5 iunie 2010

5 iunie

SFÂNTUL BONIFACIU, EPISCOP MARTIR

Comemorare

S-a nãscut în Anglia, în anul 673; depunând profesiuneamonahalã în mãnãstirea Exeter, în anul 719 a plecat înGermania pentru a predica credinþa. A avut roade bogate înaceastã misiune. Consacrat episcop, a pãstorit Biserica dinMainz. ªi-a asociat tovarãºi cu ajutorul cãrora a întemeiatsau reînnoit comunitãþi bisericeºti în Bavaria, Turingia ºiFranconia. A þinut concilii ºi a promulgat legi. În timp ce îievangheliza pe frizoni, a fost ucis de pãgâni, în anul 754.Trupul lui a fost înmormântat în mãnãstirea Fulda.

Invitatoriul

V. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnul

nostru.

Psalmul 94 (95)

Chemare la preamãrirea lui DumnezeuÎndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnulnostru.

Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacãInvitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

5 iunie, sfântul Bonifaciu, episcop martir2

IMNUL

De lumea întreagã slãvit mucenice,Ferice de tine, de-a pururi ferice!Cãci dupã izbânda cea mare tu, iatã,Cununã în ceruri primeºti ca rãsplatã.Sentinþa nedreaptã ºi mâini criminaleTe scot dintr-o lume de beznã ºi jale.Murind, tu-l învingi pe puternicul gâde;Primindu-te-n slavã, Cristos îþi surâde.Alãturi de îngeri stai tu, neînfrântul;Mai alb ca zãpada îþi este veºmântul.În cer peste tot strãlucirea-ºi rãsfrângeVeºmântu-þi spãlat chiar în propriul sânge.Cum glasul lui Abel striga din þãrânã,La fel glasul tãu azi înalþe-se pânãLa Cel Preaînalt; de la el ne obþinãBelºug de-ndurare, iertare de vinã.De-al vieþii izvor, de Cristos, sã ne-apropii;Asupra-ne haruri sã cadã cum stropiiDe apã cad vara din norii de ploaie,ªi udã pãmântul uscat, ºi-l înmoaie.ªi Tatãl, ºi Fiul, cu Duhu-mpreunã,Treimea, ea care þi-a dat o cununãCe sfinþii nu pot îndeajuns s-o admire,Prin tine, martire, primeascã mãrire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Veþi fi urâþi de toþi din cauza numelui meu;însã cine va rãmâne statornic pânã la sfârºit, acela se vamântui.

Psalmul 21 Pentru ce se frãmântã neamurile *

ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte?2 Regii pãmântului se rãscoalã †

ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã *împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu:

Oficiul lecturilor 3

3 „Sã rupem legãturile lor *ºi sã scãpãm de jugul lor!”

4 Cel care locuieºte în ceruri surâde, *Domnul îi face de ruºine.

5 Apoi în mânia sa le vorbeºte *ºi în furia sa îi înspãimântã:

6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, *pe muntele meu cel sfânt!”

7 Voi vesti hotãrârea Domnului; †el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, *eu astãzi te-am nãscut.

8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire *ºi marginile pãmântului în stãpânire!

9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier *ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!”

10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,*trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului!

11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, *bucuraþi-vã cu teamã!

12 Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânieºi sã pieriþi pe cale, *

cãci mânia lui se aprinde degrabã.Fericiþi toþi aceia *

care nãdãjduiesc în el.Ant. Veþi fi urâþi de toþi din cauza numelui meu; însã

cine va rãmâne statornic pânã la sfârºit, acela se va mântui.Ant. 2 Nu pot fi asemãnate suferinþele timpului de

faþã cu mãrirea viitoare, care va strãluci în noi.

Psalmul 10 (11)1 În Domnul îmi gãsesc refugiul, †

cum spuneþi sufletului meu: *„Fugi în munþi ca o pasãre”?

2 Cãci iatã, pãcãtoºii îºi încordeazã arcul, †pe coardã îºi potrivesc sãgeata, *ca sã tragã pe întuneric în cei drepþi cu inima.

3 Când se clatinã temeliile, *ce poate face cel drept?


4 Domnul locuieºte în templul sãu cel sfânt, *Domnul îºi are scaunul de domnie în ceruri.

Ochii lui privesc spre cel sãrman, *pleoapele lui îi cerceteazã pe fiii oamenilor.

5 Domnul cerceteazã pe cel drept ºi pe cel nelegiuit. *Duhul lui îl urãºte pe acela care iubeºte violenþa.

6 El va face sã plouã peste cei rãi cãrbuni aprinºi; *foc ºi pucioasã, ºi suflare de foc

este partea lor de moºtenire.7 Cãci Domnul este drept ºi iubeºte dreptatea; *

cei drepþi vor vedea faþa lui.Ant. Nu pot fi asemãnate suferinþele timpului de faþã

cu mãrirea viitoare, care va strãluci în noi.Ant. 3 Domnul i-a încercat ca pe aur în cuptor ºi i-a

primit ca pe o ardere de tot.

Psalmul 16 (17)1 Ascultã, Doamne, dreptatea mea, *

ia aminte la strigarea mea;pleacã-þi urechea la rugãciunea mea, *

de pe buze care nu au înºelãciune.2 Judecata mea sã vinã de la tine, *

ochii tãi sã vadã dreptatea.3 Pune la încercare inima mea, cerceteaz-o noaptea,

încearcã-mã în foc, *dar nu vei gãsi în mine nedreptate.

4 Gura mea nu a pãcãtuit,fiind pãrtaºã la faptele oamenilor; *

pentru cuvintele buzelor talem-am pãzit de cãile fãcãtorilor de rele.

5 Tu îmi pãstrezi paºii siguri pe cãile tale, *ca sã nu se clatine picioarele mele.

6 Strig cãtre tine, Dumnezeule, cãci tu mã asculþi, *pleacã-þi urechea spre mine

ºi ascultã cuvintele mele.7 Aratã-þi bunãtatea ta cea mare, †

tu, care cu dreapta ta îi scapi de duºmani *pe cei care se încred în tine.


8 Pãzeºte-mã ca pe lumina ochilor; †adãposteºte-mã la umbra aripilor tale *

9 de faþa celor rãi care mã prigonesc.Duºmanii sufletului meu mã împresoarã cu furie, †

10 ei ºi-au închis inima, *gura lor vorbeºte cu aroganþã.

11 Acum vin asupra mea, mã înconjoarã, *ochii lor mã aþintesc ca sã mã doboare la pãmânt,

12 cu înfãþiºare ca de leu gata de pradã *ºi ca un pui de leu ce stã la pândã în ascunziºuri.

13 Ridicã-te, Doamne! Ieºi în calea lor ºi împiedicã-i! *Cu sabia ta scapã sufletul meu de cel nelegiuit.

14 Mântuieºte-mã, Doamne, cu mâna ta de aceºti morþi, *

de muritorii ce ºi-au luat partea în viaþa aceasta.Din rezervele tale tu umpli stomacul lor, *

se vor sãtura fiii lor ºi va rãmâne destul ºi pentru copiii lor.

15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faþa ta, *când mã voi scula mã voi sãtura de chipul tãu.

Ant. Domnul i-a încercat ca pe aur în cuptor ºi i-aprimit ca pe o ardere de tot.

V. Mã cuprinde teama ºi neliniºtea.R. Dar eu îmi gãsesc plãcerea în poruncile tale.

LECTURA ÎNTÂI

Din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paulcãtre Corinteni 4,7–5,8

În încercãri este arãtatã puterea lui CristosFraþilor, 4,7 noi avem aceastã comoarã în vase de lut

pentru ca puterea imensã sã fie de la Dumnezeu, ºi nude la noi. 8 Suntem apãsaþi de necazuri din toate pãrþile,dar nu striviþi; suntem în cumpãnã, dar nu disperaþi;9 persecutaþi, dar nu abandonaþi; doborâþi, dar nu uciºi.10 Pretutindeni purtãm în trupul nostru moartea lui Isusca sã se arate ºi viaþa lui Isus în trupul nostru. 11 Cãci noi


care trãim suntem mereu daþi la moarte pentru Isus, pen-tru ca ºi viaþa lui Isus sã se arate în trupul nostru muritor.12 Aºa încât în noi lucreazã moartea, iar în voi, viaþa.

13 Dar având acelaºi duh al credinþei, dupã cum estescris: Am crezut, de aceea am vorbit, credem ºi noi ºi deaceea vorbim, 14 ºtiind cã cel care l-a înviat pe DomnulIsus ne va învia ºi pe noi împreunã cu Isus ºi ne vaaºeza lângã el împreunã cu voi. 15 De fapt, toate suntpentru voi, pentru ca, înmulþindu-se harul, sã sporeascãaducerea de mulþumire prin cât mai mulþi spre gloria luiDumnezeu.

16 De aceea noi nu ne descurajãm, dimpotrivã, dacãomul nostru din afarã se trece, cel interior se înnoieºtedin zi în zi, 17 cãci suferinþa noastrã scurtã ºi uºoarã nepregãteºte un belºug nemãrginit al gloriei veºnice, 18 pen-tru cã noi nu cãutãm cele care se vãd, dar cele care nuse vãd, cãci cele care se vãd sunt trecãtoare, pe cândcele care nu se vãd sunt veºnice.

5,1 ªtim cã dacã locuinþa pãmânteascã, cortul nostru,se desface, avem o locuinþã de la Dumnezeu, o locuinþãnefãcutã de mânã, veºnicã, în ceruri. 2 De aceea suspi-nãm în acest cort al nostru, dorind sã ne îmbrãcãm culocuinþa noastrã cea din cer 3 numai dacã vom fi gãsiþiîmbrãcaþi, ºi nu goi. 4 De fapt, fiind în cortul acesta,suspinãm apãsaþi de greutate, pentru faptul cã nu amvrea sã ne dezbrãcãm, ci sã ne îmbrãcãm pentru ca ceeace este muritor sã fie absorbit de viaþã. 5 Cel care ne-afãcut pentru aceasta este Dumnezeu care ne-a dat arvunaDuhului.

6 Aºadar, noi suntem întotdeauna plini de încredere,deºi ºtim cã atât timp cât locuim în trup, suntem departede Domnul, 7 cãci umblãm prin credinþã, nu prin vedere.8 Deci suntem plini de încredere ºi ne place mai mult sãpãrãsim trupul ºi sã ne întoarcem acasã la Dumnezeu.

RESPONSORIUL Mt 5,11.12a.10R. Fericiþi sunteþi când vã vor insulta, vã vor persecuta

ºi, minþind, vor spune împotriva voastrã tot rãul din cauzamea. Bucuraþi-vã ºi tresãltaþi de veselie, * cãci rãsplatavoastrã mare este în ceruri.


V. Fericiþi cei persecutaþi pentru dreptate, pentru cã alor este împãrãþia cerurilor. * Cãci rãsplata voastrãmare este în ceruri.

LECTURA A DOUA

Din Scrisorile sfântului Bonifaciu, episcop martir(Scris. 78: MGH, Scrisori, 3, 352.354)

Pãstorul atent vegheazã asupra turmei lui CristosBiserica este ca o navã mare, care brãzdeazã marea

lumii. Lovitã de diferite valuri de ispite, ea nu trebuiepãrãsitã, ci trebuie condusã.

În Biserica primarã avem exemplul lui Clement ºiCorneliu ºi al multor altora din oraºul Roma, Ciprian înCartagina, Atanasiu în Alexandria, care, sub domniaîmpãraþilor pãgâni, conduceau nava lui Cristos, mireasalui preaiubitã, care este Biserica, prin învãþãturile lor,prin ocrotirea lor, prin trudele ºi suferinþele lor, pânã lavãrsarea sângelui.

Gândind-mã la aceºtia ºi la alþii asemenea lor, mãînfior, cãci teamã ºi cutremur au venit peste mine ºi m-acuprins teroarea (Ps 54,6) din cauza pãcatelor mele ºiaº fi voit sã pãrãsesc de tot cârma Bisericii dacã aº maifi gãsit în sfinþii pãrinþi sau în Scripturi pe vreunul caresã fi fãcut aºa ceva.

ªi dacã lucrurile stau astfel, ºi adevãrul poate sã fieobiectat, dar nu poate fi învins sau înºelat, mintea noas-trã obositã se îndreaptã spre cel care spune prin Solo-mon: Încrede-te în Domnul din toatã inima ºi nu te bizuipe priceperea ta. Pe toate cãile tale gândeºte-te la el ºiel îþi va netezi toate cãrãrile tale (Prov 3,5-6). ªi în altloc: Turn puternic este numele Domnului; cel drept lael îºi aflã scãpare ºi este la adãpost (Prov 18,10).

Sã stãm statornici în dreptate ºi sã ne pregãtim sufle-tele pentru încercare, ca sã dobândim sprijinul lui Dum-nezeu ºi sã-i spunem: Doamne, tu ai fost locul nostru derefugiu din generaþie în generaþie (Ps 89,1).

Sã ne încredem în el, cel care a pus pe umerii noºtriaceastã greutate. Ceea ce noi nu putem purta singuri sã


purtãm cu ajutorul sãu. El este atotputernic ºi spune: Jugulmeu este plãcut ºi povara mea este uºoarã (Mt 11,30).

Sã rãmânem statornici în luptã pânã în ziua Dom-nului, pentru cã au venit asupra noastrã zile de neliniºteºi de tulburare. Dacã Dumnezeu va voi, sã murim pentrulegile sfinte ale pãrinþilor noºtri, pentru a putea dobândi,împreunã cu ei, moºtenirea veºnicã.

Sã nu fim câini muþi, sã nu fim spectatori tãcuþi, sãnu fim mercenari care fug atunci când vãd lupul, ci sãfim pãstori plini de grijã ºi vigilenþi asupra turmei luiCristos. Sã predicãm planurile lui Dumnezeu celormari ºi celor mici, celor bogaþi ºi celor sãraci. Sã levestim tuturor grupurilor ºi tuturor vârstelor atât timpcât Domnul ne va da putere, în vreme prielnicã ºi nepri-elnicã, în felul în care a scris sfântul Grigore în „Regulapastoralã”.

RESPONSORIUL 1Tes 2,8; Gal 4,19R. Atât de ataºaþi eram de voi încât eram gata sã vã

dãm nu numai evanghelia lui Dumnezeu, ci ºi sufletelenoastre, * pentru cã ne deveniserãþi dragi.V. Copiii mei, pentru voi îndur din nou chinurile naº-

terii, pânã când Cristos se va forma în voi. * Pentru cã.

Rugãciunea de încheiereTe rugãm, Doamne, ca sfântul martir Bonifaciu sã

fie mereu pentru noi un mijlocitor puternic la tine, ca sãpãstrãm cu tãrie ºi sã mãrturisim prin faptele noastrecredinþa pe care el a predicat-o prin cuvânt ºi a pece-tluit-o cu sângele sãu. Prin Domnul nostru Isus Cristos,Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tinevieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþivecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.


Laudele




IMNUL

Acesta-i martirul ce-n propriul sânge,Murind cu curaj, pe duºmani îi înfrânge.El luptã în viaþã ºi þinta e una:Cristos de la care primeºte cununa.Erou al credinþei, puternica-þi rugãPãcatele grele în noi le distrugã,ªi fã ca voinþa la rãu sã reziste;Curaj ne inspirã în clipele triste.Eºti liber la moarte; nu-i moartea dezastru,Cãci sufletu-þi zboarã spre cerul albastru.Din lanþul pãcatelor noastre ne scoate,Ca liberi sã fim sufleteºte în toate.Durerile crunte spre cer þi-au fost punte;Mãrire Treimii ce þie pe frunte,Odatã ajuns întru slava supremã,Precum se cuvine, þi-a pus diademã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Buzele mele te vor lãuda, Doamne, cãci maibunã este mila ta decât viaþa.

Psalmul 56 (57)Rugãciune de dimineaþã la vreme de mâhnire

Acest psalm cântã patima Domnului (sf. Augustin).2 Ai milã de mine, Dumnezeule, ai milã de mine, *

pentru cã la tine îºi aflã refugiul sufletul meu;


ºi la umbra aripilor tale îmi caut un loc de scãpare *pânã va trece primejdia.

3 Strig cãtre Dumnezeul cel preaînalt, *cãtre Dumnezeul care îmi face binele:

4 va trimite din ceruri ºi mã va elibera, †îi va face de ruºine pe cei care mã prigonesc, *va trimite Dumnezeu îndurarea ºi adevãrul sãu.

5 Sufletul meu e culcat în mijlocul puilor de leu *care-i sfâºie pe fiii oamenilor;

dinþii lor sunt suliþe ºi sãgeþi, *iar limbile lor, sãbii ascuþite.

6 Înalþã-te peste ceruri, Dumnezeule, *peste tot pãmântul este slava ta!

7 Au întins cursã paºilor mei *ºi au încovoiat sufletul meu.

Au sãpat în faþa mea o groapã, *dar ei înºiºi au cãzut în ea.

8 Inima mea este liniºtitã, Dumnezeule, †liniºtitã este inima mea. *

9 Þie îþi voi înãlþa imnuri ºi þie îþi voi cânta.Trezeºte-te, gloria mea! †

Treziþi-vã, harpã ºi alãutã; *vreau sã trezesc aurora.

10 Te voi lãuda printre popoare, Doamne, *îþi voi cânta imnuri printre neamuri.

11 Pentru cã îndurarea ta este mare, pânã la ceruri, *ºi fidelitatea ta, pânã la nori.

12 Înalþã-te peste ceruri, Dumnezeule, *peste tot pãmântul este slava ta!

Ant. Buzele mele te vor lãuda, Doamne, cãci maibunã este mila ta decât viaþa.

Ant. 2 Martiri ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Dom-nul în veac.

Cântarea Ier 31,10-14

Bucuria poporului eliberat

Laudele 11

Isus trebuia sã moarã... pentru a-i aduna laolaltã pe fiiirisipiþi ai lui Dumnezeu (In 11,51-52).10 Ascultaþi, popoarelor, cuvântul Domnului, *

vestiþi-l în insulele îndepãrtate ºi spuneþi:„Cel care l-a împrãºtiat pe Israel, tot el îl va aduna *

ºi-l va pãzi aºa cum pãstorul îºi pãzeºte turma”.11 Cãci Domnul l-a rãscumpãrat pe Iacob, *

l-a eliberat din mâna celui mai puternic.12 Ei vor veni ºi îl vor lãuda pe Muntele Sionului *

ºi se vor aduna din toate pãrþilespre bunãtãþile Domnului,

spre grâu, spre vin ºi untdelemn, *spre miei ºi spre viþei,

ºi vor fi sufletele lor ca o grãdinã bine udatã, *ºi nu vor mai duce lipsã de nimic.

13 Atunci fecioara se va prinde cu veselie în horã, *se vor bucura tinerii ºi bãtrânii împreunã.

„Voi schimba jalea lor în bucurie, *îi voi mângâia ºi-i voi înveseli dupã necazul lor.

14 Voi îmbãta sufletele preoþilor de belºug *ºi poporul meu se va îndestula din bunãtãþile mele”.

Ant. Martiri ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Dom-nul în veac.

Ant. 3 Pe cel care va învinge îl voi pune coloanã întemplul meu, spune Domnul.

Psalmul 47 (48)

Aducere de mulþumire pentru mântuirea poporuluiM-a rãpit în duh pe un munte înalt... ºi mi-a arãtat cetateasfântã, Ierusalimul (Ap 21,10).

2 Mare este Domnul ºi vrednic de toatã lauda *în cetatea Dumnezeului nostru.

3 Muntele sãu cel sfânt este cea mai frumoasã înãlþime, *bucuria întregului pãmânt.

Muntele Sion, în partea de miazãnoapte, *este cetatea marelui rege.


4 Dumnezeu, în palatele sale, *este cunoscut ca un loc de refugiu.

5 Cãci iatã, regii s-au aliat, *au înaintat împreunã;

6 dar abia au vãzut ºi au rãmas înmãrmuriþi, *cuprinºi de groazã, au luat-o la fugã.

7 I-a apucat tremuratul acolo, *dureri ca ale celei ce naºte.

8 A fost ca vântul de la rãsãrit, *care sfãrâmã corãbiile din Tarºiº.

9 Tot ce auzisem, aºa am vãzutîn cetatea Domnului oºtirilor, †

în cetatea Dumnezeului nostru; *Dumnezeu a întãrit-o pentru totdeauna.

10 Ne amintim de bunãtatea ta, Dumnezeule, *în mijlocul templului tãu.

11 Ca ºi numele tãu, Dumnezeule, †slava ta se întinde pânã la marginile pãmântului; *dreapta ta este plinã de dreptate.

12 Sã se veseleascã Muntele Sionului †ºi sã tresalte de bucurie fiicele lui Iuda *pentru judecãþile tale!

13 Cutreieraþi Sionul, mergeþi împrejurul lui, *numãraþi turnurile sale;

14 admiraþi zidurile sale, †cercetaþi-i palatele, *ca sã povestiþi generaþiilor viitoare:

15 pentru cã acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru †în veci ºi în vecii vecilor, *el ne va cãlãuzi pânã dincolo de moarte.

Ant. Pe cel care va învinge îl voi pune coloanã întemplul meu, spune Domnul.

LECTURA SCURTÃ 2Cor 1,3-5Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului

nostru Isus Cristos, Tatãl îndurãrilor ºi Dumnezeuloricãrei mângâieri, care ne mângâie în orice necaz al

Laudele 13

nostru ca sã putem ºi noi sã-i mângâiem pe cei care seaflã în orice necaz cu mângâierea cu care noi înºinesuntem mângâiaþi de Dumnezeu. Cãci dupã cum priso-sesc pãtimirile lui Cristos în noi, tot la fel prin Cristosprisoseºte ºi mângâierea noastrã.

RESPONSORIUL SCURT

R. Tãria mea * ºi lauda mea este Domnul. Tãria mea.V. El este mântuirea mea * ºi lauda mea este Domnul.

Slavã Tatãlui. Tãria mea.

Ant. la Benedictus: Cel care îºi urãºte viaþa în aceastãlume o va pãstra pentru viaþa veºnicã.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,


78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.Precum era la început ºi acum ºi pururea *

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Cel care îºi urãºte viaþa în aceastã lume o va

pãstra pentru viaþa veºnicã.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Fraþilor, împreunã cu martirii care ºi-au dat viaþapentru cuvântul lui Dumnezeu, sã-l sãrbãtorim pe Mân-tuitorul nostru, martorul credincios al Tatãlui:

Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeuprin sângele tãu!

Prin martirii tãi, care au îmbrãþiºat de bunãvoie moar-tea ca mãrturie pentru credinþã,– dã-ne, Doamne, adevãrata libertate a spiritului.Prin martirii tãi, care ºi-au mãrturisit credinþa pânã lasânge,– dã-ne, Doamne, puritate ºi statornicie în credinþã.

(Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeuprin sângele tãu!)

Prin martirii tãi, care au mers pe urmele tale purtândcrucea,– dã-ne, Doamne, harul sã suportãm cu tãrie greutãþile

vieþii.Prin martirii tãi, care ºi-au spãlat veºmintele în sângeleMielului,– dã-ne, Doamne, harul sã învingem toate ispitele trupu-

lui ºi ale lumii.Tatãl nostru.


fie mereu pentru noi un mijlocitor puternic la tine, ca sã

Laudele 15

pãstrãm cu tãrie ºi sã mãrturisim prin faptele noastrecredinþa pe care el a predicat-o prin cuvânt ºi a pece-tluit-o cu sângele sãu. Prin Domnul nostru Isus Cristos,Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tinevieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþivecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie



ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. Domnul l-a încununat cu coroana dreptãþii ºi i-adãruit numele sfânt al slavei.

Psalmul 118 (119),17-24

III (Ghimel)


17 Fã bine slujitorului tãu, ca sã rãmân în viaþã *ºi sã pãzesc cuvântul tãu.

18 Deschide-mi ochii ca sã vãd *minunãþiile legii tale!

19 Eu sunt strãin pe pãmânt: *sã nu ascunzi de mine poruncile tale!

20 Sufletul meu se consumã într-una *de dorul judecãþilor tale.

21 Tu îi mustri pe cei mândri, pe cei blestemaþi *care se abat de la hotãrârile tale.

22 Ia de la mine ocara ºi defãimarea, *cãci am pãzit învãþãturile tale.

23 Chiar dacã cei puternici se pun împotriva mea, *totuºi slujitorul tãu se gândeºte la orânduirile tale.

24 Învãþãturile tale sunt desfãtarea mea, *îndreptãrile tale sunt sfãtuitorii mei.

Psalmul 24 (25)

Rugãciune pentru iertare ºi mântuireSperanþa nu înºalã (Rom 5,5).

I1 Cãtre tine, Doamne, înalþ sufletul meu, *2 Dumnezeul meu, mã încred în tine;

sã nu fiu fãcut de ruºine, *ca sã nu râdã de mine duºmanii mei.

3 Toþi cei care se încred în tine *nu vor fi fãcuþi de ruºine.

Vor fi fãcuþi de ruºine *cei care te trãdeazã pentru lucruri de nimic.

4 Fã-mi cunoscute, Doamne, cãile tale, *ºi învaþã-mã cãrãrile tale.

5 Cãlãuzeºte-mã în adevãrul tãu ºi învaþã-mã, †cãci tu eºti Dumnezeul mântuirii mele *ºi pe tine te-am aºteptat ziua întreagã.

Ora medie 17

6 Aminteºte-þi, Doamne, de îndurãrile tale †ºi de faptele milostivirii tale, *cãci ele sunt veºnice.

7 Nu-þi aduce aminte de pãcatele tinereþii mele *ºi de fãrãdelegile mele;

adu-þi aminte de mine în îndurarea ta, *pentru bunãtatea ta, Doamne.

8 Domnul este bun ºi drept, *el aratã pãcãtoºilor calea;

9 îi face pe cei sãraci sã umble dupã dreptate, *îi învaþã pe cei smeriþi cãile sale.

10 Toate cãile Domnului sunt adevãr ºi îndurare*pentru cei ce pãzesc legãmântul ºi legile sale.

11 Pentru numele tãu, Doamne, *iartã-mi pãcatul meu pentru cã este mare.

II12 Cine este omul care se teme de Domnul? *

Lui îi aratã calea pe care s-o aleagã.13 Sufletul lui va locui în fericire *

ºi urmaºii lui vor moºteni pãmântul.14 Domnul descoperã taina sa celor care se tem de el *

ºi îi învaþã legãmântul sãu.15 Ochii mei sunt pururea spre Domnul, *

cãci el scoate din laþ picioarele mele.16 Întoarce-te spre mine ºi aratã-þi îndurarea, *

cãci sunt singur ºi nefericit.17 Elibereazã de neliniºte inima mea, *

scoate-mã din necazurile mele.18 Priveºte la umilirea ºi la truda mea *

ºi iartã-mi toate pãcatele.19 Vezi cã duºmanii mei se înmulþesc *

ºi cu urã înverºunatã mã urãsc.20 Pãzeºte sufletul meu ºi mântuieºte-mã; *

sã nu fiu fãcut de ruºinepentru cã mi-am pus speranþa în tine.

21 Nevinovãþia ºi dreptatea sã mã ocroteascã *pentru cã am sperat în tine.


22 Elibereazã-l, Dumnezeule, pe Israel *din toate strâmtorãrile sale.

Ant. Domnul l-a încununat cu coroana dreptãþii ºi i-adãruit numele sfânt al slavei.

LECTURA SCURTÃ Iac 1,12Fericit este omul care îndurã ispita, pentru cã, dupã ce

va fi încercat, va primi coroana vieþii pe care a promis-oDomnul celor care îl iubesc.V. În Dumnezeu am nãdãjduit.R. Nu mã tem de ce-mi poate face mie omul.


fie mereu pentru noi un mijlocitor puternic la tine, ca sãpãstrãm cu tãrie ºi sã mãrturisim prin faptele noastrecredinþa pe care el a predicat-o prin cuvânt ºi a pece-tluit-o cu sângele sãu. Prin Cristos, Domnul nostru. R.Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

DUMINICA A X-A DE PESTE AN

Vesperele I




IMNUL

Stãpâne al lumii, tu eºti Creatorul,Cãci totul în tine îºi aflã izvorul;

Vesperele I 19

Fãpturile toate-s lucrarea ta sfântã,De-aceea te cântã, te binecuvântã.Odihnã þi-ai dat dupã toatã lucrareaAsemenea nouã când cade-nserarea,Cãci tot truditorul puterea-ºi refacePrin somnul de noapte, în tihnã ºi pace.Când umbrele serii vãzduhul îºi cerne,Strigãm cãtre tronu-ndurãrii eterne:Prea mult supãratu-te-am, Doamne, cu toþii,Tu însã pe noi supãrarea sã n-o þii.Amurgul acestei vieþi aºteptându-l,La marea-ntâlnire cu tine ni-e gândul;Sã nu ne condamni la a ta judecatã,Aratã-þi atuncea iubirea de tatã.Rugãmu-ne þie, cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care cu tine-i de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Cuvântul tãu e fãclie pentru paºii mei, Doamne,aleluia!

Psalmul 118 (119),105-112

XIV (Nun)

Meditarea cuvântului lui Dumnezeu în legeAceasta este porunca mea: sã vã iubiþi unul pe altul

(In 15,12).105 Cuvântul tãu e fãclie pentru paºii mei *

ºi luminã pentru cãrãrile mele.106 Am jurat, ºi mã voi þine de jurãmânt, *

sã pãzesc judecãþile tale cele drepte.107 Am fost umilit, Doamne, peste mãsurã, *

dã-mi viaþã, dupã cuvântul tãu.

Duminica a X-a de peste an20

108 Jertfa gurii mele sã-þi fie bineplãcutã, Doamne, *ºi învaþã-mã judecãþile tale.

109 Sufletul meu este în mâinile mele totdeauna *ºi nu am uitat de legea ta.

110 Mi-au întins nelegiuiþii cursã, *dar n-am rãtãcit de la învãþãturile tale.

111 Poruncile tale sunt moºtenirea mea în veci, *ele sunt bucuria inimii mele.

112 Îmi plec inima ca sã împlineascã orânduirile tale: *în veci, pânã la sfârºit.

Ant. Cuvântul tãu e fãclie pentru paºii mei, Doamne,aleluia!

Ant. 2 Mã vei umple de bucurie cu faþa ta, Doamne,aleluia!

Psalmul 15 (16)

Domnul este partea mea de moºtenireDumnezeu l-a înviat pe Isus, dezlegându-l de durerilemorþii (Fap 2,24).

1 Pãzeºte-mã, Dumnezeule, *pentru cã mã încred în tine.

2 I-am spus Domnului: „Tu eºti Dumnezeul meu, *fericirea mea e numai la tine”.

3 În sfinþii care sunt pe pãmânt, în cei puternici, *în ei era toatã plãcerea mea.

4 Îºi înmulþesc durerilecei care umblã dupã zei strãini, †

dar eu nu le voi aduce nici o jertfãcu vãrsare de sânge, *

nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele.5 Domnul este partea mea de moºtenire

ºi cupa mea cu sorþi, *tu eºti acela care ai în mânã soarta mea.

6 Sorþii mei au cãzut pe terenul cel mai bun, *într-adevãr, moºtenirea mea e minunatã.

Vesperele I 21

7 Îl binecuvântez pe Domnulcare mi-a dat înþelepciune, *

la aceasta pânã ºi noaptea mã îndeamnã inima.8 Îl am mereu în faþa ochilor pe Domnul; *

dacã el este la dreapta mea, nu mã clatin.9 De aceea inima mea se bucurã †

ºi sufletul meu tresaltã de bucurie; *ba chiar ºi trupul meu se va odihni în speranþã,

10 deoarece nu vei lãsa sufletul meuîn locuinþa morþilor, *

nici nu vei îngãdui ca sfântul tãu sã vadã putrezirea.11 Tu îmi vei arãta cãrarea vieþii; †

în faþa ta sunt bucurii nespuse *ºi desfãtãri veºnice la dreapta ta.

Ant. Mã vei umple de bucurie cu faþa ta, Doamne,aleluia!

Ant. 3 În numele lui Isus sã se plece tot genunchiulîn cer ºi pe pãmânt, aleluia.

Cântarea Fil 2,6-11

Cristos, slujitorul lui Dumnezeu6 Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, *

nu a þinut cu orice preþ sã aparã egal cu Dumnezeu,7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav †

ºi devenind asemenea oamenilor. *Dupã înfãþiºare era considerat ca om.

8 S-a umilit, fãcându-se ascultãtor pânã la moarte, *ºi încã moartea pe cruce.

9 De aceea, ºi Dumnezeu l-a înãlþat †ºi i-a dãruit un nume *care este mai presus de orice alt nume,

10 pentru ca în numele lui Isus sã se plece tot genunchiul: *al celor din cer, al celor de pe pãmânt

ºi al celor din adâncuri,


11 ºi orice limbã sã proclame,spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl: *

„Isus Cristos este Domnul!”

Ant. În numele lui Isus sã se plece tot genunchiul încer ºi pe pãmânt, aleluia.

LECTURA SCURTÃ Col 1,2b-6aHar vouã ºi pace de la Dumnezeu, Tatãl nostru. Mulþu-

mim lui Dumnezeu, Tatãl Domnului nostru Isus Cristos,rugându-ne neîncetat pentru voi de când am auzit decredinþa voastrã în Cristos Isus ºi de iubirea pe care oaveþi faþã de toþi sfinþii, pentru speranþa pãstratã în sigu-ranþã pentru voi în ceruri ºi despre care aþi auzit de maiînainte în cuvântul adevãrului evangheliei, care a ajunspânã la voi ºi care aduce rod ºi se dezvoltã în toatã lumea.

RESPONSORIUL SCURT

R.De la rãsãritul soarelui pânã la apus, * lãudat sãfie numele Domnului. De la rãsãritul.V.Mai presus de ceruri este slava lui, * lãudat sã fie

numele Domnului. Slavã Tatãlui. De la rãsãritul.

Ant. la Magnificat: Vãzând-o pe vãduvã, Domnul afost cuprins de milã ºi i-a spus: „Nu plânge!”

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55

Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul46 Sufletul meu *

îl preamãreºte pe Domnul47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *

în Dumnezeu, mântuitorul meu,48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *

Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *

ºi numele lui e sfânt.

Vesperele I 23

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Vãzând-o pe vãduvã, Domnul a fost cuprins demilã ºi i-a spus: „Nu plânge!”

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Dumnezeu ajutã poporul pe care ºi l-a ales dreptmoºtenire ºi-l ocroteºte ca sã fie fericit. Sã-i mulþumimºi, amintindu-ne de iubirea lui, sã-l rugãm:

În tine, Doamne, e speranþa noastrã!Te rugãm, Tatã preaîndurãtor, pentru Sfântul Pãrintepapa N. ºi pentru episcopul nostru N.:– ocroteºte-i ºi sfinþeºte-i cu puterea ta.Dã-le celor bolnavi harul de a înþelege cã sunt pãrtaºi lapãtimirea lui Cristos– ºi dãruieºte-le mereu mângâierea lui.Priveºte, în îndurarea ta, la cei lipsiþi de adãpost,– ca sã-ºi poatã afla o locuinþã omeneascã.Binevoieºte a da ºi a pãstra roadele pãmântului,– ca toþi sã-ºi gãseascã pâinea cea de toate zilele.(sau:Apãrã cu bunãtate poporul nostru de orice rãu,– ca sã se bucure de pacea ºi de belºugul care vin de la tine).


Copleºeºte-i, Doamne, cu iubirea ta pe cei rãposaþi– ºi dãruieºte-le un lãcaº veºnic în ceruri.Tatãl nostru.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, izvorul oricãrui bine, ascultã-ne rugã-

ciunea: inspirã-ne sã cugetãm cele drepte ºi cãlãuzeºte-neca sã le împlinim. Prin Domnul nostru Isus Cristos,Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tinevieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþivecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.

Completoriul 25

Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugã-ciunea mea.

Psalmul 4Aducere de mulþumire

Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviatdin morþi (sf. Augustin).

2 Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; †

din strâmtorare, m-ai scos în larg: *ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea.

3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? *

Pânã când veþi iubi deºertãciuneaºi veþi alerga dupã minciunã?

4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minunipentru cel credincios: *

când strig cãtre el, Domnul mã aude.5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! †

Meditaþi acestea în inimile voastre, *în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi.

6 Aduceþi jertfe de dreptate *ºi nãdãjduiþi în Domnul.

7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” *Fã sã rãsarã peste noi, Doamne,

lumina feþei tale!8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea *

decât au ei atunci când li se înmulþeºtegrâul ºi vinul.

9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, *cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã.


Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugã-ciunea mea.

Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

Psalmul 133 (134)Rugãciune de searã în templu

Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui,toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5).

1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnulvoi toþi, slujitorii Domnului; *

voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului.2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar *

ºi binecuvântaþi-l pe Domnul.3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, *

el, care a fãcut cerul ºi pãmântul.Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este

singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeultãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toateputerile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi leporuncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºisã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pedrum, când te culci ºi când te scoli.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 27

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereViziteazã-ne, te rugãm, Doamne, în noaptea aceasta,

pentru ca, sculându-ne în zori prin puterea ta, sã ne pu-tem bucura de învierea lui Cristos. El, care vieþuieºte ºidomneºte în vecii vecilor. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,

vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,

pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,Fecioarã de-a pururi,

care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,îndurã-te de noi, pãcãtoºii.


Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 29

Documents

5 iunie 2010