Come4ul- activitate profesionald in economie

existat, gi in aceastd etapd de expansiune, o perioadd mai grea care a frAnatdezvoltarea respectivS. Este vorba de revolulia francezd din 1789, care, prin sistemul

corporativ, a incercat sd ia mdsuri impotriva concurenlei, frAnAnd puternic inovalia

sociald sau tehnologicd gi chiar schimburile, prin introducerea proteclionismului local,

cu vdmile sale zonale foarte rigide. A triumfat insd liberalismul, care, in cea de-a

doua parte a secolului al XVlll-lea, s-a opus reglementdrilor rigide gi corporaliilor

care, treptat, au fost suspendate sau li s-a diminuat puterea de acliune.

Dupd o asemenea perioadi, caracterizatd prin puternice contradiclii de-alungul intregului secol al XIX-lea, industria progreseazi rapid gi, o datd cu ea,intregul sdu cortegiu de aspecte adiacente, trecind prin diferite faze: criza din anii

1873-1895, restabilirea protecfionismului in unele ldri europene, suslinerealiberalismului in Anglia, Belgia gi lSrile de Jos, care toate au contribuit din plin la

dezvoltarea come(ului. La acestea s-au addugat dezvoltarea gi perfeclionarea

continui a ciilor de come( gi de transport, care au favorizat at6t produclia, cAt gi

distribulia. Distribulia se separd tot mai mult de produclie gi, ca urmare, miculcomerciant, care se multiplicd puternic, precum gi marii comercianli nu mai sunt cei

care comanditeazd produclia megtegugarilor. Respectivii comercianli, indiferent de

talia lor, devin simpli intermediari - specializali sau nespecializali - aclionAnd, dupd

caz, in funclie de interesele industriagilor. intr-un asemenea context, in prima parte a

secolul alXX-lea apare fenomenul de concentrare a activitdlii comerciale, la inceput

prin crearea "cooperativelor de consum", ulterior dezvoltAndu-se puternic prin aparilia

marilor magazine, a intreprinderilor cu sucursale multiple, a come(ului integrat gi a

altor asemenea forme.

r Apeldnd la o abordare diacronicd, trebuie avut in vedere cd, in contextuldezvoltdrii economico-sociale, comerciantului i-a revenit continuu un rol important.

Locul siu ca intermediar intre produ{ie gi consum, conturat, aga cum s-a ardtatanterior, incepAnd cu secolul al XIX-lea, gi, deopotrivd, Tntre posibilitalile societdlii gi

nevoile de consum ale membrilor sdi, precum gi funclia sa de realizare a mdrfurilor, il

plaseazi pe o pozilie specialS in politica de dezvoltare a fiecdrei societdli,bucurindu-se atAt de atenlia intreprinzdtorilor, cAt gi de cea a puterii publice.Conjugarea preocupdrilor gi efectelor celor doui fo(e - intreprinzdtori gi puterepublicd - precum gi gradul lor de corelare au conturat de-a lungul timpului cAtevaetape importante in dezvoltarea come(ului, dupd constituirea sa ca activitate propriu-

zisi de intermediere.