6 Vitaminele

1

V I T A M I N E L E

1. Consideraţii generale despre vitamine;2. Nomenclatura şi clasificarea vitaminelor;3. Vitamine liposolubile;4. Vitamine hidrosolubile.

2

11. Consideraţii generale despre . Consideraţii generale despre vitaminevitamine

Vitaminele Vitaminele sunt sunt substansubstanţţe e organiceorganice cu rol funcţional cu rol funcţional însemnat, care se găsesc în însemnat, care se găsesc în cantitate mică în alimente şi cantitate mică în alimente şi sunt indispensabile pentru sunt indispensabile pentru creşterea şi dezvoltarea creşterea şi dezvoltarea normală a organismelor. normală a organismelor.

3


VitamineleVitaminele alături de enzime şi alături de enzime şi hormoni, fac parte din grupa hormoni, fac parte din grupa catalizatorilor biologici, care catalizatorilor biologici, care contribuie la reglarea şi contribuie la reglarea şi stimularea proceselor metabolice.stimularea proceselor metabolice.

4


Organismele animale nu pot Organismele animale nu pot sintetiza majoritatea vitaminelor, de sintetiza majoritatea vitaminelor, de aceea ele sunt obţinute din hrana aceea ele sunt obţinute din hrana vegetală, iar stocarea lor în vegetală, iar stocarea lor în organismul animal nu are loc.organismul animal nu are loc.

Unele vitamine (vitamina K, biotina, Unele vitamine (vitamina K, biotina, acidul folic etc.) sunt sintetizate de acidul folic etc.) sunt sintetizate de microflora intestinală.microflora intestinală.

5


În prezent marea În prezent marea majoritate a vitaminelor majoritate a vitaminelor se pot obţine prin sinteza se pot obţine prin sinteza chimică şi sunt utilizate chimică şi sunt utilizate ca factorica factori curativi.curativi.

6

1.1. Consideraţii generale despre Consideraţii generale despre vitaminevitamine

Lipsa vitaminelor Lipsa vitaminelor din alimentaţie din alimentaţie

provoacă tulburări provoacă tulburări grave ale funcţiilor grave ale funcţiilor

organismelor, organismelor, cunoscute sub cunoscute sub

numele de numele de boli de carenţă.boli de carenţă.

7


Lipsa totalăLipsa totală a unei a unei vitamine din organism se vitamine din organism se

numeşte numeşte avitaminozăavitaminoză, care , care poate determina chiar poate determina chiar

moartea organismului. moartea organismului.

8


În cele mai multe cazuri se În cele mai multe cazuri se produce o produce o lipsă parţialălipsă parţială a a

vitaminelor, cunoscută sub vitaminelor, cunoscută sub numele de numele de hipovitaminozăhipovitaminoză, iar , iar tulburările metabolice în acest tulburările metabolice în acest

caz sunt mai puţin grave. caz sunt mai puţin grave.

9


ExcesulExcesul de vitamine din de vitamine din alimente poate determina alimente poate determina

apariţia apariţia hipervitaminozei,hipervitaminozei, care care de asemenea, provoacă de asemenea, provoacă

dezechilibrare în desfăşurarea dezechilibrare în desfăşurarea normală a unor procese normală a unor procese

metabolice.metabolice.

10


VitamineleVitaminele au în organismul au în organismul uman şi animal un rol funcţional uman şi animal un rol funcţional însemnat. însemnat.

Ele se mai numesc şi Ele se mai numesc şi factori factori enzimaticienzimatici, deoarece un număr , deoarece un număr mare de vitamine (în deosebi cele mare de vitamine (în deosebi cele hidrosolubile) îndeplinesc rolul hidrosolubile) îndeplinesc rolul de coenzime.de coenzime.

11


Unele Unele vitaminevitamine formează în formează în celule sisteme de oxido-reducere celule sisteme de oxido-reducere importante, care iau parte în importante, care iau parte în numeroase procese metabolice numeroase procese metabolice ale proteinelor, glucidelor şi altor ale proteinelor, glucidelor şi altor compuşi.compuşi.

12


La plante s-a constatat că La plante s-a constatat că vitaminelevitaminele stimulează procesele de fecundare, stimulează procesele de fecundare, fapt ce explică conţinutul ridicat de fapt ce explică conţinutul ridicat de vitamine în polen. vitamine în polen.

Pentru numeroase microorganisme, Pentru numeroase microorganisme, vitaminele reprezintă factori de vitaminele reprezintă factori de creştere.creştere.

13


Cu toate că efectele fiziologice Cu toate că efectele fiziologice ale prezenţei sau absenţei ale prezenţei sau absenţei vitaminelor din organism sunt vitaminelor din organism sunt relativ bine cunoscute, mai puţin relativ bine cunoscute, mai puţin cunoscute sunt mecanismele prin cunoscute sunt mecanismele prin care unele vitamine influenţează care unele vitamine influenţează şi reglează procesele metabolice.şi reglează procesele metabolice.

14


În plante şi animale, s-au În plante şi animale, s-au identificat unele substanţe identificat unele substanţe

organice cu o acţiune organice cu o acţiune fiziologică şi biochimică opusă fiziologică şi biochimică opusă

vitaminelor, numite vitaminelor, numite antivitamineantivitamine, care inhibă sau , care inhibă sau

suprimă activitatea vitaminelor.suprimă activitatea vitaminelor.

15

22. Nomenclatura şi clasificarea . Nomenclatura şi clasificarea vitaminelorvitaminelor

Denumirea de Denumirea de vitaminevitamine ( (amine amine vitalevitale) dată de C. Funk (1911) ) dată de C. Funk (1911) acestei grupe de substanţe se acestei grupe de substanţe se menţine şi în prezent, deşi unele menţine şi în prezent, deşi unele vitamine nu conţin în molecula lor vitamine nu conţin în molecula lor azot (de exemplu, vitaminele A, D, azot (de exemplu, vitaminele A, D, E, F etc.). E, F etc.).

16


Nomenclatura vitaminelorNomenclatura vitaminelor se se poate stabili după trei categorii:poate stabili după trei categorii:

după după nomenclatura vechenomenclatura veche;;

după după rolul fiziologicrolul fiziologic şi şi

după după structura chimicăstructura chimică..

17


După După nomenclatura vechenomenclatura veche, , vitaminele continuă să se vitaminele continuă să se numească şi în prezent cu litere numească şi în prezent cu litere majuscule din alfabetul latin (majuscule din alfabetul latin (A, B, A, B, C, DC, D, etc.). , etc.).

În cadrul aceleaşi clase, În cadrul aceleaşi clase, vitaminele se denumesc cu ajutorul vitaminele se denumesc cu ajutorul indicilor (indicilor (AA11, A, A22, D, D22, D, D33, D, D55 etc.). etc.).

18


După După rolul fiziologicrolul fiziologic, pe care îl , pe care îl îndeplinesc în organism, vitaminele au îndeplinesc în organism, vitaminele au denumiri specifice şi anume: denumiri specifice şi anume:

vitamina vitamina antirahiticăantirahitică ( (vitamina Dvitamina D), ), vitamina vitamina antihemoragicăantihemoragică ( (vitamina vitamina

KK),),vitamina vitamina antisterilităţiiantisterilităţii ( (vitamina Evitamina E))etc.etc.

19


După După structura chimică,structura chimică, vitaminele se denumesc:vitaminele se denumesc:

tiaminatiamina (vitamina B (vitamina B11), ), riboflavinariboflavina (vitamina B (vitamina B22), ), acidul ascorbicacidul ascorbic (vitamina C), (vitamina C), retinolulretinolul (vitamina A), (vitamina A), calciferolulcalciferolul (vitamina D), (vitamina D),etc.etc.

20


După După solubilitatea vitaminelorsolubilitatea vitaminelor în solvenţi organici sau în apă, în solvenţi organici sau în apă, acestea se clasifică în:acestea se clasifică în:

vitamine liposolubilevitamine liposolubile şi şi

vitamine hidrosolubilevitamine hidrosolubile..

21


Vitamine liposolubileVitamine liposolubile

Vitamina AVitamina A Vitamina DVitamina D Vitamina EVitamina E Vitamina KVitamina K Vitamina FVitamina F

Vitamine hidrosolubileVitamine hidrosolubile

Vitamina BVitamina B11




Vitamina PPVitamina PP Vitamina CVitamina C Vitamina PVitamina P Etc.Etc.

22

33. Vitaminele liposolubile. Vitaminele liposolubile

Vitamina AVitamina A Vitamina DVitamina D Vitamina EVitamina E Vitamina KVitamina K Vitamina FVitamina F

23

Vitamina A

Vitamina D

Vitamina E

Vitamina K

Vitamina F


24


Nr.

d/oFormula de structură

Răspândirea AvitaminozaNecesitatea

zilnică Rol şi funcţii

Reacţii de identificare

1.

2.

...

25


Vitamina AVitamina A

RetinolRetinol

Vitamina antixeroftalmică, Vitamina creşteriVitamina antixeroftalmică, Vitamina creşteri

CH3

H3CCH2OH

12

34

5

67

89

1011

12

13

14

15

1617

18

19 20CH3CH3CH3

Vitamina AVitamina A11 (retinol) (retinol)

26



Vitamina AVitamina A22

(3,4-dehidroretinol)(3,4-dehidroretinol)

CH3

H3CCH2OH

12

34

5

67

89

1011

12

13

14

15

1617

18

19 20CH3CH3CH3

27



Vitamina AVitamina A33

CH3

H3CCH2OH

12

34

5

67

89

1011

12

13

14

15

1617

18

19 20CH2CH3CH3

28



29



Cea mai importantă Cea mai importantă provitamina Aprovitamina A este este ββ-carotenul,-carotenul, din care prin din care prin

degradare oxidativă în organismul degradare oxidativă în organismul uman rezultă două molecule de uman rezultă două molecule de

vitamina Avitamina A

30


ββ-caroten-caroten

RetinolRetinol

31



RăspândireaRăspândirea Sub formă de Sub formă de carotenoide carotenoide – în – în toate legumele şi fructele, în toate legumele şi fructele, în deosebi morcov, spanac, deosebi morcov, spanac, urzică, măceş, fructe de urzică, măceş, fructe de cătină, roşii, citrice, bostani, cătină, roşii, citrice, bostani, pepeni verzi şi galbeni, în pepeni verzi şi galbeni, în stare liberăstare liberă – în untura de – în untura de peşte, ficatpeşte, ficat,, lapte, gălbenuş lapte, gălbenuş de ou, unt etc.de ou, unt etc.

32


Vitamina AVitamina AAvitaminoza A Avitaminoza A provoacă:provoacă: orbul găinii; orbul găinii; închiderea şi micşorarea ochilor;închiderea şi micşorarea ochilor; ceratinizarea şi stratificarea ceratinizarea şi stratificarea epiteliului căilor respiratorii,epiteliului căilor respiratorii, tractului gastro-intestinal, tractului gastro-intestinal, căilor urinare;căilor urinare; scăderea rezistenţei la bolile scăderea rezistenţei la bolile infecţioase; infecţioase; reţinerea creşterii;reţinerea creşterii; apariţia sterilităţii la masculi;apariţia sterilităţii la masculi; etc.etc.

Ochi normalOchi normal(Cristalin clar)(Cristalin clar)

Ochi afectatOchi afectat(Cristalin opac)(Cristalin opac)

33



Necesitatea zilnicăNecesitatea zilnică

0,75 -1,5 mg/zi

34


Vitamina AVitamina AConţinutul carotenoidelor în diferite fructe şi legume Conţinutul carotenoidelor în diferite fructe şi legume

(mg/kg)(mg/kg)

Mentă 110,0 Roşii 7,0

Pătrunjel 80,0 Varză 4,0

Morcov 70,0 Banane 2,0

Spanac 60,0 Mere 0,3

Ţelină 20,0 Vinete 0,3

35


Vitamina A.Vitamina A. Rol şi funcţii.Rol şi funcţii.

Participă la biosinteza şi funcţionarea pigmenţilor fotosensibili din retină.

Forma oxidată a vit. A – retinalul sau aldehida vit. A legată cu proteina opsina reprezintă un component activ în procesul vizual.

Vitaminele A iau parte în numeroase transformări metabolice ale glucidelor, lipidelor, proteinelor ş.a.

Etc.

36


Vitamina DVitamina D

CalciferolulCalciferolul

Vitamina Vitamina antirahiticăantirahitică

CH3

H3C CH3

CH3CH3

H2C

A B

C D1

2

34

56

7

8

9

10

1112

13

1415

16

1718

19

20

21

22

23

24

25

2627

28

HO

CH3

H3C CH3

CH3CH3

A B

C D1

2

34

56

7

8

9

10

1112

13

1415

16

1718

19

20

21

22

23

24

25

2627

28

HO

H3C

Ergosterol (Provitamina DErgosterol (Provitamina D22))

hhνν

Vitamina DVitamina D22 (Calciferol) (Calciferol)

37



CH3

H3C CH3

CH3CH3

H2C

A B

C D1

2

34

56

7

8

9

10

1112

13

1415

16

1718

19

20

21

22

23

24

25

2627

28

HO

Vitamina DVitamina D33 (Colecalciferol) (Colecalciferol)

CH3

H3C CH3

CH3CH3

H2C

A B

C D1

2

34

56

7

8

9

10

1112

13

1415

16

1718

19

20

21

22

23

24

25

2627

28

HO

Vitamina DVitamina D22 (Calciferol) (Calciferol)

38



39



RăspândireaRăspândirea În uleiul de peşte, ficat, În uleiul de peşte, ficat, unt, ouă, lapte, drojdie de unt, ouă, lapte, drojdie de bere, ulei vegetal iradiat bere, ulei vegetal iradiat cu raze ultraviolete. cu raze ultraviolete. Plantele sunt sărace în Plantele sunt sărace în vitamina D cu excepţia vitamina D cu excepţia unor ciuperci şi boabe de unor ciuperci şi boabe de cacao.cacao.

40


Vitamina DVitamina DAvitaminozaAvitaminoza

Avitaminoza D se întâlneşte rar, Avitaminoza D se întâlneşte rar, deoarece în organism se găseşte deoarece în organism se găseşte provitamina D, care sub acţiunea provitamina D, care sub acţiunea razelor solare trece în vitamina D. razelor solare trece în vitamina D. Totuşi boala pe care o provoacă, Totuşi boala pe care o provoacă, este este rahitismul rahitismul - dereglările oaselor, - dereglările oaselor, oase devin moi şi deformate, oase devin moi şi deformate, picioare în formă de X sau O, are picioare în formă de X sau O, are loc deformarea coloanei vertebrale.loc deformarea coloanei vertebrale.

41




10 - 20 μg/zi

42


Vitamina DVitamina DConţinutul vitaminei D în diferite produse alimentare Conţinutul vitaminei D în diferite produse alimentare

((μμg/g)g/g)

Unt de cacao 750 Smântână 12

Ulei din ficat de morun

375 Lapte de vacă 1

Gălbenuş de ou 97 Ulei de măsline 0

Ciuperci 30 Legume verzi 0

Unt de vacă 13 Margarină 0

43


Vitamina DVitamina D. . Rol şi funcţii.Rol şi funcţii.

Contribuie la absorbirea calciului şi a fosforului în intestin.

Activează reabsorbţia fosforului în rinichi.

Măreşte reţinerea calciului în ţesutul osos.

Etc.

44


Vitamina EVitamina E

TocoferolulTocoferolul

Vitamina antisterilităţii; vitamina fecundităţiiVitamina antisterilităţii; vitamina fecundităţii

11 2233

445566

7788 99

1010

1212''

α-Tocoferol

45


11 2233

445566

7788 99

1010

β-Tocoferol (5,8 dimetil-tocol)

δ-Tocoferol (8-metil-tocol)

11 2233

445566

7788 99

1010

1212''

γ-Tocoferol (7,8 dimetil-tocol)

46


Vitamina Vitamina EE

47



RăspândireaRăspândirea În graminee şi uleiuri În graminee şi uleiuri extrase din ele, fructe extrase din ele, fructe

de măceş, nuci, de măceş, nuci, arahide, migdale, arahide, migdale, porumb, ulei de porumb, ulei de

bumbac, mere,bumbac, mere, carne carne de vacă,de vacă, untunt,,

gălbenuş etc.gălbenuş etc.

48


Vitamina Vitamina EEAvitaminozaAvitaminoza Induce dereglarea sistemului nervos; Pierderea fătului prematur; Distrofia muşchilor; Afecţiunea glandelor sexuale masculine şi întreruperea producerii celulelor sexuale.

49




10 - 20 mg/zi

50


Vitamina EVitamina EConţinutul vitaminei E în diferite produse alimentare Conţinutul vitaminei E în diferite produse alimentare

(mg/kg)(mg/kg)

Ulei din germeni de grâu

50 Germeni de grâu

3

Ulei de bumbac 35 Soia 1

Ulei de tărâţe 32 Unt 0,5

Ulei de soia 25 Salată 0,4

Ulei de orz 24 Morcovi 0,2

51


Vitamina EVitamina E.. Rol şi funcţii. Rol şi funcţii.

Participă în procesele de oxido-reducere asigurând protecţia a numeroase substanţe biologic active de degradarea oxidativă.

În muşchi, tocoferolii participă la oxidări, inclusiv în fosforilarea oxidativă.

Rol în metabolismul aminoacizilor, acizilor graşi nesaturaţi, glucidelor, acizilor nucleici şi a altor substanţe.

Etc.

52


Vitamina Vitamina KK

FilochinonaFilochinona

Vitamina Vitamina antihemoragicantihemoragică; Vitamina coagulăriiă; Vitamina coagulării

11 22

3344556677

88 99

1010

Vitamina KVitamina K11

53



Vitamina KVitamina K33

(Menadiona)(Menadiona)

54



RăspândireaRăspândirea În frunzele verzi ale În frunzele verzi ale plantelor şi alte părţi plantelor şi alte părţi vegetale ce conţin vegetale ce conţin clorofilă; în ficatul de clorofilă; în ficatul de porc; carnea de vită, porc; carnea de vită, pasăre, oaie, porc. pasăre, oaie, porc. Este sintetizată de Este sintetizată de unele microorganisme.unele microorganisme.

55


Vitamina KVitamina K

Avitaminoza KAvitaminoza K

Induce dereglări în coagularea sângelui;

Provoacă hemoragii;

Scade rezistenţa vaselor sangvine.

56


Vitamina KVitamina K


2 - 12 μg/zi

57


Vitamina KVitamina KConţinutul vitaminei K în diferite produse alimentare Conţinutul vitaminei K în diferite produse alimentare

((μμg/g)g/g)

Lucernă 65 Soia 25

Spanac 60 Ulei de arahide 15

Urzică 50 Ficat de porc 9

Conopidă 40 Ficat de găină 0,1

Mazăre verde 30 Grăsime de pasăre 0,01

58


Vitamina KVitamina K.. Rol şi funcţii. Rol şi funcţii. Rolul esenţial al vitaminelor K la om şi

animale se manifestă prin menţinerea normală a capacităţii de coagulare a sângelui.

De asemenea, sunt implicate în procesele de oxido-reducere din celule şi ţesuturi, în formarea compuşilor macroergici, în fotosinteză, biosinteza colesterolului, a mARN etc.

59


Vitamina FVitamina F

Vitamina Vitamina antiantidermatidicădermatidică

Acid linoleicAcid linoleic

Acid linolenicAcid linolenic

Acid arahidonicAcid arahidonic

60


Acid linoleic Acid linoleic CC1818HH3232OO22

61


Acid linolenic Acid linolenic CC1818HH3030OO22

62


Acid arahidonic Acid arahidonic CC2020HH2828OO22

63



RăspândireaRăspândirea Se găsesc atât în organismele vegetale, Se găsesc atât în organismele vegetale, cât şi cele animale. cât şi cele animale. În plante şi seminţele acestora se În plante şi seminţele acestora se găsesc predominant acidul linoleic şi găsesc predominant acidul linoleic şi linolenic, iar în produsele animaliere – linolenic, iar în produsele animaliere – acidul arahidonic.acidul arahidonic.

64



Avitaminoza FAvitaminoza F Dereglări în structura şi Dereglări în structura şi funcţionarea pielii;funcţionarea pielii; Apar pete, exeme, plăgi;Apar pete, exeme, plăgi; Pielea se descuamiază Pielea se descuamiază şi este împedicat procesul şi este împedicat procesul de regenerare.de regenerare.

65




10 - 20 g/zi

66


Vitamina FVitamina F. . Rol şi funcţii.Rol şi funcţii.

Contribuie la biosinteza lipidelor, în special a fosfolipidelor şi a sterolilor.

Sunt componente ale fosfolipidelor şi ale altor lipide care intră în structura membranelor celulare şi ale organitelor subcelulare.

Etc.

67

44. Vitaminele hidrosolubile. Vitaminele hidrosolubile


Tiamina Tiamina

Vitamina aVitamina antintineuritică, antiberibericăneuritică, antiberiberică

68



69



RăspândireaRăspândirea

- În drojdia de bere, seminţele de cereale şi - În drojdia de bere, seminţele de cereale şi

leguminoase, în coji de orez, flori, polen etc.leguminoase, în coji de orez, flori, polen etc.

- În microflora intestinului gros şi - În microflora intestinului gros şi

prestomacele erbivorilor.prestomacele erbivorilor.

70



AvitaminozaAvitaminoza

Tulburări ale sistemului nervos, pierderea Tulburări ale sistemului nervos, pierderea

apetitului, paraliziile extremităţilor, apetitului, paraliziile extremităţilor,

boala ,,beri-beri” manifestată prin tulburări boala ,,beri-beri” manifestată prin tulburări

digestive, nervoase, cardiace şi psihice. digestive, nervoase, cardiace şi psihice.

La plante - stoparea creşterii ţesuturilor şi a La plante - stoparea creşterii ţesuturilor şi a

rădăcinilor.rădăcinilor.

71




0,5 – 3,0 mg/zi

72



Conţinutul vitaminei BConţinutul vitaminei B11 în diferite produse în diferite produse

alimentare (alimentare (mmg/g/100100g)g)

Extract de drojdii 30 Mazăre 0,4

Drojdie de bere 25 Morcovi 0,2

Germeni de orez 3,5 Piersici 0,2

Germeni de secară 2,5 Mere 0,09

Fasole uscată 0,48 Struguri 0,09

73


Vitamina BVitamina B11. . Rol şi funcţii.Rol şi funcţii.

Tiamina sub forma de tiaminpirofosfat (TPP) participă la biosinteza unor decarboxilaze, cu rol important în procesele de decarboxilare oxidativă a aminoacizilor, glucidelor etc.

TPP reprezintă partea activă a unor enzime.

Etc.

74



Riboflavina Riboflavina

LactoflavinaLactoflavina

75



76




Foarte larg răspândită în natură, mai ales în Foarte larg răspândită în natură, mai ales în

ţesuturile verzi ale plantelor, în seminţele ţesuturile verzi ale plantelor, în seminţele

încolţite, în drojdii, ficat, rinichi, inimă, încolţite, în drojdii, ficat, rinichi, inimă,

smântână, ouă etc.smântână, ouă etc.

77




Dereglări epidermice, căderea părului, Dereglări epidermice, căderea părului,

inflamarea gurii, îngroşarea limbi, inflamarea gurii, îngroşarea limbi,

slăbirea văzului şi auzului, dificultăţi slăbirea văzului şi auzului, dificultăţi

urinare, tulburări digestive, oboseală urinare, tulburări digestive, oboseală

oculară, etc.oculară, etc.

78




1,5 mg/zi

79



Conţinutul vitaminei Conţinutul vitaminei B2 în diferite produse în diferite produse

alimentare (alimentare (μμg/g)g/g)

Concentrat de drojdii 200 Conopidă 0,1

Drojdie de panificaţie 37 Tomate 0,7

Drojdie de bere 30 Morcov 0,6

Germeni de grâu 10 Caise 0,5

Porumb 0,1 Mere 0,3

80


Vitamina BVitamina B22. . Rol şi funcţii.Rol şi funcţii. Riboflavina intră în două componenţa a două

coenzime înrudite – flavinmononucleotidei (FMN) şi flavinadenindinucleotidei (FAD).

Riboflavina în stare liberă, prin transformarea sa reversibilă în leucoriboflavină, pe baza fixării de hidrogen la N-1 şi N-10, contribuie la transportul hidrogenului în organism pe cale neenzimatică.

Etc.

81



Flavinmononucleotidă (FMN)Flavinmononucleotidă (FMN)

82



Flavinadenindinucleotidă (FAD)Flavinadenindinucleotidă (FAD)

83



Piridoxina Piridoxina

AderminaAdermina

84



85



Piridoxal PiridoxaminăPiridoxal Piridoxamină

86




În drojdii, germÎn drojdii, germeeni de grâu, tărâţă de orez, ni de grâu, tărâţă de orez,

bere, nuci, arahide, fasolea verde, ardei verde, bere, nuci, arahide, fasolea verde, ardei verde,

legume şi fructe, ficatul animalelor şi carnea legume şi fructe, ficatul animalelor şi carnea

de peşte. Este sintetizată de flora intestinală de peşte. Este sintetizată de flora intestinală

din care cauză avitaminoza Bdin care cauză avitaminoza B66 este întâlnită este întâlnită

foarte rar.foarte rar.

87




Inflamaţiile mâinilor şi picioarelor, scăderea Inflamaţiile mâinilor şi picioarelor, scăderea

conţinutului glucozei din sânge, stări de conţinutului glucozei din sânge, stări de

nervozitate, insomnii, tulburări cardiace, etc.nervozitate, insomnii, tulburări cardiace, etc.

88




0,5 – 5,0 mg/zi

89




alimentare (mg/100g)alimentare (mg/100g)

Drojdie uscată 10 Morcov 1,2

Drojdie de bere 8 Struguri 1,1

Germeni de grâu 5 Varză 0,5

Ficat de vită 2,5 Lapte de vacă 0,3

Carne de găină 2,5 Ou 0,2

90



Piridoxalfosfatul prezintă o grupare prostetică legată de un şir de enzime care catalizează reacţiile cu participarea aminoacizilor.

Participă la producerea de anticorpi, formarea eritrocitelor, absorbţia vitaminei B12, biosinteza acizilor nucleici, menţine echilibrul ionic.

Etc.

91


Vitamina Vitamina BB1212

Cianocobalamină Cianocobalamină

Vitamina Vitamina antianemicăantianemică

92



93




În numeroase microorganisme, în apele În numeroase microorganisme, în apele

reziduale de la fabricarea antibioticreziduale de la fabricarea antibioticeelor,lor,

în ficat, rinichi,în ficat, rinichi, inimă, glandele inimă, glandele

suprarenale, gălbenuş de ou, lapte de suprarenale, gălbenuş de ou, lapte de

vacă etcvacă etc..

94




Nedeviderea celulelor care rămân mari, mai Nedeviderea celulelor care rămân mari, mai

ales în măduva spinării, producând anemia ales în măduva spinării, producând anemia

pernicioasă. Numărul eritrocitelor este redus pernicioasă. Numărul eritrocitelor este redus

şi apar granulocişi apar granulocitte gigante.e gigante. Are loc Are loc

întârzierea creşterii organismelor tinere etc.întârzierea creşterii organismelor tinere etc.

95




2 - 3 μg/zi

96




alimentare (alimentare (μμg/100g)g/100g)

Ficat 50

Rinichi 20

Carne 5

Ouă 3

Lapte 2

97



Participă în multe procese chimice, deşi mecanismul acţiunii ei nu este pe deplin evidenţiat.

Etc.

98


Vitamina BVitamina B1212. .

Rol şi funcţii.Rol şi funcţii.

99


Vitamina Vitamina PPPP

NicotinamidaNicotinamida

Vitamina Vitamina antiantipelagroaspelagroasăă

N

COOH

NICOTINIC ACID

N

CONH2

NICOTINAMIDE

Acid nicotinicAcid nicotinic

NicotinamidaNicotinamida

100


Vitamina PPVitamina PP

101




Este larg răspândită în natură: în tărâţă Este larg răspândită în natură: în tărâţă

cerealelor, ciuperci, germeni de grâu, orez, cerealelor, ciuperci, germeni de grâu, orez,

lapte, ficat drojdia de bere, inimă, etc.lapte, ficat drojdia de bere, inimă, etc.

102




Înnegrirea şi îngroşarea limbii, tulburări Înnegrirea şi îngroşarea limbii, tulburări

nervoase, neliniştea, boala celor 3 D nervoase, neliniştea, boala celor 3 D

(dermatită, diaree şi demenţă (memorie (dermatită, diaree şi demenţă (memorie

slabă), erupţie de piele etc.slabă), erupţie de piele etc.

103




4 - 6 mg/zi

104



Conţinutul vitaminei Conţinutul vitaminei PP în diferite produse în diferite produse

alimentare (alimentare (mmg/100g)g/100g)

Drojdie de bere 106 Spanac 7,5

Extract de drojdie 80 Nuci 6,5

Germeni de grâu 53 Cartofi 5,5

Castraveţi 8 Unt 2

Orz încolţit 7,4 Vin 0,9

105


Vitamina PPVitamina PP. . Rol şi funcţiiRol şi funcţiiNicotinamida

(forma oxidată)

Nicotinamida(forma redusă)

H -

NADP+

Nic

oti

na

mid

Nic

oti

na

mid

aden

ind

inu

cle

oti

dă,

NA

Dad

enin

din

ucl

eo

tid

ă, N

AD

++

106


Vitamina HVitamina H

Biotina Biotina

Bios IIBios II

107




Foarte răspândită în plante şi drojdii, în ficat, Foarte răspândită în plante şi drojdii, în ficat,

gălbenuş şi ou etc.gălbenuş şi ou etc.

108




Descuamarea pielii, căderea părului, Descuamarea pielii, căderea părului,

oboseala, lipsa poftei de mâncare, etc.oboseala, lipsa poftei de mâncare, etc.

109




150-300 mg/zi

110



Conţinutul vitaminei Conţinutul vitaminei H în diferite produse în diferite produse


Gălbenuş de ou 300 Spanac 7

Ficat de vită 250 Morcov 4

Ciocolată 32 Usturoi 3,5

Fasole 10 Mere 0,4

Drojdie de bere 7 Cartofi 0,2

111


Vitamina CVitamina C Acid ascorbicAcid ascorbic

Vitamina antiscorbuticăVitamina antiscorbutică

112


Vitamina CVitamina C


Este foarte răspândită: în măceş, citrice, Este foarte răspândită: în măceş, citrice,

coarne, coacăză, nuci necoapte, mere etc. Se coarne, coacăză, nuci necoapte, mere etc. Se

întâlneşte şi la animale în stare liberă sau întâlneşte şi la animale în stare liberă sau

asociată cu proteine (ascorbigen).asociată cu proteine (ascorbigen).

113




Apariţia scorbutului, tulburări digestive, Apariţia scorbutului, tulburări digestive,

anemie, umflarea extremităţilor, hemoragii, anemie, umflarea extremităţilor, hemoragii,

micşorarea imunităţii.micşorarea imunităţii.

114




30-70 mg/zi

115



Conţinutul vitaminei Conţinutul vitaminei C în diferite produse în diferite produse


Nuci verzi (coji) 18000 Spanac 225

Măceş 800 Miere 100

Ardei roşu 300 Lămâie 80

Coacăză neagră 300 Vinete 60

Ardei verde 200 Ou 1

116


Vitamina PVitamina P Rutina, bioflavonoiziRutina, bioflavonoizi

Vitamina permeabilităţiiVitamina permeabilităţii

O – Glucoză - Ramnoză

117


Vitamina PVitamina P


Este larg răspândită în natură mai ales în Este larg răspândită în natură mai ales în

fructe, citrice, ardei, măceş, varză, spanac şi fructe, citrice, ardei, măceş, varză, spanac şi

în frunzele de ceai.în frunzele de ceai.

118




Creşte permeabilitatea vaselor capilare, Creşte permeabilitatea vaselor capilare,

induce apariţia hemoragiilor locale, induce apariţia hemoragiilor locale,

fragilitatea vaselor sangvine.fragilitatea vaselor sangvine.

119




50 mg/zi

120


Acidul folic, Acidul folic, Vitamina Vitamina Bc, B4, M, U, R

Acid pteroilglutamicAcid pteroilglutamic, , Lactobacillus Lactobacillus factorfactor

Pteridină

Acid ρ-amino-benzoic

Acid glutamic

Acid pteroic

ACID FOLIC

121


Acidul folicAcidul folic

Răspândirea.Răspândirea. Acidul folic şi derivaţii acestuia se Acidul folic şi derivaţii acestuia se găsesc în cantitate mai mare în ficatul găsesc în cantitate mai mare în ficatul animalelor; frunzele plantelor superioare, animalelor; frunzele plantelor superioare, în special în spanac şi mazăre; germeni în special în spanac şi mazăre; germeni de grâu; drojdii; sfeclă; lamîi şi unele de grâu; drojdii; sfeclă; lamîi şi unele microorganisme.microorganisme.

122



AvitaminozaAvitaminozaApariţia anemiei macrocitare asociată cu Apariţia anemiei macrocitare asociată cu megaloblastoza, care se caracterizează megaloblastoza, care se caracterizează prin formarea unor celule gigantice în prin formarea unor celule gigantice în măduva spinării şi a unor eritrocite măduva spinării şi a unor eritrocite imature. Este dereglată şi funcţionarea imature. Este dereglată şi funcţionarea mucoaselor epiteliale. Apar ulceraţii, mucoaselor epiteliale. Apar ulceraţii, infecţii, tulburări gastro-intestinale etc.infecţii, tulburări gastro-intestinale etc.

123




5 μg/zi

124

MULŢUMESC MULŢUMESC

PENTRU PENTRU

ATENŢIE !ATENŢIE !

Documents

6 Vitaminele