Munca `n copil\rie

Florin L\z\rescu

Bunica ne-a dat ceva de lucru – s\culegem iarb\ la iepuri, parc\ –,aruncându-ne urm\toarea ame-nin]are:

— V\ jupoi de vii dac\ nu face]iasta pân\ m\ `ntorc. A]i `n]eles?

— Am `n]eles.

» pag. 4

ANUL XIII » NR. 558 » 11 – 17 martie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.ROFestivalul OneWorld Româniaa mai scos un DVD Sahia Vintage

Iulia Blaga

Un interviu cu Adina Br\ dea -nu, co-programator al Fes ti va -lului interna]ional de docu-mentar [i drepturile omuluiOne World România, cu ocaziaedit\rii celui de-al treilea DVDSahia Vintage , arat\ de ce esteimportant ca produc]ia Stu-dioului „Alexandru Sahia“ s\fie recuperat\.

» pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de Radu Cucuteanu `n » paginile 8-9

Vagonul cu vorbe

~ntâmpl\ri [i personaje

INTERVIU CU ISTORICUL SORIN MITU

„Istoria nu este mai u[oar\decât fizica cuantic\ saurezisten]a materialelor“

Multe se pot spune despre Sorin Mitu, dar nu [i c\ ar fi un personaj f\r\ relief. Dimpotriv\, `n via]apublic\ tr\s\tura definitorie pare s\ `i fie provocarea. Ultimul volum semnat de el (De la Burebista la Iohannis) este o `nt\rire a acestei afirma]ii. ~n el, Sorin Mitu joac\, deta[at [i implicat totodat\, lucid [i cu sim]ire, rolul intelectualului care coboa r\ din vestitul turn de filde[ [i particip\ la via]acet\]ii. Din perspectiva de observator angajat, analizeaz\, comenteaz\ [i, adesea, trece `n satir\ ceea ce se petrece `n dimen siunea politic\ [i `n cea social\.

Emigrarea,descurcatul pe cont propriu sau a treia cale?

Florin Ghet\u

Trei sferturi din clasa politic\ estecompromis\. PSD e doar vârful,dar r\ul nu vine doar dinspre par-tidul condus de Liviu Dragnea. Ui-ta]i-v\ [i la partidele de opozi]ie.Lua]i filialele jude]ene [i ve]i des -coperi o `ncreng\tur\ `ntre po -liticieni de toate culorile. Se rotescdoar liderii, se schimb\ garni-turile, dar obiceiurile r\mân ace-lea[i. Repet ce am mai scris `naceast\ pagin\: un guvern PNL nuar fi declan[at r\zboiul cu Justi]ia.

» pag. 5

Interviu realizat de Iulia Blaga

Faptul c\ mai scoate]i unDVD din seria dedicat\ Stu-dioului Sahia `n seam n\ c\primele dou\ au avut maresucces sau c\ sunte]i intere-sa]i `n pri mul rând de recu-perarea acestor documente?

{i una, [i alta. Mai `ntâi, sun-tem interesa]i – la One WorldRomânia – de recuperarea pro-duc]iei Sahia. Nu numai de orecupe rare pe filier\ estetic\ [i,impli cit, canonic\, pe mode lul„cele mai bune filme produse

de studioul Sahia“, ci mai alesde una orientat\ spre peisajulsocial [i cultural mai larg al co-munismului românesc, de tipul:„Ce fel de conversa]ii pot de-schide filmele astea?“. Iar aicir\spunsurile pot fi multiple: pecei care vin cu experien]a tr\it\a perioa dei, filmele `i pot ajutas\ reviziteze o epoc\ tr\it\, pecare memoria a a[ezat-o deja`ntr-un buzunar cu etichet\ [i,poate, s\ regândeasc\ etichetadin perspectiva prezentului.

Pe cei care vin f\r\ experien]atr\it\ [i care [i-au construit ima -ginea comunismului românesc dininforma]ia dis ponibil\ pe pia]\ –studiul istoriei recente la [coal\,programe TV, amintiri ale p\rin -]ilor [i bunicilor –, filmele i pot aju-ta s\ confrunte aceste construc]iipersonale cu reprezen t\rile pro-duse `n epoc\. E ceea ce se `ntâm-pl\ atunci când ducem o selec]iedin aceste filme `n [coli [i `i auzimpe unii dintre elevi spunând: „Nua[a m\ a[ tep t\m s\ arate un film deatunci“. „Dar cum?“, `ntrebi, [i a[a`ncepe conversa]ia.

Pentru mine, personal, intere-sul pentru Sahia a venit pe filieraistoriei de cinema – am petrecutni[te ani cercetând cultura de pro-duc]ie a studioului, dup\ care mi-am spus c\ nu vreau s\ p\strezrezultatele strict la nivel academic.~ntâlnirea cu OWR mi-a dat ocazias\ fac ceea ce `n universit\]i senume[te outreach – extinderearezultatelor unei cercet\ri c\trepublicul general.

~n al doilea rând, dincolo de in-teresul nostru pentru recuper-area produc]iei Sahia, cred c\DVD-urile chiar au avut succes,nu numai `n România, dar [i `nstr\in\ tate: de cu rând, am con-statat c\ se afl\ `n colec]ia maimultor biblio teci academiceame ricane, printre care Harvard[i Stanford. Le-am gândit dinstart `n vederea accesibilit\]iinu numai `n România, ci [i `nafar\, pentru a le introduce `ntr-o conver sa]ie mai larg\ decâtcea legat\ strict de istoria filmu-lui românesc. E motivul pentrucare DVD-urile sunt `nso]ite deaceste bro[uri bilingve cu infor-ma]ii despre contextul perioadei

[i note de lectur\ pe margineafiec\rui film.

Cum a decurs procesul de se-lec]ie: cât timp ai petrecutv\zând câte filme? Cum le-aiales? Cât de costisitor a fost`ntregul proces?

~n cazul fiec\rui DVD `ncep cu ocercetare bibliografic\ – pu bli ca -]ii, c\r]i, filmografii –, la finalulc\reia am un corp de 50-60 de ti-tluri pe care le vizionez la ArhivaNa]ional\ de Filme, dup\ care `miacord câteva s\pt\mâni `n care`ncerc s\ gândesc cea mai bun\configura]ie a DVD-ului. Prin asta`n]eleg o selec]ie care s\ conservediversitatea [i nuan]ele materi-alului vizionat. Am spus deja c\nu caut neap\rat cele mai bunefilme existente; le caut pe cele mairelevante pentru comunicareatendin]elor remarcate `n materi-alul vizionat. De exemplu, n cazulDVD-ului de fa]\ sunt dou\ numecare se repet\: Segall [i Holban.Asta pentru c\ cei care au demon-strat un interes constant pentrutema copilului/ copil\riei, `n di-verse ipostaze, au fost Doru [iPaula Segall, respectiv FloricaHolban – cu sau f\r\ so]ul-opera-tor Paul Holban. Sunt filme ex-trem de diferite, care se com-pleteaz\ – `n cazul cuplului Segall,de exemplu, dou\ aduc `n discu]ieun aspect care apare exclusiv `nfilmele lor cu copii: continuitateadintre mai multe filme. Sunt sin-gurii care reu[esc s\ se `ntoarc\`n locurile `n care au filmat [i s\reia leg\tura cu copiii filma]i la oalt\ vârst\: e un aspect emo]io-nant – vocea off comenteaz\ ntr-unfilm: „Când i-am filmat acum 15ani, nu [tiam c\ vom reveni. Nuaveam nici un fir de p\r alb.Acum avem. {i nu [tim ce c\u -t\m: copil\ria lor sau tinere ]eanoastr\“. E relevant pentru oeventual\ schi]\ de portret a do -cumentarului românesc `n caredemersul longitudinal – adic\p\s trarea vreme de mai mul]i anide c\tre documentarist a acesteicontinuit\]i `n rela]ia cu subiec-tul – e imposibil\.

G\sim, de asemenea, la filmelecuplului Segall, copii care nu sunt

nici infantiliza]i, nici politiza]i, ciurm\ri]i cu aten]ie, afec]iune [i res -pect. Spre deosebire de ei, g\sim, laal]i documentari[ti, copilul-instru-mentat politic, care circula cumesajul de gât, al\turi de cheie. Alt -undeva, la Florica Holban [i MártaMészáros (`n perioada `n care a lo-cuit `n România), g\sim aten]iapentru copilul institu]ionalizat –parentalitatea politic\ a statului,`n absen]a p\rin]ilor. ~n ambelecazuri, acest interes are un resortautobiografic. Ajungem astfel la unportret complex al copilului `n co-munism, dincolo de a[tept\rile pecare le-ar putea crea un studio ex-pediat `n general ca produc\tor depropagand\ politic\.

Nu am costul total al acestei`ntreprinderi, `ns\ pot spune c\,`n afar\ de ANF, am avut sprijinulmai multor institu]ii, printre careAdministra]ia Fondului CulturalNa]ional (AFCN), Uniunea Ci -nea[ tilor (UCIN), Centrul Na]io -nal al Cinematografiei (CNC).

B\nuiesc c\ ai ni[te filmepreferate pe acest DVD.

Filme care `mi plac sunt mai mul -te, pentru motive diferite. Dou\dintre ele sunt Craiova v\zut\ dincar (Titus Mesaro[, 1974), un filmrealizat `n `ntregime din foto -grafii, dup\ poemul eponim al luiMarin Sorescu, [i Pe malulOzanei (Copel Moscu, 1984) – spe -ran]e firave, umor [i Simfonia a 5-a comentat\ de Iosif Sava la unliceu agro-industrial din TârguNeam]. Am inclus `ns\ pe DVD [iun film de care m\ simt legat\ da-torit\ unei `ntâmpl\ri biografice:Cei mici despre lumea mare(Gabriel Barta, 1960), cu un co-mentariu scris de Radu Cosa[u.Când am v\zut prima dat\ filmulrespectiv, cu ani `n urm\, mi-ar\mas n memorie un fragment dedialog. Conven]ia filmului e ur -m\toarea: o expozi]ie interna ]io -nal\ de pictur\ pentru elevi, rea -lizat\ la Bucure[ti [i povestit\ `nfilm sub forma unui dialog dintreo feti]\ [i tat\l ei care ne prezint\picturile [i autorii lor. La un mo-ment dat, facem cuno[tin]\ cu uncopil pre-adolescent care picteaz\Casa Scânteii la apus. Afl\m c\ se

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

2 » actualitate

FESTIVALUL ONE WORLD ROMÂNIA A SCOS UN NOU DVD SAHIA VINTAGE

Adina Br\deanu: „Nu caut neap\ratcele mai bune filme existente, le caut pe cele mai relevante“

Cu ocazia celei de-a ze-cea edi]ii a Festivaluluiinterna]ional de docu-mentar [i drepturileomului One World Româ-nia (al c\rui co-programa-tor e) [i al celui de-altreilea DVD, editat defestival Sahia Vintage ([ipe care l-a coordonat),Adina Br\deanu argu-menteaz\ pentru „SdC“de ce este important caproduc]ia StudiouluiAlexandru Sahia s\ fie recuperat\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

actualitate « 3

nume[te Iura („Pictorul Iura!“),dup\ care, pe imagini cu maimulte picturi ale lui, curge urm\ -torul dialog: „Tat\l: Dar \[tia cinesunt?/ Fiica: Cum cine? Un cl\ca[.Chiaburul satului. {omeri dinItalia./ Tat\l: Dar unde a v\zut Iu-ra cl\c\[i [i [omeri?/ Fiica: N-av\zut, dar [i-a `nchipuit. Areimagina]ie, [tii?“. E un fragmentcare mi-a r\mas `n minte ca mo -del de instrumentare politic\ aimaginarului – copilul picteaz\]\rani corect `nscri[i `n economiapolitic\ a epocii [i `[i imagineaz\str\in\tatea `n aceea[i cheie (sau,cel pu]in, asta ne spune filmul).

L\s\m acum deoparte filmul [ifacem un flashback c\tre vara lui1996, când la Bucure[ti vine unprofesor de la o universitate bri-tanic\ [i organizeaz\ un curshands-on de documentar pentrucei interesa]i – printre ei, eu, Tu-dor Giurgiu, Oana Giurgiu [i al]ii,to]i la `nceput de carier\, cu surseminimale de informa]ie. ~n câtevas\pt\mâni de curs `nv\] mai multdespre documentar decât `n patruani la facultatea de film. ~n primulrând, vizion\m filmele canonice –Leacock, Maysles, Wiseman,nume despre care n-am auzitniciodat\. Flashforward – noiem-brie 2015, când la Londra suntproiectate filmele de pe primulDVD Sahia Vintage ca parte a unui festival al UCL (Universityof Central London). La proiec]iem\ `ntâlnesc, dup\ mult\ vreme,cu profesorul din ’97 – Iosi Bal, defapt, Iosif B\l\nescu –, plecat dinRomânia `n copil\rie, spre fineleanilor ’60, cu p\rin]ii de etnieevreiasc\. Dup\ proiec]ie, la unpahar, Iosi `mi zice `ntr-o doar\:„Nu [tiu dac\ ]i-am spus, [i pemine m-a filmat Sahia când eramcopil. Eram foarte bun la pictur\,`mi pl\cea. Mi se spunea Iura“.

M\ `ngroze[te gândulc\ documentele sunt`nc\ `n subsolulrespectiv

Ce crezi c\ trebuie f\cut pen-tru ca produc]ia StudiouluiSahia s\ nu se piard\?

Cred c\ procesul `nceput la mij -locul anului trecut de MinisterulCulturii era pe calea cea bun\,pentru c\ se ocupa simultan deSahia [i de Arhiva Na]ional\ deFilme. Fuseser\ numi]i ni[te oa-meni `n AGA Sahia, veniser\ cuni[te propuneri pentru a scoate stu-dioul din criz\. Fuseser\ createni[te grupuri de lucru pentru di-verse domenii ale industriei defilm, inclusiv Sahia. {i asta nu doarpentru c\ sun\ frumos „gru puri delucru“, ci pentru ca cei numi]i s\ sepoat\ concentra asupra domeniilor

alocate. De exemplu: când, `n iunie2016, am comunicat `n interiorul„grupului de lucru“ Sahia faptul c\exist\ o arhiv\ de documente a stu-dioului `n subsolul unei cl\diridezafectate care apar]inea stu-dioului, la mai pu]in de o lun\ ungrup de cinea[ti voluntari au mers`n respectivul subsol [i au stabilitce e de f\cut pentru salvarea docu-mentelor aflate `n stare avansat\de deteriorare. A nceput un procesde cur\]are [i, ulterior, de cataloga-re – tot cu voluntari [i studen]i.Apoi, `ncepând cu luna ianuarie,procesul a fost sistat.

Cred c\ trebuie continuat [i orga-nizat mai bine, cu reguli foarte clare[i cu un spa]iu alocat. La fel, `naceea[i perioad\ a fost organizattransportul unor filme r\mase laSahia c\tre ANF [i a fost dinamizatprocesul de primire a acestora dec\tre arhiv\. Deocamdat\, pe minem\ `ngroze[te gândul c\ docu-mentele la care am `ncercat s\ ajungmai bine de zece ani [i pe care le-amcrezut salvate ast\-var\ sunt `n con-tinuare `n subsolul respectiv. ~ntâm-pl\tor, m\ ocup de colec]ia de cartero mâneasc\ a Bibliotecii Bodleie ne(Universitatea Oxford); [tiu, prin ur-mare, cât\ grij\ exist\ n alte contextepentru documente de acest tip [i pen-tru cunoa[terea pe care o pot cataliza.

Ce [anse mai are un fost stu-dio de propagand\ s\ maipoat\ func]iona azi, chiardac\ [i-a schimbat scopul?

Nu cred c\ Sahia mai poate func -]iona ast\zi ca unitate de produc ]ie,ar fi nevoie de prea multe investi]ii[i de personal specializat. Ar putea`ns\ s\ func]ioneze ca un fel de cen-tru de documentar construit n jurulideii de accesibilizare a documentelordespre care vorbeam mai `nainte.~ns\ [i aici e nevoie de investi]ii [ide un personal care s\ poat\ sus]ineun asemenea proiect. S\ nu uit\mc\, `n momentul de fa]\, Sahiaocup\ dou\ camere din `ntreagacl\dire din Aviatorilor care i-aapar]inut cândva; restul cl\dirii e`nchiriat c\tre diverse firme.

Adversitatea `i face pe documentari[ti s\ strâng\ rândurile

~n ce direc]ii se mai dezvolt\documentarul? Cum `l vorinfluen]a evenimentele re-cente – rezultatul alegerilorpreziden]iale din Statele Uni -te, Brexit, criza refugia ]ilor?M\ refer aici [i la r\zboiullui Trump cu presa.

Cred c\ nu avem suficient spa]iupentru a vorbi despre modul `ncare se schimb\ documentarul `nprezent, la intersec]ia cu noile

tehnologii [i `n contextul politi-cilor populiste de tip post-truth.~ns\, pentru c\ tot am vorbit de-spre Sahia, o institu]ie care a na -turalizat documentarul `n struc-tur\ scurt\ (10 minute), mi se pareinteresant modul `n care docu-mentarul interna]ional produspentru platforme web readuce `ndiscu]ie structura scurt\.

Tot mai multe outleturi media`[i ata[eaz\ structuri de produc]ieducomentar\: vezi Op-Ed-ul de la„New York Times“ sau noul mo -del de produc]ie documentar\ online de la „The Guardian“, dez-voltat de Charlie Philips dup\ ple-carea de la festivalul de la She -ffield. Structura scurt\ func]io -neaz\ foarte bine `n rela]ie cu unpublic nu neap\rat educat pentrudocumentar – l g\se[ti pe web, nutrebuie s\ mergi la cinema, nici s\

investe[ti 70-80 de minute pentruvizionare. Pân\ la urm\, interesulpublicului pentru o structur\ carepune probleme r\mâne esen]ial.

Altminteri, adversitatea `i facepe documentari[ti s\ strâng\ rân-durile – vedem asta [i `n prolife -rarea documentarului politic,cumva `n defavoarea structurilormai personale sau mai reflexive.

Ce filme recomanzi la OneWorld România 2017?

Sec]iunea Ministerul groazei –trei demonstra]ii ample, cu rit-muri [i temperaturi diferite, darla fel de esen]iale ca food forthought; filme care vorbesc cu lu-ciditate despre supraveghere,r\zboi, jurnalism independent deinvestiga]ie ast\zi. Sec]iunea meapreferat\, Animale politice – optfilme-radiografie ale intersec]iei

cu politicul `n diferite contexte istorice, de la Germania nazist\,trecând prin Austria lui Haider,cu un popas de râs cu lacrimi `nNew Yorkul lui Anthony Wei ner.Activism feminin full-time `nVrabia golanc\ vs. activism dis-cret [i rezisten]\ neostentativ\ `nPlante s\lbatice. Un film autistnormal – unul dintre cele mai fru-moase filme despre „neuro-di -ver[i tr\ind `ntr-o lume de neuro-tipici“ (copii diagnostica]i cu sin-dromul Asperger). Sec]iunileRomânia `n mi[care [i Ro mâniawork-in-progress cu multe filmeromâne[ti. {i, evident, un nouprogram Sahia Vintage – de dataasta, Ministerul Identit\]ii, unprogram aide-mémoire `ntr-unmoment `n care identitatea na -]ional\ e reanimat\ la nivelul in-stitu]iilor statului.

Festivalul OneWorld România areloc `ntre 13 [i 19 martie 2017 `n Bucure[ti, lacinematografeleElvire Popes co,Eforie, Cinema Pro[i Union, StudioulHoria Bernea –Cinema Muzeul}\ranului, precum[i la Centrul Na -]ional al Dan suluiBucure[ti, GaleriaPosibil\ [i Rezi -den]a Scena9.

Adina Br\deanulucrea z\ cu filmdocumentar din1994, mai `ntâi cacerce t\tor laMuzeul }\ranuluiRomân, ulterior cadoctorand [i lectorasociat `n de par -tamentul de Practic\Media Con tem -poran\ al Univer -sit\]ii Westminster(Londra). A fostConsultant pentruProiecte Media alDocWest – Centru de cer cetare [i produc]ie de film documentar, Universi -tatea Westminster. ~n prezent este consultant specialist pentru colec]ia decarte româneasc\ a Bibliotecii Bodleiene, Oxford. A publicat jurnalistic [iacademic `n „Sight and Sound“, „Third Text“, „Cineaste“, „Dox“, „Kinokultura“,„24 Frames: The Balkans“, „Dilema“, „Observator Cultural“. Din 2012 este co programator al festivalului One World România. Lucreaz\ la o etnografie a culturii profesionale a studioului de film documentar „Alexandru Sahia“ [i a activit\]ii memoriale asociate cu acesta `n prezent.

Scumpe domnule Ōe, ne-am mai`ntâlnit textual o singur\ dat\. V-amcitit romanul „17“ [i nu pot s\ spun c\nu m-am `ncântat. Mi-a pl\cut maiales puterea dumneavoastr\ de sin-tez\. ~mi plac aceste c\r]i despre carecriticii (pe care bine`n]eles c\ nu daudoi bani) le numesc micro-romanesau chiar, `n limbajul lor sfor\itor [i,de aceea, inutil, nuvele pu]in mai am-ple. Conformismul acestei gândirim\ dezgust\ [i, totodat\, m\ amuz\.Pu]ine tagme sunt mai comice [i maijalnice decât tagma criticilor literari.

Am citit, de aceea, J Fiin]a se-xual\ ca pe un foarte mare roman,`n ciuda, dac\ nu `n dispre]ul, apa -ren]elor. Mi-am permis luxul de agândi mai ales cu inima [i de a con-stata c\ a]i spus exact ce avea]i despus `n exact atâtea cuvinte de câteavea]i nevoie. Ador aceast\ grij\fa]\ de cuvânt. ~mi place c\ nu a]if\cut risip\ de cuvinte, este o art\ pecare am mai `ntâlnit-o `n literaturanipon\, dar `n care excela]i, nu in-ten]ionez s\ las aici o laudatio, ci s\fiu cât mai concret `n exprimarea

gândurilor care stau la baza acesteiscrisori. Sunte]i un maestru al conci-ziei, domnule Ōe. Nu v\ cunosc sufi-cient biografia ncât s\ pot s\ avansez

o teorie cu privire la originea acestuifel de a tr\i literatura. A[a c\ m\ voilimita la a spune c\ l g\sesc esen]ial.

Am mai auzit, n contra dumnea-voastr\, invocat argumentul comer-cialului. Scrie]i comercial, carev\s\ -zic\, domnule Ōe! Fiindc\ ne-a]i datc\r]i `n care sexualitatea [i-a g\sit unloc principal. Aceast\ preocupare estedamnat\ ca frivol\ [i ea nu poate aveaalte ra]iuni decât dorin]a de navu]ire.Dar cum po]i s\ `n]elegi un om,sco]ând din el fiin]a sexual\?

C\ci, pân\ la urm\, cu toat\ dra-gostea pentru iubire, noi, oamenii,obi[nuim s\ fim produsul finit alunui sexual.

Domnule Ōe, am citit cu mare en-tuziasm povestea lui J [i mi e foartegreu s\ i g\sesc vreun cusur. Primaparte este atât de puternic\ `ncât tesim]i acolo, `n Jaguar cu acel grupciudat, cu poetul [i cu cânt\rea]agoal\ de jazz [i cu cameramanul, cuJ `nsu[i... Dar s\ spunem c\ un asemenea nivel `n literatur\ ammai `ntâlnit.

~n schimb, n partea a doua, n careJ se pierde `n lumea chikan-ilor, aceimagnifici perver[i care opereaz\ `nmijloacele de transport `n comun dinJaponia, mai ales `n subteran, a[a ce-va... A[a ceva eu nu am mai citit.

{i nu este doar o poveste grozav\,s-au tot scris pove[ti grozave prin lu-me, e o c\utare fundamental\ a ceeace este fundamental `n naturauman\. Aceast\ c\utare face din J Fi-in]a sexual\ mult mai mult decât unroman cu `ntâm pl\ri scandaloase [iciudate. Iar acel poet care dorea s\ajung\ pân\ la frica [i la extazul unuichikan adev\rat, dintr-aceia care [itr\iesc sexualitatea ca pe o furtun\`ntr-o mare de oameni, mi va r\mânepentru totdeauna. El este ntre marilepersonaje ale literaturii dintotdeauna[i de pretutindeni.

Domnule Ōe, nu vreau nimic maimult decât s\ v\ strâng mâna cu ca-re a]i scris aceste rânduri. ~mi e de-a juns asta.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

Bunica ne-a dat ceva de lucru –s\ culegem iarb\ la iepuri, parc\ –,aruncându-ne urm\toarea ame-nin]are:

— V\ jupoi de vii dac\ nu face]iasta pân\ m\ `ntorc. A]i `n]eles?

— Am `n]eles.{i a plecat `n treburile ei.Bine, asta era mai mult ca

s-avem un ]el precis pe ziua res-pectiv\ [i s\ nu ne apuc\m depros tii. Eu [i cu var-mea maimic\ am luat-o `ns\ `n serios [iam propus s\ ghiftuim cât mai re-pede iepurii [i-apoi s\ ne vedemde-ale noastre. Var-mea mai marene-a privit dispre]uitoare [i ne-aapostrofat scurt:

— Sclavilor!N-aveam vreun chef aparte s\

c\dem de sclavi, dar parc\ nicicet\]eni liberi, jupui]i de vii, nune doream s-ajungem. Pe de alt\parte, era la fel de limpede c\ var-mea mai mare are un plan.

— {i ce faci? o `ntreb eu. — Mai bine m\ spânzur.Când a v\zut ce ochi mari am

f\cut noi doi \[tia mai mici, s-adus `n cas\, a luat un fular, a ie[itcu el afar\ [i-a `nceput s\-l lege de-o creang\ de copac.

— Uite m\ spânzur!Var-mea mai mic\ a izbucnit n

lacrimi. — Nuu. Nu ne l\saaa!Ne-am unit lacrimile ca s-o con-

vingem s\ renun]e. A acceptat cugreu, dar cu o condi]ie: s\ mergemto]i trei pân\ la serviciu la o

m\tu[\ de-a noastr\, inginer agro-nom la o ser\ `ndep\rtat\, ca s\mânc\m c\p[uni. Aveam de-ales?

Pe drum, am uitat de spân -zur\toare.

Am alergat peste-un deal, ne-amoprit `ntr-o vale [i-am privit `nde-lung `n râu, `ncercând s\ apre-ciem cam cât pe[te se ascundeacolo. Am v\zut vreo doi, dar n-am putut prinde nici unul.

Când am trecut satul vecin, amremarcat `ntr-o curte un mac `n -flo rit foarte apropiat de gard. Ampropus s\-l fur. Am stat vreo or\ca s\ prindem un moment cândnu mai trecea nimeni pe drum,apoi am b\gat mâna printr-unochi de sârm\. Atingeam deja ma-cul cu vârful degetelor, când dinco-lo de gr\dini]a cu macul s-a ridicat

un câine h\m\itor. Din fericire,`ntre el [i mâna mea mai era ungard desp\r]itor, tot din sârm\.Din nefericire, câinele c\uta dis-perat o sp\rtur\ `n gardul lui,iar eu nu mai puteam s\-mi tragmâna pe care o strecurasem cugreu prin ochiul de sârm\ al gar-dului meu. ~n fine, javra mi-acam t\iat unghiile cu din]ii, daraltfel am sc\pat nev\ t\mat.

Am ajuns `ntr-o fug\ la intrareac\tre ser\, `ns\ un nene nu ne-a l\sat s\ trecem. Cic\ n-auzisede m\tu[a noastr\, ditamai ingineragronom. Am f\cut cale-ntoars\.

Pe la apus, p\[eam agale,t\cu]i, rup]i de foame pe malulrâului, iar eu m\ `ntrebam seriosdac\ o s\ ne mai creasc\ un altrând de piele, ca la [erpi, dup\ ce

ne jupoaie bunica. Când a ap\rutsalvarea: `n râu, la câ]iva metri,plutea un pe[te cu burta `n sus(noi discutam atunci c\ are m\carvreo 3 kile, dar azi m\ cam `ndo-iesc de asta). {i evident c\ bunicanu ne-ar mai face nimic dac\ap\rem acas\ cu o a[a prad\.

Am creat un lan] uman, ]inân-du-ne de mâini [i, cu ajutorul uneicrengi, l-am tras la mal. Miroseaca naiba, dar putea fi mâncat lejer,ne-am gândit noi. L-am c\rat curândul pân\ acas\. Am ajunsaproape noaptea, plini de solzi [ipu]ind a hoit, ncât bunicii cred c\i-a [i fost grea]\ s\ se apropie denoi [i s\ ne mai jupoaie de vii:

— Arunca]i spurc\ciunea-ngr\din\!

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Munca `n copil\rie

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Cartea J Fiin]a sexual\, tradus\ din limba japonez\ de Roman Pa[ca, a fost publicat\ la Editura Polirom `n anul 2014.

Scrisoare c\tre Kenzaburō Ōe

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

opinii « 5

Propunerea nu este nici m\carnou\: a ap\rut, mi se pare, pe la nce-putul anilor 2000, n timpul guvernu-lui Adrian N\stase, dar s-a renun]atrepede la ea. Nici nu se putea altfel,fiindc\ o asemenea idee este, printrealtele, profund neconstitu]ional\ –dac\ asta mai conteaz\ `n Româniade azi. ~n articolul 25, alineatul 2 dinConsti tu]ia României se stipuleaz\:„Fiec\rui cet\]ean i este asiguratdreptul de a-[i stabili domiciliul saure[edin]a n orice localitate din ]ar\,de a emigra, precum [i de a re veni n]ar\“. Exist\ totu[i câteva categorii

de cet\]eni c\rora le este interzis s\p\r\seasc\ ]ara pentru ni[te perioa-de determinate de timp: suspec]ii `nanumite dosare de urm\rire penal\,care trebuie s\ stea la dispozi]ia or-ganelor de cercetare ale statului.Adic\ posibilii infractori, uciga[i,violatori, membrii unor re]ele decrim\ organizat\. La ace[tia onorataAcademie ar ad\ uga, pare-se, [i ab-solven]ii de studii superioare, astadac\ nu sunt dispu[i s\ achite con-travaloarea anilor de facultate – ceeace seam\n\ cu un fel de cau]iune.Dar argumentul c\ statul român

cheltuie sume importante cu in-struirea profesional\ a unor oamenicare apoi nu r\s pl\tesc n nici un felgenerozitatea patriei lor e unul des-tul de sensibil. Prinde la unii oa-meni, fie ei [i academicieni. Numaic\, dac\ revenim la Constitu]ia Ro-mâniei, o s\ g\sim `n cadrul artico-lului 32 dou\ alineate l\muritoare.Alineatul 1 spune c\ „Dreptul la`nv\]\tur\ este asigurat prin`nv\]\mântul general obligatoriu,prin nv\]\mântul liceal [i cel profe-sional, prin `nv\]\mântul superior,precum [i prin alte forme de in-struc]ie [i de perfec]ionare“, iar ali-neatul 4 l\mure[te [i problema chel-tuielilor: „`nv\]\mântul de stat estegratuit, potrivit legii“. Hai s\ re-pet\m n cor, gaudeamus igitur : gra-tuit, potrivit legii.

Asta `nseamn\ de fapt c\ statulromân, ca orice stat modern, inte-resat de educa]ia ([i de s\n\tatea)cet\]enilor s\i, aloc\ de la bugetanumite sume de bani pentru `n -v\]\mânt, `n toate formele lui. Ro-mânia nu e o ex cep ]ie: n multe sta-te europene studiile universitare

sunt gratuite – nu doar pentru ce -t\]enii ]\rii, ci pentru to]i cet\ ]eniidin statele Uniunii Europene. ~nAustria, n Germania, n Danemar-ca, `n Finlanda, `n Norvegia, `nSuedia studiile universitare suntgratuite, iar `n alte ]\ri ajung la câ-teva sute, pân\ spre o mie de europe an. Sigur, mai r\mân cheltuieli-le curente (cazare, mas\ etc.), darasta e valabil [i la noi.

Mul]i studen]i muncesc `n tim-pul facult\]ii ca s\ se n tre]in\ – iardin punctul \sta de vedere, f\r\ a fideloc nostalgic al epocii comuniste,nu pot s\ nu-mi amintesc c\ `nain-te de 1989 bursele sociale, de carebeneficiau majoritatea studen] ilor,acopereau cazarea `n c\mine, careera asigurat\ tuturor stu den]ilor,[i trei mese zilnice la cantinele stu-den]e[ti. Ce-i drept, pe vremeaaceea nu-]i puteai permite s\ umbli

brambura prin Europa [i s\ te an-gajezi ca medic sau profesor undeaveai chef. Oare la asta s\ se fi gân-dit autorii strategiei de dezvoltare aRomâniei? Ca n bancul acela vechi[i scurt: „Tot nainte, c\ nainte eramai bine“.

Totu[i nu pot s\ nu m\ `ntreb:oare germanii, austriecii, suedeziinu se tem c\ absolven]ii lor de fa-cultate o s\ plece, la rândul lor, `nstr\in\tate, l\sându-i pe compa-trio]i f\r\ medici, f\r\ profesori,f\r\ ingineri? Fiindc\, cine [tie,poate se na[te un curent la mod\`n... Danemarca, s\ zicem, [i medi-cii lor `ncep s\ emigreze `n mas\,venind s\ `[i practice meseria `nRomânia. Oare academiile de acolonu s-au gândit la a[a ceva?

Pare-se c\ nu. Poate afl\ms\pt\mâna viitoare de ce.

Academia Român\, ca orice institu]ie reprezentativ\a na]iunii, e interesat\, ba chiar `ngrijorat\, de vii -torul acestei na]iuni. Aceast\ `ngrijorare a f\cutmin]ile academice s\ elaboreze o „Strategie dedezvoltare a României `n urm\torii 20 de ani“, `n care apare [i o propunere halucinant\: aceea ca to]iabsolven]ii de studii superioare din `nv\]\mântul destat s\ fie obliga]i s\ lucreze `n ]ar\ o perioad\ egal\cu cea a facult\]ii sau, dac\ decid s\ emigreze, s\deconteze cheltuielile f\cute de stat pentruinstruirea lor.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Din poznele Academiei Române (II)

Trei sferturi din clasa politic\ estecompromis\. PSD e doar vârful, darr\ul nu vine doar dinspre partidulcondus de Liviu Dragnea. Uita]i-v\[i la partidele de opozi]ie. Lua]i fi-lialele jude]ene [i ve]i descoperi o`ncreng\tur\ `ntre politicieni detoate culorile. Se rotesc doar liderii,se schimb\ garniturile, dar obiceiu-rile r\mân acelea[i. Repet ce ammai scris `n aceast\ pagin\: un gu-vern PNL nu ar fi declan[at r\zbo-iul cu Justi]ia.

N-ar fi trecut niciodat\ ordo-nan]a de urgen]\ cu num\rul 13prin guvern. N-ar fi avut `ndr\znea-la asta. Dar acela[i PNL e amor]it,nu este consecvent, nu joac\ pe bunecum se spune. Sunt mul]i parlamen-tari, primari sau consilieri PNL careplâng c\ OUG 13 a disp\rut. Opozi]iade catifea a PNL se simte, este

vizibil\ [i din avion, nu e nevoie s\fii mare analist sau s\ ai prea multecuno[tin]e de politic\. PNL a deve-nit de ani buni un PSD mai mic,mai onorabil. Dar atât. E un partidf\r\ curaj, f\r\ lideri cu idei, dar culeg\turi strânse cu [efii PSD, localisau na]ionali.

Dac\ ne uit\m `n actualul Parla-ment e dezastru. ~n afar\ de PSD,care `[i urmeaz\ cu rigurozitateplanul, celelalte forma]iuni suntni[te pitici, care alearg\ de colo-colof\r\ vreun scop precis. Se sperievreun lider PSD când iese la ramp\vreun [ef de la PNL? Sau de la USR?Nici vorb\. Mul]i aleg\tori au in-vestit `ncredere `n forma]iunea luiNicu[or Dan, `ns\ la mai pu]in detrei luni de la alegeri USR nu pre-zint\ vreun pericol pentru PSD.Nici m\car pe termen lung.

PNL nu vrea, USR nu poate,PMP nici atât. Despre partidul luiB\sescu nici nu are sens s\ mai po-menim. Discursul [efilor PMP euneori chiar mai dur decât al unoradin PSD când vine vorba deJusti]ie. {i atunci cine s\ corectezederapajele PSD? Avem n fa]\ patruani de guvernare PSD-ALDE, alege-rile parlamentare viitoare vor fiabia `n toamna anului 2020.Opozi]ia nu se poate face doar `nstrad\, e vital ca mesajul s\ fie pre-luat de un partid. ~n Casa Poporuluise ia decizia, acolo e jocul politic,strada poate doar amenda sau indi-ca faptul c\ un partid a luat-o pe c\igre[ite. ~ns\ nu 30.000 sau 100.000 deoameni decid cine e ministrulJusti]iei sau ce lege trebuie votat\`n Parlament. Nu putem merge a[ala nesfâr[it, pentru c\ risc\m s\ie[im din cadrul democratic. O dat\la patru ani mergem la vot, apoi ceiinvesti]i s\ guverneze iau decizii.C\ pot ap\rea probleme `n timpulmandatului, c\ un partid uit\ ce apromis e adev\rat, dar PartidulStr\zii poate doar trage un semnal

de alarm\, nu face legi [i nici nupoate vota `n Parlament.

Cum arat\ azi scena politic\,speran]e nu prea sunt c\ lucrurilese vor `mbun\t\]i. Nu e vorba doarde OUG 13 sau de legea gra]ierii, cidespre direc]ia `n care merge Ro-mânia, de ceea ce se ntâmpl\ n fie-care ora[ sau comun\. Dac\ mâinepleac\ Dragnea, T\riceanu [i Grin-deanu se va schimba fundamentalaceast\ ]ar\?

Strada a ar\tat c\ exist\ spe-ran]\, c\ România e treaz\, dar lu-crurile tot politic pot fi mi[cate. So-lu]ia poate fi un nou partid, creat pealte principii decât cele existentedeja. Societatea civil\, USR, o partedin PNL, poate chiar oameni de-cen]i din PSD pot pune um\rul pen-tru o nou\ construc]ie politic\.

Nu conteaz\ numele noii for-ma]iuni, ci valorile pe care le vapromova. E nevoie de aer proasp\t,de ceva diferit, dar mai ales de fi-guri noi. A venit timpul ca oameniivaloro[i ai acestei ]\ri, medici, pro-fesori, IT-i[ti, activi[ti, personalit\]icare au demonstrat ceva `n cariera

lor, s\ intre `n aren\, s\ se pun\ laaceea[i mas\ [i s\ spun\ stop joc.C\ va fi Dacian Ciolo[ sau altcineva`n frunte e doar un detaliu. Impor-tante sunt `ns\ principiile [i ideilecu care noul partid va pleca ladrum. Va fi necesar\ o selec]ie rigu-roas\ a celor care ajung `n diversefunc]ii, pentru c\ e clar c\ vorap\rea `ncerc\ri imediate de viru-sare a noului grup. Oportuni[tii vorr\s\ri imediat, dar sita ar trebui s\fie deas\, cel pu]in pentru lideriina]ionali [i jude]eni ai forma]iunii.

Noul partid n-ar trebui s\ pro-mit\ nimic, ci doar s\ anun]e c\ serupe de obiceiurile ultimilor 25 deani. Exist\ 30-35 la sut\ din electoratcare nu mai merge de ani buni lavot, pentru c\ oamenii nu mai cred`n nimeni. S-au l\murit cu to]i poli-ticienii, de la stânga la dreapta.Apari]ia unei noi forma]iuni, cu oa-meni preg\ti]i pe diverse domenii,dar mai ales cu dorin]a de a lucratransparent, f\r\ [p\gi sau pro-mov\ri pe pile [i rela]ii, ar putea re-prezenta ultima speran]\ pentrumul]i oameni one[ti din aceast\]ar\. Dac\ acest lucru nu se va`ntâmpla, atunci exist\ dou\ c\i: fieemigrarea, fie descurcatul pe contpropriu.

Ambele variante sunt la fel deproaste. A treia cale, cea a nouluipartid, devine o necesitate.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Emigrarea, descurcatul pe cont propriu sau a treia cale?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

6 » muzic\

Orchestra Filarmonic\ a Israelului — 80 de ani de existen]\ (II)

Istorie [i `nregistr\ri

Un critic muzical scria `n 1955, `n„High Fidelity Magazine“, despresec]ia de coarde c\ „suavitatea,flexibilitatea [i grada]ia ei dina -mic\ reunite pun orchestra `n to -pul organiza]iilor simfonice deast\zi. Iar calit\]ile ansamblului nuse opresc aici. ~n felul ei de a cânta exist\, de la un cap\t la altul, overv\ disciplinat\ ce `]i re]ine aten]ia [i te r\spl\te[te intens“.

S-a scris relativ mult despreaceast\ orchestr\ [i `nceputurilesale, dar nu exist\ o istorie pro-priu-zis\, pornind de la muzicieniicare au compus orchestra [i traiec-toriile lor. Aniversarea de 150 deani a lui Toscanini va aduce anulacesta, se pare, noi revela]ii, inclu-siv scrisorea – r\mas\ inedit\pân\ acum – prin care Bronisław

Huberman l convingea pe maes -tru s\ vin\ s\ dirijeze OrchestraPalestinei. Noua biografie a luiToscanini, de Harvey Sachs, ur -meaz\ s\ apar\ `n august.

R\mâne `nc\ inedit\ corespon-den]a lui Hermann Scherchen,trimis\ de la Tel Aviv. Scherchenera un observator extrem de atentla orchestrele cu care lucra [i de-osebit de sensibil la ceea ce se pe-trecea n jurul s\u, capabil s\ expe-dieze zilnic [i dou\ scrisori, plinede comentarii, so]iei sale.

Istoria oficial\ a `nregistr\rilorf\cute de orchestra filarmonic\ is-raelian\ `ncepe abia `n 1954, dardestinul lor, prin prisma discurilorcompact disponibile ast\zi, rea -lizate de tehnicieni israelieni, nueste unul chiar fericit. Este greu de`n]eles de ce calitatea unor transfe -ruri de concerte, cum sunt cele aleunor mari dirijori ca Paul Kletzkisau Josef Krips avându-l ca solistpe pianistul M`ndru Katz, este atâtde nevoia[\. Greu de `n]eles, pen-tru cineva din afara lumii is-raeliene [i felul `n care `[i `mpartbenzile de arhiv\ ale Filarmonicii,cele dou\ case de discuri care lepun pe pia]\, Doremi din Canada [iHelicon Classics cu sediul la Holon,la vreo 40 km de Ierusalim.

Documentându-m\ pentru acestarticol, am g\sit o not\ interesant\ap\rut\ `n presa american\, la In-dianopolis, `n cotidianul „The Je -wish National Post“, la 20 mai 1955.Autorul, Joseph Gale, scria atunci:„`n prim\vara trecut\, traficul afost deviat pentru prima dat\ peprincipala autostrad\ a Israelului,la Rishon le Zion, care duce `nNegev, din alte motive decâtmanevre ale armatei. Cauza a fostnevoia de a avea lini[te `n timp ceOrchestra Filarmonic\ a Israelu-lui `[i realiza primele ei `nregis -tr\ri pentru Angel Records [EMI].Nimic nu a venit s\ deranjeze dinafar\ sesiunea de `nregistr\ri, cuexcep]ia ciripitului unei singurep\s\ri, a[ezat\ `n mod nea[teptatpe o grind\ a acoperi[ului. Angel apublicat aceste `nregistr\ri f\cutesub bagheta lui Paul Kletzki. Elecon]in Simfonia Nr. 1 `n re majorde Gustav Mahler, pe un LP de 12inci; «Sco]iana», Simfonia Nr. 3 `nla minora lui Mendelssohn [i uver-tura Calm Sea and ProsperousVoyage pe un al doilea LP de

12 inci. Mahler, Simfonia Nr. 9,`mpreun\ cu «Verklärte Nacht» alui Arnold Schönberg formeaz\un album de dou\ LP-uri de 12 inci. Desenul aflat pe copertacelor trei discuri reprezint\ capullui David de Michelangelo. [...]Angel a trimis `n Israel o echip\de ingineri de sunet din Anglia,cu un echipament modern, pen-tru pro iectul pe care oficialit\]ileisraeliene `l denumesc Cartea devizit\ a Israelului `n lume“.

Articolul era scris cu ocaziaprimului turneu pe care OrchestraFilarmonic\ l efectua `n Europa:50 de concerte `n decurs de dou\ luni, ncepute la Copenhaga [i careaveau s\ se ncheie la 2 iulie, la Fes-tivalul Olandei, la Amsterdam.

~n mod bizar, din `nregistr\rileamin tite ale marelui dirijor n\s -cut `n Polonia, compania Heliconnu a republicat decât uvertura amintit\ a lui Mendelssohn (cedes chide antologia ap\rut\ `nurm\ cu un deceniu la aniver-sarea de 70 de ani). ~n ultima an-tologie, Kletzki figureaz\ cu o Sim-fonie a 2-a de Mahler (din 1966) [icu o pies\ de Paul Ben-Haim.~nregistr\rile lui mahleriene cuprima [i a noua simfonie, n trans-feruri discu tabile, au fost publi-cate de casa Doremi (DHR-7850/1).La aceea[i companie a ap\rut [iintegrala Simfoniilor lui Schu-mann, `nre gistrat\ `n 1956 (DHR-7860/1). Co lec]ionarilor mahlerienile recomand `ns\ un transfer maibun, de compromis, care includeprima simfonie de Mahler [i ceadintâi de Schumann, publicate decasa austriac\ Preiser Records [idistribuite acum online de Naxos.Desigur, copii remasterizate aleLP-urilor originale circul\, altfel,`ntre melomani.

~nregistr\rile de arhiv\ dinanii 1960, reunite acum `nsetul CD omagial la aniver-sarea de 80 de ani a Filar-monicii Israeliene, ilustrea -z\ calitatea superioar\ amuzicienilor ce formaser\Orchestra Palestinei, denu-mit\ la `nceputurile ei [i„Orchestra Soli[tilor“. ~nfond nu trecuser\ decâtcirca 25 de ani de la reu -nirea lor de c\tre BronisławHuberman [i din primii ani,cei ai r\zboiului, se bucu -raser\ de experien]a celormai buni dirijori ai lumii,`ncepând cu Arturo Tosca -nini, Serge Koussevitzky,Felix Weingartner, Bernar-do Molinari [i HermannScherchen. Al]i nou\ maridirijori s-au perindat `nprimul sfert de veac al or-chestrei ce avea s\ fac\primul turneu `n StateleUnite [i Canada `n 1950,dirijat\ de Koussevitzky,Leonard Bernstein [i IzlerSolomon, ca dirijor asociat.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Nu voi putea descrie niciodat\,oricâte cuvinte a[ c\uta, senza]iade prospe]ime tr\it\ `n diminea]aaceea de demult, când am pus pemagnetofonul Maiak o band\ laviteza 4 ips, ce con]inea albumulFresh – Cream, editat prima oar\`n decembrie 1966 pe vinil monofo-nic. Un exemplar din tiraj, varian-ta stereo, tot atunci publicat\, aajuns – trei sau patru ani mai târ-ziu – la un amic vâlcean, studentla politehnic\. Parte a circuituluide consumatori clandestini ai mu-zicii rock, el a nregistrat discul peband\ BASF, p\strat\ perfectvreo trei decenii, pân\ când a re-nun]at la magnetofoane, conside-rându-le dep\[ite.

Aceea[i senza]ie puternic\ amresim]it-o deun\zi, confruntat cu varianta pe Blu-ray audio a dis-cului bine[tiut. Ini]ial, am avut reticen]e `n a pierde timpul decor-ticând bi]ii cu raza albastr\ a lase-rului [i admirând pe ecranul tele-vizorului LCD pixelii fotografiilorde epoc\ ale protagoni[tilor. Expe-rien]a m-a lovit `ns\ `n inima sis-temului afectiv. Nea[teptat, darconsistent. Energia tinereasc\ pecare cei trei protagoni[ti au pus-o`n interpretarea melodiilor maivechi, consacrate de bluesmeniamericani, [i a unora noi, com-pozi]ii proprii, este impresionan -t\ [i contagioas\. Te sim]i vinde-cat chiar [i de tumorile intestine,magma bacteriilor ulceroase tra-tate cu indiferen]\ pân\ mai ieri.Muzica blues-rock, s\ltat\ de Gin-ger Baker, Jack Bruce [i EricClapton pe o treapt\ râvnit\ de-atunci `ncoace de nenum\ra]iamatori, nu m-a g\sit niciodat\mai predispus infarctului emo]io-nal. {i dac\ n-am capotat, e pentruc\ am fost obligat s\ recunosc une-le sc\p\ri ale recentei apari]ii.

Fresh Cream (2017, Polydor) este un box-set cu patru discuri:

trei CD [i un blu-ray. Primul CDcon]ine varianta original\ mono,cele zece piese titulare [i `nc\ 15versiuni editate pe single sau EP,`n UK [i Fran]a. Discul al doileacon]ine versiunea stereo a piese-lor, cu unele alternate take inedite[i [apte remix\ri tot stereo, pen-tru amatorii de perfec]iune. Altreilea disc are 11 repeti]ii, maimult sau mai pu]in realizate [i –r\sf\] pentru fanii grupului – 14piese cântate live la BBC `n pe-rioada noiembrie 1966 – ianuarie1967. Sunt probe elocvente ce re-dau for]a degajat\ de grup, chiar`nainte s\ fie recunoscut pe deplinca superlativ al genului. De[i n-auacurate]ea `nregistr\rilor specia-le din concert, piesele uluiesc [iazi prin coeren]\, muzicalitate,putere de convingere. Frumuse -]ea muzicii blues-rock se reg\se[ -te `n bijuteriile astea simple, cani[te perle [lefuite de tineri me[ -teri excesiv de talenta]i.

Blu-ray-ul con]ine cele dou\versiuni, mono [i stereo, ale dis-cului pus n circula]ie pe pia]a dinUSA. Varianta american\ avealips\ piesa Spoonful, `nlocuit\ cu I Feel Free. (Edi]iile ulterioare, peCD, au drept bonus nc\ trei piese,inclusiv cele lips\.) Transpunereala rezolu]ie 24bits/96kHz mi se pa-re bun\ spre foarte bun\. N-amavut deloc senza]ia de ureche`nfundat\ cu care m-au pricopsitvariantele Hi-Rez ale altor albumecelebre, aruncate pe blu-ray detipi indiferen]i, dac\ nu cumva deprograme prost gestionate. Pro-blema e c\ felul `n care se f\ceauacum 50 de ani mixajele sun\sup\r\tor pe aparatele moderne,capabile s\ scoat\ `n eviden]\ [i-onot\ sc\pat\ de chitarist ori unb\] trântit al\turi de tobo[ar. Atransfera fluxul de sunete pur [isimplu neschimbat pe acest su-port generos mi se pare o alegereneinspirat\. E stresant s\ auzi unsolo de baterie covâr[itor de bogat`n nuan]e [i dinamic\ doar pe unsingur canal, când ai la dispozi]ie[ase! Nu mai spun c\ fluxul videorote[te pân\ la sa]ietate acelea[i20 de poze, pe ambele versiuni alecoloanei sonore.

~ntrebarea „la ce bun?“ e stins\de bucuria muzicii. Triste]ea c\ seirose[te ocazia valorific\rii unuiformat promi]\tor – blu-ray – pareinutil\.

Prospe]ime

Unul din primele LP-uri ale Orchestrei Filarmonice Israeliene

Coperta setului aniversar HeliconClassics la aniversarea de 80 de ani

Fan declarat al textelor contempora-ne, Radu Afrim le consider\ un ma-terial pentru inventarea proprieilumi teatrale. Taie, schimb\, punesonguri, citeaz\, creeaz\ imagini `ncare scenografia [i eclerajul surcla-seaz\ verbalitatea. M\cel\ria lui Iovfortific\ pân\ la dogmatic moda inte-lectual\ a gândirii de stânga [i virtualit\]i spirituale. ~n ordinea propunerii regizorale, dou\ sunt pro-blemele structurale: ideologicul reac-tivat scenic [i absen]a coeziunii sti-listice n plan actoricesc. Radu Afrima rarefiat semnifica]iile biblice ata[a -te [i s-a fixat `n factualitatea prezen-tului [i-a locului. Recompunereaconserv\ anatemizarea crizei econo-mice, a banilor [i b\ncilor, desemna-te ap\sat ca `ntrup\ri ale r\ului. Daradev\rul nu e niciodat\ absolut [inici realitatea, `n alb [i negru pur.Cultivarea gradelor intermediarer\mâne unica rezolvare pentruevitarea extremismelor conceptuale,chiar ambalate n poetic. M\cel\ria luiIov indic\, d\ verdicte, posteaz\ `n ra-me limitative o tem\ uria[\ prin com-plexitatea ei, excluzând fatalist posibi-litatea reconstruc]iei omenescului.

Povestea urm\re[te dezintegra-rea unei familii, proprietara unuimagazin de carne, peste care se abatnoiane de dificult\]i – nu mai poaterambursa un mprumut bancar, afa-cerea d\ faliment, fata e bolnav\mintal, mam\ e atins\ de-o maladieincurabil\, fiul plecat de-acas\ e me-reu n conflict cu propriul tat\, final-mente majoritatea sfâr[e[te tragic.Sintetic, montarea contrapune vis-ceralitatea m\cel\riei, ca semn alstratului primar al existen]ei – su-pravie]uirea prin omorul pentruhran\ – [i debilitatea rela]iilor afec-tive interumane, ca etaj de altitudineal agreg\rii sociale, opunând prag-matism [i idealism, corporatism ci-nic [i sufletism.

Forma scenic\ decis\ regizoralare ca registre preocupante un li-rism de propor]ii surprinz\toarepentru antecedentele estetice afri-miene [i o deriziune alternând cuideologicul teatralizat. Metaforiculse na[te din pies\, parodicul, maiales din mizanscen\, `n intermezzo-urile sus]inute de cele trei prostitua-te moldovence ce prefa]eaz\, apoi in-terfereaz\ cu personajele [i trama.

Songurile trioului, o mignon\ [i doitravesti]i, domin\ prin comentariullor scenic, segmentând narativita-tea, infla]ionând dimensiunea deshow. Sunt multe songuri – folclorrearanjat, rap, disco –, se vorbe[teamestecat – literar, trivial, cu sub -`n]eles licen]ios, cu jocuri de cuvintefacil atractive [i englezisme din jar-gonul multina]ionalelor desemnatevinovate de precaritatea celor cemai cred n etici. Ofensiva burlescu-lui contrasteaz\ cu defetismul ac-cept\rii simpliste a destinului.

Spectacolului `i lipse[tedeta[area ideologic\

A doua vulnerabilitate fondatoare aM\cel\riei lui Iov provine din inca-pacitatea distribu]iei de-a atingeunisonul. Emil Co[eru, `n Tat\l, [iTatiana Ionesi, `n Mama, au un joccurat, f\r\ artificii, redând autenticlumea configurat\ de universaliza-rea suferin]ei. St\pâni pe roluri,ata[eaz\ fluxului trimis c\tre privi-tori pre]ioase emo]ii caritabile. Lorli se datoreaz\ cele mai bune mo-mente din M\cel\ria lui Iov. Echipeiselectate de Afrim din trupa stabil\ aTNI li s-au al\turat trei colaboratori(Doru Maftei, Andrei Varga, IrenaBoclinc\). Doru Maftei (O prosti-tuat\ travesti) are certe calit\]i, eta-late f\r\ trac. La Andrei Varga(B\iatul de la pr\v\lie) se simte pre-siunea debutului, chiar camuflat\ ningenuitatea natural\ ce d\ pros -pe]ime partiturii. Irena Boclinc\ (Oprostituat\) atrage aten]ia prin`nf\]i[area infantil\ [i glas. Pentruea, regizorul a imaginat episoade de-dicate, o suit\ de melodii popularedin Republica Moldova, de unde setrage actri]a, remixate, cântate cuaccent, dând un parfum regional ca-re, p\strat n dozaj, ar fi avut farmec.Dar s-a plusat, iar a treia prosti-tuat\/ travestit (Horia Verive[) re-curge la aceea[i cheie de rezolvare apersonajului, vorbind neao[ moldo-vene[te, epuizând solu]ia prin reedi-tare [i redundan]\. {i, dac\ IreneiBoclinc\ formula i venea m\nu[\,

lui Horia Verive[ i se potrive[te ca ohain\ cu câteva numere mai mari.Actorul supraliciteaz\ gestual [i mi-mic, `n grimase [i schimonoseli mo-tivate de dorin]a irepresiv\ de-a facepublicul s\ râd\.

Un joc exploziv, devalorizând me-sajul prin renun]are la filtrele ate-nuante, e [i la Ada Lupu (Fata bol-nav\), care nu g\se[te contururileatât de dificil de redat ale unui suferind psihic. Actoria `n for]\ eproblema lui Ionu] Cornil\ (Fratele),incapabil s\-[i dozeze efortul, consu-mându-se rapid fizic [i jucând apoiplat, din lips\ de energie. Brându[aAcio b\ni]ei (Prietena mamei) e stin-gher\ `n scen\, nu [tie cum s\ stea,cum s\ rela]ioneze, ce s\ fac\ cu mâi-nile, cu mimica. Iar dac\ vrei s\ con-damni artistic un actor, atunci l dis-tribui mereu `n acela[i tip de rol. Asta i se `ntâmpl\ Liviei Iorga, `n care regizorii nu v\d decât frumu-se]ea exterioar\, preferând caleau[oar\, a actri]ei decorative, privân d-ode [ansa de-a demonstra c\, poate,dispune [i de alte `nsu[iri.

~ntr-o scenografie arhitectural-di-namic\ (Irina Moscu) animat\ deproiec]ii video (Andrei Cozlac),eclectic, abundent, balansând `ntresentimentalism [i caricaturizare,când examinând narativitatea, cândprivilegiind inter [i extratextualit\ -]ile, aglomerând ac]iuni teatrale,songuri, faze de sitcom sau cinema,video, ridiculiz\ri ale actualit\]ii [i ale locului, trimiteri istorice, sati-riz\ri, M\cel\ria lui Iovnu ajunge lanivelul marilor succese na]ionaleale lui Radu Afrim. {i chiar dac\ pu-blicul se amuz\ dispropor]ionat laglumi]ele cu moldoveni (simpatic\ afost al\turarea capitalei culturaleeuropene cu „Alunelu’“), spectaco-lului i lipse[te deta[area ideologic\[i perspectiva nuan]at\. Oameniidin textul lui Paradivino [i spectaco-lul lui Afrim ne spun c\ suntem cap-tivi `ntr-o imens\ „karma-ngerie“,iar op]iunile ng\duite sunt exclusivrecursul la transcenden]\ ori adera-rea la grotescul generalizat. Situa]iae infinit mai complicat\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Drama `n trei acte [i-un prolog a lui Fausto Paradivino, M\cel\ria lui Iov, e aldoilea text al autorului italian pus `n scen\ de Radu Afrim, dup\ Boala familiei M.la Teatrul Na]ional din Timi[oara, unde poate fi vizionat, la aproape un deceniude la premier\. Regizorul a lucrat acum la Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ dinIa[i (TNI) pentru a patru oar\, `ns\ crea]iile de aici n-au avut destine scenicefericite: cea mai longeviv\ a fost Dawn Ways; cea mai `mplinit\, Visul unei nop]ide var\, scoas\ inexplicabil de rapid de pe afi[; Femeia m\rii a mobilizat confuzrezervele artistice ibseniene. S\ vedem, pe scurt, cum e M\cel\ria lui Iov.

~ntre metaforic [i grotesc Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

8 » interviu

Interviu realizat de Radu Cucuteanu

Volumul pe care l-a]i semnatpoart\ pregnant amprentaironiei. Este ea, ast\zi, `n epo -ca post-adev\rului, instru-mentul cel mai potrivit pen-tru a face leg\tura dintre istorie [i actualitate?

Tocmai pentru c\ subiectele pe ca-re le-am abordat sunt prea serioa-se, cred c\ nu ne putem permiteluxul s\ le trat\m (doar) cu rigidi-tate, solemnitate sau morg\ aca-demic\. Le-am `ngropa dac\ amface acest lucru. Desigur, sunt`mpotriva `mpingerii istoriei – [icu atât mai pu]in a adev\rului – nderizoriu. Dar ironia nu `n seam -n\ neap\rat frivolitate. Ironia esteo metod\ prin intermediul c\reiate po]i deta[a de subiect, `l po]iprivi din exterior, f\r\ ur\ [i f\r\p\rtinire. Pe de alt\ parte, multedintre ideile [i perspectivele pe ca-re, la prima vedere, le-am ironizateu `n aceast\ carte s-au discreditatde fapt ele singure. Când spui, lanoi, „Burebista“ – cu excep]ia si-tua]iilor `n care cite[ti o carte deZoe Petre sau Dan Dana – te apuc\râsul aproape instantaneu. Nusunt eu de vin\ pentru acest lucru,ci acei compatrio]i de-ai no[tri ca-re au compromis prin utilizareabuziv\ amintitul nume istoric;un personaj, altminteri, la fel catoate personajele istorice, demn detot interesul [i simpatia noastr\.

Titlul `n sine `ndeamn\ la oparalel\, `n aceea[i cheie iro -nic\, cu „2050 de ani de laprimul stat dac centralizat subconducerea lui Burebista“.

Cum este România de azi,fa]\ de cea care mergea peacea cale?

~n compara]ie cu anul 1980, cândse s\rb\toreau cele dou\ milenii(plus zece lustri) de stat româno-geto-dac, România de ast\zi este o

]ar\ revenit\ din infern. Cei careau tr\it acest r\stimp [i l-au uitatar face bine s\ [i-l reaminteasc\(pentru a nu mai repeta gre[eliletrecutului), iar aceia care, din feri-cire pentru ei, nu l-au apucat pots\ `nve]e o lec]ie dureroas\, dar

teribil de necesar\, din istoria pa-triei noastre, lecturând doar câte-va pagini din ziarul „Scânteia“.

Dac\ tot vorbeam mai sus deunitate [i centralizare, Tran-silvania este perceput\ `n

chip generic ca fiind mai des -chis\, mai apropiat\ de Occi-dent [i de valorile sale; cum`[i g\se[te ea locul `n Româ-nia? Exist\ o muchie `ntreregionalism [i integrare eu-ropean\?

~n lumea de ast\zi, atât de predis-pus\ la integr\ri de tot felul, estefiresc ca [i Transilvania s\ `[ig\seasc\ locul potrivit `n Româ-nia f\r\ prea mare greutate. Iar,`n raport cu Europa, provincianoastr\ de peste p\duri a jucatmereu rolul unei por]i care neleag\ de Occident. Sigur c\ Tran-silvania este [i ea „altfel“, `n ra-port cu celelalte provincii româ-ne[ti. Dar aceast\ specificitate nuimplic\ o diferen]\ insurmonta-bil\, de natur\ s\ o rup\ de restulRomâniei, decât dac\ locuitoriis\i ar dori acest lucru. Desigur,dac\ am vrea cu adev\rat a[a ce-va, am putea deveni o nou\ Cata-lonie, ne-am putea gândi s\ refa-cem Imperiul Austro-Ungar, s\ neunim din nou cu Ungaria sau poa-te cu Bangladeshul. Dar e limpedec\ marea majoritate a ardelenilornu `mbr\]i[eaz\ nici unul dintreamintitele scenarii. {i la ce ar fo-losi ele? N-ar fi mai bine s\ facemdin Transilvania [i din România`n care tr\im ni[te locuri mai civi-lizate [i mai prospere?

Un lucru este clar `n pri -vin]a Transilvaniei: uni-tatea de spirit este foarteprezent\ – este `ndeajuns s\ne uit\m la protestele foarterecente, moment `n care s-aie[it `n stra d\ nu numai `nBucur e[ti, ci [i `n Cluj sauSibiu, ca [i `n Ia[i [iTimi[oara. Ce constituie

INTERVIU CU ISTORICUL SORIN MITU

„Istoria nu este mai u[oar\decât fizica cuantic\ saurezisten]a materialelor“Multe se pot spune despre Sorin Mitu, dar nu [i c\ ar fi un personaj f\r\ relief. Dim -potriv\, `n via]a public\ tr\s\tura definitoriepare s\ `i fie provocarea. Ultimul volumsemnat de el (De la Burebista la Iohannis)este o `nt\rire a acestei afirma]ii. ~n el, SorinMitu joac\, deta[at [i implicat totdat\, lucid

[i cu sim]ire, rolul inte lec tualului care coboa -r\ din vestitul turn de filde[ [i particip\ lavia]a cet\]ii. Din per spec tiva de observatorangajat, analizeaz\, comenteaz\ [i, adesea,trece `n satir\ ceea ce se petrece `n dimen -siunea politic\ [i `n cea social\. Interesant `nvolumul de fa]\ este c\ Sorin Mitu evit\ `n

mare m\sur\ abordarea direct\ a dimensiuniiculturale [i prefer\ perceperea sa prinr\sfrângerea `n cea social\. ~ntre b\rile de maijos au urm\rit [i acest aspect, al\turi dealtele, care ]in de condi]ia istoricului azi `nochii masei, de protestele din ultima vreme,de Caragiale sau de Uniunea European\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

interviu « 9

atunci particula rismul arde-lenesc?

La scara unor colectivit\]i umaneatât de mari, cum sunt na]iunilesau provinciile istorice, particula-rismele nu pot fi, de fapt, decâtni[te diferen]e de detaliu. ~n reali-tate, tr\s\turile care `i aseam\n\pe oamenii de pretutindeni suntmult mai importante decât celecare `i diferen]iaz\, de[i nou\ neplace s\ facem din ]ân]ar arm\sarcând vine vorba despre nepre]ui-tele noastre identit\]i colective. ~nmod tradi]ional, ardelenii m\ -nânc\ supe mai dulci, iar re g\ -]enii ciorbe mai acre, primii vo-teaz\ cu PSD-ul „o ]âr\“ mai rar,iar ceilal]i mai abitir, unii zic„Servus!“, iar al]ii spun „Pa!“.Când este vorba `ns\, spre exem-plu, de reac]ia publicului civilizat`n raport cu arogan]a cras\ a cla-sei politice, dup\ cum s-a v\zut,oamenii reac]ioneaz\ absolutidentic la Bucure[ti, Cluj sau Ia[i;ba chiar [i la Odobe[ti!

~n contextul actual, asist\mla o manifestare puternic\ ane`ncrederii popula]iei `npoliticieni. Pân\ la urm\,trebuie s\ v\ adresez `ntre-barea ridicat\ chiar de dum-neavoastr\: este vorba de-spre o ne`ncredere funciar\ aromânilor?

Românii au o ne`ncredere fun-ciar\ `n politicienii lor [i chiar `nmajoritatea institu]iilor care alc\ -tuiesc statul nostru. Dar acest lu-cru este valabil [i `n cazul italieni-lor, de exemplu. Ne`ncrederea românilor nu este neap\rat o ati-tudine ira]ional\ sau un elementciudat, singular [i inexplicabil alpsihologiei noastre colective. Dim -potriv\. Pân\ la un punct, este oreac]ie ra]ional\ [i normal\, pe ca-re ar `mp\rt\[i-o oricine, la ceeace se `ntâmpl\ `n jurul nostru.Cum s\ ai `ncredere `n politicienicare [i ascund averile prin pere]iilocuin]ei, care iau mit\ prin cimi-tire [i biserici [i care voteaz\noaptea ordonan]e de urgen]\ des-tinate infractorilor, pretinzând c\`n acest fel ap\r\ drepturile omu-lui? ~n raport cu asemenea com-portamente, ne`ncrederea noastr\nici nu mi se pare atât de ridicat\.

~n acest context, nu putea lipsi `ntrebarea, pus\ cu ocuvenit\ doz\ de fals\ ui -mire: oare chiar este Româ-nia altfel? M\ gândesc aici laceea ce se `ntâmpl\ `n jurulei, dar [i la faptul c\, iat\, am devenit un „exemplu debune practici“ `n ceea ce

`nseamn\ protest civil `nochii Europei.

La modul esen]ial, România nueste [i nu poate s\ fie altfel, `n ra-port cu nici o ]ar\ din lume, fie eaStatele Unite, fie Botswana. Ex-cep]ionalismul, credin]a c\ „noi“am fi unici pe lume, `n bine sau `nr\u, reprezint\ o eroare elemen-tar\, de gr\dini]\, chiar dac\mul]i dintre noi o comitem, pen-tru c\ ne reconforteaz\ psiholo-gic. Pe de alt\ parte, la modul con-cret, `n detaliile cotidiene, evidentc\ suntem altfel. Se pot face [i cla-samente care s\ eviden]ieze ase-menea diferen]e [i dac\ PIB-ulsau consumul de past\ de din]i pecap de locuitor, num\rul de kilo-metri de autostrad\ ori de latrine`n fundul cur]ii ne face s\ ocup\munul dintre ultimele (respectivprimele) locuri n Europa – ne maispal\ ru[inea Bulgaria, statele dinBalcanii de Vest sau RepublicaMoldova –, atunci sigur c\ Româ-nia e „altfel“ decât Germania sauElve]ia. ~n ceea ce prive[te protes-tele de la `nceputul acestui an, cutot respectul pentru spiritul civical celor care le-au `nsufle]it, a[spune c\ ele nu ilustreaz\ excep -]ionalismul nostru, ci normalita-tea care, iat\, din fericire, a ajunss\ ne caracterizeze [i pe noi. Cândun guvern procedeaz\ cum a pro-cedat grupul organizat din juruldomnului Liviu Dragnea, era celmai firesc lucru din lume ca oa-menii s\ ias\ `n strad\ [i s\ nu selase pân\ când ordonan]a nu ar fifost retras\. Tocmai acest fapt afost unul extraordinar [i nu arenici o importan]\ dac\ asta a f\cutRomânia „altfel“ sau „la fel“. `norice caz, de data aceasta am fostla `n\l]ime, am fost „la fel“ ca [icei mai buni!

S\ ajungem pu]in `ntr-un altt\râm, cel al istoriei [i istori-ografiei: cum vede]i, `n ideal,accesul publicului la cunoa[ -terea istoric\, adic\ la recon-stituirile propuse de istorici(fa]\ de istoria „a[a cum afost“)?

Dificil\ `ntrebare! Pentru c\, lamodul ideal (care nu exist\), mi-a[putea imagina fie o societatealc\tuit\ n totalitate din n]elep]i,din fiin]e perfect ra]ionale, care seraporteaz\ la istorie `n modul celmai nuan]at [i mai echilibrat cuputin]\, folosindu-[i la `ntreagacapacitate facult\]ile mintale cucare to]i am fost `nzestra]i; fie,poate [i mai dezirabil pentru unistoric profesionist, dedicat cutrup [i suflet meseriei sale, o lume`n care accesul la cunoa[terea is-toric\ ar fi absolut interzis tutu-ror celor care nu st\pânesc `nmod acceptabil epigrafia latin\,

paleografia chirilic\, precum [icele mai recente achizi]ii istorio-grafice `n materie de teorie [i me-todologie istoric\. P\i cum s\`n]elegi ceva din tainele trecutu-lui, atât de dificil de descifrat, `nabsen]a instrumentelor evocate?~n orice caz, producerea cuno[tin -]elor istorice trebuie l\sat\ pe sea-ma speciali[tilor care `[i câ[tig\existen]a citind [i scriind istorie,iar publicul larg ar fi bine s\`n]eleag\ c\ istoria nu este o disci-plin\ [tiin]ific\ mai u[oar\ decâtfizica cuantic\ sau rezisten]a ma-terialelor, ci este exact tot atât depreten]ioas\ [i de greu accesibil\(`n pofida unor aparen]e `n[el\ -toare), `n compara]ie cu oricarealt demers specializat de cunoa[ -te re. Publicul folose[te dispoziti-vele bazate pe descoperirile din fi-zic\, umbl\ pe podurile proiectatede arhitec]i, bea hapurile prescri-se de medicin\, f\r\ s\ aib\ pre-ten]ia de a chibi]a, atot[tiutor, pemarginea ecua]iilor matematice[i a formulelor chimice complica-te. Cu istoria, lucrurile par s\ steaaltfel. Deoarece Clio este o muz\situat\ mai aproape de sufletul oa-menilor, `n raport cu formulele fi-zicianului, ea este tratat\ de toat\lumea cu o familiaritate neper-mis\, de parc\ ar fi o femeie demoravuri u[oare. Mai mult res-pect, v\ rug\m! Dac\ publicul do-re[te s\ aib\ acces la reconstitui-rile istoricilor, atunci este nece-sar, `n primul rând, s\ citeasc\mai mult [i s\ comenteze maipu]in, s\ `nve]e câte ceva din ne-dumeririle [i din modestia episte-mic\ a istoricului ([i a oric\ruiom de [tiin]\), care [tie c\ nu vomputea cunoa[te niciodat\ istoria„a[a cum a fost cu adev\rat“, darc\, `n acela[i timp, `n fiecare zi,prin truda specialistului, un noufragment de trecut este scos la lu-min\, a[a pr\fuit [i ciobit cum eel, pentru a-i `n]elege un pic maibine pe cei care au tr\it `nainte denoi [i, prin compara]ie, pentru ane `n]elege pe noi `n[ine.

Vorbea]i de un tablou com-parativ care ar trebuiprezentat elevilor de clasa aIV-a, cu ce am fost [i unde amajuns. Istoria, [tim asta, esteo necesitate `n construc]iaidentitar\. Dar preluarea sala nivel personal duce laapari]ia unor avatarurihidrocefalice, `n care sepreia [i se `n]elege cât sevrea, de la masoni la daci [ide la Soros la respingereatrecutului, ceea ce ridic\ oproblem\: cum tragem gra -ni]a dintre cei care vor „s\fac\ România m\rea]\ din

nou“ [i cei care ne v\d ca fi-ind „la fundul gr\mezii“?

Istoria propriu-zis\ a fost una, `nschimb istoriile pe care le reconsti-tuim, le `n]elegem [i la care ne ra-port\m sunt mai multe, pentru c\istoria nu `nseamn\ doar reconsti-tuire de fapte seci, ci implic\ [i in-terpretare, asumare, valorizare.Ca urmare, este firesc, pân\ la unpunct, ca fiecare dintre noi s\ `[iconstruiasc\ propria istorie sau,altfel spus, s\ se raporteze `ntr-unmod personal la istoria pe care ocunoa[te. Nu mi-e team\ de inter-pret\rile pe care le poate producefantezia unui elev de gimnaziu.Mai ales dac\ are un profesor des-toinic, atunci bunul sim] [i briciullui Occam `l vor proteja de elucu-bra]ii. Nu va avea motive serioases\ cread\ c\ extratere[trii au con-struit piramidele, c\ str\ mo[iino[tri traci au r\spândit civiliza]ia`n lume sau c\ masonii conduc Ro-mânia [i lumea din umbr\. Proble-mele vin abia mai târziu, când po-liticienii vin [i ne spun c\ Soros `ipl\te[te pe manifestan]i sau cândacademicienii se vait\ c\ globaliza-rea ne distruge identit\]ile.

Practic, argumenta]i necesi-tatea direc]iei europene aRomâniei ceea ce intr\ `nclinci cu o parte foarte vo-cal\ a socie t\]ii române[ti,care res pinge, pe liniile unuitra di]ionalism idealizat,schim b\ rile de natur\ so-cial\ pe care le angreneaz\aceasta. Cum ar fi posibile ne-gocierea [i ob]inerea echili-brului `ntre tradi]ie [i(post)modernitate, `n contex-tul românesc actual? Mer -gând mai depar te, UniuneaEuropean\ a trecut printr-unputernic [oc constitutiv,odat\ cu Brexitul. Ast\zi,iat\, s-a ajuns la o Europ\ cudou\ viteze. Ce form\ de vi-itor vede]i pentru `ntreagaconstruc]ie [i pentru caleaRomâniei? S\ co rel\m aces-tea cu prezen]a la Casa Alb\ aunui pre[edinte cel pu]inneconven]ional [i cu discur-sivitatea [i practica princi-palului s\u preopinent – [i v\`ntreb: Trump, Putin [i lumeaactual\; `ncotro [i cum?

Se pare c\ am intrat din nou subzodia unei confrunt\ri epice `ntrebine [i r\u, `ntre valorile liberale[i democratice, ale societ\]ii des-chise, pe de o parte, [i cântecele desiren\ ale populismului [i autori-tarismului, pe de alt\ parte. Isto-ria `ngropat\ cândva de Fukuya-ma a ren\scut [i se zvârcole[te cao bacant\, iar Putin, Trump [i cei-lal]i comilitoni ai acestora se

preg\tesc de orgie. ~n ceea ce neprive[te pe noi, românii, m\ temc\ vom asista din nou de pe margi-ne, cum am f\cut-o de atâtea ori nistoria noastr\, la noua nfruntarea titanilor, ale c\rei efecte se vorr\sfrânge din plin [i asupranoastr\. {i aceasta nu pentru c\am fi blestema]i sau pentru c\ amavea fatalismul [i pasivitatea`nscrise `n vreun metafizic ADNcultural, ci doar pentru c\ suntem`nc\ prea mici, prea slabi sub ra-port economic, politic, militar [iinstitu]ional – geopolitic, `n celedin urm\ – pentru a putea influ-en]a `n mod semnificativ chiar [inumai partea de lume care ne pri-ve[te `n mod nemijlocit. Sper caprofe]ia mea s\ fie una pesimist\[i s\ avem t\ria s\ particip\m laaceast\ confruntare, de partea ceabun\, `n interesul nostru [i al lu-mii `ntregi. Ca `ntotdeauna, subraport intelectual, chiar moral,avem resurse demne de luat `nseam\, voci credibile [i min]i inte-ligente. Nu indivizii cretini careapar la televizor sunt cei ce ne re-prezint\ cu adev\rat, ci intelec-tualii [i miile, zecile [i sutele demii de oameni inteligen]i, care ci-tesc, ra]ioneaz\, sunt responsabili[i au sim] moral. Pentru ei [i pen-tru copiii no[tri, `mi doresc capreviziunea mea de istoric s\ fiegre[it\. M\ `ncurajeaz\ `mpreju-rarea c\ istoricii nu se pricep maideloc la viitor, ci doar la trecut.

La final, este România `ncon tinuare ]ara lui Caragia -le? Sau devine a lui Ubu?

V-am mai spus-o, eu mi-am pro-pus s\ scriu despre ]ara noastr\ ocarte serioas\ [i abia pe urm\,vorba lui Bacovia, una „plin\ deumor“. Ca urmare, România pecare mi-o doresc nu este cea a luiCaragiale, a lui Jarry sau a lui Ur-muz. Nici a lui Cioran. Româniapoate s\ fie ]ara echilibrat\ a luiMaiorescu [i Lovinescu. Depindenumai de noi.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

10 » carte

Radu Cucuteanu

Prezentarea celor trei veri (`ntr-oEurop\ `n care toate familiile re-gale erau `nrudite) nu este unastrict politic\, ci Miranda Carteralege o alt\ cale. Biografiile fie -c\ruia dintre ei sunt aduse `n fa]acititorilor `n mod extins, ceea cepermite c\utarea unor explica]iide ordin social, cultural [i chiarpsihologic pentru ac]iunile lor –aici se remarc\ accentul pus deautoare pe tr\s\turile tempera-mentale [i pe dezvoltarea fiec\ru-ia dintre cei trei.

Dar nu trebuie ca cititorul s\ sea[tepte doar la atât. De un mareinteres `n explicarea alunec\riispre r\zboi sunt [i alte figuri-che-ie din carte, precum Rasputin,Bismark, regina Victoria („buni-ca Europei“) sau fiica sa, Victoria(Vicky), mama lui Wilhelm al II-lea.Folosindu-se de aceste personaje,Carter reu[e[te s\ dea via]\ celortrei `mp\ra]i, ar\tându-ne simpa-tiile [i antipatiile lor, populând olume cu figuri care se constituie`ntr-o imagine vie, `n care destinese `mpletesc `n ]es\tura zilnic\ a istoriei.

Dac\ v\ a[tepta]i la o istorieclasic\ a Primului R\zboi Mon-dial, nu o ve]i g\si aici. Pentru olectur\ care s\ cuprind\ in exten-so o relatare `n care asasinarea laSarajevo a arhiducelui Franz Fer-dinand s\ ocupe un loc central, nue volumul potrivit. Pentru c\ `nfapt `ntreprinderea asumat\ deMiranda Carter este mai am -bi]ioas\: urm\re[te felul `n care s-a desf\[urat [i, inevitabil, e[uatplanul elaborat de regina Victo-ria, cea pe jum\tate german\, cubunicul lor (german `ntru totul)Albert de a se nrudi la nivel de fa-milie extins\ cu tot ceea ce`nseamn\ conducere `n Europa,indiferent c\ este vorba despre unregat sau un ducat.

{i astfel ajungem la cei trei m p\ -ra]i. {i la felul n care personalit\]ile

lor au dus la pr\bu[irea spectacu-loas\ (am putea spune chiar mon-dial\) a m\re]ului plan elaboratpe când ei abia se n\[teau. Figuri-le lor sunt ref\cute cu grij\ – o maimare aten]ie fiind acordat\ por-tretului lui Wilhelm [i rela]iei deiubire-ur\ pe care o are cu Anglia.Legat de aceasta, este foartereu[it\ redarea luptei dintre dou\personalit\]i orgolioase, Wilhelmal II-lea [i unchiul s\u cunoscutpentru derapajele de crai, Edwardal VII-lea, c\ruia i-a interzis s\ cal-ce `n Viena cât timp tân\rul kai-ser se afla acolo.

Educa]ii `n familiidisfunc]ionale

~n compara]ie cu kaizerul, Nico-lae [i George au primit mai pu]in\aten]ie din partea autoarei. Pe dealt\ parte, `ntr-o asemenea `ntre-prindere nici nu se poate pune ac-centul la fel pe fiecare dintre ele-mentele constitutive, cu atât maimult cu cât este vorba despre per-sonalit\]i nu doar diferite, ci [iinegale.

Educa]iile problematice primi-te de cei trei `n familiilor lor dis-func]ionale sunt [i ele redate aici.Wilhelm, care nu o avea la inim\pe mama sa autoritar\, prezentasemne de „tulburare de personali-tate narcisist\“; Nicolae a devenit]ar pe nea[teptate, `n urma mor]iitimpurii a tat\lui s\u, [i sfâr[e[teprin a deveni foarte opac [i, ca urma-re, izolat `n plan european; cât des-pre George, acesta probabil sufereade dislexie (la acea vreme nefiinddiagnosticat\), era cunoscut pentrucrizele de mânie pe care le f\cea [inu dorea neap\rat coroana brita-nic\, dar, odat\ `ncoronat, era cu-noscut ca ]inând extrem de mult ladrepturile sale [i, n prim\ faz\, plinde ostilitate fa]\ de tot ce ar fi putut`nsemna schimbare social\.

Un atu important al recons-truc]iei propuse `n paginile defa]\ ]ine de integrarea Rusiei `n]es\tura politic\ european\. Dac\

s-au f\cut adesea trimiteri la re-la]iile antebelice dintre Germania[i Marea Britanie, Imperiul }arista fost mult mai ignorat, `n ciudarolului important jucat de el `nrestructurarea Europei `n secolulXX. Urm\rind rela]iile dintre ceitrei veri `n cadrul unei „famili extinse [i adesea disfunc]ionale,plasat\ ntr-o lume micu]\, str\lu-citoare, solipsist\ [i cu un cod ex-trem de strict“, Carter are posibi-litatea de a analiza pozi]ia de]i -nut\ de Rusia n melanjul istoriei.~n aceast\ direc]ie, volumul este[i o istorie a pr\bu[irii sale.

Bine`n]eles, nu este vizat numaispa]iul european, climatul politicfiind `nf\]i[at cu grij\ [i `n alte zo-ne ale lumii, de la Afghanistan laJaponia. Faptele istorice de an-vergur\ (dezvoltarea Marinei ger-mane, R\zboiul Burilor, masacrulde la Palatul de Iarn\) sunt pre-zentate cu acurate]e [i, adeseori,cu urme de ironie, `ntre ]esute cuevenimente de familie – c\s\torii,decese, c\l\torii etc. –, cu elementedin via]a cotidian\ (Wilhelm [i pe-trece serile creând noi uniforme,George `[i `mparte timpul `ntrevân\toare [i uria[a sa colec]ie detimbre, pe când Nicolae se plimb\singur prin imensitatea palatelorsale) [i cu observa]iile personaleale autoarei. Pentru a crea o imagi-ne coerent\, evident c\ analiza pre-zent\ `n paginile de fa]\ trebuia s\`nceap\ din perioada anterioar\.`n fapt, cartea acoper\ istoria ma-rilor familii regale ale Europei dela mijlocul secolului al XIX-lea, tre-când prin Marele R\zboi [i apoidup\ acesta, pân\ la decesul fie -c\ruia dintre cei trei veri.

George, Wilhelm [i Nicolae,to]i descenden]i ai reginei Victo-ria – o figur\ atât de important\`ncât epoca sa i-a preluat numele –,au fost cei trei `mp\ra]i care, `nvirtutea mersului lumii, cât [i apropriilor `nclina]ii, au reu[it cala dou\ decenii de la dispari]ia

bunicii lor s\ pun\ cap\t visuluiacesteia, de a pacifica Europaprintr-un sistem de alian]e matri-moniale la nivel monarhic. Maimult, odat\ cu acest vis au dis -p\rut [i dou\ dintre marile mo-narhii din Europa; cea de-a treia,cea supravie]uitoare, a Marii Bri-tanii, a fost salvat\ de constitu]io-nalitate ([i, evident, de victorie) dela volatilizarea pe care au cunos-cut-o imperiile rus [i german. Unuldintre efecte a fost, cum [tim, re-trasarea h\r]ii Europei dup\ ex-plozia de violen]\ reprezentat\ de

Primul R\zboi Mondial. Astfel c\`n noiembrie 1918, dup\ un r\zboicare a l\sat n urm\ 8,5 milioane demor]i, doar George al V-lea mai erar\mas pe tron (pe care `l va ocupapân\ la moartea sa). Kaiserul Wil-helm al II-lea abdicase [i se refugia-se `n Olanda, la Haus Doorn, undeva r\mâne pân\ la sfâr[itul vie]ii,iar ]arul Nicolae al II-lea fuseseexecutat de sovietici `mpreun\ cutoat\ familia sa, vidul de putere ge-nerat de pr\bu[irea monarhiei `nGermania [i Rusia urmând a fiocupat de extremism [i violen]\.

E[ecul unui plan dinastic:o Europ\ monarhic\ unit\Volumul semnat de Miranda Carter (Cei trei`mp\ra]i. Trei veri, trei imperii [i drumulc\tre Primul R\zboi Mondial, traducere de Mihaela Negril\, Ia[i, Polirom, 2015) seapleac\, ca tem\ general\, asupra unuisubiect mult discutat, dar nu mai pu]infascinant: Primul R\zboi Mondial. Dac\

subiectul este bine cunoscut, revizitarea luide c\tre istoricul britanic nu urm\re[teaducerea la lumin\ a unor noi informa]ii, ciexplorarea originilor Marelui R\zboi dintr-unpunct de vedere inedit. Este vorba despretrei monografii pe care autoarea le al\tur\,a celor trei `mp\ra]i, George al V-lea al Marii

Britanii, kaiserul Wilhelm al II-lea alGermaniei [i, `n cele din urm\, ]arul Nicolaeal II-lea al Rusiei. La un alt nivel, reu[itac\r]ii st\ `n felul `n care asist\m, pagin\ cupagin\, la monografierea ultimei faze amarilor monarhii ereditare `n Europa [i laagonia acestora.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

actualitate « 11

Lansare la Bucure[ti: B\t\lia lor.Femeile din România `n PrimulR\zboi Mondial, de Alin Ciupal\ Mar]i, 14 martie, ora 18.00, la Libr\riaHumanitas Kretzulescu(Calea Victoriei, nr. 45),va avea loc lansareavolumului B\t\lia lor.Femeile din România `nPrimul R\zboi Mondial,de Alin Ciupal\, ap\rutrecent la Editura Polirom,`n curând [i `n edi]iedigital\.

n Invita]i, al\turi de autor:Laura Grünberg, Zoltán Rostás

n Moderator: Valentin Proto-popescu

Pe 6 decembrie 1916, trupelePuterilor Centrale intrau victo-rioase `n Bucure[ti, marcândpractic e[ecul campaniei mi -litare române `ncepute la 27 au-gust. Capitala fusese p\r\sit\ deautorit\]i `nc\ de la sfâr[itul lu-nii noiembrie, valul de refugia]i`n Moldova fiind `ntâmpinat deo popula]ie local\ `ngrijorat\.

Cartea lui Alin Ciupal\ pre -zint\ implicarea României `ndesf\[urarea Marelui R\zboidin perspectiva rolului pe carel-au jucat femeile `n sus]inerea

efortului de r\zboi al ]\rii. Sunttrecute `n revist\ ac]iunile des -f\[urate de numeroase person-alit\]i feminine ale vremii –cum ar fi Olga Sturdza, SabinaCantacuzino, Nadeja {tirbei sauMartha Bibescu – ca fondatoare[i con duc\toare ale unor soci-et\]i implicate `n organizareaspitalelor de campanie [i atrenurilor sanitare, `nfiin ]areade gr\dini]e de copii, orfelinate,cantine sau `n g\sirea unorsolu]ii pentru u[urarea vie]iiprizonierilor români din lag\ -rele din str\in\tate [i a r\ni]ilordin spitale.

Un loc aparte `i este rezervatreginei Maria, care `nc\ din pe-rioada neutralit\]ii României aini]iat preg\tirea unei baze desprijinire a efortului de r\zboi dinpunct de vedere medical [i logis-tic, fiind unul dintre cei mai activisus]in\tori (prin ac]iuni publicesau n cadrul familiei regale) ai in-tr\rii ]\rii `n r\zboi al\turi de pu -terile Antantei. Autorul prezint\[i aspecte legate de via]a social\ afemeilor din perioada respectiv\,ar\tând cum activitatea desf\ -[urat\ de ele `n timpul PrimuluiR\zboi Mondial a determinatmodificarea statutului lor `n socie -tatea epocii.

„~n lung alai, femei [i copii necar\ sus proiectile [i focoase luci-toare, `ntorcându-se la vale cutuburile trase [i nnegrite [...]. Nicinu-[i dau seama c\ `ndeplinescvreun lucru deosebit, vreo fapt\vitejeasc\. Cum se duceau searala fântân\, cu doni]ele pe umeri,tot astfel ne aduc [i acum hranagurilor fl\mânde de o]el [...]. Ca onou\ friz\ a Panateneelor, [irullor ridic\, deasupra sl\biciunilortrec\toare [i a [ov\ielilor ome -ne[ti, `ntruchiparea Patriei ve[ -nice, s\pat\ `n trupuri [i `n su-flete, `n ]\rân\ [i `n v\zduh, maitrainic decât chiar `n stâncasl\vit\ a Acropolei.“ (Gh.I.Br\tianu)

„~ntr-o zi `n spital s-a produs omare vânzoleal\. Venise `n vizit\Regina Maria. A mers din salon nsalon iar al nostru a fost ultimul.Trecea pe la fiecare pat, vorbindcu fiecare r\nit `n parte. Dup\ unsistem al ei, avea n mâna stâng\ ohârtie cât o carte po[tal\ pe carenotase detalii despre fiecare –dac\ era c\s\torit, dac\ so]ia saera `n Moldova sau `n Munteniasau dac\ avea copii. R\mâneauto]i uimi]i c\ le [tia numele [i un-eori avea [i ve[ti de la familiilelor.“ (Dan Dim\ncescu)

Romanul Amor]ire, de Florin L\z\rescu, va ap\rea `n limba german\

Cel mai recent roman sem-nat de Florin L\z\rescu,Amor]ire, publicat `n 2013la Editura Polirom, vaap\rea `n 2018 la edituraaustriac\ Wieser, `n tradu -cerea lui Jan Cornelius.

~n decembrie 2014, romanulAmor]ire a ap\rut `n traducere `nlimba chinez\, `n colec]ia „21stCentury Best Foreign Novel of theYear Award“ a editurii People’sLiterature Publishing House Co.,Ltd., din Beijing. Editura este spe-cializat\ `n publicarea de c\r]i deliteratur\ (clasic\, contemporan\,autohton\, str\in\ etc.) [i a publicat

pân\ acum titluri semnate de au-tori importan]i din ntreaga lume:Kenzaburō Ōe (Japonia, PremiulNobel pentru Literatur\ 1994,tradus [i `n limba român\ laPolirom), J.M.G. Le Clézio (Fran -]a, Premiul Nobel pentru Lite -ratur\ 2008, tradus [i `n limbaromân\ la Polirom), JulianBarnes (UK), Mihail {`[kin (Ru-sia), Jeanette Winterson (UK), JanKoneffke (Germania), AnnieProulx (SUA), Tomas Eloy Már -tinéz (Argentina) etc.

Un roman despre frica de moar -te, despre visuri [i iluzii, desprememorie [i uitare [i care urm\ -re[te destinul a dou\ personaje

din România contemporan\,Amor]ire a ap\rut `n colec]ia„Fiction Ltd.“ a Editurii Polirom,[i `n edi]ie digital\, [i s-a aflat `ntopul celor mai bine vândute c\r]iale editurii la Salonul Interna]ion-al de Carte Bookfest 2013.

De curând, editura austriac\Wieser a publicat edi]ia a II-a a ro-manului Trimisul nostru special,al aceluia[i autor, traducere `nlimba german\ de Aranca Mun -teanu. Trimisul nostru special aap\rut la Polirom `n dou\ edi]ii(2005, 2014) [i mai este tradus `nfrancez\, spaniol\, italian\, slove -n\, maghiar\ [i croat\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

12 » avanpremier\

Simona Antonescu – Hanul lui Manuc

– Fragment –

Auric\, ispravnicul boierilor S\ -m\rghiteni, `[i purta calul numaicu coama `mpletit\. Ai satuluivedeau `ntr-aceasta semn de maretrufie, dar Auric\ `[i luase de mult\vreme obiceiul de a p\stra t\cereapeste lucrurile mai complicate alevie]ii lui, [i pân\ acum t\cerea nu-l`n[elase niciodat\. Vorbele satuluiveneau [i treceau, iar Auric\ ler\mânea la suflet b\rba]ilor – pen-tru cârmuirea lipsit\ de r\utate atreburilor mo[iei – [i femeilor – pen-tru alte pricini.

Roibu, calul s\u ]intat `n frunte[i pintenat cu alb numai la pi-cioarele din spate, p\rea con[tientde colacii `mpleti]i mai mândrudecât ai fetelor din Mirone[ti,porni]i dintre urechi [i umfla]i cani[te cozon\cei de-a lungul gâtuluiar\miu. ~[i ]inea capul seme] [ilovea din când `n când colbulcur]ii cu copita, `nceti[or, for -n\ind pe n\ri.

La fiecare ureche, Auric\ `iprinsese câte un c\n\fior ro[u, dup\ce Roibu z\cuse bolnav trei zile `niarn\, deocheat de o zvârlug\ defeti[can\ cu ochii verzi care nuavusese de lucru [i r\m\seseprivind lung la calul ar\miu `ntrez\pezile argintate. Când se ridica pepicioarele dinapoi [i-[i l\sa capul `npiept, c\n\fiorii i atingeau ochii [iRoibu se dezmierda când cu cel dinstânga, când cu cel din dreapta.

Auric\ nu mai era `n zaua lui.

Barba scurt\, nu prea deas\, se`nspica argintiu pe alocuri, vestindanii b\trâne]ii. Pielea pleoapelor,r\mas\ prea mare pentru ochiiadânci]i de la o vreme cam mult `norbite, c\dea pe la col]uri, punândtriste]e privirilor ispravnicului.Umerii lui la]i sub c\ma[a dinpânz\ aspr\, b\rb\teasc\, [i ceafa`ntotdeauna dreapt\ ce se ivea dingulerul alb, mai gâdilau `ns\ [iast\zi zâmbete pe la col]urile gurilornevestelor tinere din sat.

Femeile `l pl\ceau pe Auric\.Firea lui blând\ [i vocea mai groas\decât a celui mai mare clopot al bi -sericii li se l\sau la inim\. De n-ar fifost judecata lui mai `n]eleapt\decât sl\biciunile lor, de multe ori s-ar fi aprins satul n anii de v\duvieai ispravnicului.

Auric\ `ns\ [tia s\ caute prinDoice[ti, Trepezi]a ori Porumboiu,sate mai dep\rtate ale boierilorS\m\rghiteni, ca s\ nu strice paceade pe lâng\ cur]ile boiere[ti.

Intrase dis-de-diminea]\, c\larepe Roibu, pe sub porticul culeicelei vechi, b\trâne[ti, aflat\ `nc\`n picioare la marginea dinsprer\s\rit a cur]ilor. Drumul pe subporticul culei era pietruit de ceidintâi S\m\rghiteni, pe care niciboierul cel b\trân, `ngropat maian `n spatele livezii, nu-i apucase`n via]\, asta `nsemnând aproapesuta de ani, dup\ calculele lui Au-ric\. Cu adev\rat, anii ar fi fostvreo 80, dar lui Auric\ `i pl\cea s\judece `n cifre mari.

Sunetul caden]at al copitelor luiRoibu pe drumeagul b\tut `npietre i pl\cea mult ispravnicului,[i obi[nuia s\ intre pe acolo `ncur]i, m\car c\ `i venea pestemân\. Venise `n diminea]a aceeaca s\ mai `ncerce `nc\ o dat\ ovorb\ cu boierul cel tân\r, desprerecolta de anul viitor.

~ntre ei r\m\seser\ de câ]ivaani ni[te ne`n]elegeri legate dep\mânturile dintre sate. Auric\dorea s\ pun\ porumb pe toatef\lcile din satele Trepezi]a [iDoice[ti – zeci de pogoane de po-rumb –, iar pe f\lcile din Mirone[ti[i Porumboiu ar fi pus cartofi.

— Cartofi! s\rise ca ars boierulcel tân\r, [i de sup\rare aruncase`n mijlocul cur]ii cana din careb\use vin. Cartofi! Cui vindematâ]ia cartofi, Auric\? }i-a cerut ]ieConstantinopolul, Viena ori Ham-burgul cartofi?

— Ca s\ se mai odihneasc\p\mântul, argumenta lini[tit Au -ric\, [i vocea lui suna precum unclopot scufundat n iazul din spateleconacului cel nou.

— P\mântul se odihne[te decând l-a f\cut Dumnezeu, Auric\, [itrecea boierul palma lat\ peste ochi,fr\mântându-i, nec\jit de insisten]aispravnicului. Nou\ ne cer negus-torii armeni grâu. Grâu, Auric\!

— Grâu, boierule, repeta is-pravnicul, b\tând mângâios cu pal-ma gâtul calului. Atâta doar c\p\mântul d\ din ce `n ce mai pu]ingrâu. Trebuie l\sat s\ se odihneas -c\. Grâul l-a secat. S\ mai schim -b\m. Am toate socotelile trecute lacondic\: acum cinci ani, la 1801 `ntoamn\, am luat 3.000 de duca]i deaur pentru toat\ recolta de peMirone[ti [i Porumboiu. Mia demer]e. Mai an `n toamn\ am luatabia 2 000 de duca]i. Mirone[ti [i Po-rumboiu – 700 de mer]e. Pu]in.

— Parc\ `mi amintesc c\ a fostan secetos, propuse boierul S\m\r -ghitan o dezlegare `ntregii situa]ii.

— Scrie la condic\: despicamp\mântul cu sapa, b\gam mâna [iscoteam palma umed\ la genun -chiul degetului mijlociu, r\spunsela fel de lini[tit Auric\. Asta a fostume zeala p\mântului [i acum cinciani, [i anul trecut. Nu a fost nici o se-cet\. Iar negu]\torii armeni ori al]ii,de alte neamuri, pot fi convin[i s\cumpere [i cartofi, dac\ marfa estebun\ [i recolta este frumoas\.Aducem femeile cele mai priceputedin patru sate, facem negustorilor omas\ cu cartofi umplu]i, sc\lda]i `nsmântân\, cu pârjoale din cartofitra[i pe r\z\toare, cu cl\tite dincartofi ori cu col]una[i umplu]i cucartofi zdrobi]i [i fr\mânta]i cubrânz\ s\rat\, s\-[i ling\ degetele.Ne-om pricepe noi s\ vindem,boierule, surâse Auric\ la amin -tirea altor asemenea mese la careadunaser\ negustorii pentru `nf\ -]i[area m\rfii, iar ace[tia nu se mail\sau apoi du[i de la mo[ie.

Discu]iile fuseser\ p\r\site anultrecut, iar Auric\ dorea s\ le reiaanul acesta. Era singurul ispravnicdin }ara Româneasc\ despre care

samsarii sosi]i toamna cu cara-vanele [tiau c\ ]ine o condic\, a[acum f\cea el. Se afla ntreaga via]\ amo[iilor acolo, n condica lui: când aplouat [i cât, când a dat `nghe]ul,câ]i oameni au ie[it la sem\nat, la ceadâncime `n p\mânt se sim]eaumezeala, ba chiar [i dac\ oarecinedin sat a c\lcat Armindeniul, ZiuaPelinului ]inut\ la 1 mai, ie[ind lamunc\ [i atr\gând astfel grindinaasupra grâului.

Anul acesta, Auric\ n\d\jduias\ `nduplece pe boierul cel tân\r s\fac\ baremi o `ncercare. S\-i deadezlegare s\ schimbe numai pecâteva pogoane de p\mânt grâul cucartofi. Intrase pe sub porticul culeiamu [inând cu n\rile `n vânt, pre-cum Roibul lui când sim]ea câine.C\uta miros de ploaie, pentru c\era `nc\ luna lui mai, [i grâul aveanevoie de ap\. Ajuns `n mijloculcur]ilor, se ridic\ `n sc\ri [i cercet\zarea c\tre miaz\noapte, de undeveneau norii de ploaie prin p\r]ilelor. Cerul senin se a[eza cuminte lamarginea câmpiei, iar lui Auric\nu-i pl\cu aceasta.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul Hanullui Manuc de Simona Antonescu, care va ap\ rea `n curând `n colec]ia „FictionLTD“ la Editura Polirom.

CARTEA

Al treilea roman al Simonei Antonescu ne poart\cu dou\ veacuri `n urm\, `n Principatele Române.De data aceasta, remitizarea istoriei nu doar `nsu-fle]e[te destine individuale, ci d\ via]\ [i tensiuneunor evenimente cruciale de mult arhivate.Aceast\ c\l\torie de [ase ani `n perioada r\zboiu-lui ruso-turc, terminat cu pierderea Basarabiei,este o autentic\ evadare `n trecut. Pe mo[iile }\rii

Române[ti, grânarul marilor imperii, sau `nb\t\lii pe mare [i pe uscat, pe uli]ele târgului Bu-cure[tilor, traversate de picioare descul]e [i tainede palat, sau la Constantinopole, `n serai [i cata-combe, printre intrigi [i capete t\iate, istoria `[iurmeaz\ cursul. Hanul lui Manuc, la fel ca primeleromane ale Simonei Antonescu – Fotograful Cur]iiRegale [i Darul lui Serafim –, se situeaz\ subaceea[i inscrip]ie heraldic\: Dac\ nu revezi trecu-tul, nu vezi prezentul [i nu prevezi viitorul.

AUTOAREA

SIMONA ANTONESCU s-a n\scut la Gala]i, n anul 1969. A debutat`n anul 2015 cu Fotograful Cur]ii Regale – romanul câ[tig\tor alConcursului de Debut al Editurii Cartea Româneasc\, edi]ia 2014, [ial Premiului de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. Roma -nul a devenit `n scurt timp bestseller. ~n anul 2016 a publicat roma -nul Darul lui Serafim, iar cartea de debut, Fotograful Cur]ii Regale,apare `n colec]ia TOP 10+ a Editurii Polirom.

M\ num\r printre cet\]enii pentrucare expirarea c\r]ii de identitatereprezint\ o adev\rat\ apocalips\.Ca `n cazul oric\rei proceduri administrative care presupune de-plasarea fizic\ la un ghi[eu, de alt-fel. Re`nnoirea pa[aportului estesinonim\ cu o coliziunie iminent\a unui meteorit cu Terra str\mo -[easc\. A face rost de acte, a le de-pune [i a interac]iona cu func]io-narii de la stat sau de la privat `miprovoac\ insomnii, e o problem\care m\ poate ]ine treaz cu nop]iledoar la gândul c\ nu voi aveasc\pare [i c\, oricât a[ amâna,problemele nu au tendin]a de a serezolva de la sine niciodat\. Nu[tiu câte lucruri a mai reu[it s\

simplifice Comisia de T\iat Hârtiia fostului cabinet Ciolo[, dar cumnu scapi niciodat\ de frica de me-dicul dentist, la fel nu scapi degroaza de a avea de-a face cu ospe]\ administrativ\.

~n era digitalului, oricât de pri-ceput ai fi [i de cât de mare ar fi vi-teza netului de la tine de-acas\, nuai cum supravie]ui f\r\ a lua con-tact direct cu operatorii de laghi[eele b\ncilor. Cele mai apro-piate dou\ sucursale ale institu]ieibancare de care m-am legat, cu cer-titudine, pe via]\, sunt tot timpulaglomerate. Una deserve[te stu-den]imea, cealalt\ este frecventat\de popula]ia numeroas\ a cartieru-lui pentru care plata online a unei

facturi sau retragerea unor sumecash din bancomat f\r\ asisten]aunui func]ionar bancar sunt exclu-se. Cu to]ii sunt clien]i [i au ace-lea[i drepturi, doar c\, `n ciudaunui flux crescut `n ultimii ani, `nfunc]ionarea acestor sucursale nus-a schimbat nimic, iar timpul dea[teptare mediu nu s-a redus sub oor\. O or\! Nici ghi[ee mai multenu au ap\rut, nici angaja]i mai nu-mero[i care s\ deserveasc\ publi-cul dintr-o zon\ „fierbinte“ a ora [ului nu au r\s\rit. Din acestmotiv, banca m\ oblig\ s\ practictranshuman]a `n c\utarea altor fi-liale `n care [tiu c\, de regul\, batevântul. V\ ofer gratis un pont:c\uta]i sucursalele `n jurul c\roranu se poate parca, acolo nu se prea`nghesuie mu[teriii. Fi]i sfid\tori,`nvinge]i sistemul cu o simpl\ co-mand\ la taxi! ~n situa]ia fericit\ ncare te g\se[ti `n fa]a unui angajatde la ghi[eu, problemele sunt de-parte de a fi rezolvate. Discrepan]adintre procedurile standard de ur-mat [i solicitarea ta personal\ sedovede[te a fi uria[\, `ncât uneoriar fi nevoie de un Serviciu de

Mediere `ntre client [i operatorulpe calculator. Sau, mai bine, untranslator care s\ asigure c\ mesa-jul emis `n cet\]enez\ poate fi re-cep]ionat n bancarez\. Un alt pont:nu v\ sfii]i s\ c\uta]i o solu]ie dum-neavoastr\ `n[iv\ `n locul aceluifunc]ionar, dup\ ce i-o ve]i oferi v\va privi ca pe-un prieten de-o via]\!

~n mod paradoxal, la ANAF esteposibil s\ g\si]i mai mult\ bu -n\voin]\ [i n]elegere decât la ban -c\, depun m\rturie! Numai c\toat\ bun\voin]a se va dovedi ab-solut inutil\, cât\ vreme func]iona-rul foarte dr\gu] habar nu are cums\ v\ ajute. Posibil s\ nu `n]eleag\o iot\ din func]ionarea complicatu-lui soft cu care s-a pus la punctANAF-ul, motiv pentru care se vaface, tot `n spiritul sus]ineriicet\]eanului pl\titor de taxe [i im-pozite, un comitet de lucru depar-tamental spre rezolvarea chestiu-nii. ~n urma colabor\rii extinse `nfa]a aceluia[i monitor a patru,cinci, [ase sau oricâ]i func]ionariar fi necesari pentru a `nvârti otast\, n cel mult o or\ situa]iile so-licitate vor cunoa[te `ntunericul

tonerului din imprimant\ [i v\ vorfi servite `n deplin\ armonie om-natur\ func]ion\reasc\. La final,faci o cerere scris\ de mân\ [i,când va, nimeni nu [tie când, ]i sevor restitui banii pl\ti]i `n exces labugetul de stat.

~n urma oric\reia dintre expe-rien]ele descrise mai sus, m\ simtun alt om. La finalul unei asemeneazile `n care m-am confruntat cu re-zolvarea unor presante probleme ca-re presupun interac]iunea „oameniide la ghi[ee“, `mi imaginez c\ la feltrebuie s\ se fi sim]it [i {tefan celMare dup\ ce o[tenii s\i au câ[tigatb\t\lia de Podul ~nalt cu otomaniilui Suleiman Pa[a. Bucuria ]inepu]in, pentru c\ r\zboiul cu b\ncile[i hâr]og\raia de stat nu se termin\niciodat\, sigur vom preda [tafetanepo]ilor [i pe când noi nu vom maifi. Probabil de aici vine [i aversiuneamea de a solicita produse la vrac `nsupermarket, pentru asta ar trebuis\ m\ conversez cu oamenii st\pânipeste cu]it [i cântar. M\ simt multmai confortabil s\-mi aleg singur dela raft dac\ vreau neap\rat s\cump\r ceva decât s\ cer.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

La ghi[eu

„Urm\ri]i noul nostru podcast `ncare mergem pe firul dispari]ieiunui guru n domeniul fitnessului“ –a fost primul lucru pe care l-amauzit despre Richard Simmons.„Fitness guru? Las-o. Nu, mersi“, afost replica instinctiv\ pe care amavut-o [i mi-am pus ni[te muzic\ nc\[ti. Parc\ `l [i vedeam pe guru\sta, un musculos uns cu ulei spe-cial ca s\ dea bine pe ecran, dan-tur\ perfect\ [i voce percurtant\care url\ `ncontinuu la al]i oamenis\ fac\ exerci]iile mai bine sau, [imai r\u, se uit\ fix spre ecran [i`mi spune, de la n\l]imea s\n\t\]ii[i perfec]iunii lui, c\ „po]i s\ fii [itu ca mine!“. Cum s\ mi cheltuiescjum\tate de or\ din via]\ s\ aflucum [i de ce a disp\rut?

Richard Simmons nu este unmusculos uns cu ulei. Am v\zut ofotografie cu el dup\ ce un prieten

m-a convins s\ ascult podcastul,pentru c\ am vrut s\ asociez unchip pove[tii. Chipul e `nso]it de oclaie de p\r cre], de o frunte `m -b\trânit\, de ochi tri[ti [i rimela]i[i n cele mai multe fotografii de unzâmbet din]os. Are dantura per-fect\. Pare un ghem de energiebun\ gata s\ explodeze oricând.Urm\resc [i câteva clipuri video. Ezgomotos. Cuvintele `i ies cântate,exclama]iile `i seam\n\ a clovn. Eadorat de toat\ lumea.

Povestea e `n felul urm\tor: esteunul dintre cei mai cunoscu]iantrenori americani de fitness. Arezeci de mii de DVD-uri de aerobicvândute, e milionar n dolari, a aju-tat mii de oameni s\ sl\ beasc\. Pelâng\ toate acestea, `[i men]inusepropriul lui studio de fitness `nfi-in]at `nainte s\ fie faimos [i `[i ]i -nea acolo orele cu punctualitate.

~ntr-o zi, nu a mai venit la ore. Deatunci, clien]ii, cuno[tin]ele, prie -tenii, partenerii de afaceri nu aumai primit nici un semn de la el.

Povestea este pe jum\tate ac\ut\rii perplexe, pe jum\tate apersonajului `nsu[i. Cu cât devinemai `ntunecat\ cea]a din jurul re-tragerii lui subite dintre oameni,cu atât mai luminos e portretul aceea ce fusese pân\ atunci: `n lips\de alte cuvinte – o persoan\ bun\.Când se f\ceau tururi ghidate pe lacasele vedetelor din Hollywood,ie[ea afar\ s\ salute turi[tii [i s\-ifac\ s\ se simt\ noroco[i. Cândprimea un e-mail, r\spundea `ncâteva minute. Când `ntâlnea per-soane `nfrânte `nain te s\ `nceap\lupta cu greutatea, le vorbea cu em-patie, apoi `ncepea s\ le sune,s\pt\mânal, s\ le `ntrebe cum semai simt [i ce mai fac. Datorit\

investiga]iei, au ie[it la suprafa]\nu unul-dou\ astfel de cazuri, ci ze-ci. La orele lui de aerobic foloseajum\tate din timp pentru a sedest\inui, `n timp ce elevii s\i con-tinuau cu genuflexiunile.

Deseori izbucnea `n plâns. ~nfelul acesta, ceilal]i se relaxau in-stantaneu [i puteau s\ `i poves -teasc\ orice. Era un guru, `n sensulspiritual al cuvântului – interven -]iile sale `mpotriva mânc\ rii proce-sate [i a importan]ei mi[c\rii se -mânând foarte mult cu predicile.Pentru c\ nu re]inuse numele com-plet al unei femei care `ncepuse s\plâng\ la una din confe rin]ele sale, a

dat un anun] pe prima pagin\ aziarelor c\ o caut\. Apoi a sus]inut-omoral timp de 20 de ani, cât a pierdut70 de kilograme.

„Missing Richard Simmons“este emisiunea unui prieten care [icaut\ prietenul, `ncercând s\`n]eleag\ ce s-a `ntâmplat cu el. Epres\rat\ cu ntreb\ri, cu urm\ riri,cu teorii nebune[ti, cu interviuriemo]ionante [i – ingredientul meupreferat – procesul interior al celuicare realizeaz\ emisiunea. ~miplace ambiguitatea titlului. S-ar tra-duce aproximativ cu „(Ne) Lipse[teRichard Simmons”. {i mie, pentru`nc\ [ase zile [i câteva ore.

Este miercuri, iar ziua de miercuri m\ face fericit\ de dou\ s\pt\mâni `ncoace. ~nurm\ cu [apte zile, ascultam primul episod, apoi al doilea, apoi al treilea dintr-unserial radio care se nume[te „Missing Richard Simmons“, iar la prima or\ a dimine]ii,`nainte s\ m\ sp\l de pe din]i, am desc\rcat episodul nou – nr. 4. Urm\toarele [asezile [i 13 ore pân\ când mai pot asculta vor trece greu, târâ[, motiv pentru care spers\ v\ iau companie, s\-l c\ut\m `mpreun\ pe Richard Simmons.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina CoceaMi-e dor de RichardSimmons [i nici m\carnu `l cunosc

Noul The Wall se nume[te Ano -ther Brick in the Wall: The Opera,are premiera pe 11 martie la operadin Quebec [i este o colaborare`ntre autorul operei rock, basistulRoger Waters, [i Opera din Mon-tréal. De ce Quebec? Pentru c\face parte dintr-o serie de mani-fest\ri menite a celebra cea de a375-a aniversare a ora[ului.

S-ar zice c\ Waters nu are altce-va de f\cut decât s\ profite `n con-tinuare de succesul discului s\u,dar, de data aceasta, ini]iativatransform\rii operei rock `n ope -r\ nu i-a apar]inut. Ideea a venitdin partea compozitorului JulienBilodeau [i din partea fostului di-rector executiv de la Opera dinMontréal, Pierre Dufour.

„Le-am r\spuns foarte politi-cos“, poveste[te Waters, „c\, `n experien]a mea, cele mai multecolabor\ri dintre muzica rock `nparticular [i o orchestr\ simfon-ic\ s-au dovedit dezastruoase [i

c\, `n opinia mea, este o ideegroaznic\. Am primit o scrisoarefantastic\ de la Pierre Dufour [i aap\rat ideea cu atâta elocven]\ ncâtam acceptat s\ m\ `ntâlnesc cu ei“.

Dup\ câteva ore `n care cei doii-au prezentat lui Waters deco rurile

[i versiuni ale pieselor sale trans-formate `n oper\, Waters a fostconvins.

El s-a al\turat proiectului ca li-bretist, `n vreme ce muzica estescris\ de Bilodeau, dirijat\ de AlainTrudel. Rolul principal va fi inter-pretat de baritonul Étienne Dupuis.

„M\ bucur c\ muzica mea aatins o coard\ sensibil\ a publicu-lui [i cred c\ e nemaipomenit c\Dominique [i Julian au preluat [tafeta [i o duc acum `n lumea

operei clasice. E foarte flatant“,comenteaz\ Roger Waters.

Povestea care va fi prezentat\pe scen\ este schimbat\ fa]\ deversiunea original\, ajustat\ si -tua]iei politice actuale, care, maiales `n vest, este dominat\ deimaginea extrem de controversat\a pre[edintelui Donald Trump.

Waters nu este un fan al luiTrump, `n care vede, clar, tendin -]e despotice. „Orice despot“, spu -ne muzicianul, „`[i construie[teun monument pentru a se autoglo-rifica, fie c\ e vorba despre Ceau -[escu, Saddam sau Trump, iarmonumentele lor arat\ la fel. Ciu-dat, to]i par a alege acela[i fel demonument pentru ei n[i[i dintr-uncatalog pentru despo]i [i, invariabil,acesta este f\cut din marmur\ [iplacat cu aur. Uita]i-v\ la Trump

Tower de pe Fifth Avenue dinNew York. Este perfect. Este sim-bolul prefect a lucrului de care tre-buie s\ ne ]inem cât mai departe“.

Iar The Wall, `n era lui Trump,nu se va opri doar pe scena Operei,fiindc\ Roger Waters scoate noi [inoi materiale din discul s\u din1979. El s-ar putea transforma, câtde curând, `ntr-o alt\ produc]ieteatral\, sau un film sau un con-cert f\r\ nici un fel de spectacol.

Originalul The Wall a ap\rutsub form\ de dublu album `n 1979[i a devenit unul dintre cele maide succes discuri din toate tim-purile, cu vânz\ri de 23 de mi -lioane de unit\]i numai `n StateleUnite. Debutul operei bazat peacest album este foarte bine plasatla Montréal, scrie „The Guar dian“,din moment ce originea albumu-lui poate fi aflat\ la un concert din1977 ce a avut loc pe stadionulolimpic din acest ora[. A fost unconcert `n care Waters a scuipat`n fa]\ un fan care a `ncercat s\urce pe scen\, un moment foarte[ocant atât pentru fan, cât [i pen-tru muzician.

„A fost un moment care `]ischimb\ via]a“, spune Waters.„Reac]ia mea m-a f\cut s\ `n]elegcât de alienat am devenit. Dintr-odat\, `n minte mi s-a aprins unbec, iar showmanul din mine avenit imediat cu ideea: «Cum ar fis\ fac un spectacol rock `n care s\construiesc un zid `ntre mine [ispectatori, ca o expresie a alie n\riice m-a f\cut s\ `l scuip pe om?»“.

Restul a fost, evident, istorie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

14 » interna]ional

The Wall – O oper\pentru Era Trump

Suplimentul lui Jup

The Wall, opera rock a celor de la Pink Floyd, nu arede ce s\ se plâng\ `n era zidului lui Trump. La 38 deani de la lansare, The Wall este pe punctul s\ setransforme `n oper\, `n modul cel mai propriu.

R\spunsul unui pustnic literar~n 2006, Erin Lockwood, o profe-soar\ de englez\ de la o [coal\catolic\ privat\ din New York, aavut ideea de a da o tem\ original\elevilor ei, poveste[te „Slate“: s\scrie o scrisoare unui autor re-tras, devenit „pustnic“, dintre ceistudia]i la [coal\. „}intele“ aleseau fost Harper Lee, J.D. Salinger[i Kurt Vonnegut.

Spre uria[a surprindere adoamnei Lockwood, dar [i a ele -vilor, Kurt Vonnegut le r\spunde.Scriitorul, care este deja foarteb\trân, refuz\ politicos s\ `iviziteze la [coal\, dar scrie oscrisoare elevilor, plin\ de ndem-nuri. Iat-o mai jos.

„V\ mul]umesc pentru scriso-rile voastre frumoase. E sigur c\[ti]i cum s\ ridica]i moralul unuibo[orog de 84 de ani. Nu mai apar`n public acum fiindc\ am ajuns s\sem\n cel mai mult cu o iguan\.

Mai mult, ceea ce a[ avea s\ v\

spun e foarte scurt: exersa]i oriceart\ – muzic\, dans, cânt, teatru,desen, pictur\, poezie, eseu, fic -]iune. Nu conteaz\ ce, nu conteaz\dac\ o face]i bine sau r\u, dar n-oface]i pentru glorie [i bani, ci pen-tru experien]a devenirii, pentru adescoperi ce se ascunde `n voi, [ipentru a v\ cre[te sufletul.

Serios! Vreau s\ v\ `ndemn ca,chiar din clipa asta, s\ face]i art\pân\ la sfâr[itul vie]ii voastre. (...)

Iat\ o tem\ pentru disear\, [isper ca doamna Lockwood s\ v\pedepseasc\ dac\ n-o face]i: scrie]iun poem de [ase rânduri, nu con-teaz\ tema, dar s\ fie cu rim\. Nuse poate juca tenis f\r\ fileu.Scrie]i un poem cât de bine pute]i.Dar s\ nu spune]i nim\nui ceface]i. Nu-l ar\ta]i [i nu-l recita]inim\nui. OK?

Apoi rupe]i n buc\]ele foaia pecare l-a]i scris [i arunca]i-le lagunoi, cât mai departe una de

cealalt\. Ve]i vedea c\ a]i fost dejar\spl\ti]i din bel[ug pentru poeziavoastr\. A]i trecut prin expe-rien]a devenirii, a]i aflat un picmai mult despre ce se ascunde `nsufletul vostru.

S\ v\ binecuvânteze Dum-nezeu pe to]i!“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Faimosul spion George Smiley, crea]ie a romancierului John

le Carré, revine `ntr-un nou roman. Acesta se nume[te A Legacy ofSpies [i a fost scris de autorul britanic `n vârst\ de 85 de ani `n ul-timele 12 luni. El va pune cap\t ciclului de romane `n care Smileyeste personajul principal, ciclu `nceput `n 1961, cu romanul de de-but al lui le Carré, Call for the Dead.

n Poli]ia britanic\ a `nchis ancheta asupra mor]ii superstaruluiGeorge Michael, anun]ând c\ decesul acestuia a survenit din cauzenaturale. Medicul legist a concluzionat c\ Michael, `n vârst\ de 53de ani, a decedat `n urma unei cardiomiopatii [i a unei steatoze he-patice.

n Stephen King râde de pre[edintele Trump dup\ afirma]iileacestuia (nesus]inute de dovezi) c\ „Obama i-a pus telefonul sub as-cultare“. King ofer\ pe Twitter, `n stilul lui Trump, propriile luiteorii ale conspira]iei, dezvoltând un scenariu `n care Obama nunumai c\ i-a pus personal telefonul sub ascultare, dar a [i furat`nghe]ata din frigider [i, `n continuare, st\ ascuns `ntr-un dulap laCasa Alb\, `narmat cu o foarfec\.

n ~n sfâr[it, studiourile Disney au confirmat c\ va exista un alcincilea episod al aventurilor lui Indiana Jones. Filmul, ce va fi re-gizat tot de Steven Spielberg, va ajunge pe ecrane `n 2019, când in-terpretul rolului principal, Harrison Ford, va avea 77 de ani.

n Uma Thurman va juca `n noul film al lui Lars von Trier, TheHouse That Jack Built, ce va avea premiera `n 2018. Film\rile laaceast\ poveste cu un uciga[ `n serie au debutat deja, `n Suedia.Uma Thurman a jucat [i `n precedentul film al lui von Trier,Nymphomaniac.

n Cânt\re]ul american Pharrell Williams a fost decorat luniseara la Paris, devenind Ofi]er al Ordinului Artelor [i Literelor, dec\tre ministrul Culturii din Hexagon, Audrey Azoulay, fiind salu-tat drept „un creator excep]ional, neobosit [i anticonformist“.

n „Julia Roberts trebuia s\ moar\ la final“, dezv\luie JeffreyKatzenberg, fost pre[edinte al studiourilor Disney, produc\tor alfaimosului film Pretty Woman. Katzenberg a explicat `n timpul unei conferin]e la New York c\, ini]ial, Pretty Woman urma s\ fieun film sumbru, interzis celor sub 17 ani, cu un final tragic `n careprostituata interpretat\ de Julia Roberts urma s\ moar\. Dar regi-zorul Garry Marshall a `n]eles mai bine c\ publicul ar fi dorit s\vad\ „o poveste cu zâne“ [i filmul a fost transformat `ntr-o comedieromantic\ cu happy-end.

Apus de Wolverine,pe marile ecraneCu Logan, ultimul film din franciza inspirat\ de comicsurile cu mutan]ii X-Men,realizatorii se despart definitiv de dou\ personaje, profesorul Xavier [i, maiales, Wolverine, jucat de Hugh Jackman.

Vreme de 17 ani, Hugh Jackman atr\it al\turi de Wolverine. Rolulacestui mutant extrem de popular`n rândurile amatorilor de comic-books cu supereroi l-a transfor-mat `n star, `n 2000, pe necunoscu-tul, pe atunci, actor australian.

Din 2000 `ncoace, Hugh Jack-man l-a mai jucat de nou\ ori peWolverine, de [ase ori `n filmele X-Men [i de trei ori `n filmele „so-lo“, `n care Wolverine a fost eroulprincipal. Un record de longevi-tate printre supereroi.

Cu Logan, ultimul film din se-rie, ce cunoa[te `n prezent unmare succes de public [i de critic\,Hugh Jackman se desparte deacest personaj care [i-a l\sat am-prenta pe cultura popular\ a ul-timelor dou\ decenii.

Interesant: la prima prob\ pen-tru Wolverine, Jackman a picat [i

a fost preferat Dougray Scott. Aprimit rolul nou\ luni mai târziu,dup\ ce Scott s-a retras, prins defilm\rile la Misiune: Imposibil\ 2.

~n urm\torii 17 ani, Jackmanrecunoa[te c\ s-a `ntrebat demulte ori ce l-ar putea motiva, caactor, s\ continue s\-l joace peWolverine. R\spunsul l-a g\sit`ntr-o discu]ie cu Jerry Seinfeld,despre faptul c\ acesta a oprit seri-alul care l-a f\cut faimos. ~n acelmoment, spune Jackman, a `n -]eles c\ mai are un singur lucru deoferit lui Wolverine: un final.

Iar acest final a fost sugerat dealt\ discu]ie, de data aceasta cuscenaristul [i regizorul JamesMangold: un ultim film cu Wolve -rine, mult mai intim [i mai sum-bru. „N-a[ fi f\cut acest film dac\nu a[ fi [tiut c\ va fi finalul pentruWolverine“, spune actorul.

~n acest timp, seria de filme X-Men va continua cu un al [apteleaepisod, considerat nenecesar deunii. Dar f\r\ Hugh Jackman, de[ifoarte mul]i fani, printre care [iactorul Ryan Reynolds, ar vrea s\`l vad\ ap\rând [i `n alte filme dinacest univers inepuizabil.

Exist\ [i o modalitate: `n uni-versul X-Men exist\ o cronologiealternativ\ `n care Wolverine arputea fi re`nviat. Pe de alt\ parte,Jackman a mai spus de câteva oric\ i-ar pl\cea s\ apar\, ca Wolve -rine, `ntr-un film din seria Aven -gers. Dar, cu toate acestea, el in-sist\ c\ a terminat definitiv cupersonajul.

„{tiu c\ sun\ cam ciudat dinpartea unui australian, dar, la unmoment dat, e timpul s\ p\r\se[tipetrecerea. E timpul s\ mergacas\“, declar\ Jackman.

Gorillaz organizeaz\ propriul festivalCelebrul grup britanic (virtual)Gorillaz revine dup\ o pauz\ decinci ani, dar reapari]ia nu va avealoc ntr-o sal\ normal\ de concerte,ci `ntr-un parc de atrac]ii.

Creatorii trupei, Jamie Hewlett[i Damon Albarn, au anun]at c\

lanseaz\, astfel, propriul lor festi-val musical, botezat Demon Dayz.El va avea loc pe 10 iunie `n parculde atrac]ii Dreamland din Anglia.Deocamdat\ nu se [tie cine va con-certa la acest festival, `n afar\ deGorillaz, evident.

Nici despre noul album, al cin-cilea, al trupei, nu se [tie nc\ marelucru. Numit The Book of Noodle,el a fost prev\zut s\ apar\ `n 2016,dar a fost amânat. O singur\ pies\de pe el, Hallellujah Money, a fostpostat\ pân\ acum pe YouTube.

„Variety“ a scris `n cronica de`ntâmpinare publicat\ `n timpulFestivalului de la Berlin, unde Lo-gan a avut premiera mondial\, c\barba lui Logan pare la `nceputulfilmului o `nc\lzire pentru a intra`n pielea lui Mel Gibson. De fapt,Logan e infinit mai simpatic decâtGibson, de[i `l reg\sim `mbol -n\vit de adamantium, sl\bit, obo-sit [i mizantrop.

Cum nu sunt un fan al seriei,cum nu pot spune c\ am v\zut toa-te p\r]ile [i nici c\ `mi amintesccare cine e [i ce leg\turi exist\`ntre personaje, m\ limitez s\ co-mentez doar pe marginea lui Lo-gan. Mi-a pl\cut, mi s-a p\rut o co-da grav\ ([i cu influen]e clasice),gândit\ s\ `ncheie epopeea mu-tan]ilor, umanizându-i pe cei maibuni dintre ei [i oferindu-le `n al12-lea ceas ce le-a lipsit timp deaproape zece episoade. M\ refer larela]ia `n triunghi dintre Logan [ip\rintele s\u `ntre ghilimeleCharles Xavier (Patrick Stewart),dintre Logan [i feti]a mutant\

Laura (Dafne Keen) [i cea dintreCharles Xavier [i Laura. Cei treialc\tuiesc o familie c\reia filmul`i ofer\ tardiv o mic\ adiere devia]\ normal\, care nseamn\ stat`ntre ai t\i, mâncat la mas\, dor-mit n pat, lini[te [i pace n gesturicotidiene.

Filmul e n mare parte un road-movie [i face din Logan gardianulacestei feti]e mutante care la

`nceput pare una din fantomeledin The Shining combinat\ cu AlCincilea Element (din filmul luiLuc Besson), dar care `[i las\ la oparte aerul de mic\ fiar\ incon-trolabil\ pe m\sur\ ce [i perso-najul lui Logan se `nmoaie. Cata-lizatorul acestor reac]ii e b\trânulXavier, cel mai telepat dintremutan]i, care cu aerul lui de bu-nic `n]elept [i tenacitatea unui

bunic `n]elept care [tie c\ numai are mult de tr\it, reu[e[te s\sus]in\ moral c\l\toria celor treipân\ `n Dakota de Nord. Un drumde trei zile, `ntr-un loc improbabilnumit Eden, unde Laura se va`ntâlni cu al]i copii mutan]i [i vorfugi pentru totdeauna de cei carevor s\-i distrug\.

Pe anumite por]iuni, filmul se`ntâlne[te cu un alt SF v\zut anul

trecut la Berlinal\, dar `n com-peti]ie, Midnight Special, de JeffNichols. Acela era un roadmoviedespre un tat\ (Michael Shannon)care str\bate America ducându-[icopilul dotat cu puteri extrasenzo-riale la un punct de unde va fi pre-luat de cei dintr-o lume paralel\care pare s\ fie lumea c\reia copi-lul `i apar]ine. Nu-mi e clar care eoul [i care g\ina, dac\ ideea exista`n universul Marvel de unde apreluat-o Nichols sau s-a `ntâm-plat invers. ~n orice caz, Logan ofolose[te par]ial, ca structur\ pes-te care se definitiveaz\ portretulfinal al eroului, odat\ ce acesta `[id\ voie s\ simt\ chestii omene[ti.Apari]ia feti]ei l mpline[te pe Lo-gan [i `i d\ `ntr-un fel via]\ tamanla spartul târgului, iar alaiul demici mutan]i, fiecare cu talentullui, `ncheie `n not\ optimist\ epo-peea, `n anul de gra]ie 2029, cândmutan]ii sunt pe cale de dispari -]ie. Cu un a[a final `ntredeschis,chiar dac\ Logan nu va maiap\rea, epopeea tot va continua.Cred c\ fanilor le merge la inim\finalul care citeaz\ din westernulShane (1953, de George Stevens) [icare pune un capac liric pesteexisten]a lui Logan. Dar tocmai ci-tatul din Shane poate fi schepsi-sul. Acolo, eroul principal plecar\nit pe calul lui, dar nu [tiai dac\urma s\ moar\ sau supravie]uiaca s\ revin\ `ntr-o bun\ zi `n sat.

Logan, de James Mangold. Cu: HughJackman, Patrick Stewart, Richard E. Grant, Boyd Holbrook, StephenMerchant, Dafne Keen

Primarul unei comune din zonaIa[ului a avut dintotdeauna un res -pect deosebit pentru ginga[ele [i desoare `n via]\ aduc\toarele fiin]enumite femei. Drept pentru care aorganizat un frumos spectacol artis-tic dedicat persoanelor `n cauz\.

A ]inut omul un discurs frumos,a zis-o [i pe aia cu mâna femeiicare mâng`ie sufletul [i pe aia cu ce

ne-am face noi f\r\ voi. {i-a primitaplauzele [i a l\sat loc momentelorartistice. Totul a decurs cursiv,pân\ la momentul neomagic.

A[a se nume[te [oul omului,neomagie. {i era chiar bun [icomic. Dar cu ne`ncrederea pu -blicului e greu s\ te pui. Pentru`nceput a scos un pachet de c\r]ide joc supradimensionat, ca s\ fievizibil pân\ `n fundul s\lii. Cum,necum, a indus publicului sen -za]ia c\ i-a dat posibilitatea s\aleag\ popa de inim\, apoi aar\tat c\ `n pachetul de c\r]i sin-gura `ntoars\ pe dos era popa deinim\. Rumoare. De ce tocmai

popa? Acum, hai s\ recunoa[tem,nu e tocmai o idee bun\ ca `ntr-oasemenea loca]ie s\ te joci cupopa, fie el [i de inim\.

A urmat un truc cu o batist\ [iunul cu o cravat\. Practic, omulnostru nu avea nici cea mai mic\inten]ie de a-[i face via]a maiu[oar\. A f\cut un nod cravatei, l-a b\gat `n gur\ [i nodul adisp\rut. Ceea ce `n alte locuri arfi produs admira]ie [i ar fi de-clan[at aplauze, aici adâncea ostare de spaim\. ~ncepea s\ secontureze o concluzie care seauzea pe din ce `n ce mai multebuze ale ginga[elor [i f\r\ de care

nu putem tr\i fiin]e: pact cu diavolul. Din momentul acela [i-au schimbat modul de a privireprezenta]ia artistic\. Ele prac-tic urm\reau chinurile unui omcare `[i vânduse sufletul c\trenecuratu’ [i `[i d\deau, `n [oapt\,sfaturi [i solu]ii.

Ave]i grij\, spunea una din ele,are [i limb\ de drac! Altfel nuputea s\ desfac\ nodul cela. Nu,nu cred c\ dom’ primar [tia asta,dom’ primar e om cu fric\. {i unadintre doamne a ie[it val-vârtejpe u[\. Neomagicianul a continu-at s\ se adânceasc\ `n demersulsatanist, convingând pe cineva

din sal\ c\ anul na[terii tat\lui ei,la care ea se gândise f\r\ ca el s\[tie, este chiar cifrul lac\tuluicare bloca cutia din lemn. Din pa-tru cifre. Na, cum s\ existe alt\explica]ie decât c\ dracul i-a [op-tit la ureche? Lac\t cu teleco-mand\? Exclus!

Mul]umesc pentru aplauze, lamul]i ani, doamnelor! {i se aplea -c\ respectuos, habar nea vând c\doamna care ie[ise se `ntorsese.A sim]it doar cum circa o jum\ -tate de g\leat\ de lichid apos cumiros de busuioc `i inund\ ceafa,p\rul [i hainele: ptiu, satan\,p\r\se[te trupul acestui p\c\tos!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 558» 11 – 17 martie 2017

16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia BlagaLogan, [i gata

558

~ntâmplare magic\

Hugh Jackman `ncheie 17 ani `n pielea lui Lo-gan/Wolverine. E altreilea capitol al serieiWolverine [i al zeceleafilm X-Men, regizat deacela[i James Mangoldcare a f\cut The Wolve -rine `n 2013. Jackmanspune c\ e punct defini-tiv, dar adev\rul e c\ nu[tii niciodat\.