ani de zile să ofere la schimb un alt aerodrom, termen care se cam epuizează pe la în-ceputul verii. Reprezentan-ţii Primăriei susţin că întâr-zierile au fost cauzate din culpa personalului aeroclu-bului care a dat municipali-tatea în judecată și a atacat „Încheierea de intabulare nr. 40574 din 07.07.2011, pe considerentul că, con-strucţiile nu sunt intabulate și nu s-a înscris dreptul de folosinţă a acestora pentru imobil și nu s-a efectuat predarea-primirea… Pro-cesul a fost finalizat prin adoptarea Sentinţei Civile nr. 5632 din 18.07.2012, care a rămas definitivă și irevocabilă la 24.01.2013 prin neapelare, prin care s-a admis acţiunea Aero-clubului României în sen-sul anulării intabulării pe considerentul că la data intabulării nu era încheiat protocolul de predare-pri-mire, intabularea urmând a se face după data încheierii acestuia, situaţie în care ac-ţiunea de intabulare s-a re-

pus pe rol”. Mai mult, Pri-măria a organizat licitaţii pentru a contracta o com-panie care să construiască un aerodrom, dar la licita-ţie nu s-a prezentat niciuna. Prin urmare, pentru a nu pierde terenul, consilierii locali sunt chemaţi să apro-be modificarea articolului 2 din hotărârea CL din 2011 astfel: „Consiliul lo-cal municipal Tîrgu-Mureș va transmite, conform legii și în baza unui protocol de predare-primire în dome-niul public al statului și în administrarea Aeroclubului României, un aerodrom certificat cu un teren afe-rent strict necesar funcţi-

onării acestuia, conform standardelor europene din domeniu pentru operarea în siguranţă a aeronavelor civile, în maxim 5 ani de la data intrării în vigoare a H.G. nr. 439/2011”.

Care este acest stan-dard european urmează, probabil, să aflăm cândva, atunci când proiectele de hotărâri vor fi cu adevărat complete.

Drumul de legătură revine

Un alt proiect ce va fi supus dezbaterii aleșilor locali este cel privind mo-dificarea HCLM nr. 163 din 20 mai 2010 prin care

o suprafaţă de 7,5 hectare de pe Platoul Cornești va fi scoasă din circuitul fo-restier pentru construcţia drumului de legătură între Spitalul Mare și Livezeni. În urma măsurătorilor, su-prafaţa ce va fi scoasă din circuitul forestier – defini-tiv, respectiv temporar – e mai mare, astfel că e nevoie, din nou, de o hotărâre de CL care să constate această realitate topografică.

Lucrări edilitare Aleșii vor avea de

aprobat și proiectul pri-vind indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de înlocuire a reţelei de apă, canalizare – inclusiv plu-vială, pe străzile: Livezeni, Cutezanţei, Gloriei, Lalele-lor, Ștefan cel Mare, Bolyai Farkas, Kogălniceanu, Tîr-gului, P-ţa Petőfi Sándor, Bernády György, Mihai Viteazu, Gh. Marinescu. În jur de 7,5 km. Valoarea totală a investiţiei, conform studiului de fezabilitate ce însoţește proiectul de hotă-râre, este de 10,527 de mi-lioane de lei, inclusiv TVA. Adică, aproximativ 1,4 milioane de lei fiecare km reabilitat de reţea – cred că v-aţi plictisi dacă împărţim pe fiecare din cele trei ca-tegorii. Investiţia ar urma să fie realizată în trei ani de zile, după contractarea

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel/Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pen-tru conţinutul articolelor aparţine

autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabili-tatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Editor: LIBEG ZsuzsannaEditorialist: LENA GRAURRedactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Director administrativ: Cristina UNGUREANUAsistent director administrativ: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

O treime de transparență în CL Tîrgu-Mureş

Lună de lună lipsesc proiectele de hotărâre de pe site-ul Primăriei

Ionela Ciotlăuş insistă cu proiectul privind constituirea unei comisii a consilierilor care să supravegheze Executivul

5

ANALIZĂ Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013www.punctul.ro

executanţilor. De asemenea, Compa-

nia Aquaserv va prezenta lista de investiţii propusă pentru 2013, din care spi-cuim: continuarea lucră-rilor care au implicaţii în Programul operaţional Sec-torial POS Mediu, înlocu-irea/reabilitarea conductei de apă pe str. Trebely, reali-zarea staţiei de pompare în zona Cornișa, reabilitare și extindere laborator din uzi-na de apă, întregire centu-ra hidranţi zona Spitalului Clinic Judeţean, reampla-sarea Staţiilor de hidrofor din CT-uri (centralele ter-mice închise), înlocuire re-ţea apă în zona Autogării. În total, 5,422 de milioane de lei, din care investiţii noi – 2,96 de milioane de lei.

Locativ propune cotă redusă

Locativ SA care a pre-luat centralele termice de la RFV Mureș Energy solicită acum taxă redusă pe aces-te clădiri pentru nu avea probleme de buget și nu a crește preţul gigacaloriei produse. Astfel, conducerea companiei propune să achi-te o taxă redusă, și anume la un procent de 0,25% din valoarea de inventar pentru aceste construcţii. De ase-menea, taxă redusă se so-licită și pentru cele 136 de locuinţe ce vor achiziţiona pe Bulevardul Pandurilor, deoarece acestea nefiind încă închiriate nu produc venituri. Aceeași cotă de 0,25 este solicitată și pen-tru Pasajul pietonal P-ţa Victoriei, Aleea Carpaţi 23 A, respectiv imobilul situat pe str. Stelelor, nr.6. Acum, dacă va resimţi cineva aces-te reduceri, iniţiatorii pro-iectului nu ne-au lămurit.

Viceprimar cu inițiative Viceprimarul Ionela

Ciotlăuș continuă să insiste cu proiectul privind consti-tuirea unei comisii a consi-lierilor care să supravegheze Executivul. Proiectul retras în luna ianuarie de pe Or-

dinea de zi revine acum în mapele consilierilor locali, așa cum anticipam.

Argumentele pentru constituirea comisiei sunt următoarele: utilizarea ra-ţională și echilibrată a tere-nurilor necesare funcţionă-rii municipiului, asigurarea esteticii compoziţionale în realizarea cadrului constant și amenajarea cadrului na-tural din municipiu, pro-tejarea populaţiei, cadrului natural și construit contra poluării, riscurilor naturale și tehnologice previzibile, protejarea, conservarea și acordarea statutului co-respunzător de valoare a monumentelor culturii și naturii și dezvoltarea eco-nomică și socială echilibra-tă în condiţiile respectării specificului municipiului.

Comisia, alcătuită din șapte consilieri locali, ar avea doar rol consultativ, dar cu toate acestea, aceasta ar urma să stabilească lista cu priorităţi a proiectelor ce urmează a fi realizate atunci când nu există resur-se bugetare suficiente pen-tru toate proiectele. Comi-sia ar urma, printre altele, să analizeze toate studiile de prefezabilitate sau feza-bilitate, care vor fi puse la dispoziţia Comisiei în 5 zile de la data înregistrării la Primăria Tîrgu-Mureș, prin grija Secretariatului. Toate lucrările comisiei vor fi prezentate Consiliului Local. Comisia va funcţi-

ona până la 1 august când aleșii locali vor fi chemaţi să aprobe sau nu funcţiona-rea sa în continuare.

Un al doilea proiect ini-ţiat de către viceprimar se referă la acordarea burselor școlare pentru anul școlar 2012-2013. Ionela Ciotlăuș propune ca, pentru acest an școlar, să se acorde burse de performanţă în cuantum de 200 de lei lunar, burse de merit – 150 lei, burse de studiu – 100 de lei, respec-tiv burse de ajutor social – 40 de lei.

Bernády sau Şcoala Nr. 2

După o jumătate de an de respiro, disputa asupra denumirii Școlii Genera-le Nr. 2 revine. Printr-un proiect de hotărâre, con-silierii locali pot legitima

sau nu redenumirea acestei unităţi școlare. Executivul își motivează astfel proiec-tul de hotărâre: „Urmare adresei nr. 6714 înaintată instituţiei noastre la data de 05. 02. 2013 de către numitul Kocsis Lájos, în calitate de reprezentant al Comitetului de Părinţi în Consiliul de Administraţie al Școlii Gimnaziale Nr. 2, prin care solicită efec-tuarea demersurilor nece-sare atribuirii denumirii de ,,Școala Gimnazială Bernády György Általános Iskola” Școlii Gimnaziale Nr. 2 din Tîrgu-Mureș, precum și a adresei nr. 4301 înaintată la data de 24.01.2013 de grupul de acţiune al Școlii Gimnazi-ale nr. 2 prin care ne aduc la cunoștinţă faptul că s-a propus și votat în Consiliul

profesoral și în Consiliul de Administraţie schimbarea numelui de ,,Gimnaziul Central”… și continuă, „la data de 14.02.2013 a fost reunită din nou Comisia de atribuire de denumiri a municipiului Tîrgu Mureș, care a analizat cele două hotărâri ale Consiliului de Administraţie înregistra-te în data de 13.02.2013 la registratura instituţiei, propunând atribuirea de-numirii de ,,Școala Gim-nazială Bernády György Általános Iskola”, cu șapte voturi pentru, și denumirea de ,,Școala Gimnazială nr. 2” cu 6 voturi pentru”. Noi prevedem deja scandalul ce va izbucni din nou în CL.

Nu le-am găsit Proiectul privind apro-

barea scutirii de la plată a

impozitului pentru auto-mobile hybrid și electrice iniţiat de către consilierul local PDL Ioana Roman nu este încă postat. La fel nu sunt publicate cele câ-teva zeci de proiecte de ho-tărâre privind reabilitarea termică a blocurilor. Să nu fim incorecţi, este unul – Aleea Covasna nr. 9, care însă nu poate fi deschis. De asemenea, proiectul privind asocierea dintre Siletina și Transport Local este afișat cu o extensie ce îi pune în dificultate pe unii internauţi. Cert este că în luna aprilie, asocie-rea se cam apropie de sfâr-șit, dar aleșii locali sunt chemaţi să o prelungească până va fi licitat serviciul public. De asemenea, nu am putut lectura nici pro-iectul de hotărâre  privind aprobarea contractării unui împrumut în valoa-re de maxim 18.000.000 de lei, în conformitatea cu prevederile O.U.G. nr. 3/2013 referitoare la re-glementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum și modificarea unor acte normative. În schimb am aflat cam la cât se ridică arieratele locale – în jur de 18 milioane de lei – care sunt scadente. Iar enume-rarea poate continua.

O treime de transparență în CL Tîrgu-Mureş

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A. – SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TÎRGU MUREŞ, cu sediul în Tîrgu Mureş, str. Barajului nr. 6, organizează licitaţie pentru vânzare:

- piese noi şi recuperate (aprobate la casare), pentru următoarele tipuri de autovehicule şi utilaje: Raba, Saviem, Tractor U650, Dacia, Aro, S 1500, Daewoo Cielo;- tahografe uzate;- diverse materiale;

Listele cu piesele și materialele scoase la licitaţie se pot consulta la sediul Sucursalei.Taxa de participare este de 10 lei și se achită la caseria Sucursalei.Cererea și documentele de participare la licitaţie se depun în plic închis și se înregistrează la secretariatul Sucursalei

(str.Barajului nr. 6), începând cu ziua apariţiei anunţului până cel târziu în ziua licitaţiei, ora 0900

Licitaţia va avea loc în data de 13.03. 2013, ora 1000, iar în caz de neadjudecare se repetă în data de 20.03. 2013, ora 1000.Informaţii suplimentare la telefon 0265250501, interior 4231, serviciul Aprovizionare.

Disputa asupra denumirii Şcolii Generale Nr. 2 revine în CL

6

Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013 ANALIZĂwww.punctul.ro

Murdărești, nu murdărești, tot plătești!Vasile Dancea

Începând din anul 2012 târgumureșenii sunt obli-gaţi să plătească pe lângă impozit, taxa de habitat și cea de salubritate și o taxă pentru curăţenia de primă-vară-toamnă. Noua taxă a fost impusă în urma adop-tării în anul 2011 a unei Hotărâri de Consiliu Lo-cal, iar de atunci a stârnit multe controverse. Aceasta deoarece taxa de curățenie este mai mare decât cea de salubritate; în plus, taxa este uniformă deși nu toți tîrgumureșenii produc aceeași cantitate de deșeuri primăvara și toamna.

N-aduce anul ce aduce sezonul

„Taxa de salubri-zare stabilită pe anul 2012 , conform H.C.L. 384/30.11.2011 privind aprobarea unor taxe specia-le pe anul 2012 a fost de 11 lei/an/locuință. Suma înca-sată pe anul fiscal 2012 a

fost în sumă de 541.893 lei.Taxa de curățenie pri-

măvară-toamnă stabilită pe anul 2012, conform H.C.L. nr. 386/30.11.2011 privind aprobarea nivelelor taxelor speciale pe anul 2012, ad-ministrate prin Serviciul Public – Administrația Domeniului Public a fost 16 lei/an/locuință. Suma încasată pe anul fiscal 2012 a fost în sumă de 811.931 de lei”, ne-a informat ec. Kiss Imola, director economic al Primăriei Tîrgu-Mureș.

Din cele citate mai sus, se observă cu ușurință că Taxa de salubrizare, prin care municipiul Tîrgu-Mureș este păstrat curat de-a lungul întregului an este mult mai mică decât taxa de curățenie primă-vară-toamnă. Desigur, și sumele anuale încasate sunt considerabil mai mari în privința taxei de curățenie.

Tocmai aici, unii cetățeni din municipiu ne-au sesizat că este o mare problemă. De ce pentru

curățenia de primăvară-toamnă, care are loc doar de două ori pe an se plătește mai mult decât pentru adu-narea gunoiului de-a lungul întregului an? Este o între-bare la care nu am putut găsi un răspuns în cadrul Primăriei, decât următorul: „așa este și în alte orașe”…

Unde merg banii?Totuși de la Primărie

am aflat că firma care se ocupă de curățenia pri-măvară-toamnă este tot Salubriserv, societate care se ocupă și de salubrizare. Primăria încasează ambele taxe, iar apoi plătește Sa-lubriserv pentru serviciile de curățare a orașului. Mai mult, ec. Kiss Imola ne-a informat că cele două taxe nu sunt suficiente pentru a plăti datoriile Primăriei către Salubriserv, munici-palitatea fiind nevoită să mai aloce în acest sens și alți bani din bugetul pro-priu. „Sumele încasate din aceste taxe (taxa de salu-

brizare și taxa de curățenie primăvară-toamnă n.r.) re-vin în întregime Primăriei municipiului Tîrgu-Mureș. Fondul constituit din aces-te taxe se folosește în vede-rea achitării contravalorii prestațiilor efectuate de către S.C. Salubriserv S.A. Tîrgu-Mureș pe baza con-tractelor de prestări de ser-vicii încheiate”, a declarat ec. Kiss Imola.

Toți pentru unii…O altă ciudățenie a ta-

xei de curățenie este că nu este diferențiată în funcție de mărimea proprietății cetățenilor din Tîrgu-Mureș. De fapt, taxa se referă la deșeurile strânse de pe proprietate fiecăru-ia sau din jurul blocurilor: „Rugăm proprietarii gospo-dăriilor individuale și aso-ciaţiile de proprietari să-și cureţe imobilele, terenurile și spaţiile verzi aferente pe care le deţin (prin greblare), excepţie făcând tăierile și corecţiile de arbori, arbuști, gard viu și să depună deșe-urile rezultate la marginea trotuarelor (sub formă de grămezi), cu o zi înainte de programul comunicat. De-șeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă”, s-a arătat în comunicatele transmise de Primărie prin interme-diul presei de fiecare dată când s-a realizat curățenia de primăvară sau toamnă.

Astfel, logic ar fi ca pro-prietarii care dețin terenuri mai mari să plătească mai

mult, în orice caz mai mult decât tîrgumureșenii care locuiesc în blocuri. Dar acest lucru nu se face: „Taxa de salubrizare, respectiv taxa de curățenie primă-vară-toamnă nu se plătește în mod diferențiat, ci este stabilită în suma fixă lei/an/locuință aflate în pro-prietatea contribuabililor persoane fizice”, ne-a infor-mat Directorul Economic al Primăriei Tîrgu-Mureș.

Concluzia este că toți tîrgumureșenii plătesc aceeași sumă deși unele persoane produc mult mai multe deșeuri.

MotivulAnul trecut, reprezen-

tanţii Primăriei Tîrgu-Mureș au motivat această taxă prin faptul că cetățenii nu respectă programul mu-nicipalităţii privind ridica-rea deșeurilor rezultate în urma curăţeniei generale de primăvară și toamnă. Deșeurile trebuie depuse la marginea trotuarelor cu o zi înainte de programul comunicat de Primărie. Doar că târgumureșenii nu respectă întru-totul progra-mul afișat atât la asociaţie, blocuri, cât și în presa loca-lă și depun deșeurile unde și când doresc ei. Iar transpor-tul suplimentar presupune noi costuri. Astfel, Primă-ria, pentru a-și recupera ba-nii, a instituit noua taxă de curățenie.

Totuși, aici putem sesi-za o nouă incorectitudine: de ce toți tîrgumureșenii sunt penalizați printr-o taxă

pentru faptul că unii dintre ei nu respectă programul de curățenie? Poate o atitudine mai corectă ar fi aplicarea unor amenzi proprietari-lor care nu se conformează programului afișat de Pri-mărie. Mai mult, domnul Vasile P., tîrgumureșean care locuiește în cartierul Unirii, ne-a atras atenția asupra unui alt aspect care evidențiază încă o dată „ciudățenia” acestei taxe: „Eu nu înțeleg de ce trebu-ie să plătesc pentru această taxă. E adevărat, eu am casă și curte, dar aceasta nu în-seamnă că eu trebuie să fac neapărat curățenie în peri-oada în care primăria îmi ordonă. Poate specificul ca-sei mele îmi impune să fac o curățenie mai mare în tim-pul verii sau a iernii. Atunci de ce să plătesc o taxă de curățenie pentru primăvară sau toamnă, când eu pro-duc mai multe deșeuri vara sau iarna?”

Se poate și altfel…Făcând o căutare pe go-

ogle, am aflat că există orașe în care pentru curățenia de primăvara-toamnă nu se plătește suplimentar. Spre exemplificare, cităm un fragment dintr-un arti-col publicat anul trecut pe www.tribuna.ro: „În peri-oada 1 - 29 octombrie, Eco-Sal Mediaș desfășoară în municipiul Mediaș campa-nia „Curăţenia de toamnă”. Aceasta se va desfășura pe o perioadă de 4 săptămâni, timp în care societatea de salubritate va ridica deșeu-rile vegetale (crengi, frunze, iarbă,) și cele voluminoase (obiecte de mobilier, feres-tre, uși) săptămânal, atât de la gospodăriile la case, cât și de la punctele de colectare din cartierele cu blocuri. În aceste 4 săptămâni deșeu-rile amintite mai sus se vor colecta cu titlu gratuit. Al-tfel, aceste deșeuri se colec-tează doar o dată pe lună, gratuit, conform datei sta-bilită în calendarul EcoSal, distribuit la sfârșitul anului trecut fiecărei gospodării”.

Primăria încasează mai mulți bani din curățenia de sezon decât din salubrizarea realizată pe parcursul unui an întreg

7

AUTO Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013www.punctul.ro

În cadrul Salonului Internațional Auto de la Geneva 2013, Hyundai va dezvălui Grand Santa Fe - Suv-ul din segmentul E al mărcii, cu ampatament extins.

Alăturându-se noii generații de succes Santa Fe, noul model demonstrea-ză încă odată competența și moștenirea Hyundai în materie de Suv-uri. În sco-pul de a întâmpina cerințele regionale pentru o versiune de caroserie extinsă, Grand Santa Fe a fost dezvoltat în paralel cu modelul de bază încă din stadiile incipiente. Această abordare a permis că designul atrăgător, având la bază conceptul "Storm Edge", să fie aplicat ambelor modele.

Grand Santa Fe a fost prezentat pentru prima dată la Salonul Internațional Auto de la New York 2012, însa Hyundai a dezvoltat o variantă dedicată pen-tru Europa. Caracteristi-cile privind dinamica și manevrabilitatea au fost

ajustate pentru a oferi o experiență rafinată, la ni-velul așteptărilor clienților europeni.

Grand Santa Fe este mai înalt (+ 10 mm), mai lat (+ 5 mm) și mai lung (+ 225 mm), având la bază un ampatament extins (+ 100 mm) și beneficiind totodată de un spațiu de depozitare de 607 litri - cel mai mare din clasă. Modelul permite alegerea configurației cu șase sau șapte locuri, astfel pasagerii se pot bucura de spațiu și de confort chiar și pe parcursul călătorilor foarte lungi.

Noul model se diferențiază de actuala generație Santa Fe în mate-rie de design printr-o grilă reconstruită, proiectoare de ceață și bara de protecție

față, dar și prin remodelarea completă a parții din spate. Grand Santa Fe dispune de jante din aliaj speciale, de 18 și respectiv 19 inch.

Modelul oferă o mo-

torizare unică, adaptată dimensiunilor sale - propul-sorul de înaltă putere com-patibil Euro 5 diesel 2.2 litri 'R' VGT. Este asistat de o transmisie automată cu șase trepte, livrând 197 CP și dezvoltând numai 192 g/km CO2 în regim mixt de utilizare.

Totodată, Hyundai a adăugat cabinei un standard înalt de specificații - inclu-zând sistemul de direcție cu trei moduri de operare - FLEX STEER, sistem de afișare TFT de 4,3 inch și un plafon panoramic dispus pe întreaga lungime a vehi-culului, fără bara centrală,

oferind o ambianță ideală pentru călătoriile lungi.

Allan Rushforth, Seni-or Vice President si COO al Hyundai Motor Euro-pe, a declarat: ,,Adăugarea Grand Santa Fe în portofo-liul Hyundai ne va permite să gestionam solicitările în creștere pentru Suv-uri de segment E înregistrate pe piața europeană. Grand Santa Fe confirmă tradiția companiei de a oferi un nivel ridicat de calitate și specificații disponibile în configurația standard, fără a implica un preț premium. Un motor puternic, însă eficient, un sașiu adaptat solicitărilor europene, po-sibilitatea de a acomoda persoane și bagajele acestora transforma Grand Santa Fe în alegerea ideală pentru fa-miliile numeroase".

Conferința de presă Hyundai va avea loc marți, 5 martie, ora 11:30 CET (ora locala 12:30). Stan-dul Hyundai este localizat în hala 1, având numărul 1040.

Hyundai va dezvălui publicului european modelul Grand Santa Fe în cadrul Salonului Auto de la Geneva 2013

SUV-ul premium Grand Santa Fe cu șase/șapte locuri va debuta la nivel european

Dinamică și manevrabilitate adaptate pentru consumatorii europeni

8

Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013 SIGHIŞOARAwww.punctul.ro

Maia Morgenstern, la SighișoaraLa invitaţia Municipiu-

lui Sighișoara, prin directo-rul Casei de Cultură Muni-cipale, Teatrul Evreiesc de Stat București prezintă în data de 13 martie 2013, ora 18.00, la Sala „Mihai Emi-nescu” spectacolul MISS DAISY ȘI ȘOFERUL EI de Alfred Uhry (traducerea Ali-ce Georgescu). În distribuţie: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Mircea Drîmbăreanu. Scenografia: Ștefania Ce-nean. Regia artistică: Clau-diu Goga. Biletele se găsesc la Casa de Cultură Munici-pală, Str. Herman Oberth nr. 22 - Sala „Mihai Emi-nescu”. Costul unui bilet este de 30 lei.

Cronica spectacoluluiDupă ce-a mai distrus o

altă mașină nou-nouţă, Miss Daisy, văduva unui fabri-cant evreu bogat, e forţată de fiul ei, Boolie, să renunţe la șofat. Boolie îi angajează un șofer negru, pe flegma-ticul și înţeleptul Hoke. La început, relaţiile dintre cei doi sunt tensionate, Miss Daisy având întreaga aro-

ganţă a poziţiei ei sociale, o serie de prejudecăţi precum și o limbă ascuţită. Dar cu timpul, confruntându-se și cu problemele segregării și antisemitismului, situaţia se schimbă și cei doi se apropie unul de altul...

După debutul cu o plachetă de versuri, auto-rul american Alfred Fox Uhry (născut la Atlanta în 1936 într-o familie de evrei germani), deţinătorul unor prestigioase premii, s-a reprofilat ca libretist de musical-uri (fără să i se dea prea mare atenţie la început, iar America’s Sweethart, de pildă, despre gangsterul Al Capone, fiind un eșec total;  abia musicalul The Robber Bridegroom, 1975, a deschis seria lui de succese: Uhry a obţinut pentru acest text prima sa nominalizare pentru Tony Award), ca sce-narist (co-autor al filmului Mystic Pizza, 1988) și dra-maturg.

Trilogia Atlanta, care i-a consolidat faima, a fost scri-să în decursul unui deceniu: Driving Miss Daisy, 1987,

cea mai cunoscută piesă a sa, distinsă printre altele cu premiul Pulitzer pentru dra-maturgie, a fost urmată de The Last Night of Ballyhoo, 1996, Tony Award pentru cea mai bună piesă, și de musicalul Parade, 1998, Tony Award pentru cel mai bun scenariu de musical. Acţiunea pieselor e situată în Atlanta, statul Georgia, în prima jumătate a secolului al XX-lea – The Last Night... în1939 (mai precis, chiar în zilele premierei mondiale a filmului Pe aripile vântului și, concomitent, a invadării Poloniei de către trupele lui Hitler), înalta societate de evrei germani din Atlanta fiind mai preocupată de principalul eveniment social al anului decât de începu-turile tragediei din Europa; iar Parade în 1913, tratând un caz de linșaj: omorârea managerului evreu al unei fabrici.

Titlul trilogiei și proble-matica pieselor pune în evi-denţă dubla tradiţie căreia îi este cu precădere îndatorat Alfred Uhry în întreaga sa operă: tradiţiei culturale a Sudului Statelor Unite, pre-cum și tradiţiei evreiești. Istoria statului Georgia, aparţinând cândva așa-nu-mitelor state confederate „sudiste“, ca și a capitalei

sale, Atlanta, a fost marca-tă în secolul al XIX-lea de o problematică specifică, legată de segregaţia rasială, cu reverberaţii puternice până în primele decenii ale secolului următor. Reamin-tim în acest sens câteva re-pere istorico-literare: până în 1865, în statele sudiste (deci și în Georgia) era permis să ţii sclavi. A fost una din ca-uzele care după alegerea pre-ședintelui Abraham Lincoln au dus la Războiul de Sece-siune dintre Confederaţi și Unioniști (statele americane din Nord). În ce privește ocuparea și distrugerea ora-șului Atlanta de „nordiști“, cine oare nu-și aduce aminte de Pe aripile vântului (car-tea și filmul), care descrie amănunţit cele întâmplate? (Tara, plantaţia de bumbac

unde trăia Scarlett O’Hara, se afla chiar lângă Atlanta. – Din roman mai aflăm că tot în această perioadă s-a înfi-inţat și organizaţia teroristă a Ku-Klux-Klanului.) Chiar dacă după victoria Unioniș-tilor din 1865 sclavagismul a fost abolit, discriminările și tulburările rasiale au persis-tat. – Totuși, din anii ’60 ai secolului al XX-lea, Atlanta s-a evidenţiat prin efortu-rile susţinute de integrare rasială, figura de proră în acest context fiind un alt fiu al orașului: Martin Luther King.

Titlul trilogiei și proble-matica pieselor pune în evi-denţă dubla tradiţie căreia îi este cu precădere îndatorat Alfred Uhry în întreaga sa operă: tradiţiei culturale a Sudului Statelor Unite, pre-cum și tradiţiei evreiești. Istoria statului Georgia, aparţinând cândva așa-nu-mitelor state confederate „sudiste“, ca și a capitalei sale, Atlanta, a fost marca-tă în secolul al XIX-lea de o problematică specifică, legată de segregaţia rasială, cu reverberaţii puternice până în primele decenii ale secolului următor. Reamin-tim în acest sens câteva re-pere istorico-literare: până în 1865, în statele sudiste (deci și în Georgia) era permis să

ţii sclavi. A fost una din ca-uzele care după alegerea pre-ședintelui Abraham Lincoln au dus la Războiul de Sece-siune dintre Confederaţi și Unioniști (statele americane din Nord). În ce privește ocuparea și distrugerea ora-șului Atlanta de „nordiști“, cine oare nu-și aduce aminte de Pe aripile vântului (car-tea și filmul), care descrie amănunţit cele întâmplate? (Tara, plantaţia de bumbac unde trăia Scarlett O’Hara, se afla chiar lângă Atlanta. – Din roman mai aflăm că tot în această perioadă s-a înfi-inţat și organizaţia teroristă a Ku-Klux-Klanului.) Chiar dacă după victoria Unioniș-tilor din 1865 sclavagismul a fost abolit, discriminările și tulburările rasiale au persis-tat. – Totuși, din anii ’60 ai secolului al XX-lea, Atlanta s-a evidenţiat prin efortu-rile susţinute de integrare rasială, figura de proră în acest context fiind un alt fiu al orașului: Martin Luther King.

Alfred Uhry s-a inspirat în Miss Daisy și șoferul ei dintr-o poveste din propria familie, protagoniștii aceste-ia fiind bunica sa, Lena Fox, și șoferul ei Will.

Premiera piesei a avut loc în 1987 într-un teatru off-Broadway.

Programul cultural al lunii martie

1-8 martie: Săptămâna Mărţișorului5 martie: ,,Ion Slavici” 165 de ani de la naștere - evo-

carea vieţii și operei – Biblioteca municipală „Zaharia Boiu”-secţia pentru copii

8 martie: ,,Mamă, izvor de bunătate și iubire – oma-giu ţie!...” - expoziţie de carte și recital de poezii – Biblio-teca municipală „Zaharia Boiu”-secţia pentru copii

1-17 martie: „Bloom” - expoziţie de grup (Niculae Ardelean, Levi Fodor, Petru Purcariu, Dan Todea) - Ga-leria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor

20 martie: Recital de pian – interpret Sorin Petres-cu – organizator Fundaţia Cultural-Știinţifică „Gaudea-mus” – Sala Festivă a Primăriei

21 martie: Călătorie prin opera lui Bogdan Petricei-cu Hașdeu - evocarea vieţii și operei scriitorului – Bi-blioteca municipală „Zaharia Boiu”- secţia pentru adulţi

29 martie: Poetul Nichita Stănescu „Cel mai impor-tant poet român de după cel de-al doilea război mondial” (80 de ani de la naștere) – recital de poezie și evocarea operei lui împreună cu elevii și cadrele didactice de la Gimnaziul de Stat ,,Aurel Mosora” – Biblioteca munici-pală „Zaharia Boiu”-secţia pentru copii

5 martie-10 mai: Program de pedagogie muzeală fi-nalizată cu expoziţie temporară - Muzeul de Istorie - Sala de expoziţii temporare din incinta Turnului cu Ceas

9

LUDUŞ-IERNUT Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013

Punc

tul p

e i Premii. La concursul naţional de muzică populară „Trandafir de pe răzoare” care s-a desfăşurat la Ploieşti în această lună, elevii de la Clubul Copiilor Iernut pregătiţi de profesorii Lenuţa Roşu şi Mariana Someşan au câştigat trei premii. Solista vocală Larisa Melit a primit premiul III, Grupul vocal „Voci Iernuţene” s-a clasat pe locul II şi a primit Premiul special al juriului pentru costu-mele populare autentice prezentate de Roxana Iagăr, Larisa Melit, Daria Ghirca, Alexandra Mărginean, Paula Cândea şi Maria Săuca.

Convenţie de colaborare. În şedinţa Consil-iului Local Luduş din luna ianuarie, inspectorul Lu-cia Chiper a prezentat un referat privind propunerea de aprobare a Convenţiei de colaborare între Primăria oraşului Luduş şi Fundaţia Alpha Transilvană. Con-silierii locali cunosc această convenţie de colaborare şi au fost de acord cu finanţarea parţială, în anul 2013, a serviciilor ambulatorii pentru copiii cu nevoi speciale, care beneficiază de recuperare şi reabilitare în complexul de servicii „Perseverenţa”.

Cupa „Primăverii”. Competiţia destinată echipelor de copii la fotbal, organizată la Ier-nut, a reunit un număr de opt echipe: 1. Viitorul Luduş; 2. CS Gherla; Luceafărul Cluj – Napoca; 4. CS Iernut în ordinea clasamentului final şi CS Mediaş, FCM Tîrgu Mureş, Arsenal Bistriţa, Şoimii Tîrnăveni. Echipa câştigătoare a turneului, Viitorul Luduş, antrenată de prof. Ciprian Cipăian a folosit următorii jucători: Ilie Moldovan, Alexandru Sabău, Bartoş Erik, Bartoş Robert, Emil Nistor, Adrian Lupşa, Mihai Neşan, Mircea Brudan, Alexandru Rotar, Laurenţiu Rotar, Robert Cotîrlan, Doru Bica, Darius Raţiu. Jucătorul Mihai Neşan de la Viitorul a fost declarat, la al doilea turneu consecu-tiv, „Jucătorul turneului”.

Mandat aprobat. Reprezentantul AGA al oraşului Iernut, Constantin Pantea a fost mandatat de Consiliul Local pentru a reprezenta interesele oraşului la şedinţa AGA SC Compania Aquaserv SA.

Asociere. Începutul anului 2013 a pus pe or-dinea de zi a Consiliului Local Luduş un proiect de hotărâre cu privire la asocierea oraşului cu Asociaţia Club Sportiv „Mureşul Luduş”. „Cu acest proiect de hotărâre intrăm în legalitate” a spus consilierul Ioan Bungardi, după ce secretara oraşului, Eugenia Giurgea a spus că Legea 69 permite finanţarea spor-tului, ca răspuns la interpelarea consilierului Ciprian Turdean. În final, consilierii au aprobat în unanimi-tate asocierea amintită pentru o perioadă de doi ani; contribuţia anuală de la bugetul local în cuantum de 100.000 lei şi achitarea sumei de 20.000 de lei, cu titlu de contribuţie aferentă lunilor ianuarie şi februarie 2013.

www.punctul.ro

Fabrica de Anvelope, o amintire frumoasăFiii risipiţi de furtuna economică s-au revăzut după mai mulţi aniIoan A Borgovan

Fabrica de Anvelope din Luduș (FAL), ultimul nume purtat înainte de colapsul din 14 mai 2007, a fost urmașa unei Între-prinderi de Industrie Lo-cală înfiinţată la 22 martie 1961. De-a lungul anilor, cea mai importantă unita-te economică a orașului s-a dezvoltat continuu până în anii 1989 – 1990 când pe porţile fabricii intrau peste 1100 de salariaţi. În acea perioadă se produceau ar-ticole din cauciuc, metal și mase plastice, oamenii își primeau salariile, mai erau și greutăţi, dar una cu alta, cu bune și rele, oamenii își câștigau în mod decent existenţa lor și a familiilor.

Un Tzunamii economicRevenind în zilele noas-

tre, constatăm că fabrica nu mai există de câţiva ani buni sau mai degrabă, răi. Inginerul Berszan Vilmoș, principalul organizator al reîntâlnirii foștilor salari-aţi de la FAL a muncit în fabrică 20 de ani „într-un colectiv pe care nu îl voi

uita cât timp o să trăiesc”, după cum a afirmat în cu-vântul introductiv cu care a deschis seara amintirilor la care au participat aproape 80 de foști salariaţi.

„Regret că acest Tzu-namii al istoriei a făcut să dispară o unitate economi-că valoroasă, dar mă bucur că oamenii au rămas cu aceleași bune relaţii umane care s-au creat de-a lungul anilor” a mai spus Berzsan.

Din nefericire, la ape-lul făcut de soţii Susana și Constantin Popanică, nu au răspuns și nu vor mai răspunde niciodată un mare număr de foști colegi pentru care toţi cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere.

Multe aduceri-aminteFiind invitat în calitate

de fost salariat al FAL-ului, am ascultat cu plăcere și mi-am amintit multe dintre po-veștile depănate în tihnă la un pahar de vin bun la Te-rasa Tivoli. Am fost alături de „veteranii” Maria Ola-ru, Olivia Cheţan, Petrică Șofron, Andronic Stoica, Feher Andrei, Feher Iuliu,

Titi și Livia Mărginean. Au mai fost prezenţi „mai tine-rii” Vasile Trifan, soţii Zil-berczveig Leon și Liliana, soţii Oltean Emil și Zoe, soţii Robu Ioan și Maria, cei trei Văleanu, Titi, Anisia și Vasile și încă mulţi alţii.

Procesul de dezagregare a fabricii a început cu 20 de ani în urmă, atunci când s-au închis rând pe rând sec-ţiile de producţie și oamenii au fost nevoiţi să se repro-fileze. Acum, privindu-i în sală, am văzut că vremuri-le nu i-au înfrânt, calitatea umană deosebită i-a făcut să se adapteze noilor condiţii, păstrându-și verticalitatea

umană și profesională.Ca fapt divers, mi-a fă-

cut plăcere să mă întâlnesc cu „fraierul”, așa cum l-am numit pe Ioan Olaru șeful investiţiilor, care a lucrat 32 de ani în fabrică fără nicio zi de concediu medical și cu fostul șofer al directo-rului, Vasile Rusu, singurul dintre vechii FAL-iști care mai lucrează pe platformă și păzește acum ceea ce a mai rămas din măreţia tehnică de odinioară.

A fost o întâlnire reuși-tă și ca dovadă, cei prezenţi au propus o nouă întâlnire în ultima sâmbătă din luna februarie 2014.

Wili Berszan alături de principalii organizatori

PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă concurs, pentru ocuparea funcţiei publice de

execuţie vacante de Inspector, grad asistent- SERVICIUL - ASISTENŢĂ SOCIALĂLOCUL DE DESFĂȘURARE : PRIMĂRIA

ORAȘ LUDUȘ,jud. MUREȘ, sala de ședinţă a Consi-liului Local Luduș

DATA:- proba scrisă : 26 marte, 2013, ora 10,00- interviul : 28 martie, 2013, ora 11,00CONDITII DE PARTICIPARE LA CONCURS :- Studii de specialitate : studii superioare de

lungă durată absolvite cu diploma de licenţă în domeniul - Asistenţă Socială -

- Vechime în specialitatea studiilor minim 1 an - Cunoștiinţe de operare pe calculator P.C.

Data până la care se pot depune dosarele: 15 martie 2013, ora 13,00

Alte informaţii în legătură cu condiţiile de des-fășurare a concursului,condiţiile de participare la concurs, bibliografia și actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraș Luduș sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane).

P R I M A R,

Moldovan Ioan Cristian

10

Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013 REGHIN

Proteste în avalanșă împotriva Fabricii de cleiEmeșe Ardelean

Zeci de reghineni, îngrijoraţi de investiţii-le pe care turcii doresc să le realizeze în municipiu, au participat miercuri la o dezbatere cu aleșii locali, înainte de ședinţa ordinară a Consiliului Local Muni-cipal, care s-a desfășurat în incinta Primăriei.

Tinerii s-au documen-tat și au venit cu informații legate atât de efectele noci-ve ale formaldehidei, cât și de situația existentă la ora actuală în Sebeș, unde funcționează o fabrică si-milară. Ei și-au expus ne-mulţumirea și au cerut implicarea administraţiei locale în problema constru-irii unor fabrici poluante la Reghin. Discuţiile au durat aproape o oră, perioadă în care reprezentanţii societă-ţii civile reghinene au adus argumente împotriva con-struirii fabricii de clei. Con-silierii care au luat cuvântul s-au arătat și ei nelămuriţi și neliniștiţi în această privin-ţă și au conchis că deși crea-rea de locuri de muncă este

importantă pentru o comu-nitate, sănătatea locuitorilor este și mai importantă. De aceea ei au subliniat nece-sitatea unei documentări te-meinice în privința fabricii și a efectelor construirii ei pe termen lung.

Va fi dezbatere publicăSe pare că, deocamdată

se întreprind demersuri pen-tru obținerea autorizațiilor de la Mediu, motiv pentru care, primarul Maria Pre-cup a propus inițierea unei dezbateri televizate în care toți cei implicați să își poată expune punctul de vedere. Maria Precup a spus celor prezenți că administrația locală reprezintă cetățenii Reghinului și de aceea poa-te fi considerată un partener de încredere atunci când vine vorba de confortul lor. În consecință, se va face tot ceea ce este legal posibil pentru ca problema lor să își găsească o rezolvare.

Protest și în Parcul Central

Aproximativ 100 de reghineni s-au adunat sâm-

bătă după-masă în Parcul Central pentru a protesta împotriva construirii fa-bricii de clei. Inițiativa a aparținut unui tânăr stu-dent de 19 ani, Andrei Paul P., care, împreună cu un grup de prieteni a cerut inițial autorizație pentru a filma un videoclip Harlem Shake. Tinerii au consi-derat de cuviință apoi să se solidarizeze cu grupul care a participat la ședința de Consiliu pentru a-și ex-prima dezacordul legat de fabrica de clei și astfel, ei au obținut o autorizație și pentru protestul la care au invitat toți reghinenii. Așa că, după ce au filmat vide-

oclipul la ora 15, la ora 17 au fost gata de protest și au așteptat să se adune lumea.

100 de oameniOamenii au ieșit din

case mai greu decât s-au așteptat inițiatorii, dar până la urmă au venit, unii chiar cu pancarte grăitoa-re. Deși prin intermediul unei rețele de socializare peste 400 de persoane si-au anunțat prezența la protest, într-un final, poate și din cauza frigului pătrunzător, la fântâna arteziană din centrul orașului s-au adu-nat circa 100 de persoane, oameni de toate vârstele.

“Știm bine că folosi-rea formaldehidei este pe-riculoasă și nu ne dorim acest lucru la Reghin ” ne-a declarat unul dintre participanți.

Cei prezenți au scan-dat îndelung “ Jos cu fabri-ca de clei”și au declarat că vor continua să protesteze atât timp cât este nevoie pentru ca fabrica să nu se deschidă la Reghin.

14 % au semnatUnul dintre liderii gru-

pului care a participat la discuția cu consilierii mu-nicipali ne-a declarat că există și un protest scris, care a fost semnat deja de circa 14 % dintre de re-ghineni. Un exemplar din

acest protest a fost depus la Garda de Mediu, cu sem-năturile adunate până în data de 18 februarie, dar grupul adună în continu-are semnături care vor fi depuse și la Primărie. Până acum au semnat protestul 4.500 de persoane.

Un alt protest - joi De asemenea, joi de

la ora 14, va avea loc un marș de protest la care au fost invitați toți reghinenii. Întâlnirea va avea loc pe strada Gării, lângă Parcul Tineretului, în parcarea unui hypermarket, urmând ca de acolo cei prezenți să mărșăluiască spre centrul orașului și să se oprească în Parcul Central.

www.punctul.ro

Reghinenii au fost prezenți în număr mare la Primăria Reghin pentru a-și manifesta îngrijorarea în ceea ce privește construirea fabricii de clei

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞCONSILIUL JUDEŢEANPREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 50 din 1 martie 2013privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publicăextraordinară pentru data de 4 martie 2013, ora 13.00Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (2), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) din Le-

gea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune :Articol unic: Se convocă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică

extraordinară pentru data de 4 martie 2013, ora 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea

ordine de zi :Proiect de hotărâre privind repartizarea sumelor pe unități administrativ-teritoriale,

pentru anul 2013, conform prevederilor art.33, alin.(3), lit.b din Legea nr.273 privind finanțele publice locale.

PREŞEDINTE Avizat pentru legalitate Ciprian Dobre SECRETAR Aurelian-Paul Cosma

Cetățenii orașului nu vor construirea fabricii de clei

11

TÎRNĂVENI Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013

Mircea Barbu

Primăria municipiului Tîrnăveni, Asociaţia Ami-ciţia și portalul Tirnaveni.ro au iniţiat o campanie de promovare a valorilor locale din municipiul Tîrnăveni. Concursul pentru tinerii merituoși ai municipiului Tîrnăveni are scopul de a populariza și încuraja pe cei ce au preocupări de studiu și implicare socială. Se poate înscrie orice elev care frec-ventează o școală din Târ-năveni și are preocupări care se înscriu în criteriile men-ţionate în fișe. Înscrierea se poate face prin completarea formularului  disponibil pe

internet care se completează și se trimite apoi la adresa de email: office@tirnaveni.ro sau prin poștă la adresa: Asociaţia Amiciţia, Cart. Păcii, Bl.2 L, parter.

Criteriile de selecție……în baza cărora se va

acorda un punctaj maxim de 100 puncte sunt: situaţia școlară din ultimii 3 ani, media generală peste 8, iar purtare 10; preocupările extrașcolare constând în participarea în cadrul unor formații artistice, cercuri etc.; participarea la acţiuni de voluntariat, obținerea de premii la concursuri școlare sau concursuri autorizate

de Ministerul Educaţiei și Învăţământului; editarea unui eseu de maxim două pagini cu tema: „De ce iubesc România; De ce iu-besc Tîrnăveniul” și în final existența unor aptitudini sau talente speciale vor con-ta la creșterea punctajului.

Câștigătorii vor pri-mi premii în bani, sumele urmând a fi publicate în mass-media, după evaluarea candidaţilor și în funcţie de fondurile care se vor colecta prin diverse moduri (spon-sorizări, concerte umanitare susţinute de Corala „Ami-cii”, etc.). Termenul limi-tă de primire a fișelor este până la data de 1 mai 2013.

www.punctul.ro

Start la recompenseCei ce au preocupări de studiu şi implicare socială vor fi premiați de Primărie și portalul tirnaveni.ro

Termenul limită de primire a fişelor este până la data de 1 mai 2013

La mulți ani, Tîrnăveni!Anul acesta se împlinesc 735 de ani de la atestarea documentară a localităţii

Asociaţia Amiciţia în parteneriat cu Muzeul Mu-nicipal intenţionează rea-lizarea unui proiect de cu-noaștere a trecutului acestei așezări.

Prima atestare docu-mentară a Tîrnăveniului datează din anul 1278, numele de început al lo-calităţii Tychen Sent Mar-ton găsindu-se pe un act

de înstrăinare și intrare în posesie a acestui domeniu, redactat de Capitolul din Alba Iulia în limba latină. Din anul 1476, localitatea a făcut parte din salba de 7 sate de pe Târnava Mică, ce alături de Cetatea de Baltă, a fost donata de Matei Cor-vin, regele Ungariei, dom-nitorului Moldovei, Ștefan cel Mare.

Dezvoltarea economi-că a făcut ca în anul 1502, localitatea să fie menţionată ca târg-oppidum. Între 1610 și 1712, inclusiv după insta-urarea stăpânirii hasburgice în Transilvania (1688), Târ-năveniul devine sediul co-mitatului Târnava. Dacă în anul 1720 localitatea avea 73 de gospodării, cu aproxi-mativ 400 de suflete, în anii 1784-1787 sunt consemnate 173 de gospodării cu 937 de locuitori, în marea majori-tate iobagi și jeleri. Din anul 1876, localitatea devine ca-pitala noului judeţ înfiinţat Târnava Mică.

Prin descoperirea în 1912, în apropiere, a gazu-lui metan s-a dat localităţii și o dezvoltare industrială, predominând industria chi-mică anorganică și industria materialelor de construcţii. În aprilie 1912, Tîrnăveniul

este ridicat la rang de oraș, iar în anul 1913 orașul a fost iluminat cu gaz. Între anii 1920-1926, localitatea va purta numele de Târ-nava-Sânmărtin, pentru ca apoi să revină la denumirea de Diciosânmărtin până în 3 mai 1941 (data publicării în Monitorul Oficial), când localitatea își schimbă nu-mele devenind Târnăveni, denumire păstrată până în

zilele noastre. După cel de al doilea

Război mondial, într-o nouă reorganizare adminis-trativă impusă de regimul comunist, instaurat în anul 1968, orașul Tîrnăveni va aparţine judeţului Mureș, cu capitala de judeţ la Tîrgu Mureș. În anul 1998, loca-litatea este ridicată la rang de municipiu prin Legea nr. 205/1998.

12

Punctul Nr. 416, 4 - 10 martie 2013 PUBLICITATEwww.punctul.ro

102.9 FM