6 4 1 ttfttm&arai 4=5 JLMI.

Aaul X L V I I Sibiu, 18 Auguat 1 9 4 5 Nr. 81-88

REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANC1AR-ECONOMIC

Proprietate. şi orianol oficial al Asae. inslit. financiare romaneşti lin Ardeal, Banal, Crişana şi M m ; „S0MDAR1IATEA" Siijiii. î n s c r i a s n b Nr. 2 2 / 1 9 8 8 Ia T r l b n n a l n l Slbln.

A p a r e odatâ pe saptaxxiaxia.

Redacţia şl administraţia s Sibiu, Strada Vlsarlon Roman Nr. 1— 3 ,

Abotte mentul pe an : Io ţar i : pentru autorităţi, bănci, cooperative şi întreprinderi Lei 5000 —; pt.particulari Lei 1500'—; pentru funcţionarii publici şi particulari Lei 1C00'—. >ln străinătate Lei 5000'—. Taxa pentru inserţluni: de flecare cm. • Lei 50 —

Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. H Q I Redactor responsabil : Dr. NIha l VeliClu

* S u m a r u l : Dumitru D. Periş : Realizări sociale şi economice în

Uniunea Sovietică. — Delà „Solidaritatea" : Gajul în favoarea băncilor. — Decret-Lege. — losif Naghiu: Doi negustori bi-horeni. — *«,* Bibliografie.

Real i zăr i s o c i a l e s i e c o n o m i c e in l u n e a Sov ie t i că .

Spre est ne învecinăm eu U. R. S. S ţară extrem de bogată, care deţine un loc de frunte în angrenajul desuoltării economiei mondiale. Datorită vastităţii teritoriului, precum şi abundenfei bogă­ţiilor ce brăzdează dela un capăt la ce ­lălalt această ţară, putem considera pe drept euuânt Uniunea Souietieă o entitate economică perfectă, posedând toate bu­nurile necesare unei bune prosperităţi materiale şi sociale. Această parte de lume nu este o ţară ea oricare altă, ei mai de grabă un continent, cum de altfel o numeşte d-l Mitiţă Gonstantineseu într'o lucrare recent apărută. *)

Cuprinzând eu privirea întinsele şi mănoasele câmpii ale Ucrainei pană de­parte spre bătrânii Urali, sau urcând pe semeţele piscuri al falnicului Caueaz

') Conllnenlul U R. S. S. 1945. M. eonstmiineseu.

.şi scrutând zarea pană 'n Grimea eu me-diterânianul ei eiimat blând şi dulce pe alocuri, dar al Mării Negre, iar de aeolo spre cetatea gheţurilor şi zăpezilor ueş-niee, făcând aceasta ne putem da seama despre neimaginabila forţă economică de care dispune acest continent sovietic. Cum îşi poate imagina eineva, că Uniunea Republicelor Socialiste Souietiee, ar fi putut rezista eu dârzenie atât de mare blocadei economice pornită din toate părţile globului, dacă nu s'ar fi bazat pe propriile ei puteri, pe bogăţiile de tot felul, precum şi pe forţa socială a fac­torilor eonstruetiui din toate comparti­mentele economice? Văzându-se refuzaţi pretutindeni conducătorii destinelor eco­nomiei souietiee au adoptat o politică de autarhie, adică de completă indepen­denţă economică interzicând a intra sau eşi din ţară ureun produs agricol, semi­fabricat, sau fabricat. Este cea mai cla­sică şi mai autentică formă de autarhie ce s'ar fi putut realiza cândva în istoria doctrinelor economice. Deuiza economiei sovietjee după anul 1930, adică atunci când blocada se simţea în mod mai acut, era de totală reconstrucţie şi de temei­nică solidarizare şi colaborare sinceră şi constructivă a tuturor celulelor uii productive, pentru propăşirea şi des-uoltarea lor colectivă. Pentru a ne con­vinge în mod real despre rezultatele obţinute de economia souietieă în urma aplicării a celor trei planuri cincinale,

i26 R E V I S T A EeONOMieA Nr. 3 1 - 3 3 — 18 August, 1941

adeuărate pietri de hotar, eare despart în mod uădif două aspecte economice deosebite, ua trebui să obseruăm reali­zările obţinute în cei cincisprezece ani de intensă şi fructuoasă aetiuitate. Nicio altă ţară n'a putui aplica atât de elastic autarhia şi n'a fost în stare să înregi­streze succese aşa de apreciabile într'un timp aproximatiu scurt, decât U. R. S. S.

Din punct de uedere geo-fizie e bine să menţionăm faptul, că Uniunea Souie-tieă posedă 21.176.000— kmp. stăpânind 40% din blocul eurasiatie. Are aproape un miliard ha. pădure, peste 17* mii. ha. pământ agricol pentru tot felul de cul­turi, dela grâu până la ceai, dela in până la hog-sakâzul de cauciuc, dela stejar până la bumbac şi euealipt. Posedă pe lângă acestea şi bogăţii miniere dintre eare menţionăm: combustibilele, metalele feroase şi neferoase, metalele strategice şi rare precum şi cele preţioase, în pri-uinţa producţiei de platină fiind prima din lume.

Pentru ea un popor să poată dăinui de-a-lungul ueaeurilor se cere ca să aibă indiuizi sănătoşi şi cetăţeni con­ştienţi. Un scriitor latin a imortalizat acest adeuăr lăsându-ne drept chezăşie urmă­torul dicton: mens sana in eorpore sano, Minte sănătoasă într'un corp sănătos, este piatra unghiulară pe care s e clă­deşte întreg edificiul unui popor, fiind în acelaşi timp chezăşia prosperităţii şi progresului, filele albe ale uiitorului fi-indu-i pe drept şi pe deplin rezeruafe

Recensământul din 31 Dec. 1939 a arătat, că numărul total al populaţiei în U. R. S . S se ridică la 172 mii. locuitori. Excedentul naşterilor exprimă în mod clar afirina-ţiunea, că popoarele souieiiee sunt să­nătoase, uiguroase şi prolitiee. In fiecare an în U. R. S. S. populaţia sporeşte eu 1,5% ceea ce demonstrează, că popula­ţia se majorează anual eu Vfr mii. suflete. In ordinea natalităţii îi urmează Japonia, St. Unite, Germania, Anglia şi în sfârşit Franţa.

Din imensa populaţie souiefieă, după structura sa socială distingem următoa­rele categorii, ')

1. Muncitori şi salariaţi . . . . 35% 2. Plugari constituiţi în ferme eo-

leetiue şi meşteşugari în cop-peratiue 55%

3. Plugari eultiuatori de pământ indiuidual şt meşteşugari în afară de eooperatiue . . . . 6%,

4. Populaţie diuersă (militari, pen­sionari, oameni de studiu) 4% <

100%

Transformarea Uniunei Souietice din agricolă în ţară industrială, a prilejuit exodul populaţiei dela sate spre oraşe, ceea ce a determinat înflorirea lor eco­nomică. Astfel populaţia Leningradului a crescut eu 88,8%, a Moseouei eu 105,9% a Charkouului eu 99,7% ete. In anul 1926 oraşe mai miei datorită acestui exod au deuenit puternice centre indu­striale spre exemplu: 2 )

Voroşiloush dela 16.000 Liublino ,. 8.000 Stalingrad , 6.000 Murmanse , 9.000 Kriuoi-Rog „ 38.000 Arhangelesk „ 97.000 Zaporoje . . . . . . „ 56.000

loc. creşte la 155.000 64.000 83.000

117.000 197.000 281.000 289.000

Ioc.

lată prin urmare ce desuoltare extra­ordinară iau oraşele ruseşti prin indu­strializarea uieţii economice. Progresul şi propăşirea economică au fost şi mai uizibile după introducerea şi aplicarea întocmai a planurilor cincinale. Cele trei planuri cincinale, care înglobează în total o aetiuitate intensă de cincisprezece ani, culminând cu completa industriali­zare a ţării şi eu o prosperitate econo­mică euidentă, este rezultatul firesc al

politicei-economice bine înţeleasă şi perseuerent dusă.

Fără aplicarea minuţioasă a acestor direetiue şi fără prealabila înţelegere a adeuărafe'lor comandamente reclamate de împrejurările excepţionale prin care trecea întreaga uieaţă economică so­uietieă, prin munca şi efortul eon-

') Op. ett. pag. 62.

2) Idem pag. 59—60

glomeratului de granit compus din po­poarele conlocuitoare, strădaniile diri­guitorilor ar fi rămas simple încercări, înerestate pe eaierul uremii. Diagrama desuoltării şi amplificării tuturor sectoa­relor economice, nu ne-ar fi indicat pro­gres şi propăşire, ei din contră am fi putut citi dela distanţă tristul dar ade-uăratul regres, spre care ar fi alunecat fără zăbauă Uniunea Souietieă. Pentrueă aceste planuri cincinale au auut un efect atât de răsunător pentru economia so­uietieă, să insistăm puţin asupra lor precum şi asupra rezultatelor obţinute prin aplicarea acestora. In general obiee-tiuele mari spre care au tins planurile cincinale sunt următoarele :

1. Transformarea uieţii agricole în-ir'un pronunţat caracter industrial (Indu­strializarea ţării). *

2. Completă independenţă ' econo­mică. (Autarhie).

3. Asigurarea apărării naţionale.

Producţia. Energia electrică Cărbuni Petrol Fier brut Oţel Loeomotiue Vagoane marfă Automobile încălţăminte

mii. kiu. ore mii tone

buc.

mii. per.

In 1 Oeiomurie 1928 capitalul de bază al industriei grele era de 5,5 miliarde ruble, iar la finele anului 1932 deuenise 14.4 miliarde ruble. Industria grea s'a realizai în prima perioadă cincinală eu 108% faţă de preuederile planului. In priuinţa industriei uşoare, a bunurilor de consum, în această perioadă a crescut cu abia 84,4° 0 c eea ce reprezintă o sub-produeţie.

Cu anul 1932 începe epoca de apli­care al secundului plan de cinei ani, care ua dura până la 1937, auând ea scop asimilarea noilor procedee teh­nice. S e cerea în mod imperios apro­fundarea şi perfecta cunoaştere a tuturor operaţiunilor tehnologice, munca trebuia

4. îmbunătăţirea standardului de ui-eaţă a plugarului şi muncitorului.

5. Consolidarea economiei socialiste. Aceştia sunt cei cinei piloni de oţel,

pe care şe sprijină întreg complexul eco­nomie sooietic. Ţelurile acestea au fost realizate pe deplin, ceea ce a făcut ea Uniunea Souietieă într'un timp aşa de scurt să-şi modifice radical structura economică, deuenind dintr'o ţară emina­mente agricolă o formidabilă forţă indu­strială.

Primul plan cincinal, începând eu anul 1928, urmărea în primul rând cre­area ramurilor industriei grele, pentru a s e putea ajunge mai uşor la industriali­zarea U. R. S. S. Acest proiect de pre-uederi economice, fixat pe o durată de cinci ani, auea de scop să desuolte mai întâiu bazele tehnice pentru înfăptuirea independenţei economice. Realizările economice pe care şi le propune s ă le înfăptuiască pentru anii 1928—1932 sunt următoarele.')

1928. De realizat în 1932. 5 000 27.000

35.220 90.000 11.651 21.700

3.882 9.000 4.251 10.300

580 1.300 10.868 50.000

671 93.000 29,6 ^ 91,5

diuizată şi organizată, iar produsele fi­nite să fie de o netă superioritate şi în concordanţă eu trebuinţele eoleetiuităţii. Prin asimilarea procedeelor tehnice s'a putut ajunge la următoarele bune înrâ­uriri auupra economiei souietiee :

1. Sporirea produetiuităţii; 2. Reducerea elementelor de cost

ale producţiei; 3. Ameliorarea calităţii produselor. In urma acestui plan cincinal, pro­

ducţia auea ea plafon maxim următoa-toarele limite. 2)

•J Op. ett. pag, 76. 2) Op. ett. pag. 88,

128 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 31—32 — 18 August 1945.

Produeţia. 1932 De realizat în 1937.

Energia electrică (miliarde km. ore) 15,4 38,0 Gărbuni, mii. tone 64,3 152,5 Petrol —,— . . . . . . . 22,3 46,8 Fier — „— 6,2 16,0 Otel —„— 5,9 17,0 Automobile buc. 23.897,0 20000,0 Ciment mii. tone 3,5 7,5 încălţăminte per 82,0 180,0 Eoeomotiue buc . 828,0 2.800,0

Al doilea plan cincinal se caracteri­zează prin progresul realizat atât în s e c ­torul industrial, cât şi în cel agricol, mai ales în ceea ce priueşte cerealele, pro­ducţia bumbacului şi a zahărului. Agri­cultura fiind dotată eu maşinile nece­sare, a auut ea rezultat mărirea produc­ţiei, Jinându-se seamă de principiul he-donistic, dorindu-se şi obtinându-se chiar, ea eu minimum de e|ort să se obţină maximum de randament. Din an în an, în mod treptat şi progresiu, economia souietieă ajunge la rezultate uimitoare.

Dela 1937 până la 1942, este epoca de aplicare practică a ultimului plan cin-

Produeţia. Electricitate (miliarde kiu. ore) . Fier brut mii. tone Otel . . Oteluri fine —„— . . Zahăr —„— . . Cereale —„— . . In — „ - . . koeomotiue buc. . . . Vagoane de marfă buc. Automobile „

Produefia industrială urma să atingă în anul 1942, suma de 180 miliarde ruble, fafă de 95,5 miliarde ruble cât era în 1937. Deşi rezultatele la care s'a ajuns în urma aplicării planurilor cincinale au fost dintre cele mai bune, totuşi s'au iuit inerente greutăţi care au îngreunat în parte aetiuitatea economiei souietiee. Lipsa tehnicienilor şi a lucrătorilor cali­ficaţi era o mare problemă pentru uii-torul uiefii economice ruseşti, înainte de anul 1928. Aceasta este de fapt şi expli­cabil prin transformarea aspectului eco­nomie din agricol în industrial. In plus de aceasta biurocratismul prea exage­rat şi formalismul ineoherent şi ino­portun ocaziona încetinirea şi lâneezirea

cinai. Ţelurile acestuia se pot rezuma după cum urmează:

1. Desuoltarea producţiei de com­bustibil şi în special al petrolului;

2. Desuoltarea economică a noilor regiuni industriale pentruea fiecare dintre ele să fie independente eeonomieeşte, problema transporturilor fiind greu de rezoluat.

3. Desuoltarea industriei chimice; 4. Crearea rezeruelor de materii

prime şi semi-fabricate. Speranţele economiei souietiee dela

1937 la 1942 se pot întrezări în urmă­torul tablou.1)

De realizat până la 1942. 75 22 27 15

3,5 110

8,5 2.090

90.000 400.000

produefiei propriu zise. Dar un impe­diment şi mai mare era lipsa controlului. D-l Molotou în euuântarea sa ţinută în Deeemurie 1931, la sesiunea a doua a Comitetului Central Exeeutiu al U. R. S. S. spunea prompt: Lipsa controlului este o serioasă lacună a institutiunilor noastre economice şi a mecanismului admini' nistratiu în general.

După trecerea în reuistă a acestor realizări de politică economică souietieă, se pune în mod normal întrebarea, în ce măsură se poate influenta, pentru ea opera de totală reconstrucţie materială, începută acum pe ruinele fumegânde ale

') Op eli. pag. 83.

Nr. 31—33 - Ifi August 1945. R E V I S T A E C O N O M I C A 129

războiului abia sfârşit de eâteua luni, să poată ajunge la felul dorit şi care ar fi cea mai echitabilă şi bună măsură pentru refacerea economiei noastre ? Răspunsul este pe cât de laconic tot atât de just, că nimic nu ne poate fi mai mult de folos deeât cooperarea sinceră şi leală eu Uniunea Souietieă, eu acest puternic şi bineuoifor ueein. De câtă bunăuoinfă şi largă înţelegere ne bucurăm din partea aliaţilor, ne putem da seama abia atunci când facem o euuenită paralelă între felul cum s'ar fi purtat Germania ieri, iar Uniunea Souietieă astăzi, faţă de intere­sele economice ale ţării noastre. Acordul economie încheiat şi ratificat între Ro­mânia şi U. R. S. S. are o importanţă nebănuită şi o ualoare neimaginabilă, pentru interesele economice ale ţării noastre. Bste foarte interesant modul cum se făcea din 1940 şi până la 23 August 1945, schimbul de mărfuri între Germania şi România. In timp ce noi exportam ce ­reale, reuărsaiul argint al câmpiilor noastre, petrolul, aurul negru al pămân­tului românesc şi seua existenţei noastre economice, uite, zahăr, lână, cherestea efe. ete. în schimb primeam jucării, in­strumente muzicale, aparate de radio de toate mărimile şi articole de cosmetică, toate însă la un preţ mult superior. In plus de aceasta plăţile se făceau în mărci germane, care aueau un curs de trei ori mai mare deeât cel real. Comerţul nostru a suferit mult pentrueă comercianţii şi industriaşii, care exportau bunuri pentru Germania, nu-şi puteau ridica dela B . N. R. eontraualoarea exporturilor efec­tuate. Rezultatul final al politicei econo­mice întreprinsă de Germania cu Ro­mânia, ar fi dus până la urmă la sub­jugare economică sigură şi la o totală epuizare a bogăţiilor subsolului nostru. Mai mult deeât atât, a împins forţat ar­matele noastre pană departe în Uniunea Souietieă, pentru ea procesul de dez­agregare economică să fie completat eu nimicirea armatei, socotind că în acest mod uor putea realiza mai uşor des-membrarea noastră politică, fleeste eon-eluziuni nu sunt rezultatul sofistic al unor silogisme greşit interpretate, ei fapte reale şi concrete, care s'au perindat prin faţa ochilor noştri.

Cu totul, altă însemnătate are acordul economie încheiat între România şi

Uniunea Souietieă. fleest acord este bine­făcător pentru economia noastră din ur-mătoarnle motiue :

1. Preţul bunurilor intrate în transae-ţiunile comerciale este stabilit în Le i ;

2. Schimbul de mărfuri este eehi-ualent;

3. Exportatorii uor primi imediat ua-loarea mărfurilor exportate, fără .să mai aştepte compensaţiile.

Mari cantităţi de bumbac au şi sosit în ţară, uenind din U. R. S. S. Distribu­irea bumbacului se face prin coopera- » tiuele mandatare ale Instituiului Naţional al Cooperaţiei. Prin transporturi rapide, primele cantităţi de bumbae sosite în ţară au şi pornit spre satele noastre, ealeulându-se următoarele eote: Jude­ţele Romanaţi 4000 kg., Olt 2000 kg., Dolj 10.000 kg, Teleorman 10 000 kg., Vlaşea 2.000 kg., llfou 3000 kg., Ialomiţa 5.000 kg., Mehedinţi 2.000 kg., Tuleea 2.000 kg., Constanţa 4000 kg., Arad 5000 kg. şi Timiş 10.000 kg. ' )

Punând aceste constatări îmbucură­toare în lumina adeuăratei realităţi, eu toţii ne putem da seama de neprecupe­ţitul ajutor şi eoneurs pe eare-l primim dela Uniunea Souietieă pentru recon­strucţia şi c o n s o l i d a r e a economiei noastre. Sunt atât de nobile şi înălţătoare aceste eontribuţiuni şi demonstrează în chipul eel mai uădit posibil altruismul acestui generos şi puternic ueein. Căci să nu uităm, că Uniunea Souietieă este un imens rezeruor de bunuri economice, de care ne putem folosi oricând, fiind cei mai apropiaţi din punct de uedere geografie, iar ţara noastră a găsit un apropiat şi bun debuşeu pentru pla­sarea tuturor produselor ee ne priso­sesc .

S ă priuim eu luare aminte realiză­rile sociale şi economice expuse sumar aci, ale Uniunei Souietiee şi să ne stră­duim din răsputeri, ea şi ţara noastră să obţină rezultate de o eficienţă tot atât de considerabilă, aceasta eerân-du-se mai ales în actualele timpuri de profundă refacere şi completă reclădire materială.

DUMITRU D. PER1Ş.

i) „Argus". 1 Iulie 1945, pag. 1,

130 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 31—33 — 18 August 1945.

Pala „Solidaritatea".

Gajul în favoarea băncilor. In Monitorul Oficial din 26 Iulie 1945, Nr. 167

a apărut Deeretul-Lege pentru modificarea unor texte dtn legea pentru organizarea şl reglemen­tarea comerţului de baneă dtn 8 Mal 1934, eu modificările ulterioare, ee publicăm în altă parte a reulstel.

Cea mal Importantă nouaţie este textul de mat jos care se adaugă la art. 41 dtn legea bancară :

„Prin derogare dela art. 1685 şl 1688 din codul ciuli, art. 480 alin. 2 din eodul comercial şl dela dlsposlţlunlle oricăror legi în uigoare pe tot c u p r i n s u l României, băncile nor putea în­cheia conDenţi t de gaj. fără a lua gajul dtn po­sesia debitorului sau constituantului.

In acest cas gajul se consideră ualabll con­stituit prin singurul efect al semnării eonuenţlel. Debitorul sau constituantul îl ua deţine pentru banca creditoare, răspunzând de eonseruarea sa.

Gajul deotce opozabil faţă de terţi prin tran­scrierea făcută în conformitate cu dlsposlţlunlle art. 480 alin. 6 ş t 7 dtn codul comercial.

Gajul constituit asupra materiei prtme su­puse transformării Industriale ua continua să existe şl asupra materiei tndustrtaltsate de egajă ualoare eu materia transformată.

Bunurile gajate, afară de stipulaţie contrarie, uor putea fl înlocuite de debitor prin altele de acelaşi natură, calitate şl cantitate sau ualoare.

Bunurile care uor înloeut pe cele existente se uor socoti gajate deplin drept şl fără nlclo altă formalitate.

Ort de câte ort banca creditoare ua con­stata că gajul este ameninţat să dispară sau să piardă din aaloarea lui, ea este în drept să ceară plata de îndată a creanţei sale. care se consi­deră exigibilă, tar preşedintele tribunalului, la cererea băncii, este dator a dispune, pe cale de ordonanţă preşedtnţtală. dată în baza art. 67 din legea accelerării Judecăţilor, luarea oricăror măsuri necesare de eonseruare. strângere, transport sau Inmagazlnare a gajului până la uânzarea lut.

Apelul şl reeursul contra acestei ordonanţe preşedtnţlale nu suspendă executarea.

Cheltuielile făcute în scopul de mal sus sunt prlulleg'ate asupra oricăror alte creanţe.

Instltuţlunlle bancare particulare care uor acorda credite eonsorţlale întreprinderilor co­

merciale sau Industriale împreună eu Casa de Economii şi Cecuri Poştale (CEC), Casa Auto­nomă de Finanţare şl Amortizare (G. A. F. A.) Societatea Naţională de Credit Industrial, Cre­ditul Naţional Agricol sau Banca Meseriaşilor, uor beneficia în mod tnulzlbll de toate prlulle-

.glile referitoare la constituirea garanţiilor sau la executarea creanţelor de eare se bucură orl-eare din Instituţiile de mal sus participante la creditul acordat în baza legilor lor organice.

Adele, contractele şt eonuenţllle de orice fel, precum şl cererile pentru Inserlpţlunl sau întabulărl Ipotecare sau de gajuri, referitoare la creditele preuăsute în aliniatul precedent, la eare participă soeletatea Naţională de Credit Indu­strial sau Gaşa de Finanţare şl Amortizare, uor putea fl autentificate de oricare din aceste două tnsfttuţiunt în conformitate eu preuederlle din leg'le lor organice.

Orlee sumă rezultată din executarea ori­cărei auert a deb torului în baza unul credit aeordat conform aliniatului precedent, se ua dis­tribui între creditorii figurând tn actul de des­chidere de credite sau în eonuenţllle anex?, în proporţie eu creanţa fiecăruia, ehlar dacă exe­cutarea şl realizarea creanţei s'a făcut pe baza unul prlullejlu aparţinând numat unu'a din cre­ditori.

Dlsposlţlunlle acestui articol se aplică şl Instituţiilor bancare care nu sunt supuse dlspo-zlţlunllor prezentei legi".

Prin aceste dtsposlţtunl se modifică atât eodul de comerţ cât şl codul ciuli, relatlu la constituirea gajului. Până în prezent nu se putea constitui ga] asupra ureunut lucru decât dacă acesta trecea în posesia creditorului beneficiar al gajului eu excepţia gajului constituit conform art. 480 al. IV Cod. com. Conform art. 41 L. B . de mat sus, gajul se poate constitui în fauoarea băncilor prtn simpla eonuenţle scr isă între părţi, fără ca gajul să fie luat din posesia debitorului sau mal bine zis a celui ce constituie gajul, el rămânând custode al obiectului gajat până ce creditorul sau mat bine zis banca ua constata că gajul este amentnţat în eare situaţie se adre­sează Preşedintelui Tribunalului pentru a se or­dona prin ordonanţă preşldenţtală măsuri de eonseruare, strângere, transport sau înmagazt-nare până la uânzarea lui.

Pr'n aeest text s'a lărgit sfera obiectelor ee se pot constitui în gal, astfel se poate constitui tn gaj o maşină, automobil, maşln', Instalaţlunl de fabrică ete. condiţia ualabtlltăttt faţă de terţii rămânând pendinte de data transcrierii în mapa de gajuri de pe lângă sediul Tribunalului în cir-

Nr. 31—33 — 18 August 1945. R E V I S T A E C O N O M I G A 131

cumscrlpţla căruia se găseşte obiectul gajat, respecttue primăria domiciliului constituantului de gaj, conform art. 480, alin. 6 şl 7 God. comer­cial combinat cu art. 728 Proe. clu. modificate prin tegea pentru modificarea unor dlspostţtunt din codul de procedură e'ullă publicată în Mo­nitorul Oficial din 28 ianuarie 1944.

Aces 'e dtspoztţlunl legale oferă auantagll băncilor creditoare cu ocazluneo constituirii ga­jurilor, Insă în acelaşi timp pe măsură ce obiectul gajat se găseşte în posesia debitorului, scade garanţia, deoarece în Ipoteza când un obleet gajat conform dlsposlţlunllor de mal sus dispare şl debitorul nu mal are altă auere. rămâne numai calea penală contra constituantului de ga] în custodia căruia a rămas gajul.

Faţă de aceste dlspozlflunl pentru ea cre­anţele băncilor să fie garantate mal mult, reco­mandăm să se procedeze de acum înainte în majoritatea caşurilor ca şl în trecut şl anume să se facă constituirea de gaj prin preluarea obiectelor gajate dela debitori şl păstrarea lor în custodia băncii.

Numai în caşuri excepţionale ueţl aproba împrumuturi eu acoperire de gaj care să ră­mână tn posesia şl eusfodla debitorilor. Impor­tant este ca în asemenea cazuri să eueţt dili­genta necesară pentru ea actul de gaj să fie transcris tn mapa de gajuri dela Tribunalul cir­cumscripţiei sediului deb'toruluî şl în registrul primăriei domic i l iu l său, în cazul că nu domi­ciliază tn oraşul de reşedinţă a Tribunalului.

in cazul când constituirea de ga] se ua face ea şl înainte prin preluarea efeetluă a gajului dela debitor, actul de ga] cu mat trebue transcris la Tribunal, el produeându-şt efectele dela data tnscrtsulut şt a preluării mărfii tn custodia noastră.

In cazul că mal aneţt ore o nelămurire re-ulsta stă cu plăcere la dispoziţia băncilor.

Decret-Lege pentru modificarea un OP texte dtn legea pentru organizarea şl reglementarea eomerţululfde bancă

dtn 8 Mal 1934, cu modificările ulterioare.

Art. 1. — Legea pentru organizarea şl re­glementarea comerţului de bancă din 8 Mal 1934, cu modificările ulterioare, se modifică, precum urmează:

Art. 11, alin. 1, ua auea următorul cuprins : Capitalul unei societăţi bancare în nume eo-

lectlu, tn comandită simplă sau cu răspundere

limitată, nu poate ft mal mic : în Bucureşti de Lei 100.0000.000- —, în municipii de Let 50.000.000—, în celelalte comune urbane de Let 25.000.000'—, Iar în comunele rurale de Lei 10.000.000"—.

La finele art. 12, se adaugă următorul ali­niat nou:

Prin derogare dela aţt. 1 din legea Nr. 242 pentru transformarea acţiunilor la purtător tn acţiuni nomtnaf'ue dtn 25 Martie 1941, în caz de majorarea capitalului soelal la societăţile ban­care existente, precum şl în cazul constituirii de noi societăţi bancare, acţiunile nor putea fl emise şl la purtător.

Aliniatul final al art. 13 se elimină. Art. 24, alin. final, ua auea următorul cu­

prins: Consiliul Superior Bancar ua fixa prin de­

cizie, la începulul fiecărui an, procentul maxim al totalului cheltuielilor generale ale băncilor, raportat la uolumul plesamentelor.

Pentru anul în curs, decizia se na da până la 15 August 1945.

Aliniatele: IV, V şl VI ale ort. 35, se înlo­cuiesc cu următoarele dlspozlţlunl:

Totalul depunerilor pe care o bancă le poate primi nu poate fl mal mare de 20 ori ua» loarea capitalului plus rezeruele. ~

Consiliul Superior Bancar ua putea fixa, dela eaz la eaz un plafon, superior.

Alintatele 1 şl 11 ale art. 36, uor auea urmă­torul cuprins.

Totalul obligaţiunilor de orice fel. pe care o bancă le poate contracte, nu poate depăşi de 24 ort ualoarea capitalului social plus rezeruele.

Art. 37 na auea următorul conţinut; Ntelo bancă nu ua putea acorda unul .singur

eltent. fără garanţii un credit mat mare de 15 la sută din ualoarea capitalului social plus re­zeruele. Aprobarea de credite unul singur client peste 5 la sulă din ualoarea capitalului social plus rezeruele, este exluslu de competenţa Con-stltulul de administraţie.

Orice stipulaţie contrarie acestut articol este nulă.

La ftnele art. 41 se*adaugă următoarele: Prin derogare dela art. 1685 şt 1688 dtn

codul ciuli, art. 480, alin. 2 din codul eomerelal şl dela dlspozlţluntle orteăror legi în ulgoare pe tot cuprinsul României, băneile uor putea încheia conuenţlt de gaj, fără a lua gajul în posesia de­bitorului sau constituantului.

In acest caz gajul se consideră ualabtl con­stituit prin stngurul efect al semnărtt eonuenţlel.

132 R B U I S T A E C O N O M I C A Nr. 31—33 — 18 August 1945.

Debitorul sau constituantul îl ua deţine pentru banca creditoare, răspunzând de eonseruarea sa.

Gajul deulne opozabil faţă de terţi prin transcrierea făcută In conformitate cu dlspozl-ţlunlle art. 480 alin. 6 şl 7 din codul comercial.

Gajul constituit asupra materiei prime su­puse transformării Industriale ua continua să existe şl asupra materiei Industrializate de egală ualoare eu materia transformată.

Bunurile gajate, afară de stipulaţie contrarie, nor putea fl înlocuite de debitor prin altele de acelaşi natură, calitate şl cantitate sau ualoare.

Bunurile care uor înlocui pe cele existente se uor socoti gajate deplin drept şl fără nlclo altă formalitate. .

Ori de câte ori banca creditoare ua con­stata că gajul este ameninţat să dispară sau să piardă din ualoarea iul, ea este în drept să ceară plata de îndată a creanţei sale, care se consideră exigibilă, Iar preşedintele Tribunalului la cererea băncii, este dator a dlspure pe cale de ordonanţă preşedlnţlală, dată în baza art. 67 din legea accelerării judecăţilor, luarea oricăror măsuri necesare de conseruare, strângere, tran­sport sau înmagazlnare a gajului până la uân-zarea lui.

Apelul şi recursul contra acestei ordonanţe preşldenţlale nu suspendă executarea.

Cheltuielile făcute în scopul de mal sus sunt prlolleglate asupra oricăror alte creanţe.

Ui8tttuţlunlle bancare particulare care uor acorda credite consorţlale întreprinderilor co­merciale sau Industriale împreună cu Cassa de economii şi Cecuri Poştale (CEC), Casa Auto­nomă de Finanţare şi Amortizare (G. A. F. A.) Societatea Naţională de Credit Industrial, Cre­ditul Naţional Agricol sau Banca Meseriaşilor, uor beneficia în mod lndlulztbll de toate prluile-gllle referitoare la constituirea garanţiilor sau la executarea creanţelor de care se bucura oricare din instituţiile de mai sus participante la creditul acordat în baza legilor organice.

Actele, contractele şl eonuenţllle de orice fel, precum şl cererile penlru lnserlpţlunl sau în-tabulărl Ipotecare sau de gajuri, referitoare la creditele preuăzute în aliniatul precedent, la care participă Societatea Naţională de Credit Indu­strial sau Casa de Finanţe şt Amortizare, uor putea fl autentificate de oricare din aceste două Instltuţlunl în conformitate cu preuederlle din le­gile lor organice.

Orice sumă rezultată din executarea ori­cărei ualorl a debitorului în baza unul credit acordat conform aliniatului precedent, se ua dl-slrlbul între creditorii figurând în actul de des­

chidere de credite sau în eonuenţllle anexe, în proporţie eu creanţa fiecăruia, chiar dacă executarea şl realizarea creanţei s'a făcut pe baza unul prlulleglu aparţinând numai unuia din creditori.

Dispoziţiunile acestui articol se aplică şl In­stituţiilor bancare care nu sunt supuse dlspozl-ţlunllor prezentei legi.

Art. 42 ua auea următorul conţinut: Pentru aplicarea acestei leg?, cum şl pentru

suprouegherea comerţului de bancă în genere, se tnstltue un Consiliu Superior bancar, ouând personalitate juridică de drept public.

Consiliul Superior Bancar se compune dtn: Guuernatorul Băncii Naţionale a României. Doi delegaţi desemnaţi dintre administra

tor:i acestei Instltuţlunl. Doi consilieri al Curţii de Apel, desemnaţi

de Ministerul Justiţiei. Doi delegaţi al Ministerului Finanţelor. Trei delegaţi al Asociaţiei Băncilor române

aleşi de Ministerul Finanţelor dlntr'o listă de 9 persoane propuse de toate categoriile de bănci, şl anume : de bănet'e mari, mijlocii, şl miei, fle­care categorie propunând trei persoane.

Sunt considerate bănet mici acele cu un capital de 20.000.000 — Eel IneluslD, bănci mijlocii acele eu un capital de Eel 20.000.000 — până la 120.000.000 -— Incluslu şl bănci mari acele cu un capital superior.

Numirile membrilor care compun consiliul se face prin deeret-regal după propunerea Mi­nisterului Finanţelor şl recomandarea Irstltuţlu-nllor eare ît desemnează, eu excepţia Guuerna-torulul B . N. R.

Durata delegaţlunllor membrilor din Con­siliul Superior Bancar ua fl de patru ani.

Delegaţlunea membrilor din Consiliul Su­perior Bancar este treuoeabllă, afară de abateri graue ce se uor constata prin declztunea una­nimă a celorlalţi membri eare compun consiliul.

Guuernatorul Băncii Naţionale a României este de drept preşedintele Consiliului Superior Bancar, Ministerul Finanţelor ua desemna din sânul consiliului un ulcepreşedlnte.

Membrii numiţi în baza calităţii pe care o deţin sunt conslderaţt demisionaţi atunci când aetlultatea lor încetează.

Membrii consiliului trebue să îndeplinească condiţiile cerute de art. 29 al prezentei legi.

El pierd de drept calitatea lor de membri în cazul unei condamnări deflnltiue pentru fap­tele preuăzute în acest articol

Nr. 31—33 - 18 August 1945. R E V I S T A E C O N O M I C A 133

Membrii Consiliului Superior Bancar numiţi ulterior fntr'o funcţiune publică îşi păstrează ca­litatea de membri în acest consiliu.

Art. 54, alin. 3 şl următoarele nor auea ur­mătorul cuprins :

Dacă adunarea generală nu decide com­pletarea ori reducerea capitalului social, lichi­darea societăţii ori modificarea obiectului el, sau dacă în termen de 3 luni dela data întrunirii adunării generale a asociaţilor, completarea ca­pitalului social nu este realizată. Consiliul Su­perior Bancar ua putea retrage autorizarea de funcţionare ca bancă.

Aceleaşi norme se uor aplica şl societăţilor în nume eoleetlD, în comandită şl eu răspundere limitată, când adunarea asociaţtlor ua putea fl conuoeată de oricare, din asociaţi.

In toate cazurile în care societăţile bancare se dlsoluă, lichidarea se ua face sub controlul Consiliului Superior Bancar.

Vânzarea, gajarea, Ipotecarea precum şl înstrăinarea sub orice formă a bunurilor de orice fel a societăţilor bancare în lichidare se poate face numai cu autorizarea Consiliului Su­perior Bancar.

Gtehidatortt sunt obligaţi să înainteze Con­siliului Supertor Bancar în termen de 15 zile dela expirarea fiecărui trimestru, sltuaţlunl de lucrările efectuate.

Dacă operaţiunile de lichidare nu au fost terminate în termen de un an dela data dect-zlunlt adunării generale care a hotărît lichidarea societăţii, Consiliul Superior Bancar ua putea decide ca lichidarea să se facă de judecătorul sindic al tribunalului competent. Iar la societă­ţile bancare, cu sediul în comunele nereşedlnţe de judeţ, de judecătorul de ocol.

Art. 56 llt. d) ua auea următorul cuprins : a) Retragerea autorlzaţlunll de funcţionare. in cazul aplicării acestei sancţiuni, Consi­

liul Superior Bancar ua obliga organele de con­ducere ale băncii să conuoace adunarea gene­rală pentru a se decide asupra schimbării obiec­tului comerţului sau dtsoluărlt întreprinderii con form cu codul comercial.

Schimbarea obiectului social nu se ua putea face decât după achitarea creditorilor sau cu cor simţământul unanimităţii lor.

In caşul când până la adunarea generală eredllortl nu au fost achitaţi sau nu au cons'mtlt la schimbarea obiectului social, societatea se dlsoluă.

Organele de conducere ale băncii care au atrlbuţlunea de a eonuoea adunarea generală şl nu o fac în termen de 15 zile dela primirea înştiin­

ţării de retragerea autorlzaţlunll de funcţionare din pârlea Consiliului Superior Bancar, uor fl pedepsite cu închisoare până la 3 luni şl cu amendă până la Lei 500.000.

Art. 11. Actualul Consiliu Superior Bancar se consideră disoluat pe data publicării prezentei legi modificatorii.

In termen de 15 zile dela această dată se ua proceda la Instituirea noului Consiliu Supe­rior Bancar, în conformitate cu dlspoziţtunea art. 42 modificat.

Art. 11'. Ministerul Finanţelor este autorizat să republice în întregime textul legii pentru or­ganizarea şt reglementarea comerţului de bancă din 8 Mal 1934, cu modificările el ulterioare.

Notă. In Monitorul Oficial Nr. 167 din 26 Iulie 1915. pag. 6378-6379sa publicat decretul-lege, reprodus mai sus.

In ce priveşte capitalul social minimal al băncilor, societăţi anonime, av&nd tn vedere art. 12 din Legea bancară este îndoitul celui speci­ficat în art. 11, al. I. Deci Lei 200.000.000— 100.000.000-50.000.000 - 20.000.000 —

Atragem atenţiunea băncilor noastre, care au existat la data de 8 Mai 1931 că nu sunt su­puse disposiţiunilor art. 11 resp. 12 şi prin urmare nu sunt obligate să aibe capitalul minimal fixat de acel articol.

In ce priveşte dispoaiţiile art. 11 prin care se reglementează constituirea gajurilor comer­ciale în favoarea băncilor, revenim în altă parte.

Rad.

Doi negustori bihoreni. Printre negustorii români din Bihorul seco­

lului trecut. întâlnim şl figuri de mart mecenaţl, cari se impun atenţiei publice prin ctitoriile lor. Mai cunoscuţi sunt doi: Nieolae Jiga şi Dim. F. Negreanu.

Nieolae jiga era originar din Sânnleo'aul Român (]ud. Bihor). In ce prlueşte data naşteri), cercetătorii nu sunt de acord. Q. Tulbure (Vleaţa şi faptele mecenatului Nieolae jiga). N. Piru (Date şl documente), precum şl Enciclopedia Română, spun că a apărut în lame tn 1790. T. Neş (Oameni din Bthor. p. 151) afirmă că data exactă a naşterii lui jiga este 4 Oetomorte 1792. Urmează două clase liceale la Oradea, apoi se face negustor. Ajunge să albă prăuălie. e?săto-rlndu se cu Ana Cosperda, uăduua unui negustor macedoromân foarte bogat.

134 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 3 1 - 3 3 - 18 August 1945.

Toată vleafa sa a fost sprijinitor al şeoa-lelor. A luptat eu multă energie pentru proble­mele mart şcolare şl blserleeştt din ţinuturile blhorene. A eerut ea protopopul ortodox Ata-naste Boţco delà Oradea, ftlnd sau „comod" sau „Incapabil" să plece, sau să renunţe, sau să-şl dee demisia. In 1842 a protestat împotrlua ale­gerii Iul Dlmltrte AntonoDlel, ca secretar al Epis­copiei ortodoxe delà Arad. A luptat mult şt pentru eliberarea bisericii româneşti de sub tutela Pa­triarhului sârbesc delà CarloDăţ.

N. ]lga e nemuritor prin fundaţlunlle sale. A contribuit la clădirea bisericii şl a scoalel din Sânnleolau. In 1869 a întemeiat o fundaţlune pentru ajutorarea elevilor ortodocşi delà liceul român-unit din Lugoj cea mal Importantă funda­ţlune a sa este Internatul din Oradea. A murit în 5 Noemvrle 1870 la Oradea.

Al doilea negustor bihorean pe care îl po­menim este Dlmltrle F. Negreanu. A apărut în lume în 15 Oetomurle 1832 la Ttleagd. S'a făcut negustor şl s'a stabilit în Betuş.

In orăşelul eu şcoli greco- catolice înteme­iate şl susţinute de Episcopii delà Oradea a reuşit să devină proprietarul unei eese frumoase în centru oreşului şl să aibă prăvălie mare.

A contribui! eu sume frumoase la z'dtrea Internatului ortodox de băieţi din Betuş, care îl poartă numele. Internatul s'a deschis în 18 Sep­temvrie! 1899. Există o monografie alcătuită de Moise Popoute'u, fost profesor la Betuş, care a făcut mull bine pentru acel Internat, iar drept recunoştinţă autoritatea biser icească a făcut totul, spre a se Interzice tipărirea unei cărţi de Amintiri, în care pomenea ce a făcut la Internat.

Dlmltrle F. Negreanu a murit la 29 Oetom urle 1903Jn Beluş. A fost înmormântat în cimi­tirul oraşului. Llterile fundaţtonale ale sale sunt un exemplu frumos de meeenotlsm. A dăruit tot ce a avut pentru aşezăminte de binefacere.

IOS1F NAGHIU.

Bibliografie*

U'etor Slăveseu, Vechi încercări de orga­nizare a creditului în Moldova W3U—Í857. Pla­nuri - încercări • Realizări - Piedici. Bueureşii 1941, p, 67 + 3 planşe,

Din ^manuscrisele economistului moldouan Nleolae^Suţu, păstrate în depozitele Academtel Române, a putut culege autorul materialul docu­

mentar, pe ea^e se întemeiază acest studiu, menit să aducă o nouă contribuţie la cunoaşterea mal amănunţită a Istoriei economice româneşti din se ­colul al XlX-lea .

După încheierea păcii dela Adrianopol (1829) desvoltorea economică a Principatelor române luese avânt, sporind rapid volumul co­merţului exterior prin exportul de cereale, care a determinat şt o vădită propăşire a agriculturii. Erau însă tret neajunsuri, pe cât de grave pe atât de anevoie de înlăturat în scurt timp:

1. Lipsa căilor de comunicaţie îngreuna transportul, făcând să rămână valoarea proprie­tăţii funciare la nivel scăzut. E atât adevăr în constatarea Iul Thomas H. Mae Donald că „plătim totdeauna preţul pentru o bună şosea, fie că o avem, fie că nu o avem, dar plătim mai puf/n scump când o avem decât atunci, când nu o avem";

2. lipsa monetei naţionale deschidea câmp aproape nelimitat speculaţiunllor. din care se îm­bogăţeau zarafi străini, lacomi de profituri mari şl repezi;

3. lipsa celei mai elementare organixaţiuni de credit făcea să înflorească o eseesluă cămă­tărie eu dobânzi până la 24—36 la sută.

Cu scop de a pune frâu carnetelor, cart ameninţau adeseori însuşi fondul averilor, se Iveşte !n Moldova, la 1834, proiectul pentru în­jghebarea unui banc de amortixaţie adică deplina scădere a capitalurilor împrumutata pe ipotecă", eu un capital de 200.000 galbeni, împărţit în aeţil de eâte 1000 galben', precum şt în „g/u-mătăţi şi ciferturi de ae/ie pentru uşurinţa mi­cilor împrumutători".

Conducerea acestei instituţii financiare, în sensul proiectului, urma să fie încredinţată la doi* directori „din care unuZ Moldovan" (p. 6). Creditele să fie acordate pe termin lung (15 ani), tar ..preţălulrea averii nemişcătoare" (ipotecată) s'ar Jl făcut prin arbitri îneuvîlnţându-se creditul până la „glumătate" din garanţiile oferite. „Spre a nu fl în r'zle de pagubă, t se opreşte ort în care alt ram de spleulaţle. afară de împrumu­tarea pe amortîzafie şi regulată". Acest proteet. menit să vie în ajutorul proprietarilor din Mol­davo, a rămas însă nereallzat.

Din acelaşi an datează un al doilea proiect, pentru fondarea băncii comerciale eu titlul de „Banca Moldovei", care ar fl urmat să-şl albe se­diul în Galaţi, urmărind scopul de a contribui la ridicarea portului de act şl la promovarea eco­nomiei în Ţara Moldovei. Directorul Băncii ar fl fost numit de către însuşi Domnitorul Ţării, căruia îl era rezervat şl dreptul de a suspenda

toate operaţiunile Băncii tn caz, c ă le-ar fi so­cotit p o t r l D n i c e cu interesele Moldouel.

Al treilea proiect studiu, din acelaşi an, stăruia pentru „înfiinţarea unei case htpoteeare", aşezată sub direcţia Ministerului de finanţe. In acest scop se propunea contractarea unul îm­prumut extern de 200.000 ducaţl (galbeni) cu amortizare.

Nlelunul din aceste proiecte nu era sortit să la fiinţă. Get ce le aşternuseră pe hârtie, par să se fl mulţumit cu mângâierea platonică, ce rezultă din cunoscutul dicton : „in magnis et volui8se sat".

In uajra anului 1847 (lulte) ;treeâctd prin laşi comerciantul german Reineche, l se prezintă din partea unul considerabil număr de boieri — mari proprietari — „o declaraţie propunere11 pentru înfiinţarea unei instituţii germane de credit privat (Deutsche Prluat Kredttgesellsehaft), care era sortită să rămână şl ea tn domeniul proiectelor lipsite de ureo urmare practică.

Încercările făcute în anul 1851 de către cel doi domnitori (Barbu Ştirbey şl Grlgore Qhlca) Instalaţi la cârma Ţărilor Române, după poto­lirea reuoluţlet din 1848, nu au putut duee la nlclun rezultat poslttu, întrucât bancherii Nulandt şl Oelschlăger. cu cari fuseseră purtate nego-elaţlunlle tn această materie, pretindeau să fie pusă proiectata lor întreprindere financiară „Banca Naţională a Valahiei" sub jurisdicţia Consulatului prustac ş l să alba drept a face anume opera­ţiuni, cari erau „în contradicţie flagrantă cu le­gislaţia în ulgoare". Această împrejurare îl de­terminase pe Ştirbey să renunţe ta proiect, co­municând Iul Qhlca motluele nereuşitei (p. 14).

Mal stăruitor decât colegul său din Bucu­reşti. Qhlca a reluat prin rudenia sa Petru Ma-uroghenl tratatluele în 1853 atât eu Nulandt şl 0el8clăger, precum ş l cu o Campanie franceză de credit mobilier. S 'a ajuns chiar la redactarea unut „proiect de scrisoare-patentă pentru înfiin­ţarea unei bănci în Moldova, dreptul de conce­siune şt prlulleglu Intenţtonându-se a fi „dat pe numele Iul Petru Mavrogheni", care nu era însă titularul concesiune*, ct „numai représentante bancherilor pruslacl Nulandt ş l Oelschlăger (p. 15). Proiectul fiind trimis la Petersburg, pentru aprobare din partea guuernulul Imperial pro­tector, de act fu restituit cu obseroaţiunea că nu mele de „Bancă Naţională a Moldovei", nu ar fl justificat, când coneestunea prlulleg ului s'ar da „la cererea boierului P. Mauroghent" care s'ar putea întâmpla să fie numai omul de pale (le prête-nom) al unor speculatori străini (p. 17).

Guuernul rus dându-şl seama că o Instituţie, concesionată elementelor austrlaee sau pruslaee, ar deschide calea unor Influenţe, de ordin po­litic şl economic, străine de tnteresele protecto­ratului ce exercita asupra Moldouel. recomanda să fie limitată participarea capitaliştilor străini la 1 /» , rezeruându-se 2 / s pentru acţionari Indigeni supuşi otomani Stăruinţa aceasta Izuora, fireşte, în primul rând din preocuparea „de a nu D e d e a Moldouo Intrată prea mult tn orbita de Influenţă eeonomteă-financtară austriacă. Răspunsul dela Petersburg fu adus la laşi (6 Aug. 1852) de consulul general al Rusiei la Bucureşti Qirs (deuenlt mat târziu ministru de externe rus. până la 1895). Ea 26 August 1852 adresându-se Sfatului Administraţi», Qrlgorie Ghlca scria că ar fl necesar să se ştie în ce măsură „ar putea contribui capitalurile pă­mântene" la o astfel de luerare „folositoare ţării". Stăruia deci să fte „aduse la cunoştinţa obştească folosurlle întemeierii unei banee" răspândlndu-se liste de subscripţie, prin dregătortlle loeale în toată ţara, pentru înscrierea celor doritori să deDlnă acţionari al bănelf. care ar fl urmat să-şi îneeapă operaţluntle la 1 Ianuarie 1853 (p. 19). In scopul acesta Qhlca institui şt o comisie „din trei mădulărl: N. Suţu, Vasile Qhiea si Petru Mavro­gheni. care era atunci ministru al lucrărilor publice. Comisia urma să îndepltnlnească pregătirile „ce­rute până la desăuârşlta luerare a băneet" (p. 58). Dar ea nu a reuşit să trezească Interesul eelor •ce dispuneau de „capitaluri pământene". Această nelzbândă îl îndeamnă pe Qhlca să facă totuşi apel la concursul capitalurilor străine, după cum rezultă din ciorna unei scrisori ce Intenţionase a trimite contelui Nesselrode. ministru de ex­terne rus, în Ianuarie 1853, solicitând aprobarea statutelor pentru euuântul „că îşi luase angaja­mentul de a da capitaliştilor străini răspunsul său deflnltiu până la sfârşitul lui Februarie 1853 (p. 2 0 - 2 1 ) .

Scr isoarea n'a mal fost însă expediată. îm­prejurările politice ale anului 1853 nu erau pri­elnice, odată cu izbucnirea războiului Crlmell fiind neuolt şl Qhlca să părăsească scaunul Mol­douel pe timp de un an, fără să ft părăsit însă tdeea băncii, de necesitatea careta era deplin conulns.

După întoarcerea sa la cârma MolHouel, nu a lipsit a continua tratatluele până la realizarea scopului urmărit. Astfel în ziua de 7/19 Mat 1856 a putut ft acordată financiarului Friedrieh Ludwig Nulandt concesiunea pentru „Banca Naţională a Moldovei". Până să ajungă la acest rezultat, Qhlca fu neuolt să reslste repetatelor încercări de pre­siune din partea cercurilor financiare uleneze. cari nu puteau prlul cu indiferenţă penetraţlunea ele-

136

meritelor pruslaee în uteaţa economleă-ftnanctară a Moldovei tocmai în timpul, când ţara aceasta se afla sub ocupaţie militară austriacă. Din vasta corespondentă a Contelui Coronini, publicată de prof. I. Nlstor le Cernăuţi (1938) se uede. cât In­teres acordase acest comandant al trupelor de oeupaţte austriacă în Principate, năsulnţelor de a împtedeca pe Qhlca să acorde menţionata concesiune Iul Nulandt încercând a l determina s'o încuviinţeze Iul Weichersheim, care începuse tra­tativele ea împuternicit al unor bancheri austrlael şl englezi.

Intr'un raport al său către Griine, eghlo-tantul împăratului Franelse lostf 1, arăta Coronini la 16 Mal 1856 „necesitatea urgentă de a folosi conjunctura politică favorabilă din acel moment, pentru a se obţine concesiunea căilor ferate şl a bănell, legând Principatele de Austrie, cel puţin prin aceste Interese materiale" (p. 24). Pent*u metoda de persuasiune, încercată de cercurile militare, e concludentă tnformaţlunea transmisă Iul Walewshi prlntr'un raport (din 13 lun'e 1856) al consulului din laşi Victor Place, care arăta că generalul Qabîeng, întovărăşind pe agentul Qodel „în demersurile Iul către Qhlca. Intra tn salonul Domnitorului zăngănind cu sabla pe parchet, pentru a produce Impresie sau pentru a Intimida" (p. 25).

La 22 Mal raportând despre nelzbânda gru­pului austro-englez, reprezentat prin WeicherS' heim, generalul Coronini ţinea să sublinieze că una dintre cauzele acestei nereuşite trebue cău­tată în sistematica antipatie manifestată de sfă­tuitorii domnitorului Qhlca faţă de Austria scriind : a O mână de tineri subt un domnitor mal mult decât slab tiranizează mica ţară eu utopiile lor. In interesul Moldouel ar fl de dorit să le so­sească cât mal curând ceasul" (p. 27).

Qrlgorle Qhlca părăsind Iarăşi, de ostădată definitiv, tronul Moldouel la 3/15 Iulie 1856, ur­mează la cârmă caimacamul Teodor Balş, care suspendă concesiunea ce fusese acordată de Qhlca lut Nulandt. Acesta nu se dă insă bătut Aleargă la Constantlnopol, dispunând de mljloa-, cele necesare pentru a şl asigura bunăvoinţa demnitarilor dela înalta Poartă. Dar Balş ră­mâne neînduplecat, oprind pe Nulandt să-şl în­ceapă operaţiunile bancare. Spre norocul aeeslula, Balş moare la 27 Februarie 1857, Iar urmaşul său caimacamul N. Honahi'Vogoride, la cererea

Nr. 31—33 — 18 August 194§

Marelui Ulztr de a lămurt chestiunea băncii, tn temeiul referatului favorabil al unei eomisiuni de trei, adm'.te să şl înceapă „Bănea Naţională a Moldouel" activitate?, raportând Marelui Vislr eă noua Instituţie este „o binefacere, care cores­punde dorinţei generale şl care na aduce Su­blimei Porţi binecuvântarea populaţtel moldovene („qul satlsfalt voeu genecal et qul attlrera sur la S. Porte benedletlons dela populatlon moldave" p. 64).

Concluzia autorului este aceasta : „Aşa s'a ajuns la înfiinţarea Băncii Naţionale a Moldovei, care îşi începea operaţiunile în 1857. pentru a le încheia, numai după un singur an, în 1858. eu cele mat trls'e rezultate, din lipsă de cinste şl de pricepere la conducerea el" (p. 31).

Potrivit eu metoda urmată şl în alte studii similare, autorul reproduce la sfârşitul expunerii 13 anexe documentare şl 3 planşe în fasclmtl. 0 singură oblecţlune ar fl de făcut: citatele din textul expunerii ar fl trebuit date în traducere română, fiind nepotrivit procedeul editorului de a le reproduce de două ori în acelaşi text străin: odată în cursul expunerii şl a doua oară 'a anexe.

A v e m

G E A M A N T A N E orice mărime şi cu cele mai c o n v e n a b i l e

p r e ţ u r i

D A C I A T R A I A N Ă S . A .

I N S T I T U T D E A R T E G R A F I C E , D E

E D I T U R A , C O M P A C T O R I E , L I B R Ă R I E

Ş I C A R T O N A J E

S I X3 X TT PIAŢA UNIRII 7. Telefon. 168-a

DEPOZIT DE ÂESFACERE STR. REFINA MARÍA 2 0

R B Ü I S T A E C O N O M I C A

Tiparul Inst, de Arte Grafice «Daeta Tralana*, a a.. Stbtu. Inreg. C 6 . . Ft. 275/1931. Nr. 855 — Vili—1945.

Cenan r a t . Redac tor intern : E U G E N V A U O A