Upload
vanthuy
View
220
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
Comisia Europeană
60 de motive bune
pentru UE
De ce avem nevoie
de Uniunea Europeană
60 de motive bune pentru UE 2 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa ............................................................................................ 4
1. UE garantează de 70 de ani pacea ........................................................................................................................................................................ 4 2. Noi suntem Europa: avem o Zi a Europei, un steag european și Oda Bucuriei ............................................................................ 5 3. Numai împreună, Europa poate rămâne o putere intr-o lume a globalizării ................................................................................ 6 4. Ne certăm și ne împăcăm, ca într-o familie numeroasă ......................................................................................................................... 7 5. Valorile europene sunt în ADN-ul Uniunii Europene: și inspiră și alte state ................................................................................. 8 6. Uniunea Europeană este un proiect în care fiecare este implicat ....................................................................................................... 9 7. Europa este cea mai populară destinație de vacanță din lume ......................................................................................................... 10
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea ............................................... 11
8. Europa se bazează pe o economie socială de piață .................................................................................................................................. 11 9. UE promovează prosperitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă .............................................................. 12 10. UE sprijină dezvoltarea regiunilor și regenerarea economica ............................................................................................................ 14 11. UE asigură un comerț echitabil cu alte părți ale lumii ............................................................................................................................. 15 12. Despre comerț, pe site-ul Comisiei Europene ................................................................................................................................................ 16 13. Europa își sprijină agricultorii ................................................................................................................................................................................... 17
Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă ....................................................... 18
14. De la monitoare până la camioane: UE acționează împotriva cartelurilor .................................................................................. 18 15. Europa luptă pentru justiția fiscală ...................................................................................................................................................................... 19 16. UE supraveghează băncile ......................................................................................................................................................................................... 20
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii ............................................................. 21
17. UE garantează drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul sau cu trenul .................................................................... 21 18. UE reduce numărul de decese din traficul rutier ......................................................................................................................................... 22 19. UE sprijină drepturile consumatorilor ................................................................................................................................................................ 23 20. Europa face cumpărăturile online mai sigure ................................................................................................................................................ 24 21. UE garantează drepturile cumpărătorilor în cazul produselor defecte.......................................................................................... 25 22. Europa protejează economiile cetățenilor săi .............................................................................................................................................. 26
Partea 5 – UE scade costul vieții .......................................................................................................... 27
23. Piața unică face prețurile să scadă ...................................................................................................................................................................... 27 24. Europa face serviciile de telefonie mai ieftine .............................................................................................................................................. 28 25. UE vă dă aripi: biletele de avion devin tot mai ieftine.............................................................................................................................. 29 26. UE reduce comisioanele bancare și costurile pentru utilizarea cardurilor de credit .............................................................. 30 27. UE face ca prețurile medicamentelor să fie mai avantajoase ............................................................................................................ 31
Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat .......................................... 32
28. UE pune preț pe alimentația sănătoasă ............................................................................................................................................................ 32 29. UE ne protejează de fraudele alimentare ........................................................................................................................................................ 33 30. UE asigură o apă mai curată — de băut și de scăldat ........................................................................................................................... 34 31. UE este lider mondial în combaterea schimbărilor climatice .............................................................................................................. 35 32. UE sprijină reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice .................................................................................. 36
Cuprins
60 de motive bune pentru UE 3 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa ................................................................... 37
33. Datorită UE, cetățenii pot locui și desfășura activități profesionale în oricare stat membru al UE ............................ 37 34. Europa vă ajută să beneficiați de asigurare de sănătate și în călătorii ....................................................................................... 38 35. Dacă sunteți implicat într-un accident, apelați: Europa dispune de numărul unic de urgență 112 ............................ 39 36. UE asigură mobilitatea transfrontalieră a conducătorilor auto .......................................................................................................... 40 37. UE face posibile călătoriile fără frontiere ........................................................................................................................................................ 41
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura ................................................................. 42
38. UE trimite tinerii la studii în străinătate ............................................................................................................................................................ 42 39. UE oferă un nou serviciu de voluntariat: Corpul european de solidaritate .................................................................................. 43 40. UE ajută tinerii să își găsească un loc de muncă ........................................................................................................................................ 44 41. Cercetătorii europeni beneficiază de miliarde de euro prin Programul Orizont 2020 ......................................................... 45 42. UE creează un cloud european al științei.......................................................................................................................................................... 46 43. UE interconectează Europa – WLAN gratuit la sate și orașe .............................................................................................................. 47 44. UE sprijină o Europă a culturilor ............................................................................................................................................................................. 48 45. UE ocrotește diversitatea culturală și desemnează capitale europene ale culturii ............................................................... 49
Partea 9 – UE sprijină securitatea internă ........................................................................................ 50
46. UE combate terorismul ................................................................................................................................................................................................. 50 47. UE acționează împotriva criminalității organizate ...................................................................................................................................... 51 48. UE protejează femeile și copiii împotriva traficului și a abuzurilor ................................................................................................. 52
Partea 10 – Europa se implică în lume ............................................................................................... 53
49. Europa este cel mai mare susținător al programelor de dezvoltare în lume ............................................................................ 53 50. Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza siriană .................................................................................................................. 54 51. UE își ajută vecinii ........................................................................................................................................................................................................... 55 52. Europa este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume ...................................................................................................... 56
Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților57
53. Europa salvează vieți omenești .............................................................................................................................................................................. 57 54. Europa își păzește frontierele .................................................................................................................................................................................. 58 55. Europa luptă împotriva traficanților de persoane ..................................................................................................................................... 59 56. Europa combate cauzele migrației ....................................................................................................................................................................... 60 57. UE susține ideea unor standarde unitare în materie de azil în Europa ......................................................................................... 61
Partea 12 – UE reduce birocrația .......................................................................................................... 62
58. O Europă impunătoare în chestiunile majore și discretă în chestiunile minore....................................................................... 62 59. UE nu este un moloh administrativ – Europa ne costă mai puțin decât credem .................................................................... 63 60. UE rentează ......................................................................................................................................................................................................................... 64
Cuprins
60 de motive bune pentru UE 4 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Părinții și bunicii noștri au trecut prin războaie. Noi,
însă, putem avea astăzi încredere în vecinii europeni.
Un război pe teritoriul UE este de neconceput, estul și
vestul Europei sunt unite. Proiectul european comun garantează pacea. Ce cadou!
Secole la rând, Europa a fost în războaie. Numai în secolul
XX, au murit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial cel
puțin 55 de milioane de persoane, iar vechea Europă s-a
prăbușit cu totul. Venise momentul pentru ideea unei Europe
unite, o utopie seculară, care a durat din epoca grecilor și
romanilor până în epoca modernă. Peste o jumătate de
miliard de europeni trăiesc astăzi în pace și libertate, datorită UE.
La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe,
Robert Schuman, a formulat ideea europeană. Statele
europene ar trebui să fie strâns unite din punct de vedere
economic într-o comunitate în serviciul păcii, astfel încât să
nu mai fie posibile războaie între ele. Crearea Comunității
Europene a Cărbunelui și Oțelului în 1952 a fost primul pas,
urmat de Tratatele de la Roma în 1957, care au marcat începutul proiectului de pace european.
Privind retrospectiv, nu a existat niciodată în istoria Europei o
perioadă de pace atât de lungă, deja 70 de ani. Iar acest
lucru se întâmplă într-o lume în care în jurul nostru mocnesc
peste 40 de conflicte armate, care aduc moartea a cel puțin 170 000 de persoane în fiecare an.
Disputele sunt astăzi soluționate în mod diferit, după cum
declară președintele Comisiei Europene, Jean-Claude
Juncker: „Uneori, ne luptăm, dar în această luptă folosim
cuvintele. Ne rezolvăm conflictele stând la masă, nu în tranșee.”
Pentru promovarea păcii, a reconcilierii, a democrației și a
drepturilor omului, UE a primit în 2012 Premiul Nobel pentru
Pace. Desigur, mulți s-au întrebat dacă UE merită acest
premiu prestigios, în pofida faptului că pe Marea Mediterană
mor refugiați și multe țări din UE sunt exportatoare de arme.
Da, îl merită. Meritele sale legate de menținerea păcii nu pot fi contestate.
Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea
Uniunii
Despre Premiul Nobel pentru Pace acordat Uniunii Europene
Justificarea Comitetului Nobel din 12.10.2012 pentru
decernarea premiului UE
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa
UE garantează de 70 de ani pacea
60 de motive bune pentru UE 5 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa
Din 2000, UE are un motto: „Unită în diversitate”.
Motto-ul este expresia faptului că UE respectă
numeroasele culturi, tradiții și limbi europene. Prin
steagul european, Ziua Europei și imnul european, UE are simboluri comune.
Și ce faceți de 9 mai? În fiecare an, la această dată, Uniunea
Europeană sărbătorește Ziua Europei. Aceasta este săr-
bătoarea veritabilă a UE, chiar dacă, din păcate, europenii nu
au liber în această zi. Această dată are o semnificație
deosebită pentru Europa: la 9 mai 1950, ministrul de externe
de atunci al Franței, Robert Schuman, a prezentat pentru
prima dată o propunere pentru unificarea treptată a Europei,
ca o premisă indispensabilă pentru garantarea păcii,
democrației și prosperității în Europa de după război.
Declarația Schuman a reprezentat piatra de temelie pentru
ceea ce este astăzi Uniunea Europeană. Din 1985 ne
reamintim de această zi, în fiecare an. Reprezentanțele
Comisiei Europene, ministerele și organizațiile cetățenilor organizează evenimente cum ar fi Zilele porților deschise.
Dar de ce poartă, de fapt, Europa numele de Europa? În
mitologia greacă, Europa este fiica frumoasă a regelui din
Fenicia. Legenda spune că a fost adusă de stăpânul zeilor,
Zeus, care era îndrăgostit nebunește de ea, în Creta, unde
acesta a sedus-o. Numele Europa datează din antichitate;
încă din secolul 5 î.Hr., scriitorul și geograful grec Herodot descria teritoriile din nordul Mediteranei drept „Europa”.
În treacăt fie spus, Uniunea Europeană nu reprezintă o
clădire de la Bruxelles, ci o idee. Drapelul european este
simbolul său, un simbol al unității și identității europene.
Cercul de stele aurii simbolizează solidaritatea și armonia
între popoarele Europei. Prin tradiție, numărul doisprezece
este simbolul perfecțiunii și al unității, după modelul celor
douăsprezece luni ale anului sau celor douăsprezece ore de
pe cadranul ceasului. Și Europa urmărește această unitate. În
pofida unei păreri răspândite, numărul stelelor nu are nicio
legătură cu numărul statelor membre. Acesta a crescut între timp, ajungând la 28.
UE are, de asemenea, un imn. Melodia aleasă a fost „Oda
Bucuriei” din Simfonia a noua a compozitorului german
Ludwig van Beethoven. Aceasta reprezintă un element de
patrimoniu cultural al Europei. Imnul european nu înlocuiește
imnurile naționale ale statelor membre, ci simbolizează
unitatea Europei în diversitate, cu un text minunat: „Slavă ție,
stea curată, voie bună pe Pământ, astăzi te simțim aproape, sol din Rai, cu soare sfânt.” Ce s-ar mai putea spune?
Despre simbolurile UE, pe site-ul UE
Portalul de limbi al Europei
Noi suntem Europa: avem o Zi a Europei, un steag european și Oda Bucuriei
60 de motive bune pentru UE 6 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa
În următoarele decenii, s-ar putea ca poziția Europei
în lume să fie periclitată. Din ce motive? Din cauza
evoluției demografice. Rata natalității este în mod
semnificativ mai mare pe celelalte continente. Astfel,
conform previziunilor Organizației Națiunilor Unite,
populația Africii va crește până în 2100 de patru ori,
iar Africa va detrona Asia din poziția de continent cu cel mai mare număr de locuitori.
Astăzi trăiesc în UE peste 500 de milioane de oameni, ceea
ce înseamnă mai mult decât populația SUA și a Japoniei
împreună. Astfel, noi, europenii, reprezentăm opt la sută din
populația lumii, însă în 2050 vom mai reprezenta doar cinci
la sută. „Realitatea este clară: lumea crește pe zi ce trece.
Noi, în schimb, ne micșorăm.”, a descris președintele
Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, această evoluție.
Rezultatul: societatea europeană se află într-un proces de
îmbătrânire, lipsind forța de muncă pentru economie. În
același timp, scade importanța globală a Europei, atât din
punct de vedere economic și militar, cât și din punct de
vedere social. Până în 2050, nu va mai exista nicio țară a UE
între principalele șapte economii ale lumii. Însă UE, în
ansamblul său? Ne vom situa tot în fruntea clasamentelor.
Juncker a declarat: „Numai împreună suntem și vom rămâne
o putere demnă de luat în seamă.”
Într-o lume globalizată, cu multiplele sale provocări, niciun
stat al UE nu mai este suficient de mare ca să se afirme de
unul singur și ca să promoveze valorile noastre. Acest lucru
este posibil doar împreună, ca Uniune. „Există două tipuri de
state membre”, declară Frans Timmermans, prim-
vicepreședinte al Comisiei. „Cele mici și cele care nu au
realizat încă faptul că sunt mici.” Relațiile internaționale, de
care trebuie să se ocupe UE, nu se limitează numai la
politica externă și de securitate, ci implică și cooperarea
pentru dezvoltare, comerțul exterior, economia mondială,
migrația, schimbările climatice și politica în domeniul energiei.
Prin urmare, este clar că Europa trebuie să funcționeze. În
pofida numeroaselor tensiuni și crize, statele membre
trebuie să colaboreze, în propriul lor interes. Juncker
avertizează: „Dușmanii noștri ar dori să ne dezintegrăm.
Concurenții noștri ar avea de profitat de pe urma divizării
noastre.” UE acoperă în prezent o Europă care se întinde de
la Lisabona până la Helsinki, de la Dublin până la Sofia, de la
Oceanul Atlantic până la Marea Neagră, de la Marea
Nordului și Marea Baltică până la Marea Mediterană. Sunt
monarhii și republici, state NATO și altele care nu sunt din
aceste categorii. UE poate oferi cetățenilor săi protecție, de
exemplu în cazul amenințărilor externe sau al consecințelor
globalizării, în situații în care statul lor n-o mai poate face
pentru ei. O alternativă mai bună la cooperarea europeană în
UE nu se întrevede.
Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea
Uniunii
Numai împreună, Europa poate rămâne o putere
într-o lume a globalizării
60 de motive bune pentru UE 7 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa
În orice familie se nasc dispute, chiar și în cele mai
bune. UE, ca familie a statelor europene, nu face
excepție. Cu privire la multe aspecte, există adesea o
dezbatere aprinsă, dar în final se ajunge întotdeauna la un compromis.
Imaginați-vă o familie cu 28 de membri, asezați la aceeași
masă. Lucrurile se animă. Unul vrea imediat o decizie, altul
nu vrea deloc să participe, iar un al treilea zice ca are nevoie
de fonduri. La fel e și în UE. În privința temelor și a
propunerilor legislative importante, sunt adesea dispute care
pot dura și un an întreg în Parlamentul European sau în
Consiliul UE ( în cadrul căruia sunt reprezentate guvernele naționale).
Desigur, asta te duce cu gândul câteodată la o piață unde
totul este negociabil. Însă aceasta este singura modalitate
de a pune de acord interese complet diferite. Disputa este o
mărturie a vitalității dezbaterii politice. Este necesar și
rezonabil să se aleagă calea justă pentru viitorul Europei.
Desigur că „Bruxelles-ul” nu face toate lucrurile bine. Însă
„Bruxelles-ul” face totuși multe lucruri bine, pe care fiecare
guvern în parte nu le-ar putea face la fel de bine dacă nu ar exista „Bruxelles-ul”.
Ori de câte ori o țară nu vrea deloc să contribuie, există un
arbitru: Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Judecătorii din
Luxemburg mediază litigiile și pronunță o hotărâre, de
exemplu atunci când un guvern formulează o acțiune
împotriva deciziilor UE sau atunci când Comisia Europeană
acționează în justiție un stat membru pentru că nu respectă tratatele UE.
Întrucât toți membrii familiei UE sunt adulți, aceștia au
libertatea să plece. UE este o asociere a statelor europene
bazată pe principiul libertății; prin urmare, fiecare stat
membru este liber în orice moment să părăsească UE
(conform articolului 50). Poporul britanic a decis în iunie
2016, în urma unui referendum, să se retragă din UE. Dacă
retragerea se va derula conform planului, Uniunea va pierde
cea de a treia economie națională, cel de al doilea
contribuitor net și un actor diplomatic cu greutate în Consiliul
de Securitate al ONU. UE va deveni astfel mai mică și mai vulnerabilă.
Unii vorbesc astăzi de o criză existențială a UE. Pare
improbabil ca Uniunea Europeană să se destrame. Datorită
poziției insulare, britanicii au avut întotdeauna un statut
special în UE. Din perspectiva actuală, nu este de așteptat ca
alte state să urmeze exemplul britanicilor. Ca urmare a
votului în favoarea Brexitului, a crescut din nou în mod
semnificativ sprijinul pentru UE în state precum Țările de Jos
și Franța. Avantajele pieței unice, ale libertății de circulație și
ale influenței politice a unei Uniuni de 27 de state membre,
sunt prea mari pentru a fi neglijate. Cu toate acestea, este evident că UE va continua să se schimbe și pe viitor.
Articolul 50 din Tratatul UE
Site-ul UE privind Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Ne certăm și ne împăcăm, ca într-o familie numeroasă
60 de motive bune pentru UE 8 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa
De 70 de ani domnește pacea, care se clădește pe
democrație și statul de drept. Cu valorile sale și
modul său de viață, Europa este în lumea întreagă un model de schimbare și transformare democratică.
După Al Doilea Război Mondial, în 1951 a început, odată cu
instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului,
istoria Uniunii Europene. În 1957, adică cu 60 de ani în urmă,
șase state au semnat Tratatele de la Roma considerate
drept document fondator: Germania, Franța, Italia, Belgia,
Luxemburg și Țările de Jos. Scopul a fost încă de la început
promovarea păcii și prosperității pe continent, aceasta fiind,
într-un fel, în genele Uniunii. Președintele Comisiei Europene,
Jean-Claude Juncker spune: „O parte integrantă a modului
nostru de viață europeană o reprezintă valorile noastre.
Sunt valorile libertății, democrației și statului de drept. Valori
pentru care, de-a lungul secolelor, s-a luptat pe câmpul de
bătaie și de la tribune.”
UE este deschisă tuturor țărilor democratice din Europa care
doresc să adere. Cu economia sa de piață funcțională și cu o
democrație stabilă, UE a atras de-a lungul anilor ca un
magnet tot mai multe state. Uniunea a crescut de la șase la
28 de țări și se întinde de la Oceanul Atlantic până la Marea
Neagră. În UE trăiesc astăzi peste 500 de milioane de oameni.
După căderea Cortinei de Fier în 1989, UE a contribuit la
depășirea divizării între Est și Vest. Multe țări foste
comuniste din Europa Centrală și de Est au devenit membre
în 2004 și 2007. UE a întărit forțele democratice și a
promovat creșterea economică. În 2013, Croația a aderat la
UE, devenind al 28-lea stat membru. În cazul în care Regatul
Unit duce la îndeplinire conform planului retragerea din UE,
după cum s-a decis în urma referendumului din 2016, UE va
avea pentru prima dată cu un membru mai puțin, acesta fiind un punct de cotitură în istoria sa.
Pe de altă parte, cresc speranțele altor state candidate la
aderare. Este vorba în special de țările din Balcanii de Vest:
Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru
și Serbia. În ceea ce privește aderarea Turciei, aceasta va fi
negociată în continuare, însă, din cauza deficitului
democratic actual, este mai îndepărtată. Prin politica sa
europeană de vecinătate, UE sprijină stabilitatea, securitatea
și prosperitatea și în țările din imediata apropiere a frontierelor sale externe.
UE rămâne un exemplu pentru multe regiuni din lume. Niciun
alt continent nu a dezvoltat astfel de forme de cooperare.
Împreună suntem cea mai mare zonă economică din lume,
cel mai important partener comercial al Chinei, precum și al
SUA. Suntem cel mai mare donator de ajutor umanitar și
investim într-un viitor durabil, în atenuarea schimbărilor
climatice și în prevenirea conflictelor. „Lumea de astăzi are
nevoie de o forță care are în ADN-ul său pacea și prevenirea
conflictelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Federica Mogherini.
Despre extindere, pe site-ul Uniunii Europene
Despre țările potențial candidate, pe site-ul Uniunii Europene (în engleză)
Discursul ținut de Federica Mogherini la Berlin, la 7.12.2016
(în engleză)
Valorile europene sunt în ADN-ul Uniunii Europene:
și inspiră și alte state
60 de motive bune pentru UE 9 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa
Vreți să aveți un cuvânt de spus în UE, ca cetățeni?
Pentru acest lucru nu trebuie să așteptați
următoarele alegeri europene din 2019. Fiecare
persoană poate exercita o influență prin inițiative, propuneri și petiții.
Dacă vă preocupă în mod deosebit o anumită temă și sunteți
de părere că ar trebui să existe o lege europeană în acest
sens, puteți demara o „inițiativă cetățenească europeană”.
Din 2012, există această nouă posibilitate, de implicare a
cetățenilor în afara alegerilor și a partidelor, și este foarte
adesea utilizată. Peste cinci milioane de cetățeni au demarat, de la acel moment, peste 20 de astfel de inițiative.
Inițiatorii trebuie să adune semnăturile a cel puțin un milion
de cetățeni provenind din 7 dintre cele 28 de state membre.
Ulterior, pot cere Comisiei Europene să prezinte o propunere
de act legislativ al UE. Desigur, obiectul inițiativei trebuie să
facă parte din domeniile de competență ale Comisiei
Europene. Nu există o obligație de a schimba legislația, nici
măcar în cazul unei inițiative reușite, însă Comisia trebuie să ofere motive bine întemeiate dacă refuză să acționeze.
Până în prezent au existat trei inițiative cetățenești europene
încununate de succes. Este vorba despre apă ca drept al
omului, despre protecția embrionilor și despre o interdicție
referitoare la experimentele pe animale. Există șase alte
inițiative în curs, de exemplu cele referitoare la mai puțin
plastic în mări și oceane, la protecția căsătoriei și a familiei, sau la interzicerea erbicidelor pe bază de glifosat.
În domeniul legislativ, Comisia Europeană efectuează în
prealabil o consultare publică. Cetățenii, întreprinderile și
organizațiile pot oferi know-how și indicații valoroase. În
cadrul dialogurilor cu cetățenii, în întreaga UE, europenii pot
discuta cu comisarii, adesea și pe Facebook. Fiecare cetățean
poate trimite o petiție Parlamentului European. Ombuds-
manul European primește plângerile referitoare la cazurile
de administrare defectuoasă sau de încălcare a legii de
către instituțiile UE.
Mulți cetățeni consideră că există un deficit de democrație la
nivelul UE. Unul din motivele invocate adesea în acest sens
este faptul că executivul Uniunii, Comisia Europeană, nu este
ales în mod direct de către cetățeni. Comisarii sunt propuși
de către guvernele din statele lor, după care Parlamentul
European îi audiază și îi acceptă sau îi respinge. La alegerile
europene din 2014, partidele politice au propus pentru prima
dată candidați pentru funcția de președinte al Comisiei. Din
partea Creștin Democraților s-a aflat în cursă
luxemburghezul Jean-Claude Juncker, iar din partea Social
Democraților germanul Martin Schulz. Prin urmare, alegătorii
au putut să influențeze cine se află la cârma elaborării și
punerii în aplicare a politicilor UE. Întrucât Partidul Popular
European (PPE) a obținut cel mai mare număr de voturi, dl
Juncker a devenit noul președinte al Comisiei Europene. Ar
trebui ca această evoluție către un nivel mai ridicat al
democrației europene să continue și în 2019, la următoarele alegeri.
UE este parte a democrației noastre parlamentare.
Directivele și regulamentele UE nu sunt elaborate de
„eurocrați nealeși”. Comisia propune legi, dar cei care decid
apoi cu privire la acestea sunt Parlamentul European, ales
prin vot direct (unde România are 32 de parlamentari) și
guvernele statelor membre (rezultate din alegeri
democratice), în cadrul Consiliului de Miniștri. Legislația UE
nu este, prin urmare, adoptată fără participarea politicienilor aleși din România.
Posibilități de a avea un cuvânt de spus în UE
Inițiativa cetățenească europeană
Consultările Comisiei Europene
Dialogurile Comisiei Europene cu cetățenii
Alegerile europene
Uniunea Europeană este un proiect în care fiecare este implicat
60 de motive bune pentru UE 10 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa
Turnul Eiffel din Paris, poarta Brandenburg de la
Berlin sau Vaticanul, la Roma – Europa are numeroase
atracții unice de oferit. Acestea atrag mai mulți turiști decât oricare altă regiune din lume.
Anul 2016 a fost un an record pentru turismul din Europa, în
ciuda atacurilor teroriste și a îngrijorărilor în materie de
securitate. Organizația Mondială a Turismului a numărat
aproximativ 620 de milioane de vizitatori în Europa. Astfel, o
jumătate din cele 1,2 miliarde de persoane aflate în vacanță
sau în călătorie de afaceri au avut Europa ca destinație sau
au rămas peste noapte în Europa. Niciun alt continent nu
este atât de popular. Pe locul al doilea la mare distanță se
situează regiunea Asia-Pacific, destinație aleasă de un sfert
dintre călători (24 %), urmată de cele două Americi, cu 16 %.
Motivul pentru popularitatea tot mai mare a Europei este –
în comparație cu dolarul american și cu alte monede
importante – moneda euro avantajoasă, datorită căreia
călătoriile în Europa sunt mai ieftine pentru persoanele care vin din străinătate.
O destinație deosebit de populară în rândul turiștilor și al
persoanelor aflate în călătorii de afaceri este Germania.
Dacă analizăm numărul de cazări peste noapte în hoteluri și
pensiuni, Germania se situează pe primul loc, cu aproape
161 de milioane de sosiri de vizitatori din întreaga lume în
2015, potrivit Oficiului de Statistică Eurostat. Franța s-a
clasat pe locul al doilea, cu 157 de milioane de cazări peste
noapte, urmată de Spania (114 milioane). Majoritatea
turiștilor din afara țărilor europene, potrivit Eurostat, au
provenit din Statele Unite și din Rusia.
România a devenit în ultimii ani o destinație turistică
atractivă, fie că vorbim de călătorii de afaceri sau vacanțe.
Dacă analizăm numărul total de cazări în hoteluri și pensiuni,
România a devenit interesantă atât pentru turiștii români,
cât și străini, cu un număr de 20 milioane înnoptări la o
populație de aproximativ 20 milioane locuitori, conform
ultimelor date furnizate de Eurostat. România a realizat in
ultimii ani progrese semnificative în domeniul turismului,
investiții în facilitățile de cazare, iar popularitatea țării în rândul turiștilor este în creștere.
De altfel, Europa este foarte populară și în rândul
europenilor: Trei sferturi din turiștii din UE sunt cetățeni din
alte state membre UE. Potrivit Eurostat, în 2014, unul din cinci călători în UE era un turist dintr-o țară din afara UE.
Turismul internațional reprezintă pentru Europa o ocazie
uriașă de redresare economică. Potrivit Organizației
Mondiale a Turismului, veniturile europene provenite din
turismul internațional s-au ridicat în 2015 la 451 miliarde de dolari americani (aproximativ 428 miliarde de euro).
Comunicarea Organizației Mondiale a Turismului din
17.01.2017 (în engleză)
Raportul pe 2016 al Organizației Mondiale a Turismului (în
engleză)
Europa este cea mai populară destinație de vacanță din lume
60 de motive bune pentru UE 11 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Cunoaștem cu toții realizările economiei sociale de
piață: lucrătorii din UE nu pot fi concediați de pe o zi
pe alta. Femeile însărcinate beneficiază de protecție
specială, iar întreprinderile nu pot constitui carteluri
care să dicteze prețurile. Toate acestea sunt garantate.
În Tratatul de la Lisabona, se prevede că UE acționează
pentru „o economie socială de piață cu grad ridicat de
competitivitate”. Obiectivul este de a ajunge la prosperitate
și la ocuparea integrală a forței de muncă, garantând, în
același timp, drepturile sociale ale lucrătorilor. În acest scop,
statul intervine în mod activ în economie, de exemplu în ceea ce privește protecția consumatorilor sau concurența.
În ultimele decenii, economia socială de piață și-a dovedit
valoarea în întreaga Europă. Datorită ei, multe categorii de
populație devin din ce în ce mai prospere, putându-se baza,
în același timp, pe securitatea socială. De aceea, multe
persoane din afara Europei asociază continentul nostru cu o promisiune de prosperitate.
Desigur, economia socială de piață trebuie mereu renegociată și apărată.
Pentru președintele Juncker, prioritățile sunt o Europă mai
socială, cu condiții de muncă echitabile, o piață funcțională a
forței de muncă și un dialog social solid. UE promovează
participarea companiilor în întreaga Europă, asigură
sănătatea la locul de muncă, reglementează munca part-
time și garantează standarde minime pentru concediul de
odihnă și timpul liber. Pe lângă lupta împotriva dumpingului
salarial, Comisia Europeană combate evaziunea fiscală, se
angajează în politici active pe piața forței de muncă
europene și promovează crearea de noi locuri de muncă. De
asemenea, UE are meritul de a garanta standarde
paneuropene pentru recunoașterea diplomelor și a
calificărilor, ceea ce facilitează posibilitatea de a lucra în altă țară din UE.
Articolul 3 din Tratatul de la Lisabona
Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea
Uniunii
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea
Europa se bazează pe o economie socială de piață
60 de motive bune pentru UE 12 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea
Criza economică și financiară a lăsat urme adânci. În
special în sudul Europei, șomajul nu dă înapoi și multe
țări au datorii mari. Ca urmare, se investește mai
puțin. Acest lucru paralizează economia și duce la
creșterea șomajului. Comisia Europeană ia măsuri de
protecție: printr-o coordonare la nivelul UE a
politicilor economice (așa-numitul Semestru European) și printr-un plan de investiții.
În multe dintre țările UE, criza a scos la iveală problemele
fundamentale și tendințele negative. De asemenea, ne-a
arătat cât de mult depind economiile țărilor din UE una de
cealaltă. O mai bună coordonare a politicilor economice la
nivelul UE ne poate ajuta să rezolvăm aceste probleme și să
promovăm creșterea economică și crearea de locuri de
muncă. În urma învățămintelor desprinse în urma crizei,
Comisia prezintă anual recomandări specifice fiecărei țări,
care sunt incluse în planificările bugetare și economice ale statelor membre.
Comisia Juncker are și un alt remediu împotriva crizei: planul
de investiții al UE, lansat în 2014, cunoscut și sub denumirea
de „Planul Juncker”. Prin îmbunătățirea condițiilor pentru
investiții și printr-un sistem de garanții, se stimulează
generarea, în primii trei ani de la lansarea Planului, a unor
investiții în valoare de 315 miliarde de euro în întreaga
Uniune Europeană.
Principiul care stă la baza acestui mecanism: UE oferă
împrumuturi pentru modernizarea întreprinderilor mici și
mijlocii sau, adesea, pentru proiecte de infrastructura
majore, cum ar fi construcția de drumuri, rețele de date și
rețele energetice. Destinatarul ideal este o întreprindere care
dorește să investească în viitor, însă are dificultăți în
procurarea fondurilor. UE își asumă o parte din riscurile
legate de investiții, inclusiv prin intermediul unor garanții,
astfel încât investitorii privați să poată plasa mai ușor
fonduri în cadrul proiectului.
Contrar scepticismului inițial, punerea în aplicare a Fondului
european pentru investiții strategice (FEIS) a început bine. În
ianuarie 2017, finanțarea din FEIS atrăsese deja investiții
suplimentare în valoare de 168 miliarde de euro, mai mult
de jumătate din suma preconizată. În cadrul proiectelor deja
aprobate, se estimează ca peste 100 000 de persoane
urmează să își găsească un nou loc de muncă. Peste
380 000 de întreprinderi mici și mijlocii ar putea beneficia de pe urma acestor împrumuturi rentabile.
România are nevoie de fondurile FEIS. Până în acest moment
(ianuarie 2017), patru proiecte în valoare de 133 milioane
de euro, ce vor fi finanțate din fondurile FEIS, au fost
aprobate, iar investițiile suplimentare estimate urcă la 367
milioane de euro. De asemenea au fost aprobate trei
acorduri cu intermediari financiari (bănci, fonduri de
investiții, etc.) în valoare de 32 de milioane de euro, cu
investiții suplimentare estimate la 319 milioane de euro.
Peste 2200 de întreprinderi mici si start-up-uri vor fi
sprijinite prin intermediul acestor proiecte. De exemplu,
programul de împrumuturi în domeniul agricol, al Băncii
Europene pentru Investiții, semnat în iulie 2016, va facilita
accesul IMM-urilor active în sectorul agricol la linii de creditare în valoare de 15 milioane de euro.
UE promovează prosperitatea, creșterea economică
și ocuparea forței de muncă
60 de motive bune pentru UE 13 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea
Conform evaluării intermediare pozitive, planul ar trebui să
fie intensificat și extins. FEIS își propune să atragă până în
2020 investiții suplimentare în valoare de cel puțin 500 de
miliarde EUR, iar până în 2022 de până la 630 de miliarde
EUR. Domeniile prioritare sunt sănătatea, educația și formarea, precum și integrarea migranților.
În același timp, piața internă a UE constituie un plan uriaș de
redresare economică. Comerțul transfrontalier fără taxe
vamale le scutește pe firme de costuri inutile și face ca
produsele acestora să fie mai avantajoase pentru
consumator. Este ușor pentru întreprinderi să investească în
alte state membre ale UE. Lucrătorii pot alege în care țară
din UE doresc să muncească. Toate aceste realizări din
ultimele decenii au dus la consolidarea competitivității, la
creștere economică și la prosperitate. De asemenea, Uniunea
Europeană a devenit cea mai mare economie a lumii, devansând chiar SUA și China.
Comisia Europeană: Planul de investiții
Coordonarea politicilor economice în cadrul semestrului european
60 de motive bune pentru UE 14 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea
Fie că e vorba de zone puternice economic, precum
Bucureștiul și Clujul, fie de regiuni izolate din
Moldova și Delta Dunării, toate beneficiază de pe
urma fondurilor europene. Prin fondurile structurale și
de investiții, UE își propune să prevină decalajele excesive dintre regiunile sale.
Fondurile îi ajută pe oameni să găsească locuri de muncă și
să ducă o viață mai bună în cartierul sau în satul lor. În plus,
pe lângă dezvoltarea urbană și ocuparea forței de muncă,
sunt promovate agricultura și dezvoltarea rurală, precum și cercetarea și inovarea.
Politica regională se află pe locul doi ca mărime în bugetul
UE, după politica agricolă. În perioada de programare 2014-
2020, sunt disponibile 351 de miliarde EUR pentru regiuni,
fondurile alocate României însumând 22.5 miliarde din total.
Așa cum spunea de curând comisarul european pentru
politică regională, Corina Crețu, fondurile europene au
devenit principala sursă de investiții publice în România, cu o
contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut. Dacă ne
uităm la investițiile din perioada de programare anterioară,
2007-2013, succesele sunt evidente. Să luăm doar exemplul programului de dezvoltare regională.
Prin proiectele finanțate din fonduri europene și finalizate în
cele opt regiuni de dezvoltare, până în octombrie 2016, au
fost realizate următoarele:
2.723 km de drum județean și străzi orășenești
reabilitate/modernizate;
124 km de autostrăzi și 923 km de drumuri
naționale construite;
24.582 de locuri de muncă nou-create;
2.407 companii care au beneficiat de sprijin;
98 de unități medicale reabilitate;
225 de centre sociale reabilitate;
494 de unități de învățământ reabilitate;
1.253 de IMM-uri care au beneficiat de ajutoare
pentru investiții directe;
74 de structuri de sprijinire a afacerilor;
589 de proiecte în domeniul turismului;
42 de proiecte majore connectând populația la
servicii de bază în domeniul alimentării cu apă;
12 proiecte regionale de gestionare a deșeurilor;
400 de facilități sau servicii îmbunătățite la
standarde europene, în domeniile sănătății,
educației și social; 850.000 de persoane ce au beneficiat de formare
profesională, consiliere etc.
Finanțarea UE, ca principală sursă de investiții publice, a
adus beneficii clare României: reducerea efectelor crizei
financiare și economice, crearea de noi locuri de muncă,
sprijin pentru cercetare și inovare, precum și, nu în ultimul
rând, reabilitarea infrastructurilor.
Un avantaj al politicii regionale europene este, de asemenea,
certitudinea privind planificarea pe termen lung, datorită
perioadelor de finanțare de șapte ani - regiunile din România
pot conta astfel pe disponibilitatea fondurilor UE și dincolo de ciclurile bugetare interne anuale.
Politica de coeziune sprijină UE în ansamblul ei, guvernele
naționale, regiunile și orașele să coopereze, ca parteneri, în
proiecte ce vor face viața fiecărui cetățean mai bună. Nu
credem să existe un exemplu mai bun despre ce înseamnă
solidaritatea în Europa.
Comisia Europeană: Bugetul disponibil pentru perioada
2014-2020
Comisia Europeană: Planul de investiții pentru Europa
Bilanțul politicii de coeziune în perioada 2007-2013
Platforma de date deschise privind fondurile structurale
și de investiții europene - România
UE sprijină dezvoltarea regiunilor și relansarea economică
60 de motive bune pentru UE 15 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea
Prosperitatea Uniunii Europene se bazează pe un
comerț liber și deschis. 31 de milioane de locuri de
muncă din UE depind de exporturi. Altfel spus, aproape
unul din șapte locuri de muncă din Europa. Acordurile
noastre comerciale pun bazele unor relații comerciale echitabile cu alte părți ale lumii.
Acordurile comerciale ajută întreprinderile să găsească noi
debușeuri comerciale, pentru a-și maximiza profiturile și a
crea noi locuri de muncă. De acest lucru beneficiază și
consumatorii. A face cumpărături de pe canapea, la prețuri
mai mici, în lumea digitală, sau a găsi o gamă largă de
produse în magazine sau centre comerciale constituie
realizări ce trebuie apărate într-o epocă în care
protecționismul este din ce în ce mai popular. UE este ferm
angajată să mențină o politică a piețelor deschise și să
contracareze tendințele izolaționiste. În cazul în care, de
exemplu, Statele Unite se retrag din acorduri comerciale multilaterale, în Europa poate fi găsit un nou partener.
Multe guverne au solicitat deja ca UE să intensifice discuțiile
pe tema acordurilor de liber schimb, cel mai recent exemplu
fiind Mexicul. Miza este mare. Previziunile indică faptul că
90 % din creșterea economică la nivel mondial din următorii
10-15 ani va avea loc în afara UE. În acest context,
acordurile comerciale încheiate de UE cu țări terțe oferă
oportunități de export semnificative pentru UE. Pe de altă
parte, adevărul este că nu toate sectoarele beneficiază în
aceeași măsură de deschiderea piețelor. Pierderea de locuri
de muncă din industria prelucrătoare are de a face mai
degrabă cu digitalizarea și cu automatizarea, decât cu
comerțul liber. În această privință, politica și economia trebuie să creeze alternative.
Contrar a ceea ce se afirmă frecvent, nu societățile
multinaționale sunt cele care beneficiază cel mai mult de pe
urma scutirilor de taxe vamale și a înlăturării altor bariere
din calea comerțului, ci mai ales întreprinderile mici și
mijlocii. În mod normal, multinaționalele au resursele
necesare pentru a-și desfășura activitatea pe diferite piețe,
cu sisteme complexe de reglementare, sau pentru a-și
dezvolta propria producție pe piețe-țintă. Întreprinderile mai
mici nu dispun de aceste resurse.
O politică comercială solidă include instrumente de apărare
comercială, deoarece numai comerțul echitabil este un
comerț liber. Împotriva dumpingului și a concurenței neloiale
prin investiții publice, UE dispune de un instrument
compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului
(OMC), pe care a decis să îl utilizeze, de exemplu, împotriva
prețurilor de dumping la oțel și la produse siderurgice din
China. Țările în curs de dezvoltare au, la rândul lor,
posibilitatea de a-și proteja agricultura și industria agroalimentară prin taxe vamale asupra importurilor.
În toamna anului 2015, Comisia Europeană a prezentat o
nouă strategie intitulată „Comerț pentru toți”. Printr-o politică
comercială bazată pe valori, UE urmărește să întărească
legăturile dintre creșterea economică și dreptatea socială,
standardele în materie de drepturi ale omului și normele în
materie de sănătate și securitate în muncă, precum și
protecția mediului, promovând în același timp buna
guvernanță și statul de drept. În această privință, UE își
intensifică dialogul cu partenerii comerciali și include în
viitoarele acorduri comerciale dispoziții cu privire la
combaterea corupției. În plus, UE stabilește standarde în
materie de muncă, protecția sănătății și mediu și sprijină
sistemele comerciale echitabile și etice, precum și lanțurile de aprovizionare responsabile.
Despre comerț, pe site-ul Comisiei Europene
UE asigură un comerț echitabil cu alte părți ale lumii
60 de motive bune pentru UE 16 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea
Moneda euro este relativ tânără: ea a fost introdusă
în 1999 ca moneda de cont și, începând din 2002, se
regăsește, de asemenea, în portofelele cetățenilor.
Aproximativ 338 de milioane de europeni plătesc în
fiecare zi cu această monedă comună, pe care au adoptat-o 19 dintre cele 28 de state membre ale UE.
România nu a adoptat încă moneda Euro, însă își propune
obiective ambițioase de reformare a sistemului economic,
fiscal si bancar, inclusiv reforme structurale care să conducă
la o convergență reală către celelalte economii din Uniunea
Europeana, astfel încât tranziția spre zona Euro sa fie realizata intr-un interval de timp rezonabil.
Euro este o monedă stabilă. De la introducerea sa, inflația a
fost în mod semnificativ mai scăzută decât în deceniile
anterioare. În zona euro în ansamblu, inflația medie s-a situat în perioada 2010-2016 la doar 1,26 %.
Pe tot parcursul crizei, rata sa de schimb a rămas deosebit
de stabilă. Dacă nu ar fi existat moneda euro în timpul crizei
financiare, Europa s-ar fi confruntat, ca la începutul anilor
’90, cu o creștere a ratei dobânzilor și cu fluctuații monetare uriașe.
Euro a reușit să devină a doua monedă de rezervă din lume,
ca ordin de importanță, după dolarul SUA. Astfel, moneda
euro conferă țărilor din zona euro și Uniunii Europene în
ansamblu o mai mare greutate politică și economică pe
scena mondială. Contribuabilii beneficiază și ei, la rândul lor,
de moneda unică. Potrivit calculelor Comisiei Europene,
numai în anul 2016, statele din zona euro au economisit
aproximativ 50 de miliarde EUR din dobânzi - grație politicii BCE de menținere a unei rate scăzute a dobânzii.
Cu toate acestea, moneda euro a venit pe lume cu un defect
din naștere, dată fiind lipsa unor politici fiscale și economice
comune. Renunțarea la suveranitatea națională nu era încă
realizabilă în acel moment. Politicile bugetare iresponsabile
ale anumitor guverne au constituit unul dintre motivele care
au dus la apariția crizei datoriilor. Un alt motiv a fost datoria
privată excesivă, de exemplu în Irlanda și în Spania. În 2010,
datoria publică din Grecia a depășit limitele prevăzute, apoi criza s-a extins la Irlanda, Portugalia, Spania și Cipru.
Ca răspuns la această situație, guvernele europene au dat
dovadă de o solidaritate fără precedent și au creat o plasă
de siguranță pentru membrii zonei euro aflați în dificultate,
sub forma fondului de salvare FESF și apoi a Mecanismului
European de Stabilitate. Țările aflate în criză s-au angajat, în schimb, să realizeze reforme în profunzime.
Moneda euro aduce un avantaj major și pentru țările aflate
în criză: le obligă să nu aleagă calea cea mai ușoară.
Acestea nu își mai pot atenua problemele generate pe plan
intern printr-o devalorizare pe termen scurt a monedei
proprii. Moneda euro le obligă, dimpotrivă, să se confrunte cu problemele lor reale.
Statele membre ale zonei euro au adoptat măsuri pentru
remedierea defectelor din naștere ale monedei euro. Între
2011 și 2013, UE a introdus norme noi, mai stricte, pentru
controlul datoriilor suverane și al deficitelor publice,
pentru a se asigura că niciun guvern nu cheltuiește mai mult
decât îi permit mijloacele de care dispune. În acest scop, a
fost consolidat Pactul de stabilitate și de creștere. Există o
coordonare mai strânsă la nivelul politicilor economice, prin
intermediul Semestrului European, mecanismul de
coordonare la nivel european a politicilor economice ale statelor membre.
Acest lucru dă roade: în timp ce deficitele bugetare naționale
din zona euro se ridicau, în medie, la 6,3 % în 2009, astăzi
ele se situează la sub 2 %. Redresarea economică intră în
cel de al cincilea an, iar șomajul este în scădere. Cu ajutorul
disciplinei aduse de moneda unică, datoria publică din zona
euro este menținută sub control, în timp ce, de exemplu, în
SUA și în Japonia aceasta este în creștere. E un alt merit al monedei euro!
Despre moneda euro, pe site-ul Uniunii Europene
Euro este o monedă stabilă
60 de motive bune pentru UE 17 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea
Politica agricolă comună europeană a apărut ca
urmare a amintirilor din perioada de foamete de după
război. În 1962, când șase țări au demarat politica
agricolă a UE, se impunea necesitatea de a obține o
productivitate mai ridicată, prin creșterea eficienței și
a nivelului tehnologic. Asigurarea securității
alimentare pentru populația Europei continuă să fie,
până în zilele noastre, unul dintre obiectivele
principale ale politicii agricole comune a UE. De-a
lungul timpului, s-au adăugat noi priorități. Înainte de
toate: o mai mare sustenabilitate a activităților
agricole și menținerea agriculturii familiale în zonele rurale.
UE își sprijină puternic agricultorii: în prezent, un total de
40 % din bugetul UE — aproximativ 60 de miliarde de euro
— merge către agricultură și dezvoltare rurală. Cea mai
mare parte este reprezentată de plățile directe către
agricultori. Acestea sunt legate de suprafața cultivată, nu de
nivelurile de producție, și sunt extrem de importante pentru existența exploatațiilor agricole mici și mijlocii.
În România există aproximativ 3.6 milioane de exploatații
agricole, 74% dintre acestea având sub 2 hectare. Sectorul
primar al agriculturii antrenează aproape 30% din populația
activa a țării. În perioada 2014-2020, prin Politica Agricolă
Comună, UE investește aproape 20 de miliarde euro în
sectorul agricol și în zonele rurale din România. Din această
sumă, 12 miliarde euro reprezintă plăți directe către fermieri
si 8 miliarde investiții pentru dezvoltarea rurală. Datorită
interesului UE pentru sprijinirea agriculturii, România face
pași importanți spre revigorarea unor domenii cu tradiție precum viticultura sau producția de cereale.
Când, în 2015, Rusia a impus o interdicție unilaterală la
importurile de produse agricole din UE, Comisia Europeană a
mobilizat 1 miliard EUR pentru a ajuta sectoarele cele mai
afectate. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude
Juncker, a afirmat: „Pentru mine este inacceptabil ca laptele
să fie mai ieftin decât apa.” El le-a promis fermierilor:
„Comisia îi va susține întotdeauna pe fermierii noștri.”
Dezbaterea privind viitoarea reformă a politicii agricole
comune în noua perioadă de finanțare, care începe în 2020,
este deja în plină desfășurare, iar Comisia Europeană a lansat o amplă consultare publică cu privire la acest aspect.
Întrebări frecvente privind politica agricolă comună (PAC) și
agricultura în Europa
Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea
Uniunii
Europa își sprijină agricultorii
60 de motive bune pentru UE 18 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Comisia impune în mod regulat amenzi mari
întreprinderilor europene și internaționale care se
înțeleg asupra prețurilor sau manipulează piața,
pentru că astfel de acțiuni denaturează libera concurență și sunt deci interzise.
Comisia Europeană are rolul de a asigura existența unei
concurențe efective pe piața internă. Astfel, se asigură de
faptul că firmele concurente nu se înțeleg asupra prețurilor
și nu le mențin în mod artificial ridicate sau că acestea nu își
împart între ele piețele în Europa. Se interzice de asemenea
ca o companie mare să profite de poziția sa de lider pe piață
și, prin aceasta, să dezavantajeze concurența, aducând astfel
prejudicii consumatorilor.
În cazul în care există plângeri sau indicii, Comisia inițiază o
investigație antitrust. Ea are competențe extinse, de exemplu
poate da dispoziții pentru raiduri în întreprinderile relevante.
În cazul în care se confirmă acuzațiile, autoritatea UE poate
impune unei întreprinderi o amendă semnificativă de până la 10 % din cifra de afaceri anuală.
Acest lucru se întâmplă destul de des. Iată câteva exemple
de pe lista celor mai mari sancțiuni: în 2016, Comisia
Europeană a impus o amendă record de 2,93 miliarde EUR
unui cartel al camioanelor. MAN, Volvo/Renault, Daimler,
Iveco și DAF s-au înțeles timp de peste 14 ani asupra
prețurilor de vânzare pentru camioane și au transferat în
mod coordonat asupra clienților lor costurile legate de
respectarea normelor mai stricte în materie de emisii. În
2012, Comisia Europeană a impus o amendă de 1,4 miliarde
EUR principalilor producători de televizoare și monitoare de
calculatoare. Mai multe bănci au plătit în 2013 aproximativ
824 de milioane EUR în amenzi pentru manipularea ratelor bancare, precum Libor.
În 2007, Comisia Europeană a impus o plată „cartelului
ascensoarelor”. Între 1995 și 2004, o serie de companii de
frunte și-au împărțit piața în mod concertat în Germania,
Belgia, Luxemburg și Țările de Jos și s-au înțeles asupra cui ar urma să primească contracte.
Amenzile pentru carteluri alimentează bugetul UE și reduc
contribuțiile contribuabililor. Victimele cartelurilor pot de asemenea intenta acțiuni în despăgubire.
Și companiile străine care își desfășoară activitatea pe piața
europeană trebuie să respecte normele UE. Astfel, Comisia
Europeană a acționat de mai multe ori împotriva companiei
americane Microsoft și i-a impus în 2009 să faciliteze
alegerea unui alt browser de internet în locul propriului
Internet Explorer. Același lucru este valabil și pentru gigantul
american Google. Autoritatea UE examinează în prezent
acuzațiile potrivit cărora furnizorul de motoare de căutare
manipulează rezultatele obținute pentru a favoriza propriile
servicii, cum ar fi de exemplu Google Shopping pentru cumpărături on-line.
Despre politicile antitrust, pe site-ul Comisiei Europene (în
engleză)
Despre acordurile anticoncurențiale, pe site-ul Comisiei
Europene
De la monitoare până la camioane: UE acționează împotriva cartelurilor
60 de motive bune pentru UE 19 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă
Frauda fiscală, evaziunea fiscală și paradisurile
fiscale: multe întreprinderi sunt foarte inventive
atunci când este vorba de a nu da bani fiscului. Prin
trucuri fiscale legale și ilegale, statele UE pierd,
conform estimărilor, în jur de o mie de miliarde EUR
în fiecare an. În ultimii ani, Europa a făcut progrese
importante în lupta împotriva evaziunii fiscale. Cazul
Apple demonstrează ce poate obține UE dacă acționează în mod concertat.
Comisia Europeană continuă cu hotărâre lupta împotriva
evaziunii fiscale. Cu toate acestea, numeroase companii
profită încă de lacunele fiscale din Europa. UE oferă statelor
membre instrumente care le ajută să combată în mod mai eficace evaziunea fiscală.
Prin intermediul legislației privind ajutoarele de stat, Comisia
Europeană ia în vizor numeroase acorduri fiscale ale statelor
UE cu mari companii. În august 2016, Comisia Europeană a
obligat Irlanda să recupereze de la compania Apple,
producătoare de iPhone, aproximativ 13 miliarde EUR din impozite datorate neplătite.
Președintele Comisiei, dl Juncker, a declarat că obiectivul
este „[ca] fiecare companie, indiferent cât de mare sau
de mică ar fi, [...] să plătească impozite acolo unde
obține profit”. Acest lucru ar fi valabil și pentru giganții
economici precum Apple. „ În Europa, noi nu acceptăm ca
marile companii să obțină avantaje ilegale pe ușa din spate
cu privire la impozitele pe care le au de plătit.” Cu atât mai
mult cu cât lipsesc veniturile pentru spitale sau școli, într-o
perioadă în care bugetele de stat sunt strâmtorate. Aceasta
este componenta socială a dreptului concurenței – „Și este ceea ce apără Europa”, a accentuat dl Juncker.
Noul impuls în cadrul discursului public și politic a încurajat
Comisia să facă o nouă încercare privind o reformă profundă
a impozitării întreprinderilor în UE: o bază fiscală consolidată
comună a societăților ar trebui să garanteze că
întreprinderile nu pot minimiza în mod artificial profiturile lor
și nici nu le pot muta în alte țări din UE, numai pentru a-și
reduce sarcina fiscală. Prin așa-numita „raportare de țară”
decisă deja de UE, începând din acest an companiile trebuie
să dezvăluie autorităților fiscale câte impozite plătesc și în ce țară.
Legislația fiscală la nivelul UE este întotdeauna un proces
dificil, deoarece deciziile la nivel european în materie de
politică fiscală trebuie să fie luate în unanimitate.
Agenda UE privind impozitarea
Comisia Europeană referitor la Planul de acțiune privind
impozitarea întreprinderilor
Discursul președintelui Juncker din 14.09.2016 privind starea Uniunii
Europa luptă pentru justiția fiscală
60 de motive bune pentru UE 20 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă
În timpul crizei financiare, băncile au dus Europa
aproape de prăpastie. UE a tras învățăminte din
aceasta și a creat o uniune bancară, care face mai
sigure instituțiile bancare și îi protejează pe
deponenți și contribuabili. Aceasta se bazează pe trei piloni.
În 2012, s-a răspândit teama unui colaps al uniunii
monetare. Prin urmare, Comisia Europeană a lansat uniunea
bancară europeană. Obiectivul său principal: statele și
contribuabilii acestora nu ar mai trebui să suporte costurile
salvării băncilor care se confruntă cu probleme. În caz de
urgență ar trebui să plătească proprietarii și creditorii
instituțiilor și, în cazul în care nu este suficient, întregul
sector prin taxele impuse băncilor, care au fost plătite în avans. Uniunea bancară se bazează pe trei piloni.
Un pilon important al uniunii bancare este supravegherea
bancară europeană, prin care, începând cu 2014, sunt
supravegheate principalele 130 de instituții financiare din
zona euro la nivel central și se asigură astfel faptul că
autoritățile naționale de supraveghere nu se mai pot face că
nu știu de propriile lor instituții, cum se întâmpla uneori în
trecut. Responsabilitatea pentru supraveghere revine Băncii
Centrale Europene (BCE). In prezent, băncile europene sunt
stabile, conform informațiilor BCE, după cum a arătat cel
mai recent test de rezistență al Autorității Bancare Europene.
Sub presiunea UE, băncile și-au îmbunătățit în mod semnificativ dotarea cu capital propriu.
Cel de-al doilea pilon al uniunii bancare îl reprezintă noile
norme privind rezoluția bancară. Dacă o bancă intră în
faliment, instituția face obiectul rezoluției din partea
autorității competente a UE la nivel central, în conformitate
cu un set de reguli precise. În acest fel se poate evita panica.
Statul nu trebuie să intervină, deoarece acționarii și creditorii
băncii sunt cei care răspund mai întâi și, dacă acest lucru nu este suficient, întregul sector.
În al treilea rând, finalizarea uniunii bancare include și o
schemă comună de garantare a depozitelor. Prin aceasta se
înțelege o garanție pentru depozitele de economii ale
clienților în cazul falimentului unei bănci. În întreaga UE,
depozitele de economii de până la 100 000 EUR sunt
garantate, fiind susținute cu fonduri naționale. O schemă europeană de garantare a depozitelor este încă în discuție.
Despre uniunea bancară, pe site-ul Comisiei Europene
(în engleză)
Despre uniunea bancară, pe site-ul Parlamentului European
UE supraveghează băncile
60 de motive bune pentru UE 21 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Dacă zborul este suprarezervat sau bagajul este
pierdut, pasagerul are dreptul la o compensație
financiară. Acest lucru este asigurat de normele
armonizate ale UE. Același lucru este valabil și în cazul transportului feroviar.
Într-o Europă fără frontiere se călătorește tot mai mult,
călătoria cu avionul devenind tot mai populară. Înainte,
călătorii rămâneau neacoperiți dacă intervenea o problemă
în legătură cu zborul. UE a pus capăt acestei situații:
începând cu 2005, Uniunea Europeană a prevăzut, printr-un
regulament, o serie de drepturi ale pasagerilor din
transportul aerian, care se aplică pentru toți pasagerii
zborurilor de linie și charter, chiar și în cazul zborurilor care își au doar punctul de plecare sau punctul de sosire în UE.
De exemplu, în cazul în care un zbor este amânat pentru a
doua zi, compania aeriană este, de obicei, obligată să
plătească pentru cazarea peste noapte a pasagerului într-un
hotel. Dacă un zbor are o întârziere considerabilă, dacă este
anulat fără preaviz suficient sau dacă, deși a fost făcută o
rezervare, nu mai există spațiu la bord, pasagerul are dreptul
la o compensație financiară. Cuantumul compensației
depinde de rută: în funcție de distanță, pasagerul primește
250, 400 sau 600 EUR. Acest lucru este valabil atunci când
nu pot fi invocate circumstanțe excepționale, cum ar fi
vremea nefavorabilă sau o grevă a controlorilor de trafic aerian.
Dacă zborul este anulat, pasagerii pot cere o despăgubire
sau rambursarea costului călătoriei. Iar în cazul în care
bagajul este pierdut sau deteriorat, compania aeriană este, de asemenea, obligată să repare prejudiciul.
Totuși, despăgubirea nu este acordată în mod automat, ci
pasagerul din transportul aerian trebuie să o solicite din partea companiei aeriene.
În cazul în care compania aeriană refuză plata, pasagerul
poate sesiza autoritatea națională de supraveghere a
transportului aerian (în cazul României, aceasta este
Autoritatea Aeronautică Civilă Română) sau Autoritatea
Națională pentru Protecția Consumatorului. În caz de litigiu,
pasagerii se pot adresa, de asemenea, comitetului de
conciliere din cadrul Centrului European al Consumatorilor.
În 2007, UE a îmbunătățit protecția consumatorilor și în
cazul pasagerilor din transportul feroviar. De atunci, un
regulament al UE reglementează în mod armonizat
drepturile pasagerilor din transportul feroviar pe întreg
teritoriul Uniunii. Dacă un tren are întârziere, dacă este
anulat sau dacă survine un accident, pasagerii din
transportul feroviar au dreptul de a primi o compensație,
indiferent dacă călătoria se desfășoară în interiorul unei țări
sau implică trecerea de frontiere. Pasagerului i se
rambursează 25 % din costul biletului dacă trenul
înregistrează o întârziere mai mare de 60 de minute. Dacă
întârzierea depășește 120 de minute, i se rambursează pasagerului jumătate din prețul biletului.
Imediat ce se preconizează o întârziere de cel puțin 60 de minute, pasagerul poate alege între a i se rambursa costul călătoriei sau a solicita să fie transportat la destinație cu un tren sau un autobuz de rezervă. Pe timp de noapte, pasagerul are dreptul de a lua taxiul, cu rambursarea costului până la un plafon de 80 EUR. Dacă, în urma anulării, pasagerul trebuie să se cazeze peste noapte, compania feroviară este obligată să suporte costul hotelului. Există prevederi similare și în cazul transportului cu autobuzul și cu vaporul.
Informațiile UE privind drepturile pasagerilor din transportul aerian
Regulamentul UE privind drepturile pasagerilor din
transportul aerian
Regulamentul UE privind drepturile pasagerilor din
transportul feroviar
Broșura Centrului European al Consumatorilor
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii
UE garantează drepturile pasagerilor care călătoresc
cu avionul sau cu trenul
60 de motive bune pentru UE 22 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii
E de ajuns să se bea un pahar prea mult, să se arunce
o privire la telefonul mobil sau să se apese prea tare
pe accelerație și accidentul se produce. Deși se
înregistrează tot mai puține decese pe drumurile
Europei, UE dorește să scadă în continuare numărul
deceselor din traficul rutier. Norme stricte instituite la
nivel european au menirea de a reduce viteza șoferilor care fac exces.
Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv ambițios în acest
sens: numărul de decese din traficul rutier ar urma să fie
redus până în 2020 la jumătate în raport cu anul 2010. S-au
realizat deja succese importante în acest sens. În cursul anul
2001, numărul deceselor pe străzile Europei se ridica la
54 000 de persoane, în 2010 numărul acestora a fost de
31 500, iar în 2015 de 26 000, conform rapoartelor UE.
Prin cerințele instituite la nivel european, UE urmărește să
asigure un nivel mai ridicat de siguranță în trafic. Frecvent,
cauza accidentelor este excesul de viteză. Pentru a-i pedepsi
pe vitezomani, UE s-a asigurat că amenzile de circulație
primite oriunde în spațiul european sunt plătite. Astfel, cei
care conduc prea repede aflându-se în concediu în alta
țară și sunt prinși de radar, primesc acasă notificarea de
amendă. Autoritățile au instituit un sistem prin care pot face
schimb de informații despre amenzile de circulație. Deși
acest lucru nu funcționează întotdeauna, numărul abaterilor
rutiere în cazul cărora amenzile au fost executate la nivel
transfrontalier a crescut de patru ori între 2013 și 2015,
potrivit Comisiei Europene. În această categorie se înscriu
excesul de viteză, trecerea pe roșu și neutilizarea centurii de siguranță.
De asemenea, UE sprijină statele membre ale UE în ceea ce
privește întreținerea drumurilor. Comisia Europeană se
implică și în acțiuni de sensibilizare a șoferilor cu privire la
pericole. Aceasta pentru că alcoolul este adesea un factor în producerea de accidente, iar uneori și drogurile.
De asemenea, UE a instituit norme comune de prim ajutor.
Sistemul eCall introdus în 2015 la nivel european, care, în
caz de accident, selectează automat numărul pentru apeluri
de urgență 112 pentru a alerta serviciile de salvare, are,
potrivit evaluărilor, potențialul de a reduce numărul deceselor din traficul rutier cu aproximativ patru procente.
Prezentare generală a legislației UE în domeniul
transporturilor
Fișă informativă a Comisiei Europene privind siguranța
rutieră 30.3.2016 (în engleză)
Comunicat al Comisiei Europene privind notificarea
transfrontalieră a amenzilor de circulație 29.11.2016 (în engleză)
Politicile UE reduc numărul deceselor din traficul rutier
60 de motive bune pentru UE 23 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii
Ați cumpărat vreodată ceva complet inutil în urma
promovării unui produs, în cadrul unei vânzări la
domiciliu sau pe internet? De exemplu, un abonament
la o publicație sau un contract de telefonie mobilă?
Deseori, consumatorii simt că au fost luați prin
surprindere și se întreabă ulterior dacă își pot, de fapt, permite lucrurile respective.
Pentru a proteja consumatorii de deciziile pripite, UE a
permis retractarea în cazul vânzării la domiciliu, cunoscută
sub denumirea de drept de retractare. Acest lucru permite
tuturor să analizeze în tihnă dacă doresc să se angajeze în
temeiul contractului sau nu. Dreptul nu se aplică în cazul
biletelor de avion sau al rezervărilor la hotel, dar, pe de altă
parte, contractele privind pachetele de servicii de călătorie
încheiate în cadrul unor acțiuni de promovare, pot, în principiu, să fie retractate.
Dreptul de retractare elaborat în 2014 nu se aplică numai în
cazul vânzărilor la domiciliu, pe stradă, sau în cadrul
acțiunilor promoționale, ci și în cazul comenzilor online, prin
telefon sau prin intermediul clasicelor comenzi la distanță,
precum și, de exemplu, în cazul licitațiilor online, cum ar fi cele realizate pe Ebay.
În toate aceste cazuri, clientul dispune de un termen de 14
zile pentru a se retrage din contractul de vânzare-
cumpărare, fără a furniza vreun motiv. Termenul de
retractare curge de la data la care consumatorul intră în
posesia produsului. Dacă un vânzător nu a informat în mod
clar clientul despre dreptul de retractare, termenul de retractare se mărește la un an.
Totuși, nu este suficient ca mărfurile achiziționate online să
fie pur și simplu returnate. Retractarea trebuie să fie
exprimată explicit și, în mod ideal, în scris. În cadrul acesteia,
clientul trebuie să indice, de asemenea, numărul de client,
numărul comenzii și data. Consumatorul nu trebuie să își justifice retractarea.
UE dorește să sprijine consumatorii să își revendice
drepturile și în afara frontierelor naționale și, prin urmare, a
înființat în București Centrul European al Consumatorilor, care oferă asistență.
Centrul European al Consumatorilor România
Site-ul UE privind dreptul de retractare
Directiva UE privind dreptul de retractare în cazul vânzărilor
la domiciliu
UE sprijină drepturile consumatorilor
60 de motive bune pentru UE 24 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii
Fie că este vorba de comandarea online a unei perechi
de pantofi sau a unor haine și probarea lor în tihnă
acasă sau de plasarea de comenzi de cărți și CD-uri cu
un clic al mouse-ului, clienții utilizează tot mai
frecvent posibilitatea de a cumpăra fără stres de la
comercianți online. Întrucât comerțul online este în
plină dezvoltare, UE a adoptat noi norme cu privire la dreptul de retractare.
UE garantează o securitate juridică sporită în ceea ce
privește cumpărăturile online. În cazul contractelor încheiate
de clienți cu un comerciant pe internet, prin intermediul unui
catalog sau prin telefon, se aplică un nivel de protecție
armonizat. Acest lucru este valabil indiferent dacă societatea își are sediul în România sau în altă țară din UE.
În scopul de a preveni înșelăciunile și de a face
cumpărăturile online mai sigure, a fost introdusă „soluția
butonului”. Cu alte cuvinte, clienții trebuie în prezent să
consimtă explicit la efectuarea achiziției printr-un clic al
mouse-ului. Comercianții online trebuie, pe de o parte, să
indice că sunt implicate costuri și, pe de altă parte, să obțină
confirmarea că consumatorul a luat cunoștință de acest
lucru. Aceasta se poate face prin apăsarea unui buton. Dacă
furnizorul nu respectă cerința privind soluția butonului, comanda nu îl angajează pe consumator.
Dacă comerciantul online are o linie de asistență telefonică
pentru întrebări, consumatorul nu poate fi obligat să
plătească decât tariful de bază. Cu alte cuvinte: liniile de
asistență telefonică pentru clienți (numerele care încep cu
0180 sau 0900) a căror apelare implică costuri suplimentare
sunt interzise. Comerciantul poate percepe de la client
suprataxe pentru utilizarea anumitor metode de plată, cum
ar fi cardurile de credit, numai dacă el însuși suportă costuri
mai mari din cauza acestora. Dacă comerciantul percepe
costuri de transport sau de expediere, el trebuie să
informeze în mod clar consumatorul cu privire la acest lucru.
În plus, imediat după primirea comenzii, el trebuie să transmită o confirmare a comenzii prin e-mail.
Comerciantul trebuie să livreze marfa într-un termen de 30
de zile; în caz contrar, consumatorul se poate retrage din contract în a 31-a zi.
Broșura Centrului European al Consumatorilor referitoare la
cumpărăturile online
Europa face cumpărăturile online mai sigure
60 de motive bune pentru UE 25 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii
Ați cumpărat un uscător de păr cu o garanție de șase
luni, iar acesta se strică după opt luni? Într-un astfel
de caz, consumatorii din UE beneficiază de drepturi garantate pe care comercianții nu le pot eluda.
Dacă un produs prezintă deficiențe, comerciantul este
răspunzător. În temeiul dreptului UE, comerciantul trebuie să
repare, să înlocuiască, să reducă prețul sau să ramburseze
prețul perceput în cazul unui produs care se dovedește a fi
defectuos sau care nu arată ori nu funcționează conform
publicității. Clientul beneficiază timp de cel puțin doi ani de o
garanție cu titlu gratuit. Un exemplu: în cazul în care
cumpărați un uscător de păr cu o garanție de șase luni din
partea vânzătorului, iar dispozitivul se strică după opt luni,
dispuneți totuși de o garanție de doi ani cu titlu gratuit în
temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.
Garanția de șase luni oferită de vânzător este un serviciu suplimentar.
Un al doilea exemplu: cumpărați un laptop cu care totul pare
să fie în ordine. După un an, constatați însă că are o
capacitate de stocare mai redusă decât cea specificată.
Aceasta vă dă dreptul să solicitați o rambursare parțială din
partea comerciantului.
În cazul în care clientul nu este mulțumit de comportamentul
și de răspunsul comerciantului, el se poate adresa Centrul
European al Consumatorilor din București sau unui centru al
consumatorilor din țara în care a achiziționat produsul.
Comercianții trebuie, de asemenea, să indice posibilități de soluționare extrajudiciară a litigiilor.
Pagina Comisiei Europene referitoare la garanții și returnări
UE garantează drepturile cumpărătorilor în cazul produselor defecte
60 de motive bune pentru UE 26 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii
Dacă o bancă dă faliment, economiile clienților nu
sunt pierdute. UE se asigură că fiecare cetățean își
primește banii înapoi nu numai în cazul unei bănci din
România, ci și în cazul unei bănci dintr-un alt stat
membru al UE, conform schemei de garantare a
depozitelor. Prin urmare: nu vă faceți griji, economiile
dumneavoastră sunt în siguranță!
Această garanție este valabilă pentru economii de până la
100 000 EUR per client și per bancă. În această categorie
sunt cuprinse economiile din depozitele la termen și din
conturile de economii, carnetele de economii și fondurile din
conturile curente. Deoarece criza financiară a destrămat
încrederea în bănci, UE a ridicat în 2009 plafonul sumei garantate.
Până în prezent, statele membre garantează acest cuantum.
Dar dacă mai multe instituții dintr-o țară dau faliment,
schema națională de garanții ar putea să nu mai fie
suficientă. În consecință, Comisia Europeană a propus în
2015 ca până în 2024 să se constituie o schemă de garanții la nivel european pentru fondurile disponibile în bănci.
Schema europeană de garantare a depozitelor ar urma să fie
practic un fond comun de garantare, în care să fuzioneze
treptat sistemele naționale de garantare a depozitelor.
Fondul se alimentează din contribuțiile băncilor, care varsă
fondurile pe parcursul mai multor ani și ar urma să atingă un
volum de 55 de miliarde EUR. Acest fond ar garanta apoi la
nivel european active de până la 100 000 EUR per cont, dar
numai în cazul în care fondul național de garantare al unei țări este insuficient.
De asemenea, garanția are rolul de a preveni luarea cu asalt
a băncilor de către deponenți („panică bancară”), în cazul în
care aceștia se tem că o instituție financiară e pe punctul de
a intra în colaps și activele lor pot fi pierdute. Schema
europeană de garantare a depozitelor este cel de-al treilea și
ultimul pilon al așa-numitei uniuni bancare, care va aduce
mai multă siguranță sectorului bancar. Planurile se află încă
în dezbatere la nivelul celor doi legiuitori, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri.
Toate băncile din uniunea bancară vor plăti contribuții, care
vor putea apoi să fie utilizate pentru sprijinirea tuturor
băncilor participante. Prin urmare, instituțiile financiare din
România vor beneficia de sprijin din partea sistemului
european. În plus, sunt prevăzute garanții stricte în vederea
prevenirii unei accesării cu rea-credință a fondurilor
europene. De exemplu, în cazul în care un stat membru nu
și-a alimentat fondul de garantare în conformitate cu
Directiva privind schema de garantare a depozitelor,
sistemele de garantare a depozitelor din țara respectivă nu pot avea acces la schema europeană.
Schema comună de garantare a depozitelor nu ar fi
finanțată de deponenți, ci de bănci. Toate băncile din
uniunea bancară vor plăti contribuții, care vor putea apoi să
fie utilizate pentru sprijinirea tuturor băncilor participante.
Prin urmare, instituțiile bancare din România nu doar vor
contribui financiar, ci vor și beneficia de sprijin din partea
sistemului european. În plus, sunt prevăzute garanții stricte
în vederea prevenirii unei accesări cu rea-credință a schemei
europene. De exemplu, în cazul în care un stat membru nu
și-a alimentat fondul de garantare în conformitate cu
Directiva privind schema de garantare a depozitelor,
sistemele de garantare a depozitelor din țara respectivă nu pot avea acces la schema europeană.
Propunerea Comisiei de directivă privind schema de
garantare a depozitelor
Europa protejează economiile cetățenilor săi
60 de motive bune pentru UE 27 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Piața unică europeană a intrat în vigoare în 1993. De
atunci, gama de produse disponibile a devenit mai
variată și mai largă. Concurența și sfârșitul
monopolurilor naționale au făcut multe produse și
servicii mai ieftine decât înainte.
Astfel, prețurile serviciilor de telefonie, ale energiei electrice
sau ale zborurilor aeriene au scăzut considerabil. Un spațiu
fără frontiere pentru 510 milioane de persoane — piața
unică este cel mai ambițios proiect european și totodată
nucleul integrării economice a celor 28 de state membre.
Piața unică reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Europei.
Obiectivul UE este de a crea o zonă fără frontiere interne în
care mărfurile, persoanele, serviciile și capitalul pot circula
liber. Această liberalizare a pieței unice contribuie la creșterea prosperității și la dezvoltarea durabilă a economiei.
Prin armonizarea legislațiilor în toate țările membre, UE
protejează la nivel european drepturile și interesele
consumatorilor. Nivelul ridicat de protecție a consumatorilor
și a mediului din UE demonstrează că piața unică europeană
nu este o piață „cu orice preț”, deoarece lipsa frontierelor nu
înseamnă în niciun caz că piața liberă conduce fără restricții:
de fapt, instituțiile europene sunt obligate să asigure, prin
procesul legislativ desfășurat, un nivel ridicat de protecție în
domeniile sănătății, siguranței, protecției mediului și protecției consumatorilor.
Într-o perioadă de globalizare tot mai intensă, piața unică
este cel mai mare atu al Europei. În acest sens, libera
circulație a persoanelor asigură faptul că specialiștii pot
lucra oriunde în UE și că întreprinderile pot deschide
sucursale în alte state membre ale UE și desfășura activități
economice. Acest lucru creează locurile de muncă atât de necesare în Europa și creștere economică.
Oportunitățile oferite de piața unică pot, totuși, să nu se
materializează întotdeauna, deoarece normele pieței unice
fie nu sunt cunoscute sau implementate, fie sunt, pur și
simplu, lipsite de eficacitate din cauza diverselor bariere
nejustificate. În plus, piața unică trebuie să se adapteze
pentru a reflecta realitățile prezentului: ea trebuie să poată
oferi posibilități și pentru idei inovatoare și noi modele de
afaceri. Prin urmare, Comisia Europeană are drept obiectiv
prioritar crearea unei „piețe unice mai profunde și mai echitabile”.
O piață internă mai profundă și mai echitabilă
Piața unică face prețurile să scadă
60 de motive bune pentru UE 28 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 5 – UE scade costul vieții
Cine nu a fost deja în situația următoare: stați pe
plajă în concediu și telefonați acasă plini de voie bună
sau vă citiți e-mailurile și încărcați poze online. Iar
după câteva săptămâni treceți printr-un șoc când
vedeți factura de telefonie mobilă. UE depune de ani
zile eforturi pentru a se evita astfel de situații, și o
face cu succes: De la 15 iunie 2017, toți cetățenii
europeni vor putea folosi serviciile de telefonie în UE fără a achita taxe de roaming.
Prețurile telecomunicațiilor au scăzut dramatic de mai mulți
ani, atât în cazul rețelelor fixe, cât și al celor mobile. Pe
lângă progresele tehnice și rețelele mai eficiente, alt factor
care a dus la această situație este faptul că, din 1998, UE a
spart toate monopolurile naționale din domeniul telefoniei. O
piață deschisă asigură scăderea prețurilor prin intermediul concurenței.
În cazul apelurilor telefonice sau al navigării pe internet
efectuate cu telefonul mobil în străinătate, taxele de
roaming s-au redus semnificativ în urma eforturile depuse
de Comisia Europeană. Prin roaming se înțelege posibilitatea
de a efectua apeluri telefonice, de a trimite SMS-uri sau de a
utiliza serviciile de date în rețelele mobile din străinătate.
Pentru redirecționarea apelurilor, operatorii percep tarife
care sunt facturate clientului.
În 2007, Comisia a introdus primele norme privind plafoane
pentru tarifele de roaming. De atunci, costurile suplimentare
suportate în alte state membre ale UE au scăzut
semnificativ, cu mai mult de 90 % în cazul apelurilor,
conform estimărilor Comisiei Europene. De asemenea,
utilizarea serviciilor de date în roaming s-a ieftinit cu 96 % din 2012.
La 15 iunie 2017, se pune în sfârșit capăt roamingului în
cazul călătoriilor în străinătate: după acea dată,
consumatorii își vor putea utiliza dispozitivele mobile în UE
în aceleași condiții oferite de contractele încheiate în țările lor.
Eliminarea tarifelor de roaming
Europa face serviciile de telefonie mai ieftine
60 de motive bune pentru UE 29 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 5 – UE scade costul vieții
Ați mai zburat până acum la Madrid? V-ați petrecut
vreodată weekendul la Londra? Datorită concurenței
dintre companiile aeriene, în prezent puteți face
aceste lucruri fără nicio problemă. Prețurile au scăzut
masiv în ultimii ani, și asta datorită liberalizării
introduse de Comisia Europeană. În plus, Bruxellesul a
consolidat drepturile pasagerilor din transportul
aerian.
Piața zborurilor low-cost a luat naștere cu 20 de ani în urmă,
chiar la inițiativa Comisiei Europene. În 1987, UE a inițiat
liberalizarea transportului aerian și a asigurat un nivel de
concurență sporit. Astăzi, fiecare companie aeriană din UE
are acces liber pe piață și poate să-și stabilească prețurile în
mod liber. În întreaga Europă, companiile aeriene și
aeroporturile concurează între ele, ceea ce înseamnă că
fiecare companie aeriană poate oferi zboruri pe orice rută din UE.
Efectul a fost enorm: prețurile au scăzut masiv. Conform
Comisiei Europene, 90 % din totalul pasagerilor au ajuns să
călătorească cu bilete mult mai ieftine decât în 1993. Numai
între 1992 și 2000, prețurile biletelor pentru rute intraeuropene au scăzut semnificativ cu 41%.
Deoarece tot mai mulți cetățeni își pot permite deplasarea
cu avionul, numărul pasagerilor crește vertiginos. Potrivit
datelor Oficiului pentru Statistică al Uniunii Europene
(Eurostat), numărul de pasageri din transportul aerian a
crescut între 2010 și 2015 de la 796 la 918 milioane.
Numai în 2015 s-a înregistrat o creștere solidă de aproape 5
puncte procentuale în raport cu anul precedent. Până în
2030, traficul aerian ar urma să crească cu 70 % în comparație cu 2010, potrivit prognozelor UE.
Dacă cerul se aglomerează, managementul traficului aerian
și serviciile de navigație aeriană trebuie să devină și ele mai
eficiente. UE depune eforturi din 1999 pentru a preveni
fragmentarea națională a spațiului aerian și pentru a institui
blocuri de spațiu aerian funcționale și transfrontaliere.
Obiectivul este, practic, realizarea unui spațiu Schengen fără
frontiere atât în spațiul aerian, cât și la sol. Acest lucru face
spațiul aerian mai sigur și economisește timp de călătorie, carburant și emisii de gaze cu efect de seră.
UE a reglementat drepturile pasagerilor din transportul
aerian și acționează, de asemenea, în vederea asigurării
transparenței: Alături de prețul final al biletului de avion,
transportatorii aerieni trebuie să indice separat taxele,
tarifele de aeroport și alte comisioane, suprataxele și alte plăți.
Prețurile mai avantajoase nu trebuie să se reflecte negativ
asupra siguranței. Prin urmare, Comisia Europeană
reexaminează periodic standardele de siguranță ale
transportatorilor aerieni și impune interdicții sau cerințe de
rederesare. Cei care ajung pe lista neagră primesc interdicții
în spațiul aerian european. Acest lucru este valabil în prezent
pentru 193 de transportatori aerieni (situația din decembrie 2016), în special din Africa și Asia de Sud-Est.
Lista privind siguranța transportului aerian din UE (în
engleză)
Informațiile UE privind drepturile pasagerilor din transportul
aerian
UE vă dă aripi: biletele de avion devin tot mai ieftine
60 de motive bune pentru UE 30 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 5 – UE scade costul vieții
Cât costă un cont? Chiar este nevoie ca utilizarea
cardurilor de credit să fie atât de scumpă? Toate
aceste aspecte au fost analizate de Comisia
Europeană. Noile prevederi ale UE se simt direct în portofelele consumatorilor.
În rolul său de protectoare a consumatorilor, Comisia
Europeană supraveghează și comisioanele bancare. În 2014,
UE a adoptat un act legislativ menit să sporească
transparența. De atunci, băncile nu mai au voie să perceapă
comisioane ascunse la calcularea costurilor aferente
conturilor. Instituțiile financiare trebuie să publice toate
taxele, costurile și comisioanele percepute pentru
deschiderea, gestionarea și închiderea conturilor. Astfel,
clientul are posibilitatea de a compara și de a alege cea mai
bună ofertă.
Mulți clienți sunt obișnuiți să facă cumpărături zi de zi cu
cardul, fără a utiliza numerar. Băncile, dar, uneori, și
comercianții au mult de câștigat de pe urma acestei situații.
Din 2016 se aplică pentru prima dată în întreaga Europă un
plafon pentru comisioanele pe care băncile sunt autorizate
să le perceapă în cazul în care consumatorii plătesc cu
carduri de credit sau cu carduri de debit. Acestea sunt
limitate în funcție de valoarea cumpărăturilor. Când un client
cumpără un aparat de fotografiat pentru suma de 100 de
euro și plătește cu cardul de credit, se percepe în medie un euro.
Începând cu toamna anului 2017, nu se va mai percepe de la
client absolut nicio suprataxă suplimentară pentru plățile
efectuate cu cardurile de credit sau de debit. Unele societăți,
cum ar fi companiile aeriene, percep astfel de suprataxe în
cazul cumpărăturilor online pentru care plata e efectuată cu
cardul de credit. Furnizorii trebuie, de asemenea, să respecte anumite cerințe în materie de autentificare și de securitate.
În plus, UE s-a asigurat că schimbarea conturilor bancare se
face mai lesne, inclusiv la nivel transfrontalier. Din 2016, toți
cetățenii din UE au dreptul la un cont curent, chiar dacă nu
dispun de un domiciliu stabil. Cu un astfel de cont au
posibilitatea de a utiliza funcții esențiale, cum ar fi transferul
de fonduri sau retragerea de numerar de la bancomate. La
nivelul întregii UE se află în această situație 30 de milioane de cetățeni cu vârsta peste 16 ani.
În plus, UE a făcut ca plățile transfrontaliere să fie mai
rapide și mai sigure. De la 1 februarie 2016 se utilizează
pentru toți clienții băncilor numărul de cont bancar
internațional (IBAN) și codul de identificare a entității (BIC).
Acest lucru a contribuit la standardizarea, accelerarea și
ieftinirea la nivel transfrontalier a transferurilor, a plăților
prin debitare directă și a plăților cu cardul. Zona unică de
plăți în euro (SEPA, Single Euro Payments Area) cuprinde 34
de țări. Pe lângă cele 28 de state membre ale UE, mai
participă Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția, Monaco și San Marino.
Directiva UE privind taxele pentru tranzacțiile de plată cu
cardul: http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?qid=1489411650175&uri=CELEX:32014L0092
Directiva UE privind comisioanele bancare, schimbarea
conturilor și dreptul de a deține un cont curent din 2014:
http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?qid=1489411650175&uri=CELEX:32014L0092
Întrebări și răspunsuri privind SEPA (în engleză):
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-502_en.htm
UE reduce comisioanele bancare și costurile
pentru utilizarea cardurilor de credit
60 de motive bune pentru UE 31 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 5 – UE scade costul vieții
Afacerile care implică sănătatea sunt o chestiune
delicată. Prin urmare, există norme stricte pentru a
restricționa campaniile de reduceri masive și prețurile
de dumping. Datorită mai multor hotărâri pronunțate
de Curtea de Justiție a UE, piața europeană a
produselor farmaceutice a devenit tot mai
permeabilă. Concurența sporită se traduce prin scăderea prețurilor.
Comandarea de tablete prin comerțul la distanță sau
prescrierea de rețete în străinătate cu costuri limitate —
toate acestea au devenit posibile datorită UE. Printr-o serie
de hotărâri de referință, Curtea de Justiție a UE a stabilit că
libera circulație a mărfurilor vizează, de asemenea,
medicamentele. Beneficiarii sunt, în special, cetățenii care
călătoresc frecvent sau care locuiesc în regiunile de graniță.
În România, legea nu permite funcţionarea farmaciilor
online. Există însă un proiect de lege pentru modificarea şi
completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, care a fost deja
adoptat de Senat. Potrivit proiectului de act normativ,
comercializarea pe internet a medicamentelor care se acordă
fără prescripţie medicală va fi permisă numai farmaciilor şi
drogheriilor autorizate de Ministerul Sănătății, tocmai pentru
a diminua riscurile la care se expun în prezent persoanele
care optează pentru cumpărarea medicamentelor din mediul online.
Hotărârea CJUE din 19.10.2016:
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&doc
id=184671&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=1032707
UE face ca prețurile medicamentelor să fie mai avantajoase
60 de motive bune pentru UE 32 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Ce aditivi conține sucul de portocale? Câte calorii sunt
în batonul de cereale? UE se asigură că consumatorii
din supermarketuri primesc răspunsurile imediat ce-și
aruncă privirea pe etichetă. UE se mai asigură și că
persoanele alergice pot fi sigure, și în restaurante, de
ingredientele din mâncărurile lor. De asemenea,
asigură și faptul că alimentele sunt sigure — cu alte
cuvinte, că nu conțin salmonella sau alte substanțe periculoase.
În Europa se aplică standarde înalte în ceea ce privește
produsele alimentare. Un regulament al UE reglementează
etichetarea produselor alimentare. Ambalajul este destinat
să ofere orientări încă de la prima vedere. Astfel, pe toate
etichetele din UE trebuie imprimate tabele armonizate în
care să fie indicate substanțele nutritive conținute de produs.
Aceasta înseamnă, de exemplu, informații privind valoarea
energetică, cantitatea de lipide, de acizi grași saturați, de
carbohidrați, de glucide, de proteine și de sare. Toate
informațiile sunt exprimate în sute de grame sau în sute de
mililitri. În cazul cărnii de vită și al cărnii proaspete de porc,
de oaie, de capră sau de pasăre, trebuie specificată originea.
Pentru fiecare produs trebuie menționați cei 14 cei mai
importanți alergeni (de exemplu, nuci sau soia). Este
important pentru persoanele alergice să fie informate despre
alergeni și în cazul produselor neambalate, de exemplu în restaurante.
Mesajele publicitare legate de sănătate sunt strict
reglementate. Dacă producătorul imprimă termenul „conținut
redus de grăsimi” pe produsul său, alimentul trebuie să nu
conțină mai mult de 3 grame de grăsimi la 100 de grame.
Pe etichetă trebuie să figureze, de asemenea, dacă un
aliment este modificat genetic (aliment nou - „Novel food”).
Acest lucru este valabil și în cazul uleiurilor vegetale produse
din plante modificate genetic. Consumatorul are astfel
posibilitatea de a decide dacă alege sau nu produse
alimentare modificate genetic.
Pe lângă etichetarea alimentelor, UE a introdus alte marcaje
armonizate referitoare la calitate, precum bine-cunoscutul
marcaj CE sau sigla ecologică pentru alimentele ecologice,
care facilitează orientarea consumatorilor atunci când fac cumpărături.
De asemenea, în cazul produselor cosmetice cum ar fi
cremele pentru piele sau loțiunile se aplică norme stricte, de
exemplu în ceea ce privește utilizarea anumitor substanțe chimice.
Dacă în UE sunt plasate pe piață produse alimentare
periculoase pentru sănătate, cum ar fi carnea contaminată
cu salmonella sau peștele contaminat cu mercur, se
activează sistemul de alertă rapidă al UE (RASFF). Prin
intermediul acestuia, o țară poate transmite tuturor
celorlalte state membre ale UE un avertisment cu privire la
produsul respectiv, astfel încât riscul să fie cunoscut rapid la
nivelul întregii UE și autoritățile să poată acționa. Produsul
alimentar este apoi retras de pe piață și distrus, iar
produsele alimentare din țări terțe sunt returnate în țara lor de origine.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară:
www.efsa.europa.eu
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2560_ro.htm (în
engleză)
Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat
UE pune preț pe alimentația sănătoasă
60 de motive bune pentru UE 33 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat
Cine a gustat deja jambonul de Parma sau magiunul
de Topoloveni probabil că nu ar mai vrea să mai
mănânce altceva. Însă fără UE nu ar fi existat astfel
de produse originale. UE își protejează cetățenii de
fraudele alimentare, care urmăresc să falsifice produsele aflate la mare cerere.
Când e vorba de salam, europenii sunt de aceeași părere:
salamul de Sibiu ar trebui să vină de la Sibiu. În aceeași
măsură, jambonul de Parma ar trebui să vină de la Parma,
iar șunca tiroleză, din Tirol. Lista continuă cu berea, brânza sau biscuiții, chiar și cu magiunul!
În Europa există tradiții legate de specialitățile regionale,
acestea făcând parte din cultura locală și europeană. Prin
urmare, UE protejează denumirile de origine ale multor
produse cu o siglă aparte. Prin aceasta, Uniunea urmărește
să păstreze calitatea unică a produselor, care are la bază
originea acestora și un anumit proces de producție. Mulți
producători își înregistrează delicatesa regională în registrul
UE în vederea protejării împotriva falsificării. Telemeua de
Ibănești și salamul de Sibiu figurează acolo alături de magiunul de Topoloveni.
În funcție de caracteristici, există trei tipuri diferite de siglă:
„denumire de origine protejată” (producție, procesare și
preparare a unui produs într-o anumită zonă geografică, pe
baza unui proces recunoscut și stabilit), „indicație geografică
protejată” (cel puțin una dintre etapele de fabricare, și
anume producția, procesarea sau prepararea, se desfășoară
în regiunea de origine) și „specialitate tradițională garantată”
(compoziție tradițională a produsului sau un tip tradițional de producție și/sau prelucrare).
În prezent figurează în registrul UE peste 1 250 de denumiri de origine pentru produse și specialități regionale.
În multe alte părți ale lumii, cum ar fi în SUA, nu se oferă
această protecție. Acolo și-au făcut loc pe piață produse cu
denumiri europene, cum ar fi șampania, care este
îmbuteliată în SUA, și nu în Franța. Acesta este motivul
pentru care negocierile comerciale abordează chestiunea
denumirilor de origine protejate. În ultimii ani, UE a reușit cu
mult succes să obțină o protecție sporită pentru sute de
denumiri geografice. UE a impus, de exemplu în acorduri
comerciale cu Canada, Coreea și Singapore, o protecție
pentru produsele din UE. UE a stipulat și într-un acord
separat cu China protecția pentru denumirile de origine.
Lista denumirilor înregistrate:
http://ec.europa.eu/agriculture/quality/door/list.html;jsessionid
=nZggJYNFkkC21qYT2zh1cgg9Tn4Sn2879YRMwCnwJ0L6FS
np7Vy1!1373509243?&recordStart=0&locale=ro&filter.dossi
erNumber=&filter.comboName=&filterMin.milestone__mask
=&filterMin.milestone=&filterMax.milestone__mask=&filterM
ax.milestone=&filter.country=RO&filter.category=&filter.type=&filter.status=REGISTERED
UE ne protejează de fraudele alimentare
60 de motive bune pentru UE 34 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat
Mări contaminate, plaje poluate cu petrol și fosfați în
apa de băut: așa era pe vremuri. UE a intervenit
pentru a păstra apele mai curate. Astfel, europenii se
pot bucura de scăldat în ape limpezi și de apă de băut
curată.
După o serie de accidente cu tancuri petroliere și de
catastrofe implicând scurgeri de petrol care s-au produs în
Europa, UE a prevăzut standarde moderne pentru navele
care acostează în porturile UE. După accidentul tancului
petrolier „Erika” din 1999 în largul coastelor franceze, a fost
înființată Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă
(EMSA) cu sediul la Lisabona. Astfel au fost, de exemplu,
interzise tancurile petroliere cu un simplu perete metalic; ele trebuie să dispună de pereți dubli.
Intervenția UE aduce beneficii și pentru cetățeni. De la
începutul anului 2017, un regulament al UE restricționează,
de pildă, conținutul de fosfor din detergenții de vase sub
formă de tablete sau pulbere, deoarece atunci când prea
mulți fosfați ajung în râuri și lacuri odată cu apele reziduale,
algele se înmulțesc în masă din cauza acestei substanțe.
Oxigenul devine astfel insuficient pentru animale și plante, care mor din această cauză.
Calitatea apei de băut și eficacitatea cu care sunt tratate
apele reziduale s-au îmbunătățit în întreaga Uniune
Europeană, conform estimărilor Agenției Europene de Mediu
(AEM). La analiza eșantioanelor de apă potabilă la nivel
european între anii 2011 și 2013, s-a constatat în 98,5 %
din cazuri că standardele pentru apa potabilă au fost
respectate sau chiar depășite, potrivit unui raport al AEM de
la sfârșitul lui 2016. În plus, tot mai multe gospodării sunt conectate la stații de epurare a apelor.
Comisia Europeană pe tema calității apelor de scăldat (în
engleză): http://ec.europa.eu/environment/water/water-bathing/index_en.html
Agenția Europeană de Mediu pe tema calității apei:
http://www.eea.europa.eu/ro/themes/water/intro
UE asigură o apă mai curată —
de băut și de scăldat
60 de motive bune pentru UE 35 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat
Particule fine de materie, smog și gaze reziduale urât
mirositoare — în multe orașe calitatea aerului nu mai
este bună. În acest sens, UE își exercită influența la
nivel mondial în privința protecției mediului și și-a
stabilit obiective ambițioase pentru reducerea
emisiilor gazelor cu efect de seră CO2, responsabile într-o mare măsură de încălzirea globală.
„Noi, europenii, suntem lideri mondiali în acțiunile de
combatere a schimbărilor climatice”, a declarat președintele
Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Europa se poate
mândri cu faptul că a facilitat încheierea primului acord
global cu caracter juridic obligatoriu privind atenuarea
schimbărilor climatice. La sfârșitul anului 2015, 195 de țări
au semnat la Paris istoricul acord privind schimbările
climatice, care a intrat în vigoare în mod oficial la sfârșitul anului 2016.
În acord, statele se angajează ca încălzire globală să fie
limitată cu „mult sub două grade” față de nivelul din
perioada preindustrială. Se depun eforturi pentru atingerea
obiectivului de 1,5 grade. Mulți cercetători consideră că
această valoare reflectă limita la care consecințele
schimbărilor climatice mai pot fi controlate.
Această inițiativă trebuie acum să fie materializată în măsuri
concrete. În acest sens, comunitatea internațională
urmărește prin Acordul ONU privind schimbările climatice
renunțarea la petrol, gaze și cărbuni. Și actorii cu greutate
din domeniul climei precum SUA, China, Brazilia și India au
ratificat Acordul de la Paris. Următoarea conferință privind
schimbările climatice va avea loc în noiembrie 2017 la Bonn,
la sediul Secretariatului pentru schimbări climatice al ONU.
UE este un pionier, întrucât, deja din octombrie 2014, și-a stabilit trei obiective generale legate de schimbările climatice: până în 2030 statele intenționează să emită cu cel puțin 40 % mai puține gaze cu efect de seră decât în 1990; ponderea energiei din surse regenerabile urmează să ajungă până în 2030 la aproximativ 27 % din totalul de aprovizionare cu energie și consumul de energie urmează să scadă cu 27 % în raport cu 2014. Statele trebuie să devină și mai eficiente pentru a atinge cu adevărat aceste obiective.
Aerul curat este unul din obiectivele principale ale politicii de
mediu a Uniunii Europene. De asemenea, UE a stabilit valori-
limită pentru puritatea aerului, pe care fiecare stat membru
al UE trebuie să le respecte pentru a proteja sănătatea
cetățenilor. Acesta este un mod de a aborda creșterea
numărului de cazuri de bronșită sau astm. În 1999, statele
membre ale UE au căzut deja de acord asupra unor
standarde minime pentru puritatea aerului. Din 2005, au fost
prevăzute anumite limite maxime pentru dioxidul de sulf,
dioxidul de azot și plumb. Statele membre ale UE trebuie să
le pună în aplicare, impunând în acest scop, de exemplu,
limite de viteză, restricții de circulație sau cerințe în ceea ce
privește industria și pot, de exemplu, să ofere stimulente fiscale pentru automobilele cu emisii scăzute.
Textul Acordului de la Paris (în engleză)
Comisia Europeană pe tema obiectivelor din domeniul climei
Directiva UE privind calitatea aerului
UE este lider mondial în combaterea schimbărilor climatice
60 de motive bune pentru UE 36 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat
Telefoanele mobile, laptopurile și televizoarele conțin
multe metale nobile și rare care pot fi reutilizate și
reciclate. Prin urmare, UE se asigură că consumatorii
pot returna gratuit la producători dispozitivele scoase
din uz. Acest lucru reduce presiunea asupra mediului și realizează economii pentru sectorul industrial.
Vechea tastatură, cititorul DVD defect sau mașina de spălat
rufe care s-a stricat — consumatorii pot scăpa de toate
acestea în mod gratuit în marile magazine. 9,5 milioane de
tone de echipamente electrice și electronice ajung la gunoi în
fiecare an în Europa. În conformitate cu Directiva UE din
2006, deșeurile de echipamente electrice și electronice,
precum și echipamentele care sunt încă funcționale, trebuie colectate și eliminate sau reciclate.
Acest lucru ajută mediul și conservă resursele. Exemplul
frigiderului: În acest caz trebuie extras un amestec de agent
de răcire și de ulei. În echipamentele mai vechi mai este încă
prezent gazul CFC care dăunează climei. Deșeurile de
echipamente electrice și electronice conțin substanțe
periculoase precum mercur și cadmiu. În țările mai sărace,
cum este cazul în Africa, unde ajung frecvent echipamentele
vechi, utilizarea acestora cauzează adesea probleme legate
de sănătate și poluare. În plus, statele membre ale UE pierd
resurse valoroase atunci când nu reciclează echipamentele.
Mai precis, telefoanele mobile, computerele și celelalte aparate similare conțin metale precum aur, cupru și argint.
Punerea în aplicare a reciclării deșeurilor de echipamente
electrice și electronice nu a funcționat însă până acum așa
cum ar fi trebuit. Acest lucru a fost demonstrat de un studiu
realizat în 2015 sub coordonarea Interpol. Potrivit acestuia,
în Europa, numai o treime din echipamentele vechi ajung
acolo unde ar trebui: la instalațiile de colectare și de
reciclare. Restul sunt reciclate necorespunzător, sunt duse
ilegal în țări terțe sau sunt pur și simplu aruncate. UE
depune eforturi pentru a schimba această situație. Astfel,
începând din iulie 2016, comercianții online sunt obligați, la
rândul lor, să ia înapoi echipamentele electrice de mici
dimensiuni ieșite din uz, cu titlu gratuit și fără bon de casă.
Acțiunile de colectare și campaniile de informare ar trebui,
de asemenea, să sensibilizeze consumatorii cu privire la reciclare.
Directiva UE privind reciclarea deșeurilor de echipamente
electrice și electronice
Comunicat al Comisiei din 13.8.2012 referitor la noul
Regulament privind deșeurile de echipamente electrice și electronice
UE sprijină reciclarea deșeurilor de echipamente
electrice și electronice
60 de motive bune pentru UE 37 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
În UE, fiecare poate alege unde dorește să locuiască.
Fie că sunteți un pensionar care își stabilește
reședința în însorita Spanie sau un student care se
bucură de o dolce vita în Italia sau că înființați o
întreprindere într-un alt stat membru al UE, totul este posibil.
Europa promovează acel sentiment plăcut de a vă putea
muta fără probleme atunci când doriți. Acest lucru se
datorează faptului că fiecare cetățean al unui stat membru
al UE este totodată și cetățean al Uniunii Europene. Astfel,
acesta se bucură de drepturi fundamentale și de libertatea
de a alege statul membru al UE în care dorește să lucreze,
să studieze sau să își petreacă anii de pensie. Această
situație se întemeiază pe libera circulație a lucrătorilor, pe
libertatea de stabilire și pe libertatea de a presta servicii,
care sunt consacrate în tratatele europene. Fiecare stat
trebuie să acorde cetățenilor din Uniune exact același
tratament ca și propriilor cetățeni în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, prestațiile sociale și impozitele.
În prezent, peste 14 milioane de cetățeni ai UE de pe întreg teritoriul acesteia locuiesc pe termen lung în alt stat membru. Majoritatea acestora desfășoară o activitate profesională, însă mulți sunt pensionari sau studenți, cărora le trebuie suficienți bani pentru trăi și pentru o asigurare medicală.
Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa
Datorită UE, cetățenii pot locui și desfășura activități profesionale
în oricare stat membru al UE
60 de motive bune pentru UE 38 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa
O situație de urgență în străinătate? Nicio problemă.
Dacă trebuie să consultați rapid un medic în
străinătate, beneficiați de rambursarea costurilor prin
intermediul asigurării de sănătate din România. Acest
lucru este posibil datorită cardului european de asigurări sociale de sănătate.
UE se asigură că cetățenii săi beneficiază de o acoperire
adecvată a asigurării de sănătate și în concediu sau în
călătoriile de afaceri. Dacă mergeți la un medic într-un alt
stat membru al UE și prezentați cardul european de asigurări
sociale de sănătate, cheltuielile de tratament vă sunt
rambursate retroactiv de sistemul de asigurări de sănătate
din România. Astfel, persoanele asigurate corespunzător în
România nu suportă alte costuri, până la nivelul contribuției
individuale sau al taxelor standard. Persoana asigurată
trebuie doar să avanseze plățile pentru tratamentul medical
necesar; în unele state membre ale UE și tratamentul este
gratuit. De asemenea, fiecăruia i se pot prescrie rețete în alte state membre ale UE.
În cazul în care o persoană călătorește în străinătate numai
cu scopul de a beneficia de un tratament medical, pentru a fi
supusă unei intervenții chirurgicale sau pentru a obține, de
exemplu, o proteză, ea ar trebui să se consulte în prealabil
cu asigurătorul său, pentru a clarifica finanțarea costurilor.
Acest lucru este valabil și în cazul persoanelor care suferă de
boli cronice, care depind de primirea unei îngrijiri medicale
pe termen lung. Atenție: tratamentul medical în sistemul
privat nu beneficiază întotdeauna de acoperire.
Cardul european de asigurări sociale de sănătate este valabil
în toate cele 28 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția.
Pagina web a Comisiei Europene privind rambursarea cheltuielilor
Europa vă ajută să beneficiați de asigurare de sănătate și în călătorii
60 de motive bune pentru UE 39 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa
Europa este unită și în cazurile de urgență. Numărul
de urgență european gratuit 112 a fost introdus deja
din 2008. Acest lucru reduce timpul de așteptare până la sosirea serviciilor de salvare și salvează vieți.
În trecut, fiecare țară avea propriul număr de apel pentru
poliție și pompieri. Adesea, persoanele aflate în călătorie nu
știau ce număr să apeleze pentru a chema ajutoare în caz de incendiu sau în urma unui accident în străinătate.
Începând din 2008, situația s-a schimbat. Numărul de
urgență european funcționează în toate statele membre ale
Uniunii Europene, din Spania până în Finlanda, din Anglia
până în Polonia, atât pe rețelele fixe, cât și pe cele mobile.
Totuși, acest lucru nu este cunoscut încă de toată lumea: un
sondaj din 2013 arată că 89 % dintre cetățenii români ar
suna la 112 în caz de urgență. Asta înseamnă că, totuși,
11% din populația țării nu ar putea obține ajutor cât de
repede posibil. În întreaga UE, numai 48 % din populație
cunoaște numărul care salvează vieți (a se vedea Eurobarometrul 2016).
Centrele de coordonare ar trebui să fie în măsură să
primească apeluri în diverse limbi, inclusiv, de exemplu, în
engleză. Dacă telefonul mobil nu are recepție în rețeaua
propriei cartele SIM, se face automat transferul pe o altă
rețea. Un astfel de apel de urgență are prioritate pe rețeaua
mobilă și, dacă este nevoie, o altă conexiune este întreruptă.
Numărul de urgență european este pus în aplicare, de fapt,
și în afara Uniunii Europene; în prezent el este valabil în peste 30 de țări europene.
Și în cazul conducătorilor auto, UE acordă prioritate
siguranței. Sistemul E-call introdus în 2015 la nivelul UE,
care, în caz de accident, selectează automat numărul pentru
apeluri de urgență 112 pentru a alerta serviciile de salvare,
este menit să reducă numărul deceselor din traficul rutier.
Obiectivul este de a oferi mai rapid îngrijire răniților la locul
accidentului. În cazul în care sistemul nu este declanșat
manual, acesta reacționează la activarea airbagurilor și
transmite prin intermediul numărului de urgență european
112 locul și ora accidentului către cel mai apropiat serviciu
competent. Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană,
instalarea serviciului E-call ar costa aproximativ 100 EUR pe
automobil.
Informare din partea Comisiei privind numărul de apel de
urgență 112
Dacă sunteți implicat într-un accident, apelați: Europa dispune de numărul unic de urgență 112
60 de motive bune pentru UE 40 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa
Control în trafic în străinătate? Deja din 1996
fiecare stat membru al UE recunoaște permisele de
conducere eliberate în altă țară. Tot de atunci există deja și permisul de conducere european.
Înainte, poliția și autoritățile din străinătate nu erau mereu
convinse de permisul de conducere din țara de origine.
Armonizarea la nivelul UE a schimbat această situație.
Permisele de conducere sunt recunoscute reciproc, astfel
încât conducătorii auto pot conduce fără obstacole
birocratice în oricare stat membru al UE. De fapt, în UE
există în prezent peste 110 modele valabile de permise de conducere.
Persoanele care locuiesc într-un alt stat membru al UE nu
sunt obligate să își preschimbe permisul de conducere în
interiorul UE și pot continua să îl utilizeze pe cel deținut. La
reînnoirea permisului de conducere sau, cel mai târziu, în
2033 acesta va fi înlocuit cu un permis în noul format, european.
Începând din ianuarie 2013, toate permisele noi eliberate în
UE au un format standard: acesta este un card din plastic de
dimensiunea unui card de credit, cu fotografia titularului și cu elemente de securitate îmbunătățite.
Persoanele care își pierd permisul de conducere când
călătoresc în alte țări din UE pot răsufla ușurate: toate
statele membre ale UE eliberează noi permise pentru înlocuire.
Pagina Comisiei Europene despre permisul de conducere
european
Textul Directivei UE din 20.12.2006 privind permisele de conducere
UE asigură mobilitatea transfrontalieră a conducătorilor auto
60 de motive bune pentru UE 41 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa
Europenii au visat demult să poată călători într-o
Europă unită fără controale la frontieră. În 1985 s-a
ajuns la un acord cu privire la o Europă fără bariere, iar în 1995 acest lucru a devenit realitate.
În urmă cu mai bine de 30 de ani, șase state au semnat în
mica localitate luxemburgheză Schengen acordul cu același
nume. În spațiul Schengen, punctele fixe de control la
frontieră au fost eliminate. Călătorii care traversează
frontierele nu mai trebuie să își prezinte pașapoartele și nu
mai sunt controlați. Milioane de persoane fac naveta peste
frontierele interne ale spațiului Schengen pentru a merge la
lucru. În fiecare an, cetățenii europeni efectuează în total în
jur de 1,25 miliarde de călătorii peste frontierele interne ale
spațiului Schengen. Libera circulație a persoanelor este un
drept al cetățenilor UE — una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene.
Serviciile de poliție din UE combat în comun criminalitatea
transnațională, printre altele în cadrul echipelor comune de
poliție. Agenții din statele membre pot observa, urmări și
aresta suspecți de cealaltă parte a frontierei. Ei își acordă
sprijin reciproc prin intermediul unui sistem informatic care
permite schimbul de date despre persoane date în urmărire
sau despre automobile furate și arme: Sistemul de informații
Schengen (SIS), un fel de listă electronică de căutare și de urmărire.
Un spațiu comun fără controale la frontieră nu este însă
posibil decât dacă asigurăm o protecție eficace a frontierelor
noastre externe. Criza refugiaților din 2015 a scos la iveală
deficiențe grave la frontierele noastre externe, care sunt
acum remediate pas cu pas. În prezent, în cadrul noii poliții
de frontieră și gărzi de coastă la nivel european, care a fost
creată în 2016, există 1 500 de polițiști de frontieră care
sunt disponibili să fie desfășurați în câteva zile. Poliția de
frontieră la nivel european oferă acum sprijin Bulgariei la
frontiera cu Turcia, precum și Greciei la frontiera de nord a
acesteia. Migranții care sosesc în Grecia și Italia sunt, în
prezent, înregistrați cu prelevarea amprentelor digitale în
proporție de aproape 100 %, iar acordul UE-Turcia a dus la o scădere puternică a numărului de sosiri de imigranți in UE.
Costurile unei Europe fără Schengen, comunicat al Comisiei din martie 2016
Scurtă prezentare a normelor Schengen
UE face posibile călătoriile fără frontiere
60 de motive bune pentru UE 42 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Erasmus din Rotterdam a fost un umanist de factură
europeană din perioada Renașterii. Programul de
finanțare a unor perioade petrecute de studenți,
ucenici și profesori în străinătate, cel mai mare
program de acest gen din lume, îi poartă numele:
programul european „Erasmus”. Împlinește 30 de ani
în 2017 și nouă milioane de persoane au beneficiat
deja de el.
Erasmus este programul de schimb care a cunoscut cel mai
mare succes în UE. Lansat în 1987 cu 3 244 de studenți și
transformat între timp în Erasmus+, programul sprijinea în
2015 nu mai puțin de 640 000 de studenți, ucenici,
voluntari, cadre didactice, formatori și lucrători de tineret.
Programul reprezintă o atitudine de viață: generația Erasmus
trăiește și apreciază diversitatea și frumusețea Europei, este interconectată la nivel european și se simte europeană.
Numărul de tineri care au participat la programul Erasmus,
de la crearea acestuia, se ridică la nouă milioane. La început,
programul li se adresa studenților, dar apoi acestora li s-au
adăugat și ucenicii, stagiarii, tinerii întreprinzători,
participanții la diferite sporturi și cadrele didactice. Studenții
primesc un sprijin cuprins între 150 și 250 EUR și nu plătesc
taxe de studii, în cazul în care universitatea-gazdă percepe taxe.
Un număr estimat de 35.000 de studenți din România au
beneficiat de programele Erasmus din 2007 până la finele
lui 2014. Iar ratele de participare au fost în creștere în
fiecare an. Numărul lor total era la începutul acestui an de
250 000.
Petrecerea unui timp de studii în străinătate este benefică
pentru carieră: studenții Erasmus își găsesc de două ori mai
des un loc de muncă după încheierea studiilor decât alți
studenți. Unul din trei participanți la un stagiu prin Erasmus
primește o ofertă de muncă din partea companiei în care și-
a efectuat stagiul. Unul din zece își înființează propria
societate. Se pare că Erasmus este singura inițiativă a UE
care a fost omagiată cinematografic, prin trilogia aclamată
la nivel mondial „L’Auberge espagnole”. Madrid, Paris și
Viena sunt într-adevăr destinațiile preferate ale studenților din întreaga Europă.
În 2014, programul Erasmus a fuzionat cu alte programe și
a devenit Erasmus+, care cuprinde acum, de exemplu,
programul pentru masteranzi și doctoranzi și Erasmus pentru
tineri întreprinzători. Anul acesta, Comisia Europeană îl va
completa cu ErasmusPro, oferind sprijin financiar ucenicilor
care efectuează stagii de muncă în străinătate cu o durată
mai mare (de la o jumătate de an până la un an). Dacă li se
dă posibilitatea de a petrece un timp în străinătate în cadrul
unor proiecte susținute de Erasmus, ucenicii aflați în prag de
abandon școlar sunt motivați să reziste până la capăt și să
își încheie ucenicia.
Pentru Erasmus+ au fost prevăzute 14,7 miliarde EUR în
bugetul UE pentru perioada 2014-2020.
Erasmus în România
http://www.erasmusplus.ro
Programul Erasmus+
Erasmus împlinește 30 de ani
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura
UE trimite tinerii la studii în străinătate
60 de motive bune pentru UE 43 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura
Asistență pentru refugiați sau ajutor în caz de
cutremure – noul program al UE oferă tinerilor
posibilitatea de a se implica la nivel european și de a
acumula experiență în străinătate. Peste 20 000 de
persoane s-au înscris deja, iar primele misiuni de voluntariat ar trebui să aibă loc în acest an.
La sfârșitul anului 2016, Comisia Europeană a dat startul
„Corpului european de solidaritate”. Prin acest nou program,
tinerii ar trebui să fie motivați să se implice voluntar în
situațiile de urgență de peste granițe. Tinerii voluntari cu
vârste cuprinse între 18 și 30 de ani urmează să ajute în
cadrul unor proiecte desfășurate în situații de criză, cum ar fi
criza refugiaților sau cutremurul care s-a produs recent în
Italia. Prin această inițiativă, UE își propune să sprijine solidaritatea europeană și calificarea profesională a tinerilor.
Participanții primesc fie un salariu fix, fie alte forme de
plată, cum ar fi rambursarea cheltuielilor de călătorie și de
trai, cazare și bani de buzunar. Persoanele înscrise în Corpul
european de solidaritate au posibilitatea de a desfășura
acțiuni de voluntariat pentru o perioadă cuprinsă între două
și douăsprezece luni, de a absolvi un stagiu sau o ucenicie
sau de a fi încadrați în muncă. Astfel, implicarea ca voluntar
poate servi ca rampă de lansare într-o ocupație pe termen mai lung.
Tinerii pot intra în acțiune în diverse domenii, precum
educația, sănătatea, integrarea în societate, construcția de
locuințe și centre de cazare, renovarea și administrarea,
preluarea migranților, protecția mediului sau combaterea
efectelor dezastrelor naturale. La sfârșitul acțiunii de voluntariat li se eliberează un certificat.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a
declarat: „Pentru mine, aceasta a fost întotdeauna însăși
esența Uniunii Europene. Nu tratatele sau interesele
industriale ori economice ne unesc, ci valorile noastre”.
Comisia Europeană speră ca până în 2020 să atragă
100 000 de voluntari. Înscrierile în Corpul de solidaritate se
fac online, la adresa www.europa.eu/solidarity-corps.
Corpul european de solidaritate
Întrebări și răspunsuri referitoare la Corpul european de
solidaritate
UE oferă un nou serviciu de voluntariat:
Corpul european de solidaritate
60 de motive bune pentru UE 44 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura
În Grecia, aproape unul din doi tineri în vârstă de sub
25 de ani nu are un loc de muncă. Nici în Spania
situația nu este cu mult mai bună. În Italia, peste unul
din trei tineri sub 25 de ani este șomer. UE se
mobilizează împotriva acestei situații, iar primele rezultate încep să apară.
Chiar dacă politica din domeniul pieței forței de muncă cade
în primul rând în sarcina statelor membre, UE își sprijină
membrii în lupta dusă împotriva șomajului. Ca urmare a
crizei economice, reducerea șomajului în rândul tinerilor este
una dintre primele zece priorități ale Comisiei Europene. În
octombrie 2016, numărul de șomeri sub 25 de ani din UE
era de 4,2 milioane. Rata de 18,4 % a șomajului continua să
fie ridicată, chiar dacă era considerabil mai mică decât rata de vârf de 24 % atinsă în ianuarie 2013.
În cadrul Garanției pentru tineret, statele membre ale UE s-
au angajat în 2013 să înlesnească rapid reîncadrarea în
muncă a tinerilor sub 25 de ani și să îi pregătească pe
aceștia pentru piața forței de muncă. În termen de patru luni
de la data la care au absolvit învățământul obligatoriu sau
au devenit șomeri, acești tineri ar trebui să primească o
ofertă de muncă, să fie admiși într-un program de ucenicie,
să beneficieze de formare continuă sau să urmeze un stagiu.
Pentru programele aferente, UE pune la dispoziție
6,4 miliarde EUR până în 2018, iar această sumă urmează să fie mărită până în 2020 cu încă 2 miliarde EUR.
Garanția pentru tineret a început să dea rezultate. Din 2013
până la sfârșitul anului 2016, numărul de șomeri tineri s-a
diminuat cu 1,6 milioane, potrivit Comisiei Europene. În
aceeași perioadă, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut
de la 23,9 % la 18,5 %. Chiar dacă la sfârșitul anului 2016
mai existau 6,6 milioane de tineri care nici nu aveau un loc
de muncă, nici nu se aflau într-un program de formare,
numărul acestora a scăzut cu 900 000 în perioada
menționată. Începând din ianuarie 2014, la proiectele
desfășurate în cadrul Garanției pentru tineret au participat
14 milioane de tineri.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, afirmă
că șomajul ridicat în rândul tinerilor este „o criză umanitară”
și subliniază că Europa nu ar trebui să rămână continentul
șomajului în rândul tinerilor. Dl Juncker a declarat: „Nu pot
accepta și nu voi accepta niciodată ca o generație de tineri,
cea a «Mileniului», «Generația Y», să fie, pentru prima dată în
ultimii 70 de ani, prima generație mai săracă decât cea a
părinților lor.”
Comisia Europeană vrea să completeze programul de schimb
Erasmus+, care a fost deja încununat de succes, cu
ErasmusPro, un program prin care se sprijină stagiile de muncă mai îndelungate ale ucenicilor în străinătate.
Comunicat de presă al Eurostat pe tema șomajului în rândul
tinerilor (august 2016)
Despre Garanția pentru tineret, pe site-ul Comisiei Europene :
Despre Garanția pentru tineret pe țări, pe site-ul Comisiei
Europene
Investiții în tinerii Europei – Întrebări și răspunsuri
UE ajută tinerii să își găsească un loc de muncă
60 de motive bune pentru UE 45 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura
Succesul economic se bazează adesea pe concepte
inovatoare și idei noi. Pentru a ține pasul în
competiția mondială a ideilor, UE pune la dispoziție
miliarde pentru promovarea cercetării, realizată adesea în cadrul unor echipe transfrontaliere.
Excelența științifică și poziția de lider în sectorul industrial, acestea sunt obiectivele
Programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare, denumit
„Orizont 2020”. Pentru perioada 2014-2020, UE pune la
dispoziție din bugetul său aproximativ 80 de miliarde EUR cu titlu de sprijin pentru cercetare.
Deseori, cercetarea referitoare la temele importante ale
viitorului și la provocările mondiale nu beneficiază de o
finanțare suficientă din bugetele naționale pentru cercetare,
ea putând fi realizată mai bine în cadrul unor echipe
transfrontaliere. Un exemplu în acest sens este combaterea
rezistenței la antibiotice. Prin proiectele sprijinite de UE,
cercetătorii au cules date din care a rezultat că originea și
dimensiunea problemei diferă de la un stat membru la altul.
S-a putut vedea cum și de ce anumite state reușesc să
combată bacteriile rezistente. De aici se inspiră și politica, în vederea unei schimbări de direcție.
UE se îngrijește, de asemenea, ca inventatorii și
întreprinderile inovatoare să poată obține mai ușor protecția
invențiilor lor la nivel european. În prima jumătate a lui 2017
a fost lansat brevetul unitar al UE. Oficiul European de
Brevete poate de acum să acorde un brevet care este valabil
automat în toate statele membre ale UE. Întreprinderile fac
astfel importante economii de timp și de bani. Mai mult, în
curând va lua ființă o instanță europeană pentru brevete,
Curtea Unică în materie de Brevete, ceea ce va scuti
întreprinderile europene de povara unor procese paralele în mai multe țări din UE.
Despre Programul Orizont 2020, pe site-ul Comisiei
Europene
Despre brevetul unitar
Cercetătorii europeni beneficiază de miliarde de euro
prin Programul Orizont 2020
60 de motive bune pentru UE 46 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura
Din activitatea de cercetare iau naștere volume
imense de rezultate și date. Pentru ca cercetătorii să
își poată comunica și să poată utiliza aceste date la
nivel transfrontalier, Comisia Europeană intențio-
nează ca până în 2020 să creeze un cloud european al științei.
Deja începând cu acest an, toate datele științifice generate
în proiectele care se desfășoară în cadrul Programului
Orizont 2020 vor fi stocate în noul cloud de date pentru a putea fi accesate de comunitatea științifică europeană.
Cercetătorii din universitățile și institutele de cercetare din
întreaga Europă și colaboratorii internaționali ai acestora se
pot întâlni în acest mediu virtual pentru a-și comunica
reciproc și pentru a valorifica volumul mare de date de
cercetare și de cunoștințe științifice. Până în 2020,
aproximativ 1,7 milioane de cercetători și 70 de milioane de
specialiști din domeniul științei și al tehnologiei din Europa se vor putea bucura de un mediu virtual.
Comisia Europeană pune la dispoziție pentru cloud
două miliarde EUR, urmând ca alte 4,7 miliarde EUR să fie
mobilizate din fondurile publice și private. Obiectivul este
acela ca Europa să își dezvolte capacitatea de a concura la
nivel mondial în domeniul analizei de „Big Data”. Cloudul de
date ușurează munca start-up-urilor, dar și a întreprinderilor mici și mijlocii.
Datele stocate în cloud trebuie să poată fi accesate, contra
cost, și de către cercetătorii din sectorul industrial și din
sectorul public. Comisia Europeană intenționează ca în 2018
să promoveze, în cadrul unei inițiative emblematice, dezvoltarea unor supercalculatoare cu tehnologie cuantică.
Comunicat de presă al Comisiei Europeană referitor la cloud
UE creează un cloud european al științei
60 de motive bune pentru UE 47 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura
Fie că se află la muncă, acasă sau pe drum, oamenii
vor în permanență să își consulte mesajele primite pe
e-mail sau să trimită repede o fotografie. Pentru
aceasta este nevoie de o bună conexiune la internet,
inclusiv în viața publică. UE se ocupă și de acest aspect.
Mulți utilizatori de telefoane inteligente au un vis: să dispună
de WLAN gratuit în spațiile publice. Comisia Europeană vrea
să transforme acest vis în realitate și în septembrie 2016 a
propus o inițiativă în acest sens. Până în 2020, principalele
spații publice din orașele și satele europene urmează să fie
prevăzute cu un acces la internet gratuit și ultrarapid. Este
vorba de biblioteci, parcuri și clădiri publice. În acest scop, UE
pune la dispoziție 120 de milioane EUR.
Obiectivul este ca, până în 2020, sprijinul UE să ajungă la
6 000-8 000 de municipii și comune. Comunele primesc
tehnologia WLAN gratuit, întrucât UE le rambursează
cheltuielile pentru dotarea tehnică și pentru instalarea
punctelor WiFi4EU. Comisia Europeană a cerut autorităților
locale să dezvolte noi servicii în acest scop, cum ar fi hărți
pentru turiști, formulare online pentru birouri sau informații
despre serviciile de sănătate oferite. Condiția prealabilă este
ca orașele să nu îi scoată de pe piață pe actualii furnizori
privați sau publici de WiFi și să le ofere operatorilor de rețele
o viteză de cel puțin 30 Mb/s. Inițiativa vizează astfel cu
precădere zonele în care altfel nu ar exista rețele WLAN.
Cererile se pot depune începând cu vara anului 2017.
În plus, și cetățenii din regiunile izolate trebuie să
beneficieze de un internet mobil de mare viteză la prețuri
accesibile. Până în 2025 trebuie să se asigure că tehnologia
5G de internet mobil ultrarapid se află la îndemâna
utilizatorilor din toată Europa. „Aceasta are potențialul de a
crea încă două milioane de locuri de muncă în UE”, a
declarat președintele Comisiei Europene, dl Jean-Claude
Juncker. Comisia Europeană a lansat, în 2013, un parteneriat
public-privat care beneficiază de un sprijin de
700 de milioane EUR din fonduri publice și care are scopul de a generaliza tehnologia 5G în Europa.
Despre WiFi4EU, pe site-ul Comisiei Europene
UE interconectează Europa – WLAN gratuit la sate și orașe
60 de motive bune pentru UE 48 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura
UE este alături de membrii săi nu doar în politică și
economie, ci și în cultură. Există numeroase programe
de finanțare prin care regizorii, actorii, interpreții de
muzică și alți creatori de artă sunt ajutați să se
promoveze. Ce ar fi, de exemplu, cinema-ul fără filmul
european?
Se spune că Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai
Europei, a afirmat la un moment dat: „Dacă ar fi să o luăm
de la capăt, cultura ar fi cea cu care aș începe”. Ceea ce
demonstrează că pentru unitatea europeană cultura este un
motor important. Să nu uităm că Europa are o istorie de cultură comună care se întinde pe mai multe secole.
Deși cultura este un domeniu de politică de competență
națională, UE sprijină statele membre pe plan cultural.
Scopul este acela de a conserva diversitatea culturală și
patrimoniul cultural, de a-i ajuta pe artiști în actele lor creatoare și de a promova schimburile culturale.
Sectoarele culturale și creative din Europa reprezintă peste
șapte milioane de locuri de muncă. Filmele europene sunt la
fel de diverse precum succesele de casă „Le Fabuleux Destin
d'Amélie Poulain” sau „Goodbye Lenin”. Pentru ca acest lucru
să fie posibil, din 1990 UE îi ajută financiar pe regizorii și
producătorii de filme de artă și de televiziune. Pentru a
asigura calitatea filmului european, UE subvenționează
festivaluri de film (precum Festivalul Filmului European care
se desfășoară in luna mai a fiecărui an, in
România), promovează închirierea și distribuția
coproducțiilor europene și realizarea de seriale TV și sprijină
rețelele de cinematografe, cum ar fi rețeaua „Europa
Cinema”, căreia i s-au alăturat cinematografe cu un procent mare de filme europene în program.
Cifrele atestă rezultatele pozitive ale sprijinului pentru
cinematografie. Din momentul în care a început să fie
acordat acest sprijin, numărul de filme europene din sălile de
cinema s-a triplat, iar cota de piață a crescut de la 10 % la peste 33 %.
Instrumentul central de care dispune UE pentru promovarea
culturii Uniunii este programul „Europa Creativă”. „Europa
creativă” va dispune până în 2020 de aproximativ
1,46 miliarde EUR pentru consolidarea sectoarelor culturale
și creative ale Europei. În cadrul său vor fi continuate componentele CULTURĂ și MEDIA.
În plus, în 2016 a luat ființă un nou fond de garantare
pentru promovarea micilor întreprinderi creative. Astfel, prin
program se sprijină turneele și expozițiile internaționale, dar și traducerile literare și formarea continuă a tinerilor artiști.
Printre alți beneficiari îndelungați ai sprijinului se numără, în
calitatea sa de ambasador al culturii, și Orchestra de tineret
a Uniunii Europene, înființată în 1976. Peste 3 000 de
muzicieni au interpretat, de-a lungul anilor, în Orchestra de
tineret, care a devenit un simbol al diversității culturale a Europei.
Componenta MEDIA a programului „Europa Creativă”
Cultura în UE
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură
UE sprijină o Europă a culturilor
60 de motive bune pentru UE 49 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura
Ce au în comun Luxemburg și Sibiu? Ambele orașe au
fost, în 2007, anul aderării României la Uniunea
Europeană, Capitale Europene ale Culturii. Ele reprezintă peisajul viu al culturii din Europa.
Din 1985, Uniunea Europeană onorează unele orașe
acordându-le titlul de capitală europeană a culturii. Scopul
inițiativei este de a scoate în relief bogăția și diversitatea
culturilor din Europa, de a impulsiona turismul și de a
îmbunătăți imaginea orașelor. De asemenea, europenilor li
se întărește, prin această inițiativă, sentimentul de
apartenență la un spațiu cultural comun. Pentru fiecare
capitală europeană a culturii sunt prevăzute
1,5 milioane EUR, care ajung sub forma unui premiu la orașele desemnate.
Atena a fost prima Capitală Europeană a Culturii. În
România, primul oraș românesc care a purtat acest titlul a
fost Sibiu, în 2007, urmând ca Timișoara să fie capitală
europeană în 2021.Capitalele Europene ale Culturii din 2017
sunt Aarhus, Danemarca, și Paphos, Cipru. Evenimentul va fi
sărbătorit pe tot parcursul anului cu expoziții, festivaluri,
teatru și muzică. Desemnarea oficială a orașelor are loc cu
patru ani înainte. La început, în fiecare an exista o singură
capitală a culturii, dar din 2001, datorită cererilor
numeroase, sunt desemnate în general două orașe. Până acum, titlul a fost purtat de peste 50 de orașe europene.
UE acordă, de asemenea, premii culturale, cum ar fi Premiul
Uniunii Europene pentru Literatură. Acest premiu se acordă
pentru recunoașterea creativității și bogăției literaturii
europene contemporane de ficțiune, pentru promovarea
circulației creațiilor literare pe teritoriul Europei și pentru
încurajarea interesului trans-național față de literatură.
Printre câștigătorii din 2016 se numără și Claudiu M. Florian,
un scriitor care a cunoscut succesul în afara României, cu cartea sa ˝Vârstele jocului. Strada Cetății.˝
Europa este lider mondial absolut în cultură. Nicăieri
altundeva pe glob nu există atât de multe monumente
istorice de rang mondial înscrise în patrimoniul UNESCO,
precum în Europa. De asemenea, UE a creat marca
patrimoniului european. Aceasta este acordată locurilor care
sunt deosebit de importante pentru încărcătura lor istorică
sau pentru simbolizarea idealurilor de unitate europeană.
Criteriul de alegere nu este nici frumusețea, nici arhitectura,
ci valoarea deosebită pe care un anumit loc o are pentru
Europa. Prin aceasta se și deosebește marca patrimoniului
european de alte distincții similare, cum ar fi înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Începând din acest an vor exista rute culturale, care vor
conduce spre diferite locuri istorice și vor conține informații
despre diferite evenimente, cum ar fi festivaluri și expoziții.
Proiectul a fost elaborat în comun de UNESCO și Comisia
Europeană. Turiștii vor primi apoi informații despre
respectivele locuri istorice și hărți ale acestora prin intermediul unei aplicații mobile.
Lista Capitalelor Europene ale Culturii
Despre rutele culturale, proiect comun al UNESCO și al
Comisiei Europene (în engleză)
UE ocrotește diversitatea culturală și
desemnează capitale europene ale culturii
60 de motive bune pentru UE 50 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Atacurile de la Bruxelles, Paris, Berlin sau Londra au
arătat că terorismul islamist nu se oprește la graniță.
În același timp, atentatele au scos la iveală anumite
lacune în materie de acorduri și schimburi de
informații între statele Uniunii. UE sprijină cooperarea
strânsă a membrilor săi, căci niciun stat membru al
UE nu poate face față singur amenințărilor transfrontaliere.
De la atentatele cu bombă de la Madrid din 2004, în Europa
au avut loc peste 30 de atacuri teroriste. Peste 600 de
oameni și-au pierdut viața în orașe precum Londra, Paris,
Bruxelles, Nisa ori Berlin. De aceea Comisia Europeană a
acordat siguranței prioritatea absolută. Cu ajutorul unor legi
comune, UE poate îmbunătăți colaborarea țărilor din UE și îi poate proteja mai bine pe cetățeni.
Statele membre ale UE dispun, deja din 2005, de o strategie
comună în lupta împotriva terorismului. Regulile mai stricte
contribuie la eliminarea surselor de finanțare ale teroriștilor
și la prevenirea spălării de bani. Achiziția și deținerea de
arme de foc sunt supuse unor controale mai stricte.
Împreună cu societățile de internet, UE întreprinde acțiuni
împotriva propagandei teroriste din mediul online și combate radicalizarea și recrutarea în școli și penitenciare.
UE se ocupă de elaborarea unui sistem prin care datele
pasagerilor aerieni vor fi înregistrare și utilizate în scopul
aplicării legii (registrul cu numele pasagerilor). Acest sistem
ar urma să fie gata în mai 2018. Până atunci, statele
membre înființează un birou central care adună de la
companiile aeriene date referitoare la pasageri, cum ar fi
adresa, numărul de telefon, itinerariul și informațiile despre
călătorie. Comisia a propus, de asemenea, crearea unui
sistem european de informații și de autorizare privind
călătoriile (ETIAS), în cadrul căruia călătorii scutiți de
obligația de a deține viză care intră în spațiul Schengen ar urma să fie supuși unei verificări prealabile.
Pentru ca teroriștii să nu poată fugi nestingheriți prin Europa,
Comisia Europeană vrea să consolideze baza de mandate de
urmărire care este Sistemul de informații Schengen (SIS).
Astfel, persoanele suspectate de terorism trebuie date
obligatoriu în urmărire, iar în SIS trebuie să se introducă
neapărat interdicțiile de intrare emise pe numele cetățenilor din țări terțe.
Europol, Oficiul European de Poliție cu sediul la Haga, se află
în curs de consolidare. Europol asistă autoritățile naționale
de poliție în diferite moduri, cum ar fi cu echipe comune de
anchetă. Tot ca reacție la atentatele de la Paris de la
sfârșitul anului 2015, Europol a înființat Centrul de
combatere a terorismului. În acest centru, 60 de specialiști
adună de la diverse autorități de securitate informații din
mai multe domenii, cum ar fi informații cu privire la
persoanele care se întorc din zone de conflict unde mișcarea islamista este activă.
Despre strategia de combatere de terorismului, pe site-ul
Consiliului Uniunii Europene
Comunicat de presă al Comisiei Europene referitor la
reformarea Sistemului de informații Schengen
Armele de foc – acord asupra propunerii Comisiei privind
sporirea securității cetățenilor (în engleză)
Partea 9 – UE sprijină securitatea internă
UE combate terorismul
60 de motive bune pentru UE 51 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 9 – UE sprijină securitatea internă
Fie că este vorba de furturi din bănci, de contrabandă,
de trafic de droguri sau de spălare de bani,
criminalitatea organizată se face prezentă în toate
colțurile Europei fără a ține seama de granițe.
Uniunea Europeană face tot ce este necesar pentru ca
statele membre să colaboreze mai bine în lupta împotriva criminalității.
Într-o Europă fără frontiere interne, criminalitatea este și ea
transfrontalieră. De aceea este nevoie ca la nivelul întregii
UE să existe o cooperare strânsă între poliție și justiție. Una
din bazele acestei cooperări este mandatul european de
arestare, introdus în 2002, care servește la executarea, la
nivel european, a unui mandat de arestare național. Devine
astfel mult mai ușor și mai rapid ca infractorii și persoanele
suspectate de săvârșirea unei infracțiuni să fie predate
statului competent atunci când se ascund în altă țară europeană.
Cu ajutorul fișierului european al mandatelor de urmărire,
„Sistemul de informații Schengen” (SIS), polițiștii de frontieră
pot să îi descopere mai ușor pe criminali. Sistemul cuprinde
date despre infractorii căutați, dar și despre arme,
autovehicule furate și documente de identitate pierdute. Urmăririle au devenit astfel mai ușoare.
În plus, UE a inclus în Eurojust, autoritatea europeană de
cooperare judiciară, un grup format din judecători și
procurori de înalt rang din toate statele membre ale UE.
Aceștia efectuează cercetări în cazurile de infracțiuni
transfrontaliere grave și ajută autoritățile naționale de aplicare a legii.
Un rol important este jucat și de Europol, autoritatea
europeană de cooperare în materie de aplicare a legii, care
își are sediul în Haga. Aproape 100 de experți și criminaliști
adună informații și date despre infractori și ajută la
urmărirea acestora. Europol realizează analize în domeniul
criminalității și al terorismului, dar și ajută concret
autoritățile naționale la prinderea criminalilor. Pe site-ul
eumostwanted.eu se găsesc semnalmentele criminalilor internaționali căutați de urgență.
Pentru consolidarea cooperării polițienești este prevăzută,
până în 2020, suma de 1 miliard EUR din bugetul UE.
Aceasta servește, printre altele, la finanțarea echipelor
comune de anchetă, a formărilor continue și a noilor tehnologii în țările UE.
Europol
Site-ul de urmăriri al Europol
Despre Eurojust, pe site-ul Comisiei Europene (în engleză)
UE acționează împotriva criminalității organizate
60 de motive bune pentru UE 52 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 9 – UE sprijină securitatea internă
Traficul de ființe umane și exploatarea sexuală a
femeilor și a copiilor sunt crime odioase. UE a
elaborat programe speciale de acțiune împotriva făptașilor.
Peste trei sferturi din victimele traficului de persoane și ale
abuzurilor comise în UE sunt femei. Cele mai multe dintre
ele sunt împinse spre prostituție, uneori cu forța, sau sunt
obligate să muncească pe salarii mici. Tot mai des sunt vizați
și copiii. Victimele provin în mare parte din UE-28, iar cele
mai multe, din România și Bulgaria. Traficul de ființe umane
înseamnă, printre altele, prostituție forțată, muncă forțată
sau trafic de organe. Potrivit unui raport al UE, între 2013 și
2014 s-a înregistrat în UE un total de 15 846 de victime – femei, bărbați, fete și băieți – ale traficului de persoane.
Europa este unită în acțiunile de combatere a traficului de
ființe umane. Printre aceste acțiuni se numără prevenția,
protecția victimelor, urmărirea penală și cooperarea
internațională. De exemplu, Comisia Europeană a lansat o
platformă electronică pe care sunt puse în legătură
aproximativ 100 de organizații de ajutorare a victimelor din întreaga Europă.
Conform legislației UE, victimele traficului de persoane au
anumit drepturi consacrate, cum ar fi dreptul la asistență
juridică si la asistență medicală.
Directiva UE din 2011 privind prevenirea și combaterea
traficului de persoane
Broșură a Comisiei Europeană despre drepturile pe care le au
victimele traficului de persoane
Comunicat de presă al Comisiei Europene referitor la
progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de persoane
UE protejează femeile și copiii împotriva traficului
și a abuzurilor
60 de motive bune pentru UE 53 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Uniunea Europeană acționează energic pentru
combaterea sărăciei: UE și statele membre sunt cei
mai mari donatori pentru programe de dezvoltare. Ele
oferă, împreună, mai mult decât Statele Unite ale
Americii.
Peste jumătate din ajutorul pentru dezvoltare oferit la nivel
mondial provine din Europa. În 2015, Uniunea Europeană și
statele membre au pus la dispoziție suma-record de
68 de miliarde de euro, cu 15 % mai mult decât în anul
precedent. În criza refugiaților, statele și-au mărit din nou ajutorul.
Proporția ajutorului pentru dezvoltare în performanța
economică anuală a crescut la 0,47 %, fiind astfel de peste
două ori mai mare decât în cazul țărilor din afara UE
(0,21 %). Organizația Națiunilor Unite a stabilit obiectivul de
0,7 %, pe care statele membre ale UE nu l-au putut atinge
până acum din cauza crizei economice și a bugetelor
limitate. Ele vor să îndeplinească însă acest obiectiv până în 2030.
Cel mai important obiectiv al politicii de dezvoltare duse de
UE este, conform Tratatului privind funcționarea Uniunii
Europene, „reducerea și, în cele din urmă, eradicarea
sărăciei”. Aceasta presupune, printre altele, asigurarea
hranei, a apei potabile și a educației și combaterea
epidemiilor, printre care SIDA. Alte obiective sunt apărarea
drepturilor omului și a democrației, promovarea egalității
dintre femei și bărbați și combaterea consecințelor
schimbărilor climatice și ale problemelor de mediu. Prin
programele sale de dezvoltare, UE sprijină realizarea acestor
obiective în 160 de țări partenere. Pentru a îmbunătăți
efectele asistenței pentru dezvoltare, UE trebuie să se
concentreze pe țările foarte sărace. Astfel, țările din regiunea Sahel primesc, de exemplu, ajutoare alimentare.
În calitatea sa de principal partener comercial al țărilor în
curs de dezvoltare, UE le acordă acestora acces fără taxe
vamale pe piața europeană. Aceste stimulente ar trebui să
încurajeze guvernele țărilor respective să adopte standarde
internaționale după modelul european, cum ar fi drepturile fundamentale sau drepturile lucrătorilor.
Pentru ca proiectele și programele să fie implementate cu
succes, UE colaborează îndeaproape cu parteneri
internaționali, precum OCDE, UNICEF și Organizația Națiunilor Unite.
Comunicatul de presă al Comisiei Europene din 13.4.2016
Europa este cel mai mare susținător al programelor de dezvoltare în lume
60 de motive bune pentru UE 54 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 10 – Europa se implică în lume
Milioane de persoane din Siria trebuie să își
părăsească țara din cauza războiului civil. UE i-a
ajutat pe refugiații sirieni mai mult decât orice țară
care nu se învecinează cu Siria, oferindu-le o zonă
sigură de refugiu. Și nicio țară nu investește mai mult
decât UE în educația copiilor sirieni.
UE și statele membre sunt, de altfel, cel mai mare donator
internațional. Împreună, acestea au pus la dispoziție peste
9,2 miliarde EUR pentru refugiații sirieni din Siria și din
principalele țări de primire (Liban, Iordania, Turcia, Irak și
Egipt). Este vorba atât de ajutor umanitar direct, cât și de asistență pentru dezvoltare și ajutor economic.
Cu această sumă se asigură accesul oamenilor la apă
potabilă și la instalații sanitare de bază. Peste 1,15 milioane
de refugiați au beneficiat de ajutorul umanitar acordat de
UE, primind alimente, îngrijiri medicale și, în cazul copiilor,
vaccinuri. S-au construit adăposturi pentru mai mult de un
milion de persoane. Sute de mii de copii sirieni au putut
merge la școală datorită ajutorului acordat de UE. Înaltul
Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a declarat: „Nicio
țară nu investește mai mult decât UE în educația copiilor sirieni, asigurată în Siria sau în țările învecinate.”
În eforturile de instaurare a păcii în Siria, UE joacă un rol de
mediator și militează pentru pace în cadrul conferințelor internaționale.
Fișă informativă a Comisiei Europene cu privire la Siria (în
engleză)
Despre ajutorul acordat Siriei de către UE, pe site-ul Comisiei
Europene (în engleză) :
Discursul ținut de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, la Berlin la 7.12.2016 (în engleză)
Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza siriană
60 de motive bune pentru UE 55 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 10 – Europa se implică în lume
Obiectivul politicii europene de vecinătate constă în
crearea unui „cerc de state prietene stabile” în jurul
UE. Politica a luat ființă în 2004, după extinderea
către est a UE. Cu ajutorul ei, UE va continua să apere
valorile universale și, în acest scop, să caute
modalități mai eficace de promovare a democrației, a
libertăților fundamentale și a statului de drept.
Scopul este acela de a asigura prosperitatea și securitatea
tuturor și, în același timp, de a preveni apariția unor linii de
demarcație între UE extinsă și vecinii săi. Strategia servește la stabilizarea continentului și a vecinilor acestuia.
Politica europeană de vecinătate oferă cadrul necesar pentru
cooperarea cu 16 țări partenere din estul, sudul și sud-estul
UE. În Europa de Est, atenția se îndreaptă spre Ucraina,
Belarus și Moldova, precum și spre sudul Munților Caucaz
(Armenia, Azerbaidjan și Georgia), în regiunea
mediteraneană, spre țările nord-africane, și anume Maroc,
Algeria, Tunisia, Libia și Egipt, iar în Orientul Mijlociu, spre
Israel, Teritoriile autonome palestiniene, Iordania, Liban și
Siria. Scopurile urmărite prin politica de vecinătate sunt
acelea de a promova democrația, reformele economice și
securitatea la frontierele externe ale UE, de a stăvili migrația
neregulamentară și de a combate traficul de persoane și terorismul.
UE își asumă, de asemenea, răspunderea comună în
eforturile de prevenire și de soluționare a conflictelor
regionale. Astfel, UE a mediat un acord între Serbia și
Kosovo, după conflictul care a durat zeci de ani. Înaltul
Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a declarat: „Țări din toate părțile lumii ne cer să le sprijinim în procesul de pace.”
În acest scop, UE ajută țările vecine cu experiență și
cunoștințe politice și tehnice, dar și cu o finanțare de
aproximativ 2 miliarde EUR pe an. Pentru perioada cuprinsă
între 2014 și 2020, Uniunea Europeană a prevăzut un sprijin
financiar de 15,4 miliarde EUR pentru Instrumentul european
de vecinătate și parteneriat (IEVP). Asistența se acordă și sub
forma unor împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții
și de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
De asemenea, UE oferă înlesniri în domeniul comerțului și al vizelor.
În completarea politicii europene de vecinătate, în 2008 a
fost instituită Uniunea pentru Mediterana și în 2009 a fost creat Parteneriatul estic.
Revizuirea politicii europene de vecinătate (PEV): parteneriate
mai solide pentru o vecinătate mai puternică, 18.11.2015
UE își ajută vecinii
60 de motive bune pentru UE 56 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 10 – Europa se implică în lume
În marile crize și dezastre de pe Glob, cum ar fi
foametea din Somalia, refugiații orașului Mosul din
Irak sau cutremurul din Nepal, UE este prezentă cu
ajutor, fiind un exemplu pentru lumea întreagă.
Împreună, UE și statele membre sunt cel mai mare
donator mondial de ajutor umanitar pentru salvarea
de vieți omenești, iar europenii sunt deseori primii
care ajung la fața locului..
Începând din 1992, Comisia acordă ajutor umanitar în peste
110 țări. În ciuda crizei economice și a bugetelor restrânse,
suma alocată anual pentru acest tip de ajutor se ridică la
aproape 1 miliard EUR, adică 1 % din bugetul general al UE
sau echivalentul a 2 EUR pe cetățean al UE anual. Cu
această sumă, UE vine în fiecare an în ajutorul a aproximativ
120 de milioane de victime ale conflictelor armate și ale
dezastrelor naturale – și salvează vieți omenești. Oamenii
din țări terțe care suferă ca urmare a dezastrelor naturale
sau a războaielor și conflictelor primesc astfel ajutor de urgență..
La momentul de față, sumele prevăzute pentru ajutorul de
urgență sunt folosite îndeosebi în criza refugiaților. Potrivit
estimărilor făcute de UE, numărul de persoane care trebuie
să își părăsească patria din cauza conflictelor și a violenței
se ridică, în întreaga lume, la 65 de milioane, din care
21,3 milioane sunt refugiați și 40,8 milioane sunt persoane
strămutate în interiorul țării lor. Ajutorul de urgență este
utilizat însă și în cazul cutremurelor, al epidemiilor sau al atacurilor teroriste.
Fondurile sunt utilizate în cea mai mare parte (aproximativ
40 %) pentru hrană. Alte domenii în care sunt utilizate sunt
sănătatea și asistența medicală, aprovizionarea cu apă și
dotarea cu instalații sanitare, montarea de corturi și
construirea de adăposturi, precum și școlarizarea în situații
de urgență. Pentru ca banii să ajungă unde trebuie, UE
colaborează cu parteneri internaționali, cum ar fi Organizația
Națiunilor Unite. Fondurile merg în cea mai mare parte
(40 %) spre Africa, dar și spre alte regiuni precum Orientul Mijlociu, regiunea mediteraneană, Asia și America Latină.
În afară de furnizarea ajutorului de urgență, Direcția
Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene
(ECHO) din cadrul Comisiei Europene se ocupă și cu
coordonarea ajutorului acordat de Europa în cazul
dezastrelor produse oriunde în lume. Din 2001 încoace,
Bruxelles coordonează, așadar, ajutorul oferit de statele participante din Europa și din restul lumii.
Suma de bani pe care Uniunea Europeană a primit-o în 2012
odată cu Premiul Nobel pentru pace a fost completată de
Comisia Europeană până la 2 milioane EUR, urmând să fie
folosită în cadrul inițiativei UE „Copiii păcii”, adică pentru
copiii care trăiesc în regiuni de conflict.
Despre ajutorul acordat în cazul dezastrelor, pe site-ul
Comisiei Europene (în engleză)
Comunicatul de presă al Comisiei Europene referitor la
utilizarea sumei primite odată cu Premiul Nobel pentru pace (în engleză)
Europa este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume
60 de motive bune pentru UE 57 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Vin în Europa în speranța unei vieți mai bune sau fug
de războaie și oprimare. Pentru a ajunge în Europa, cei
mai mulți migranți traversează Marea Mediterana,
punându-și viața în pericol, adesea în ambarcațiuni
șubrede. Navele europene au obligația să salveze
oamenii aflați în pericol pe mare, când ambarcațiunile
pe care călătoresc aceștia au ieșit din apele de coastă
ale Libiei.
Principala rută a refugiaților pornește în prezent din nordul
Africii, de obicei din Libia, și ajunge în Italia. Călătoria pune
în primejdie viețile oamenilor, deoarece traficanții lipsiți de
scrupule înghesuie, din cauza cererii mari, tot mai multe
persoane pe ambarcațiuni care nu se află în stare de
navigare. Din calculele Organizației Internaționale pentru
Migrație (OIM) reiese că cel puțin 5 000 de persoane au
murit în 2016 pe Marea Mediterană încercând să ajungă în
Europa. Potrivit estimărilor făcute de Frontex, aproximativ
364 000 de persoane au ajuns anul trecut (2016) în Europa
traversând Marea Mediterană. Cei mai mulți proveneau din Nigeria, Eritreea, Guineea, Côte d’Ivoire și Gambia.
UE are, din 2004, propria agenție care se ocupă cu protecția
frontierelor și cu operațiunile de salvare pe mare: Agenția
europeană de protecție a frontierelor, Frontex, cu sediul la
Varșovia. Multă vreme, misiunile efectuate de Frontex au
depins de statele membre ale UE. Acestea trimiteau la fața
locului atât personalul, cât și echipamentele necesare, cum
ar fi elicoptere și nave, care apoi erau utilizate „sub drapelul
UE”. Între timp, agenția a fost extinsă, devenind Agenția
Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, și
dispune acum de propriile echipamente și de o rezervă de
personal care poate fi mobilizat rapid și care este alcătuită din 1 500 de polițiști de frontieră din statele membre.
Bugetul agenției a crescut constant, de la crearea acesteia.
În 2016, Frontex avea la dispoziție 254 de milioane EUR.
Comparativ, autoritatea de poliție europeană Europol avea în 2016 un buget de 100 de milioane EUR.
În contextul crizei refugiaților, rolul agenției de protecție a
frontierelor a fost extins, iar personalul acesteia a fost
suplimentat. De exemplu, Frontex ajută Grecia la
înregistrarea refugiaților care ajung pe teritoriul său. Agenția
coordonează, de asemenea, returnarea migranților care au
intrat în UE în mod neregulamentar și salvează de la înec
refugiații aflați în pericol pe Marea Mediterană.
România contribuie în mod substanțial la consolidarea capacității operaționale a Agenției FRONTEX.
În 2015, România s-a plasat pe primul loc ca număr de zile
de detașare a polițiștilor de frontieră (13.972) și ca număr de polițiști detașați (243).
În 2016, România și-a dublat angajamentele inițiale, urmare
a multiplelor solicitări de suplimentare cu resurse umane și
materiale formulate de Agenție. Astfel, în anul 2016 au fost
detaşaţi în misiuni FRONTEX 426 poliţişti de frontieră,
experți în diverse profiluri și mijloace tehnice (4 nave
maritime de patrulare, 7 autospeciale cu termoviziune, 10
echipaje canine, 1 microbuz, 1 autocar, 31 autospeciale de
patrulare, 36 autoturisme de serviciu, un Heart Beat
Detector), în 15 operaţiuni comune și un proiect (Seconded Guest Officer - SGO), organizate sub egida FRONTEX.
În anul 2017 Romania va detașa în cadrul operațiunilor
comune Frontex un număr de 180 experți, cu mijloace
tehnice aferente tipului de detașare (4 nave maritime, 2
elicoptere, 3 autospeciale cu termoviziune, 10 echipaje
canine, 6 autospeciale de patrulare și 32 autoturisme de serviciu).
Resursele și fondurile disponibile pentru operațiunile
desfășurate de UE pe mare au fost triplate față de 2015.
Prin operațiunile comune Poseidon, Triton și SOPHIA, UE a
salvat, din 2015 până în prezent, viețile a peste 400 000 de
persoane care riscau să moară în Marea Mediterană și în
Marea Egee. De asemenea, 303 nave au fost aduse în
imposibilitatea de a fi utilizate și 89 de călăuze și traficanți
presupuși au fost predați autorităților italiene.
Comunicatul Frontex din 6.1.2017 (în engleză)
Operațiunile desfășurate de UE în Marea Mediterană (în
engleză)
Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților
Europa salvează vieți omenești
60 de motive bune pentru UE 58 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților
Anul 2015 a fost anul crizei refugiaților. Numărul de
oameni care au ajuns în UE este fără precedent. Așa
că tot mai multe voci au cerut consolidarea
frontierelor externe ale UE. Din 2016, UE are o nouă
poliție de frontieră și gardă de coastă la nivel
european.
Noua poliție de frontieră și gardă de coastă este mai bine
dotată și dispune de o rezervă de cel puțin 1 500 de polițiști
de frontieră care pot fi mobilizați rapid. Ea s-a format din
agenția Frontex a UE, dar, spre deosebire de Frontex, nu mai
depinde de sprijinul statelor membre. Astfel, noua structură
nu mai trebuie să aștepte împrumuturi din partea diferitelor
țări, ci își poate achiziționa singură echipamentele. Numărul
de angajați permanenți urmează să ajungă la 1 000 de
persoane până în 2020, adică va fi de peste două ori mai
mare decât în cazul Frontex. Noua poliție de frontieră și
gardă de coastă desfășoară deja misiuni la frontiera turco-bulgară și la granița nordică a Greciei.
În plus, UE a consolidat Codul frontierelor Schengen. Astfel,
toți cetățenii UE vor fi controlați obligatoriu, atât la intrarea
în UE, cât și la ieșirea din UE. Verificarea sistematică a
resortisanților țărilor terțe este deja obligatorie. Se
estimează că 5 000 de cetățeni ai UE au plecat în zonele de
conflict și s-au alăturat unor grupări teroriste, precum așa-
numitul Stat Islamic. La revenirea în Europa, unii dintre luptătorii străini au participat la atacuri teroriste.
În noiembrie 2016, Comisia Europeană a prezentat o
propunere de sistem de înregistrare a persoanelor care intră
în UE – sistemul european de informații și de autorizare
privind călătoriile (ETIAS) – după modelul unui sistem care
există deja în SUA. Prin sistemul european de informații
privind călătoriile, cetățenii din afara UE care doresc să intre
în spațiul Schengen sau să iasă din acesta fără viză
urmează să fie înregistrați și verificați în prealabil. De fiecare dată se vor consemna data, locul și scopul călătoriei.
Aceste informații urmează să fie confruntate cu bazele de
date referitoare la securitate și la activitatea teroristă de
către inspectorii responsabili, care decid cine poate intra pe
teritoriu. Este vorba, așadar, de un sistem informatizat de
eliberare a autorizațiilor de intrare. „Trebuie să știm cine traversează frontierele noastre”, a declarat președintele
Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În viitor, călătorii
trebuie să se înregistreze în prealabil online – prin completarea unui formular pe internet.
UE vrea astfel să descurajeze planurile de intrare în UE ale
teroriștilor, infractorilor și celor întorși din țările aflate în
război civil. Sistemul de înregistrare urmează să devină
operațional în 2020 și va putea fi utilizat și de Europol,
autoritatea europeană de poliție. Pentru realizarea sistemului
sunt necesare, conform estimărilor, investiții în valoare de 212 milioane EUR.
Comunicatul de presă al Comisiei Europene referitor la
sistemul european de informații privind călătoriile
Fișă informativă – Controale sistematice la frontierele externe ale UE (în engleză)
Europa își păzește frontierele
60 de motive bune pentru UE 59 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților
Drumul spre Europa pe care se angajează cei care fug
din țările lor este unul periculos. Nouă din zece
refugiați și migranți au dat bani traficanților de
persoane care acționează în cadrul unor grupuri de
crimă organizată. Persoanele care introduc ilegal
migranți au câștigat, numai în 2015, peste
4 miliarde EUR de pe urma migranților pe care i-au
dus în Grecia și în Italia. UE ia măsuri de combatere a
rețelelor infracționale de traficanți de persoane.
Începând din vara anului 2015, în largul coastelor Libiei
patrulează vase militare ale statelor membre ale UE, în
cadrul operației SOPHIA. Principala lor sarcină este să
depisteze ambarcațiunile traficanților, să le abordeze și să le
aresteze echipajul. La aceste acțiuni s-a adăugat lupta
împotriva contrabandei cu arme, prin care se vizează tăierea
canalelor de aprovizionare ale Daesh. În acest sens, UE își
unește forțele din Marea Egee cu autoritățile turce și cu alianța militară NATO.
În cadrul aceleiași operații, SOPHIA, paza de coastă libiană
beneficiază de programe de formare. În primăvara anului
2017, urmează să intre în funcțiune Rețeaua mediteraneană
Seahorse, prin care autoritățile de frontieră din țările nord-
africane vor fi sprijinite în acțiunile întreprinse împotriva călăuzelor și a traficanților de persoane.
În martie 2016, UE a ajuns la o înțelegere cu Turcia, în
scopul de a bara drumul traficanților pe Marea Egee. În locul
unei traversări periculoase a Mării Egee, refugiaților sirieni li
se oferă posibilități sigure și legale de a ajunge în UE. În
urma înțelegerii s-au înregistrat succese vizibile. Astfel,
numărul de persoane care sosesc zilnic pe această cale a
scăzut, odată cu intrarea în vigoarea a Declarației UE-Turcia,
la 100, față de 10 000 în octombrie 2015. Pentru ca
refugiații să trăiască în demnitate și să își poată construi o
viață nouă în Turcia, UE pune la dispoziție, într-o primă
etapă, 3 miliarde EUR, care servesc, printre altele, la școlarizarea a sute de mii de copii sirieni aflați în Turcia.
Din 2016, în cadrul Europol există o nouă structură – Centrul
european privind introducerea ilegală de migranți – prin care
statele membre sunt ajutate să anihileze rețelele infracționale implicate în traficul de migranți organizat.
La nivelul României, efectele fluxurilor de migrație pe rutele
care traversează sudul şi sud-estul Europei (inclusiv prin
Bulgaria și Serbia) sunt minime. În anul 2016, România a
fost puţin afectată de fluxul migrator care se manifestă pe
ruta Balcanilor de Vest. Autoritățile române monitorizează cu
atenție situația, atât la Marea Neagră, cât și la frontierele cu Serbia.
Numărul migranţilor ilegali detectaţi la frontierele României
arată o tendinţă de scădere, fiind înregistraţi 1400, în 2015, şi 1391, în 2016.
Informații despre operația SOPHIA (în engleză)
Centrul european privind introducerea ilegală de migranți (în engleză)
Europa luptă împotriva traficanților de persoane
60 de motive bune pentru UE 60 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților
Motivele pentru care oamenii își părăsesc patria sunt
diverse: războaie, sărăcie sau persecuție politică. Prin
noile parteneriate în materie de migrație, UE vrea să
le creeze oamenilor perspective mai bune în țara lor.
Oamenii fug din calea războiului, cum este cazul sirienilor,
din calea sărăciei și a opresiunii, cum este cazul eritreenilor,
din calea grupării teroriste islamiste Boko Haram, cum este
cazul nigerienilor, sau, pur și simplu, în căutarea unei vieți
mai bune. UE colaborează strâns cu câteva țări din Africa
pentru ca refugiații să se bucure de condiții de viață mai
bune și să rămână mai aproape de țara lor.
Cu alte cuvinte, UE vrea să combată cauzele migrației.
Pentru a sprijini dezvoltarea și securitatea în regiunile
deosebit de afectate, Uniunea Europeană a creat Fondul
fiduciar de urgență pentru Africa. Fondul dispune de peste
2,4 miliarde EUR care provin din bugetul UE, din Fondul
european de dezvoltare și din contribuțiile statelor membre și ale altor donatori.
Prin încheierea, într-o primă fază, a șapte noi parteneriate,
UE și-a intensificat cooperarea cu țările africane în materie
de migrație, pentru ca împreună să îmbunătățească situația
umanitară la fața locului, să combată traficul de migranți și
să faciliteze returnările. Au fost încheiate până în prezent
acorduri cu Etiopia, Mali, Niger, Nigeria și Senegal. UE
folosește o „combinație de stimulente pozitive și negative”
pentru a convinge aceste țări de origine și de tranzit să
coopereze, astfel încât numărul celor care își părăsesc țara
să fie cât mai mic posibil, migranții să fie primiți în țările de
tranzit și migranții fără drept la azil să poată fi returnați în
număr mai mare în țările lor natale. În schimbul cooperării,
UE promite înlesniri comerciale și mai mult ajutor pentru
dezvoltare. În Niger, numărul de migranți care traversează
deșertul în direcția Libiei a scăzut astfel de la 70 000 în
mai 2016 la 1 500 în luna noiembrie a aceluiași an.
Pentru a contracara motivele care îi fac pe oameni să fugă
din țara lor, Comisia Europeană vrea să dea un impuls mai
puternic sectorului privat din Africa, prin intermediul unui
fond de investiții de ordinul a câteva miliarde. De aceea, în
septembrie 2016 a propus Planul de investiții pentru Africa
și vecinătatea UE, în valoare de 44 de miliarde EUR. Prin
faptul că riscurile vor fi acoperite, întreprinderile private ar
trebuie să fie motivate să investească, de exemplu, în
economia energetică și în sectorul de prelucrare. Una dintre
principalele cauze ale migrației este tocmai aceea că în țările
în curs de dezvoltare creșterea economică se menține la cel
mai scăzut nivel din 2003 încoace. Președintele Comisiei
Europene, JeanClaude Juncker, a declarat: „Noul nostru plan
va oferi soluții salvatoare pentru oamenii care, în lipsa
acestuia, ar fi nevoiți să pornească în călătorii periculoase, în căutarea unei vieți mai bune.”
Primele rezultate ale parteneriatelor încheiate în domeniul
migrației cu țările africane (în engleză)
Despre Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa (în
engleză)
Europa combate cauzele migrației
60 de motive bune pentru UE 61 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților
Cu mult înainte de criza refugiaților din 2015, UE și-a
stabilit ca obiectiv să armonizeze politica în materie
de azil și de refugiați. Însă numeroase state membre
ale UE au adoptat atitudini diferite în această
privință, ceea ce s-a văzut mai ales în contextul crizei
refugiaților. Comisia Europeană insistă asupra unor standarde minime comune.
Politica europeană în materie de azil și refugiați își are
originile în Tratatul de la Roma, din 1957. Ideea de bază este
să se creeze un spațiu unitar de protecție, în care toți
refugiați să fie tratați egal și în care fiecare stat membru să ofere același nivel de protecție.
În acest scop, UE a armonizat treptat temeiurile juridice.
Astfel că în toate țările sunt valabile o serie de standarde
minime pentru primirea și asistarea solicitanților de azil, iar
procedurile de azil trebuie să se desfășoare după aceleași
norme. Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților a
fost încorporată în dreptul european.
De la intrarea în vigoare a Regulamentului Dublin, adică din
1997, solicitanții de azil trebuie să își depună cererile de azil
în statul membru în care au intrat prima dată. Întrucât criza
refugiaților a scos la iveală lipsurile acestei norme, în
prezent se poartă discuții cu privire la reformarea sistemului Dublin.
Ca urmare a crizei refugiaților din 2015, la frontierele
externe ale UE din Grecia și Italia au fost create, la
propunerea Comisiei Europene, centre de primire inițială și de
înregistrare a refugiaților, așa-numitele puncte fierbinți
(hotspots). Refugiații care ajung în aceste locuri sunt
înregistrați și identificați cu ajutorul amprentelor digitale. Tot
prin aceste centre se organizează și transferul refugiaților în
interiorul UE, conform celor convenite de majoritatea statelor
membre la propunerea Comisiei Europene. La nivelul UE s-a
decis ca 160 000 de refugiați din Grecia și Italia – țări
deosebit de afectate de valul de refugiați, din cauza poziției
lor geografice – să fie transferați în alte state membre,
conform unei grile de repartizare precise. În vara anului
2016, Comisia Europeană a propus noi reforme, cum ar fi simplificarea procedurilor de azil,
norme comune pentru protejarea drepturilor persoanelor
care au nevoie de protecție și armonizarea într-o mai mare măsură a condițiilor de primire în UE.
România contribuie de o manieră consistentă la sprijinirea
acțiunilor Biroului European de Suport în domeniul Azilului
(BESA), prin participarea unor experți în cadrul echipelor de
sprijin pentru azil ale Biroului, și la misiunile circumscrise Planurilor Operaționale .
În conformitate cu sarcinile asumate de România în baza
celor două Decizii de relocare, țara noastră va reloca de pe
teritoriile Italiei și Greciei un număr de 4.180 persoane aflate
în nevoie de protecţie internaţională(1.608 din Italia şi 2.572
din Grecia). În baza Deciziei 1754/2016, România va trebui
să preia încă 1.995 persoane, fie sirieni de pe teritoriul
Turciei, prin programe de admisie legală, fie prin relocare din Grecia sau Italia.
În perioada 2015-2017, numărul total cereri de azil depuse
în România au fost:
• în 2015: 1.266 cereri de azil;
• în 2016: 1.886 cereri de azil, din care 554 solicitanți de
protecție internațională au fost transferați în cadrul
mecanismului de relocare internă (511 din Grecia și 43
din Italia).
• în 2017: 393 cereri de azil, din care 14 solicitanți de azil
au fost transferați în cadrul mecanismului de relocare
internă (12 din Grecia și 2 din Italia);
EASO, Biroul European de Sprijin pentru Azil
UE susține ideea unor standarde unitare în materie de azil în Europa
60 de motive bune pentru UE 62 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Când se gândesc la UE, oamenii au deseori în minte
imaginea unui monstru birocratic a cărui activitate de
bază este să standardizeze curbura castraveților. UE
nu este în niciun caz o caricatură. Principiile pe care
Comisia Juncker le aplică atunci când propune noi acte cu putere de lege sunt moderația și autolimitarea.
În capul oamenilor s-au fixat multe stereotipuri despre
aparentul exces de reglementare din partea UE, chiar dacă
vestita normă referitoare la castraveți a fost desființată de
mult. Sub conducerea lui Jean-Claude Juncker, Comisia
Europeană vrea să lase deoparte discuțiile deplorabile de
reglementare a recipientelor de ulei sau a capetelor de duș.
Credoul Comisiei Juncker este că Europa trebuie să acționeze numai când este nevoie.
Nu sunt vorbe goale. De la preluarea mandatului, în 2014 mandatului, în 2014, Comisia Europeană prezidată de Jean-
Claude Juncker a retras aproximativ 100 de propuneri de
acte normative și a lansat cu 80 % mai puține inițiative
decât în cursul mandatului precedent. Mai mult, toate
dispozițiile existente au fost supuse unei verificări temeinice.
„Nu vom reuși să transformăm Europa într-un loc mai bun și
mai demn de încredere decât dacă ne concentrăm asupra
domeniilor în care Europa poate oferi o valoare adăugată
reală și poate obține rezultate”, afirmă Președintele Comisiei.
Cetățenii și întreprinderile europene doresc ca legiuitorii
europeni să își dedice timpul și eforturile chestiunilor
importante și urgente, și simultan să vizeze formularea de
legi simple, bazate pe probe, previzibile și proporționale, care să aducă beneficii maxime.
Obiectivul Comisiei Juncker este de a evalua legislația
actuală a UE pentru a se asigura că aceasta corespunde în
continuare obiectivului urmărit și conduce la rezultatele
dorite. Comisia se consultă la intervale regulate cu un grup
de experți la nivel înalt alcătuit din reprezentanți ai statelor
membre, ai mediului de afaceri și ai societății civile, pentru a
determina modalitățile de sporire a eficienței și eficacității
legislației UE, prin reducerea costurilor și a poverilor, fără a submina obiectivele de politică.
De altminteri, legile europene nu sunt scrise de niște
birocrați anonimi. Directivele și regulamentele sunt
întotdeauna adoptate de ambii legiuitori, Parlamentul
European ales prin vot direct și guvernele alese în mod
democratic ale statelor membre. Nicio lege a UE nu se adoptă fără participarea Germaniei.
Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea
Uniunii
Partea 12 – UE reduce birocrația
O Europă impunătoare în chestiunile majore și discretă în chestiunile minore
60 de motive bune pentru UE 63 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 12 – UE reduce birocrația
Birocrația UE are o reputație proastă. Mulți consideră
că nenumărații funcționari și instituții din Bruxelles
huzuresc pe banii cetățenilor, dar cifrele demonstrează contrariul.
În instituțiile europene muncesc aproximativ 55 000 de
oameni, dintre care aproape 34 000 la Comisia Europeană.
Nu este mult, dacă ne gândim că personalul UE se află în
serviciul a 510 milioane de cetățeni – adică un funcționar sau angajat al UE pentru 10 000 de locuitori.
Potrivit datelor din 2016, în România sunt 1,2 milioane de
angajați bugetari, dintre care 28% lucrează în administrațiile
publice locale sau centrale.
Desigur că există tot mai multe cereri de reducere a
aparatului administrativ. Asociația Contribuabililor Europeni
propune, de exemplu, ca numărul de funcționari să fie redus
la mai puțin de 40 000. Criticii uită însă prea lesne că UE s-a
tot extins în ultimii ani, ajungând la 28 de state membre, și
că i-au fost atribuite mai multe sarcini – cum le-ar putea îndeplini dacă administrația nu este la rândul ei mărită?
Numai 6 % din bugetul total al UE se folosesc pentru
administrație (salarii, pensii și servicii de traducere), iar de
restul de 94 % beneficiază statele membre și cetățenii. Și
încă o comparație: administrația UE costă 8,3 miliarde EUR
pe an, în timp ce statele membre cheltuiesc 2 200 de miliarde EUR pe an pentru administrațiile lor.
Nici prejudecata că funcționarii de la Bruxelles huzuresc nu
stă în picioare. Funcționarii Comisiei încep cu un salariu de
bază de aproximativ 2 300 EUR pe lună, la care se adaugă
alte suplimente. Cel mai mare salariu de bază, adică
aproximativ 16 000 EUR pe lună, este câștigat numai de
câțiva funcționari înalți. Salariile funcționarilor UE evoluează
la fel ca salariile colegilor lor dintr-un anumit grup de țări.
Trăgând linie, funcționarii UE au pierdut, în anii trecuți, mai
multă putere de cumpărare decât colegii lor din
administrațiile naționale, ca urmare a măririi contribuțiilor la
pensie și a introducerii unei taxe de criză. Între 2004 și
2011, pierderea puterii de cumpărare a fost de 7,6 % în
cazul funcționarilor europeni,. În plus, Comisia Europeană a
anunțat că până în 2020 va economisi în total 8 miliarde EUR în salarii.
Statistici referitoare la personalul Comisiei Europene
Administrația Uniunii Europene
UE nu este un moloh administrativ – Europa ne costă mai puțin decât credem
60 de motive bune pentru UE 64 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană
Partea 12 – UE reduce birocrația
Care este cel mai mare contributor la bugetul UE? În
cifre absolute, Germania. Dar nu și dacă privim
costurile în raport cu numărul de cetățeni și cu
puterea economică. Din acest punct de vedere, cele
mai mari contribuții în 2015 au fost ale Olandei și Suediei.
Germania este prima economie a Uniunii Europene și, în
comparație cu multe state est-europene, este o țară bogată.
Este normal, așadar, că statul german dă la bugetul UE mai
mult decât ia din acesta – pentru a ajuta statele mai sărace.
Germania este deci un contribuitor net la bugetul UE (în timp ce alte state sunt beneficiare nete).
Dacă împărțim la numărul de locuitori contribuția României
la bugetul UE, aceasta se situează pe locul opt în
clasamentul plăților pe cap de locuitor. În clasamentul
beneficiarilor neți – care primesc mai mult decât plătesc –,
locul întâi era ocupat în 2015 de slovaci. Slovacia a primit
din bugetul Uniunii, în termeni pur aritmetici, 571 EUR pe cap
de locuitor. Locurile următoare au fost ocupate de cehi
(541 EUR), maghiari (470 EUR) și greci (454 EUR). România este pe locul 24, cu 259 EUR.
Bugetul UE s-a ridicat în 2015 la un total de 145 de miliarde
EUR, din care peste 80 % proveneau din contribuțiile statelor membre.
Pentru a stabili însă dacă din apartenența la UE decurg mai
multe avantaje sau mai multe dezavantaje, trebuie luate în
considerare și alte elemente, nu doar situația contribuțiilor
nete. Printre alți factori generatori de numeroase beneficii se
numără, de exemplu, stabilitatea politică și securitatea,
posibilitatea de a călători nestingherit, piața internă și euro
ca monedă de referință. Nicio altă economie din Europa nu
profită atât de mult de pe urma pieții unice europene precum
economia germană – fapt ce se datorează orientării spre exporturi a acesteia.
Eurostat data on the EU Budget for 2015
Date întocmite de Eurostat cu privire la bugetul UE pentru
2015
UE rentează
60 DE MOTIVE BUNE PENTRU UE
60 DE ANI DE LA TRATATUL DE LA ROMA
Publicată de:
Comisia Europeană
Reprezentanța în România
020492 Bucureşti
Strada Vasile Lascăr 31
+40 (0) 21 – 203 5400
http://ec.europa.eu/romania
Situația din: martie 2017
REPREZENTANȚA ÎN ROMÂNIA